S .C. ASAPLAN S.R.L. Rm. Valcea , str. CarolI,nr.1,Bl. Federalcoop, et.1, camera nr.4, tel:0744 388 033 Registrul Comertului J.38/411din 26-05-2003 , Cod Fiscal 15458341

MEMORIU DE PREZENTARE

P.U.Z. PLAN URBANISTIC ZONAL

privind

„CREAREA INFRASTRUCTURII GENERALE SI SPECIFICE ACTIVITATILOR DE TURISM DIN

AREALUL CLIMATIC GHITU-MOLIVIS”

1. INTRODUCERE

1.1. DATE GENERALE

Proiect nr. 2009-28 Den. Proiect CREAREA INFRASTRUCTURII GENERALE SI SPECIFICE

ACTIVITATILOR DE TURISM DIN AREALUL CLIMATIC GHITU - MOLIVIS Localitatea COMUNA AREFU, JUD. ARGES Beneficiar CONSILIUL LOCAL AREFU Proiectant S.C. ASAPLAN S.R.L. Data elaborarii NOIEMBRIE 2009

1.2.OBIECTUL LUCRĂRII

Solicitări ale temei program Formularea unui cadru general al politicilor pentru dezvoltarea şi managementul durabil al industriei

turismului în ceea ce priveşte resursele naturale şi culturale şi prezentarea acestui obiectiv în forma unui Master Plan al dezvoltării turismului pe termen lung, cuprinzând perioada 2007-2026, include planuri şi strategii, descrise în aşa fel încât să optimizeze contribuţia sectorului turismului la economia naţională. Se anticipează că populaţia României va beneficia din dezvoltarea turismului, prin:

Creşterea încasărilor valutare; Aducerea economiei şi societăţii româneşti la nivelul existent în Ţările Uniunii Europene; Creşterea calităţii vieţii; Creşterea şi încurajarea investiţiilor în toate domeniile adiacente ale turismului; Stimularea creării de locuri de muncă; Stimularea dezvoltării; Consolidarea sporirii şi păstrării patrimoniului cultural; Contribuţia la dezvoltarea şi conservarea resurselor materiale şi naturale din întreaga ţară; Distribuirea beneficiilor turismului în toate regiunile României.

1

2

Pentru dezvoltarea turismului în comuna Arefu se impun intervenţii urbanistice în zona Ghiţu-Molivişu care acoperă versantul nordic al Masivului Ghiţu, Poiana Moliviş, căile de acces şi terenuri adiacente drumului de acces la baza versantului. Ţinând cont de specificul zonei (forestieră şi fâneaţă), pe baza studiilor geotehnice şi a ridicărilor

topografice, prezenta documentaţie îşi propune stabilirea unor reglementări urbanistice care să aibă in vedere următoarele categorii de probleme:

a) Valorificarea potenţialului peisagistic, turistic şi urbanistic al zonei prin: - construirea unor pârtii de schi pe versantul Masivului Ghiţu, inclusiv a dotărilor publice aferente

acestora (clădiri anexe, instalaţii de transport pe cablu, covor transport persoane); - realizarea condiţiilor pentru amplasarea unor dotări publice şi a unui observator turistic; b) Stabilirea unui sistem de circulaţie alcătuit din accese auto şi dotări; c) Punerea in valoare a unor terenuri cu floristică deosebită (zona de turbărie); d) Asigurarea infrastructurii edilitare pentru zonele propuse de zonarea funcţională: alimentarea cu apă

potabilă, incendii, canalizare, asigurarea iluminatului general şi ambiental; e) Crearea unor puncte de atracţie pentru principalele categorii de vârstă (jocuri de copii, promenade,

locuri de odihnă sau picnic, agrement, ş.a.); f) Crearea condiţiilor pentru amplasarea mobilierului urban; g) Stabilirea unui sistem de iluminat care să asigure securitatea circulaţiei şi a zonelor de odihnă,

crearea de ambienturi. Prevederi ale programului de dezvoltare a localităţii pentru zona studiată Master Plan al dezvoltării turismului, pune bazele implementării unei abordări durabile a dezvoltării

turismului din România pe o perioadă de 20 de ani, pană în 2026. El cuprinde un program de acţiune pe şase ani (2007-2013) în conexiune cu susţinerea financiară prin fondurile structurale, la care România are acces ca urmare a întegrării în Uniunea Europeană în ianuarie 2007. Acest plan reprezintă politica de umbrelă care include diferite planuri şi strategii de dezvoltare în domeniul turismului prin care beneficiile turismului să fie distribuite în toate regiunile ţării. Astfel, pentru zona studiată Ghiţu-Molivişu a fost elaborată « Strategia de înfiinţare şi dezvoltare a Obiectivului turistic Ghiţu » în care sunt trasate liniile directoare de implementare a măsurilor prevăzute în planul de dezvoltare privind domeniul turismului.

Obiective generale ale temei program

1. Asigurarea recunoasterii turismului ca factor cheie in cadrul comunei Arefu si ca un generator de noi locuri de munca.

2. Asigurarea unei dezvoltari durabile a turismului in Comuna Arefu intr-o astfel de maniera incat bogatiile sale de mediu, culturale si de patrimoniu sa fie in egala masura apreciate in prezent si pe viitor atat de turistii interni, cat si de cei externi.

3. Intrarea Comunei Arefu in cadrul unei retele de informare turistica pentru a extinde mesajul de ospitalitate, oferind turistilor servicii si asistenta profesionale in orientarea si aprecierea zonelor din cadrul Comunei Arefu.

4. Dezvoltarea Comunei Arefu pentru a oferi facilitati si atractii oaspetilor pe parcursul intregului an. 5. Transformarea obiectivului Ghitu-Molivis intr-un obiectiv turistic de interes national, in

conformitate cu standardele U.E. si introducerea acestuia in circuite turistice cu tematici. 6. Realizarea de evenimente culturale pentru a facilita promovarea artelor vizuale si auditive, in

special a festivalurilor traditionale si a evenimentelor folclorice. Obiective specifice ale temei program

1. Inventarierea principalelor resurse turistice ale Comunei Arefu si racordarea acestora la proiectul ”Raiul Transfagarasan- Proiect de amenajare turistica a vaii superioare a Argesului”

2. Contributia Consiliului Local Arefu la diversificarea si cresterea calitatii produselor turistice.

3

3. Creearea unor mecanisme de supraveghere a activitatii turistice pentru ca agentii economici cu activitate in domeniul turismului sa aiba acces la resurse turistice cu respectarea normelor de capitalizare si de valorificare a acestora.

4. Promovarea si marketingul zonei comunei Arefu ca destinatie turistica pe plan intern si extern. Scopul lucrării Stabilirea condiţiilor specifice de aprobare a operaţiunii de introducere în intravilan , de zonificare

funcţională, parcelare de terenuri cu suprafaţă mare, reglementările detaliate privind construirea şi echiparea edilitară, statutul juridic şi circulaţia terenului, stabilirea suprafeţei de teren care va fi cedată domeniului public în scopul amenajării drumurilor publice, spaţiilor plantate, echipării tehnico – edilitare, asigurarea accesului carosabil şi pietonal la toate parcelele, rezolvarea intersecţiilor de străzi, aliniamente, regim de înălţime, funcţiuni.

1.3. SURSE DOCUMENTARE Lista studiilor şi proiectelor elaborate anterior PUZ La baza elaborării PUZ au stat următoarele documentaţii de specialitate : Masterpaln Turism Arges: Dezvoltarea Turistica a Zonei Montane Argeş Studii privind pârtii de schi, instalaţii de transport, echipamente pentru producerea zăpezii

artificiale, echipamente de întreţinere pârtii, infrastructura de agrement la partea inferioară a pârtiei şi turbărie; Studii privind valorificarea în scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie în

arealul Ghiţu-Molivişu; Studii in privinta realizarii de reţele electrice de distribuţie pentru alimentarea cu energie

electrică a Obiectivului turistic Ghiţu-Molivişu; Studii in privinta realizarii unui observator turistic; Studii privind drumul comunal Ghiţu-Molivişu; Studii privind instalaţia de captare, tratare şi distribuţie apă potabilă în arealul Ghiţu-

Molivişu; Studii privind sistemul de canalizare apă uzată în arealul Ghiţu-Molivişu; Referat geotehnic informativ privind perimetrul pârtiei de schi, zona Ghiţu-Molivişu, jud.

Argeş; Studiu goetehnic privind realizarea PUZ necesar dezvoltării şi înfiinţării Obiectivului

Turistic Ghiţu-Molivişu, judeţul Argeş; Expertiza tehnică a drumului Molivişu;

Aceste studii de specialitate intervin hotărâtor în enunţarea reglementărilor urbanistice privind zona Ghiţu-Molivişu ce face obiectul prezentei lucrări

Lista studiilor de fundamentare intocmite concomitent cu PUZ Au fost întocmite: - Ridicări topografice ale amplasamentelor ce fac obiectul prezentului PUZ. - Studiul geotehnic al terenului studiat prin PUZ - Conturarea de suprafata a arealului de turba zona Molivis, judetul Arges. - Studiul de evaluare a impactului asupra mediului Date statistice Judeţul Argeş şi în special comuna Arefu dispune de un potenţial deosebit privind dezvoltarea

turismului datorat cadrului natural oferit şi a obiectivelor antropice realizate aici. Ca urmare, în comuna Arefu este în curs de înfiinţare un Centru de informare turistică care va oferi informaţii legate de comună şi despre judeţul Argeş.

Aşa cum se poate observa din harta de mai sus în zona de interes ,,Ghiţu Moliviş” nu există nicio activitate legată de turism, nu există zone protejate înregistrate şi nu există amenajări turistice.

O altă situaţie ce trebuie prezentată este ,,Capacitatea şi activitatea de cazare turistică la nivel naţional şi la nivelul judeţului Argeş” date statistice prezentate de Direcţia Judeţeană de Statistică Argeş (date ce există doar până la nivelul 2007).

Capacitate de cazare Regiuni

Judeţ Arges Anii

Existentă* (locuri)

În funcţiune (mii locuri-zile)

Sosiri (mii)

Înoptări (mii)

Indicii de utilizare netă a capacităţii în funcţiune (%)

România

1995 289539 53539,5 7070,4 24111,2 45,0 2000 280005 50197,1 4920,1 17646,7 35,2 2001 277047 51882,5 4874,8 18121,7 34,9 2002 272596 50752,1 4847,5 17276,8 34,0 2003 273614 51632,0 5057,0 17845,0 34,6 2004 275941 53988,6 5638,5 18500,5 34,3 2005 282661 54978,8 5805,1 18373,0 33,4 2006 287158 56499,9 6216,0 18991,7 33,6 2007 283701 57137,6 6971,9 20593,4 36,0

Argeş 1995 4372 994,7 159,2 294,1 29,6 2000 4123 1135,9 108,2 222,8 19,6 2001 4087 1232,5 111,4 263,1 21,3 2002 4026 1090,2 114,4 256,1 23,5 2003 4240 1075,0 121,0 246,0 22,9 2004 4493 1162,2 108,6 222,7 19,2 2005 4710 1274,7 95,8 248,1 19,5 2006 4837 1319,8 105,3 260,0 19,7 2007 4803 1255,7 139,0 348,6 27,8

4

Proiecte de investiţii elaborate pentru domenii ce privesc dezvoltarea urbanistică a zonei Până în prezent au fost elaborate proiecte de investiţii ce privesc dezvoltarea zonei Ghiţu, cum ar fi:

Proiectul de modernizare a drumului judeţean DJ 703I (asigură comunicarea între DN7C, Curtea de Argeş-Transfăgărăşan şi staţiunea turistică de interes local Brãduleţ)

2. STUDIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII

2.1. EVOLUTIA ZONEI Consideraţii generale În cadrul judeţului Arges , comuna Arefu, este situată in nordul judetului, iar zona Ghitu-Molivis pe latura estica a Lacului Vidraru.

(Lacul Vidraru)

( Arefu)

5

(Poiana Molivis)

Masivul Ghitu, numit si Varful Ghitu Mare, sau Varful Ghitu Bradet este cel mai inalt varf al Masivului Ghitu(1622m.) si face parte din ramura sudica a prelungirilor muntilor Fagaras, grupa Iezer-Papusa-Fagaras-din Carpatii Meridionali, alaturi de masivele Cozia si Fruntii. Este delimitat de Valea Limpede (afluent pe stanga a raului Arges) la vest, Valea Valsanului la est, depresiune Molivis la nord si de Subcarpatii Argesului (mai exact dealul Chiciura) la sud.

(Varful Ghitu)

Accesul rutier este facilitat prin drumul DN 7C, sau Transfagarasanul, unul dintre cele mai importante obiective turistice din Muntii Fagaras.

(Transfagarasanul)

6

Zona studiata si propusa spre introducere in intravilan beneficiaza din plin de toate elemente caracteristice pentru atragerea turistilor : zone bine împădurite , un relief clar definit de munte cu gol alpin si versanti nordici favorabili pentru amenajarea partiilor de schi, zone mai puţin accidentate,

străbătute de cursuri naturale de apă, zona de depresiune (Poiana Molivis), favorabila pentru dezvoltarea unei statiuni turistice cu functiuni diverse (zona de agrement si cazare pe tot parcursul anului). In prezent exista trasee turistice montane si de cicloturism care traverseaza zona :

• Baraj Vidraru-Saua Molivis-Poiana Molivis-Muntele Tuica- Muntele Picuiata- Muntele Scarisoara Mare-Varful Moldoveanu-Portita Vistei-Refugiul Moldoveanu-Valea Rea;

• Arefu-Muntele Stubeaua Muntele Marginea- Muntele Podeanu-Caldarea Berbecilor-Varful Negoiu-Cabana Negoiu

• Corbeni-Turburea-Bradet-Poienile Valsanului-Poiana Molivis-Baraj Vidraru-Poienari-retur Corbeni

Cicloturism de sosea Cicloturism montan

Unitatea administrativ - teritorială în discuţie se invecinează cu alte unităţi (comune) cu care

cooperează şi colaborează în interesele majore ale vieţii social – economice , păstrându-şi stabilitatea în timp ca formă şi limite în teritoriu.

Se poate spune ca obiectivul Ghitu-Molivis propus va fi un centru polarizator pentru comunele şi satele din jur, crescand potentialul turistic in zona prin infiintarea unei baze de cazare, alimentaţie publica, tratament, dotarilor cu caracter sportiv şi de agrement.

Se presupune că odată cu creşterea importanţei zonei in teritoriu, prin implinirea rolului de statiune si important obiectiv turistic la nivel national, relaţiile în spaţiul de influenţa vor avea curs ascendent in sensul creşterii complexităţii dar şi al rezolvării tehnice corespunzătoare.

Date privind evoluţia zonei Indicele statistic din 1861, consemna in satele Arefu-235 familii cu 253 case, la Capataneni -

Pamanteni 122 familii cu 124 case, iar la Capataneni - Ungureni (inclusiv catunul Turburea) l07 familii si 110 case.

La sfarsitul secolului al XIX-lea se inregistra o populatie de 1175 locuitori si 540 case. In 1941, comuna Arefu era formata din doua sate, cu o populatie de 1717 locuitori si 384 gospodarii. Conform recensamantului din 15 martie 1966 se consemna un fond locativ de 942 locuinte. La 1 iulie 1970 se inregistrau in comuna 8120 locuitori, din care cca. 1/3 erau veniti pe santierul hidroenergetic.

Conform datelor statistice din 1986, suprafata totala a comunei era de 420 kmp, cu o populatie de 3632 locuitori, media de locuire fiind de 9 locuitori pe kmp. In cadrul comunei existau 1033 gospodarii, totalizand o suprafata locuibila de 31000 mp si o retea de strazi de 36 km lungime. Suprafata totala de 42025 ha era, in 1986, structurata astfel:

• teren agricol 7560 ha • teren arabil 242 ha • pasuni 5487 ha • fanete 1673 ha • livezi 158 ha • paduri 33119 ha • ape si balti 1146 ha

7

8

• drumuri 72 ha • curti, constructii 69 ha • stanci, rape, ravene 59 ha Suprafetele mari de pasuni alpine si fanete au favorizat dezvoltarea cresterii animalelor. Principala cultura pomicola o reprezinta prunul. Culturile care se pot practica (in raport cu clima si relieful) sunt porumbul, cartofii si plantele de nutret.

Populatia, la 31 decembrie 1996, a comunei Arefu era de 3157 persoane, din care femei 1546. Din datele statistice rezulta ca pe raza comunei Arefu, pe langa forta de munca stabilita, activeaza si

un numar mare de sezonieri la exploatarile forestiere care fac naveta saptamanal spre punctele de lucru. Semnificativ pentru comuna Arefu, ca si pentru alte localitati necolectivizate ale judeţului Argeş, a

fost faptul ca locuitorii acestor localitati erau si salariati si agricultori in timpul liber, in functie de necesitati.

Caracteristici semnificative ale zonei, relaţionate cu evoluţia localităţii Cu o economie puternică, cu un deosebit potenţial uman şi beneficiind de resurse naturale

deosebite, Argeşul se situează în primele patru judeţe ale ţării din punct de vedere al creşterii economice şi are perspective reale de a-şi continua dezvoltarea într-un ritm susţinut.

Tradiţionala ospitalitate românească alături de frumuseţea plaiurilor argeşene şi de atractivitatea potenţialului economic al judeţului, constituie argumente de necontestat în favoarea înscrierii judeţului Argeş pe harta priorităţilor, inclusiv a celor de natură investiţională în turism.

Potenţial de dezvoltare Argeşul de astăzi continuă tradiţia înaintaşilor săi, dezvoltând atât economia, agricultura, turismul şi

serviciile pentru populaţie, dar şi viaţa spirituală, menţinându-se ca o zonă distinctă în cadrul României, fiind o punte de legătură între trecut, prezent şi viitor, între România şi Europa. Argeşul a fost şi va ramâne unul dintre cele mai importante leagăne ale istoriei neamului românesc, al culturii şi spiritualităţii sale, un judeţ în care istoria şi inteligenţa au dat de-a lungul veacurilor personalităţi de seamă ale României.

Zona Argeşului prezintă atracţii turistice deosebite: o Complexul Muzeal Goleşti

Complexul Muzeal Goleşti (oraşul Ştefăneşti) - Muzeu naţional şi monument istoric şi de arhitectură laică. Profil: literatură, etnografie, artă. Literatură: manuale şi ediţii princeps ale unor lucrări literare. Etnografie: interioare ţărăneşti din zonă, obiecte de uz casnic, ţesături şi cusături tradiţionale, ceramică, broderii, ş.a.

o Biserica rupestră Corbii de Piatră Biserica rupestră Corbii de Piatră (comuna Corbi) - Considerată pe bună dreptate o enigmă, biserica

rupestrăCorbii de Piatră nu se lasă descrisă uşor. Încastrată în stâncă, ascunsă ca o peşteră în peretele muntelui, nu seamănă cu nimic: nici cu chiliile rupestre de la Bozioru, nici cu grota de la Nămăieşti, cu nimic. Este singura biserică a noastră care prezintă două sfinte altare funcţionale pe acelaşi naos.

o Cetatea Poienari Cetatea Poienari (comuna Arefu) - Rezervaţie arheologică. Ruinele Cetăţii Poienari sau Cetatea lui

Negru Voda datează din sec. al XIV-lea. Potrivit legendei, ar fi aparţinut legendarului domn al Ţării Româneşti, Negru Vodă, cunoscut în istoriografie sub numele de Radu I. Cetatea geto-dacică Cetăţeni Cetatea geto-dacică Cetăţeni (comuna Cetăţeni) . Amplasată la 26 km de Câmpulung, a jucat un rol de seama în formarea primului stat dac condus de Burebista (sec. al III-lea î.Hr.).

o Cetatea lui Negru Vodă Cetatea lui Negru Vodă (comuna Cetăţeni) - Monument istoric şi de arhitectură religioasă din

secolul al XIV-lea.

9

o Mănăstirea Curtea de Argeş Mănăstirea Curtea de Argeş (municipiul Curtea de Argeş) - Ctitorită şi sfinţită de Neagoe Basarab

în 1517, biserica are un echilibru al volumelor şi o supleţe ieşite din comun. Suprafaţa ocupată de biserică este de 756 mp, iar înălţimea, până la vârful turlei mari, este de31 m. Întregul ansamblu are un echilibru şi o nobleţe care-i dau valoarea de reală bijuterie, unică în istoria arhitecturii din Europa de sud – est.

o Peştera Dâmbovicioara Peştera Dâmbovicioara (comuna Dâmbovicioara) este situată în partea sudică a Masivului Piatra-

Craiului, zona Rucăr, pe drumul spre Cabana Brusturet. Această peşteră se caracterizează printr-un relief carstic variat, spectaculos. Lungă de peste 250 m, are aspectul unei galerii puţin ramificate, traseul său fiind puţin ascendent. Localnicii o cunoşteauînainte de 1579, an în care Dâmbovicioara este atestată documentar, pe vremealui Mihnea Turcitul. Mai târziu, în 1767, J. Fridvalsky o citează în lucrareaştiinţifică „Mineralogia magni Principatus Transilvaniae”, ea constituind prima formă carstică de acest fel din Muntenia menţionată într-un studiu de specialitate. Cercetările recente au dus la descoperirea unei noi galerii, neintroduse încă în circuitul de vizitare.

o Poiana cu Narcise Negraşi Poiana cu Narcise Negraşi (comuna Negraşi) - Rezervaţie naturală (floristică). Pe o suprafaţă de

4,10 ha se găseşte o poiană cu narcise albe, cu o cornulă cu marginile roşii, ce înfloresc la sfârşitul lunii aprilie şi ţin până la sfârşitul lunii mai. A fost declarată rezervaţie floristică la 24 iunie 1966.

o Valea Vâlsanului Formată din malurile râului Vâlsan, este o rezervaţie natural mixtă cu specii rare de plante şi

animale, printre care se numără şi o specie unică în lume, Romanichtys valsanicola (aspretele), ceea ce face ca această vale să fie considerată cea mai ecologică din Europa. Parcul Naţional Piatra Craiului din Masivul muntos Piatra Craiului este o originalitate geografică, fiind constituit ca o rezervaţie floristică şi faunistică, cu un important rol în ocrotirea unor rarităţi naturale precum garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), specie endemică şi relict terţiar, floarea de colţ (Leontopodium alpinum), sângele voinicului (Nigritella nigra), bujorul de munte (Rhododendron kotschyi), tisa (Taxus baccata) bulbucii de munte (Trollius europaeus), tulichina/iedera albă (Daphne cneorum),tulichina galbenă (Daphne blagayana), ghintura galbenă (Gentiana lutea), iar dintre animale capra neagră (Rupicapra rupicapra), ursul (Ursus arctos), fluturaşul de stâncă (Tichodromamuraria), corbul (Corvus corax), vipera (Vipera berus), râsul (Lynx lynx) etc.

”Master planul pentru dezvoltarea turistică a zonei montane a judeţului Argeş” este un document care evidenţiază şi promovează turismul argeşean şi potenţialul turistic al regiunii, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism fiind o prioritate a Consiliului Judeţean Argeş, turismul constituind o ramură importantă în contextul dezvoltării judeţului.

2.2. ÎNCADRAREA ÎN LOCALITATE Poziţia zonei faţă de intravilanul localităţii Din Căpăţâneni, unul din satele comunei Arefu, spre lacul Vidraru pe DN 7C (Transfăgărăşan), la

km 53+000 -60+000 se poate ajunge la poalele Masivului Ghiţu, pe drumul judeţean DJ 703I Poienile Vălsanului - Molivis - intersectie DN7C şi drumul forestier Moliviş.

Zona Ghiţu-Moliviş ce face obiectul intervenţiei urbanistice se află la nord de comuna Arefu, pe un perimetru ce constituie terenul extravilan al comunei, situat la doar 7 km faţă de centrul civic.

Relaţionarea zonei cu localitatea, sub aspectul poziţiei, accesibilităţii, cooperării in domeniul edilitar, servirea cu instituţii de interes general, etc. Zona Ghiţu-Moliviş este accesibilă prin două căi: din DN7C (Curtea de Argeş-Vidraru) se intră pe

DJ 703I ce inconjoară Poiana Moliviş pe partea de nord şi drumul forestier care se desprinde din DJ 703I pe partea de vest a poienii, ajunge până la poalele masivului Ghiţu şi se intersectează cu DJ 703I pe partea de est a Poienii Moliviş.

10

Deoarece comuna Arefu nu dispune la acest moment de instalaţii centralizate de alimentare cu apă şi de instalaţii de canalizare, nu se poate vorbi de o cooperare în domeniul tehnico-edilitar a zonei Ghiţu-Moliviş cu localitatea cea mai apropiată Căpăţâneni.

Pentru informarea turiştilor dornici să viziteze zona există un punct de informare turistică în comuna Arefu, fiind în curs de punere în funcţiune un Centru de informare turistică.

2.3. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL Din punct de vedere morfologic, teritoriul comunei Arefu ocupa un areal extins, care are in

componenta sa o suprafata apreciabila din partea centrala a Masivului Fagaras de Sud, un mic segment din Subcarpati, la limita cu depresiunea de contact Capataneni-Arefu, precum si cea mai mare parte din aceasta depresiune.

Relieful judeţului este ca un uriaş amfiteatru care coboară de la nord la sud, cuprinzând toate unităţile geo-morfologice întâlnite în spaţiul Carpato-Danubian de la 2.500 m până la 160 m altitudine. Munţii Făgăraş (din Carpaţii Sudici) se află în nord, cu vârfurile Moldoveanu (2.543 m), Negoiu (2.535 m) şi Vânătoarea lui Buteanu (2.508 m) dominând regiunea. Masivul

Leaota, dealurile Platoului Dacic şi o parte din Câmpia Română trasează graniţa estică a judeţului. Câmpia Găvanu-Burdea se găseşte la est, iar văile râurilor Olt şi Argeş se întind către vest. Toate acestea conduc la definirea unor peisaje specifice, cel de altitudine, cu relief glaciar si

periglaciar, cu valorificarea turistica pastorala, cel al muntilor de altitudine mijlocie, cu fond silvic apreciabil si de interes cinegetic, si cel al depresiunilor si culoarelor de vale, in care se gasesc asezarile cu mare numar de locuitori si cu obiective economice mai mult sau mai putin importante.

Teritoriul studiat în vederea realizării PUZ se află în Munţii Făgăraş situaţi în partea estică a Carpaţilor Meridionali. În cadrul acestora, ca relief, se deosebesc două culmi. Astfel, treapta înaltă, principal, areliefului se află în partea nordică a masivului, având înălţimi care se menţin în medie deasupra altitudinii de 2000 m. Din acestă culme principal se desprind către sud, culmi secundare cu altitudini din ce în ce mai mici, sub 1700 m, constituind treapta joasă a Munţilor Făgăraş. Culmile sudice puternic ranificate au aspectul unor măguri împădurite până aproape de vârf, punând în evidenţă asimetria caracteristică munţilor Fâgăraş. Dintre acestea culmea Ghiţu se află între văile Argeşului şi Vâlsanului.

Teritoriul comunei Arefu face parte din bazinul raului Arges. Artera hidrografica principala este raul Arges cu obarsia in zonele inalte ale Masivului Fagaras.

In zona prin care Argesul intra in cheile sapate in formatiunile cristalofiliene ale aliniamentului montan Fruntile –Ghitu, a fost construit barajul Vidraru, care aduna in spatele lui apele ce provin din aceasta uriasa caldare glaciara, drenata de raul Arges.

Din punct de vedere petrografic, cristalinul getic în Munţii Făgăraşului este foarte variat atât prin compoziţia iniţială a rocilor, cât mai ales prin intensitatea metamorfismului suferit. Pe marginea sudică a Meridionalilor, începând de la vest de râul Olt, de la Valea lui Stan, trecând spre est prin culmile Cozia, Frunţile şi Ghiţu, dispărând între Valea Vâlsan şi râul Doamnei, se dezvoltă o zonă cunoscută ca “Zona gnaisului de Cozia”. Aceasta este format dintr-un substrat de gnaise biotitice şi amfibiolitice, în care se găsesc înjecţiuni de mase lenticulare de gnaisuri oculare, cu cristale mari de feldspat. Gnaisul de Cozia este separate de “Zona gnaisului de Cumpăna” prin bazinul post-tectonic Brezoi-Titeşti, care se întinde de la vest de Valea Oltului, spre est, pe o lungime de cca. 35 km până în Vale Doamnei, pe o lăţime de 6-12 km, constituit din depozite sedimentare aşezate pe un fundament cristalin.

Climatul se caracterizează prin temperaturi scăzute (media multianuală 0°C), precipitaţii bogate şi vânturi puternice ce bat tot timpul anului cu predominant din nord-vest şi est. Zonalitatea pe vertical impune separarea în două subtipuri : subtipul climatului alpin, la peste 1900 m şi subtipul climatului munţilor mijlocii. Pentru caracterizarea climatica s-au folosit datele de la Statia meteorologica Curtea de Arges, Arefu si Rucar.

Temperatura aerului are valori cuprinse intre un maxim de 22,0gradeC (iunie1939) si un minim de -38,0gradeC (februarie1929)

11

Cantitatea medie de precipitatii este de 880mm Cele mai mari cantitati de precipitatii cad in lunile mai, iunie si iulie datorita in buna parte

convectiei termice discrete. Cea mai mare cantitate de precipitatii in aceste luni a fost de 129mm/m2. Prima zi de inghet: noiembrie. Ultima zi de inghet: aprilie Umezeala relativa pe anotimpuri(%): iarna=46; primavara=17; vara=12; toamna=29 Numar mediu anual de zile senine:94. Numar mediu anual de zile acoperite:130. Numar anual de zile cu ninsoare:35. Numar anual de zile cu zapada:110. Precipitatii maxime orare cu asigurarea de 1%:115mm. Vegetaţia şi fauna se disting funcţie de tipul climatului: etajul alpin, etajul pădurilor de răşinoase,

etajul pădurilor de foiase, cea mai mare parte a suprafeţei fiind acoperită cu păduri. Fauna este tot atât de bogată şi variată, în concordanţă cu condiţiile oferite de cadrul natural.

În perimetrul studiat se pot distinge două zone distinct: o zonă depresionară situată în jurul cotei 1060 mdM, înconjurată de versanţi, numită Poiana Moliviş şi o zonă ce se întinde pe versantul muntos, dinspre Poiana Moliviş până în apropiere de Vf. Ghiţu 1621.8 mdM.

Poiana Moliviş este stăbătută de o reţea de pâraie ce se scurg din versanţii ce o înconjoară, afluenţi ai unui pârâu-canal, ce traversează poiana de la est la vest.

Nivelul pânzei freatice în zona de poiană este variabil funcţie de nivelul apei pâraielor, de la -0,40 m la -2,00 m, existând porţiuni în care apa este la nivelul terenului. Din punct de vedere al seismicităţii zona Ghiţu-Moliviş se află în zona D cu Tc=1,00 sec, Ks=0,16 (după P100-1/06, Tc=0,7 sec, a=0,20, IMR=100ani). Conform STAS6054/77 adâncimea de îngheţ este 1,00-1,10m. Din punct de vedere hidrogeologic, teritoriul se caracterizeaza prin prezenta a doua tipuri de

acvifere: acviferul freatic din lunca si acviferul freatic din interfluviile muntoase. Din punct de vedere hidrochimic si biologic, apa se inscrie in limitele prevazute de STAS 1342/1984.

Pe zona de versant se întâlneşte o cuvertură constituită din depozite deluviale, cu grosime variabilă (de peste 7,00 m la baza pantei şi grosimi mai mici până la 0,00 m în zonele de pantă accentuată), cu stabilitate relativă, aşezată peste roca de bază, stabilă (stânca).

Rezultatele din forajele anterioare au pus in evident prezenta unor pamanturi necorozive, reprezentate prin nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri in zona de lunca si a pamanturilor coezive, reprezentate prin argile, argile marnoase, argile slab nisipoase si nisipuri argiloase in restul teritoriului.

2.4. CIRCULAŢIA Aspecte critice privibd desfăşurarea în cadrul zonei, acirculaţiei rutiere, feroviare , navale, aeriene- după caz Comuna Arefu este situata in partea de N-V a judetului Arges, apreciata ca cea mai nordica

comuna, la 67km de municipiul Pitesti si 32km de Curtea de Arges pe drumul national DN7C. Comuna Arefu este traversata de 64 km de drum national modernizat, 9,28 km drum judetean si

30km drum comunal. Pe raza comunei se afla 67 poduri din care 63 din beton armat si 4 din lemn. Comuna Arefli are in componenta 3 sate, accesul la ele facandu-se dupa cum urmeaza: - Satele

Capataneni-Ungureni şi Capataneni-Pamanteni se desfasoara pe o parte si alta a drumului national DN 7C (Pitesti-Curtea de Arges-Vidaru) cu partea carosabila de 7m latime. Satul de resedinta Arefu se dezvolta de-a lungul drumului judetean DJ 73l A Capataneni - Salatruc, care urmareste versantul drept al raului Arefu. Drumul judetean DJ 731 A ( Capataneni - Salatruc ) este impietruit in stare de uzura avansata si are latimea carosabila de 6 m. Celelalte drumuri si ulite din sat sunt din pamant si devin impracticabile pe timp ploios.

Din DN 7C pe DJ 703I se poate ajunge la Poiana Moliviş, drumul fiind cu carosabil pietruit, pe

12

alocuri deteriorat. Pe partea vestică a Poienii se desprinde din DJ 703I drumul forestier care ajunge la poalele masivului Ghiţu şi se reuneşte dupa 6 km cu DJ703I ce traversează Poiana Moliviş coborând mai apoi spre Poienile Vâlsanului şi Brădetu. Carosabilul drumului forestier este pietruit, circulaţia se desfăşoară acceptabil, dar cu viteze reduse datorită gropilor care păstrează apele pe platforma drumului în perioadele cu precipitaţii.

Capacitati de transport, greutăţi în fluenţa circulaţiei, incomodări între tipurile de circulaţie,

precum si dintre acestea si alte functiuni ale zonei, necesitati de modernizare a traseelor existente şi de realizare a unor artere noi, capacităţi şi trasee ale transportului în comun, intersecţii cu probleme, prioritati.

DJ 703 I Musãtesti - Brãdulet - Brãdetu - Poienile Vâlsanului, în lungime de aproape 25 de kilometri, faciliteazã accesul cãtre zona centrelor istorice si balneare din Brãdulet, Brãdetu si zona Cheilor Vâlsanului. Acest drum, deja introdus într-un program de modernizare, realizează si o comunicare prin drumul forestier Moliviş între zona turisticã şi balnearã existentã în Brãdet şi siturile turistice care se vor dezvolta ulterior, cum ar fi pârtia de schi de la Moliviş. De asemenea, se va crea legãtura şi cu zona turisticã Vidraru – Cumpãna, care face obiectul unui alt proiect de dezvoltare.

Traficul desfăşurat pe drumul forestier este preponderent local, de acces către proprietăţi sau către zonele de exploatări silvice. Drumul are un potenţial turistic, putând fi un traseu de un pitoresc aparte care leagă Poienile Vâlsanului de Barajul Vidraru, dar şi pentru viitoarele obiective turistice înscrise în Masterplanul turistic al zonei de nord a judeţului. Modernizarea acestui drum face obiectul studiului Drum comunal Ghiţu-Molivişu.

Astfel traficul, este preponerent compus din turisme şi autovehicole utilitare mici cu sarcina de până la 3,5 t. Clasa de trafic pentru acest drum pentru perioada de perspectivă de 10 ani este T5 cu Nc(U5kN)<0.15 m.o.s. ce se încadrează la un trafic foarte uşor. Traficul actual şi de perspectiva nu stă la baza dimensionării noii structuri rutiere, fiind nesemnificativ. Însă pentru o mai bună rezistenţă în timp, ţinând cont că un drum nou atrage trafic, dar şi din considerentul accesului unor mijloace de transport ocazionale cu sarcina limitată la 11,5 t, se recomandă o structură mai consistentă care să reziste cu lucrări de întreţinere minime cel puţin 7 ani.

In conformitate cu standardul privind elemtele geometrice ale drumurilor, ţinând cont că drumul se încadrează la clasa tehnică V acesta asigurând circulaţia mijloacelor de transport din localitate, dar asigurând şi legăturile interzonale, vitezele de proiectare luate în calcul vor fi cuprinse în intervalul 20-60 km/h. Lăţimea părţii carosabile se va determina în funcţie de caracterul drumului şi intensitatea orară de calcul a traficului echivalent conform STAS 7348-78.

2.5. OCUPAREA TERENURILOR Principalele caracteristici ale functiunilor ce ocupă zona studiată Repartizarea pe folosinţe şi funcţiuni a suprafeţei zonei ce face obiectul PUZ este în prezent cea de

fâneţe şi păduri. Terenul în studiu se află în extravilanul localităţii Arefu şi are suprafaţa de 527600 mp, fiind format din păduri aparţinând Ocolului Silvic şi terenuri cu destinaţia de fâneţe, drumuri locale, toate aflate în domeniul public. Terenul este liber de construcţii.

• Relaţionări între funcţiuni –nu este cazul • Gradul de ocupare al zonei cu fond construit- nu este cazul • Aspecte calitative ale fondului construit- nu este cazul • Asigurarea cu servicii a zonei, în corelare cu zonele vecine- nu este cazul • Asigurarea cu spaţii verzi-nu este cazul • Existenţa unor riscuri naturale în zona studiată sau în zonele vecine- nu este cazul • Principalele disfuncţionalităţi- nu este cazul

13

2.6. ECHIPARE EDILITARĂ

Stadiul echipării edilitare a zonei în corelare cu infrastructura localităţii (debite, reţele de distribuţie apă potabilă, reţele de canalizare, reţele de transport energie electrică, reţele de telecomunicaţie, surse şi reţele alimentare cu căldură, posibilităţi de alimentare cu gaze- după caz)

Zona ce face obiectul PUZ nu este echipată cu reţele edilitare. Poiana Molivişu este traversată de la est la vest de LEA 20 kV Arefu – Vâlsan. Principalele disfuncţionalităţi - Nu este cazul 2.7. PROBLEME DE MEDIU

Principalele aspecte de mediu existente în arealul studiat pot fi rezumate astfel: aer: zona nu prezintă surse importante de poluare a aerului (circulaţia este ocazională); apa: nu există în zonă surse de poluare a apelor; sol: nu sunt identificate surse de poluare a solului; zgomot: în prezent nu există surse de zgomot care să afecteze arealul studiat; flora şi fauna: sunt caracterizate prin specii specifice zonelor alpine şi subalpine care nu

figurează ca specii protejate. Cadrul natural Teritoriul Comunei Arefu ocupa un areal extins care are in componenta sa o suprafata apreciabila

din partea centrala a Masivului Fagaras de sud, un mic segment din Subcarpati, la limita cu depresiunea de contact Capataneni-Arefu, precum si cea mai mare parte din aceasta depresiune. Teritoriul apartine geologic-structural, in cea mai mare parte, Masivului Fagaras de sud si intr-o mai mica masura Depresiunii Getice si Depresiunii Brezoi-Titesti. Face parte din bazinul hidrografic al raului Arges. Artera hidrografica principala este raul Arges cu obarsia in zonele inalte ale Masivului Fagaras.

Resursele naturale ale solului si subsolului

• In partea nordica a comunei se afla o zona cu rezerve de calcar cristalin. • Alta sursa naturala a comunei o constituie padurile care ocupa o mare suprafata, • Reteaua hidrografica si lacul de acumulare sunt bazele unei importante resurse energetice (nu numai

pentru comuna) nationale. Riscuri naturale

• Riscul inundatiilor a fost eliminat prin lucrari de regularizare paraie si sistemul hidroenergetic pus in functiune.

• Zonele de alunecari din extravilan impun masuri de protectie: impadurire. Monumente ale naturii si istorice

• Cetatea Poienari; • Monumentul „Energia”; • Casa memoriala „George Stephanescu”; • Crucea de pe Capataneni Ungureni; • Padurea Arefu; • Padurea Buda-Oticu; • Zona de jnepenis. • Zona de turbărie.

14

Indicarea zonelor de recreere, odihna, agrement, tratament Potentialul turistic al comunei Arefu este special, peisajul, traseele, fiind factori atractivi. Din acest

motiv, Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Molivis doreste infiintarea obiectivului turistic Ghitu-Molivis, cu functiuni care sa ofere servicii de calitate pe tot parcursul anului.

Obiective industriale si economice Se poate vorbi de industria energetica. Mica industrie este slab reprezentata. Dezvoltarea de succes si durabila a turismului depinde nu doar de peisajul atractiv si de facilitatile

turistice, ci si de serviciile competitive si de calitate. Sectorul ospitalitatii si turismului implica in egala masura facilitati si servicii profesionale. Se va crea, astfel, o forta de munca instruita si calificata.

2.8. IDENTIFICAREA SURSELOR DE POLUARE, STAREA FACTORILOR DE MEDIU Calitatea aerului Pe teritoriul comunei nu se desfasoara activitati industriale poluante. Nu exista complexe

zootehnice. Calitatea apei Artera hidrografica principala o constituie raul Arges si lucrarile hidrografice realizate. Sursele de

poluare a apei de suprafata sunt deversarile necontrolate ale apelor menajere si depozitatea deseurilor menajere in apropierea apelor curgatoare (paraie si raul Arges)

Acviferul freatic Se impune protejarea acviferului freatic prin realizarea retelei de canalizare. Fosele si latrinele

reprezinta un potential focar de poluare a apelor subterane. Poluarea solului Nu sunt semnalate suprafete de teren poluate cu produse chimice. Poluarile accidentale sunt

produse de depozitarea neorganizata a deseurilor menajere. Principalele probleme legate de mediul inconjurator

• Scurgerea apei pluviale incarcata cu poluanti din gospodarii si de pe drumuri direct in cursurile de apa.

• Deversarea apelor menajere neepurate in cursurile de apa. • Depozitarea gunoaielor menajere in locuri neamenajate. • Exploatarea nerationala a fondului forestier, terenurile defrisate fiind supuse eroziunilor si

alunecarilor. Prioritati de interventie

• Realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apa si gaze. • Realizarea retelei de canalizare. • Amenajarea platformei pentru depozitarea gunoiului menajer.

2.9. OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI LOCALE

Cerintele si optiunile populatiei prezentate de administratia locala sunt legate de gradul de confort si de realizarea de locuri de munca. Programul Consiliului Local cuprinde: configuratia intravilanului, realizarea alimentarii cu apa si gaze, realizarea sistemului de canalizare si epurare a apelor menajere, modernizarea drumurilor comunale si locale, sustinerea initiativei particulare, protectia si conservarea mediului, mai ales a terenurilor supuse fenomenului de degradare, regularizarea vailor din zona, realizarea depozitului de deseuri menajere si reabilitarea tramei stradale actuale a tuturor strazilor care sunt pietruite, balastate sau din pamant.

Existenţa Strategiei de înfiinţare şi dezvoltare a obiectivului turistic Ghiţu aprobată de Consiliul Local al comunei Arefu, judeţul Argeş este un argument privind preocuparea pentru o dezvoltare durabilă şi competitivă a comunei. Totodată valorificarea resurselor naturale şi antropice cu un potenţial

15

ridicat astfel încât arealul Ghiţu-Moliviş să devină un punct de atracţie turistic al acestei zone, nu poate fi decât în asentimentul populaţiei localnice.

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE TURISTICA

3.1. CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE

Având în vedere studiile elaborate anterior prezentei documentaţii (vezi cap.1.3.) şi pe baza cărora se pot enunţa reglementările urbanistice privind zona ce face obiectul PUZ, se pot sintetiza următoarele:

Drumul de acces Molivişu (desprins din DJ 703I) este necesar a fi modernizat pentru preluarea traficului auto şi pietonal către/dinspre viitorul obiectiv turistic. Astfel vor fi prevăzute lucrări:

a. Prevederea rigolelor betonate de tip inchis cu dale gratar prefabricate carosabile situate în acostamentul drumului (0,75 m); Se va realiza o secţiune tip dreptunghiulară pentru încadrarea ei în acostament conform Normei tehnică din 27/01/1998 privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale;

b. Pentru circulaţia pietonilor în localitate se va amenaja de-a lungul drumului un trotuar, cu o lăţime cuprinsă între 1,00 m şi 1,50 m, în funcţie de intensitatea circulaţiei pietonale;

c. Se amenajează pistă de cicloturism (1,6m laţime), în conformitate cu prevederile normelor în vigoare, avându-se în vedere studiile efectuate de administraţiile locale şi planurile de urbanism local;

d. Amplasarea instalaţiei electrice necesare funcţionării drumului (iluminat) se va face în soluţie subterană şi se realizează conform legislaţiei în vigoare, în sistem combinat, sub pista pentru cicloturism. Cablurile vor fi protejate prin tuburi de protecţie pozate între cămine de tragere. În tuburile de protecţie se vor asigura cabluri din oţel pentru facilitarea tragerii cablurilor electrice sau de telecomunicaţii, în caz de avarie sau în alte situaţii care impun înlocuirea acestora.

e. Plantarea stâlpilor pentru iluminat se va face la minimum 1 m faţă de partea carosabilă. Stâlpii pot fi metalici, special executaţi în acest scop sau de folosinţă comună, iluminat şi susţinere indicatoare rutiere;

f. Amplasarea şi instalarea indicatoarelor rutiere se vor face pe baza planurilor de organizare a circulaţiei, elaborate în cadrul studiilor de specialitate, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi cu acordul organelor de poliţie care răspund de siguranţa circulaţiei.

Versantul nordic al Masivului Ghiţu pe care se vor construi pârtii de schi, precum şi baza partiei unde vor fi realizate construcţii pentru petrecerea timpului liber (centru de agrement, teren de sport, loc pentru picnic si odihnă, parcare) au fost analizate în studiul pârtii de schi, instalaţii de transport, echipamente pentru producerea zăpezii artificiale, echipamente de întreţinere pârtii, infrastructura de agrement la partea inferioară a pârtiei şi turbărie. Acest studiu dezvolta un concept nou, în aceasta zona, concept ce poate fi definit ca “turism pe toata perioada anului”, lucru posibil prin:

Construirea unei pârtii de schi (inclusiv construirea de instalaţii de transport pe cablu pentru persoane, instalarea de echipamente pentru producerea zăpezii artificiale, instalarea echipamentelor pentru iluminatul nocturn al pârtiilor de schi, dotarea cu echipamente pentru întreţinerea pârtiilor de schi, clădiri anexe);

Construirea unei pârtii ,,foarte uşoare” şi cu destinaţia practicării şi celorlalte sporturi de iarnă (săniuş);

Crearea şi extinderea infrastructurii de agrement la baza partei, inclusiv a utilităţilor aferente (piscina acoperită, foişor, loc de joacă pentru copii, teren de sport multifuncşional, parcare, grupuri sanitare);

Crearea traseelor de cură pe teren, a locurilor de recreere şi popas pe actualele drumuri şi trasee forestiere;

16

Realizarea condiţiilor pentru amplasarea unui Observator Turistic este considerat de maximă importanţă în zonă deoarece prin intermediul lui se oferă:

- organizarea şi desfăşurarea de acţiuni cu caracter educativ şi cultural; - sprijinirea acţiunilor de cercetare; - atragerea turiştilor; - sprijinirea activităţilor din domeniul ecologiei şi protecţiei mediului; - spaţiu de relaxare pentru turiştii vizitatori.

Localizarea Observatorului Turistic propus, va fi la o altitudine de 1605 mdm, pe platoul situat deasupra pârtiilor de schi.

Soluţia tehnică de realizare a instalaţiei de apă potabilă cu şapte staţii de pompe asigură necesarul de apă pentru toate zonele propuse de zonarea funcţională, inclusiv în zona de platou de la cea mai inaltă cotă. Apele uzate sunt colectate şi tranzitate gravitaţional folosind un sistem de canalizare separativ, părtile menajer şi pluvial urmând a fi unite dupa epurarea apelor menajere pentru a fi utilizate in micro-hidrocentrale pentru producerea de energie electrica. Epurarea apelor uzate se realizează cu cinci statii de epurare compacte dispuse pe zone de funcţiuni şi cu posibilitate de adaptare funcţie de dezvoltarea zonelor. Alimentarea cu energie electrică se va realiza prin soluţia linii electrice subterane de 20 kV (LES 20 kV) în buclă care va alimenta posturile de transformare. LES 20 kV propusă va fi alimentată din LEA 20 kV Arefu – Vâlsan. Studiile topgrafice relevă prezenţa unei suprafeţe cu regim specific de administrare şi exploatare şi a unor parcele de tip agricol cu destinaţia fâneaţă, pretabile introducerii în intravilan cu destinaţia de teren pentru construcţii pentru a susţine siguranţa şi controlul social în zona de agreement. Studiile geotehnice subliniază faptul că zona nu pune probleme tehnice deosebite, recomandând totuşi realizarea unor studii punctuale pentru obiectivele ce urmează a fi construite.

3.2. PREVEDERI ALE PUG

Se poate menţiona că PUG nu cuprinde reglementări pentru această zonă aflată în prezent în extravilan. 3.3. VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL

Prin prezenta documentaţie se doreşte crearea infrastructurii generale şi specifice activitatilor de turism din arealul climatic Ghiţu-Molivişu prin amenajarea unui domeniu schiabil şi de agrement şi integrarea acestuia în circuitul turistic al judeţului. În acest sens, pentru valorificarea potenţialului turistic şi peisagistic se propun:

Realizarea unui traseu amenajat pentru folosinţa bicicliştilor care va fi iluminat, mobilat cu panouri de informare-direcţionare, coşuri de gunoi;

Realizarea a două pârtii de schi, una (lungime 1050m) de dificultate medie şi una situată in continuarea acesteia spre platoul montan de la vârful masivului pe care se poate practica şi săniuş (lungime 800 m). Pârtiile au orientare nordică pentru a beneficia cât mai mult timp de zăpadă;

Realizarea pe platoul de vârf al masivului a unui observator turistic care să permită o panoramă largă, neobturată de vegetaţie;

Protejarea, conservarea si punerea în valoare a ariilor de turbă existente în Poiana Moliviş; Realizarea pe drumurile forestiere existente a traseelor de cură de teren mobilate cu bănci pentru

odihnă, coşuri de gunoi, panouri de informare-direcţionare; Valorificarea surselor regenerabile locale de energie şi producerea de energie verde;

Intervenţiile care se vor face vor ţine cont de faptul că în partea centrală a Poienii Molivişu există porţiuni de teren care prezintă straturi de turbă de grosimi diferite de până la 2,00 m. Astfel, intervenţia urbanistică în această parte a Poienii se va face prin corelarea activitatii de sistematizare a teritoriului cu masuri de protejare a factorilor naturali.

17

3.4. MODERNIZAREA CIRCULATIEI Datorită faptului că drumul forestier Molivişu este singura legătură auto existentă cu baza partiei, se propune modernizarea ei prin lărgirea secţiunii carosabile, prevederea unei piste de cicloturim şi a unui trotuar destinat circulaţiei pietonale. Profilul actual al drumului, cu carosabil pietruit, ampriză de lăţime variabilă (până la 9 m) nu satisface exigenteţele prevăzute de normativele în vigoare privind asigurarea circulaţiei în condiţii de siguranţă. Ca urmare s-a propus realizarea unui profil al drumului cu două benzi de circulaţie de câte 3,00 m, trotuar de lăţime 1-1,5 m, pista de cicloturism de 1,6 m lăţime prevăzută cu parapeţi de protecţie, iluminat stradal, indicatoare rutiere. Acest drum are continuitate cu drumul judeţean 703I prevăzut deja in programul de modernizare a infrastructurii. Intersecţiile dintre cele două drumuri vor putea deveni puncte de giraţie o dată cu modernizarea drumurilor. În zona de bază a pârtiei a fost prevăzută o suprafaţă de staţionare şi parcare a autovehiculelor. 3.5. ZONIFICAREA FUNCTIONALA – REGLEMENTARI, BILANT TERITORIAL, INDICI URBANISTICI

Reglementări Prin Regulamentul Local de Urbanism aferent prezentului Plan Urbanistic Zonal se propune:

- Introducerea în intravilan a zonei „G” de la baza partiei de schi ca “Subzonă de recreere şi agrement”;

- Introducerea în intravilan a zonei “H” ca “Subzonă de interes public şi de locuire”, situată pe latura estică a Poienii Molivişu, spre Nucşoara, adiacentă drumului de acces la baza pârtiei de schi;

- Introducerea în intravilan a suprafeţelor afectate de pârtiile de schi şi de clădirile anexe ale acestora, inclusiv a suprafeţei situate în golul alpin ce constituie amplasamentul Observatorului Turistic (Subzona domeniului schiabil);

- Menţinerea în extravilan suprafeţelor delimitate ca “turbărie” din Poiana Moliviş (Subzona de tubărie); Pentru a se acorda dreptul de construire pe aceste suprafeţe de teren, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi ale Regulamentului General de Urbanism (HG nr. 525/1996) se impune realizarea unor operaţiuni de parcelare în vederea asigurării unor accese adecvate şi conforme cu normativele în vigoare şi a unor forme de parcele construibile. Schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi condiţionată de asigurarea căilor de acces, a dotărilor publice şi a echipamentelor tehnice necesare funcţionării coerente a zonei.

În toate zonele si subzonele care vor fi menţionate mai jos nu vor fi admise următoarele activităţi: - Activiţăţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode pentru traficul generat; - Construcţii provizorii de orice natură; - Imobile de locuinţe colective; - Depozite en gros; - Depozitări de materiale refolosibile; - Platforma de precolectare a deşeurilor urbane; - Depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice; - Lucrări de terasamente de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcele adiacente; - Orice lucrări de terasamente care pot provoca scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice;

18

- Orice alte funcţiuni în afara celor menţionate mai sus. Datorita potentialului pe care il are zona, Asociacia de Dezvoltare Intercomunitara Molivis doreste

infiintarea unei statiuni care sa ofere servicii pe parcursul intregului an. Cele mai importante obiective sunt Poaiana Molivis, golul alpin de pe Varful Ghitu, pentru inceput se propune amenajarea unui singur versant ca partie, apoi zona de jos a partiei (denumita in continuare Zona G) si inca o zona care face legatura dintre Poiana Molivis si zona de jos a partiei (denumita in continuare zona H).

Centrul de interes al statiunii va fi amplasat in Poiana Molivis care se intinde pe aproximativ 67Ha. Mare parte din terenul situat in Poiana Molivis apartine Consiliului Local Cicanesti, dar cuprinde si proprietati private, parcele de aproximativ 1000-5000 mp.

Ca zonificare, Poiana Molivis va fi impartita in zone de interes public, zone de agrement,

zone de locuire. Obiective cerute prin tema de proiectare: 1.Obiective de interes public

1. Panouri de informare turistica; 2. Autogara; 3. Agentie de turism; 4. Punct de informare turistica; 5. Sediul central Salvamont; 6. Heliport; 7. Farmacie; 8. Post de ordine publica; 9. Centru comercial(farmacie, centru de schimb valutar, restaurant, terasa, magazine cu produse

textile, alimentare, electronice, cu specific montan, loc de joaca pentru copii, discoteca, sala popice si bowling)

10. Centru medical; 11. Centru de conferinte (Sali IT si birouri administratie, sala spectacole cu 300 de locuri, doua Sali de

conferinte a cate 20 de locuri, doua Sali de conferinte a cate 30 de locuri, o sala de conferinte cu 50 de locuri si o sala de conferinte a 100 de locuri);

12. Piata produse traditionale 13. Piata de produse alimentare traditionale ECO; 14. Magazin mixt artizanat; 15. Magazine; 16. Baraj; 17. Deversor.

2.Obiective specifice zonei de agrement 1. Centru de echitatie(mic hipodrom si centru de inchiriere cai pentru trasee de calarie prestabilite); 2. Centru sportiv- teren multifunctional, sala de fitness, aerobic, sauna; 3. Gradina de vara; 4.Centru de inchiriat biciclete si role; 5. Alei pietonale si piste pentru biciclete; 6. Parc de distractii; 7. Strand;

3.Obiective specifice zonei de locuire 1. Hotel 4 stele cu 50 de locuri de cazare si parcarea aferenta. 2. Hotel 3 stele cu 30 de locuri de cazare si parcarea aferenta. 3. Hotel 3 stele cu 50 de locuri de cazare si parcarea aferenta. 4. Hotel 3 stele cu 38 de locuri de cazare si parcarea aferenta. 5. Pensiune 3 margarete cu 30 de locuri de cazare si parcarea aferenta. 6. Pensiune 2 margarete cu 30 de locuri de cazare si parcarea aferenta.

19

4.Obiective de alimentatie publica – 6 Restaurante Zona H cuprinde un teren in suprafata de aproximativ 10 Ha care apartine Ocolului Silvic

Vidraru si este o continuare a Poienii Molivis amplasata pe latura estica pe drumul de access spre partia de schi si spre Comuna Nucsoara. Obiective cerute prin tema de proiectare: 1. Obiective de interes public

1.Panou de informare turistica; 2.Post de ordine publica 3.Punct sanitar; 4.Magazin.

2. Obiective specifice zonei de agrement 1.Discoteca; 2.Teren minigolf; 3.Gradina de vara; 4.Centru de inchiriat biciclete; 5.Alei de acces si piste pentru biciclete.

3. Obiective specifice zonei de locuire 1.Hotel 3 stele cu 30 de locuri de cazare si parcarea aferenta; 2.Hotel 2 stele cu 38 de locuri de cazare si parcarea aferenta; 3.Pensiune 3 margarete cu 30 de locuri de cazare si parcarea aferenta; 4.Pensiune 2 margarete cu 28 de locuri de cazare si parcarea aferenta; 5.Pensiune 3 margarete cu 24 locuri de cazare si parcarea aferenta;

4. Obiective de alimentatie publica – Restaurant cu terasa

BILANT TERITORIAL POIANA MOLIVIS SI ZONA H

ZONE FUNCTIONALE SUPRAFATA TEREN MP. PROCENT%

ZONE DE LOCUIRE 217.190,00 MP. 20,56% 1.ZONA DE LOCUINTE INDIVIDUALE PE LOTURI 145.200,00 MP. 13,74%

2.ZONA DE LOCUINTE DE VACANTA, PENSIUNI TURISTICE, HOTELURI 71.990,00 MP.

6,82%

ZONE DE INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII 31.130,00 MP. 2,95% 1.ZONA DE CONSTRUCTII COMERCIALE 11.440,00 MP. 1,08% 2.ZONA DE CONSTRUCTII DE CULTURA 6.010,00 MP. 0,57% 3.ZONA DE CONSTRUCTII DE INTERES LOCAL 2.610,00 MP. 0,25% 4.ZONA DE CONSTRUCTII DE SANATATE 11.070,00 MP. 1,05% ZONE DE CONSTRUCTII SI AMENAJARI SPORTIVA 51.550,00 MP. 4,88% 1.TEREN SPORT, PATINUAR, TEREN GOLF 10.560,00 MP. 1,00% 2.ZONA DE CONSTRUCTII SPORTIVE 40.990,00 MP. 3,88% ZONE DE SPATII VERZI 150.860,00 MP. 14,28% ZONE DE CIRCULATIE 79.620,00 MP. 7,53% 1.CAROSABIL 35.380,00 MP. 3,35% 2.TROTUARE 5.210,00 MP. 0,49% 3.PARCARI 27.410,00 MP. 2,59% 4.PISTA CICLISM 7.900,00 MP. 0,75% 5.RIGOLA 3.720,00 MP. 0,35% ZONA DE TURBARIE 246.360,00 MP. 23,31% TOTAL POIANA MOLIVIS SI ZONA H 776.710,00 MP. 73,51% TOTAL TEREN STUDIAT IN P.U.Z. 1.056.560,00 MP. 100%

20

Zona G, sau baza partiei de schi, impreuna cu partia se intind pe aproximativ 7Ha. şi apartine de Consiliul Local Arefu. Obiective cerute prin tema de proiectare:

1. Obiective de interes public 1.Panouri de informare turistica; 2.Puncte sanitare; 3.Punct de ordine publica; 4.Punct al primariei; 5.Magazin;

2. Obiective specifice zonei de agrement 1.Centru de inchiriat schiuri si sanii;. 2.Tarabe cu articole de artizanat; 3.Teren de sport multifunctional; 4.Centru de agrement Aqua Club; 5.Piscina, strand.

3. Obiective specifice zonei de locuire 1.Hotel 3 stele cu 38 locuri de cazare si parcarea aferenta; 2.Hotel 3 stele cu 28 locuri de cazare si parcarea aferenta; 3.Pensiune 2 margarete cu 28 de locuri de cazare si parcarea aferenta; 4.Minisat de vacanta: casute cu 14 locuri de cazare, foisor creative, punct sanitar, grup sanitar, loc de barbecuie, punct commercial de suveniruri si articole pentru montaniarzi; 5.Camping: 10 corturi a cate 4 persoane, zona casute cu 24 locuri cazare, grup sanitary si loc de barbecuie.

4. Obiective de alimentatie publica - Restaurant cu terasa Golul alpin, sau zona de sus a partiei de schi, se intinde pe aproximativ 12Ha şi aparţine de

Consiliul Local al Comunei Brăduleţ. Obiective cerute prin tema de proiectare: 1. Obiective de interes public

1.Panouri de informare turistica; 2.Punct de prim ajutor cu farmacie; 3.Salvamont; 4.Pista heliport; 5.Observator; 6.Statie meteo; 7.Magazin mixt; 8.Piata de comercializare a produselor artistice cu specific zonal; 9.Post telecabina si teleschi;

2. Obiective specifice zonei de agrement 1.Centru de inchiriat schiuri si sanii; 2.Centru de inchiriere A.T.V.-uri cu parcare A.T.V.-uri si masini de teren; 3.Centru destinat concursurilor de orientare turistica; 4.Atelier de creatie plastica; 5.Sala de spectacole; 6.Zona decolare parapanta si planor; 7.Patinuar; 8.Teren multifunctional de sport; 9.Piscina acoperita.

3. Obiective specifice zonei de locuire 1.Hotel 3 stele cu 30 locuri de cazare si parcarea aferenta; 2. 2 Pensiuni 2 margarete cu 30 locuri de cazare si parcarea aferenta; 3.Pensiune 3 margarete cu 30 de locuri de cazare si parcarea aferenta;

21

4. Pensiune 3 margarete cu 26 de locuri de cazare si parcarea aferenta; 4. Obiective de alimentatie publica - Restaurant cu terasa

Partia de schi se intinde pe o suprafata de aproximativ 9 Ha şi apartine Consiliului Local Arefu. Se va amenaja pe un versant nordic al Muntelui Ghitu. Va fi alcatuita din trei tronsoane cu o panta medie de 32,5%. BILANT TERITORIAL ZONA G, PARTIA DE SCHI SI GOLUL ALPIN

SUPRAFATA TEREN PROCENT %

ZONE FUNCTIONALE ZONA G GOL ALPIN SI PARTIE

ZONA G

GOL ALPIN

SI PARTIE

LOCUIRE 38.230,00 MP. 3,62% 1. LOCUINTE DE VACANTA, PENSIUNI TURISTICE, HOTELURI 15.370,00 MP 22.860,00 MP 1,46% 2,16%

INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII 34.920,00 MP 3,30% 1.CONSTRUCTII COMERCIALE 4.150,00 MP 6.010,00 MP 0,39% 0,57% 2.CONSTRUCTII DE CULTURA 0,00 MP 10.620,00 MP 0,00% 1,00% 3.CONSTRUCTII DE INTERES LOCAL 1.450,00 MP 4.200,00 MP 0,14% 0,40% 4.CONSTRUCTII DE SANATATE 2.240,00 MP 6.250,00 MP 0,21% 0,59% CONSTRUCTII SI AMENAJARI SPORTIVE 34.980,00 MP. 3,31% 1.TEREN SPORT, PATINUAR, TEREN GOLF 4.300,00 MP 19.800,00 MP 0,41% 1,87% 2.CONSTRUCTII SPORTIVE 6.440,00 MP 4.440,00 MP 0,61% 0,42% SPATII VERZI 52.240,00 MP. 4,95% SPATII VERZI 25.570,00 MP 26.670,00 MP 2,42% 2,53% CIRCULATIE 28.160,00 MP. 2,67% 1.CAROSABIL 6.260,00 MP 4.790,00 MP 0,60% 0,45% 2.TROTUARE 1.790,00 MP 1.020,00 MP 0,17% 0,09% 3.PARCARI 6.630,00 MP 7.670,00 MP 0,63% 0,73% PARTIE DE SCHI 91.320,00 MP. 8,64% TOTAL ZONA G, PARTIA DE SCHI SI GOLUL ALPIN 279.850,00 MP 26,49%

TOTAL TEREN STUDIAT IN P.U.Z 1.056.560,00 MP 100% 3.6. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE Prin prezentul PUZ se propune introducerea în intravilan a unor suprafeţe de teren de tip forestier şi schimbarea destinaţiei acestora în teren construibil. Datorită modificărilor propuse va fi necesară realizarea reţelelor edilitare care asigură funcţionarea dotărilor publice . Vor fi prevăzute reţele edilitare (alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie electrică, telecomunicatii, alimentare cu gaze naturale, gospodarie comunala) pentru toate subzonele de funcţiuni. Soluţiile ce se vor aplica pentru rezolvarea echipării edilitare sunt analizate şi tratate pe categorii de probleme în studiile elaborate anterior PUZ.

3.7. PROTECTIA MEDIULUI Analiza situaţiei existente şi evaluarea impactului prognozat asupra mediului se pot rezuma astfel:

Factorul de mediu apa Realizarea obiectului analizat nu va avea impact asupra condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului analizat. De asemenea, activitatea de construire şi funcţionare a viitorului Obiectiv Turistic Ghiţu nu vor avea nici o influenţă (impact negativ), din punct de vedere al gospodăririi apelor asupra regimului apelor de

22

suprafaţă şi subterane dacă sunt respectate prevederile proiectului şi condiţiile impuse prin avizul de gospodărire al apelor.

Factorul de mediu aer O caracteristică generală a concentraţiilor care vor fi generate în perioada de construire a obiectivului analizat în este distribuţia concentraţiilor cu valoarea cea mai mare în zona amplasamentului şi în imediata vecinătate a acestuia, corroborate cu diferitele condiţii de stabilitate atmosferică, de vânt, impactul poate fi uşor ridicat numai în zona obiectivului. Concentraţiile de poluanţi în zona de influenţă maximă associate cu condiţiile meteorologice nefavorabile pot fi uşor depăşite, însă în zona receptorilor sensibili (populaţia) concentraţiile se vor afla sub valorile limită pentru protecţia receptorilor. Reconstrucţia ecologică a zonei este recomandată după finalizarea lucrărilor.

Ca urmare, sursele de impurificare a atmosferei specifice perioadei de funcţionare a viitorului Obiectiv Turistic vor fi minore.

Factorul de mediu sol şi subsol Printr-o întreţinere corespunzătoare a vehiculelor şi utilajelor în perioada de construire şi funcţionare a obiectivului, pericolul poluării solului este diminuat la maxim.

Biodiversitate Se poate menţiona faptul că aria propusă pentru investiţia “CREAREA INFRASTRUCTURII GENERALE ŞI SPECIFICE ACTIVITATILOR DE TURISM DIN AREALUL CLIMATIC GHIŢU-MOLIVIŞU”, judeţul Argeş, este localzată la contactul Rezervaţiei Valea Vâlsanului cu Munţii Făgăraş, ambele arii protejate fiind şi situri Natura 2000-ROSCI0122.

Activităţile desfăşurate nu vor afecta negative ecologia terestră şi acvatică. Peisaj

Prin lucrările de construcţie care vor fi adoptate, a căror ambianţă se va integra în mediul natural, componentele proiectului analizat vor creşte valoarea estetică a peisajului din zona analizată, iar înălţimea clădirilor aduce avantajul îndeplinirii rolului informative şi educativ.

Chiar dacă obiectivul analizat se află în perimetrul ariei natural protejate, proiectul nu va avea impact negative asupra acesteia.

Conform Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, dacă sunt respectate măsurile pentru protecţia factorilor de mediu, în perioada de execuţie, construcţia obiectivului nu generează un impact semnificativ asupra mediului.Câteva măsuri pentru preotecţia factorilor de mediu sunt enumerate în continuare:

Factorul de mediu apa Pe perioada implementării proiectului se vor respecta condiţiile tehnice de execuţie, conform cerinţelor avizatorilor. După perioada de execuţie se vor lua măsuri de gestionare eficientă a apei, se va monta apometru pentru înregistrarea consumului de apă, se vor efectua lucrările de întreţinere necesare evitării risipei de apă, iar apa uzată se va încadra în cerinţele de calitate ale NTPA 001.

Factorul de mediu aer Având în vedere că principala sursă de poluare a zonei o reprezintă traficul din zona amplsamentului studiat, în vederea diminuării presiunii asupra factorului de mediu aer, prin proiect au fost prevăzute o serie de măsuri: - Realizarea acceselor interioare se face cu prevederea de plantaţii pe aliniament pentru îmbunătăţirea capacităţii de regemerare a atmosferei, protecţia fonică şi eoliană, conform prevederilor Legii nr.265/2006; - Se vor monitoriza emisiile de poluanţi din aer (oxizii de sulf, oxizii de azot) provenite de la autovehiculele folosite pentru lucrări şi în scopul transportului de materiale;

Factorul de mediu sol şi subsol În vederea prevenirii impactului asupra solului, prin proiect au fost prevăzute o serie de măsuri:

23

- Realizarea unui spaţiu adecvat pentru colectarea selectivă a deşeurilor; - Lucrări de ameliorare şi întreţinere a solului în zonele verzi; - Respectarea prevederilor proiectului şi monitorizarea din punct de vedere al protecţiei mediului constituie obligaţia factorilor implicaşi pentru limitarea efectelor adverse asupra solului şi subsolului în perioada execuţiei obiectivului. Se poate concluziona că din punct de vedere al factorului de mediu sol, activitatea de pe amplasamentul studiat nu va reprezenta o sursă de poluare.

Biodiversitatea Se apreciază că pe măsura realizării lucrărilor şi închiderea fronturilor de lucru aferente, calitatea factorului de mediu biodiversitate, va reveni la parametrii anteriori celor din perioada de execuţie.

Peisaj Având în vedere impactul minor al activităţilor de construire care se vor desfăşura pe amplasamentul analizat asupra peisajului zonei, precum şi impactul pozitiv al realizării amenajării Obiectivului Turistic Ghiţu-Molivişu, nu vor fi necesare măsuri de diminuare a impactului asupra acestei componente de mediu. “CREAREA INFRASTRUCTURII GENERALE ŞI SPECIFICE ACTIVITATILOR DE TURISM DIN AREALUL CLIMATIC GHIŢU-MOLIVIŞU”, comuna Arefu, judeţul Argeş nu constituie surse de impact major asupra aerului, apelor de suprafaţă şi subterane, vegetaţiei şi faunei terestre, solului şi subsolului şi nici asupra aşezărilor umane sau a altor obiective din zonă. 3.8. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA Pentru a facilita prevederea si urmarirea realizarii obiectivelor de utilitate publica se prezinta lista acestor obiective in tabelul prevazut si pe planul privind proprietatea terenurilor.

CATEGORIE DE INTERES A TERENULUI DIMENSIUNI DENUMIRE

NATIONAL JUDETEAN LOCAL SUPRAFATA LUNGIME AUTOGARA X 3.800 MP HELIPORT X 4.700 MP. SEDIU SALVAMONT X 870 MP CENTRU MEDICAL SI FARMACIE X 5.835 MP

POST DE ORDINE PUBLICA X 1.540 MP DRUM PUBLIC X 3.850 ML. ZO

NA

PO

IAN

A

MO

LIV

IS S

I ZO

NA

H

DRUM PUBLIC X 1.205 ML. PUNCT SANITAR X 4.010 MP POST DE ORDINE PUBLICA X 500 MP. PUNCT PRIMARIE X 525 MP. DOMENIUL SCHIABIL X 90.300 MP. INSTALATIE DE TRANSPORT PE CABLU X 900 ML.

TELECABINA, TELEGONDOLA X 2000 MP. HELIPORT X 2.500 MP. SEDIUL SALVAMONT X 1.800 MP. PUNCT SANITAR X 1.800 MP OBSERVATOR X 1.800 MP. STATIE METEO X 1.695 MP. ZO

NA

G, P

AR

TIA

DE

SCH

I SI

GO

LUL

ALP

IN

DRUM PUBLIC X 1.575 ML.

24

5. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE

Prezentul Plan de Urbanism Zonal urmăreşte integrarea în circuitul turistic al arealului Ghiţu-Molivişu conform prevederilor Master Planului pentru dezvoltarea turistică a zonei montane a judeţului Argeş. Acest PUZ se inscrie în Strategia de înfiinţare şi dezvoltare a Obiectivului Turistic Ghiţu, aducând noi oportunităţi de investiţii în domeniul turismului pentru această zonă. Studiul urbanistic propus va completa prevederile P.U.G. Comuna Arefu in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor turistice existente si consolidand astfel baza economica a comunei Arefu, dar si a comunelor invecinate.

Principalele categorii de intervenţie care susţin materializarea planului de dezvoltare al arealului Ghiţu-Molivişu sunt următoarele:

• Crearea suprafeţelor dedicate destinderii active (pârtii de schi, săniuş, trasse pentru cura de teren, pista de cicloturism, observator turistic) şi pasive (teren pentru odihnă şi picnic, foişor,);

• O diversitate funcţională care să crească atractivitatea zonei realizată prin introducerea în imediata vecinătate a unor funcţiuni de interes public: centru de agrement (piscina acoperita), teren de sport multifuncţional, loc de joacă pentru copii);

• Creşterea accesibilităţii zonei prin crearea unor circulaţii adecvate care să asigure un acces facil atât auto cât şi pietonal;

• Asigurarea locurilor de parcare pentru autoturisme şi autocare care să încurajeze staţionarea şi includerea zonei în circuite turistice;

• Echiparea edilitară pentru asigurarea funţionării tuturor obiectivelor. Din analiza asupra diferitelor aspecte urbanistice ale zonei au rezultat următoarele priorităţi:

La nivel funcţional Extinderea capacităţilor de primire turistică; Diversificarea dotarilor sportive, includerea de spatii pentru sport-intretinere cu

acces public nelimitat; Asigurarea spatiilor pentru administratia zonei; Diversificarea functionala- includerea de puncte de alimentatie publica, puncte

sanitare şi farmaceutice; La nivelul ambiantei generale, a cadrului natural si a elementelor peisagere 1- Structurarea subzonelor din arealul Ghiţu-Molivisu cu crearea unor ambiante diferite:

organizarea zonelor de parcare; organizarea zonelor de informare a publicului; organizarea ariilor de sport; punctarea cu elemente de interes - ca statui, chioscuri comerciale, presa, media; refacerea sistemului de plantare - plantatii noi, fasonarea plantatiilor existente

2- Structurarea perspectivelor importante În lungul circulaţiilor majore interioare, dar şi limitrofe este necesar ca plantaţia şi mobilierul, ca şi modul de organizare a viitoarelor edificabile să conlucreze la cearea unei imagini mai bune, in sensul configurării unor perspective coerente, echilibrate (prin crearea de noi aliniamente de arbori, profile circulaţiilor interioare, texturi si mobilier urban adecvat) 3- Organizarea limitelor exterioare si interioare Este necesara definirea modului de imprejmuire a fiecarei unităţi componente a subzonelor (garduri si garduri vii, cu forme, materiale, inalţimi si specii vegetale definite prin regulament); 4- Implantarea de « puncte de interes », cu scopul creşterii atractivităţii si a biodiversităţii :

plantatii de arborii deosebiti; îmbogatirea spaţiilor plantate cu noi specii; implantarea de statui, oglinzi de apa, şi zone de interes noi, skatepark, jocuri pentru

25

copii,terase; 5- Aplicarea unui sistem de iluminat exterior propriu, care sa urmarească:

punerea in valoare a obiectivelor existente şi viitoare; creşterea atractivităţii locurilor pe timpul nopţii concomitent cu asigurarea

securităţii acestora; crearea unei imagini nocturne reprezentative .

Posibilitati de refacere a sistemului de plantare: Conceperea sistemului de plantare, utilizând oportunitatea prezentei lucrari, scoate in evidenţă

câteva aspecte de luat în seamă în viitor şi o serie de posibilităţi de intervenţie: Crearea unor circulaţii agrementate de plantatii de aliniament; Păstrarea unor zone « sălbatice», cu vegetatia luxuriantă cu mici poteci, şi locuri de

odihnă. Obiectivul turistic Ghiţu poate fi realizat pe baza unor contracte de parteneriat public-privat de tip

proiectare-construcţie-finanţare-operare (DBFO) - contract între autoritatea publică şi investitor, în care investitorul îşi asumă sarcina proiectării, construcţiei, exploatării şi obţinerii, în total sau în parte, a resurselor financiare necesare în vederea realizării acestor obiective, fără ca durata contractului să depăşească 49 de ani

Studiul propus va fi multicriterial si va avea un caracter de reglementare specifica dezvoltarii urbanistice a unei zone din localitate, va fi o faza premergatoare a realizarii investitiilor si va trata probleme prioritare menite sa raspunda direct necesitatilor de dezvoltare a zonei.

Se va acorda o maximă importanţă colaborării cu reprezentanţii Consiliului Local pentru a permite o bună etapizare a lucrărilor (măsuri de eliminare a riscurilor de alunecari , sisteme constructive în acord cu studiile geotehnice detaliate, rezolvarea problemelor de interes general şi apoi cele de interes local).

INTOCMIT, Arh. DOINA NEGOITA

Arh. CORNELIA GHEORGHISTEANU