InfoBLEJOI

INTERVIU 5Sandu TUDOR: “Nu poţi să ai succes în administraţie, dacă nu îi asculţi pe oameni"

Sumar:Sumar:

6 ANIVERSARE Şcoala “Vlad Muşatescu” -

105 de ani istorie şi tradiţie

SPORT 9La 4 puncte de podium

12 ZIUA COMUNEICireşe pârguite, folclor şi

voie bună

Pag. 2

InfoBLEJOIInfoInfoPĂULEŞTIBuletin informativ editat de Primăria Păuleşti

Serie nouă Anul I Nr. 1 Iunie 2014

De-a lungul vremurilor, păuleştenii au par cipat cu jer e la istoria ţării. În toate satele comunei, stau mărturie troiţele la care oamenii nu uită să se închine. O plecăciune făcută celor care au căzut, pentru ca noi să nu ne mai împiedicăm, pe drumul spre libertate...

Închinare Eroilor din Păuleş din Păuleş

Alegerile au trecut, inves ţiile con nuăAlegerile au trecut, inves ţiile con nuăPrimăria Păuleş con nuă inves ţiile pe infrastruc-

tură. În săptămânile următoare, eforturile adminstra-ţiei vor fi îndreptate spre con nuarea lucrărilor la amenajarea şi ex nderea trotuarului pe şoseaua prin-cipală, în dreptul satului Păuleş .

Tot în aceste zile, reprezentanţii aministraţiei locale discută la Bucureş modalitatea de fi nanţare de la bugetul de stat a unei săli de sport mul funcţionale, care va fi amplasată la liziera Pădurii Păuleş . Valoarea es ma vă a proiectului este de 40 de miliarde de lei.

comemorare

2 InfoPĂULEŞTI

De-a lungul vremurilor, păuleştenii au par cipat cu jer e la istoria frământată a ţării. În toate satele comunei stau mărturie troiţele la care oamenii nu uită să se închine. O plecăciune făcută celor care au căzut, pentru ca noi să nu ne mai împiedicăm, pe drumul spre libertate.

De Înălţarea Domnului, o primă parte a cere-moniei s-a petrecut în bisericile din comună, unde preoţii au ofi ciat slujbele de pomenire pentru eroii neamului. Fes vităţile au con nuat cu un alt mo-ment important, în centrul comunei, la Monumen-tul Eroilor. Garda militară, intonarea imnului şi de-punerea de coroane din partea ofi cialităţilor au fost momente înălţătoare pentru cei strânşi în parcul din centru. Preoţii s-au rugat pentru sufl etele părinţilor, bunicilor şi fraţilor noştri căzuţi pe frontul celor două războaie mondiale, apoi elevii şcolilor din Păuleş şi Găgeni, îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, au adus un plus de emoţie, strânşi în jurul monumentului, “cu fl ori pentru eroii care nu mai sunt”.

Prezent la comemorare, prima-rul Sandu TUDOR a adus şi el un omagiu înaintaşilor noştri: “Ziua

Eroilor Neamului stă în calea uitării celor care s-au jer it pentru ţară, reamin ndu-ne tuturor că în-tregirea şi libertatea neamului, credinţa, drepta-tea şi adevărul sunt comori pentru care înaintaşii noştri au plă t cu viaţa. Suntem datori să ne cin-s m eroii an de an, să dăm glas sen mentelor de recunoş nţă şi să ne înclinăm în faţa memoriei lor. Aducem astăzi un pios omagiu eroilor ş uţi şi neş uţi ai neamului, bărbaţilor viteji şi mândri, prin sacrifi ciul cărora vechile pământuri româneş au fost apărate şi păstrate”, a spus primul gospo-dar al comunei.

Se spune că sfi nţii și eroii pot să facă orice. Nu-mai să moară, nu.

“Neamul este etern, prin cultul eroilor”, spunea marele istoric şi cărturar Nicolae IORGA,

devenit prim-ministru al ţării în 1931, pe vremea regelui Carol al II-lea.

În mpul nostru, două decizii vrednice ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

(din 1999 şi 2001) au contopit Ziua Eroilor cu sărbătoarea Înălţării Domnului.

Acest omagiu drept-credincios adaugă preţul nemăsurat, creş nesc,

al recunoş nţei contemporane. 29 mai a fost acea zi.

Închinare Eroilor din Păuleş

comemorare

3InfoPĂULEŞTI

Joi, 29 mai, la Păuleş , copii, părinţi şi bunici au ales să sărbătoarească împreună Înălţarea Domnu-lui şi Eroii. Pentru că asemenea Înălţării lui Hristos, întru slavă, în urma jer ei Sale, jer a supremă a vieţii eroilor contribuie la înălţarea noastră în da-rul sfânt al libertăţii, al unităţii şi demnităţii naţionale.

*Unele pagini din istoria

românilor au fost scrise şi cu sângele păuleştenilor. Mărturiile sacrifi ciului pot fi ci te pe troiţele înălţate în cinstea eroilor căzuţi pe frontul de la Oituz, Mărăşeş , Carei sau departe de casă, la Cotul Donului ori în Munţii Tatra, monumente care ne vindecă su-fl etul şi ne înnobilează memoria.

Oşteni ridicaţi din vatra satu-lui, seceraţi de gloanţe sau otră-

viţi de gaze. Au rămas pe vecie, aliniaţi ca la parada militară, taţi şi feciori laolaltă, fraţi, veri şi cumnaţi, consăteni urcaţi pentru posteritate în legendă, aşa cum stă scris în cartea de căpătâi a comunei, că moşii tăi nu fost doar trecători prin viaţă.

Ion STĂNESCU, Gheorghe DINESCU, Tudor DUMITRU, Mihaiu ALBU, Alexandru ANTON, Ion BUDAŞCU, Anton BUTURUGĂ, Stelian CAZAN, Ion CIOBANU, Ion CONSTANTIN, Dumitru COSTACHE, Ilie COSTACHE, Constan n COVRIG, Stan CRĂCIUN, Constan n DINCĂ, Dumitru DINCĂ, Toma DRAGOMIR, Vasile DU-MITRU, Gheorghe ENACHE, Ilie ENACHE, Andrei GAVRILĂ, Constan n GHEORGHE, Ion GHEORGHE, Ilie GHEORGHE, Marin GHEORGHE, Niculaie GHEORGHE, Niculaie GHIŢĂ, Grigore GRIGORE, Gheorghe ILIE, Florea ILIE, Gheorghe ION, Năstase ION, Ioniţă ION, Gheorghe IONIŢĂ, Gheorghe IORDACHE, Con-stan n MANEA, Tănase MIHAI, Vasile NAN, Alexandru NĂSTASE, Costache NEDELCU, Andrei NICO-LAE, Constan n NICULAE, Ion NICOLAE, Ispas NICOLAE, Mircea NICOLAE, Nicolae NISTOR, Apostol OLARU, Vasile PETRE, Petre POPESCU, Constan n RADU, Ilie RADU, Stan RADU, Dumitru STAN, Lambă STAN, Toma STAN, Ion STANCIU, Stelian STANCIU, Ion STĂNICĂ, Gheorghe STOICA, Alexandru ŞTEFAN, Constan n TOBOŞ, Ion TOMA, Năstase TOMA, Enache TUŢĂ, Matei TUŢĂ, Gheorghe VASILE, Florea VĂDUVA, Stelian ZAMFIR, Nicolae ZINCĂ (morţi sau dispăruţi în primul război mondial), Neagu ANGHEL, Du-mitru BADIU, Constan n BALCAN, Panait BALCAN, Stelian CHIŢĂ, Constan n CRĂCIUN, Apostol DINCĂ, Gheorghe DOGARU, Nicolae DUMITRU, Dumitru FRUSINĂ, Nicolae GĂURICE, Gheorghe GHEORGHE, Ale-xandru ILIE, Mitoi ILIE, Nicolae ION, Gheorghe IONIŢĂ, Ion IONIŢĂ, Tănase MARIN, Gheorghe MIHAI, Costache NAIE, Gheorghe NEAGU, Gheorghe NICOLAE, Nicolae NICOLAE, Gheorghe NISTOR, Ilie NIŢĂ, Nicolae PAVEL, Ion PETRE, Alexandru SĂCĂLAŞ, Gheorghe STANCIU, Panait STAN, Stelian STĂNESCU, Gheorghe TACHE, Apostol TOMA, Vasile TRANDAFIR, Chirciu TUDORACHE, Dumitru SIMINA, Vasile ZAHARIA, Vasile ZAMFIRESCU, Constan n ANGHEL, Ilie AVRAM, Panait CIOBOATĂ, Toma COSTACHE, Gheorghe DRAGOMIR, Ilie DRĂGUŞIN, Ioan DUMA, Nistor GHEORGHE, Neculai GHIŢĂ, Aurel IAN-CULESCU, Alexandru ILIE, Apostol LAMBĂ, Nicolae OPREA, Ilie ROGODAN, Dima TOMA, Ion STAN, Ştefan URLEŢEANU, Petre COSTICĂ, Ilie FLOREA, Vasile IONIŢĂ, Ion MARIN, Dide MIHALACHE, Vasile NAE, Constan n NEACŞU, Gulie TĂNASE, Vasile TOBOŞ, Toma TOBOŞ, Anton VASILE, Petre VASILE, Stan VASILE (morţi sau dispăruţi în cel de-al doilea război mondial).

“Bărbaţii Comunei Păuleş , atunci când au fost chemaţi la datorie, au răspuns cu entuzi-asm, lăsându-şi familiile acasă, conş enţi de suferinţele pe care

acestea trebuie să le îndure pe mpul lipsei lor. [...] Aproape un

sfert din locuitorii comunei au par cipat la lupte. Şapte dintre veterani au fost decoraţi, dar cel

puţin zece sunt eroii comunei, încă necunoscuţi.” (<Păuleş i din Prahova, repere monografi ce, comentarii, amin ri>, autor Con-stan n ILIE)

4

alegeri

InfoPĂULEŞTI

Păuleş ul a votat cu Sandu TUDOR şi alianţa PSD-UNPR-PC

Rezultatele alegerilor pentru Parlamentul Euro-pean au confi rmat aproape toate pronos curile. Alianţa condusă de PSD a câş gat detaşat, PNL nu şi-a a ns obiec vul stabilit de preşedintele Crin ANTONESCU, iar foşii colegi din PDL şi PMP şi-au împărţit voturile.

Totuşi, au fost şi câteva surprize. Cea mai mare a fost oferită de victoria independentului Mircea DIACONU, care nu a benefi ciat de resursele nici unui par d, de bani sau structuri poli ce care să mobi-lizeze alegătorii şi care a obţinut singur un scor mai mult decât sufi cient pentru a ajunge la Strasbourg. O altă surpriză: din totalul voturilor, s-au înregis-trat 5,81% voturi nule, adică mai mult decât i-ar fi trebuit unui par d să acceadă în Parlament...

La Păuleş , prezenţa la vot şi scorul obţinut de par de au infi r-mat oarecum rezultatele înregis-trate atât în Prahova, cât şi la nivel naţional. Mo vul - la Păuleş s-a desfăşurat în aceeaşi zi şi scru- nul pentru alegerea unui nou

primar, după dispariţia tragică a fostului primar, Ion DRĂGUŞIN.

Ca procent, prezenţa la urne a fost printre cele mai mari (a-proape de 68 la sută, mai mult decât dublul mediei înregistrate pe ţară!). La alegerile pentru funcţia de Primar, majoritatea păuleştenilor au optat pentru Sandu TUDOR - 2.415 voturi (73,11 la sută din totalul voturi-lor valabile), contracandidaţii săi reuşind să adune doar 12,52% (PMP) şi 6,89 procente (PDL).

La scru nul pentru desemna-rea europarlamentarilor, Alianţa PSD-UNPR-PC a câş gat detaşat cu 1.529 de voturi (36,72 la sută din totalul voturilor valabil expri-mate), PDL şi PNL au fost aproape la egalitate (11,12%, respec-

v, 10,82 procente), iar “fratele vitreg” al democraţilor - PMP - s-a clasat pe patru, urmat în-deaproape de Mircea DIACONU.

În urma votului, cei 32 de re-prezentanţi ai României în Parla-mentul European sunt: Corina CREŢU, Ecaterina ANDRONESCU, Cătălin IVAN, Dan NICA, Maria GRAPINI, Damian DRĂGHICI, Daciana SÂRBU, Ioan Mircea PAŞCU, Viorica DĂNCILĂ, Sorin MOISA, Victor BOŞTINARU, Cipri-an TĂNĂSESCU, Laurenţiu REBE-GA (vicepreşedintele CJ Prahova), Doru FRUNZULICĂ, Claudia ŢA-PARDEL şi Cristea LUCIAN - din partea Alianţei PSD - UNPR - PC, Norica NICOLAI, Adina VĂLEAN, Ramona MĂNESCU, Cris an BU-ŞOI, Renate WEBER, Eduard HEL-LVIG - PNL, Theodor STOLOJAN, Monica MACOVEI, Traian UNGU-REANU, Jean MARINESCU, Daniel BUDA - PDL, Iuliu WINKLER, Csaba SOGOR - UDMR, Cris an PREDA, Siegfried MUREŞAN - PMP şi Mir-cea DIACONU - independent.

La două săptămâni după vali-darea rezultatelor, Sandu TUDOR a depus jurământul în noua sa cali-tate de Primar. La ceremonia de înves tură, au fost prezenţi con-silierii locali, prefectul judeţului - dna Rodica PARASCHIV şi lideri ai par dului de guvernământ.

Cu această ocazie, reporterul InfoPĂULEŞTI a solicitat primul interviu al primarului Sandu TU-DOR, pe care îl puteţi ci în pa-gina următoare.

5InfoPĂULEŞTI

interviu

- Domnule Primar, aţi obţinut mandatul cu un scor de 73%. Ce stă în spatele acestui succes?

- Multă muncă, respect pentru păuleşteni şi sacrifi cii… familia în primul rând. Cred că acest succes în administraţie şi în poli că nu ar fi posi-bil fără capacitatea şi deschiderea de a-i asculta pe oameni, de a vedea care sunt problemele şi dorinţele lor. Românii s-au săturat de şmecherii şi de spectacolul degradant al aşa-zişilor “poli ci-eni”, dominat de insulte şi jigniri.

- Este o aluzie şi la modul cum s-a desfăşurat campania electorală pentru alegerile locale de la Păuleş ?

- Puteţi să o luaţi şi aşa… Eu înţeleg că în cam-pania electorală trebuie să promovezi idei şi pro-grame. Majoritatea candidaţilor au acţionat în limitele unei decenţe, dar au fost şi “derapaje” cu mult peste limita bunului simţ. Iar oamenii le-au sancţionat dras c. Şi nu numai prin vot.

Cum vă explicaţi că un ziar al opoziţiei, plin de minciuni şi ar cole calomnioase, care trebuia distribuit conform sloganului “în fi ecare casă” din comună, a ajuns nedespachetat la mine, pe birou? Şi nu unul, o mie! Râdeau colegii de se prăpădeau - domnule, ăsta e banc, cum e posibil, cine a mai văzut ca “ziarul” de campanie să fi e tri-mis de la pografi e, direct la persoana împotriva căruia s-au părit minciunile? Unii mi-au spus că m-a ajutat primarul de la Plopeni, dar eu cred că aici a fost numai voia Domnului. Şi eu sunt un om credincios.

- Campania electorală a trecut, ce urmează?- Ce am promis. Con nuarea inves ţiilor în

infrastructură, servicii publice care să vină în întâmpinarea cetăţeanului, o mai bună ges o-nare a banului public… La prima vedere, nu e complicat. Asta trebuie să facă un primar. Numai că cele 73 de procente înseamnă pentru mine mai mult decât un vot de încredere.

Pe de o parte, oamenii au fost mulţumiţi de ceea ce au văzut la mine în aceş doi ani. Pe de altă parte, păuleştenii au acum aşteptări mult mai mari, ştacheta s-a ridicat - cum se spune, doar a venit şi primul ministru la noi acasă, şi de aici am o teamă, ca să nu-i dezamăgesc.

- Eram la Căminul Cultural în ziua în care oame-nii din comună s-au întâlnit cu premierul Ponta şi îmi aduc aminte că i-aţi promis cireşe de Păuleş …

- Şi m-am ţinut de cuvânt! După Ziua Comunei, am plecat la Bucureş cu un coş plin de cireşe roşii, din astea mari, inimă de porumbel...

- Ce a zis primul ministru?- Mi-a transmis că îşi aduce aminte cu plăcere

de vizita de la Păuleş şi că o să verifi ce personal dacă cireşele noastre sunt roşii şi dulci. Şi eu l-am asigurat că dacă Păuleş ul a dat 73 % pentru mine, atunci sigur cireşele noastre sunt cele mai bune!

- Într-adevăr, aveţi un brand şi o imagine pe care polici cienii aveau ocazia să o fruc fi ce în campa-nia pentru Parlamentul European.

- Cireşe de Păuleş - marcă înregistrată în România - nu sună rău pentru imaginea comunei şi ar putea să ne aducă o sală de sport cu fi nanţare de la bugetul de stat!

- Da. Dv ce imagine credeţi că aveţi?- Nu ş u cum sunt perceput. Eu încerc să fi u un

p cu principii sănătoase, care tratează oamenii corect şi ascultă şi alte opinii. Un om obişnuit, cu familie, copii, cu probleme…

Îmi doresc însă ca păuleştenii să mă perceapă ca un om. Poţi să fi i primar, preşedinte, ministru - dacă nu eş om, nu ai nici o valoare.

- Peste câteva zile împliniţi vârsta de 49 de ani. Ce vă doriţi?

- Să rămân acelaşi om… Şi un nepot!

“Nu poţi să ai succes în administraţie, dacă nu îi asculţi pe oameni”

6

aniversare

InfoPĂULEŞTI

Această istorie, dar cu alte cuvinte, a fost prezentată şi de gazda evenimentului, doamna profesoară Georgiana ŞTEFĂNES-CU. Astăzi, în Şcoala “Vlad Mu-şatescu” învaţă 75 de copii în ciclul primar şi alţi 52 de elevi în clasele gimnaziale. Toţi au fost prezenţi la Ziua Şcolii, sărbătorită pe 12 iunie.

Au fost şi oaspeţii de seamă, printre aceş a dis ngându-se părintele Ştefan MUŞAT - proto-popul Protoieriei Ploieş şi Petre NĂCHILĂ, şeful Inspectoratului Şcolar Prahova. Preotul Muşat a avut numai cuvinte alese despre şcoală şi dascăli, spunând că în inima sa poartă amin rea primu-lui său învăţător ca pe o icoană sfântă - “Eu sunt rodul plămădelii lui.” La rândul său, profesorul Năchilă a spus despre unii colegi de la Găgeni că au dăruit “o făclie în sat, spre a lumina viitorul co-piilor în lume” şi le-a urat tuturor celor prezenţi să aniverseze 105 ani de viaţă, cât are şi şcoala.

Un discurs asemănător a avut şi primarul Sandu TUDOR. Vizibil

emoţionat, primarul - afl at la pri-ma manifestare publică după ce-remonia de înves tură - a felicitat colec vul de cadre didac ce şi le-a urat mult succes şi în viitor: “În toţi aceş ani aţi realizat o şcoală frumoasă, preţuită de elevi şi părinţi. Şi ce sa sfacţie poate fi mai mare decât dorinţa foş lor elevi, acum părinţi, ca şi urmaşii lor să înveţe în aceeaşi şcoală unde au învăţat ei carte şi unde au primit o educaţie sănătoasă, având ca model multe cadre di-dac ce ale şcolii.”

După cuvântările invitaţilor, întreaga asistenţă a urmărit un scurt program ar si c cu dan-suri, momente lirice şi teatru, oferite de elevi, apoi Şcoala şi-a premiat “uce-nicii” cu rezul-tate remarca-bile: Andreas GHEORGHICĂ, Andrea PETRE, Gabriela şi Ni-coleta PREDA,

Serafi m ŞTEFĂNESCU, Alexandru BADEA, Ioana STIRPICI, Alexan-dru NIŢU, Andra ŞERBAN, Delia BARBU, Petruţ MATEI, Alexandra DINCĂ, Elena VOICILAŞ, Serena NICOLAE, Diana LUPU, David NE-DELCU, Timeea DINCĂ, Tudor GUŢĂ, Rafael HURLOIU, Teodor ZĂRNESCU, Jennifer ANTON, Lau-ra VOLOŞENCO, Iulius BANDI, Dar-ia STOICA, Flavius ALBU, Emanuel MINCU, Alexandru STANCA (ciclul primar), Bogdan şi Silvana PIŢA, Robert RISTEA, Claudiu şi Cris- an MINCU, Răzvan CIOBOATĂ,

William LAZĂR, Alexandra NIS-TOR, Beatrice STOICA şi Maria IZGHIREAN (gimnaziu).

Povestea Şcolii din Găgeni începe la cumpăna dintre seco-le, într-o casă închiriată, cu doi oameni hotărâţi, care au avut un gând frumos: să deschidă o poartă copiilor de la sat către ş inţă şi cunoaştere, spre viaţă.

Această scânteie aprinsă din sacrifi ciul soţilor Elena şi Aurel IANCULESCU a luminat mintea multor generaţii de elevi. Ingi-neri, doctori, arhitecţi, dar şi fer-mieri sau muncitori.

A format oameni.

Şcoala “Vlad Muşatescu” -105 ani de istorie şi tradiţie

ziua copilului

7InfoPĂULEŞTI

De 1 iunie, copiii din Păuleş au ales să-şi petreacă ziua alături de prietenii şi colegii din Boldeş şi Blejoi. Prilejul a fost oferit de Junior Cup, o compe ţie spor vă ajunsă la a doua ediţie, la care echipele şcolilor din localităţile mai sus amin te s-au întrecut la fotbal (băieţii), handbal (fetele), atle sm şi ciclism.

Pe terenul de joc, puş i au dat

totul, s-au comportat ca adevă-raţi profesioniş , au alergat, s-au bătut pentru premiile puse în joc, dar şi pentru gloria spor vă. Au făcut o excelentă propagandă sportului.

Pentru “juniorii” din Păuleş , turneul de fotbal a adus şi o mare sa sfacţie. Deşi nu erau printre favoriţi (în urmă cu un an, echipa din Păuleş s-a clasat pe ul mul loc), nerii fotbaliş pregă ţi de profesorul Adrian STĂNESCU s-au

întrecut pe ei, fi ind la un punct de a câş ga trofeul. Au luat cupa oferită locu-lui doi, dar performanţa este de aplaudat. Aşadar, echipa de fotbal a Şcolii “T.T. Socolescu”, în com-ponenţa Liviu MANOLE, Gabriel LICSANDRU, Dani-el PANAIT, A-delin DAMI-AN, Cris an LICSANDRU, Gabriel JIPA,

Alexandru IORGA, Adrian BANU, Adri-an OPRIŞAN, Florin STROE, Cosmin ILIE şi Alexandru COS-TACHE, s-a întors acasă cu un trofeu, după ce în ul mul joc al compe ţiei a învins Şcoala Plo-ieş ori.

Şi fetele s-au ţinut tare. Chiar dacă nu

au avut echipă la handbal, “atle-tele” din Păuleş au alergat pre-cum Gabi SZABO la olimpiada de la Sidney, reuşind un loc pe po-dium prin Rebeca ROTUNJEANU. Cine spunea că cea mai bună şi rapidă metodă de a învăţa un sport este să urmăreş şi să imiţi campionii nu a greşit...

Copiii de azi, Copiii de azi, campionii de mâinecampionii de mâine

8

apărare civilă

InfoPĂULEŞTI

Evitaţi să staţi afară, sub razele soarelui, în in-tervalul 11.00 - 18.00;

Dacă trebuie să vă deplasaţi în afara locuinţei, este de preferat să o faceţi în orele dimineţii sau seara. Mergeţi pe la umbră şi evitaţi, pe cât posibil, expunerea în plin soare;

Cardiacii nu au voie să introducă nici un me-dicament nou în schema de tratament şi nici să di-minueze dozele medicamentelor prescrise, decât la recomandarea medicului;

Dacă aveţi aer condiţionat, reglaţi aparatul as el încât temperatura să fi e cu 5 grade mai mică decât temperatura ambientală;

Nu folosiţi ven latoarele dacă temperatura depăşeşte 320C;

Dacă nu aveţi aer condiţionat, încercaţi să petreceţi 2-3 ore zilnic în spaţii care benefi ciază de aparate de aer condiţionat - spaţii publice, maga-zine, cinematografe etc;

Purtaţi pălării de soare, haine lejere şi des-chise la culoare, din materiale naturale;

Pe parcursul zilei, faceţi duşuri călduţe, fără a vă şterge apoi de apă;

Beţi zilnic minim 1,5 - 2 litri de lichide, fără să aşteptaţi să apară senzaţia de sete. În zilele ca-niculare, se recomandă consumul unui pahar de apă (sau echivalentul acestuia) la fi ecare 15 - 20 minute;

Nu consumaţi alcool (inclusiv bere sau vin), deoarece acesta favorizează deshidratarea şi di-minuează capacitatea de luptă a organismului îm-potriva căldurii;

Evitaţi consumul băuturilor cu conţinut ridi-cat de cofeină (ceai, cafea, cola) sau de zahăr, deo-arece acestea sunt diure ce;

Consumaţi fructe şi legume proaspete - roşii, castraveţi, varză, cireşe, piersici, pepene galben şi roşu - pentru că acestea conţin o mare can tate de apă.

Reţineţi că un pahar de iaurt produce aceeaşi hidratare ca şi un pahar de apă.

Evitaţi, pe cât posibil, ac vităţile în exte-rior, care necesită un consum mare de energie (grădinărit, ac vităţi spor ve etc). De asemenea, evitaţi să staţi prea mult în maşină, mai ales dacă aceasta nu are sistem de clima zare.

Serviciul Voluntariat pentru Situaţii de Urgenţă Păuleş

Principalele manifestări în caz de temperaturi ridicate sunt:

- stare de rău general;- oboseală;- şoc caloric ce se manifestă

prin: febră, tegumente uscate, pierderea cunoş nţei;

- şoc hipovolemic care se ma-nifestă prin: tegumente reci şi palide, hipotensiune arterială;

- crampe musculare la nivelul membrelor;

- tulburări de ritm cardiac sau, în cazuri grave, infarct miocardic acut;

- insomnii neobişnuite, care pot fi cauzate de scăderea me-latoninei din creier, determinând

apa e sau stare de nervozitate;- expunerea prelungită la ra-

diaţiile solare, asociată cu tran-spiraţia pot conduce la apariţia pe piele a unor bubiţe roşii, cu-noscute sub denumirea de der-ma tă ac nică;

- creşterea hormonilor roi-dieni din cauza creşterii tempe-raturii ambientale, accentuând starea de iritabilitate şi agitaţie.

As el, poate apărea astenia fi zică marcată, dar şi perturbări ale unor procese metabolice sau o agravare a simptomatologiei în cazul unor boli cronice, care se traduc printr-o stare de dis-confort.

Protejaţi-vă în zilele caniculare!Temperaturile au depăşit 35Temperaturile au depăşit 3500C la Păuleşti, iar indicele de confort a trecut C la Păuleşti, iar indicele de confort a trecut

de pragul critic. Până la codul portocaliu mai sunt câteva zile...de pragul critic. Până la codul portocaliu mai sunt câteva zile...

RECOMANDĂRI

sport

InfoPĂULEŞTI 9

CLASAMENT 1. Astra II Ploieş 34 30 3 1 122-27 93 2. Petrolistul Boldeş 34 25 5 4 87-30 80 3. Avântul Măneciu 34 20 3 11 86-53 63 4. AFC Băneş 34 19 3 12 73-51 60 5. CS Păuleş 34 18 5 11 63-41 59 6. CSO Plopeni 34 17 6 11 69-55 57 7. CSO Văleni 34 17 5 12 62-46 56 8. Fortuna Câmpina 34 16 6 12 62-53 54 9. AS Ploieş 34 15 5 14 56-54 5010.CS Blejoi 34 15 4 15 73-53 4911.Progresul Drăgăneş 34 14 4 16 66-66 46 12.Tricolorul Breaza 34 13 4 17 58-83 43 13.CS Ceptura 34 13 4 17 60-80 43 14.AFC Brebu 34 13 4 17 36-52 43 15.CS Cornu 34 13 3 18 63-77 4216.Unirea Urlaţi 34 10 3 21 45-76 33 17.Caraimanul Buşteni 34 2 1 31 33-119 718.Rapid Sălciile 34 2 0 32 29-127 6

La 4 puncte de podiumConstanţă, rezultate bune în jo-

curile de pe teren propriu, solidi-tate. Aşa caracteriza un suporter local evoluţia Păuleş ului în divi-zia de elită a judeţului. Cu un plus şi pentru parcursul destul de lung din Cupa României, până în semi-fi nale (faza pe judeţ). O echipă serioasă, cu tradiţie, despre care se vorbeşte cu respect, pentru că nu înregistrează scoruri ciudate.

Jurnaliş i spor vi scriu că jo-curile Păuleş ului cu primele două-trei clasate sunt considerate mereu derby-uri. Şi asta onorează. CS Păuleş nu este o formaţie

care să benefi cieze de un suport fi nanciar consistent. La victorie, de multe ori prima este o bere. Dar echipa are sufl et, joacă cu ambiţie. Şi asta iarăşi contează.

De aceste vorbe frumoase nu este străin tehnicianul Iulius MĂRGĂRIT, un antrenor care a benefi ciat din plin de stabilitate pe banca tehnică şi care pune accent pe pregă rea fi zică. Cuvântul de ordine pentru pauza compe ţională pare să fi e însă în -nerirea lotului.

Din această perspec vă, pentru jucătorii noştri noua ediţie de campionat va fi pro-babil una de tranziţie, deloc uşoară, iar locul 5 obţinut acum poate fi un obiec v greu de a ns. O provocare.

Caracterele tari se călesc însă numai în as el de lupte.

Din luna iunie, copiii şi nerii din satele Păuleş şi Găgeni au două noi locuri de joacă special amenaja-te pentru sporturile de echipă. Ambele terenuri de minifotbal au gazon sinte c şi nocturnă, iar arena din Găgeni benefi ciază şi de o clădire cu ves are.

Inves ţiile au fost demarate de Primăria Păuleş în acest an, lucrările de execuţie fi ind fi nalizate în mai puţin de două luni. Terenul de la Păuleş , am-plasat în curtea şcolii, va putea fi u lizat de către elevi în mpul orelor de sport, dar administraţia comunei intenţionează să deschidă porţile bazelor spor ve pentru toţi păuleştenii.

Infrastructură spor vă pentru copii şi neri

10 InfoPĂULEŞTI

social

Disciplina bazată pe violenţa izică este o parte din modul de a face educaţie

al multor părinţi. Este vorba de acei părinţi care consideră că

bătaia este ruptă din Rai şi că micuţii trebuie să ştie de frica lor,

pentru a i politicoşi şi manieraţi.

PROTECŢIA COPILULUI: Fii puternic, Fii puternic,

nu violent!nu violent!

În peste jumătate din cazuri-le de abuz asupra copiilor în-registrate de autorităţi a fost vorba de neglijare. Cel mai frec-vent, abuzul şi neglijarea au loc în familie, iar victime sunt copii cu vârste între 3 şi 17 ani.

Violenţa verbală şi izică sunt alte două forme des întâlnite de agresivitate asupra copilu-lui. Comportamentul violent al părintelui lasă “cicatrici” emoţionale şi psihice pentru toată viaţa şi nu face altceva decât să formeze adulţi violenţi şi potenţiali agresori.

Statul protejează şi promo-vează drepturile copilului şi

poate interveni în situaţia în care o persoană care se a lă într-o relaţie de răspundere, încredere sau de autoritate faţă de copil (părinte, bunic) comite un abuz prin care peri-clitează viaţa, dezvoltarea i-zică, spirituală, morală sau so-cială, integritatea corporală, sănătatea izică sau psihică a copilului. În funcţie de carac-teristicile şi de gravitatea fap-tei, violenţa antrenează răspun-derea civilă, disciplinară sau penală a agresorului.

Toate suspiciunile sau situ-aţiile de abuz asupra copilului trebuie să facă obiectul unei sesizări la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Semnalarea suspici-unii sau a situaţiei de violenţă poate i făcută de către copilul victimă sau de orice persoană care intră în contact cu acesta (membru al familiei, un vecin sau profesionişti de diferite spe-cialităţi - medici, cadre didac-tice, poliţişti, preoţi etc).

Pagină realizată de Biroul de Asistenţă Socială

Având în vedere că, începând cu 1 ianuarie 2014, salariul mi-nim pe economie s-a modi icat la 850 lei, rugăm toţi bene icia-rii de alocaţii complementare să-şi actualizeze actele din do-sarele personale, prin depune-rea la sediul Primăriei Păuleşti - Biroul Asistenţă Socială, a a-deverinţei de salariat din care să reiasă salariul net.

Reamintim că, odată la trei luni, trebuie dovedită frecven-tarea cursurilor şcolare de că-tre copii, prin prezentarea ade-verinţelor de elev.

De asemenea, până la data de 15 martie ac, toţi bene iciarii de ajutor social şi/sau alocaţie de susţinere a familiei trebuiau să îşi achite pentru anul 2013 impozitele şi taxele locale pen-tru bunurile pe care le deţin în proprietate şi să depună la dosar dovada achitării acesto-ra. Nerespectarea condiţiilor de mai sus se sancţionează cu suspendarea acordării acestui drept.

InfoPĂULEŞTI 11

lumină din lumină

Cu ajutorul Lui Dumnezeu, Duminică am petrecut unul dintre cele mai frumoase evenimente religioase şi anume Pogorârea Duhului Sfânt. Această lucrare sfântă a avut loc după Înălţarea Mântuitorului la Cer, mai cu sea-mă, la un interval de zece zile.

Dacă ne întoarcem în mp, ne aducem aminte că Iisus Hristos Domnul a spus apostolilor că le va trimite un Mângâietor Care de la Tatăl este purces (trimis), ce îi va sfi nţi, îi va face înţelepţi în cele ale propovăduirii şi curajoşi în faţa necazurilor ce le vor în-tâmpina, dar şi Care îi va ins -tui ca slujitori, as el devenind următori, dar şi con nuatori ai ac vităţii Mântuitorului.

Acest minunat eveniment a avut loc în mp ce apostolii erau adunaţi în Templul din Ierusalim, aşa cum Însuşi Mântuitorul le-a spus: “să rămâneţi adunaţi până când vă veţi îmbrăca cu putere de Sus”.

În ceasul al treilea s-a făcut vuiet de vânt şi Duhul Sfânt S-a coborât deasupra capetelor lor în chip de limbi de foc, aşa cum mărturiseşte Sfânta Scriptură.

De atunci, au devenit oameni sfi nţiţi, slujitori ai tainelor Lui Dumnezeu, puternici în faptă

şi în cuvânt, până la marginile pământului. Din acel moment, Duhul Sfânt lucrează în lume prin intermediul Sfi ntei Biserici, care este locul de desfăşurare, câmpul de ac vitate, prin care se sfi nţesc credincioşii, bineînţeles prin intermediul con nuatorilor sfi nţilor apostoli ce au primit şi ei această putere prin Taina Hiroto-niei, şi anume episcopi, preoţi şi diaconi.

Tot ceea ce se petrece în Sfân-ta Biserică, şi anume săvârşirea Sfi ntelor Slujbe, a Sfi ntelor Taine şi prin excelenţă săvârşirea Sfi n-tei Liturghii, se realizează doar cu puterea, cu lucrarea şi cu venirea

Sfântului Duh, care, de la Cinci-zecimea din vremea apostolilor, lucrează permanent într-un mod minunat, iar în afara Bisericii, tot ceea ce ne înconjoară, na-tura, mediul înconjurător, sunt însufl eţite de acelaşi Duh.

Să rugăm pe Bunul Dumne-zeu, Duhul Sfânt să se coboare şi asupra noastră, asupra fi inţei noastre, să ne lumineze, să ne înţelepţească spre a fi mai buni, mai credincioşi, atât în relaţia noastră cu Dumnezeu Cel în Tre-ime, cât şi cu semenii noştri.

Amin. Pr. Laurenţiu ŞTEFĂNESCU,

Parohia Găgeni

SĂRBĂTOAREA RUSALIILOR

InfoInfoPăuleştiPăuleşti

Administraţia: Păuleşti, Şoseaua Principală nr. 650 Tel./Fax 0244 224 580, www.comunapaulesti.ro

Editarea, tehnoredactarea şi tiparul se fac sub îngrijireaSC DYAPRINT MEDIA SRL Ploieşti

Tel. 0744 374 201

Duminica Rusaliilor, sau Duminica Pogorârii Duhului Sfânt, mai este numită şi Duminica Cincizeci-mii, pentru că acest eveniment a avut loc la cincizeci de zile de la Învierea lui Hristos. De Rusalii,

după terminarea slujbei religioase, preotul iese cu credincioşii în câmp pentru a sfi nţi apa folosită la stropitul semănăturilor, iar oamenii împodobesc mormintele cu fl ori şi frunze verzi.

În pofi da norilor care au a-meninţat cu câteva picături Săr-bătoarea cireşelor, parcul din centrul comunei s-a dovedit a-proape neîncăpător pentru câţi oameni au fost prezenţi de Ziua Comunei. Peste 1.000 de sufl ete, păuleşteni cu mic, cu mare, dar şi oaspeţi din localităţile vecine, atraşi de mirajul cireşelor de mai, dar şi de spectacolul al cărui afi ş era unul cu greutate, s-au adunat pentru o petrecere câmpenească pe cinste.

S-a dansat şi s-au încins hore pe ritmuri de muzică populară cu Petrică Mâţu STOIAN şi cunoscuta interpretă Niculina STOICAN, s-a cântat şi s-a aplaudat cu frenezie la concertele susţinute de trupa HEAVEN, ALESIA şi de Laurian MANTA, “vocea României” din Slănic.

Au fost două zile pline şi pen-

tru cei mici care au avut spaţii special amenajate pentru joacă, cu tobogane gonfl abile şi învâr -tori, tonete cu îngheţată, dul-ciuri, jucării, suveniruri şi tom-bole cu surprize.

Pentru cei mari, organizatorii

au pregă t standuri cu jardiniere de fl ori şi unelte de grădinărit, cu tradiţionalele coşuleţe cu cireşe, dar şi terase cu pastramă, mici şi bere. Şi chiar dacă mpul a fost capricios, reprizele de ploaie al-ternând cu vremea frumoasă în special în prima zi, pe 31 mai, sărbătoarea din acest an a fost pentru toată lumea una dintre cele mai reuşite ediţii de până acum...

Cireşe pârguite, folclor şi voie bună, Cireşe pârguite, folclor şi voie bună, de Ziua Comunei Păuleş de Ziua Comunei Păuleş

Păuleştenii sunt oameni harnici, gospodari şi, măcar o dată pe an, merită o as el de sărbătoare care să le mai des ndă sufl etul. Iar dacă oamenii s-au prins în horă şi când norii cerneau ploaia, atunci

am spus totul despre starea de spirit din Păuleş , comuna cu cele mai gustoase cireşe din judeţ.