Macüimea, Atainístratinnaa ţi Tipofijaia ;

«BAŞO'"l. piaţa mare, Tlrgulfi mulul Nr. 30.

Dertiort mfrancai* mt te primttcü. Mamucript* mm t* reirimitü.

Birourile ie aninciuri;• i-movü, piaţa mare, Tirgulfi

Inului Nr. 30.

Inserate mai primeacü tn Vlsna R. Moss«, Hatuensttin ék Vogltr (Otto Maas), S. Schalek, Aloi* Eemdtl, M. Dukes, A. Oppelik, J. Ikmnebtrg; tn Budapesta: A. T. Boldbergt.r, Şck- iMh Bernat: în Frankfurt : 8. L. Daubt; In Hamburg: A. Sttmer.

PreţnliL inserţitm loru: o aerift

Şarm ou d pe o colánft 6 or. şi 3 er. timbra pentru o publi­

care. Publicări mai dese dupS tarifă ţi învoială,.

Reclame pe pagina a m - a o senă 10 cr. v. a. són 80 buni.

„Gazeta“ eae în fiă-care (ji

A W I T L i r X-T7-1.

Abonamente pentru Anstro-UngariaPe un and 12 fl., pe şâse luni

6 fl., pe trei lun i 3 II. N-rii de Duminecă 2 fl. pe ană.

Pentru România şi străinătate:Pe unü anü 40 franoT, pe sése Ioni 20 fr., pe trei lnn l 10 fr, N-rii de Dum ineci 8 frânei.

Se prenumérá la tóté oficiele poştale din In tra şi din afară

şi la dd. colectori.

Abonamentul! pentru firasoTî:a administraţiuno, piaţa mare, Térgulü Inu lu i Nr, 30 etaglulü I.: pe unü anü 10 fl., pe aése Ioni 5 fl., pe trei lun i 2 fl. 50 er. Cu dusul ü In casă: pe unü anü 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unü eaemplarü 5 cr. v. a. séu 15 bani. Atfttü abonamen­tele ofttü şi inserţiunile suntü

a se p lă ti Înainte.

48. Braşovfl, Mercuri, 3 (15j Martie 1893.

Braşovd, 2 Martie v.

Recunoscü din când în când şi contrarii noştri, că actuala stare de lucruri nu este bună şi nu este favorabilă desvoltărei interi őre a organismului statului; védü şi ei, că retragerea- de pe térémulü vie* ţei publice a unui poporu de trei milióne şi jumătate, cum este po- porulü nostru románescü. numai corăspun4ăt0re adeveratelorü in­terese ale statului nu póte fi.

Pe lângă tóté aceste constatări înse vedemQ, că „patrioţii“ ma­ghiari îşi continuă calea nenoro­cită, pe care au apucatu, şi nu voru nici măcaru sé audă de a- devératele cause, cari au prici­nuiţii acâstă íngrijitóre şi anor­mală stare de lucruri, şi a căroru delăturare este cu urgenţă recla­mată de interesele bine pricepute ale statului.

Tocmai acum este la ordinea cjilei în camera ungară votarea bu­getului miniateriului de culte şi instrucţiune publică. Se tracteză aici de câteva milióne menite pen­tru scopurile culturale ale popo- raţiunei statului.

Cine ar puté crede, că pe Ro­mâni acestü lucru nu i ar privi întru nimica ? Nu suntü óre şi Românii cetăţeni ai statului şi nu au şi ei a se lupta cu cele mai mari neajunsuri materiale pe tóté tărâmurile vieţii şi desvoltării lorü ?

Ministrulü Csaky se pregătesce sé presenteze în curéndü dietei proiectulü de lege pentru îmbu­nătăţirea lefei învăţătorilorO. Dér îngrijitu s’a elü, ca din bugetuíü resortului séu sé pună la disposi- ţiunea confesiunilorü nóstre şi suma necesară pentru îmbunătăţirea le- fei înveţătorilorfl dela scólele nós­tre confesionale?

Legiuitorii unguri staruescü, ca din bugetuíü statului se se în­fiinţeze o a treia universitate un- gurăscă la Dobriţinfi. Dér pentru cultura şi înaintarea poporului ro- mánü ei nu se gándescü nici mă-

carü la înfiinţarea unei şc0le po­porale cu limba de propunere ro­mână, necum se vrea să ţină sémá de vechile postulate ale Români* lorü, de-a avé şi ei academii universitate!

In ’astfelü de împrejurări, este unü sfruntatü cinismü, o adevă­rată obrăzniciă, când adversarii noştri maghiari ne împută, că nu luámü parte la vieţa publică şi că nu ne ínrolámü în tabera nici uneia dintre partidele politice ma­ghiare- Cari dintre partidele ma­ghiare au manifestatü vre-odată celü mai micü interesü iaţă de dreptele postulate ale poporului ro- mânfl ? Cari dintre aceste au datü vre-odată fiă măcaru şi numai celü mai micü semnü de sinceră bună­voinţă faţă dei căuşele de ori ce soiu ale poporului nostru?

Este fórte adevératü, că e ne­naturală starea lucrurilorü dela noi în timpulü de faţă; dér décá urzitorii acestei stări de lucruri nefiresci, ba monstruóse chiar, continuă şi vorü continua încă în direcţia lorü nenorocită de pănă acum, abisulü între ei şi între noi va cresce vecjéudü cu ochii.

Şi nu suntemü noi singuri ne­mulţumiţi şi amărîţî de cele ce se petrecü şi trebue să le espe- riamü. Ci cn noi suntü tóté na­ţiunile Demaghiare, cari ori câtă silinţă şi-ar da birculű statisticü ungurescü de a-le escamota, totü formézá la olaltă majoritatea pre­cum pénitóre a poporaţiunei sta­tului.

Cum (Jicea numai deună4il© deputatulü maghiarü conte La- dislau Szapary?— »Noi Maghiarii prin nisuinţele nóstre de maghia- risare ne-amü ínstráinatü naţiona­lităţile !“

Nu înţelegfi odată guvernanţii ce va se când unü stătu îşiînstrăinăză partea cea mai mare a poporaţiunei sale? — Dâcă nici acum nu vorü se ’nţelâgă, cu atátü mai rău pentru ei!

f Grigorie T. Brătianu.

Braşovu, 2 (14) Martie v.

Astă4l' fraţii noştri, amici ai culturei şi ai prosperărei némului románescü, se vorü aduna din tóté părţile ín giurulü coştiuguldi multü regretatului Grigorie T. Brătianu, aşe4at0 în biserica s-lui Gheorge, spre a*i da ultima onóre.

Grigorie T. Brătianu, preşedin­tele comitetului centralü alü Li- gei culturale, era iubitü de toţi pentru zelulü său esemplarü, cu care îşi împlinea chiămarea sa, pentru însufleţirea cu care a îmbră- ţişatfi causa sfântă a românismu­lui, pentru tactulü şi conscienţio- sitatea, cu care se străduia a îna' intâ, măreţulfl şi nobilulü scopü alü Ligei culturale: „de a apăra naţionalitatea română în contra tuturorü persecuţiiloru străine se­cuiului şi moravurilorü europene.“*)

Dela înfiinţarea Ligei în Ia­nuarie 1891 pănă la mórtea sa Grigorie T. Brătianu a fostü unulü din cei mai activi membri ai co­mitetului ei. Dela îneeputu elü a luatü asuprăşî postulü de încre­dere, ca cassarü, şi în calitatea acésta a adusü marí servicii nouei asociaţiuni. In véra anului trecutü după repăşirea venerabilului pre­şedinte alü Ligei, a fostului rec- torü uni versi tarü Al. Orăscu, Gri­gorie T. Brătianu fu alesü preşe­dinte alü comitetului centralü instituitü de congresulü Ligei din Maiu 1892 pentru tótá ţâra.

Şi în calitatea sa ca preşedinte a condusü, la rugarea generală, mai departe agendele de cassarü, luándü astfelü asuprăşî o sarcină îndoitu de grea, căreia a cáutatü a i satisface în tóté privinţele.

Scimü cu cátü iuteresü caldü Grigorie Brătianu a luatü, faţă cu pressa străină, apărarea causei Románilorü asupriţi, şi cu câtă dragoste a îmbrăţişatfi mai alesü

#) Manifestulü Ligei dela 24 Ianuarie 1891.

nisuinţele nobile românesc! ale junimei române.

Pierderea acestui bărbatu de- votatü binelui naţionalu fi-va dér adéncü simţită in tóté părţile lo­cuite de Români şi doliulü gene- ralü va înălţa în modü estraordi- narü splendórea ceremoniei fune- brale, ce se va săvîrşi a4i în bi­serica s-lui Gheorge.

Incungiuratü de simpatiile tu­turorü Románilorü Grigorie T. Brătianu îşi face drumulü celü din urmă la morméntulü părinţilorâ sei, vrednici luptători ai némului románescü, ca şi elü. Pătrunşi de durere şi de întristare ílü acom- paniănm şi noi cu spiritulü şi îi 4icemü: Dormi în pace sufietü nobilü!

CRONICA POLITICA.

— 2 (14) Martie

piarulă germanü „G-egenwart“ dia

Berlinü se ocupă íntr’unü articolă cu

stările maghiare. „In dieta maghiară“

— se cjio© în artioulü — „şedă scriitori

de cjiare, dór vai de acela, care traduoe

în publică într’o limbă europenă ceva

ce ar strioa Magbiarilorü, oe ce li-ar

strioa nimbulü liberalismului lorü. De

repezite ori a cerutöi parlamentulö !n

contra acestora „aplicarea severă a le-

gilorü“. Pressa germană este servită de

biroulti de pressă mmisterialö, cea libe­

rală primesoe bucurosö ce i - se trimite,

fiind-oă vine dela liberali; oonservativii

primescö, fiind-că suutft scirl ofioióse.

Cine se şi raporteze despre stările ma­

ghiare? Cei oâţlva corespondenţi din

Budapesta suntü cunoscuţi şi potü fi con­

trolaţi. Ei ’şl perdü terenulü, d0eă vorü

agita în contra „naţiunei* domnitóre.

Décá vorü înjura guvernuiü, séu opo-

siţia, aoésta li-se va erta — numai ín-

tr'o ce8tiune nu trebue a trăda limba

secretă, (adeoă cea maghiară, pe care

numai puţini o inţelegfi) : In cestiunea

naţionaiitâţilorfi. Şi domnii se pricepü

sé „clarifice“ şi se „instruésca“ streină-

tatea asupra luorurilorü, cari se petrecü.

Nici o naţiune nu e aşa simţit0re, ca oea

FOTLETONULÜ „GAZ TRANS.“

Briganţii din Sonnino.Nuvelă de Otto Rose.

(10) (Urmare.)

y .

In camera de durmitfi, care fu des­

tinată pentru prisonierl, petrecu profe-

sorulti erăşl o n6pte înfricoşată. Deşi

pute fi liniştitei de sortea sa şi a fiicei

sale, totuşi îlă cupriose o mare temere.

CapulQ îi era greu şi visuri îlâ ohinuiau,

chiar şi atunci oând deschidea ochii, în

cari simţea o durere străpungSt6re. In

spre dimineţă ’i treceau fiori reci dela

capii prin spinare şi prin membre; înţe­

penită de frigă se ghemui a sub pia-

pomă şi tremura atâtă de tare, înoată

patulă de feră zîngânia şi consiliorulă,

turburată în somnulă său de dimineţă,

se intdrse şi borborosi oâteva cuvinte;

tocmai visase, oă terţianii tăi au erăşl

de lucru cu profesorulă loru de francesă

şi că bată do ba pe soba olassei.

Bietulfi profesoră nu mai pute de

frică, cu voce înăduşită strigâ : „Lidio!

Lidio !“ şi bătu în păretele camerei. L i­

dia nu răspunse; dér Aureliană sări din

pată îctrebândă cu compătimire pe bol-

navü, că ce doresce. Acesta îlii privi

mirată cu ochii séi intunecoşl şi’lă ruga

ső-i dea tóle mai calde şi ceva de băută,

căci limba i-se lipea de oerulă gurei;

mai înainte de tóté dorea pe Lidia.

Aureliană îşi luâ ţolele sale de lână

şi acoperi pe profesoră, îi dete apă, se

îmbrăca repede şi bătu la uşa camerei.

Nici ună răspunsă. Elă bătu şi mai tare

— nu se mişca nimică. Cu o nerăbdare

febrilă se svércolea bolnavulü. „Bate cu

pumnulü!“ strigâ elă ou voce răguşită

şi Aureliană, pentru ca să-lă liniştâsoă,

tăcu o larmăj înoâtă oonsilierulă sări

spăriată din pată şi în beţia sa de somnă

înoepu o vehementă Filipică în contra

răutăcioşiloră terţianl.

„Dumnezeule, de oe nu aude eaVu

strigâ Aureliană plină de temă.

„Ea e asasinată“, sbierâ profesorulă,

sări din pală ca ună nebună şi smâwci

uşa. Unii biletă fâifăi în oureutulü pro- j

dusă prin deschiderea ferestri şi a uşei,

dér bărbaţii nu’iă observară. Privirile

loră erau aţîntite asupra fitului, care

încă nu era atinsü. *Unde dispăruse Lidia? Pe uşe nu

eşise nimenea în timpulă nopţii, acésta

o scia profesorulă, care nu durmise nici

unü momentü. Póte sé fi eşită pe fe-

restră, dér aoésta da spre ună abisă

ameţitoră.

„Lidia mea, Lidia mea!“ strigâ pro­

fesorulă copleşită de durere şi se năpusti

asupra patului ei golă. Degetele sale,

cari slăbiseră ou totulă, se încleştară în

perinl, pe când elă se tânguia ou voce

8făşiit0re şi se aousa pe elă însuşi. Nu­

mai elă era de vină la aoéstá neno­

rocire.

Elă mânase la mórte pe fiica sa,

oare era totulă pentru elă, pentru care

luorase şi se luptase elü. Elă era călăulă

fiicei sale! La cuvintele aceste, pe oari

le c ise pe grecesce, se înfuria, îşi rupse

hainele şi putu fi îmblâncjită numai de

oarabinerl, cari au^indă larma, alerga-

| seră íncóoe, puseră mâna pe bolnavă şi

’lü aşezară în patulă Lidiéi, unde aco­

perită cu ţ0le, începu sé tremure de

frigă, Aureliană îi da oeaiu ferbinte, ca

sé bea.

„Afurisite friguri“, cjise unü gendarmü

cu oapulă legată.

„ Corp o di Madonau, borborosi bri-

gadirulă, scărpinându-se după urechiă,

„afurisită glumă! Astăcjî ar fi trebuită

sé fimă în Terracina, şi pasărea cea mai

minunată a sburată !“

„Nu vei fi deoorată, fărtate“, ob­

serva celálaltü.

Brigadirulă răspunse numai prin o

îujurătură, dér plină de bunătate trimise

ună curieră după mediculă din Piperno.

Aureliană desfâşurâ o activitate

démuá de admirate. Era, ca şi când

vorbele Lidiéi avură ună efeotă fărme-

cătoră asupra lu i; căci savantulă, dealt-

mintrelea atâtă de stângaciu, făcea ser-

viciulă pe lângă bolnavă, ca şi o soră

de caritate. Elă poruncea sé se încăl-

4ésoá petrii în focă, le ínvéluia în lână

şi le punea sub piciórele bolnavului; elü

pregătea beuturl calde, le da bolnavului

GAZETA TRANSILVANIEI.

maghiară, şi adeoă faţă de imputarea,

oă-i lipsesce liberalismula, de6rece nici

o „naţiune“ nu esploateză în moda atâta

de obraznicii liberalismulQ, pentru oa să

aoopere tirânia. La ei însemnă a ii libe­

ralei oând ţii la luorurî rele, numai să

-asigură puterea“....*

Privitorii la alegerile serbesci se te- legrafiază din Belgrada, ou data de 10

Martie, o& partida liberală a câştigată o

mulţime de mandate, mai aleşii in pro-

vinciă. Se dă ou soootela, că liberalii

vorii av6 o maioritate de 85, „6r ^radi­

calii 45. Dintre 31 oraşe 20 au alesă li­

berali, 9 radicali. In Pirot şi în Claclak

se vorii faoe balotagii. Corifeii radioali-

lora PasicI, şi TausanovicI, au eşita învin­

gători în Belgrada şi Alexinac. După o

telegramă din 11 Martie guvernula n’are

deoâta o majoritate de 9 voturi şi abia

deoă va mai primi 4—5 voturi. Resul-

tatula alegerilora este: dintre 134 man­

date 70 liberale, 60 radicale şi 4 pro­

gresiste.*

Se telegrafiază din Dublina, oă la

10 Martie n. Parnelliţii au ţinuta acolo

o mare adunare, discutânda asupra pro­

iectului homerule. Partida a primita

una proiecta de resoluţiune în care de-

olară, că poporula irlandesa nu pote

primi definitiva şi satisfăcătora nici una

plana home rule, oare n’ar corăspunde

oondiţiuniîora, pe cari le-a pusa Parnell

în oonventula naţionala ţinuta în Iunie

1891. — O altă telegramă din Londra

aduce scirea, că Salisbury, Balfour şi

Churchill, priminda o deputaţiă a oo-

mercianţilora de frunte din Irlanda, con-

ducătorula acesteia le a oetita o adresă

în care se arată, că proiectula home-rule,

d^oă s’ar primi, ar aduce no ari pagube

bunâi-tărei înilorit6re a Irlandei. Salis­

bury a asigurat deputaţia despre simpatiile

oe-i liutresce şi a sfătuit’o sg nu şl p6rdă

curagiula, aocentuâada totodată, că semne

Îmbucurăt6re se ivescO, cari arată, că

mişcarea publică în contra bilului ho­

me-rule, este în crescere în Anglia. —

Inimicii liberalului Gladstone mişoă tâte

pietrile, numai ca să i facă piedeel şi să

z ă d ă r n i c e s c ă marea şi umanitara lui re­

formă.

Pagina 2

Memorandele episcopatu­lui catolicii-)

li.

Damü, în estrasu, şi textulü memorandului adresatü guvernului ungurescü.

*) La subscrierile episcopilorü din mémo-

randulü adresatü. monarchului, obvine de doue orî numele episcopului Paul Szinrecsany, ca episcopü de Zipsü şi ca representantü. alü. ar- chiepiscopului de Agria, Samassa, care este

bolnavă. Aceste din urmă cuvinte au fostü

omise în Nr. de erl.

„înalta ministeriu reg. ung.! Eveni­

mentele trecutului apropiata, pacea reîi• giosă turburată, au adusü cu sine, că

fiă-oare oetăţâna ala patriei privesoe cu

viu interesa la programula, pe care, în

numele înaltului guverna, d la ministru*

preşedinte l’a aşternuta dietei in 21 No­

vembre a. tr. Dér cestiunile bisericescl

puse în acesta programa nu numai oă

n’au liniştita, dér mai vîrtosa au aţîţata

şi mai multa spiritele şi aşa destula de

neliniştite“.

Corula ^piscopesca stabilesce

drepta vătămare împrejurarea, oă sub

pretextula modificărei legei din 1868 şi

a ordinaţiunei din Februarie, să plă-

nuesce introducerea matriculei oivile ge­

nerale, reoepţiunea religiunei mosaice,

liberula eserciţiu religionara şi căsătoria

civilă obligăt6re. Faţă de aoésta meino-

randula asemănă starea de pănă aoum

cu plănuia guvernului. Pune întrebarea,

ca de ce nu se delătură ordinaţiunea

vătămătore, care se referesce la legea

din 1868, printr’o compensaţiune ? şi de

ce în locü de acesta guvernula caută

alte reforme? Episcopatula, luândQ la

esaminare aceste patru proieote ale gu­

vernului, le-a aflata păgubit0re atâta pen­

tru biserică câta şi pentru patriă.

I. Confesiunea copiilorü născuţi din

căsătorii mixte. In obiectul a acesta pur-

oede memorandula dela ordinaţiunea din

Februarie. „Aoésta esce cestiunea pro-

priă a a oărei resolvare formézá o

necesitate publică şi care, năsontă inde­

pendentă de ori ce altă oestiune, inde­

pendenta este şi ac}I faţă de celelalte

proieote ale noului programa. Cine est?

pătrunsa de nisuinţa seriósá, ca pe lângă

asigurarea intereselor^ statului, să res-

tabilescă în patria nostră liniştea şi paoea

religionară, aoela înainte de tóté trebue

să limpeijescă acestă vechiă oestiune.

Ordinaţiunea din Februarie dispune cu­

rata în oestiune religiosă, adecă de aoeea,

oă la oare confesiune aparţină copiii năs­

cuţi din căsătorii mestecate şi a fostö

esmisă ou scopula directa, de a aduce

la valóre art. de lege 58 din 1868, ca

a unei legi imperative şi cogente. Atâta

art. de lege 53 din 1868, câta şi ordi­

naţiunea din Februarie, care s’a esmisa

în favorula legii din 1868, ohiar oa lege şi

ca ordinaţiune luate, aduse în oestiune

religi6să, au păşită peste marginea puterii

statului şi sunta vătămătore pentru bi-

serioa n0stră. Dór grea este şi acea vă

tămare, care se prioinuesoe bisericei nós-

tre şi dreptului oredinoioşilora noştri

garantata prin oonstituţiă, şi prin dis-

posiţiunea concretă a acelei ordinaţiunl

şi legi.

„Sfânta biserică oatolioă, nicl-odată

n’a aprobata căsătoria mestecată, ba din

potrivă i s’a opUsQ, s’a silita a o îm-

pedeca, şi din oause însemnate şi sub

oondiţiunl oarl asigurézá principiile de

credinţă, permite căsătoria mestecată, ér

una dintre aoeste condiţii este, ca copiii

de ambele sexe născuţi din oăsătoriile

mixte sé fiâ crescuţi în credinţa catolică. Dela condiţiile acestea nu se póte abate;

numai pe lângă aceste oondiţiunl per­

mite şi bineouventă căsătoria mixtă a

oredinoioşilora ei... Dâoă art. de lege

53 din 1868 şi ordinaţiunea din 26 Fe-

bruare Í890 rămână In vigóre, atunol

disposiţiunile aceste deapóie pe credin-

ciosula oatolioă de libertatea îndreptă­

ţită şi nepresoriptibilă, de-a urma unei

dintre oele mai însemnate fapte a vieţii,

adecă de-a ţine credinţa şi legea bise-

rioei sale. Faţă ou aoéstá grea vătămare

nu dorima, decâta să li-se dea credin-

oioşilora^ oatoliol din Ungaria liber­

tatea, de a trăi în religiunea sfântă

câştigată, tu semna de moştenire, dela

regele nostru aloătuitora de patriă, Sf.

Ştefana, să aibă libertatea neîmpedeoată

de a hotărî, fiţă de oousoţii lora de re­

ligii diverse, oa oopiil să fiă cresouţl toţi

in oredinţa oatolioă: pentru aoésta ce

remă, oa ordinaţiunea din 26 Febraurie

1890 să fiă anulată, ér art. de lege 53

din 1868 sé se modifice aşa, oa religia

oopiilora născuţi din oăsătorii mestecate,

s’o hot&réseá tatăla“.

Pe basa principiului reoiprocităţii,

memorandulil ur^itézá deplina esercitare

liberă a religiunei catolice.

„Acéstá apărara a dreptului şi liber­

tăţii privesoe pp stata, ér nu aoeea, ca

ela să stabilésoa oriterii deosebite în ju­

decarea cestiunilora biserioesol, oe se i-

vescö. Peste măsura acésta însă a tre-

outö ordinaţiunea din Februarie şi de-

aceea, naturala, ea a trebuita să provóoe

turburare, şi încurcătură. Şi cu tóté, că

una membru oompetenta ala înaltului

guverna a recunoscuta pe faţă în dietă,

că prin ordinaţiune preoţii catolici au

veuita în coflicta cu datorinţele lora o-

ficióse, totuşi ea înoă este în vigóre şi

&4*j ba pe basa ei mai mulţi dintre preo­

ţii catolici sunta espuşl sicanelorö şi pe-

depselora“.

După memorandQ, răula aoesta se

putea delătura prin revisuirea legii din

1868.

*E lucru lămurită, că inducerea în

matrioulă este numai o conseoenţă a a-

parţinerei de cutare rel’giă şi ori oe oor-

poraţiune religiósá nu póte inscrie în ma-

triculă, decâta pe aoela, oare] s’a alătu­

rata lui oa membru confesionala. Fiind

însă că ordinaţiunea din Februarie a

dispusa în privinţa împlerii matricule-

lora. natura vătămăt0re a criteriului o

póte forma numai învăţătura singurati-

oelora corporaţiunl, cari circumscriu sus-

ceperea. Lfgea civilă nu póte însorie pe

nime oa membru ala bisericei oatolice,

séu ala altei corporaţiunl religióse, decă

acela, respective oorporaţiunea, nu la pri-

v^sce, oonforma învăţăturilora sale, oa

membru ala ei“.

Memorandula aoceutueză aici, oă

pretensiunaa oatolioilora nu este de na“

tură a faoe silă morală asupra libertăţii

oonsciinţei altorö creştini.

„Soie tótá ; lumea, oă décá spo-sii

promitö, oă-şl vora cresce oopiil în cato­

licism a, se împărtăşe8oa de solemis assis-

tentia; dâcă nu atunol de passiva assis~ tentia; dâcă nu se îndestulesofi nici ou

aoésta, atunol şi căsătoria lovü încheiată înaintea preotului protestantă o ţinemu de

validă. De aici urmeză, că sponsii, toc­

mai aşa cum se pota hotărî pe partea

nostră, se potü hotărî tota aşa, ca toţi

copiii oe-i vora nasce să şi-i oréscá în

religia protestantă. Atérná dela ei. Şi

deşi hotărîrea sposnilora nu ne privesoe

pe noi, totuşi cerema, ca să se codifioe

libera lora hotărîre faţă de religia şi

cresoerea oopiilora lora, fiindcă stă lim­

pede înaintea nóstrá adevérulü, oă nu­

mai în astfela de moda putema asigura

libertatea îndreptăţită a credincioşilura

noştri de-a urma religiei lora“*

Memorandula se provocă apoi la

proieotula episcopatului aşternuta oame-

rei magnaţilora în 4 Iunie an. tr., oare

oonsideră legea din 1868 nu oa pe-o

disposiţiunei imperativă, ci numai declara­tivă şi tota odată a ceruta modificarea

ei în interesula libertăţii tuturorü con-

ftsiunilor i recepte. Do astă-dată înoă

cere dérá, ca ordinaţiune;. din Februa­

rie să fiă retrasă, ér legea din 1868 séu

modifioată, eeu interpretată în modula

arătata.

I I Matriculele civile. „Nu tragema

1a îndoială, uă statuia are drepta de a

purta matricule proprii, prin organele

sale proprii, asupra nasoerilorfi, decese-

lora şi căt?ătoriilorQ ; dér de mult* ori,

precum în aceste, aşa şi în alte afaceri

însemnate, pentru noi nu este norma­

tiva quid iurisy ci quid consilii. Din puncta

de vedere civila dispjsiţiunea aoésta este

ou desăvârşire de prisosa ; căci din ma­

triculele civile tota aceeaşi soie stacula,

oe a sciuta şi păuă acum din matricu­

lele bisercesol, ba înoă pănă aoum a

soiuta fără de-a fi avuta cheltuell, pe

oând întroduoendu-se matriculele civile,

aoeste vora oosta pe stata mari chel-

tuie’I. Pe lângă acésta este mare între­

bare, décá pota fi organele civile persóne

destula de înoredere, oarl oa martori ou

esperienţă mijlooită (testis oculetus) nu

vora purcede iu funcţiunea lora, cum

purceda preoţii. De aitfela cumpănirea

acestora lucruri este tréba statului; din

puncta de vedere biserioesoö, noi avema

observarea, oă vora rémané mai mulţi

o!opii nebotezaţi şi că acéstá matrioulă

oivilă se presentă oa antemergátórea oă-

sătoriei civile.“

Spune apoi memorandula, oă preoţii

catolici tota aşa de puţina vora puté sa­

tisface acelora pretansiuul din vorbirea-

programa a ministrului preşedinte, oarl

ar obliga pe preoţi să arate religia co­

pilului născuta, cum 4ice legea, la ceea

__________________N n48—18&&.

şi-i ridica capulü aoestuia pe perinl, cu

o îngrijire delicată. Ela frecă cu flanelă

membrele înţepenite ale paoientului şi-şi

îndeplinea serviciula oa şi o femeiă

De unde soia ela secretele îngrijirei

de bolnavi, deórecé ela nu le eseroitase

niciodată? Amorula ou radele sale bine-

ouvéntate îşi aruncase în inima învăţatu­

lui sămânţa, care începu să înoolţâscă...

Ela căuta prin vorbe dulci să insufle

ouragiu bolnavului. Ela îla mângăia în

privinţa sorţii Lidiéi, oare de sigura

fugise, ca să esopereze eliberarea. Au-

reliana era însuşi chinuita de îndoiălă;

ela se apropiase de ferâstră şi privi cu

groză abisula. Unde oăcjuse Lidia ? Inima

i-se strînse, ela tremura şi se retrase dela

feréstra. Dér nu ! Sortea nu pute fi atâta

de orudă faţă de amorula său! —

Bolnavula zăoea obosita şi murmura

din când în când câte o vorbă neînţe-

]©3ă. In fine se păru, că înţepenirea sa

descrescea: ela da să înţelegă, că pioio

rele sale sunta încălţate. Aureliana ră­

sufla uşurata, dér o apariţiune mai rea

îla înfricoşa. Profesorula înoepu să se

vaiete de călduri mari; pulsula său, oare

mai înainte păru stînsa, începu să bată

repede şi cu putere. Frigurile îla sbi-

oiuiau pe nenorocita, oare acum îşi a-

runcâ plapoma, se ridica din aşternuta

şi abia se lăsa a fi ţinuta de îngrijito-

rula său. Faţa îi ardea, striga, oă ’la

dóré capula şi tindea mâna după vasula

de băuta, pe care Aureliana i-la da ne­

contenita. Totdeodată începură şi fan­

tasiile de friguri. Ela vorbea de răpo­

sata sa soţiă, se acusa de dispariţiunea

Lidiéi, bleetăma pe Virgila şi pe Horaţa

şi apoi isbuoni în strigătula sfăşiitora:

„Călăula propriei mele fiioe !tt După aoeea

oâ(Ju pe pata; îşi acoperi ochii cu mâ-

nile sale, şi privi spăriosa împrejura

ca şi când s’ar fi temuta de fantome.

In pausele, oarl urmară după astfela

de isbuonirl, se au4ia în odaia laterală,

cum consilierula se plimba repede în sus

şi în jósa. .Dénaulö era tota atâta de

iritata, oa şi bolnavulü de friguri. Ela

se înoeroa a-şl face ouragiu reoitânda

maxime antioe, dér filosofia antioilora

nu putu să-i restaureze echilibrula său

sufletesca, oe-lC perduse prin apropierea

celui greu bolnava. Ela recita mecanica

se tinţele, oăol gândula său nu era la

a ^ intele reci ale înţelepoiunei. óre fos-

tula său amica nu se lupta alături cu

frigurile mortale ? Şi ela, consilierula, nu

făoea nimica, oa să uşureze sortea nefe­

ricitului. Eiementula predominantă în oa-

racterula consilierului era o inimă bună

şi simţit0re. Plina de compătimire se

apropia de uşa oamerei şi privî înlăuntru.

Totuşi bolnavula, oare era legata la oapa,

îla privi ou nisce ochi ar4ătorI aşa, în-

câta consilierula înoremeni de spaimă,

se trase înapoi şi se preumblă din nou

prin odaiă „Heu ! heu ! guantum mutatus/“

Vai! Vai, câta s’a schimbata. Ela cre­

dea, că vede deja în faţa colegului său

urmele morţii.

Aureliana nu mai cunoscea gróza.

Cu resignaţiune îşi împlinea servioiula

de bolnavi. Cu credinţă sta ela la pa-

tula bolnavului şi era o privelisoe miş-

cátóre să ve4l oum tânărula savanta

ajuta pe bătrânulă colega, îi da de băuta

şi-i aşe4a perinile.

Intr’aceea treoea pe via Appia, oare

tae în linia dreptă mocirlele, trăsura

poştei ou trei oai spre Veletri. Clopoţeii

dela cai sunau vesela şi în s6rele de di-

mineţă strălucea pulberea de pe druma

ca aurula şi argintula. Pe capră şi în

interiorula trăsurei şedeau neguţători de

pome, de vinuri şi de vite din Terra di

Lavoro, cari fumau şi conversau. Intregă

sooietate se mira, oă locurile cele mai

soumpe ale diligenţii erau ooupate de

femei dela munte, oarl de altmintrelea

erau forte sgâroite.

Acele, cari şedeau pe perinl, nu erau

oerşitore: cea mai bătrână, o femeă

mândră, avea una lanţa de aura la gâta

şi cercei scumpi în urechi. Cea mai tâ­

nără avea trăsuri fine şi ţinută elegantă.

Aoeste persone, oarl stârniseră cu-

riositatea celorlalţi, erau Lidia şi ospă-

tăresa.

Cum veniră ele aiol ?

Lidia ou o 4* roai înainte se gân­

dise multa, oum să micşoreze prins6rea

lora. Epistola, oe-o scrisese Aurelianii

<3e nu s’a ajuusü nioî prin ordinaţiunea

din Februarie.

„Ordinaţiunea din Februarie a pu9Ü

în reliefü esenţa vătămărei, ca adeoă

statuiö pö hotărâsoă de oe religiă sé se

ţină oopiiulQ. Vătămarea acésta însd ar

susta în t0tă deplinătatea ei, or! se va

folosi statulQ de matrioula confesională,

ori de cea civilă şi toomai pentru aceea

matricula civilă, nu póte duoe la resta

bilirea păcii religionareu.

(Va urma).

SCmiLE piLEI.— 2 (14) Martie.

Agitaţiunile in favorea guvernului ou privire la politioa sa bisericâsoă se oon- tinuă în tote municipiile loouite de Ma­ghiari. Interesante suuta enunoiaţiunile, oe le faoâ. Astfel0 representanţii oraşului Debreţina 4i°fi> oă nu numai, că aprobă politica biserioâ-^oă a guvernului, oi aş- tâptă, ca faţă cu mişcarea contrară, gu- veriiulâ şi dieta sâ întroduoă matrioulele civile, căsătoria civilă obligăt6re, liber­tatea religionară şi deplina reciprooitate a oonfesiunilorfi in interesulu unităţii şi alu liberei desvoltărî a statului unitarii naţio­nală maghiarii. — Va să 4»că de acâstă unitate e vorba, şi nu de aoeea, oe este în interesula bine înţelesQ al ii tuturora popârelelora şi oonfesiunilorfl acestui stata.

— x—

Sinodulti parochialti gr. or. din oe- tatea Braşovului a hotărîta ca în anula aoeste să înoâpă cu z i d i r e a bise- r ioe i , pentru care se întreprinsese o colectă încă înainte cu câţiva ani. Ea se va zidi după modelula biserioei ortodocse din Yiena, în piaţa Braşovului (târgula grâului) unde se află astăcj.1 casa paro* chială; frontula cu turnula va fi spre piaţă, er biserica in curte.

—x—

La universitatea Francisco-Iosefină din Cernăuţi în semestrula de ârnă au fosta înscrişi de tota 305 studenţi, între cari 91 Români. La facultatea teologică au fosta înscrişi 60 studenţi ord. şi 1 extra- ord., între oarl 47 stud. ord. RomâDÎ; la facultatea iuridioă 177 ord. şi 18 ex- traord., dintre cari 37 stud. ord. 14 exfraord. .Români; la facultatea filoso fioă au foştii 15 stud. ord. şi 14 extra- o^d. 2 stud. ord. şi 1 extraord. Români; la oursurile farmaceutice a participată între 20 stud. 1 Româna.

- x —

Cursti pentru notari. Ministrulti de interne, dupa cum cetimQ îa foile ma­ghiare, va deschide în eureudii opta cursuri pentru oalificaţia notarilorti.

—x—

Nunta principelui bulgarii. Se scrie din Sofia, oft consiliula comunala a vo­tata 100,000 franci, drepta sumă de cheltuell pentru primirea ce i-se va face principelui după oununiă. După oum spune cjiarulQ bulgara „Svoboda*. oununia se va faoe îa dilele prime ale lui Aprilie.

— x —

Federaţiunea republicană socialistă aSeinei (Francia) şi-a publicata programa pentru viitorele alegeri generale politioe. Etă punctele principale din aoestfc pro-

atnbasadei germane din Roma o păstra

ea la sine, în looü ső o trimétá pe poştă.

Ea conferi multă vreme cu ospătărâsa;

aoésta, ca femeiă ou minte, era la înce­

pută în contra planului Lidiéi, dór după

ce primi cate-va monede aurü, se învoi.

L dia se îmbrăca cu hainele fiicei ei.

Luorurile merseră de minune. In ca­

mera posomorită cei trei savanţi şi ca-

rabinerii, ţiuură pe Lidia de Catarina.

După ce se odihniră puţina în os

teriă plecară améndoué la lumina lunei

spre Posta de Mesa, unde în 4orî de (|i

avea sé plece posta la Veletri.

Când răsări sórele, améndoué şe­

deau în diligenţă şi plecau pe drumulü

printre mocirle.

Pela amiacjl Lidia urca Capitolulü,

pentru ca sé dea serisóre la ambasada

germană. Ea se ruşina dia oausa îmbră­

cămintei ei. La ambasadă^nu se ^uimiră

de plângerea ei. Casula, că turişti ger­

mani erau arestaţi, ca făcânda parte din

internaţională, se întâmpla fórte desö.

.Afacerea avea aö se pună repede în or*

gramü: Revisuirea constitutiei, desfiin­ţarea senatului şi a preşedinţiei repu- blioei ; miniştrii sö aibă dreptulü de a face parte din cameră, autonomia oomu- nală, despărţirea biserioai de statü; ma­gistratura electivă şi jostiţia gratuită, impositulö progresivi1, reducerea prin lege a óre!orü de luoru la 8 pe 4*» na* ţionalisarea băncii Franciéi, a minelorö şi a căilora ferate.

—x—

Sfântulû mormèntt in flăcări- O te­legramă aduoe soirea, că în biserica sfân* tului mormântü din Ierusalimü a isbuo- nitü focö Sâmbăta trecută. Ooperişultl biserioei a arsü de totú.

—x—

Din partea Beuniunei pentru ajuto­rarea vôduvelorü române sërace din Bra- şova şi Săcele ama publicata la timpulü séu o dare de sémâ, în oare la înregis­trarea ofertelora s’au strâcuratü doué greşeli, oe suntemü rugaţi a-le rectifica în sensulo, oă d na Zoe Conţescu din looü a contribuita nu 7, oi 10 fl., ér ofertulü d-lui Iónü Popea din Brăila este de 20 fl şi nu de 20 Iranol.

—x —Fraţi cari se dueleză. In Lüttich s’a

întêmplata cailele treoute, că doi fraţi s’au duelată. Causa duelului a fosta o tînără şi frumosă fată, pe oare o iubiau amêndoi fraţii Şi fiindcă fata n;a soiutü pe oare sè alégá din doi, ei s’au hotă- rîta sé alégà glonţula. Dér în zadarO, căci nici unuia nu s’a nimerita. Tnbu- nalula din Lüttioh i a pedepsita ou în- ohisóre aspră.

ACADEMIA ROMÂNA.Sesiunea generală din anulü 1893.

Raportulù secretarului generalii asupra lucrăriloru făcute în anulü 1892—93.

(Urmare.)

Felix Bamberg, şi-a fàoutü de tim­

puriu unü nume prin sorierea sa asupra

Revoluţiuuei franoese din 1848, alcătuită

după aote autentice şi oonvorbirl ou băr­

baţii, cari au luata parte la acesta în­

semnata evenimentü istoricü. Acestü re­

nume şi l’a măritfi prin doué scrieri, cari

tractâză despre transformarea Orientului

europeano făcută prin Tractatula de Pa­

ris din 1856, oare atinge directü tótá is­

toria modernă a României. Intr’unü vo­

lumü de ş0se sute pagiöe, oare conţine

Istoria Orientului europeanü dela Trac-

tatulü de Paris pănă la Tractatula de

Berlin, Regatula nostru ocupă unü looü

de onóre. A patra parte a acestui vo­

lumü vorbesoe despre noi şi conţine is­

toria relaţiunilorfl Prinoipatelorü române

cu Pórba Otomană şi ou Rusia, istoria

mişoărei diri 1848 în România şi a re-

sultatelorü dobêndite pentru ea prin

Tractatulü de Paris, caracteristica dom­

nie lui Cuza Vodă şi relaţiunea eveni-

mentelorô, cari s’au suooedatü pănă la

isbuonirea rësboiului din 1876, acţiunea

română-rusă dinaintea Plevnei şi aşeză­

mântul ü făoută din Traotatulü dia Ber­

lina din 1878. Dela Colson, Neigebaur

dine şi spre sérá Lidia avea ső primescă

réspunsula.

Dér într’aceea unde sé se ducă ea?

Ospătâresa o lua ou sine spre Piazza

Montanara, unde intrară într’o osteriă.

Prea curénda se afla Lidia înaintea

uşei cancelariei. Ea trebui sé aştepte;

dér iritarea o împinse afară pe piaţa li­

beră înaintea palatului Caffarelli, unde

se apropia de terasa Capitolului. Sórele

toomai apus68e în dosula muntelui Gia-

nioolo şi lumina numai ferestrele vile-

lorü şi a colinelorü de pini şi măslini.

O aromă plăcută se afla în oetatea e-

ternă şi din amurgulü violetü alü Ti

brului résunau clopotele de seră, învi-

tándü la odihnă.

Şi în inima Lidiéi, sbuciumată de

durere, intra pacea cerésoá. Ea credea

în mântuire, biruinţă şi .ferioire şi cu

Ave Maria alü olopotelorü se ridica tot­

deodată o rugăciune ferbinte din inima

ei, spre celü Atotputernioü.(Va urma.)

şi Ubicini n id unü scriitorü strëinü nu

a tractatü cu ounoscinţe mai [aménunte

şi ou mai multă căldură afacerile româ

nescï, decâtü Bamberg. Espunerea lui e

superioră printr’unü imensü materialü do­

cumentai^ pe care se spriginesoe, prin-

tr’o esperienţă dobândită într’o activi­

tate politică de patru -t ecï de ani, şi

printr’unü talentü, oare i a asiguratü o

poeiţiunea din oele mai marcante prin­

tre istorioü timpurilorü moderne.

Academia a fostü representată prin

delegaţiunî de membri là tristele cere­

monii ale înoormêntàrii celorü trei re

gretaţl colegi decedaţi în térà.

O representare de aoeeaşl natură a

fă eut ü Aoademia, prin însăroinarea dată

d-lui N. Ionescu, la înmormântarea ma­

relui oetăţâoO Dumitru Brătianu, oare nu

a fosta membru alü Academiei, dér a

fostü ministru alü Instrucţiunei publioe

la 1867 şi în acéstâ calitate a presidatü

şedinţa de inaugurare a Aoademiei şi a

patronata constituirea şi înoeputulü ac­

tivităţii sale. In amintirea aoestorü fapte

Academia s’a cre4utü datóre a 4i°e ou*

vântul ü séu de reounoseinţă cătră me­

moria patriotului ilustru.

Academia a participatü în anulü

treoutü la serbarea unui evenimentü pe

atâtü de îmbucurâtorü pe oâtü este de

rarü. Venerabilulü nostru colegü, G.

Bariţiu, privitü de întregü némulü ro-

mânesoü ou cea mai înaltă veneraţiune

pentru munca sa neobosită de şâse de­

cenii în luminarea şi înălţarea naţiunei.

a împlinitü, la 12 Mai trecuta, 80 de

ari ai vieţei sale. Academia, care a fosta

fericită a număra delà a ei înfiinţare pe

d lü Bariţiu între membrii séi, a luatü

parte la serbarea, care s’a fâcutü ou

acéstà ocasiune la Sibiiu. Colegii noştri

d nil V. A. Urechiă, Gr. Stefăuesou, Gr.

G. Tocile8cu, P. Poni şi I. Vulcanü au

representatü Academia, îninânândü Nes-

torului scriitorilorü români o adresă de

felicitare a Aoademiei.

Ascultândü relaţiunea d lorü colegi

V. A. Urechiă şi Gr, Tocilescu despre

serbarea dela Sibiiu, precum şi serisórea

de mulţămire a d lui G. Bariţin, Aoade­

mia — în şedinţa dela 29 Maiu — a

deoisü a publioa într’unü volumü o cu­

legere din sorierile oele mai caracteris­

tice eşite din oondeiulü d lui Bariţiu în

deour8ulü lungei sale aotivităţl literare şi

politice începândü dela 1838. Cu ale­

gerea şi coordonarea sorierilorü, cari

vorü forma acésfcà publioaţiune, s’a în-

sărcinattt o comisiune oompusă din d nii

D. Sturdza, Gr. G. Tocilesou şi Nic.

Densuşianu.(Va urma.)

M ulţăm ifă publică.

Rotbavü, Ianuarie 1893.*)

Comitetulü parochialü alü biserioei

române gr. or din Rotbavü, în comită-

tuia Braşovului, îşi ţine de cea mai sântă

datorinţă ca şi pa aoâstă cale sé esprime

oea mai profundă mulţămită domnilorü,

oarl s'au milostivitü a contribui pentru

eiifioarea şc<5lei nôstre. Asemenea adu-

oemü ferbintea nostră mulţămită respec­

tabilului d-nü Dr. Aurel Mureşianu, oare

a bine voita a publioa gratis în pre*

ţuitulfi 4iarü „Gazeta Transilvaniei“,

atâtü Licitaţiunea pentru didirea şo61ei

şi Apelulü pentru ajutorü, oâtü şi aoéstà

Mulţămită publioă. Aducemü mai de­

parte profanda ndstră mulţămită tuturorü

acelorü domni, cari în urma „Apelului“

trimisü de parochulü nostru Iônû Leu-

cesou a colectata şi trimisü ofrande ma-

rinimose. Acei p. t. d-nl, oarl au oon-

tnbuitü, suntü următorii:

Din oomuna Rotbavü, la oumpërarea

teritoriului curţii, unde s’a edifioatü şoola,

parochulü nostru loanü Leucescu a dă-

ruitü frumôea sumă de 400 florini. George

Radu sen. 50 fi. Iônü Bordeanü 50 fl.

Petru MureşanO 5 fl. Maria Iônü Mo-

oanu 5 fl. George Radu sen. şi Iônü

*) Intâr4iată din causa lipsei de spaţiu.— Eed.

Bordeanü împreună au cumpératü douô

orucï de tinichea, cari s’au pusü pe co-

perişula şc0lei, ou 11 fl. 50 or.

Din Braşovă prin stăruinţa paro-

chului nostru Iôna Leu 'fscu, umblândü

pe acasă, dela următorii Biserioa S. Ni-

oolae din Soheiu 50 fl. Filiala Albina

25 fl. Domnii : Diamandi Manole 10

fl. Iónü Petricü protopresbiterü 5 fl.

Petraohe Zănesou comero. 5 fl. Taohe

Stănescu oomero. 5 fl. Iónü Lengeru,

adv. 3 fl. G. G. StefanovicI oomero. 8

fl. N. Şustai 2 fl. I. Duşoiu 2 fl. Mihailü

Rusu, nőt. reg. cerc. 2 fl. A. Bârsanü,

prof. 2 fl. Simeonü Damianü, adv. 2 fi.

D. Eremiasü, nepoţii 2 fl. G. G. 2 fl.

I. I Teclu 1 fl. Librăria Ciurou 1 fl.

Dumitru I. Pasou 1 fl. Vasile Voïna,

preotü 1 fl. Nieolae Ghighiniţă 1 fl.

Petru Fara 1 fl. P. P. 1 fl. G. N. 1 fl.

D. Iaroa j., zarafü 1 fl. Florea Pernea,

zarafü, 1 fl. C. Voiou j. zarafü, 1 fl.

Teodorü T. Christanü, zarafü, 1 fl. Iónü

Bratu, birtaşa, 1 fl. Teodorü Spuderoa,

oofetarü 1 fl. D. Făgărăşaua, prof. 1 fl.

Ootav. Sorescu adv. 1 11 Petru Nemeşa

notara publieü 1 fl. Stefanü Frigàtorü,

oalfă 50 or. Georg Depner, birtaşfl 1 fl.

Iónü Vodă, notarü com. în Poiana Mô-

rului 1 fl. George Prooa, învfţ. RâşnovO,

1 fl. Köpe Istv. sen., plugarü în Satu-

lungü 1 fl. N. Mocanu, neguţătorfi ín

Cernatü 2 fl. Niţă Moţioe, economü în

Cernatü, 1 fl. "Wilhelm Stener, comero.

în Rotbava, 1 fl Neagoe Popea, eco­

nomü de oi în Satulungü, 1 fl. Ióntt

Debu, parochü în Vulcanü, 1 fl.(Va urma.)

Scirî telegrafice.

Oucurescî, 14 Martie. Tóté so­cietăţile din capitală vorü lua parte cu drapelele lorü la îaiormêntarea lui Grrigorie T. Brătianu. Secţiu­nile Ligei vorü fi representate prin delegaţiunî. Studenţii se vorü pré­senta în corpore.

Literatură.A apăruta:

Epistola cătră Diognet, traducere

de 1. V. Paşcanii, cateeheta la şoola de

oopile şi de bâetl din Cernăuţi (stada

Transilvaniei), Nr. 1 din biblioteca sooie-

tăţii culturale „Lumina“. Editura socie­

tăţii. Form. 8° de 19 pag. Preţuia 25 or.

DIVERSE.Superstiţiunea în vechime. Pe la

finea secuiului treoute, unü medioü din

München, cu numele Sănftl, întrebuinţa

oa medioamentü pentru orl-ce bólé o iconă a Feciórei-Maria, pe oare bolnavii

séi trebuiau sé o lingă. — In biblioteca

oraşului Hec-kingen se află o ordinaţiune

a Principelui de Hohenzollern, datată

din 18 Februarie 1725, în oare se pro­

mite unü premiu de 5 fi. ori oărui lo-

ouitorO, care îi va aduoe, mortü séu viu,

trupulü unui vrăjitora. — In Sevila a

fostü arsü la 1781 unü strigoiu, despre oare vecinele susţineau, că ar fi ouatü

óué. — Când Ludovioü alü X I, regele

Franoiei, că4use într’o bolă grea, la or*

dinulü medicului séu de ourte, Coctier,

a trebuitü së se soalde timpü de mai

multe 4ile în sânge de copii. — In se-

oululü alü X V învâţaţii se ooupau multü

ou aflarea aşa numitului „osü a l ü n e-

m u r i r e i “, despre care se oredea, oă

nu póte sé piérá ín veol. Se cţioea, oă

acesta „osü alü nemurirei“ este unü

corpü fără greutate şi că elü formézâ

simburulü, din oare se va forma oorpulü

omenesoü după înviere. Mulţi medici

s’au stràduitü së găsâsoă acestü osü, des­pre care cei mai mulţi credeau, oă este

asounsü în corpulü omenescü, numai câtü

nu-lü potü afla.

proprietarii Dr. Aurel Mureşianu.

E8ââSÎ0r& m p n s a M : G r e g o r lu m a lo r â .

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 48 —1893.

_ M U

din 11 Martie 1893.

Bancnote românesc! Ctamp. 9 52 Vend. 9 55

Argintii romănescti -

Napoleon-d’orI G-albinI - -

JELuble ruaesci * „

Mărci germane * *

Discontulü 6—8% pe anü.

Lire tarcesci - - „ Seris. iono. „Albina4 6%

* n n *7# n Imperiali - •

9 48

9.68

E8.80

B.53

, 62. 35 690

59.10

Oarsnlâ la bursa din Vie»adin 13 Martie 1893

Renta da aur* 4% 115.60JStenta de hârtii 5°/0 —.—

Imprumutulti c&ilortl ferate ungareaurii - - - - - - - - - 122.85

dto argintii - - - - - - - 120.20

Amortisarea datoriei e&ilorti ferate deostii ungar» [prima emisun« 95 60

Amortisarea datoriei căiiorâ. ferate de

ostii angara [2-a emisiune ] 97.50 Amortisarea datoriei căilorti ferate de

ostii ungare (8-a emisiune) - - 158.

Bonuri croato-slavone - ....................144.50Bonuri rurale-ungare - - 98 90

Despăgubirea pentru dijma de rinfeunşrurescâ 98 60

Imprumutulti cu premiulfc unzurpflcű 117 75

Losurile pentru regularoa Tis oi şi Se-ghedinului - 148 50

Renta de argintü austria«* - ■ - 989.—

Renta de hârtiâ austriacă • • 401.50

Societate mutuală fără acţionari.

Toto câştigulii së distribue între

asiguraţi.

THE MUTUALSocietate din Bei-Yorî fle asigurarea

asupra vieţei

cu f o n d u l O de

8*0 mllftone franciest© cea mai mare instituţiune fi­

nanciară din lume. Asigură viaţii

după tote combinaţiunile.

Spre iniormaţiuue detailată a se

adresa Ia

Direcţiunea generală pentru UngariaBudapesta, Becsi utcza 5.

24,4—6. •

O O O O O O O o o o' MOSTRE atrăgetore pentru m u ş t e r i i p r i v a ţ i gratis şi franco. Caete cu mostre

cum nu saü. mai vedutü pănă acum pentru cro ito ri nefrancate.Eu nu dau rabat de 2’/» séu 31/, fi. pe metru, nici cadouri croitorilorü, cum fac°

concurenţa, ci amü n u m a i p r e ţ u r i f ixe netto pe metru pentru ca iiecare muştiriu se cumpere bun i i şi ef t i nü . Poftiţi a vi se presenta numai caetele mele cu mustre. Totodată avertidesü a Vé pă<|i de anunţuri ale concurenţei pentru ieftiuătate.

Stofe pentru îmbrăcăminte.Peruvien şi Dosking pentru onoratulü cl erű stofe prescrise pentru unifor­

mele funcţionarilorti c. r., a emenea pentru veterani, pompieri, gimnastici, livree-uri, pos­tavuri pentru biliarde şi mese de jocű, loden obicinuiţii şi impermeabilii pentru rocuri de venátóre, stofe de spálatű, pleduri de voiagiu dela fl. 4—14 etc.

Cine voie*ce a cumpăra, postavuri eftine, solide, trainice, din lână curată, ér n u sdrenţe eftine şi nu preţuescii nici cátü. cusutulü croitoriului, se se adreseze la

Joh. Stikarofsky tn Briinn. (Manchestern austriei.)D ep os ltu p e rm an en tă de p o stav u ri peste '/, m llló n e flo rin i.

Pentru a putea apreţia marimea şi eficacitate» stabilimentului, declarü că firma mea întreţine esportulü celü m a i ma r e de postavű din Europa fabricaţie de Kamgarn, mănunţlşuri pentru croitorie şi o mare legatorie de mustre.

Spre a ve convinge despre tote aceste invita pe Ou. publ i cü . a visita localu­rile spaţi0se a stabilimentului de vénedre unde suntü. ocupate 150 persone.

B *1 Trim iterea numai cu Ram burse.Corespondenta în limba germană, boemât maghiară, polonă, italiană, francesă şi

englesă. 40,7—24.

„ V I C T O R IInstitutu de creditt şi economii, societate pe acţii în ARAD.

Inchierea socoteleloru anului 1892.C o ra .t'u - l’u . IB ila - r i.t ’u .lu i.I .

A C T I V E .

Cassa în numerariu . , .................................

Cambii în p o r to fo l iu ...........................................

împrumuturi h ip o te c a r i......................................

împrumuturi pe efecte (Lombard)........................

Diverae conturi deb itare ......................................

Efectele p r o p r i i ....................................................

Mobiliar ........................................... 1130 fl. 48 cr.

10% amortisare........................113 „ 05 „

fl.

20401

511093

163704

5905

14061

1012

1017

717195

er.

67

85

54

43

49

P A S I V E .

Capitalu de acţii1000 acţii â 100 fl....................................

Fondulu de reservă................................................Fondulu de p e n s iu n e ...........................................Depuneri spre fructificare^......................................Deposite de c a s s ă ................................................Dividende neridicate................................................Interese transitore anticipate..................................Creditori...................................................................Venituri transpuse din 1891. . 267 fl. 25 cr. Venitulu anului 1892 . . . . 16262 fl. 83 cr.

fl. or.

10000017882 671500 —

535207 6712546 11

222 —

6370 5126936 43

16530 08

717 J 95 49

A r a d , la 31 Decemvre 1892.

Nicolae Oncu, Sava Raicu,directorü eseoutivö. comptabil.

Pap Ignaţie m. p., V. Mangra m. p., Dr. Georgiu Vuia m. p., Dr. Petco Lazar m. p., Georgiu Lazar m. p., Dr, Nicolae Giaclan m. p., Aurel Suciu m. p., Anton Karácsonyi m. p.

Bilanţulu presentü esaminându-se conform legiloru şi statuteloru şi asemănându-se cu cărţile principale şi ausiliare s’a aflatu întru tóté esactü.

A r a d , 9 Martie 1893.

C o m i t e t u l ű d . e s u p r a v e g ' h . i e r e :

Petru Truţa m. p. Vasile Papp m. p. Niculae Marcu m. p.

Coxa.tuLl-a. ;pro±xt\xl-«.i s i p>er<a.erilorvL.

fl. cr.

42028 97

8804 51

317 58

60 —

267 25

51478 31

E Ş I R I .

Interese la depuneri................... ....Contribuţie..............................................................Chirie .......................................................................Salare ...................................................................P o r to .......................................................................Spese de protest.....................................................Competinţa de t im b r u ................... ....Pro diverse................................. ............................

Spese: Tipărituri, inserţiunî, recuisite de can­celarie, lumină şi diverse spese...................

10% amortisare din m o b ila ru .............................Descriere la cam bii................................................Venitulu transpusu din 1891 . . . 267 fl. 25 cr. Venitu curatu din 1892. . . . 16262 fl. 83 cr.

fl.

22220 114650 49384 —

4690 99653 2197 4090 5964 29

1467 10113 05517 —

16530 08

51478

cr.

31

V E N I T U R I .

Interese de escompt..................................

Interese h ipo tecari................... .... . .

Interese de L o m b a rd .............................

Venitulu efecteloru p r o p r i i ...................

Venitulu transpusu din 1891...................

A r a d u , Bl Decembre 1893.

Nicoiae Oncudirectorii esecutivü

Sava Raicucomptabilü.

V. Mangra m. p., Dr. Petco Lazaru m. p., Georgiu Lazarű m. p., Dr. George Vuia m. p., Dr. Nicolae Ciaclan m. p., Anton Kardtsonyi m. p.r preşedinte. Ignaţie Pap m. p., Aurelu Suciu m. p.

Contulu presentü a profitului şi perderiloru esaminându-3e conformü legiloru şi statuteloru şi asemănându-se cu cărţile principale şi ausiliare s’a aflatu întru tóté esactu.

A r a d , 9 Martie 1893.

C o m i t e t u l ú cLe s u p r a v e g h i a r e :

Petru Truţia m. p. Vcisilie Papp m. p. Nicolae Marcu m. p.

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.