îiiacţinaeâ, Aâiainisîratiaiiea, ?1 Tipografia;

Braşorâ; piaţa mare Nr. 30.

Scrisori nefrancate na se primesc. — Manuscripte na se »trimet«,

INSERATE se primesc la Adml- nlitraţlune în Braşovă şi la ur- mătdrele Birouri de anunolurî:

în Viena: M. Dukes, Heinrich \alek, Rudolf Mosse, A. O/peliks

Nachfolger; Anton Oppdtk, J. Dannebcr, în Budapesta: A. V. ßoldbergerg, Eckstein Bcrnat; în Bncurescî: Agence Hams, Suc- oursale de Roumanie; în Ham­burg: Karoiyt <fe Liebmann.

Preţulii Inserţlunlloru: o seria rarmond pe » ool6nă 6 cr. şi 30cr. timbra pentru o publi­care. Publicări mai dese după tarifă şi învoială.

Reclame pe pagina a 3-i» o ieriă 10 cr. seu 80 bani.

■ À . I îT -CT L - C J 3 L T T X I I .

„gazeta** iese în flă-care <|i, ADcnaieiite pentru Ansíro-íJagaría:Pe un ană 12 fl., pe şese ioni

6 fl., pe trei luni 3 fi. N-rii de Oumlneoi 2 li. pe ană.

PsiîTQ M ân ia si străinătaie:Pe ună ană 40 franai, pe aése limi 20 fr., pe trei luni 10 fir. F-rii de Duminecă 8 franci.

Se premunérá la tòte ofioiele poţtate din intru şi din afară

şi la dd. colecte ri.

A l^a iem iü pentru Bram ia administraţiuno, piaţa mare, Tèrgulfi. Inului Nr. 88 etagiulft I.: pe unâ ană 10 fl., pe sése luni S II., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusulu in casă : Pe unu ană 12 fl., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni 3 fl. ună osemplară 5 cr. v. a. séu 15 bani. AtAtü abonamen­tele câtă şi inserţiunile suntă

a se plăti înainte.

Nr. 72. Braşovii, Vineri, 31 Martie (12 Aprilie) 1895.

Nou abonamentula,

BAZETÂ TBAVSXLYAXUICu f Aprilie 1995 st.

«e denehlde nou abonamentu la eare invitămu pe toţi amfteil şi sprijinitorii foi ei nostre.

Preţulâ abonamentului iPentru Austro-Unyaria:

pe •u.m.-u. a a a / u . .............................. 2.2 £L.

pe şese 1-u.m.x ............................... 3 f l .

pe t r e i 1-a.aa.i .............................. 3 £ 1 .

Pentru România şi străinătate:

pe Ta.aa.-u. a n - u . .................... -40 frsua.c î

pe şese 1- u .a a . I .................... 2 0 „

pe t r e i ru .ru . .................... I O ,,

Abonamente la numerele cu data de Duminecă:

Pentru Austro - Ungaria:pe unu a n u ........................................ 2 fl.

pe şese luni .................................... 1 f3.

Pentru România şi străinătate:pe unu anu ............................... 8 francipe şese l u n i ........................... 4 „

Abonarea se pote face mai nşorfi

prin mandate poştale.Administraţiunea

„Gazetei Transilvaniei“ .

Saşii şi sistemili domnitorù. \Braşov», 30 Martie v. 1895.

Ama făcutu amintire, in nume- rulu nostru de eri, de unu articolu alu fóiei Saşiloru tineri séu „verejî“,— cum le place mai bine ase numi, ca se nu fiă confundaţi cu „Saşii tineri“ (Iugsachsen) de odinioră, cari făceau frăţietate cu Ungurii — în care se esplică în deosebi de ce şi în ce în­ţeleşii nisuescu ei la o schimbare a sistemului de guvernare şi în care se espunu şi motivele, cari, după ei, pledéza, şi din punctulu de vedere ala unei mai grabnice soluţiunî a cestiunei naţionalităţiloru, pentru ie­şirea deputaţii or u saşi din partida guvernului şi constituirea lorii ca grupii deosebiţii naţionaliştii.

Vcimu sé revenimu acji asupra espuneriloru numitei foi, pentru că ele atingu şi cestiunî de interesu generalu.

Trebue înainte de tòte se ne intereseze a sci cum îş i închipuescu Saşii „vereji“ lupta în contra actua­lului sistemu de guvernare.

„Kronstâdter Ztg.“ are dreptate, când c}ice, că mişcarea naţionalită­ţiloru dela noi ţintesce la schimba­rea sistemului de guvernare, care este punctulu cardinalii, împrejurulu căruia se învertesce cestiunea naţio­nalităţiloru. Déra definiţia, ce o dă acestei schimbări de sistemu nu nu­mai că nu corespunde nisuinţeloru generale ale naţionalităţiloru, ci face chiar şi pentru Saşi ilusoriă acea schimbare dorită.

„Sub schimbarea de sistemu — cjice numita foiă — nu este a se înţelege, decâtu delăturarea pseudo- liberalismului domnitoru maghiaru- şovinistu şi inaugurarea unui sistemu de guvernare, care se facă deplină dreptate naţionalităţiloru nemaghiare dându-le spaţiulu garantatu de lege, dérà de facto din tòte părţile strîmtoratu, pentru o mai liberă desvoltare“.

Acésta în adeverii e3te o pre­tensione atâtu de modestă, încâtu cu totîî dreptulu afirmă „Kronst. Ztg.“, că o astfelu de schimbare de sistemu nu póte fi considerată ca îndreptată în contra partidei libe­rale dela putere, ca atare, orî chiar în contra esistenţei acesteia.

L i s’a foştii iăcutu adecă Saşi­loru „vereji“ de cătră antagoniştii lorii „moderaţi“ imputarea, că ni- suinţele loru de schimbare a siste­mului aru favorisa multu o schim­bare a raporturiloru de putere ale factoriloru parlamentari, ce ar puté aduce folosu numai aceloru partide, cari suntu duşmane pactului dela 1867.

Contra acestei imputări se aperă acum „Kr. Z tg .“ prin definiţiunea de mai susii, asigurându, că „vergii“ stau în tòte privinţele pe basa progra­

mului poporalii săsescu dela 1890.Aici în programuiu dela 1890

zace marea greutate a situaţiunei po­litice a Saşiloru ardeleni şi aceia dintre ei, cari voru sé facă aeji opo- siţiune nu numai guvernului Banffy, deră şi sistemului de guvernare, se isbescu şi se voru isbi necontenitu de acestu programu, care în fondu nu cuprinde decâtu recunóscerea sis­temului domnitoru.

E déra clarii, că cei ce stau pe basa programului săsescu dela 1890, despre care a susţinuţii ministru-pre- şedinte Banffy, că întră fòrte bine în cadrulu programului partidei gu­vernamentale maghiare, nu mai potii sé doréscà résturnarea acestei partide.

Cum s’ar puté înse, ca remâindu şi mai departe la putere partida li­berală maghiară şi nealterându-se constelaţia factoriloru de putere par­lamentari, totuşi sé se schimbe siste- mulu de guvernare? Acésta este o enigmă, cu a căreia deslegare ni-a rémasù datóre „Kronst. Ztg.“

Décà Saşii „verc|Γ trecu peste totii ce s’a făcutu de cătră partida liberală maghiară în timpii de unu pătraru de veacu pentru clădirea sistemului actuală de maghiarisare forţată şi se mulţămescu cu spaţiulii de desvoltare, ce li-lu garantézà^le- gile aduse de ea, cerendu numai ca cei dela putere sé nu fiă aşa de şo- viniştî ca pănă acuma, atunci, măr­turisim ii, că nu vedemu aprópe nici o deosebire între aspiraţiunile loru şi ale Saşiloru „moderaţi“.

Totă deosebirea ar fi numai, că „moderaţii“ credu, că Banffy este omulu, care va inaugura acéstà eră lipsită de acelu şovinismu superă- ciosii, pe când „vergii“ n’au nici o încredere întrînsulu.

Unde rémàne ìnsé schimbarea sistemului de guvernare, care pare a fi mai mulţii decâtu o dorinţă vagă a Saşiloru oposiţionali?

Cu programuiu săsescu dela 1890, care, cum amu cjisu, recunósce în­dreptăţirea sistemului domnitoru, ni -

suinţele pentru o schimbare a aces­tuia, nu voru avé decâtu importanţa unoru dorinţe neputincióse de a do* bendi o tractare mai cruţăttfre şi mai omenósà dela cei ce au pânea şi cuţitulu în mână.

Dèca înse Saşii „verejî“ aspiră la mai multu, décà ei mână în mână cu celelalte naţionalităţi dorescu sé se creeze o stare de lucruri, care sé le pota face cu putinţă a redo­bândi egala lorii îndreptăţire na­ţională, atunci pasului celu din* tâiu, ce trebue sé’lù facă, este de a reforma radicalii programuiu săsescu dela 1890 şi de a reclama pentru Saşi, ca şi pentru celelalte naţionalităţi, restituţiunea în integrum a drepturilorii loru încălcate.

CRONICA POLITICI.30 Martie.

Soirea cea mai nouă, ce ni-a sosită

acfl din capitala Ungariei, spune că Kos­

suth Ferencz e alesu deputatu. Fóia ma­

ghiară guvernamentală din locü o face cu­

noscută într’o ediţiune separată. Alegerea,

cum scimü, sTa făcutQ la Tapolcza. Candi­

datul ö partidei guvernamentale a fostei Vö­

rös Lasslo, secretariu de statü în miniete-

riulü de comerciu. Acesta a primitü ínsé nu­

mai 963 voturi, pe când pentru Kossuth au

votatü 1108. Aşa-dâră a fostü alesă Kossuth

Ferencs deputată alü cercului eiectoralü din

Tapolcza cu 140 voturi majoritate. Resul-

tatulO acesta era de prevéciutü. Guvernulű.

a pusü unö contra-candidatO şi încă unü

bărbatâ dintre funcţionarii înalţi ai minis-

teriului, ca se-şî spele ureehia faţă cu curtea

şi sé arate, că a făeutfi totu posibilulü spre

a împiedeca alegerea iui Kossuth — dér

n’a pututü, deórece aparatulü séu electo-

raiü sc:e sé funcţioneze cu succesü numai

în contra candidaţilorfi „partidei poporale“

maghiare. Faţă cu Kossuth cei dela cârmă

au fostü mai liberali şi mai îngăduitori, de-

eâtft faţă cu conţii Zichy şi acesta de si­

gura, că nu fără de intenţiune. O mână spală pe alte.

F0ILET0NÜLÜ „GAZ. TRANS*“

Amü perdutű!Naraţiune istorică, de Fr. Hoher.

(4) (Urmare).

In diminéta următore se întruniră toţi

membrii societăţii trupei teatrale a lui Sha­

kespeare în palatulü dela St.-James. Intr’o

sală cu decoraţii vechi era aşezată scena.

Shakespeare împărtăşi societarilor^ séi, că

| va sosi unü nou actorü din sinulü nobili-

mei şi-i rugâ tot-odată de-a întimpina pe

douI ü lorü colegü cu cea mai mare po­

liteţă.

Actorii i-au promisü, că vorü face aşa.

Intr’aoeea intra în sală Lady Grafton,

îmbiăcată în haine bărbătescl. Shakespeare

alerga înaintea ei, o bineventâ cu totă cin­

stea şi o presenţa actorilorü séi cu cuvin­

tele: „Noulü nostru membru“.

— „îmi va fi spre mare onóre, dom-

nilorü, décá mé veţi primi în mijloculü

d-vóstre".

Intre actori se produse o mişcare. Toţi

se mirau asupra vocei dulci şi gingaşe a

noului membru. Shakespeare prevédu, că

aici o amăgire este imposibilă. Elü scia,

catü de pétrun4étori erau ochii actorilorü,

dér şi pentru casulü acesta elü îşi avea pla-

nulü séu gata.

La unü sémnü alü marelui măestruse

începu proba. Actorii se minunau de jo-

culü noului colegü; ba celü ce representa

po Romeo asigurase pe Iulia, că s’a amo-

resatü de ea. Acéstá glumă o íntórse Iulia

cu una asemenea, dér n a voitü în nici unü

chipú sé satisfacă dorinţei lui Romeo şi

s0-şi depună mantaua şi pălăria. Şi tocmai

acestă împrejurare a bátutü la ochi tu­

turor ü.Proba se sfîrşise.

Lady Maria îşi lua adio dela noii séi

cunoscuţi, părăsi, însoţită de Shakespeare,

sala, ér afară la stradă se urca în trăsura

ei şi pleca acasă. Când Shakespeare se ín­

tórse în sală, afla pe toţi colegii discutándü

viu unii cu alţii asupra nouei Iulie.

— „Mé rén^escü pe cjece livre ster-

iingî“, striga tocmai unulü, „că acéstáIuliă

este o fată!u

Cei mai mulţi consimţiră cu elü.

Shakespeare observa acéstá dispută şi

se véclú índemnatü de-a întreveni.

— „Amioilorü“, dise elü cătră actori,

„daţi-mi cuvéntulü vostru de onóre, că veţi

péstra unü secretă, pe care voescü sé vi-lü

comunicü.

— „’Ţi dámü cuvéntulüu, strigară

actorii, cári n’au fostü puţinfi surprinşi de

vorbele măestrului.

— „Aflaţi dâră, că noua nostră Iuliă

este Lady Maria Grafton!

Toţi rămaseră uimiţi, dér nu atatü

asupra scirei, că noua Iuliă este o fată,

catü mai multü de aoeea, că o damă din-

tr’una din cele dintâiu familii ale Angliei

s’a pututü decide a păşi pe scena teatrului.

Dér Shakespeare li-a esplicatü moti-

tivele, ce-au índemnatü pe Lady Grafton

a lua acéstá hotărîre.

— „Şi acum păstraţi numai tăcere,

iubiţi amici 1“ îi admoniâ repeţitfl poetulü,

după care actorii se depărtară...

In cjiua următore tragedia s’a mai re-

petatü de doué-orl; Shakespeare a láudatü

forte multü ansamblulü. Lady Grafton a

fostü tractată din partea actorilorü cu cea

mai mare consideraţiune. Purtarea acestora

o surprinse şi Shakespeare \i declara, că

secretulü ei este ounoscutü actorilorü, dór că nu va íi tradatü.

A treia-^i se dete representaţia în pre­senţa curţii. In cea mai pompósá lojă, îm­

podobită cu perdele de damastü, tocmai în

faţa scenei, luase locü regina Elisabeta.

Lângă ea şedea Róbert de Vereux, conte

de Essex. Celelalte loje erau ocupate de

nobilimea cea mai de frunte a Angliei şi

de damele ei. Şi cei dintâiu scriitori dra­

matici, cari au fostü invitaţi la acéstá re- presentaţiă, se înfăţişaseră.

Acum se dete sémnulü şi oorfcina se ridica.

Cele dintâiu dóué scene se sfîrşiră şi

Lady Grafton păşi pe scenă, cea dintâiu

femeiă în Anglia, care cutezase a se înfă­ţişa acolo.

Lady Maria era îmbrăcată íntr’unü mi-

nunatü costumü de nobilă italiană. Frum-

seţea ei făcu asupra publicului o puternică

impresiune. Ochii tuturorü erau îndreptaţi

Pagina 2. GAZETA TRAN SI V AN IE I Nr. 72--1895

spre me4ă.~4i, cátü de puţină póte avé

elő scopă folositorö de-a înainta spre

Nordă, căcî aici numai şi-ar sparge capulü

şi şi-ar vărsa sângele. Elü trebue să se în-

drepteze spre Sud-ostü. Décá nu se întorce

de sine, noi avemü chiămarea de*alü în-

tórce într’acolo (ha, ha!)

Ardélulü a fostă, este şi rămâne fron­

tiera nóstrá, séu decă nu, şi noi numai

amü fostă şi n’arră fi în viitorii — ceea-ce

s’ar opune învederată profeţiei marelui

nostru Sechenyi, profeţiă imprimată în totă

inima Maghiarului.

Jidanii din Tapolcza şi partidulü guvernului.

Cu ocasiunea pregătiriloru de ale-

gere în Tapolcza s’a întâmplată următo-

rulö faptă, pe cátü de nostimă, pe atâtă

de oaracterisătorO pentru patrioţii „ma­

ghiari“.

In 7 1. c. şi-a ţinută vorbirea-pro-

graraă candidatulă guvernamentală, secre-

tarulă de stată Ladislau Vörös. După elă

vorbiră cătră poporă încă mai mulţi alţi,

între cari şi ună anumită Franciscü Her-

telendy ; acesta provocă poporulă să nu

voteze pentru partida, ală căreia capă şi

corifeu e acelă Carola Eötvös, caro s’a fă­

cută renumită prin apèmrca Jidanilorù din

Tisza-Eszlár. La acésta urmà numai decâtă

o scenă turbulentă. Strigăte de „E W l\“ şi

„Absug!u răsunară, aşa înoată Hertelendy

fu constrîusă a şî curma vorbirea. împre­

jurarea acésta înfluinţâ în modă fòrte de-

primătoră asupra secretarului de stată Vörös

şi asupra fişpanului Svastics.

Mulţi dintre alegătorii jidani, cari erau să

voteze pentru candidatulă guvernului, îşi

rupseră penele de pe pălării şi aruncară la

o parte stégurile lui Vörös. Dintre 45 ale­

gători jidani, cari erau gata să ia parte

la banchetulü datö în oaórea candidatului

guvernamentală, luară parte numai 4, ér

ceilalţi rămaseră dela banchetă şi trecură

in partida contra-candidatului Kossuth.

Dér acum urmézá ce e mei comică.

Pentru de-a repara . îucrulă, Vörös, însoţită

de fişpană, de directorulă Bertalan şi de

toţi deputaţii presenţi merseră în corpore la

rabinulű supremii din Tapolcza, cu numele

Dr. Berthold Singer, se rugară de iertare,

şi-lă recercară să-şi pună tòta autoritatea

în cumpănă, ca Jidanii să voteze pentru

candidatulă guvernului. Rabinulă însă ară­

tau dă cu uiâna ss pi'o portretulu lui ixossuth,

ce atèrna pe unti părete din odaiă, de­

clara, că no. pófce împlini dorinţa domni-

loră, deore-ce elă nu póte sè-fi pună clr.ă-

marea sa de păstoru suilete&că în servi-

ciulă unui interesa de partidă, şi elă în­

suşi totőéuna a fostü ună fiu alu Ungariei

independente şi va vota pentìu Franci-cu

Kossuth. ( ! ! )

In cliua urmàtóre făcură Rabinului

visita Franciscă Kossuth şi deputatuiă La

katos, mulţămindu-i pentru ţinuta şi cons­

tanţa sa în „principii“.

Ce să mai 4ică omulă la astfelă de

comedii? De susă şi pănăjosă totă acelaşi

sistemă scandalosi! domnesce !

SO IR ILE p iLE i .BO Maitie.

Comitetulu „societăţei pentru cultura şi literatura română din Bucovina“ a adre­

sată Camerei deputaţiloră şi ministerului

de culte o petiţie, prin care arată câtă de

multă a favorisatfi pănă acum statulă aus­

triacă cele-l’alte naţionalităţi, în detrimen-

tulă Românilorfi, şi cum aceştia, din causa

lipsei de şcoli, suntă ameninţaţi a rămâne

pe o trâptă culturală mai inferioră de câtă

Rutenii, Polonii, eto. Petiţia oonohide, îm­

preună cu altele adresate şi din partea al-

toră cercuri românescl, ca: „înalta Cameră

să binevoiască a dispune, ca cultura şi li­

teratura Româniloră din Bucovina să fiă

înaintată din mijlócele statului, ca şi a

celor-l’alte popóre ale Austriei“.

— o —

Dela Academia româna. Alaîtăerl au

venită în discuţia Academiei Române lu­

crările presintate pentru premiulă Eliade

de 5000 lei. Erau vre-o 15 lucrări. Acade­

mia a hotărîtă să discute în plenum nu­

mai asupra acelora, în privinţa cărora ra-

pórtele comisiuniloră conchideau la premi-

are. Aceste lucrări erau : „Vasile Alexandri“

omulă şi opera lui, de d. N. Petraşcu;

„Tatălă nostru“ de d-lă inspeotoră şcolară

Neniţescu; „Cursulă de procedură civilă“

de d-lă profesoră universitară G. Tocilescu ;

„Iconografia“ de d-lă Den&uşiană, profesoră

la Universitatea din Iaşi, şi „Povestea lui

Păcală“, versificată de d-lă Dulfu. Tóté

celelalte lucrări au fostă înlăturate din

discuţiă. Discuţia a începută asupra cărţii

d-lui Petraşcu. D-nii Vulcană şi Olănesou

au vorbită pentru; d-nii D. Sturdaa şi

Hăşdeu contra. La votă ea n’a întrunită

majoritatea. „Tatălă nostru“ ală d-lui Ne-

niţescu, deşi susţinută cu căldură de d-lă

Haşdeu, a avută aceeaşi sortă. „Cursulă de

procedură“ ală d-iui Tocilescu, apărată de

d-lă Maniu, a căfîută. Asemenea şi „Icono­

grafia“ d-lui Densuşianu. „Povesta lui Pă­

cală, susţinută de bătrânulă d-nă Naumu, a

rămasă. să se discute erl. In o?sulă când

cade şi ea, Academia nu va da anulă

acesta premiulă Eliade nimănui, seu, după

părerea unora, va împărţi cele 5000 de

lei la cele 5 lucrări ale căroră rapórte au

fostă favorabile premiului. Totă Alaîtăerl

s’a pusă la votă alegerea de membri co­

respondenţi ai Academiei. D-lă Duiliu

Zamfirescu, propusă la secţia literară, n’a

întrunită numărulă de voturi cerută de

statute.— o—

Unu procesö románescű la Budapesta.

In 18 Aprilie se va pertracta înaintea cur­

ţii cu juraţi din Pesta ună interesantă pro­

cesă de presă. De astă-dată şema obioi-

nuită se schimbă. Acusatulă va fi fóia

„Magyar Hirlap“, representată prin vr’o

patru colaboratori în frunte cu deputatultt

Horváth Gyula, ér acusatoră e preotulü

română din Bocsig. Substratulă proossului

îlă formeză nisce articoli din „Magyar

Hirlap“ prin cari numitulă preotă românfi

era suspiţionatu de autorulă morală ală

pretinsului atentată asupra trenului, care

aducea pe Majestatea Sa la Boroş-Sebeşli

când cu manevrele celo mari.

Esnndările. Din Bănată se vestescö

lucruri grozave în ceea ce privesce esun-

dările. Valurile rîului Timidă au măturatfii

de pe faţa pămentului comuna Boca-sérbésci

Pănă alaltăieri 200 de edificii s'au derimati

în urma stricăciuniloră apei. Şâpte sute de

suflete suntă fără ad&postă şi sub cerulü j

liberă. Poporaţiunea sufere în cea mai cum*

plită miseriă,— o —

Preoţi şi înveţători români răteciţi,

Ună corespondentă ală T Dreptăţii“ scrie,

că femeile jidano-maghiare din Giorocü

(eomitatulă Aradului) tocmii înfiinţeză o

societate cu scopuri curată maghiare. S’au

împărţită mai multe liste de subscrieri pen­

tru adunarea materiei. Românii din giurü

nu aveau eunoscinţă despre noua ispravă a

matroneloră jidano-m-agaiare. A tiebuitü

însă, ca şi de astă-dată să se afle totü în­

tre ai noştri códa de toporă. S’a angajată

adecă părintele Lungii, paroehă în Giorocü,

ca să pórte elă însuşi printre Români ase­

menea liste şi se câştige membri pentru

numita societate. Părintele Lungu cunósoe

bine pe Românii din giură, de aceea în

iavecinata comună Cuvină nu s’a oprită, ci

a trecută la Covasinţă, unde saculü şi-a

aflată peteculă. La insistenţa numitului

preotă, s’au înscrisă acolo da membri la

numita societate maghiară: preotósa părin­

ţi lui Micloşi, învăţătorii: P. Popescu, T,

Munteanü şi Liviu Pap din Covasinţă, care

e una dintre cele mai mari comune româ­

nescl din eomitatulă Aradului. Fiă-cfire

dintre învăţătorii acestei comune este plă­

tită anuală cu câte 6 — 7C0 fl. bani româ­

nescl, dér nici unulă dintre denşii nu-şl

aboneză nici o singură foiă românâsoă; ba

părintele Micloşi vrea cu ori-ce preţă, oa

să-i întrecă chiar în acésta ţinută neromâ-

néscé, fiind-că densulă regulată îşi ţine

abonată „Arad és Vidéke“, una dintre cele

mai turbate foi şoviniste maghiare, în care

insultele la adresa nostră se întrecă unele

pe altele în aprópe fiă-care numără.

— o —

Curia reg. din Budapesta a pertrao-

tată alaltăieri procesulă, ce li-s’a intentată

celoră 15 tineri români pentru publicarea

unei aderenţe condamnaţiioră în procesulü

„Replicei“. Scimă, că tribunalulă da pressâ

din Ciuşiu a achitată pe condamnaţi şi a

sistata procedura afară de Andreiu Balteş«,

pe care l’a condamnată. Procurorulü Lázár

a apelată contra acestei sentenţe, ér Curia

a acceptată apeîaţia lui, îndrumândă tribu-

nalulă din Ciuşiu să continue procedura.

Tot odată Curia a dată locă apelaţiucei de

Cu privire la solemnitatea inaugurării

canalului de Nordo, la care, după cum se

scie, voră participa şi bastimentele române:

înorucişătorulă „Elisabeta“ şi briculă „Mir-

oea“, aflămă următorele amănunte: Basti­

mentele, care voră trece prin canală, se

voră întruni la 19 Iunie pe fluviulă Elba,

lângă Hamburg, 6r trecerea canalului se

va efectui la 20 Iunie, la 3 ore dimineţa.

In cjiua de 21 Iunie se va ţine parada im­

perială lângă Rensburg şi pe urmă punerea

ultimei pietri la gura canalului. Va avâ

locă apoi o revistă maritimă, la care voră

lua parte mai multă de 100 vase de res-

belă germane şi străine. S6ra voră fi pe­

treceri pe yachtulă imperială „Hohenzol-

lern“ şi pe vasulă cuirasată „Wilhelm“, pe­

treceri, la oarl voră fi învitaţi oficerii tu-

turoră naţiuniloră.*

După cum se anunţă din Viena, mi-

nisterulă comună de resbelă stă în pertrac­

tări cu fabrica de arme din Ştiria pentru

o liferare mai mare de puscî. Comanda,

care are să cuprindă 200.000 de arme, se

va face, îndată-ce delegaţiunile voră încu­

viinţa creditulă necesară.

Gestiunea română.

Sub titlulu acesta „ Budapesti H ir­

lapu dela 10 Aprilie se ocupă la locă de frunte cu cartea d-lui JancsóJ5e- nedeh „Lupta nostra pentru libertate şi tendinţele daco - române“, şi în legătură cu acésta c}ice următorele:

...Nouă în statusquo ne este necon­

diţionată bine. Românului însă numai con­

diţionată, adecă numai aşa îi este bine,

dâoă póte căpăta Ardelulă. Fără de acésta

noi îi suntemă celă mai declarată inimică,

chiar şi decâtă Rusulă şi Germanulă. Acésta

o profesézá, pănă la unulă, toţi scriitorii

loră politici. Din acésta trebue se ne tra-

gemă noi conseouenţe valabile. Cine n’a

seiut’o pănă aoura, o póte învăţa din cartea

lui Jancsó Benedek.

Dér póte învăţa şi altă lucru folosi-

toră. Póte învăţa a lua în seriosă tendin­

ţele române; învaţă a stima pe patrioţii

români şi nisuinţele loră. Ideia naţională

română s’a născută tocmai aşa, ca ori şi

care ideiă şi curentă, ce semănă cu ea. A

năsout’o totă acelaşi entusiasmă, a hrăoit’o

totă acelaşiidealismă, care a luminată redeş­

teptarea nostră. N’avemă ce face décá ten-

denţele ei suntă contrare înălţărei şi dorin-

ţeloră nòstre, ba suntă chi ară duşmănose ;

n’avemă ce face, dér trebue să ne tragemă

séma cu acésta realitate. Naţiunea română,

care în trecutü n’a esistată (?), esista de vre-o

treizeci de ani şi s’a ridicată în Orientulă

Europei, ca concurentă a Ungariei. Acésta

trebue să o recunoscemă, trebue să pritnimü

concurenţa, o primim şi eluptăm cu conscimţă

de sine. Problema nostră este, a învăţa, ori

dâcă vă place, a lumina pe Română, că

tocmai sşa de puţină n’avemă noi de chia­

mare a străbate spre Nordă şi Apusă, ci

asupra sveltei şi nobilei figuri a Iuliei, care

se înroşi la faţă.

O nouă mirare cuprinse pe aucjitori,

când Iulia începu să vorbescă. Aoéstá voce

era atâtă de gingaşă, atâtă de copilărescă

şi tot-odată curată, ca tonulă unui clopotă

de argintă. Şi ochii reginei Elisabeta erau

fixaţi mereu asupra figurei plăcute a Iuliei.

Odată ea se pleca spre contele Essex şi-i

şopti:— „Ce omă frumosă ! Elă jocă ne’n-

trecută ! Şi ce distinsă e totă purtarea lui!

Intr’adevără, elă séméná mai multă unei

fete, decâtă unui june“.

Scena se sfîrşise între admiraţia ge­

nerală. In timpulă pausei între acte, pu-

bliculă vorbia numai de Iulia şi din par­

tea tineriloră nobili se presupunea cu ho-

tărîre, că acestă rolă este jucată astădt de o

fată.Piesa se continua şi când se sfîrşi

marea scenă de balconă, între Romeo şi

Iulia isbucniră aplause sgomotóse.

Intr’aceea se formaseră în publică

două partide. Una susţinea, că Iulia de

astă-dată este în adevără o fată, de acâstă

partidă se ţineau toţi nobilii tineri ; drama­

ticii presenţi ţineau asemenea cu aceştia.

Ei erau hotărîtă pentru păşirea pe scenă a

aameloră. Acésta era partida progresului,

membrii clubului „0meniloră de spirită“.

In faţa acestora sta a doua partidă,

vechii lorcjl, stâlpii tronului, —bărbaţi, cari

ţineau, că legile englesesci sunt neatacabile,

că suntă efluxulă celei mai înalte înţelep­

ciuni omenesc!. Acestora nicl-odată nu li-ar

fi întrată în minte, că o fată ar pute să

aibă atâta cursgiu, de-a vătăma legile en­

glesesci şi încă chiar în presenţa reginei.

De aceea ei afirmau, că Iulia este ună tî-

nără. Aceştia erau aşa numiţii conservativi,

în fruntea cărora sta lordulă-caucelară Ro­

bert Dudley, conte de Leicester.

Dér conducătorii ambeloră partide îşi

îndreptau privirile adese-orl asupra reginei;

bucurosă ar fi cetită de pe faţa ei, de ce

părere este asupra Iuliei de ac|i.

Regina însă aplauda şi partida pro­

gresului aplauda in urma acésta cu atâtă

mai zelosă. In decursulă piesei Lady Graf­

ton era totù mai sgomotosu aplaudată de

partida progresului. Conservativii însă

deveniră totă mai reci, căci începuseră a

se convinge, că aici legile englese fură vă­

tămate în modulă celă mai simţitoru, că

rolulă Iuliei era jucată de-o fată. Cei din­

tâi priviau îngrijaţl la regină şi observa­

seră, că faţa Maiestăţii Sale se turbura din

ce în ce mai multă.

Şi acésta în adevără era aşa.

Deja în decursulă actului alu doilea,

regina se convinse, că Iulia este o fată.

Ea se simţia ofensată de cutezarea, cu care

au fostă vătămate aici interdicerile ei. Cu

tòte astea ea păstra pănă la încheiarea re-

presentaţiei cea mai deplină linişte. Der

aplausele ei încetară.

Cu atâtă mai sgomotosă aplauda par­

tida progresistă pănă când cădii cortina.—

Când Lady Grafton, după terminarea

representaţiei, îmbrăcată ca bărbată, părăsi

şalele palatului St.-James, o însoţi Shakes­

peare şi cjise :

— „Mylady, jocuiă vostru a însufle­

ţită pe toţi ; regina însa-şl a aplaudată şi

a arătată vădită mulţumirea ei“.

Lady Maria răspunse : „Nu mi-a tre­

cută cu vederea, cum s’a schimbată pur-

tarea reginei în decursulă jumătăţii a doua

a piesei ; nu-i sămnă bună pentru speranţele

nòstre“.

— „Pacienţă, Mylady. pilele urmă-

tóre ne voră arăta, décá amă ínvinsö,

séu nu“.

— „0, de amă fi învinsă!“ oftàLady

Grafton.

Intr’aceea sosiseră la trăsură. Lady

Maria se arunca în ea şi-şi lua adio dela

poetö.

Shakespeare însă merse singură prin

stradele Londrei la locuinţa sa.

Abia ajunse aici, când étá că şi intra

la elă ună bărbată îmbrăcată în negru,

care se opri într’o depărtare óre-care dina­

intea lui şi-lă agrăi cu o seriositate cere-

monială :— „Mr. Viliiam Shakespeare?“

— „Da, eu sunt!“ răspunse măestrulil,

— „Majestatea Sa regina Angliei a

poruncită, ca mâne la ame^ă să vă presen*

taţi la palatulă de St.-James“.

— „Voiu asculta de porunca Majes*

taţii Sale“.(Va urma.)

Nr. 72— 1895 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

nulitate a lui Bălteşti, cu adausulă, oă sé

se continue şi contra lui procedura de

pressă. Este soiutö, oă la oererea de amâ­

nare a pertractărei procesului s’a alăturată

şi apérátorulü Russu-Şirianu — şi încă în

limba maghiară.

Mâne, în Tinerea mare, vomü avó

unö fenomeno fórte rarü, şi atátö din punctü

de vedere astronomică, câtă şi religiosü

de mare importanţă. Tòte planetele, ce ro-

téz& în jurul ù sórelui dimpreună cu pămân-

tulü nostru, vorü primi acea posiţiă, pe

care au avut’o înainte cu 1862 de ani. picü

1862, deórece creştinii numără anii dela

nascerea lui Christosü şi nu dela mórtea

lui, şi aşa avéndü 1896, trebue a se sub-

trage 33 ani. In 12 Aprilie n. c. Luna va

înstretăia „Calea Feciórei (Jungfrau S.

150,180,21020) la órele 4 şi 30 minute, şi

ast-felü constelaţiunea „Feciórei“ va fi. o

oră invisibilă. Spica (cc Feciórei) deja dela

3 óre şi jumătate va fi invisibilă. — I. P.

—o-

In causa adunărei generale a fondu­

lui de teatru română se va ţinâ Marţia

viitóre (a treia 4* de Paso!) la órele 3

p. m. o consfătuire în Casina română din

locfi. Românii braşoveni suntă rugaţi a lua

parte în numérü cátü mai mare la acestă

consfătuire.

- o —

Atentatorulu contra statuei-Hentzi,

Szelcss Adorján n’a fostă aflată încă. Poli­

ţia din Budapesta îlă „caută" în ruptulă

capului, dór fără de resultată. Că unde a

„dispărută“ Szeless, nu scie sé spună nimeni,

— deşi póte mulţi sciu dintre prietinii lui

din Pesta.

— o—

Limba italiană în Tirolu. Senatulă

.şcolară regnicolară din Tirolă a hotărîtă,

să înainteze ministeriului de instruoţiune o

rugare, ca limba italiană se se introducă,

ca obiectă de învăţământă obligatoră, în

tóté gimnasiile din Tirolű.

0 carte pentru preoţi. Invăţatulă

«piscopă ală Râmnicului şi Noului Severină,

Pr. S S. Ghenadie, a scosă de sub ţipară

laBucuresci unü volumă întitulată : „Evan­

gheliile“. Studii istorico-literare, cari facă

parte din cărţile ritualului bisericei române

ortodocse. Cartea e dedicată reginei Româ­

niei, care ca ore-cândă Despina Dómna

şi-a întorsă privirile asupra monumentului

dela Curtea-de-Argeşă şi a scrisă cu pro-

pria-i mână pentru acea biserică o evan­

ghelie. Apoi după o prefaţă, se studiézá

cu multă competenţă diverse evangelii.

— o—

Scumpirea carnei. In cei 10 ani din

urmă, la noi în ţâră s’a scumpită carnea

de porcă cu 7, de viţelă cu 10, de óié cu

15 şi de vită cu 15°/0. Faţă cu preţurile

de acum 15 ani, carnea de vită e mai

soumpă astăzi cu 25%.

— o—

Ga în Ungaria. ţ)iar<loră poloneze din

Lemberg li se comunică dela Varşovia

scirl forţe grave. Ministrulă de interne ală

Rusiei, d. Durnowo, a datü oficiiioră pos­

tale rusesc! o circulară prin care atrage

atenţiunea asupra scrisoriJoră, ce vină în

Rusia din Viena, Lemberg, Craiova şi alte

localităţi bănuite. In acele scrisori, dice cir­

culara, se introducă în imperiulă Ţarului

imprimate oprite. Oficiiioră postale se dă

ordinulă sè desfacă necondiţionată scriso­

rile, ce dau ore*carî bănuieli şi se le nimi-

céscá; scrisorile recomandate sé le desfacă

îns3 în presenta adresaţilorQ, ér caşurile ce

inspiră bănuială sé se predea imediată gen-

darmeriei. Mai departe se ordonă ofician-

ţiloră poştali, sè observe pe nesimţite per­

semele cari trimită scrisori cu bani în strei-

nătate, şi sé le înregistreze semnalmentele.

Aceste semnalmente se le înregistreze nu­

mai de câtă autorităiiloră poliţiei de si­

guranţă.—o —

Prinţulfi Karagheorghericî, subloco-

tenentă în regimentulă rusescü de gardă,

a fostü dimisionată din poştală seu, fiindă

tot-odată promovată la rangulă de că­pitanii.

— o —

Regele Belgiei agraţiâ pe otrăvitorea

Ioniaux, oare fusese osândită la mórte, şi

îi schimba pedép3a în temniţă pe viâţă.

—o—

Tinerimea română din Feldióra aran-

giază o petrecere cu dansă Luni în 3/15

Aprilă 1895, a doua 4* de Pascî, în sala

„Hotelului marett din Feldióra. Inceputulă

la 8 óre sóra. Preţulă intrării: de personă

30 cr. Bilete se capătă sera la cassă.

Programa: 1. „Cuvântă de deschidere“, de

I. Micu jun. 2. „Ursita mea“, de Gr. Ste-

fănescu, esecutatü de corü. 3. Herşou Boc-

oegiulü, canţonetă esecutată de *** 4. „Bo-

booele şi inele“, de I. Vidu, esecutatü de

corü. 5. „O declamaţiune“, esecutată de I.

Criţară. 6. „Jianulă“, solo, de I. Vlădă-

reană. După producţiune urmâză dansă,

între oare se va juca „Căluşarulă“, „Bătuta“

şi „Romana“.— o —

Altă bazaconia. Cetimă în „P. Lloyd“

dela 10 Aprilie n. urmátórele: „In sînulă

Románilorü moderaţi şi cu simţăminte pa­

triotice (sic.) deja de mai multă timpü s’a

pututü observa tendinţa de-a o rupe de totă

cu agitatorii ultra-naţionalî, cari stau pe

basa programului dela Sibiiu. piarulü ro­

mână, ce a apărută de curândă în Timi-

şora, „Controla“, va fi organulü partidei

moderate. Acestü diarü deja a întreprinsă

paşii pregătitori, pentru de-a delătura di­

vergentele esistente cu Românii. După cum

’i-se anunţă lui „Keleti Értesítő“ din is voră

sigură, în mai multe puncte ale Ungariei

de Sudă s’au ţinută consultări intime, în

cari s’a hotărîtă, ca Românii sS părăsâscă

terenulă pasivităţii şi deja la proximele ale­

geri dietale să-şi validiteze dreptulă lorö

electorală. — Décá „patrioţii“ şovinistî îşi

pună speranţele în asemeni „adevărată

moderaţi“, atunci suntă de compătimită.

D-lu Alfréd Binet, profesoră la Sor­

bonne în Parisă şi directorulă institutului

fisiologicü „Éoole des hautes études“, a

fostă invitată de ministrulă de culte şi ins­

trucţiune publică din România, ca sé ţină

ună cursă de psiho-fisică la universitatea

din Bucurescî. D-lă Binet, care în cercurile

savanţiloră este recunoscută ca celă din-

tâiu representantă ală acestui ramö de sciinţe

a primită invitarea şi va începe cursulă la

finea lui Aprilie la universitatea din Bu-

curesci.

Din Rusia.

La porunca împăratului rusescă se va

forma o comisiune constătăt0re din şepte

ingineri şi representanţl ai diferiteloră mi-

nisterii, care va fi trimisă la Siberia, pen­

tru de-a studia temeinică cestiunea construi-

rei liniei ferate siberiane.*

In urma raportului guvernorului din

Volhynia, în care acesta acoentuézà nece­

sitatea înflinţărei de scóle agronomice, minis­

trulă de agricultură rusescă a hotărîtă să

înfiinţeze ast-felă de scóle, fiindă convinsă,

că ele voră aduce folosă téranimei şi voră

îmulţi numèrulù arândaşiloră şi administra-

toriloră de bunuri rusesci.*

Comisiunea rusescă de încoronare, care

are sé arangeze tòte festivităţile, ce se

voră da cu ocasiunea încoronărei Ţarului

Nioolae II, la Moscva, e compusă diu ur-

mătorele notabilităţi ruse : preşedinte con­

tele Voronţov-Daşkov ; membrii în comi­

siune : loc. generală baronă Frederiks, con-

sil. intimă Vsevolozskij, loc. gen. Kuzne­

cov, adjutantulă conte Benkendorf, apoi

consilierii de stată Mercalov, Ber, Krivenco,

Pogozev şi coionelulă Ridzevskj.*

Pârechia imperială ruséscà va merge

la sf. Pasci pe câte-va cjile la Petersburg

şi apoi erăşi se va muta la Zarskoje-Selo,

unde va petrece véra. Marele duce moşte-

nitoră, care de presenta se află în Algiria,

peste puţine dile se va întorce pe mare la

Caucasă.

Cătră preoţii români.(Apelu.)

Societatea de lectură „Inoeenţiu M.

Clain“ a teologiloră români dm Blaşiu,

vë^êndü cu mare durere de inimă, că doc­

trinele impii, perverse, absurde, false şi

inimice religiunei creştine se propagă ou

iuţ0la fulgerului pănă şi în satele cele mai

ascunse; veclândă, că, acele doctrine au oa

urmare scăderea şi înăduşirea simţului re-

ligiosă şi morală, precum şi înstrăinarea

dela s. biserică, dela acea mamă bună şi

aşa de iubitóre, care în şirulă atâtorü se­

cuii de durere a fostü nu numai scutulü

credinţei, ci şi alü limbei şi naţionalităţei

nóstre, a decisü încă în anulü 1889 tra­

ducerea şi edarea celui mai bunü opü de

îndrumări pastorali, cari së fiă pentru preo-

tulü românü unü fară sinceră pre calea

cea grea şi osteniciosă a păstorirei sufle­

tesc!; care së fie pentru veneratulă cierü

românü unü îndreptarü praoticü în instru­

irea credincioşilorfi cu cuvântulă adevë*

rului eternă şi cu învăţături salutari.

Acestă nobilă propusă de multü do*

rită s’a realisatü în primávéra anului 1890

în diua Buneivestiri, când societatea nostră

a pututü presenta publicului românü şi în

specie preoţimei române partea primă din

„Epistolele cătră unu preotu tînèrü“ — opulü

veneratului părinte Aloisiu Melcher, di-

rectorü alü locului de peregrinagiu „Unsern

Herrn Ruhe“. Acelü opă, care prin origi­

nalitatea şi simplicitatea elegantă în ex­

punere ; prin modulü părintesefl de a tracta

lucrurile cu seriositate adevëratü preoţâscă,

care prin cunoscinţele multilaterali, ce

apară şi ţi-se îmbiă cu plăcere ; care pen­

tru esperinţa câştigată în ună şiră lungă

de ani plini de activitate şi prudenţă es-

pusă cu multă bună-voinţă şi iubire de

Dumnedeu şi de omeni; care prin învăţă­

turile alese în luorurile, cari formézá obieo-

tulă activităţii şi grijii dilnice a păstorului

sufietescă, devine uuă isvoră nesecată de

învăţături pastorali şi arme de apărare pen­

tru preotulă română, care pentru biserică

şi naţiune trebue să trăâscă şi să moră.

Ună ană mai târdiu, în sărbăt0rea

Intrărei în biserică, Societatea nostră scòte

la lumină şi partea a Il-a a acestui opQ

de atâta valóre pastorală. Partea primă

constă din 24 cóle; ér a doua din 20 cóle

formată 8° mare, hârtiă fină, ţipară ele­

gantă. Preţulă unui esemplarü din fiă-care

parte a fostü 1 fl. 50 cr. (alü ambelorü

părţi 3 fl.)

După-ce însă la modestele nóstre ape­

luri şi la cólele de prenumeraţiune ni-au

rëspunsü cu multü mai puţini, decâtü spe-

ramă, înoâtă bocietatea dispune de sute

de esemplare din fiă-care parte, ne-amă

vë4utû constrînşi, deşi stămă aprópe în

faţa unui deficită, ca sé reducemu preţulu

acestui opü, dela 3 fi. la 1 fl. 50 cr.', va să

clică abonândă cineva partea primă (1 fl.

50 cr.) a doua se trimite gratuitü.

In considerarea acestora, ne luămă

voiă a aduce la cunoscinţa onor. publicü

română şi în specie veneraţiloră preoţi

acestă decisă, rugându-ne tot-odată deofe-

rirea sprijinului binevoitoră, ca aşa în cu­

rând ă să putemă eda eventuală alte opuri.

Acei domni, cari voră abona acestă

opă, suntă rugaţi, ca abonamentulă să lă

facă directă la societate.

Nutrindă firma speranţă, că Apelulă

nostru va fi bine primită din partea în-

tregei preoţimi române, amă rămasă,

Pentru Societatea de lectură Inocenţiu

M. Claină:

B l a ş i u , Aprilie 1895.

M. Hodarneu, Vasile Urzică,preş. soc. secr. soc.

No tă . Recomandămă cu totă căldura on. publică română adevăratulă mărgări- tară sufletesoă „ Pregătire la mòrte“, edată de Societatea nóstrá. Acestă opă constă din 28 có’e; 8e mică, tipărită cu multă gustă. Preţulă unui esemplară broşurată 80 or. în legătură 1 fl.

L i t e r a t u r ă .

Memorii din 1848/49 de Vasilie Mol-

dovanu, broşură elegantă, de 11 cóle, format

8°. Preţulă unui esemplară e : 50 cr. séu 1

coronă, plus 5 or. porto poştală; pentru

România şi străinătate 1 francă 50 bani.

Comandele se potă face la adresa: Traianu

H. Popü, publicistă, Braşovu (Brassó) seu

la administraţia „Gazetei Transilvaniei“.

Domnii abonenţi ai „Gazetei“ îşi potü

procura acéstá scriere de-odată cu reînoirea

abonamentului trilunarü la fòia.

Sciri telegrafice.

Tapolcza, 11 Aprilie. Deputatulu Gajâri provocă la duela pe preşe­dintele clubului independenţii de aci, Manyoki, pentru espresiunî despee- tătore.

Agria, 11 Aprilie. Comunele din comitatul u Heves, situate lângă Tisa suntu fârte periclitate.

Aradu, 11 Aprilie. Linia ferată

spre Timişora şi satulu Cociuba suntu inundate de apă. Deja s’au surpatu

11 case.Bătania, 11 Aprilie. Fericolulu e

iminentă. Apa esundată deja a ajunau pănă la verfulu zegazuriloru.

Sernlin, 11 Aprilie. Pe stradele oraşului Semlin apa a ajunsă înălţimea

de l x/2 metri. Eri au foştii totalii inun­date comunele Zefkerin, Baranya şi Qlagon, Vaporele mântuescu ce potâ. Din partea serbescă au încercatu unii indivi4î de-a rupe cheulă de la ţermurulu ungaru, înse nu li-a suc- cesu din causa marei atenţiuni a pă- zitoriloru de graniţe UDgari.

DIVERSE.Incendiile teatrelorü. Este o lege a

vieţei de a pune durerea alături de bucurie

şi în ordinea acesta de idei, nimică nu

impresionézá mai durerosă ca incendiile te-

atreloră. Catastrofa operei comice din Pa­

risă şi a teatrului Ring din Viena suntü

încă recente în memoria tuturoră. O re­

vistă americană publică ună studiu intere­

santă în privinţa aoestor incendii. Din studi-

ulă acesta reiese, că suntă două periode în

esistenţa teatrelorü, în timpulü cărora suntü

espuse pericoleloră incendiului: prima pa-

riodă este epoca construcţiunei şi se în­

tinde asupra celorü d’întâiu cinci ani ; a

(doua este cea cuprinsă între anulü alö

patru*4öcelea şi cincl-cjecelea ală esistenţei

clădiriloră. Agravarea pericolului pe tim*

pulă primei perióde se póte esplica prin

neesperienţa personalului şi imperfecţia

instalaţiuniloră preventive, cari se complec-

teză cu timpulă. Pentru a doua periodă,

mărirea risicului se esplică prin usagiulü

acestorü instalaţiuni şi prin sentimen-

tulü esageratü alü siguranţei, care domnes-

ce printre personală. Dela mijloculă vé-

cului din urmă, media anuală a teatrelorü

distruse de incendiu a fostă de 19; în 1881

cifra a atinsă 28 ; în sohimbă a că4ută în

1886 la 7. Din 289 incendii de teatru, 56

s’au produsă în timpulü 4üei (19,4 la sută);

15 teatre au arsă cu o oră înainte de re-

presantaţie (5,2 la 100); 36 în timpulă re-

presentaţiei (12,4 la sută); 69 în cele doué

óre după sfîrşitulă representaţiei (23,9 la

100) şi 113 (seu 39,1 la sută) pe timpulü

nopţii. Statistica ne dă numéruíü victime-

lorü incendiiloră, care au isbucnită în tim­

pul ü representaţiiloră ; dela 1876 pănă la

1888 ş0se incendii mari de teatrurî au fă­

cută aprópe 1500 de victime ; acestea suntă

desastrele din Brooklyn (Comvays Theater,

5 Decemvre 1876, 283 victime); Nizza

(Teatrulü municipală, 23 Martie 1881, 150-

200 victime); Viena (Ring Theater, 8 De­

cemvre 1881, 450 victime) ; Parisü (Opera

comică, 25 Maiu 1887, 110 de victime);

Exeter în Anglia (Exeter Theater, 5 Sep-

temvre 1887, 166—200 victime); Oporto

în Portugalia (31 Martie 1888, 240 de vic­

time).

Taxa pe titlurile de nobleţă. D-lă

Gerault, senatoră francesö, va aduce în

discuţia parlamentului francesă unü poieetü

de lege: stabilirea unei taxe pe titluri şi

particole. După acest proiect titlulă de prinţă

ar costa anuală 1000 de ie i; celă de duce

800 ; de marchis 700; de conte, 600; de

viconte 500; de baron 400, particula

duplă ar costa 200 franci; ér cea simplă

100.

Proprietarii: Or, Aurei iflureşiaai«.Redactorii responsabilii: Q r e g o r î u H a i o r ă .

Pag

ina

4__

___

____

GA

ZET

A

TR

AN

SIL

VA

NIE

I.__

Nr.

72—

18%

.Banca generală de asigurare mutuală „TRANSILVANIA“.

Comptul încheiat al secţiunii l-e pro 1 8 9 4 .

V e n i t e : fl. cr.l

E r o g a t e : fl cr.

Fond de premii din anul 1893 .................................. 25610 84 Premii de reasigurare................................................. 33204 66Premii după detragerea s to rn ilo r ............................. 115457 09 Salare, spese, inserţiunî, spese de călătorie, impri­Taxe „ „ „ ............................. 6952 94 mate, port postai etc.............................................. 29326 19Reservă de daune din anul 1893 ............................. 4294 66 Interese de avanse . . . . , ............................. 3738 47Yeni te diverse................................................................ 532 85 C o n tr ib u ţ ie ................................................................ 1094 98

' \ Amortisare de m ob ile .........................fl. 275,13 jAmortisare de pretensiunî dubiose . „ 10285.03 10560 16

Interese după obligaţiunile fondului de intemeiare 2 85 30Reservă de p re m ii...................................................... 27417 48Daune solvite şi spese de evaluare după detragerea

părţilor re as ig u ra te ....................fl. 31181.78Reservă de d a u n e ............................. „ 4164.78 35346 56

Provis iun i.................................................................... 5568 21Ajutore la reuniuni de p o m p e r l............................. 198 12Contribuire la fondul de p e n s iu n e ........................ 797 57

\ Escedent pro 1894 ..................................................... 3510 68

152848 38 152848 38

Computul incheiat al secţiunii ll-a p?*o 1 8 9 4 .

V e i i 1 t e : fl.1

cr.j!

E r o g a t e : fl. cr.

300004 28 Capitale asigurate solvite....................fl. 41512.45Transport de premii din anul 1893 . . . . . . 7043 55 Reservă după caşuri de mòrte insinuate _ 3785.—Premii după detragerea s to rn ilo r .............................Taxe _ „ * .............................

1080761872

1075

Plătiri pentru totine contra asigurate „ 90.— 45387 45• • •

Reservă pentru caşuri de morte insinuate din an. 1893 1656 50 Asigurări de zestre so lv ite ....................................... 4940 —

Arvune decăzute etc...................................................... 451 50 Asigurări cu termin fix s o lv i t e .............................. 11097 70

Interese si venite după case....................................... 17081 44 Premii de reasigurare.................................. | . . 375 29

\ Provisiuni de a c u is i t ie ....................fl. 1360.15

Amortisare de provisiuni capitalisate „ 4137.01 5497 16

Provisiune de incasso................................................. 3331 33

\ Salare, spese, imprimate, spese de călătorie, inser-

\ ţiuni, port postai etc.............................................. 14877 67

\ Contributii..................................................................... 1370 71

\ Poliţe rescum părate ................................................. 7046 79

Premii rebonificate . . . , ................................... 1116 64

Amortisare din mobilii . . . . . . fl. 275.13

\ Amortisare din pretensiunl dubiose . „ 275.52 550 65

\ Contribuire la fondul de p e n s iu n e ......................... 790 08

Onorare m e d ic a le ...................................................... 1791 50

\ Interese hipotecare...................................................... 4368 20

Interese după oblig, fondului de întemeiare . . . 3267 —\ Spese cu casele........................................................... 155 70\ Perdere de curs la efecte ........................................ 8 25

\ Fond de premii pro 1895 ........................................ 322516 02

Transport de premii pro 1895 ................................... 7125 16

\

Excedent pro 1894 ....................................................... 572 82

436186 12 436186 12

W ilhelm Bruckner m. p.

S i b i i u , 18 Martie 1895.

F1. Müller m. p.

Bilan! la 31 Decemvre 1894.A c t i v a :

Obligaţiuni n e e d a te ..................................îl. 6500 scrisuri fonc. ale cassei de păs­

trare din Sibiiu, em.I. âfl. 106.50 îl. „ 31900 scrisuri fonc. ale cassei de păs­

trare d. Sibiiu, em. II. â îl. 104.50 „ „ 11000 scrisuri fonc. ale cassei de păs­

trare d. Sibiiu, em III. âfl. 101.75 „ Oor. 1600 scrisuri fonc. ale casei de păs­

trare d. Sibiu, em. IV â fl. 100.— „ fl. 3600 scrisuri fonc. ale instit. de cred.

fonc. din Sibiiu, em. I I I â fl. 103.— „ „ 5500 scrisuri fonc. ale instit. de cred.

fonc. din Sibiiu, em. IV. âfl. 104.50 „ „ 21000 scrisuri fonc. ale instit. de cred.

fonc. din Sibiiu, em. Y. â fl. 101.75 „ Cor. 5000 scrisuri fonc. ale instit. de cred.

fonc. din Sibiiu, em. YI. â fl. 100.— „ fl. 23600 scrisuri fonciare 41/2°/0 ale inst. de

credit fonc. ung. â fl. 100.50 „ „ 4C00 scrisuri fonc. 5°/0 ale institutului

de credit fonc. ung. â fl. 101.— „ „ 5400 losuiipen. reg. Dunării âfl. 132.— „ „ 5000 scrisuri fonciare ale „Albinei“

em. II. â fl. 101.75................... „Cor.8000scrisuri fonciare ale „Albinei“

em. III. â fl. 101.75....................6000 rentă-coroane ungare â fl. 98.50

300 rentă-hârtie austriacă â fl. 100. — 200 rentă-argint â fl. 100.05 . . . 4001osurl de stat d. a. 1860 â fl. 162.25 100 scrisuri fonc. cu premii 4°/0 ale

băncii ung. hipotecare â fl. 129.— Acţiuni diverse............................................

6922.

33335.

11192

50

50

50

800.—

50

50

3708.

5747.

21367,

2500.—

23718.—

4040.—7128.—

5087.50

4070.2955.300.200.649.

10

129.2233.

fl. 136083Efectele fondului de pensiuni:fl. 3000 scris. fonc. ale cassei de păstr.

din Sibiiu,em. II. â fl. 104.50 fl. 3135.—„ 5500 scris. fonc. ale cassei de păstr.

d. Sibiiu, em.III. âfl. 101.75 „ 5596.25 C, 6000 scris. fonc. ale cassei de păstr.

d. Sibiiu, em. IY. â fl. 100.— „ 3000.— fl. 1500 scris. fonc. ale instit. de credit f. d.

Sibiiu, em. Y. âfl. 101.75 fl. 1526.25 fl. 13257

10

Realităţi: Case în str. Cisnădiel Nr. 1, 3 şi 5 : fl. 207854 casa în strada Iernii Nr. 22. . . „ 3600

împrumuturi pe poliţe de asigurare pe viaţă . .tontime . . . . . .

.50

"25

n n r> n„ „ efecte ,

Portofoliul cambiilor . ,Depuneri spre fructificare .............................PretensiunI la agenţe secţ. I ...........................

„ „ „ „ II. . . . . . .Debitori : (societăţi de reasigurare şi diverşi)Avanse la inspectori etc...................................Mobile, table de agenturi şi tăbliţe . . .Provisiuni cap ita lisa te ........................Bon al secţiei II. la secţia I ...........................Cassa în num erar............................................

îl.

170800

cr

149340 60

211454 25

110754 639766 —

270 —

231 611251 11

46249 5833298 7111468 765969 82

11994 4257646 1689564 628116 09

920257 36

Bilanţul şi corupturile încheiate confrontate cu registrele referitóre s’au găsit în consonanţă.

C O N S I L I U L D E S U P R A Y E G H I E R E :

Bir I. Hemeţ m. p.

P a s i v a :Fond de întemeiare . . . . ,

„ „ premii secţia I ..............................................

I I ...................... fl. 322516.02

7125.16

n n n

Transport de premii secţia I. . . . „

Fond de reservă pentru tontine . . „ 80907.90

Reservă pentru caşuri de morte insinuate . . .

„ „ daune de foc insinuate . . . .

Avanse pe e f e c t e .....................................................

Creditori d iv e r s e ......................................................

Datorie hipotecară şi de cont-curent........................

Fond de pens iune ......................................................

Interese neridicate......................................................

Excedent reservat secţia I. pro 1892 ...................

1893 ....................

fl. jcr

270000

27417 48

n n îi

n -n n n n

Fond de garanţie secţia I. .

7) n 7) n •

Excedent secţia I. pro 1894

1893 .

410549

3785

4164

78000

15847

74465

13257

1452

1703

2242

472

503

6080

6232

3510

572

08

78

68

20

50

38

66

34

40

89

29

18

68

82

Dr. A. Brote m. p.

o>ocăf-i

CQ

Ptìcö

• rH3>03

<

C3cac6r-l

o&

A. FriedsiKiani) m. p.