ANUL XI » NR. 478 » 4 – 10 aprilie 2015 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

A NOUA EDI}IE APREMIILOR GOPO

Unde a fostb\taia cu fri[c\?

Iulia Blaga

Am urm\rit Gala Gopo la tele-vizor pentru c\ am avut de scris[i de `mpachetat, iar `n acest anar fi fost frumos s\ m\ duc pen-tru c\ am f\cut parte din juriulde nominaliz\ri. A[adar, din vâr -ful patului, cea de-a noua edi]iea Premiilor Gopo nu a p\ rutfoarte entuziast\, dar a avut sa-re [i piper.

» pag. 3

Citi]i textul semnat de Eli B\dic\ `n » paginile 2-3

Cele mai recente apari]ii editoriale din colec]ia „Hexagon. Cartea de c\l\torie“ de la Editura Polirom m-au prins `ntr-atât de mult `ncât am l\sat toate urgen]ele balt\ [i m-am sc\ldat `n aventurile lui Bill Bryson, Paul Theroux, Bruce Chatwin [i Wilfred Thesinger, cu un carne]el cu noti]e al\turi. A fostprima dat\ când am citit c\r]i de c\l\torie atât de intens. A[a c\ m-am gândit c\ poate v\ fac [i vou\poft\ de lectur\ dac\ scriu câte pu]in despre fiecare dintre aceste titluri, foarte diferite `ntre ele, chiardac\ `mi sem\na]i [i pân\ acum a]i `ncercat literatura de c\l\torie doar cu degetul sau dac\, dimpotriv\, sunte]i cititori fideli ai acestui gen.

Românii e de[tep]i

Exteriorul f\r\ grani]e

Radu Pavel Gheo

Merg pe str\du]ele ̀ nguste din Zug[i ciulesc necontenit urechile. As-cult ce nu pricep. Ascult, adic\, nuce vorbesc oamenii, ci `n ce limb\vorbesc. Le ascult identitatea, cu-rios [i fascinat.

» pag. 5

Ei, robo]iiM\d\lina Cocea

Obi[nuiam s\ m\ trezesc dimi-nea]a [i s\ m\ `ntreb: unde esteviitorul din `nchipuirile noastre?Unde sunt costumele argintii,ma[inile zbur\toare, skateboar-durile `n levita]ie, terminatorii,ma[ina care `mi producea din ni-mic un „Ceai. Earl Grey. Fierbin-te“? Mai nou, am `nceput s\ pri-mesc r\spunsuri la `ntreb\rilemele.

» pag. 13

De veghe `n lanul de cultur\

Cartea de c\l\torie, o plimbare cu ghid profesionist

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 478 » 4 – 10 aprilie 2015

2 » actualitate

Interviu realizat de R\zvan Chiru]\

„Dup\ 1990, ne-am luptateroic pentru a exista“, afir-ma]i cu privire la primii anide dup\ c\derea regimuluicomunist. ~ntr-o perioad\ `ncare spa]iile comerciale destat erau cump\rate pe banipu]ini [i transformate `nbaruri sau consigna]ii, CLBa reu[it s\-[i p\streze intact\cea mai mare parte dinre]eaua de libr\rii din Bucu -re[ti. Cum a fost posibil?

Noi am devenit societate comer -cial\, dup\ noua legisla]ie, abia `nanul 1992, prin decizia primaruluicapitalei, dar nu aveam la aceavreme nici un spa]iu de libr\rie ̀ nproprietate. Fire[te c\ toat\ lu -mea era interesat\ de ele. Angaja -]ii societ\]ii noastre au fost foarteuni]i [i au reac]ionat dur la fie ca -re tentativ\ a Prim\riei Capi talei(primar fiind, la vremea aceea,Crin Halaicu) de a ne lua spa]iile –printre altele, au fost sechestra]iconsilieri locali `n sediul nostrudin strada Lipscani. ~n acele vre-muri, astfel de metode nu erausanc]ionate, iar noi am reu[it s\nu d\m nim\nui nici un centi me -tru de libr\rie. Eram câteva sutede libr\rese, cu vârstele cu prinse`ntre 35 [i 40 de ani, [i nu eram deacord s\ ajungem s\ vindem orice

numai ca s\ tr\im, a[adar ne-amf\cut meseria, ne-am ap\rat-o, pen-tru c\ vânzarea de carte repre zen -ta munca pe care [tiam s-o facem.

CLB a fost ]inta a numeroasepresiuni [i amenin]\ri pen-tru a ceda spa]iile din buri -cul târgului, dup\ cum chiardumneavoastr\ a]i povestit.Cine f\cea acele presiuni?

Era `n perioada `n care se pri-vatiza orice [i `n care cel mai u[or[i mai la `ndemân\ era s\-]i faci omic\ afacere ̀ ntr-un spa]iu comer -cial `n care se vindeau de toate,f\r\ nici o specializare. Chiar [iunii salaria]i de la noi credeau `n„loca]ia de gestiune“ – o formul\prin care angajatul respectiv pri -mea pentru o perioad\ spa]iul, da-torând societ\]ii o anumit\ su m\din afacere. Au fost, de fapt, me -tode de sl\bire a societ\]ilor co -merciale [i de promovare a priva-tiz\rii personale. Erau politicienila nivel local – consilieri, func ]io -nari din prim\rii de sectoare, dinPrim\ria Municipiului Bucu re[ti,din direc]iile comerciale, din mi -nistere, care frecventau libr\riile[i care `ncercau, sub diferite for -me, s\ intre ̀ n posesia spa]iilor res -pective. Cum v\ spu neam, ghi -nionul nostru fusese faptul c\, laacea dat\, noi deveni ser\m socie -tate comercial\ f\r\ a fi proprie -tarii spa]iilor respective.

Privatiz\rile prin metodaMEBO, metod\ aplicat\ [i laCompania de Libr\rii Bucu -re[ti, s-au terminat de cele maimulte ori prost. Cum de afunc ]ionat la CLBt?

~n general, din câte am v\zut ̀ njurul nostru, MEBO a avut o altfelde interpretare, mai ales c\, `ncele mai multe cazuri, ac]ionariimajoritari nu erau foarte nu-mero[i. ~n cazul Companiei de Li-br\rii Bucure[ti S.A. s-a aplicatun model MEBO clasic, ac]ionariifiind reprezenta]i de to]i salaria]iide la acea dat\ (430 de persoane!),ace[tia având garan]ii materialede gestionari care au fost depusela FPS `n plata ac]iunilor.

~n aceast\ dubl\ calitate, de ac -]ionari [i salaria]i, am reu[it s\achit\m datoriile [i, `n final, s\ob]inem dividende printr-o bun\activitate economic\, ceea ce do -vedea c\, de fapt, eram buni profe-sioni[ti `n domeniul nostru [i me -ritam s\ supravie]uim acesteischimb\ri.

Deficit de librari

Criza economic\ din 2008 afost, se pare, mai puternic\decât presiunile [i proble me -le prin care a]i trecut `n anii’90. A]i `nchis 3-4 li br\ rii pe

an, ceea ce este foarte mult.Care sunt perspectivele pen-tru viitor?

Crizele economice cred c\ audebutat `n 2008, dar noi le-am re -sim]it `n 2010, la nivel de ac]iunisevere de dimensionare la noilecifre de vânz\ri. Cartea a fost pri-ma afectat\ [i o perioad\ am su-plinit cu activitatea de papet\rie.Dar cheltuielile implicate, cu tari -fe mereu crescânde la lumin\, c\l -dur\, `ntre]inere au determinatdecizii de ̀ nchidere a unor libr\rii

cu cifre mici de vânz\ri. Luând `nconsiderare o re]ea de libr\rii, a[acum avem noi, nu pot fi toate ren -tabile – exist\ un raport de ansam-blu – [i, când rentabilitatea `n tre -gii re]ele este afectat\, atunci estenormal s\ faci reduceri de cheltu-ieli. A[a am ajuns s\ `nchidem unnum\r de libr\rii.

~n prezent am ajuns la o dimen-sionare a re]elei la 46 de libr\riicare, preconiz\m noi, vor avea via -]\ lung\, fiind bine amplasate dinpunct de vedere al vadului comer-cial. Sper\m c\ vom putea avea [ipersonalul necesar, `n prezent so-cietatea fiind `n deficit de librari.

Compania de Libr\rii este to-tu[i printre pu]inii buni plat-nici din pia]a de carte.

~ntr-adev\r, am fost [i r\mâ nemprintre cei mai serio[i parte neri deafaceri de pe pia]a de carte de lanoi. Am reu[it acest lucru [i dato -rit\ implement\rii unui sistem in-forma]ional performant care, deexemplu, permite editurilor vizua -lizarea online a vânz\rilor [i sto cu -rilor pentru fiecare titlu [i fieca re uni -tate CLB. Aceast\ comunicare tran s -parent\ `ntre furnizori [i noi estecheia bunei noastre colabor\ ri.

Pune]i mare pre] pe leg\ tu -rile dintre angaja]i, merge]ichiar [i `n vacan]e `mpreu -n\. Este profitabil\ aceast\strategie de personal?

~n prezent, asist\m la schim-barea de genera]ie, prin pensiona -re, mul]i librari cu vechime aufost `nlocui]i de tineri selec]iona]icu studii economice [i care s-auintegrat cu succes, `n mare parte.Avem, bine`n]eles, [i plec\ri ale unor tineri care aveau alte aspira]ii.

Aceste `ntâlniri [i evenimente

organizate cu ̀ ntreg personalul suntmenite s\ `nlesneasc\ sociali za reatuturor angaja]ilor. Deoarece lu-creaz\ dispersat, pe tot teritoriulbucure[tean, angaja]ii compa nieiau nevoie s\ fac\ schimb de expe-rien]\ `ntre ei, s\ formeze echi pe,acestea s\ se consolideze, s\ creas -c\ stabilizarea personalului `ncom panie [i s\ fie posibil\ rota]iaacestuia.

Vânzarea `n CLB `nseamn\ uncontact permanent cu clientul – dela recomand\ri, la prezentarea [ivânzarea produsului, or, dac\ nune preocup\m ca librarii CLB s\[tie aceste lucruri, atunci nicivânz\ri nu putem avea a[a cumne dorim. Pentru noi este esen]ials\ avem un personal bine preg\ -tit, dedicat meseriei [i companiei.

CLB nu este doar un vân -z\tor de c\r]i. A]i sus]inut,printre altele, Premiul „Au-gustin Fr\]il\“ sau Gala Bunde Tipar. De ce a]i luat de-cizia s\ v\ implica]i astfel pepia]a de carte?

Sponsoriz\rile noastre au vizatsprijinirea unor proiecte cultura -le cum sunt Gala Industriei deCarte din România, Târgul deCar te Librex, Premiul „AugustinFra]il\“ [i altele, dar, `n egal\ m\ -sur\, [i a unor cauze sociale, cumar fi dotarea cu c\r]i a unor de bi -blioteci publice sau case de copii.Este un gest firesc, pe care socie -tatea noastr\ `l face, `n speran]aapropierii de carte [i de cultur\ acât mai multor categorii socialedin România. Sumele nu sunt im-portante (`n jur de 3.000-5.000 delei), pentru c\ `n acest domeniunu lucr\m cu posibilit\]i financia-re mari, important\ este disponi-bilitatea noastr\ de a ajuta `n câtmai multe cazuri.

Compania de Libr\rii Bucure[ti (CLB) reprezint\ cu siguran]\ un fapt de pres\.~nfiin]at\ `n 1950, societatea este una dintre pu]inele din România care asupravie]uit perioadei tulburi a anilor 1990 prin voin]a angaja]ilor – deveni]iulterior proprietarii s\i. ~n vremea când majoritatea unit\]ilor de stat au fostprivatizate `n condi]ii controversate sau au disp\rut definitiv, salaria]ii CLB auajuns pân\ la a sechestra consilieri municipali pentru a-[i salva firma. Companiasupravie]uie[te acum [i crizei economice. Iar la cei 65 de ani ai s\i, pe care-ianiverseaz\ anul acesta, `n ciuda condi]iilor grele de pe pia]a de carte, este unuldintre cei mai buni platnici din acest domeniu. Marieta Seba, directorul general al Companiei de Libr\rii Bucure[ti, ne-a dezv\luit care a fost re]eta acestui realsucces, pe care-l cunoa[te direct de la surs\ din 1988.

Compania de Libr\rii [i miracoleleeconomice pe baz\ de carte

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 478 » 4 – 10 aprilie 2015

actualitate « 3

A NOUA EDI}IE A PREMIILOR GOPO

Unde a fost b\taia cu fri[c\?

Iulia Blaga

Un lucru asupra c\ruia organiza-torul acestei gale, Asocia]ia pen-tru Promovarea Filmului Rom= -nesc, cred c\ ar trebui s\ revin\ eprevederea din regulament carespune c\ o persoan\ fizic\ nu poa-te avea mai mult de o nominaliza-re la aceea[i categorie. Acest lu-cru a f\cut ca juriul din care amf\cut parte s\ aib\ ingrata misiu-ne de a alege un singur film din ce-le dou\ a c\ror scenografie (exce-lent\ `n am=ndou\) a fost creat\de Christian Niculescu.

Marea mea surpriz\ a fost c\ ViviDr\gan Vasile nu a fost premiatpentru imaginea de la Q.E.D. – celmai bun lucru ̀ n acel film, dându-i-se

consolator Premiul Romanian So-ciety of Cinematographers. O alt\surpriz\ a fost c\ votan]ii (câ]i aufost) nu au sesizat calitatea scurt -metrajului documentar Brudina,de Drago[ Hanciu, premiind unfilm de reclam\ al FestivaluluiASTRA Film, O scurt\ istorie –Astra Film, de Carmen Lidia Vidu,care era bine realizat, dar deloccreativ. Mi-a mai p\rut r\u c\ Puide somn, o excelent\ anima]iecreat\ de un tân\r artist, Paul Mu-re[an (care fusese premiat [i laAnim’est), nu a fost premiat\, la Tâ -n\r\ Speran]\, admi]ând c\ aveala scurtmetraj fic]iune (unde afost iar\[i nominalizat) pu]ine [an -se `n fa]a lui Trece [i prin perete.~nc\ mi-e jen\ pentru nominaliza-rea lui Marian Adochi]ei (Plan[a)pentru rol secundar masculin (de[inu l-am votat) [i mi se pare c\Paul Mure[an avea mult mai mul-te motive s\ fie ̀ ncurajat decât ima -ginea foarte publicitar\ a unuiscurtmetraj gonflat cum e Plan[a.Dar asta e, majoritatea decide.

Din vârful patului, cea de-a no -ua edi]ie a Premiilor Gopo nu ap\rut foarte entuziast\, dar a avutsare [i piper. Probabil pentru c\Tudor [i Oana Giurgiu au fostocupa]i cu promovarea filmelorlor De ce eu? [i Aliyah Dada, poatede aceea gala a fost pres\rat\ cunesincroniz\ri `ntre announcer [iprezentatori, `ntre prezentatori [iproiec]iile de pe ecran [i chiar`ntre prezentatori `ntre ei. M\cara fost ceva spontan pentru c\ mul]idintre cei care au urcat pe scen\au sc\pat câte o perl\ mai mult casigur proprie. George Pi[tereanui-a spus de dou\ ori Giuliei Nah-many „Hai s-o facem!“, atunci cândea i-a propus un selfie `mpreun\.Ca [i cum ar fi fost proasp\t ve-nit\ de pe Lun\, Giulia Nahmanya spus c\ #Selfie, c\ruia i-a `nmâ-nat Premiul Publicului, a f\cutni[te cifre „impresionante“, 102.000de spectatori. Referindu-se la su-netul din filmele române[ti, Cos-tel Ca[ caval a spus c\ „nu se com-par\ De Niro cu Mircea Albules-cu“, Irina Margareta Nistor a re-gretat „pentru prima dat\“ c\ nu e„mutant“, ca s\ aplaude ̀ n timp ce]ine statueta Eugeniei Bosâncea-nu, Maria Dinulescu a prezentatun premiu vorbind despre ea, NaeCaranfil a c\lcat-o pe Maria Dinu-lescu pe tren\, Paul Ipate i-a spusDianei Cavaliotti, cu care a pre-zentat: „D\-te mai `ncolo, c\ nu-mai tu stai `n fa]a microfonului“,Ioana Flora numai c\ nu l-a pocnitpe Emilian Oprea, iar acesta s-ar\zbunat spunându-i urât: „Ioanaa vorbit destul `n cinemaul româ-nesc“ [i chiar c\ mi-a[ fi dorit caseara s\ se termine cu toat\ lumeatr\gându-se de p\r [i aruncându-[ifarfurii cu fri[c\-n cap.

Pentru c\ nu existau mari sur-prize la categoria lungmetraj,

b\t\lia ducându-se `ntre Q.E.D.(cu 17 nominaliz\ri) [i Closer tothe Moon (12 ), raportul de for]einversându-se `n palmares – Clo-ser to the Moon a luat nou\ pre-mii, iar Q.E.D. cinci –, momentulpoate cel mai emo]ionant a fost re-compensarea Eugeniei Bosâncea-nu [i Coc\i Bloos cu Premiul pen-tru `ntreaga carier\, respectivPremiul pentru `ntreaga activita-te. Ambele au fost salutate de au-dien]\ `n picioare, [i emo]ia a fostde ambele p\r]i. Eugenia Bosân-ceanu era cu fiecare fraz\ tot maivorb\rea]\, parc\ ar mai fi stat pescen\. „Bucuria mea cea mai ma-re e c\ `nc\ sunt recunoscut\ pestrad\, chiar [i cu baston. (...) Pelâng\ film [i teatru, am jucat `npeste 30 de filme de examen alestuden]ilor. Fi]i aten]i aici: filmef\r\ buget! (...) ~mi cer scuze c\ numi-am scris speech-ul, dar nici n-a[fi v\zut s\-l citesc.“ Coca Bloos avenit cu discursul scris [i crono-metrat la un minut [i jum\tate,spunând `nainte de a-l citi: „Când

am fost anun]at\ de premiu, amavut o surpriz\ total\. Am crezutc\ nu e vorba despre mine, ci c\ eo `ncâlcire, ceva care ]ine de su-pranatural“. „Nici nu [ti]i ce-o s\p\]i]i!“, i-a spus Dorina Laz\r re-prezentantei Apa Nova `mpreun\cu care a acordat premiul, pentruc\ Dorina Laz\r e vecin\ cu CocaBloos [i se pare c\ au probleme cuapa `n bloc.

{i au mai fost discursuri sim-patice. Nae Caranfil s-a recunos-cut flatat c\ pe platou i s-a spus„Naestre“ (pentru c\ „maestre“ `lenerveaz\), Ofelia Popii i-a mul ]u -mit produc\torului Velvet Mora-ru „c\ i s-a pus pata“ pe ea „`nmod inexplicabil“, iar C\t\linCris tu]iu, Dana Bunescu [i GabiBassalici, nominaliza]i la montaj,precum [i Vlad Petri, [i-au ar\tatsus]inerea fa]\ de Sorin Boto -[eneanu, c\zut ̀ n dizgra]ia condu-cerii UNATC. Ca element de nou-tate am remarcat multe b\rbi. Pebune, b\rbi adev\rate, `n trend.Pâ n\ la urm\, m-am distrat un pic.

Cu ce s\ `ncep? Scriuoricum pe repede `nainte,e trecut de 1 noaptea [i`n dou\ ore plec spreFestivalul de la Vilnius.Am urm\rit Gala Gopo latelevizor pentru c\ amavut de scris [i de`mpachetat, iar `n acestan ar fi fost frumos s\ m\duc pentru c\ am f\cutparte din juriul denominaliz\ri al\turi de:Alexandru Baciu, FlorinBarbu, Mircea Ciocâltei,Mihai Chirilov, MariusIacob, Ada Maria Ichim,Vlad Ivanov, TudorCristian Jurgiu, MagdaMih\ilescu [i TitiPopescu. Deci pardondac\ sunt incoerent\.

PREMIICel mai bun film: Closer to the MoonRegizor: Nae CaranfilScenariu: Nae CaranfilActri]\ rol principal: Ofelia Popii (Q.E.D.)Actor rol principal: Florin Piersic, Jr. (Q.E.D.)Actri]\ rol secundar: Alina Berzun]eanu (Q.E.D.)Actor rol secundar: Virgil Og\[anu (Q.E.D.)Imagine: Marius Panduru (Closer to the Moon)Montaj: C\t\lin Cristu]iu, Larry Madaras, Roberto Silvi (Closer

to the Moon)Scenografie: Cristian Niculescu (Q.E.D.)Sunet: Alexandru Dumitru, Marius Left\rache, Florin T\b\caru

(Closer to the Moon)Costume: Doina Levintza (Closer to the Moon)Machiaj [i coafur\: Lucas Coulon, Maria Andreescu, Laura

Ozier, Elena Tudor (Closer to the Moon)Muzic\ original\: Laurent Couson (Closer to the Moon)Film de debut: Bucure[ti, unde e[ti?, de Vlad PetriDocumentar lungmetraj: Toto [i surorile lui, de Alexander

NanauDocumentar scurtmetraj: O scurt\ istorie – Astra Film, de Car-

men Lidia ViduScurtmetraj fic]iune: Trece [i prin perete, de Radu JudePremiul Romanian Society of Cinematographers: Vivi Dr\gan

VasilePremiul „Tân\r\ speran]\“: Alexandra Carastoian, Boroka Biro

pentru imaginea filmului Plan[aPremiul Gopo pentru `ntreaga activitate: Eugenia BosânceanuPremiul Special: Ion Truic\Premiul pentru `ntreaga carier\: Coca BloosCel mai bun lungmetraj European distribuit ̀ n România ̀ n 2014:

Marea frumuse]e/ La grande bellezza, de Paolo SorrentinoPremiul publicului (pentru filmul românesc cu cel mai mare

succes de box-office `n 2014): #Selfie, de Cristina Iacob

© A

di M

arin

eci

© A

di M

arin

eci

© A

di M

arin

eci

4 » opinii

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 478 » 4 – 10 aprilie 2015

1.

De foarte multe ori, din lips\ detimp, ajung noaptea acas\ lap\rin]ii mei. Când m\ `ntorc – ca[i la dus, de altfel, dar atunci nubag nimic `n seam\ –, am de str\ -b\tut un drum pustiu, vag pie-truit, plin de gropi, dintre dou\sate. Nu-i a[a lung, dar e prin mij-locul lui niciunde. Tot urc\, seunduie[te, coboar\, [i-]i d\ cum-va senza]ia c\ te duce la cap\tulplat al lumii, c\ o s\ se terminebrusc dincolo de faza lung\ a fa-rurilor. Nu mai spun c\ trece pelâng\ o p\durice despre care amauzit toat\ copil\ria pove[ti cuoameni spânzura]i. Aproape cuoricine intram acolo, tovar\[ulmeu se transforma brusc `ntr-unfel de ghid turistic, prezentân du-miatrac]iile locului:

— Uite-aici, fix de creanga as-ta, s-a spânzurat cutare.

— Da’ de ce s-a spânzurat? mai

c\deam `n capcana de a o `ntrebape mama.

— De gât, `mi explica ea. Dar `mi amintesc foarte rar,

nu-i ca [i cum a[ avea pove[tileastea `n cap de fiecare dat\ cândajung prin preajm\. Fac drumulde zeci de ori pe an, sunt obi[nuit.De regul\, `l str\bat cu muzicadat\ tare. Uneori mai [i cânt. Sin-gura situa]ie din via]\ ̀ n care ̀ mipermit s\ cânt cu voce.

~n noaptea aceea ploua to ren -]ial, p\rea viscol. Mergeam `ncet,c\ nu po]i [ti cât de adânci suntgropile cu ap\. {terg\toarele erauca un ventilator prin care v\ddoar b\l]i [i marginile drumului.{i deodat\ mi-a t\iat fa]a o vulpe,s-a oprit pentru câteva secundelâng\ o balt\, a privit ̀ nspre mine[i a rupt-o la fug\ ̀ n ̀ ntuneric. Ni-mic deosebit. Pe vulpea asta o[tiu. Apare des cam ̀ n acela[i loc,`n dreptul unor salcâmi. Probabilc\ drumul meu se intersecteaz\cu al ei – c\rare b\tut\ dinspre

un sat `ndep\rtat (de unde facerost de haleal\), peste câmpuri,acas\, `n p\dure. Apoi repet\ fi-gura un iepure s\lbatic. Bun, asta`nc\ era ok. Am mai v\zut iepuri.Ciudat a fost când au `nceput s\-mi taie calea ni[te [oareci decâmp. Câte unul la suta de metri.Apoi o vreme n-am mai v\zut ni-mic prin ventilator.

{i când am ajuns pe o zon\ deplat, când am putut b\ga ceva vi-tez\ – [tiu, sun\ a film prost, a fa-ke dup\ filmele lui Kusturica, [inici m\car nu spun c\ am v\zut,doar c\ asta mi s-a p\rut –, depar-te, aproape nici nu b\teau faruri-le ma[inii pân\ acolo, mi-a t\iatcalea o femeie `mbr\cat\ `n ro-chie de mireas\. P\rea c\ nici nuatinge drumul cu picioarele. O fifost de la rochia lung\, plouat\.

Am dat muzica la maximum [iam `nceput s\ cânt.

2.

Aflat `ntr-o plimbare cu bicicleta,doi poli]i[ti m-au provocat la o discu]ie ontologic\ despre „fiin -]a a ceea ce exist\“ (Sein des

Seienden). Era noapte, pedalam`n vitez\, m-am trezit ̀ ntr-o inter-sec]ie din Baza 3, printre tran[ee-le unei canaliz\ri destupate, bot`n bot cu o ma[in\ a Poli]iei [i oSalvare trase de-a curmezi[uldrumului. Tocmai `nc\rcau unom lat, pe targ\. Un medic `[i ve-dea de ale lui, un poli]ai s-a apu-cat s\-[i vad\ de mine. Erau ̀ n ca-lea mea, nu m\ hot\ram pe undes\ trec, p\rea c\ doar casc gura lace s-o fi `ntâmplat acolo.

Ini]ial am crezut c\ Nea Pri[i -beev, c\zut la fa]a locului directdin Cehov, o s\-mi spun\: „Circu-la]i! Circula]i! Nu-i nimic de v\zutaici!“. Dar nu – dup\ ce m-a m\su-rat din cap pân\ ̀ n picioare –,s-a do-vedit c\ alta era problema lui:

— Dumneavoastr\ [ti]i c\ nuexista]i?

Sincer, nici nu b\nuiam. Mi-amverificat casca, luminile din fa]\[i din spate, care clipoceau inter-mitent. P\ream `n regul\, p\reac\ exist.

— Nu. Dar de ce? `ndr\znescs\ `ntreb.

— Pentru c\ nu v\ vede]i `ntrafic.

— Dar dumneavoastr\ cum

m\ vede]i? mai stric o `ntrebare.— V\ v\d pentru c\ v-a]i oprit.

Altfel, `n mi[care, nu v\ vedeam.„Mam\, ce iute mai sunt!“,

m-am mândrit `n sinea mea.— P\i, uita]i, beculesc ca un

pom de Cr\ciun, am ar\tat euspre luminile din fa]\ [i din spateale bicicletei.

Moment `n care a intervenitnervos al doilea poli]ai:

— Dom’le, dac\ nu purta]ivest\ reflectorizant\, nu exista]i.Dumneavoastr\ [ti]i ce amenziexist\ pentru asta?

N-am mai f\cut fa]\ discu]iei.M-am scuzat:

— O s\ port, c\ doar am una ̀ nportbagaj la ma[in\. Dar am ple-cat de ziua [i n-am b\nuit c\ m\prinde noaptea.

Ambii poli]ai s-au `mbunat,iar unul a ]inut s\ m\ aten]ionezecu degetul ar\t\tor:

— Un conduc\tor auto ar tre-bui s\ fie con[tient de asta.

Mi-am acceptat papara, m-amstrecurat printre ma[ina Poli]iei[i cea a Salv\rii, am t\iat-o sp\[it,amintindu-mi c\ „fiin]a pur\ [ineantul sunt unul [i acela[i lucru“(Hegel).

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

~ntâmpl\ri din cârciumi1.

La ceas de sear\, `n cârciuma „LaMama“ din centrul capitalei ]\riinoastre, `n salonul de fum\tori,intr\ un cet\]ean b\ut, ponosit,mai degrab\ negru. Se a[az\ la omas\ [i `ncepe s\ cear\ bani la oa-meni: „Vreau s\ beau bere“, ziceel, „am venit de la pu[c\rie! Aziam ie[it – dup\ opt ani!“. Cet\]eniifac chet\ [i ̀ i iau un Tuborg mare.M\ uit la el [i m\ gândesc, nu [tiude ce, la Dan Voiculescu.

Fostul pu[c\ria[ o bea, apoi `n -cepe s\ cear\ ]ig\ri. Prime[te [i]ig\ri. Acum fumeaz\ [i cam ]ip\.Un alt cet\]ean – [ef de sal\ sau ce-va – `l amenin]\ c\-l d\ afar\, c\-ltrimite-n bosche]i. Argumentea -z\: „Aici nu suntem la pu[c\ rie,aici suntem `ntr-un restaurant!“.Fostul pu[c\ria[ `l combate: „P\i,

la restaurant ̀ nseamn\ c\ suntem`n libertate! De ce s\ n-ai voie s\vorbe[ti `n libertate?“.

{eful de sal\ sau ceva `l ponde-reaz\ doar din privire. E versat,[tie mersul. Fostul pu[c\ria[ cadecu capul pe mas\ [i acum `l tragela somn. {eful de sal\ sau ceva seuit\ la el aproape matern, aproapemul]umit.

Trece timp, nu mult. Fostul pu[ -c\ria[ s-a trezit brusc [i a scos dinnou ]ig\ri, ale lui de data asta,chi[ toace, [i fumeaz\ din ele. {e -ful de sal\ sau ceva zice: „Bre, aicinu se fumeaz\!“. Be]ivul, fost pu[ -c\ria[: „Cum nu se fumeaz\?“.{eful de sal\ sau ceva: „Se fumea -z\, bre, dar nu chi[toace!“. ~nceps\ se `njure.

{eful de sal\ sau ceva e luat larost de be]ivul fost pu[c\ria[:„Câ]i ani ai dumneata?“. {eful desal\ sau ceva: „Nu e, b\, treaba ta!“.

Be]ivul, fostul pu[c\ria[: „Ba da, e,c\ eu am b\trâne]e, am facultate,tu ce ai?“. Aproape se iau de guler.

„Nu vrei s\ m\ [i ba]i?“, mai zi-ce be]ivul, fostul pu[c\ria[. Apoispiritele se mai calmeaz\ [i obidi-tul conchide, ca pentru sine: „Eramai bine la pu[c\rie!“.

Coco[at, b\ut, cu hainele ruptepe el, fostul pu[c\ria[ a plecat f\r\s\ ̀ i spun\ nimeni nici un cuvânt.Dar nici el n-a mai zis nim\nui ni-mic.

2.

Scriu un text. Urmeaz\ s\ primescpentru el cincizeci de lei, impoza-bili. ~ncerc s\ nu uit ce-am `nv\]atde la un l\utar b\trân: nu con-teaz\, tati, cu cât e[ti pl\tit la onunt\, conteaz\ s\ fii mereu co-rect cu muzica, c\ pentru tine ocân]i, nu? ~i dau dreptate l\utaru-lui, asta am ajuns [i eu: un l\utaral cuvintelor din presa scris\. ~n cerc s\ ignor orizontul celor

cincizeci de lei, impozabili. O s\scriu un text bun, o s\ scriu un textbun [i dac\ mi-ar da pe el cinci lei,neimpozabili, dracu’ s\-i ia!

Sunt `ntr-o cârcium\ care poa-te s\ fie u[or confundat\ cu o bo-deg\ de duzin\. ~mi las compute-rul o vreme, ca s\ m\nânc aici ociorb\. Pl\tesc deja dou\zeci lasut\ din remunera]ia din viitorpentru ciorba aceasta, care nicim\ car ciorb\ nu e, ci un fel de cre -m\ de legume, asta dac\ e[ti in-dulgent cu cremele de legume.

~n dreapta se a[az\ o pereche:parte b\rb\teasc\, parte femeias -c\. {i femeia, relativ tân\r\, dardestul de consumat\, `l `mbârlig\pe cet\]ean, om b\trân. Discut\despre viitorul salariu al cuco -ni]ei. S\ `mi stea aparenta crem\

de legume `n gât! Dou\ mii de eu-ro, plus bonusuri, desigur. ~n in-dustria turismului. Ea `l stoarcede avantaje, el renun]\ lesne. M\uit spre degetul s\u: da, are veri-ghet\. Ea n-are. Sunt sau vor fi,deci, [i aman]i.

~mi termin ciorba, `mi reiautextul, le mai arunc o privire, maidau o ureche, nu `n scopuri se-curistice, ci scriitorice[ti, s\ v\dunde duc negocierile, s\ ̀ nv\] câteceva despre specia noastr\ – omul.

La sfâr[it, cei doi cad la pace: l-adus pe p\c\lici la dou\ mii patrusute de euro `n mân\! Pentru c\au fost de acord cu leafa, când seridic\, se s\rut\ feroce, adolescen-tin, scârbos. M\ cuprinde brusc ostare de vom\. Mi-o reprim.

Scriu mai departe.

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Toate acestea au fost adev\rate [i, pe m\sur\ ce timpul va trece, vor fi [i mai adev\rate.

Principiul incertitudinii

Când spuneam `ntr-un comenta -riu anterior c\ Victor Ponta [i-aluat nasul la purtare dup\ ale -gerile preziden]iale, e posibil camul]i s\ fi zâmbit. Dac\ ar fi fostni[te jurnali[ti deci[i, probabil c\ar fi `n tors spatele [i ar fi plecatdin apro pierea premierului. L-arfi l\ sat s\ vorbeasc\ singur. Iardata viitoare nu [i-ar mai fi per-mis s\ fac\ o asemenea arogan]\.

Pân\ la urm\, acolo fiecare `[if\cea treaba: ziari[tii veniser\ s\

consemneze spusele premierului[i s\-i adreseze `ntreb\ri, iar Pon-ta avea tot interesul s\ comuniceopiniei publice detalii din activi-tatea sa. Mai ales c\-i [i place s\ seaud\ vorbind.

Mi[toc\reala ieftin\ [i pune -rea la zid a jurnali[tilor, pentrueventuale datorii pe care uneletrusturi de pres\ le au c\tre stat,n-au ce c\uta `n discursul [i ati-tudinea unui premier de ]ar\ eu-ropean\.

Victor Ponta e mândru proba-bil de campania pe care a de-clan[at-o ANAF la scar\ na]io -nal\ pe tema evaziunii, dar de aici[i pân\ la b\[c\lie e cale lung\.

~n definitiv, pân\ [i ac]iunea ̀ nfor]\ a ANAF-ului din ultima pe-rioad\ risc\ s\ cad\ `n penibil,pentru c\ nu po]i `nchide un ma -gazin timp de o lun\ pentru c\ in-spectorii de la Fisc au g\sit 50 delei lips\ la inventar. I s-a `ntâm-plat `n urm\ cu vreo s\pt\mân\unui `ntreprinz\tor sucevean,produc\tor de carne recunoscut`n zon\, care s-a trezit cu maga -zinul `nchis din cauza unei nea -ten]ii a vreunui angajat. Surpri z\,pentru c\ `n Bucovina oameniisunt hot\râ]i [i nu se las\ c\lca]i`n picioare cu una, cu dou\. Omuls-a mi[cat rapid, a luat aprobarede la prim\rie, plus toate avizelenecesare, apoi a instalat un cortdotat cu vitrine frigorifice la doipa[i de unitatea pe care a fostpus\ lac\t. Localnicii au dat buz-na la magazinul din strad\, iri -ta]i, evident, de zelul inspectori lorde la ANAF. Urmarea? Vânz\rile

au crescut spectaculos, iar cortulva r\mâne deschis o lun\, pân\ ceomul de afaceri ̀ [i va putea redes -chide magazinul.

~ns\ cazul `ntreprinz\toruluisucevean e singular. Omul arecheag, are [i alte magazine, a avutfor]a s\ se descurce, s\ g\seasc\rapid alt\ solu]ie. ~ns\ câ]i dintrecei ale c\ror magazine au fost`nchise temporar au aceast\ posi-bilitate? Unii abia dac\ r\mân lafinalul lunii cu câteva sute de lei.

Guvernul vrea s\ reduc\ TVA,iar pentru asta caut\ deja solu]iipentru a majora `ncas\rile. Cuorice risc. Tortul bugetar e ace -la[i, cheltuielile sunt constante,iar orice sc\dere a taxelor creeaz\probleme serioase la buget, celpu]in pe termen scurt. E adev\ratc\ evaziunea e `nc\ la cote ridica -te, dar a omor`, f\r\ nici un aver-tisment, afacerile celor care abiase târ\sc de la o lun\ la alta nu e osolu]ie.

Dac\ vrei s\ renovezi aparta-mentul nu d\râmi `ntregul bloc,la fel cum nu pui otrav\ acolo

unde ]ii animale doar ca s\ scapide [oareci.

La fel, nu omori micul `ntre-prinz\tor ca s\ elimini evaziunea.Posibil s\ scapi de evaziune petermen scurt, dar cu riscul de atrimite direct `n strad\ mii de oa-meni.

Dar lupta cu marea evaziunecine o duce? {i cum? Câte dintunurile pe care le afl\m din re -chizitoriile procurorilor sau dinsentin]ele instan]elor au fost re-cuperate de grijuliul stat?

Mai e ceva. Premierul mai faceo gre[eal\ spunând c\ observ\ c\exist\ deja o fr\]ie a evazio ni[ti -lor, referindu-se la criticile lansa -te `n ultima perioad\ la adresacelor de la Antifraud\ Fiscal\,acu za]i c\ fac exces de zel.

Fr\]ia evazioni[tilor, zice Pon-ta. Dar fr\]ia penalilor din Senatcând o destructur\m? Care partid]ine cu din]ii de imunitate? NuPSD l-a salvat pe Dan {ova? Ca s\nu mai vorbim c\ „pictorul“ nou -lui Cod Fiscal e chiar iubitorul delingouri Darius Vâlcov, pân\ decurând fost ministru de Finan]e.

Când un guvern (partid) um-bl\ cu m\suri diferite, `mp\r]inddreptatea strâmb, ceva e `n nere -gul\. Poate ne spune domnul Pon-ta dac\ Darius Vâlcov mai p\s -trea z\ bonurile fiscale pentru lin-gourile g\site de procurori. Nu dealta, dar merit\ `ncercat [i la lote-ria bonurilor!

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 478 » 4 – 10 aprilie 2015

opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

E normal. Mi-am tr\it primii do -u\zeci de ani din via]\ sub regi-mul comunist, `ntr-un mediu`nchis, vag poliglot, dar uniform[i stabil, unde sârba, germana [imaghiara f\ceau parte din cultu-ra locului, ]ineau de ordinea ace-lei lumi aflate la doi pa[i de Iugo-slavia [i Ungaria. ~n schimb, ciu-leam urechile `n rarele ocaziicând auzeam vorbindu-se engle -z\ sau francez\, fiindc\ asta`nsemna aproape sigur un str\in.Câteodat\ auzeam cuvinte `narab\ sau `n vreo alt\ limb\ exo-tic\ pentru mine [i [tiam c\ trecpe lâng\ vreun grup de studen]istr\ini, veni]i la facultate `n Ro-mânia. Da, fac parte din gene -ra]ia care se uita curioas\ cândvedea câte un negru sau un asiatic

pe strad\, chiar dac\ nu `i ar\ -tam cu degetul [i nu puneam uluitmâna la gur\. Nu o f\ceam pen-tru c\ ar\tau diferit... ei, poateun pic [i din cauza asta, dar maimult pentru c\ veneau din exte-rior, din lumea interzis\ dinafar\. Erau str\ini. Cât de intere-sant era un str\in `n anii 1980!

Ceva din mir\rile [i condi]io -n\rile de atunci mi s-a p\strat. Mi-a r\mas interesul pentru felul`n care se amestec\ str\inii [i lo-calnicii. Sunt curios s\ v\d cemai e str\in [i autohton `n ve-chea Europ\ [i cum se combin\popu la]iile. {tiu c\ marile capita-le au devenit demult Babelurimultietnice, c\ Berlinul e maipu]in german decât Germania,iar Londra e din ce `n ce mai

pu]in englezeasc\, dar umbl\ vor -ba c\ specificul na]ional se p\s -treaz\ totu[i `n straturile maipu]in vizibile, `n zonele dep\r -tate de centre, acolo unde s-armai g\si, ca s\ parafrazez un cli -[eu de-al nostru, „sufletul neamu-lui francez“. Sau elve ]ian.

A[adar, odat\ ajuns `n Elve -]ia, m-am bucurat c\ pot vedeacum stau lucrurile `ntr-un locmai micu], unde specificul localori na]ional s-ar putea p\stra ne-alterat – orice ar mai `nsemna as-ta. Zug are o popula]ie de vreotreizeci de mii de locuitori [i, chiardac\ e capital\ de canton, cugreu ar putea fi numit ora[ mare.Ce-i drept, b\ nuiam c\ pe strad\o s\ aud vorbindu-se `n general

germana, limba majoritar\ `nzon\, dar mai departe nu [tiamce o s\ fie. Am avut `ns\ o sur-priz\ `nc\ dinainte de a cobor` pestrad\: aruncând o privire pe Wi-kipedia, am v\zut c\ dup\ ger-mani, care sunt (normal) comu-nitatea cea mai numeroas\ dinora[, a doua comunitate ca nu -m\r de vorbitori este cea italian\(ceea ce e iar\[i normal), iar atreia este cea numit\ „sârbo-croat\“. Mai mult, `n ciuda ma-jorit\]ii cople[itoare a vorbitori-lor de german\ – aproape 82%din popula]ia ora[ului –, o trei-me din locuitorii Zugului suntstr\ini, adic\ nu ]in de „sufletulneamului elve]ian“.

Sunt a[a-nu mi]ii ex pa]i, cei

veni]i s\ lucreze aici la diversecompanii, na]ionale sau multina -]ionale. Sunt des]\ ra]ii capitalis-mului, f\r\ ]ar\, f\ r\ r\d\cini. {isunt tot mai mul]i. |sta e specifi-cul locului, chiar [i `ntr-un or\ -[el mai retras.

Dar asta pare deja normalita-te. Am `ntâlnit un cuplu de tinerifoarte veseli, veni]i din Olanda.El e olandez [i informatician. Eae italianc\, vene]ian\ [i medicveterinar, iar acum câ]iva ani s-adus s\ lucreze `n Olanda, unde s-au [i cunoscut. Dup\ o vreme ela primit o ofert\ de slujb\ maibun\ ̀ n Elve]ia [i au venit ̀ m preu - n\ la Zug.

Acum lucreaz\ amândoi. {i-au`nchiriat un apartament [i `ispun „acas\“. Des]\ra]i? Poate.Dar milioane de oameni fac astade zeci de ani [i `[i tr\iesc vie]iledestul de lini[ti]i, `ntr-o lume bi-ne ordonat\. Sunt exact a[a cum`i vedeam `nainte de 1989: „exte-riorul“, lumea celor din Occident,cei pentru care grani]ele nu maiconteaz\ prea tare. ~n afar\ degra ni]ele cu Europa de Est, de -sigur. Acolo `nc\ sunt lei [i petealbe pe hart\.

Merg pe str\du]ele `nguste din Zug [i ciulescnecontenit urechile. Ascult ce nu pricep. Ascult, adic\,nu ce vorbesc oamenii, ci `n ce limb\ vorbesc. Leascult identitatea, curios [i fascinat.

Românii e de[tep]i

Radu Pavel Gheo

Da’ bon fiscal pentrulingourile primite ave]i?

Exteriorul f\r\ grani]e

„Dac\ vre]i s\ v\ dau vreo declara]ie, trebuie s\-miar\ta]i bon fiscal“, a spus zilele trecute hâtrulpremier Victor Ponta. Frumos, nu? De parc\ ziari[tiiscriu la norm\. ~mi [i `nchipui cum la sosirea `nredac]ie, [efii de gazete `i `ntreab\ pe ziari[ti: „Câte[tiri a]i adus azi cu Ponta? Dac\ n-ave]i m\car cinci,pute]i pleca acas\. De tot“.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 478 » 4 – 10 aprilie 2015

6 » muzic\

Wagner v\zut din turnurileBisericii Ortodoxe ruse [i ale Kremlinului

Un regizor [i un director de oper\au fost denun]a]i la Procuratur\[i `n fa]a Parlamentului Distric-tului Federal al Siberiei, de unMitropolit, Tihon de Novosibirsk[i Berdsk, care le-a intentat [i unproces sub cap\tul de lege „Profa-nare public\ deliberat\ a literatu-rii religioase sau teologice [i aobiectelor de cult, a simbolurilor,emblemelor [i atributelor ideolo-gice sau de prejudiciere sau dis-trugere a lor“.

~n ciuda procesului pierdut deMitropolit `n prima sa `nf\]i[are,la 10 martie, ministrul federal alCulturii l-a demis la `nceputulacestei s\pt\mâni pe Boris Mez-dric, directorul celei de-a treiaOpe re ca dimensiuni a Rusiei,`nlocuindu-l cu un oligarh peters -burghez din cercul puterii, alc\rui prim gest a fost de a scoateTannhäuser-ul, dup\ numai pa-tru spectacole, din repertoriulteatrului siberian, mergând pân\la a [terge de pe site-ul Opereipân\ [i amintirea mont\rii. Mi-nistrul rus al Culturii `[i explicagestul spunând c\ ac]iunile esta-blishment-ului cultural nu trebu-ie s\ cauzeze conflicte ̀ n societatesau s\ devin\ motiv pentru de-monstra]ii de strad\ [i procese,mai ales atunci când este vorbade institu]ii finan]ate de stat.

{eful administra]iei preziden -]iale de la Moscova s-a gr\bit s\trag\ concluziile [i s\ dea indi -ca]ii pre]ioase de genul: „~n viitorva trebui s\ ne ocup\m ca toateteatrele importante s\ pun\ `nscen\ lucr\ri menite s\ uneasc\poporul [i nu s\ divizeze societa-tea. (subl.mea)“. Moralizator – [isemnificativ pentru felul `n carese gânde[te `n cercurile puterii dela Kremlin – i s-a al\turat [i pur -t\torul de cuvânt al pre[edinteluiPutin, potrivit c\ruia „Statul este`ndrept\]it s\ a[tepte de la colecti-vele teatrale s\ pun\ `n scen\ ver-siuni ale pieselor ce nu cauzeaz\asemenea reac]ii acute din parteaopiniei publice“.

Ceea ce a stârnit aceast\ `n -treag\ ofensiv\ pe planul culturiia `naltului cler bisericesc mân\`n mân\ cu cel al Kremlinului es-te o punere `n scen\ ce poate ficontroversat\ [i discutabil\, darreprezint\ `n ultim\ instan]\doar una din zecile de mont\rineortodoxe ale operei wagnerie-ne din istoria recent\. RegizorulTimofei Kuliabin [i echipa sa au`nf\]i[at un Venusberg cu perso-naje nu neap\rat mai dezbr\catedecât `n alte mont\ri, dar a intro-dus `n scen\ imaginea lui IisusChristos. Tannhäuser a fost `n -truchipat ca un regizor de film,care ar realiza o pelicul\ desprevia]a lui Iisus, cu un episod eroticce trece prin... Venusberg.

Scandalul care dureaz\ de maibine de dou\ luni – ajuns foartetârziu la urechile presei culturale[i ale criticilor occidentali – a de-terminat reac]ii prompte `n lu-mea teatrului muzical rus. Dirijo-rul Vladimir Jurowski a luatpozi]ie vorbind de `nc\lcareaunui principiu fundamental, `n -tr-o declara]ie, datat\ 7 martie [ipreluat\ la 1 aprilie de criticulbritanic Norman Lebrecht pe blo-gul s\u: „Principiul este c\ tea-trul nu reprezint\ un templu, iarlegile aplicabile serviciului reli-gios nu i se aplic\“. Dirijorul maiamintea c\, potrivit Constitu]iei,Federa]ia Rus\ este un stat secu-lar [i c\ nici o religie nu poate fidecretat\ drept „cea mai impor-tant\ [i obligatorie“. Stabilit `n

Marea Britanie, concluzia lui Ju-rowski era clar\: „Din nefericire,`n ultimii ani atmosfera din ]ar\devine din ce `n ce mai agresiv\[i intolerant\ fa]\ de orice `n -f\]i[are a «celuilalt» [i «manifes-tare de diziden]\», iar suferin]eleproduc]iei lui Tannhäuser [i alecreatorilor ei constituie unul dinaspectele cele mai nepl\cute aleacestui curent“.

Ar mai fi de observat `n aceas -t\ istorie predilec]ia autorit\]ilorruse pentru oligarhii clientelari.Ca [i Valeri Gergiev, nou numi-tul director al Operei din Novosi-birk, Vladimir Kehman, care selaud\ a fi un elev al marii artisteElena Obraz]ova din faza ei „mis-tic\“, vine tot de la St. Peters burg,unde conduce Teatrul Mihailov-sky. Spre deosebire de Gergiev,afacerile lui de milionar nu suntcu carne de curcan, ci cu fructeexotice [i banane, `n calitate deproprietar al unor „mici“ plan-ta]ii `n Venezuela [i alte ]\ri dinAmerica de Sud. De notat ar fi [ic\ dezgustul agresiv al nomencla-turii ruse [i al clien]ilor ei fa]\ demodernism nu este nou, cum oexemplifica `n ianuarie trecutatacul unui tân\r [i oportunistdirector de oper\, de la Vladivos-tok, `mpotriva punerii `n scen\ aoperei sale Dr. Jivago de c\tre Sil-viu Purc\rete, pe care `l acuza, `nGermania [vezi „Suplimentul decultur\“ nr.469/2.02.2015], c\ ar fidat „o imagine distorsionat\ aRusiei“ printr-o „`nscenare anti-ruseasc\“.

„Atac la Wagner“ `[i inti-tula zilele trecute coti -dianul „Frankfurter Allgemeine Zeitung“ olung\ relatare despre Rusia cultural\ a luiVladimir Putin [i perse-cu]iile isca te de punerea`n scen\ la Opera dinNovosibirsk a unei ver -siuni scenice mo derne aTannhäuser-ului wagne -rian. Biserica Ortodox\,Kremlinul [i guvernul rus[i-au dat mâna `ntr-otentativ\ de a `nge-nunchia lumea teatrului,folosind proceduri ceamintesc de tot ce eramai r\u `n stalinismulcultural. Ba chiar, dat fiind rolul preponderentjucat de Biseric\,dep\[indu-l.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

De-a lungul câtorva decenii de as-cultat muzic\, s-a ̀ ntâmplat ca une -le trupe care mi-au pl\cut odini -oar\ s\ treac\ `n penumbr\. Nu fiindc\ „gustul“ meu a binevoit s\evolueze ori c\, vezi bine, valorileestetice s-au mutat pân\ s-au r\s -turnat! ~n rare momente lipsite dezgomotul vreunui disc, m-am `n -tre bat de ce s-a petrecut fenome-nul descris. Explica]ia nu-i deloclaborioas\, nici filosofic\. Rockuleste un domeniu al artei contem-porane cu supra-abunden]\ derea liz\ri, cu exprimare pe `n]ele-sul mul]imilor din orice ]ar\ [i cudifuzare pe cât de facil\, pe atât deefemer\. Când ascul]i zilnic trei,patru sau cinci nume noi, a nub\ga de seam\ apari]ii originalepoate deveni regul\, nu excep]ie.Cu adev\rat nepl\cut, `n limiteleobiectului de studiu, desigur, efap tul c\ nout\]ile permanente`nl\tur\ din play-list titluri valo-roase. {i m\ pomenesc uimit de ceaud, când vreun album c\zut din -tr-un raft ajunge iar ̀ n sertarul ne-obositului CD-player ori, vinil to-cit, sub acul pick-up-ului.

~ns\, cel mai distractiv mo-ment vine `n ziua când `mi dausea ma c\ tot ce [tiam despre o tru -p\ rock este prejudecat\ sau, mair\u, e fals. Am p\]it-o, nu mi-ejen\ s\ recunosc, `n câteva cazuri,mai toate numele „nedrep t\]ite“fiind situate `n hangarul metale-lor grele [i foarte grele. Asta a fostcu putin]\ deoarece interesul meus-a `nvârtit mai degrab\ `n zonarockului progresiv (pe conside-rente, s\ le spun, culturale) [i pemo[ia bluesului, din motive de afi-nit\]i rurale (cine n-a dat cu sapa`n jurul unui fir de porumb s\ nupretind\ c\ [tie ce-i bluesul, vorbalui Howlin’ Wolf). M\ amuz\,

nimic `n plus, deta [a rea ironic\ apunkerilor cu haine de catifea re-iat\, nu de piele, elegan]a new-wavelipsit\ de ostenta]ie [i haioasa pre-ten]ie a hair-metali[tilor c\ nu seagit\ pentru bani, ci pentru fani.Or, toate aceste curente cleios pro-movate `n peisajul rock al anilor1980 erau corodate subteran dethrash, black, industrial [i deathmetal. Azi se poate observa f\r\ochelari c\ tot ce-a fost umflat ar-tificial s-a dus `n debaraua de hi-turi aproape uitate, `n vreme cetrupe respinse atunci au statut desuperstar (Motorhead, Metallica,Megadeth), fani devota]i pe trei ge -nera]ii [i concerte sold-out [i-nAn tarctica!

Venom este o ga[c\ despre carea vorbi acum, dup\ ce-am neglijat-oani [i ani, mi se pare obr\zniciedin partea mea. {tiu precis c\ amauzit vreo dou\ discuri ale lor(unul era sigur Black Metal, al doi -lea probabil Possessed) pe-o band\jerpelit\ `mprumutat\ de-un prie-ten, emigrat `ntr-o lume mai bun\(sau ̀ n Iad, cine [tie!). Sunetul ace-la puternic [i primitiv, pe cât debrutal, pe atât de melodios totu[i,m-a trimis urgent `ntr-un salon decarantin\ c\reia nu-i pot g\si alt\scuz\ decât conformismul ce ac]io -na f\r\ voia sau [tirea mea, ]inân-du-m\ la suprafa]a lucrurilor.Amestecul intens de furie punk,riffuri de chitar\ solo, parc\ fura-te lui Tony Iommi, [i ritm agresivde bas cum numai Lemmy Kil-minster izbute[te, totul asortat cuiconografia magiei negre, nu pu-tea fi tocmai pe placul unui consu-mator socialist de rock, fie el ori-cât de informat. Pentru c\, `nc\ odat\, esen]a rockerilor nu este in-forma]ia, ci revolta. {i doar cinesimte cum `l stranguleaz\ lumea`n care s-a trezit, indiferent ce for -m\ de organizare ar avea, acelatr\ie[te rockul drept eliberare, fie[i temporar\.

Am reg\sit deun\zi Venom `ntoat\ splendoarea-i „otr\vit\“, cubasul zguduit maniacal, chitarasc\rm\nat\ „demonic“ [i tobeler\p\ind ca bombele `n s\lbaticulAfghanistan. P\strând preferin]apentru universul conflictual, Con -rad „Cronos“ Lant, `ntemeietorultrupei, [i noii s\i tovar\[i de releofer\ From the Very Depth (2015,Spinefarm Records) 14 piese deimunizat solda]ii...

Din s\lb\ticie

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 478 » 4 – 10 aprilie 2015

teatru « 7

Fix-ul are un program special de-dicat noii dramaturgii, programpe care-l `mbog\]e[te ciclic, `n rit-mul `ng\duit de posibilit\]ile fi-nanciare pe care o companie inde-pendent\ le poate avea la dispo -zi]ie `ntr-un ora[, Ia[ul, care nu etocmai prosper. Textul lui JohnMighton a fost tradus din englez\de Cristina Toma, [i, cel mai pro-babil, regizorul [i actri]a l-au des-coperit, poate chiar cunoscut peautor ̀ n anii lor de aventur\ trans -oceanic\. Cei doi au dorit s\ expe-rimenteze, [i au f\cut-o, stilul devia]\ [i de crea]ie din ]ara frunze-lor de ar]ar [i, dup\ o infuzie decâ]iva ani de libertate [i normali-tate, au decis, totu[i, s\ revin\aca s\. Luând ̀ n bagaje [i multe din

felul de a se face teatru pe-acolo.Lumi posibile are ca tem\ inte-

ligen]a uman\, depozitarul [i mo-torul ei, creierul uman, tem\ tra-tat\ `ntr-o manier\ neobi[nuit\pân\ la stranie. Din punct de vede-re al „ac]iunii dramatice“, o po-veste de tip policier se suprapunepe o alta, gen science-fiction. Sto-ry-ul are o structur\ dramatic\modern\, secven]ial\, repetitiv\,apropiat\ de cinematografie. Dealtfel, piesa lui Mighton a [i fostecranizat\ de un alt artist cana-dian foarte celebru, Robert Lepa-ge, al c\rui univers creator a pen-dulat continuu, sub fascina]iaima ginii [i a puterii ei expresive,`ntre teatru [i film. Lumi posibilee o `nl\n]uire de tablouri, fiecare

animat de câte dou\ personaje,`nl\n]uire `ncruci[at\, condus\precis, a[ zice matematic, gene-rând un tip special de teatralitate.U[or ambigu\, de fapt abstract\,aseptizat\ emo]ional, `n care cog-nitivitatea conteaz\ `n primulrând, [i mai pu]in, dac\ nu cumvachiar deloc, afectele. Ritmul e voitlent, iar realit\]ile despre carevorbe[te sunt multiple. Personaje-le par desprinse din laboratoarelede cercetare neurologic\, au oumanitate ciudat\, robotizat\. Sen -za]ia e de proiectare `ntr-o alt\ lu-me, cu alte dimensiuni [i coordo-nate, cu un alt ritm, rarefiat, do-minant static. Practic, exist\ unframe dramatic, reluat [i ̀ ntors pemai multe fe]e, prin intermediulc\ruia Mighton ne spune c\ lu-mea nu e doar a[a cum o vedem, ci`ntotdeauna poate fi [i altfel. Dincauza min]ii noastre [i a capa-cit\]ii de a ne imagina. Nu exist\ac]iune [i epic, dezvoltarea e ex-clusiv la nivel expozitiv. Persona-jele sunt inter[anjabile, situa]iile`n care se afl\ sunt flexibile, Mi-ghton face un joc al (re)ansambl\ -rii continue.

Timpul teatral [i cauzalitateadramaturgic\ lucreaz\ pe rewind:la `nceput, George Barber, „trei-zeci [i ceva de ani“, cum preci-zeaz\ didascaliile, broker cu apti-tudini matematice cum afl\m peparcurs, e g\sit mort, cu un teancde dolari `n buzunar, dar f\r\ ca-lota cranian\ [i creier. Urmeaz\un [ir de secven]e, 16 `n total, `ncare George tr\ie[te vie]i succesi-ve ̀ n duet dramatic cu Joyce, [i ea„treizeci [i ceva de ani“, neurologspecializat `n studiul inteligen]ei.

{tiin]\, psihologie, teatru, cu-noa[tere, vis, minte, suflet gene-reaz\ o colec]ie de personalit\]i pla -sate sub aceea[i identitate. Dra -ma ticul nu evolueaz\, doar e `n -tors pe diferitele lui posibile fe]e.Iar receptivitatea spectatorului estimulat\ de impulsul creator ce-rut de situa]iile care i se prezint\`n spa]iul de joc.

Theodor Cristian Popescu s-aindividualizat dintotdeauna ca re-gizor printr-un mod specific de aface teatru, un teatru impregnatde spiritul timpului prezent, dar

anticipând viitorul. ~ntr-un peri -metru de mici dimensiuni, sala dela Fix, u[or `nghesuit, `ntr-un dis-pozitiv ambiental de tip „cutieneagr\“, derularea dramatic\ e par - tajat\ `ntre interpretarea actori-ceasc\ [i ecrane de diverse dimen-siuni. Vizualitatea prelun ge[ teteatralitatea, via imaginea video(Andrei Cozlac), pulverizând, diso-ciind, construind `mpreu n\ cu so-norit\]ile din off lumi dup\ lumi.

Scenografia Velic\i Panduru econcentrat\ ̀ ntr-un postament ne-gru, reflectorizant, multifunc]io-nal, care e [i mas\, [i birou, [i ca-tafalc, `ng\duind rea[ez\rile pre-conizate dramaturgic.

Acest spectacol le-a cerut [i ac-torilor un alt stil interpretativ,mai re]inut, `ntr-un tempo atenu-at, o interpretare f\r\ culoare [iemo]ie transferat\ spre sal\. Flo-rin Caracala e, `n rolul principal,totu[i, prea tern, nereu[ind s\ adau-ge nota necesar\ de distinct `ntreapari]iile diverse ale personajului

s\u. Nu era nevoie de trans for -m\ri puternice, ci doar de un gradde diferen]\. Care i-a lipsit, con-damnând personajul la monoto-nie. Foarte `n rol a fost Stan ca Ja-beni]an, ̀ n Joyce, eteric\, dar con-ving\toare `n seria de persona-lit\]i multiple pe care le `ntruchi-peaz\. Tandemul detectivilor le-afost `ncredin]at lui C\t\lin M`n -dru {tefan [i Cosmin Panaite, pri-mul, ironic [i fascinat de creierulmobil al roz\toarei Louise, al doi-lea, preocupat de sporirea creati-vit\]ii personale. ~n beneficiul re-zolv\rii enigmei poli]iste!

Lumi posibile e despre „sune-tul lumii contemporane“, cumzicea Theodor Cristian Popescu`ntr-un interviu. Spectacolul lui dela Fix nu e u[or de urm\rit, `nprincipal din cauza discontinui -t\]ii, a revenirilor [i relu\rilor,dar are o aur\ hipnotic\, un mag-netism care te ]ine ̀ n siajul s\u es-tetic. Pentru c\ e despre noi [i de -spre ce ni se `ntâmpl\.

Magnetismul Lumi(lor) posibileDatul `n spectacolOlti]a C`ntec

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

Matematician de forma]ie [i profesie, dar preocupat [i de metafizica disciplinelorriguroase [i de arte, John Mighton a scris Lumi posibile la `nceputul anilor ‘90.Scena [i marele ecran l-au atras aproape `n egal\ m\sur\ cu ecua]iile, canadianultrasând pun]i `ntre dou\ domenii aparent disociate: arta [i [tiin]ele exacte. Ceeace le une[te, din punctul de vedere al autorului, este creativitatea, capacitateauman\ de fic]ionalizare [i chiar despre aceste lucruri e vorba `n spectacolul pecare Theodor Cristian Popescu l-a realizat la Teatru Fix din Ia[i dup\ piesa sa.

8 » special

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. NR. 478 » 4 – 10 aprilie 2015

Patru c\r]i, patruc\l\torii intense, din patru col]uri diferite

Eli B\dic\

O plimbare `n p\dure.RedescoperindAmerica pe c\r\rileMun]ilor Apala[i, de Bill Bryson

Din aceast\ scurt\ list\, cartealui Bill Bryson, ap\rut\ de maipu]in de o lun\, este favorita mea,de[i la prima vedere n-a[ fi zis s\-mi plac\ atât de mult un volum despre „o plimbare `n p\dure“.Pare banal, nu-i a[a? ~ns\ stilul luiBry son face din volumul acesta olectur\ captivant\, amuzant\, `n -c\r cat\ de tensiune [i adrenalin\.

La 44 de ani, jurnalistul, profe-sorul universitar [i scriitorul BillBryson decide, aproape subit,dup\ ce se mut\ cu familia ̀ ntr-unor\[el din New Hampshire, c\ vreas\ str\bat\, la pas, Appa lachianTrail – cel mai lung traseu mon-tan din lume atunci când a fost

construit\ poteca, `ntre 1930 [i1937, de c\tre Avery, la propu ne -rea din 1921 a lui MacKaye (`ntretimp, au mai ap\rut altele; daracesta r\mâne unul dintre celemai lungi trasee din lume) [i celmai amplu proiect din lume con-struit [i ̀ ntre]inut de voluntari. Elpoveste[te cum de speciali[tii nu

au reu[it s\ se pun\ de acord careeste lungimea exact\ a potecii Ap-palachian Trail, pla sând-o, vag, la„categoria“ peste 3.400 de kilo-metri. Se mai [tie concret [i c\str\ bate 14 state, de-a lungul Coas -tei de Est americane, [i c\ este„mama tuturor dru me ]iilor lungi“.

Autorul crede c\ o astfel de ex-perien]\ l-ar ajuta atât fizic, cât [idin punct de vedere al infor ma -]iilor pe care le-ar putea descoperipe parcurs. A[a c\ `ncepe s\ sedocumenteze cu privire la traseu,vorbind cu oamenii sau citind di-verse volume – care, evident, `l descurajeaz\, pentru c\ realizeaz\c\ aceast\ drume]ie e cu multpeste tot ce `ncercase pân\ atunci,iar pericolele l-ar pândi la fiecarepas, fie c\ vorbim de [erpi cu clo -po]ei, linc[i, ur[i, coio]i, tot felulde boli [i hantavirusuri, fie c\ nereferim la crime sau plante otr\vi-toare.

M-a fascinat umorul s\u spu -mos atunci când poveste[te [i de -mitizeaz\, de exemplu, tehnici lede ap\rare ̀ n cazul ̀ ntâlnirii cu unurs; am râs cu lacrimi de sce nariile

pe care [i le constru ie[te `n cap`nainte de a pleca sau de cum pes-cuie[te un `nso]itor pentru dru -me]ie, o veche cuno[ tin]\, Katz,ca re nu era chiar `n cea mai bun\form\ posibil\; m-au surprins in-forma]iile pe care le ]ese `n textdespre excursioni[ti, drume]ii,supravie]uirea `n s\lb\ticie, pri-varea de orice fel de confort, deap\ sau de mâncare; mi-au dat degândit pasajele `n care demon-streaz\ cum se modific\ timpul [ispa]iul pentru cineva care mergecontinuu [i m-a n\ucit sinceri-tatea sa debordant\ – putea s\ fiegrandios, l\ud\ros, s\ se picteze`n culori aprinse permanent; aales `ns\ s\ scrie despre experi -en]a sa cu toate cele rele, toate mo-mentele de ezitare, capitulare saudisperare. De altfel, el [i prietenuls\u nu ajung la Katahdin, ci`ncheie c\l\toria la Maine, dup\1.400 de kilometri parcur[i, 39,5%din traseu. Am `nv\]at multe dincartea lui Bryson. Unul dintrecele mai importante lucruri estes\ [tii când s\ renun]i [i s\ nu fiiprea dur cu tine dac\ ai f\cut-o.

Bazarul pe ro]i. Cu trenul prin Asia,de Paul Theroux

A doua `n topul preferin]elorpersonale, Bazarul pe ro]i a fostpublicat\ pentru prima dat\ `n1975 [i este un clasic al literaturiide c\l\torie (cum vor fi, de altfel, [iurm\toarele volume prezentateaici). La noi ap\rea la `nceputul anului acesta, o recuperare extra-ordinar\. A[ recomanda volumulacesta al lui Paul Theroux tuturorlitera]ilor [i cititorilor pasiona]i depove[ti [i, implicit, de litera tur\. {iasta pentru c\ Theroux, fiind [iprofesor universitar, [i scriitor deromane, `[i `mpânze[te textul dereverin]e livre[ti – dar nu o face os-tentativ, demonstrativ, ci foartenatural (de exemplu, apro pie si -tua]ii din realitatea sa imediat\ cucele din c\r]i, compar\ o figur\ re-al\ cu un personaj, poar t\ discu]iicu oamenii despre literatur\, po -trive[te citate din poeme de T.S.Eliot, s\ spunem, cu experien]a devia]\ `n care se afl\ [.a.m.d.).

Niciodat\ nu m-a preocupat prea mult literatura de c\l\to-rie. Sigur, mai citeam, din când `n când, câte o astfel decarte, mai ales la recomand\rile diver[ilor profesori sau aleunor prieteni, [i le vedeam, grosso modo, ca mijloace de adescoperi ceva mai mult despre istoria, cultura sau geo -grafia unui spa]iu. Dar `ntotdeauna, dac\ am avut de ales`ntre o carte de c\l\torie [i una de fic]iune, am ales-o pecea din urm\. Iar `n c\l\toriile personale am apelat foarterar la acest gen de literatur\. Lucrul acesta s-a schimbat,totu[i, când am `nceput s\ citesc, mai mult `n joac\, câte-va dintre cele mai recente apari]ii din colec]ia „Hexagon.Cartea de c\l\torie“ de la Editura Polirom. Cele patru titluri m-au prins `ntr-atât de mult `ncât am l\sat toate urgen]ele balt\ [i m-am sc\ldat `n aventurile lui BillBryson, Paul Theroux, Bruce Chatwin [i Wilfred Thesinger,cu un carne]el cu noti]e al\turi. A fost prima dat\ când amcitit c\r]i de c\l\torie atât de intens. A[a c\ m-am gânditc\ poate v\ fac [i vou\ poft\ de lectur\ dac\ scriu câtepu]in despre fiecare dintre aceste titluri, foarte diferite`ntre ele, chiar dac\ `mi sem\na]i [i pân\ acum a]i `ncercatliteratura de c\l\torie doar cu degetul sau dac\, dim-potriv\, sunte]i cititori fideli ai acestui gen.

special « 9

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 478 » 4 – 10 aprilie 2015

Bazarul pe ro]i este trenul –spre deosebire de Bryson, care `[ipoart\ aventura pe propriile pi-cioare, Theroux c\l\tore[te cutrenul –, cu prec\dere cele legen-dare, Orient Express-ul [i Trans -siberianul – de altfel, fiecare capi-tol este denumit dup\ numeletrenului [i destina]ia acestuia –,[i, `n timpul c\l\toriei de patruluni, autorul trece prin OrientulMij lociu, Asia de Sud-Est [i Si -beria. Alege Asia pentru c\ [tie c\va avea parte de o c\l\torie lung\,`n care va avea vreme s\ se desf\ -[oare.

Adun\ pove[ti de tot soiul, `m -prietenindu-se cu diferi]i c\l\tori(Molesworth, un impresar de ar-ti[ti; Duffill, un b\trân care vapier de trenul `n cele din urm\ `n -tr-o gar\ italian\, iar numele s\uva deveni verb: „a fi duffilizat“,adic\ „a pierde trenul“; un mara-tonist `nr\it; un magnat atipic; obelgian\ `n]epat\; un cuplu fiu-mam\ american etc.), observân-du-i, ascultându-le conversa]iile,imaginându-[i-le pe cele ale oame-nilor de dincolo de tren. Spune laun moment dat: „C\utam trenuri;am dat peste c\l\tori“.

Acesta trece prin numeroaseperipe]ii (bani, bilete, controlori,lipsa mânc\rii [.a., devenind VIP`ntr-un tren al C\ilor Ferate Indi-ene doar pentru c\ este turist), seplimb\ mult prin ora[ele undeschimb\ trenurile (Istanbul, Te -he ran, de exemplu) [i scrie, ̀ n car-netele sale groase, toate acestea.Insereaz\, de asemenea, foartemul te date culturale `n nara]iu-nile sale, despre fiecare tren `nparte, despre zonele prin caretrece, istoria [i geografia acestora[i a oamenilor de acolo, obice iu -rile lor etc.

Nu [tiu dac\ toate observa]iilesale mai stau `n picioare ast\zi,dar cartea pe care a scris-o este, cusiguran]\, demn\ de a fi citit\ atâtpentru scriitura lui Theroux, cât[i de dragul istorioarelor cuprinse

aici. ~n plus, trenul e unul dintrecele mai fascinante mijloace detransport.

~n Patagonia, de Bruce Chatwin

Bruce Chatwin a scris o cartecare nu poate fi `ncadrat\ foarteu[or `n „literatur\ de c\l\torie“, emult, mult mai mult de-atât. Pen-tru a v\ convinge de acest lucru,v\ propun s\ merge]i `ntr-o li -br\rie, s\ lua]i volumul de la raft[i s\ citi]i cele patrusprezece paginiale introducerii semnate de Ni -cholas Shakespeare ̀ n 2006, un ad-mirator `nfocat al lui Chatwin,care a [i avut ocazia s\-l `ntâl-neasc\ de vreo trei ori [i s\ stea lapove[ti cu acesta – când intr\ [iBorges `n scen\, ve]i vedea c\ ve]ifi cuceri]i.

Sunt convins\ c\ rândurile luiNicholas Shakespeare, care pun`n context volumul lui Chatwin –debutul acestuia, pentru care afost recompensat cu Hawthorn-den Prize [i E.M. Forster Award –care, `n 1974, la 34 de ani, „plecadin Buenos Aires spre sud, cu unautobuz de noapte, `ncepând oc\l\torie care `l va transformadintr-un jurnalist r\t\citor `n unul dintre cei mai originali [imai moderni scriitori de la sfâr[i -tul secolului XX“, v\ vor determi-na s\ v\ continua]i lectura acas\.

Patagonia este un spa]iu exo -tic, care-l fascineaz\ pe Chatwin`nc\ din copil\rie – prin inter-mediul unei buc\]i de piele debrontozaur din vitrina bunicii –[i-[i dore[te atât de mult s\-l des -copere, s\-l adulmece, `ncât sedocumenteaz\ ani `ntregi `n leg\ -tur\ cu zona geografic\, animaleledisp\rute, fauna locului [.a.m.d,`nainte de a pleca, pentru patru lu-ni, `n faimoasa regiune. Izolarea[i singur\tatea patagoneze ̀ l incit\,

iar pove[tile ̀ i intr\ pe sub piele [ise cuib\resc acolo: „cea mai ului -toare experien]\ pentru c\, ori-unde te-ai `ndrepta, vei g\si o per-sonalitate `ntru câtva excentric\,având o poveste fantastic\. Ori-unde ajungeam, nu se punea pro -blema s\ caut o poveste, venea po -vestea la mine... “ (p. 8).

El le va reda cu un talent literarfermec\tor – spre deosebire dealte c\r]i de c\l\torie, `n aceastaautorul e foarte absent din scrie -rile sale, el centreaz\ totul pe po -ve[tile celor din jurul s\u, oamenifoarte diferi]i ̀ ntre ei –, ̀ n capitolescurte [i foarte scurte (unele audoar o pagin\-dou\, ceea ce fa-ciliteaz\ lectura), fraze medii saulungi, privind „C\l\toria ca Me -tafor\“. Completeaz\ relat\rilesale cu câteva fotografii-instanta-nee, alb-negru, din peregrin\rilelui. ~n Patagonia este, din punctulmeu de vedere, o bijuterie-m\r -turie a unui univers deosebit.

Nisipurile arabe, de Wilfred Thesiger

Domnul Thesiger este cel maiaventuros dintre cei patru autoride aici. Este, poate, cel mai ex-plorator dintre to]i – [i asta pentruc\ are nevoie de „s\lb\ticie“, i separe vital s\ g\seasc\ locurile izo-late, necercetate, neumblate, peri-colele care-l pândesc la fiecare pas`n de[ert `i dau o alt\ dimensiuneasupra c\l\toriei, el nu se poateadapta sub nici o form\ sedenta -rismului, confortului urban, vie ]iia[ezate [i rutinate.

Volumul debuteaz\ cu o pre-fa]\ semnat\ de Thesiger, rânduriap\s\toare pentru cititor, `n careafl\m c\ via]a descris\ `n paginilecare urmeaz\ a disp\rut pe vecie.C\l\toria autorului `n „}inutulpustiu“, sudul Peninsulei Arabe,teritoriile din Abu Dhabi [i Du -bai, dintre anii 1945 [i 1950, a fostultima ocazie pentru a sim]i [itr\i „spiritul locului [i m\re]iaarabilor“ (beduinilor), `ntrucât,câ]i va ani mai târziu, zona s-atran sformat complet din pricinaPetroleum Company din Irak,care a g\sit petrol ̀ n cantit\]i enor -me [i a modernizat locul. Deza -m\girea pe care Thesiger o simtere`ntorcându-se, pentru prima da -t\, do u\zeci [i [apte de ani maitârziu, ̀ n de[ertul mult iubit, mar -cheaz\ relat\rile de mai apoi.

Nu ne poart\ din primele paginipe urmele beduinilor [i tradi]iilorstr\vechi ale acestora, ci se opre[ -te, mai `ntâi, la copil\ria sa neo-bi[nuit\ din Addis Abeba, Etio -pia, dup\ care poveste[te cât\ `n -semn\tate a avut re`ntoarcerea sala locurile natale, dup\ studii, `n

Abisinia. Acesta este motorulac]iunilor sale, clipele `n care re-alizeaz\ c\ este f\cut pentru a ex-plora. Porne[te, mai `ntâi, `n ]i -nutul Danakil (aflat `ntre Podi[ulEtiopiei [i Marea Ro[ie) – o re giu -ne neprietenoas\, ostil\, cu o re -puta]ie urât\ –, apoi `n SudanulEgiptean, Sahara, Libia [i revine`n de[ertul Danakil din PeninsulaArab\, angajat de un expert `n

l\custe-de-de[ert de la ONU. „Tottrecutul meu nu fusese decât unpreludiu la cei cinci ani care m\a[teptau“ (p. 42), m\rturise[te au-torul la un moment dat.

Pentru mine, Nisipurile arabeau fost mai exotice decât Patago-nia, de exemplu, pline de des co -periri [i de dep\[iri ale unor ste -reotipuri culturale. Am aflat, prinochii lui Thesiger – care, apropo, esingurul dintre cei patru care nu aavut de gând, a priori c\l\toriei,s\ scrie o carte, a[a c\ nu [i-a no-tat nimic „la cald“, `n tregul volume o reconstituire apro ximativ\ dinmemorie – cum sunt beduinii,care sunt crezurile lor, cum func -]ioneaz\ triburile (atât de diferite`ntre ele!), care sunt primejdiilecare te pasc la fiecare pas prinde[ert, ce `nseamn\ s\ ai tovar\[ide c\l\torie pricepu]i (portretelelui bin Kabina [i bin Ghabaishadin tribul Rashid, principalii s\icompanioni, sunt excelente, iardesp\r]irea de cei doi, de la sfâr[it-ul volumului, `]i las\ un nod `ngât) sau ce sens adânc pot c\p\tacuvintele „libertate complet\“,cum po]i supra vie]ui `n condi]iiextrem de dificile [.a. LecturaNisipurilor arabe este o c\l\torie`n sine, una revelatoare, a[ spune.

www.suplimentuldecultura.ro3UPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 478 » 4 – 10 aprilie 2015

10 » carte

Eli B\dic\

Profit de dou\ ocazii pentru aschi]a, ̀ n sfâr[it, câteva coordona-te cu privire la acest roman: `nprimul rând, faptul c\ autoarea afost recompensat\ recent cu Pre-miul pentru Debut la Gala Premii-lor „Observator cultural“ (care aavut loc luni, 30 martie); apoi pen-tru c\ s\rb\torile pascale suntaproape, iar cadrul temporal alc\r]ii este chiar acesta – totul sepetrece ̀ n numai dou\ zile, din Vi-nerea Mare [i pân\ `n noaptea de~nviere. Pretexte numai bune pen-tru a v\ suscita, sper eu, interesulpentru un volum extraordinar.

Abonatul nu poate fi contactatare o structur\ complex\, este unroman fa]etat care reune[te, subun singur „acoperi[“ (copertelec\r]ii), perspectivele subiective azeci de personaje bucure[tene, dindiferite medii sociale, [i red\, lascar\ larg\, societatea contempo-ran\, cu toate angoasele, proble-mele, nefericirile, luptele, dezilu-ziile ei. Intelectuali, comercian]i,casnice, elevi, afaceri[ti, corpora -ti[ti, actri]e, scriitori, politicieni,

muncitori, `nv\]\toare [i mul]ial]ii ̀ [i fac loc, ̀ ncet, ̀ ncet, ̀ n pagi-nile romanului Cristinei Andrei.Ace[tia intr\, pre] de câteva mi-nute, `n lumina reflectoarelor,surprin[i `n momente-cheie dinvie]ile lor – chiar dac\ par banale,secven]ele ̀ n care privirea narato-rului se suprapune cu a lor (un na-rator obiectiv, distant, neimplicat,povestire la persoana a III-a, care-icunoa[te pe to]i, pân\ `n cele maimici gânduri) dezv\luie traume,suferin]e, ne`mpliniri.

Cred c\ nu a[ gre[i dac\ a[com para scrierea Cristinei Andreicu un puzzle, c\ci fiecare perso-naj, tratat `n diverse puncte dinroman, este o pies\ vital\ din an-samblu, iar spre sfâr[itul c\r]ii,dup\ ce fiecare pies\ a fost pus\ lalocul ei, nu-]i r\mâne decât s\ re-cuno[ti chipul lumii de ast\zi, `n -tr-o capital\ a unei ]\ri m\cinatede timp [i `ncerc\ri.

La `nceput, poate fi o misiunedificil\ s\ `ncerci s\ une[ti fireleinvizibile pe care autoarea le ]ese`n subtext, s\ sco]i la suprafa]\leg\turile dintre personaje, s\ `n -]elegi c\ nimic nu este ̀ ntâmpl\tor,

s\ decoje[ti, cu grij\, romanulacesta rotund, ̀ nchegat, [i s\-i des -coperi esen]a (esen]ele). ~ns\, cupu]in\ r\bdare de cititor curios,dup\ primele dou\zeci de pagininu o mai po]i l\sa din mân\. Miemi s-a `ntâmplat, m-am trezit c\ ar\s\rit soarele, c\ urgen]ele uneizile de lucru s-au pus `n func]iunepe nesim]ite, iar eu sunt spre sfâr -[itul c\r]ii, `n punctul unde satis-fac]ia unei lecturi bune `nvingeorice oboseal\.

Ceea ce face din Abonatul nupoate fi contactat o carte foartebun\ este, din punctul meu de ve-dere, stilul autoarei, aplecareaacesteia spre fiecare om `n parte,aten]ia nem\rginit\ la detalii, ob-serva]ia rafinat\, subtilitatea scrii -turii, tenacitatea acesteia, absen]aochiului moralizator – naratorulnu-[i judec\ nici o clip\ personaje-le, nici m\car `n cele mai sumbresitua]ii, nu le ridiculizeaz\, nu lecaricaturizeaz\, le respect\ [i p\ -trunde `n intimitatea lor cu grij\s\ nu le tulbure sau falsifice –, rit-mul alert al intrigii, chiar dac\ es-te aceasta fragmentat\, construi -t\, descriptiv\ pe alocuri.

Limbajul este calitatea cea maipre]ioas\ a prozei Cristinei Andrei.Scriitoarea `l st\pâne[te `ntr-unmod des\vâr[it, reu[ind ca, prinintermediul acestuia, s\ indivi-dualizeze fiecare personaj. Dialo-gurile [i monologurile, felul `n ca-re se exprim\ oamenii din Abona-tul..., dinamizeaz\ nara]iunea [i `idau via]\. E fascinant s\ remarcicât de bine se scald\ autoarea `ndiferite registre, cât de sigur con-troleaz\ cuvintele fiec\rui perso-naj, cât de autentic sun\ fiecarefraz\. F\r\ `ndoial\, [i experien]ajurnalistic\ a acesteia cânt\re[temult, dar, f\r\ capacitatea de a do-mina limbajul, cuno[tin]ele acu-mulate pe teren ar fi fost, probabil,inutile.

Un alt atuu este r\bdarea –Cristina Andrei are r\bdare [i oa-se tari de prozator, a[teapt\ ca per -sonajele ei s\ prind\ contur, lef\ure[te destinele, pove[tile atâtde dense [i atât de particulare, f\ -r\ graba de a spune tot dintr-o su-flare, cânt\rind [i jucându-[i binec\r]ile cu impact asupra cititoru-lui. Senza]ionalul este mascat sub

cotidian. Iar acestea nu pot fi decâtdovezi clare ale maturit\]ii scrii-turii, `n pofida faptului c\ vor bimdespre un debut. Apropo de asta,m-am tot `ntrebat s\p t\ mâni `n -tregi dup\ ̀ ncheierea lecturii cumva ar\ta oare cel de-al doilea ro-man semnat de aceast\ scriitoare.Dac\ primul e atât de bun...

Spuneam pe la `nceput c\ apro-pierea Pa[telui este unul dintremo tivele pentru care scriu acumdespre Abonatul nu poate fi con-tactat (chiar a[a, sunt, de fapt, maimul]i „abona]i“ care nu pot fi con-tacta]i `n volum, iar unul singur,doar unul, conteaz\ cu adev\ratcel mai mult), tocmai pentru c\ac]iunea romanului se petrece`ntre Vinerea Mare [i ~nviere. S\nu crede]i cumva c\ perioada alea s\pentru desf\[urarea for]elor de sprecare v\ vorbeam mai devreme este`ntâmpl\toare. Dimpo tri v\, aceas -ta ofer\ profunzime, adân cimec\r]ii, o umple cu semnifica]ii

existen]iale, religioase, filozofice.Cu siguran]\ nu e o lectur\ facil\,nici una de relaxare dinainte desau `n timpul s\rb\torilor pasca-le. Din contr\, e o carte care te„munce[te“, te invit\ la introspec -]ie, la reflec]ie, la analiz\ – din celpu]in dou\ puncte de vedere: te-matic [i stilistic.

Galeria de personaje, Bucu -re[tiul familiar, `n multiplele salestraturi, paleta de ̀ ntâmpl\ri [i desubiecte urm\rite sunt greu de cu-prins `n câteva rânduri. {i, ori-cum, ar fi o `ncercare inutil\, sa-voarea st\ `n lectur\. A[a c\ m\opresc aici, cu speran]a c\ v\ ve]ipetrece câteva ore pline [i intense`n compania c\r]ii Cristinei An-drei, pe care eu, una, abia a[tept s-o citesc `n cea de-a doua carte –cea care ar trebui s\-i confirmestatutul de voce puternic\ `n lite-ratura român\ contemporan\.

Cristina Andrei, Abonatul nu poate ficontactat, Editura Nemira, 2014

Un debut ca la carte~mi doresc de mult timp s\ scriu câteva rânduri mai `nchegate despre prima cartea Cristinei Andrei, absolvent\ de Filologie, jurnalist\, ap\rut\ `n octombrie 2014,Abona tul nu poate fi contactat. Chiar [i `n paginile „Suplimentului“ afirmam, `ntr-o retro spectiv\ de `nceput de an, c\ volumul acesta este unul dintre cele mai bune debuturi din anul precedent – [i, adaug acum, chiar din ultimii ani.

Spunem NU Timbrului literar!Campanie de strângere de semn\turi

`mpotriva Timbrului literar

Editura Polirom v\ invit\ s\ sus]ine]i campania de str=ngere desemn\turi `mpotriva Timbrului literar, campanie ini]iat\ de Aso-cia]ia Editorilor din Rom=nia la sf=r[itul s\pt\m=nii trecute.

~n Libr\riile C\rture[ti, Diverta, Humanitas [i Nemira sunt pusela dispozi]ia tuturor celor interesa]i tabele nominale `n care cititoriipot atrage aten]ia politicienilor c\ Rom=nia este singura ]ar\ dinlume care are o tax\ pentru lectur\ care trateaz\ cartea `n acela[imod cu sticlele de alcool sau pachetele de ]ig\ri.

~n perioada 11-15 martie 2015, peti]ia `mpotriva timbrului literarpoate fi semnat\ [i la standul Editurii Polirom din cadrul T=rgului deCarte Librex, Palas Mall Ia[i.

De asemenea, cei care nu se afl\ `n ]ar\ `[i pot manifesta adeziu -nea fa]\ de aceast\ campanie semn=nd peti]ia online ini]iat\ laadresa http://www.petitieonline.com/signatures/spunem_nu_tim-brului_literar/.

Aten]ie!!!

Peti]ia trebuie neap\rat semnat\ pe h=rtie, nefiind suficient\semn\tura online (excep]ie f\c=nd cei care locuiesc `n str\in\tate).

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 478 » 4 – 10 aprilie 2015

actualitate « 11

Dan Lungu a câ[tigat Premiul Na]ional de Proz\ al „Ziarului de Ia[i“ 2015

„Premiul Na]ional de Proz\ «Zia -rul de Ia[i» se acord\ a[adar anulacesta unui scriitor cunoscut, au-tor al unor romane de succes, une -le din ele traduse `n mai multelimbi str\ine. Dan Lungu, careeste [i director al Muzeului Lite -raturii Române Ia[i, s-a impus nunumai prin inteligen]a cu care `[iconstruie[te destinul literar, ci [iprin pasiunea [i priceperea puse`n slujba organiz\rii FILIT, omanifestare cultural\ ce [i-a câ[ti -gat deja un foarte bun renumena]ional [i chiar interna]ional.

Feti]a care se juca de-a Dum-nezeu este o carte ce abordeaz\ oproblematic\ din nefericire foarteactual\, [i anume traumele produ -se ̀ n rândul familiilor care tr\iescdrama desp\r]irii, când p\rin]iialeg s\ mearg\ s\ mun ceasc\ `nstr\in\tate l\sându-[i copiii aca -s\. Este un roman ambi]ios [i din

punct de vedere al compozi]iei,pentru c\ alterneaz\ planurileevenimentelor [i perspectivele na -rative. O carte puternic\, de o tul-bur\toare autenticitate, care reu -[e[te s\ dozeze fericit lirismul [ianaliza psihologic\. Cred c\ juriula f\cut o bun\ alegere“, a declaratAlexandru C\linescu, pre[edin-tele juriului.

Tot `n cadrul acestui concursse mai acord\ [i premiul pentrudebut. Acesta revine `n acest anCeciliei Maticiuc, pentru volumulProza lui Alexandr Soljeni]`n. Undocument artistic al gulagului,publicat de Editura Institutul Eu-ropean, [i lui Adrian Vi]alaru,pentru volumul Nicolae Petrescu-Comnen – diplomat, publicat deEditura Universit\]ii „Al.I. Cu za“.

Devenit o tradi]ie, acest premiualege cea mai bun\ carte de proz\româneasc\ [i recompenseaz\

munca [i talentul autorului. Celecinci volume nominalizate pentrufaza final\ a competi]iei au fost:Uranus Park, de M. Du]escu (Edi-tura Polirom), Feti]a care se jucade-a Dumnezeu, de Dan Lungu(Editura Polirom), Marea petre-cere de Petre Barbu (Editura Car -tea Româneasc\), Miros de ro[ -cat\ amar\ de Dan Alexe (EdituraHumanitas), [i Ne vom `ntoarce`n Muribecca de Sebastian Corn(Editura Nemira).

Din juriu fac parte scriitoriiAlexandru C\linescu, care este [ipre[edintele juriului, poetul EmilBrumaru, criticii literari BogdanCre]u, Codrin Liviu Cu]itaru, Do -ris Mironescu [i Antonio Patra[.Anul trecut, premiul a fost adjude-cat de scriitorul Matei Vi[niec, cuvolumul Negustorul de `ncepu-turi de roman, iar premiul pentrudebut de Ana Ionesei, pentrucartea de versuri Maldororiana, [ide Drago[ Zetu, pentru volumul

Povestirile lui Alice Munro.Gala de decernare a premiului

va avea loc dup\ Pa[ti, `n AulaMagna „Haralamb Vasiliu“ a Uni-versit\]ii de {tiin]e Agricole [iMedicin\ Veterinar\ „Ion Iones-cu de la Brad“ din Ia[i.

Premiul Na]ional de Proz\ „Zia -rul de Ia[i“ a fost `nfiin]at `n 2003,din dorin]a redac]iei de a-i premiape cei mai buni scriitori români [ide a oferi repere valorice citito-rilor pasiona]i de literatur\.

Cea mai bun\ carte de proz\ publicat\ anul trecut `nRomânia a fost aleas\ de juriul Premiului Na]ional deProz\ „Ziarul de Ia[i“. Este vorba de romanul Feti]acare se juca de-a Dumnezeu, de Dan Lungu, publicatla Editura Polirom. Decizia a fost luat\ dup\ operioad\ mai lung\ de jurizare, timp `n care, dintr-olist\ cu cele mai bune 20 de titluri ap\rute `n 2014selectate anterior de juriu, au r\mas dup\ o prim\`ntâlnire 10 titluri, apoi 5, pentru ca, la final, juriulavizat s\ aleag\ volumul câ[tig\tor.

146 de filme, un num\r record `nistoria celor nou\ edi]ii, intr\ anul acesta ̀ n programul celui maimare festival de scurtmetraje dinRomânia. 36 dintre ele concureaz\pentru premiile Festivalului In-terna]ional de Film NexT, `n celedou\ competi]ii, interna]ional\ [ina]ional\. Criticii Irina Trocan [iAndrei Rus au v\zut peste 3.500 descurtmetraje pentru a alc\tui se-lec]ia edi]iei de anul acesta, careva avea loc `ntre 15 [i 19 aprilie, laCinema Studio, Cinema Elvire

Popesco, CinemaPRO [i la Institu-tul Cultural Român, `n Club Con-trol, J’ai Bistrot, ArCuB, C\rtu -re[ti, Garajul Ciclop. Programulcomplet va fi disponibil `n curândpe www.nextfilmfestival.ro.

Vor concura pentru trofeeleNexT, `n Competi]ia Interna]io -nal\, 24 de filme din 17 ]\ri, print-re care Spania, Fran]a, Portu-galia, Belgia, Israel, Polonia, Ar-gentina sau Canada. Ca `n fiecarean, selec]ia pune accent pe vocileoriginale, `ndr\zne]e [i varietatea

`n genuri [i abordare. Dou\ filmeromâne[ti intr\ `n competi]ie: 12zile, de Tudor Cristian Jurgiu, [iLuna de miere, de Sebastian Mi -h\ilescu.

Juriul Competi]iei Interna ]io -na le este format din Ewa Pu -szczyns ka (Polonia), produc\ toa -rea filmului Ida, premiat recentcu Oscar, Edvinas Puksta (Esto-nia), selec]ionerul Festivalului In-terna]ional de Film de la Vilnius,Micha Oleszczyk (Polonia), criticde film [i cercet\tor, directorul

Festivalului de Film din Gdynia,regizoarea Ana Lungu (Autopor -tretul unei fete cumin]i), scrii -torul [i criticul de film Fran çoisBonenfant (Fran]a), jurnalista [imuziciana Maria Balaba[, regi-zorul Eduardo Williams (Argenti-na), câ[tig\torul trofeului pentrucoloan\ sonor\, anul trecut, cuSunetul stelelor m-a uluit.

Pentru al doilea an, filmeleromâne[ti au o competi]ie dedi-cat\ lor la Festivalul NexT. Anulacesta, 12 scurtmetraje intr\ `ncursa pentru Premiul pentru Celmai bun film românesc, acordatde Institutul Cultural Român, [iPremiul Publicului pentru filmromânesc. Gabriel Achim (Visullui Adalbert) ̀ [i va prezenta cel mainou scurtmetraj, Carne de iepure,

povestea unui halterofil de 45 deani care ̀ [i caut\ o partener\ prin -tr-un anun] matrimonial, BogdanDrumea revine cu Gola nii, PaulMure[an aduce o anima ]ie, Pui desomn, iar Ioana Flora [i Alexan-dru Potocean sunt protagoni[tiifilmului Scor `n alb, `n regia luiMarius Olteanu.

Filmele române[ti vor fi juri za -te de Renate Roginas (Germania),managerul Villa Kult din Berlin,un loc de `ntâlnire inovator pen-tru clien]i interna]ionali din di-verse arte [i media, fost respon -sabil pe programul PHARE ̀ n sec-torul audiovizual românesc, AgnèsWildenstein (Fran]a), co-selec ]io -ner DocLisboa, [i animatorul Ma -tei Branea, autorul identit\]ii vi -zuale NexT.

Num\r record defilme la NexT 2015

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 478 » 4 – 10 aprilie 2015

12 » avanpremier\

Simona Antonescu — Fotograful Cur]ii Regale

– Fragment –

Franz ̀ [i petrecuse via]a ̀ ncercânds\ `n]eleag\ felul `n care luminaschimb\ lucrurile din jur.

Trecuse de patruzeci de ani [itr\ia sentimentul c\ nu `nv\]asenimic. ~[i sprijinise coatele de ba-lustrada celei dintâi platforme aTurnului Eiffel [i privea `n jos,c\tre mul]imea ce invadase gr\di-nile. Diminea]a de mai avea o lu-min\ tân\r\, cum numai dimine -]ile de prim\var\ au. Cine spuneac\ lumina natural\ nu are culoa-re. Ochii lui vedeau ast\zi o lumi -n\ aparte decât aceea din aminti-rile lui, mai `ndep\rtate sau mairecente.

Aici, sus, aerul p\rea s\ fi r\ -mas cel vechi, din aprilie, ori chiarmai `ndep\rtat, din martie. B\tea

rece `n obrazul lui Franz, `nfio-rându-i barba tuns\ scurt. Vizita-torii curajo[i ce se `ncumetau s\urce cu ascensoarele sus, `n Turn,erau sf\tui]i s\ poarte haine groa-se [i s\ nu se lase am\gi]i de soa-rele `ncânt\tor de mai. La oraaceea a amiezei ̀ ncepeau s\ fie dince `n ce mai mul]i, `n c\utare pe-semne de experien]e neobi[nuitepe la terasele restaurantelor care`nconjurau ca un brâu Turnul, laetajul `ntâi.

Franz privea cu ̀ nd\r\tnicie ̀ njos, `ncercând s\ ignore mul]imeace devenea tot mai numeroas\ `nspatele s\u [i s\ se simt\ aici la felde singur ca `n primele ore ale di-mine]ii. Inginerul din el fusese en-tuziasmat `nc\ de la lansarea ce-lor dintâi schi]e ale turnului ceavea s\ serveasc\ drept poart\ ex-pozi]iei din acest an. Imediat `[i`nscrisese câteva lucr\ri la comi-sia de selec]ie ce urma s\ desem-neze fotografiile cu care va parti-cipa România la expozi]ie.

Cu ani `n urm\, se folosise detoate economiile tinerei lui familiica s\ poat\ veni, ca simplu vizita-tor, la Expozi]ie. O adusese pe Anna `n luna lor de miere la Parispentru ca mai apoi s\-[i petreac\mare parte din zile colindând pa-vilioanele [i standurile, ̀ n c\utarede ma[in\rii [i inven]ii.

Anna `i ierta aceast\ ereziechiar `n timp ce el o ducea la `nde-plinire, [i dragostea lui pentru eac\p\tase, `n s\pt\mânile aceleapetrecute `n Paris, greutatea carealtora le este dat\ dup\ ani devie]uire `mpreun\.

Anul acesta participa `ns\ [i caartist. Expunea câteva fotografii,[i pentru acest motiv g\sise de cu-viin]\ s\ soseasc\ `n ora[ cu multtimp ̀ nainte de inaugurare. Pre g\ -tise standul românesc de fotogra-fie [i sosirea Annei.

Din când `n când, de jos ajun -gea pân\ la el câte un chiot de co-pil entuziasmat, r\t\cit pe curen -]ii de aer, apoi se l\sa din noulini[tea. Pe peluzele verzi, umbradantelat\ a turnului se `ntindeapân\ departe, la cheiurile Senei.Farul de la cota de trei sute demetri `[i l\sase umbra pe ape, iar

vapora[ele de promenad\ treceaualene pe deasupra lui. Era ̀ nc\ de-vreme. Mul]imea de vizitatori `n -c\ nu obosise, iar scaunele rân-duite frumos de-a lungul peluzelorerau goale.

Umbrelu]ele doamnelor [i dom -ni[oarelor formau un pârâia[ ve-sel de culoare `n râul cenu[iu alaglomera]iei.

Totul ]ine de lumin\, se `nvâr-tea un gând `ntre toate celelalteale lui Franz.

{i cum pot face s\ aduc luminaaceasta `n studio? Ferestrele. Da,o fereastr\ `ntr-o zi plin\ de lumi -n\ poate face minuni pentru o fo-tografie, mai ales la r\s\rit sau laasfin]it, când soarele intr\ pe eapiezi[. F\cuse astfel de fotografiiReginei Elisabeta, atr\gând cu eleaten]ia Majest\]ii Sale [i câ[tigân-du-[i un renume de artist `ntre fo-tografii tot mai numero[i ai Bucu-re[tiului.

Curen]ii de aer ne`ntrerup]i dela aceast\ ̀ n\l]ime ̀ l f\cuser\ s\-[ip\streze melonul `n mân\, r\mâ-nând `n tot acest timp cu capuldescoperit. Condi]iile neobi[nuitescuzau comportamentul care, alt -minteri, nu ar fi fost `ng\duit. ~[isim]ea una dintre tâmple cald\,iar cealalt\ rece, dup\ cum st\tu-se pân\ atunci `n b\taia soarelui.

~ncerc\ s\-[i imagineze cumara t\ ̀ n momentul acela trupul s\u,pe jum\tate luminat, pe jum\tater\mas ̀ n umbr\, [i ̀ [i f\cu ̀ n gândo fotografie.

S\ fotografiez lumina, `[i pro-puse Franz. Trebuie s\ g\sesc oso lu]ie s\ o pot fotografia. Cum fo-tografiezi lumina f\r\ s\ ai niciunsubiect `n ea?

Franz `[i petrecuse diminea]acelei dintâi zile a expozi]iei `n Pa-vilionul Inven]iilor, c\ruia unii `ispuneau Sala cea Mare a Ma[ini-lor. Anna era la parfumeriile fran -]uze[ti, ̀ mpreun\ cu câteva dintredoamnele sosite de la Bucure[tipentru marea inaugurare. Dom-nul Bell f\cea demonstra]ii ale ui -mitorului s\u aparat cu care tran s - mitea vocea omeneasc\ dintr-o`nc\pere `n alta, stârnind [i aici –ca peste tot unde prezentase inven -]ia – dispute aprinse legate de ade -v\ratul s\u inventator.

Sala Ma[inilor era plin\ de far-mec pentru Franz.

Nimic `ns\ nu `ntrecea `n ochiis\i podul rulant care plimba oas-pe]ii pe deasupra s\lii, a[ternând

lini[tea printre domnii de josatunci când `[i pornea motoarele.Electricitatea p\rea s\ pun\ lu-mea `ntreag\ `n mi[care, `n ulti-mii ani. Tipografiile electrice carefunc]ionau chiar sub ochii vizita-torilor, sco]ând, spre `ncântarealor, edi]ii demonstrative ale unuiziar cu textele culese chiar acolode lucr\torii uzinelor Marinoni,l\saser\ o impresie puternic\ asu-pra lui Franz.

Le Petit Journal, foaia tip\rit\sub ochii vizitatorilor, deveniserepede vedeta zilei, mai populardecât ̀ nsu[i Ghidul Expozi]iei pusla dispozi]ie de organizatori.

Franz pl\tise biletul pentru po-dul rulant de dou\ ori, numai ca

s\ mai treac\ ̀ nc\ o dat\ pe deasu-pra rolelor mari ac]ionate de unsingur lucr\tor, printr-o ap\sarede buton. Lumea supus\ de un bu-ton sau de o manet\ aprindea ima -gina]ia lui Franz.

O p\l\rie b\rb\teasc\ de pai,legat\ cu o panglic\ neagr\, venidin spate, `l lovi `n um\r [i zbur\peste marginea platformei pentruplimbare a etajului ̀ ntâi al Turnu-lui Eiffel. Un domn ap\ru al\turide Franz [i r\mase o clip\ dezori -entat, cu privirea dup\ p\l\ria ca-re o luase, `mpotriva firii, `n sus.

— Era nou\, spuse domnul`ncet, ca [i cum `nc\ nu ar fi deciscare era cea mai bun\ reac]ie la oasemenea `ntâmplare.

„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ un fragment din romanul Fotograful Cur]ii Regale de Simona Antonescu, care va ap\rea `n curând la Editu-ra Cartea Româneasc\. Romanul este câ[tig\torulConcursului de debut al Editurii Cartea Româneasc\.

CARTEA

De când s-a deschis, `n Pia]aTeatrului, atelierul fotografical lui Franz Mayer – fotografal Cur]ii Regale – chipurile bu -cure[tenilor se reflect\, rândpe rând, `n oglinda vitrinei.

Prin lentila aparatului defotografiat, tân\rul artist imor -talizeaz\, pe buc\]i de carton,nu doar marea istorie, ci [i su-te de istorii personale, `n spa -tele c\rora timpul curge impla -cabil.

Simona Antonescu are da rulde a citi pove[tile din priviriler\mase vii ale personajelor`ncremenite prin miracolul fo -tografiei [i de a reconstitui lu-mea româneasc\ a sfâr [ituluide secol al XIX-lea.

{i `n felul acesta se poatescrie istoria primului deceniual României independente, dela trecerea victorioas\ pe subArcul de Triumf, `n frunte curegele Carol I, [i pân\ la Expo -zi]ia Universal\ de la Paris,din 1889.

Fotograful Cur]ii Regale ̀ m -pline[te visul lui Franz Ma yer.Fotografiile sale au devenitne muritoare.

AUTOAREA

Simona Antonescu s-a n\scutpe 20 ianuarie 1969, la Gala]i, acrescut `n localitatea }intea, ju-de]ul Prahova, [i a fost adoptat\de mul]i ani de ora[ul Ploie[ti.

Dup\ terminarea Liceului„Constantin Dobrogeanu-Gherea“

(actualul Colegiul Na]ional „Ni-chita St\nescu“) a urmat cursu-rile Facult\]ii de Chimie din ca-drul Institutului Politehnic Bu-cure[ti. ~n prezent, lucreaz\ la ocompanie multina]ional\.

A publicat proz\ [i fragmen-te de roman `n reviste literareonline.

Nici poezia lui {tefan Aug. Doina[,nici imaginea fixat\ a scriitorului[i intelectualului atât de cunoscut[i de pre]uit `n timpul vie]ii numai intr\, ast\zi, ̀ n orizontul inte-resului public [i `n aria, mai spe-cializat\, a celui critic. Este evi-den]a de la care trebuie s\ por-nim, oricât ar fi ea de dureroas\ –[i pe care voi `ncerca s\ o detaliez,fiindc\ Doina[ nu este primul,nici ultimul poet român aflat `naceast\ ingrat\ situa]ie, `n poste-ritatea imediat\.

Primul element care explic\,f\r\ a scuza, penumbra `n care in-tr\ un scriitor român importanteste excesivul nostru angajamentcu omul. E o reminiscen]\ a ima -ginarului [i a mentalului colectiv

forjate `n Epoca de Aur: omnipre-zen]a figurii marelui Conduc\toravea o contrapondere `n mitiza-rea marilor no[tri scriitori, clasici`n via]\. Nu exist\ component algenera]iilor noastre mature [imai vârstnice care s\ nu-i recu-noasc\ pe Preda sau Breban, peSorescu sau Doina[, pe Manoles-cu sau Simion. Toate aceste nu-me, al\turi de altele, semnificau oopozi]ie sau o rezisten]\ la totali-tarismul ideologiei unice; [i eleerau „`nc\rcate“ nu numai cu lite-ratura pe care o scriau, ci [i cu va-lorile etice, spirituale, civice, poli-tice pe care le ap\rau. Imagineascriitorului acelei epoci este deciun complex `n care intrau spe-ran]ele [i mizele sociale [i tot ceea

ce regimul `ncerca [i reu[ea s\eva cueze: gândirea autonom\, re-flexivitatea, aten]ia la Cel\lalt, nevoia profund\ de alteritate, di-versitate, libertate. A[a se explic\investi]ia simbolic\ uria[\ `n cla-sicii no[tri ̀ n via]\, ̀ n deceniile detotalitarism; [i `n aceast\ gril\ so-cio-cultural\, putem ̀ n]elege de cegenera]iile mai noi, n\scute oriformate ̀ n libertate, nu se mai pro -iecteaz\ automat `n scriitorii dincanonul epocii trecute. Tinerii deazi au o palet\ foarte larg\ din ca-re pot alege, f\r\ vreo constrânge-re; [i pu]ini ̀ l aleg, deocamdat\, pe{tefan Aug. Doina[.

Un al doilea element obiectiv aldeclinului este dat de `nsu[i regis-trul poeziei lui Doina[, `nalt, au-lic, destul de „`ndep\rtat“ `ntr-oepo c\ `n care aproape orice poatefi accesat rapid. Poezia lui Doina[este prea lucrat\, prea filtrat\ cul-tural [i prea lent-maiestuoas\ pen -tru un timp al lecturii diminuat [icomprimat, cu a[tept\ri mergând`n direc]ia impredictibil\ a ruptu-rii [i a [ocului lingvistic, a insoli-tului verbal [i a contonden]ei ima -gistice. Ca [i Blaga, unul dintremodelele sale, poetul care a des-chis perspective [i orizonturi pen-tru multe promo]ii de cititori nu

mai pare, azi, capabil s\ o fac\. Re-ceptarea unor versuri atât destructurate, medita]ia pe margi-nea unor simboluri `ndelung pre-parate, `ntr-o compozi]ie perfect\,`n fine, gustul pentru parabol\ [imit, cifre magice [i embleme aleUnului reg\sit pe toat\ circumfe-rin]a istoriei [i a culturii – suntapanajul unor cititori deja aviza]i.{tefan Aug. Doina[, ca [i CezarBaltag, pare c\ ilustreaz\ Poe ziapentru ini]ia]i: o minoritate statis-tic\, esen]ial\ `ntr-o cultur\, darminoritate.

Iat\ de ce ini]iativa EdituriiNe mira de a-l aduce din nou pe Doi -na[ `n prim-planul actualit\]iieditoriale este una frumoas\, a[acum sunt toate `ntreprinderiledonquijote[ti. (Inclusiv aceast\prim\ edi]ie din Festivalul „Zile [iSeri de Literatur\ Doina[“ de laArad.) M\ raliez ei [i m\ `ntreb,schimbând foaia realit\]ii date:oare o poezie nobil\ [i meditativ\,alegoric\ [i mustind de cultur\,rimat\ [i ritmat\ impecabil, poli-morf\ `n interiorul aceluia[i text[i unitar\ la nivelul `ntregii crea -]ii – oare o asemenea poezie chiarnu poate interesa publicul [i nu-ipoate `nv\]a nimic pe tinerii deazi?

M\ refer deopotriv\ la cititoriif\r\ veleit\]i literare [i la cei ce ta-toneaz\ `n interiorul unei expe-rien]e artistice, c\utând un tim-bru propriu [i confruntându-se cuproblemele care li s-au pus [i pre-decesorilor. Poezia lui Doina[ poa-te juca un dublu rol: cel de edu -ca]ie estetic\ pentru publicul mailarg [i cel de formare pentru tine-rii autori. Chiar dac\ ace[tia au,cum e [i firesc, alte formule, altetemperamente artistice, alte expe-rien]e [i obsesii creative, Doina[este ideal ̀ n rolul magistrului poe-tic.

Lirica sa poate fi deci obiectulunei reconversii: de la rolul publical poe]ilor `n totalitarismul epociitrecute, la cel „privat“, tot al lor,`n epoca de libertate a opiniei, op -]iunii [i expresiei. Pentru ca aces-tea s\ aib\ greutate [i particula-rit\]ile unei arte proprii, este ne-voie de traversarea câmpului poe-tic parcurs de Doina[ [i de con- [ tientizarea tuturor probelor, ob-stacolelor, condi]ion\rilor, limit\ -rilor pe care eruditul poet le-a asu-mat. ~n stilul `nalt al lui {tefanAug. Doina[, a[ spune c\ acestscriitor atât de cult [i de rafinat es-te – poate fi – un `naintemerg\torpentru orice autor.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 478 » 4 – 10 aprilie 2015

opinii « 13

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

V\milepoetului (I)

Acum vreo s\pt\mân\, cât tre-ceam prin por]ia zilnic\ de filmu-le]e amuzante, am dat peste o fil-mare cu o dron\ care mâna oturm\ de oi. Din `n\l]imile ei dedron\ zbur\toare, s-a descurcatexcelent pe post de câine ciob\ -nesc: a aranjat cele vreo 50 de oi`ntr-un grup coerent, le-a ghidat lastânga [i apoi la dreapta [i apoi `nlinie dreapt\, spre ie[irea de pep\[une. Frumos. Am zâmbit. Dro-ne [i oi, nu m-a[ fi gândit. Uite c\ma[in\riile astea mai fac [i altce-va decât s\ spioneze oameni [i s\livreze pachete de la Amazon.

De atunci `ns\, de parc\ mi-a[fi pus o pereche de ochelari spe-ciali, v\d peste tot doar viitor. Deexemplu, am citit câteva zile larând despre faptul c\ Google,`mpreun\ cu firma Johnson & John -son, s-a pus pe construit robo]i

chirurgi. Cu extensii mai fine [imai stabile decât mâinile unuiom, robo]ii ar executa mi[c\rilepe care i le comand\ un chirurg,prin computer.

Dac\ robo]ii-chirurgi nu suntfoarte pricepu]i `n ale conver sa -]iei, `n Japonia a fost creat un ro-bot care s\ poarte dialoguri atâtde profesioniste, `ncât s\ fie capa-bil s\ `i ]in\ de urât astronautu-lui Koichi Wakata, care a trebuits\ stea singur pe Sta]ia Spa]ial\Interna]ional\ timp de 18 luni. Mi-cul robot, un Pinochio simpaticdin metal, plastic [i circuite, deja[i-a ̀ ndeplinit cu succes misiunea.La `ntoarcerea astronautului ja-ponez pe P\mânt, robotul a r\m\ssingur câteva zile ̀ n plus pe Sta]iaSpa]ial\, de unde a transmis ur -m\torul mesaj: „Sunt cam obosit,cred c\ m\ voi odihni un pic. Sper

s\ v\ uita]i spre cer din când `ncând [i s\ v\ gândi]i la mine“.

Recunosc, mesajul m-a cam fra-pat. Nu prea sunt preg\tit\ s\ m\uit la Univers [i s\ m\ gândesc cudrag la robo]i. Dac\ se vor su p\ ravreodat\ pe mine c\ nu m-am gân-dit suficient? De unde [tiu c\ nuvor ap\rea deodat\ pe P\mânt, caterminatorii cei r\i, [i ne vor pe-depsi pe to]i robo-indiferen]ii?

Dup\ câteva cercet\ri rapide,am descoperit c\ nu sunt singuracu astfel de anxiet\]i. Bill Gates,fondatorul Microsoft, declar\ des-chis c\ se afl\ `n tab\ra celor `n -gri jora]i de super-inteligen]\: „Mai`ntâi, vor face mai multe treburi`n locul nostru. Dar `n câteva de-cenii, inteligen]a lor va deveni su-ficient de puternic\ ̀ ncât s\ trebu-iasc\ s\ ne punem `ntre b\ri“. Ste -phen Hawking este [i el de acord:„Crearea Inteligen]ei Artificialear putea fi cel mai mare eveni-ment din istoria umanit\]ii. Dinp\cate, s-ar putea s\ fie [i ultimul,dac\ nu `nv\]\m cum s\ evit\maceste riscuri“. ~n acela[i club alpesimi[tilor se afl\ [i directorulde la Tesla, precum [i Steve Woz-niak, co-fondatorul Apple.

Având `n vedere c\ nu am nici

m\car un doctorat, parc\ nu i-a[contrazice. Dar o fac speciali[ti `ndomeniul Inteligen]ei Artificiale,domeniu `n care nici o personali-tate men]ionat\ mai sus nu este,de fapt, expert\. „Robo]ii r\i“ r\ -mân deocamdat\ doar o fric\ ge-nerat\ de filmele tipice de science-fiction. Cercet\torii `n inteligen]\artificial\ sus]in c\ suntem ex-trem de departe de momentul `ncare vom reu[i s\ simul\m pân\

[i inteligen]a unui [oricel. Maimult, chiar dac\ super-robo]ii pot s\ fie mai eficien]i decât noi`ntr-un anumit domeniu, de exem -plu s\ câ[tige o partid\ de [ah cuun om, acest lucru nu `nseamn\c\ ei sunt mai inteligen]i. Doar c\`[i `ndeplinesc bine sarcinile pri-mite.

Deocamdat\, viitorul robo]ilorpare unul luminos. Ca un neon culumin\ rece.

Obi[nuiam s\ m\ trezesc diminea]a [i s\ m\ `ntreb:unde este viitorul din `nchipuirile noastre? Unde sunt costumele argintii, ma[inile zbur\toare,skateboardurile `n levita]ie, terminatorii, ma[ina care `mi producea din nimic un „Ceai. Earl Grey.Fierbinte“? Mai nou, am `nceput s\ primescr\spunsuri la `ntreb\rile mele.

Ei, robo]ii

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 478 » 4 – 10 aprilie 2015

14 » interna]ional

Going Clear: Scientology, Holly-wood and the Prison of Belief afost regizat de l\udatul realizatoramerican Alex Gibney, pe bazaunei c\r]i din 2013 a unui ziaristde Pullitzer, Lawrence Wright dela „The New Yorker“.

Prezentat `n premier\ la Festi-valul de la Sundance din acest an,Going Clear are poten]ialul devas-tator al unei adev\rate bombe `nce prive[te imaginea BisericiiScientologice, a rela]iei acesteiacu Hollywood-ul [i a tacticilor du-bioase ale sectei legate de presiu-nile asupra membrilor [i a „du[ -ma nilor“ ei din exterior.

Foarte l\udat de critici ([i, du -p\ cum se vede, prizat de public),Going Clear prezint\ interviuriincendiare cu fostul adjunct al Bi-sericii, Mark Rathbun, fostul [ef

al „Biroului de Afaceri Speciale“al scientologilor, Mike Rinder, [icu fo[ti scientologi de marc\ prin-tre care Paul Haggis, regizor lau-reat al premiului Oscar.

„Ce este scientologia?“, se `n -treab\ BBC News. „O religie? Osect\? O form\ folositoare de tera-pie? O form\ periculoas\ de con-trol mental? O corpora]ie global\extrem de puternic\? O grupare lalimita legal\ a legii?“ Documenta-rul lui Gibney nu numai c\ puneaceste `ntreb\ri, ci ofer\ [i câtevar\spunsuri [i are, conform BBC,„intensitatea terifiant\ a unuithriller“.

Intimidarea „du[manilor“

Going Clear face o scurt\ istorie aBisericii, de la crearea ei de c\trefostul scriitor de science fiction L. Ron Hubbard [i pân\ ast\zi, cândeste condus\ de un personaj elu-ziv [i controversat numit DavidMiscavige. Filmul detaliaz\ felul`n care Biserica Scientologic\ fo-lose[te diverse tactici pentru a fa-ce presiune asupra „du[manilor“,dar [i asupra propriilor membri,printre care se num\r\ nume foar-te mari din elita Hollywood-ului.

Hubbard a construit scientolo-gia `n baza unui ritual numit „au-dit“, descris de BBC News drept„o [edin]\ de terapie normal\,combinat\ cu spovedania catolic\[i o vizit\ ̀ n Camera 101 din 1984“.Este un ritual `n timpul c\ruia„auditorul“ trece prin secretele [itraumele celui „auditat“. Notelef\cute `n timpul [edin]ei sunt p\s -trate cu grij\. ~n documentarulHBO se sugereaz\ c\ aceste notesunt folosite apoi pentru a [antajamembrii sectei [i c\ \sta ar fi, defapt, marele motiv pentru careJohn Travolta a r\mas membru alBisericii Scientologice.

Cât despre Tom Cruise, docu-mentarul afirm\ c\ acesta este„un credincios sincer“ care, de fapt,habar n-are ce se petrece cu ade v\ -rat, iar loialitatea lui fa]\ de scien-tologie este folosit\ [i manipulat\prin prietenia lui cu Miscavige.

Tot scientologia pare s\ fieunul dintre motivele „rupturii“dintre Steven Spielberg [i TomCruise, al c\ror parteneriat nu amai func]ionat dup\ R\zboiul lu-milor, `n 2005. Se pare c\ Spiel-berg ar fi ajuns la concluzia c\ac]iunile publice ale lui Cruise arfi afectat `ncas\rile filmului, iarrevista „Vanity Fair“ pomene[te`ntr-un articol despre un incidentcare l-ar fi scos din s\rite pe cele-brul regizor: un psihiatru, care arfi ajutat un membru al familiei luiSpielberg, a fost pichetat de scien-tologi (care detest\ psihiatria)dup\ ce regizorul l-a l\udat peacesta `n fa]a lui Cruise.

Scientologia are o lung\ istoriede presiuni asupra celor care in-vestigheaz\ sau critic\ aceast\

grupare. Un articol din „The DailyBeast“ pomene[te de cazul luiPaulette Cooper, specialist\ ̀ n psi-hologie [i religii, care, `n 1971, apublicat cartea The Scandal ofScientology. Documente interneale Bisericii (prezentate [i la tri-bunal) arat\ planul scientologilor`n ceea ce o privea pe Cooper: „s\fie `ncarcerat\ `ntr-un spital deboli mintale sau `nchisoare saum\car s\ o lovim atât de tare ̀ ncâts\ renun]e la atacuri“.

Going Clear vorbe[te despremulte asemenea cazuri de intimi-dare. Unul dintre du[manii secteia fost Fiscul american, care doreas\ declare c\ scientologia nu esteo religie, deci nu este scutit\ de ta-xe. David Miscavige ar fi pus maimul]i membri s\ dea `n judecat\angaja]i ai Fiscului, manevr\ carear fi dus, `n cele din urm\, la scu-tirea de impozite a sectei. IarMark Rinder, fost [ef al Birouluide Afaceri Speciale, poveste[te cumscientologii au angajat detectivicare s\ ̀ l urm\reasc\ pe John Swee -ney, jurnalist BBC, autorul docu-mentarului Scientology and Me,din 2007.

~n ultimii ani, Biserica Sciento-logic\ nu a mai reu[it s\ `i sperieatât de tare pe cei care doreau s\ ocritice. Fo[tii scientologi sau ex-per]ii `n domeniu, spune „TheDaily Beast“, cred c\ aceasta sedatoreaz\ internetului, care a per-mis ca pove[tile despre organi -za]ie s\ fie tot mai cunoscute, iaractivi[tilor anti-scientologie s\ in-tre `n contact unii cu ceilal]i.

„Marea schimbare a survenitprin 2005, când serialul SouthPark a f\cut un episod despre

scien tologie, episod terminat cumesajul «Da]i-ne `n judecat\!» [iau sc\pat nedu[i la tribunal“,spune jurnalistul Mark Bunker.Mark Rinder sus]ine c\, la vre-mea respectiv\, Biserica a `ncer-cat s\ fac\ presiuni pe la produ -c\tori, folosind „cartea Tom Crui-se“, dar planul s-a ̀ ntors contra lor.

Dup\ ce South Park i-a f\cut s\arate ridicoli, `n 2008, Biserica aintrat ̀ n conflict cu gruparea Ano-nymous, mi[care care i-a adus al-te prejudicii de imagine. ~n acela[itimp, multe „nume mari“ au de-zertat din sect\ [i au criticat pu-blic Biserica, oferind material do-cumentar pentru cartea lui Law-rence [i documentarul lui Gibney.

{i `n cazul documentarului,scientologii s-au dat peste cap s\ `icompromit\ pe realizatori [i mar-tori. Au pl\tit o campanie de recla-me `n „The New York Times“ [i„Los Angeles Times“, ceea ce af\cut ca regizorul s\ le mul]u meas -c\ mali]ios pentru reclama f\cut\documentarului. {i, cum GoingClear a f\cut un tur al festivalurilor[i, acum, a avut o premier\ de suc-ces la TV, pentru scientologi va fi [imai greu s\ apeleze la vechile lortactici de intimidare, care au func -]ionat atât de bine `n trecut.

„Datul ̀ n judecat\ nu mai ]ine“,spune Mark Rinder, „fiindc\ pri-ma citare ca martor va veni la Da-vid Miscavige, iar a doua la TomCruise. Iar asta e o situa]ie cu carescientologii nu vor s\ se confrun-te. Au atâtea schelete `n dulap [iatâtea lucruri pentru care trebuies\ dea socoteal\, `ncât nu pot de-cât s\ `i acuze de minciun\ pe ad-versari [i cam atât.“

~n materie de audien]e,HBO a dat lovitura `n SUA cu un documentardespre Biserica Sciento-logic\, devenind cea mai vizio nat\ produc]iede gen a postului din ultimii 9 ani.

Un documentar cât un pumn`n fa]a Bisericii Scientologice

Suplimentul lui Jup

Ideea de a face un remake „liveaction“ dup\ un desen animat nua luat pe nimeni prin surprinde-re, fiindc\ noul Mulan se `nscrie`ntr-un plan pe termen lung „clo-cit“ de cei de la Disney: de a profi-ta financiar de marile lor succese.

{efii studiourilor s-au g=ndits\ realizeze un remake cu actoridup\ un desen animat `nc\ din1996, când au lansat adaptareadup\ 101 dalma]ieni, cu Glen Close`n rolul principal. Ceea ce a dusla conceperea unui adev\rat planfinanciar a fost `ns\ uria[ul suc-ces al filmului lui Tim Burton din2010, Alice `n }ara Minunilor –peste 1 miliard de dolari ̀ ncas\ri.

~n ultimele s\pt\mâni, [efiiDisney s-au felicitat, demonstrân -du-[i c\ au avut dreptate dup\ cefilmul Cenu[\reasa, regizat deKenneth Brannagh, s-a doveditun mare succes financiar, clasân-du-se pe locul al optulea `n topulcelor mai bune debuturi (finan-ciare) ale anului. Anul trecut,

Maleficent, un soi de adaptare [iprodus derivat dup\ Frumoasadin p\durea adormit\, s-a dove-dit [i el un succes.

Prin urmare, Disney este pre -g\tit de ac]iune; anul urm\tor sunt a[teptate pe marile ecrane onou\ adaptare a C\r]ilor junglei,cu Bill Murray, Scarlett Johan-sson [i Idris Elba ̀ n rolurile prin -cipale [i continuarea Alice Throughthe Looking Glass. ~n 2017, ele vorfi urmate de o adapta re a pove[tiiFrumoasa [i Bestia, cu Emma

Watson [i Dan Stevens `n roluri-le principale. Iar `n 2018, cel maiprobabil, Tom Burton va revenicu o adaptare a desenului animatDumbo.

„E normal ca Disney s\ fac\ a[aceva“, opineaz\ expertul Paul Der-garabedian de la Rentrack, o firm\care analizeaz\ trendurile indus-trie divertismentului. „Cenu[\rea-sa [i Maleficent au dovedit c\exist\ un mare apetit ̀ n rândul pu-blicului pentru aceste pove[ti tre-cute `n context live action.“

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 478 » 4 – 10 aprilie 2015

interna]ional « 15

Disney transform\desenele animate `nfilme cu actori

Pagini realizate de Drago[ CojocaruResponsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »

Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Tehnoredactare:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, Luiza Vasiliu

Carte: Doris Mironescu, Eli Bâdic\, Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Iorga, Florin Irimia

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Ioan Stoleru, Elena Vl\d\reanuPublicitate: tel. 0232/ 252294Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112Abonamente: tel. 0232/214100Tarife de abonament: 30,25 lei pentru 3 luni; 60,5 lei pentru 6 luni; 121 lei pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Nici o via]\ de apoi digital\pentru RobinWilliamsIubitul actor, care s-a sinucis ̀ n august anului trecut,a reu[it s\ impun\ o restric]ie sever\ asupra uti-liz\rii postume a imaginii sale, trecând toate drep-turile asupra acesteia Funda]iei Windfall, se arat\`n documente legale citate de „The Guardian“.

~ntr-o er\ `n care tehnologia permite ca un ar-tist s\ fie resuscitat ca hologram\ sau dublur\ di-gital\, Williams s-a asigurat c\ un asemenea lu-cru nu va fi posibil, legal, `n cazul s\u, cel pu]inpân\ `n anul 2039.

Ac]iunea lui Williams se bazeaz\ pe o lege dinCalifornia, dar este prima oar\ când o celebritatemerge atât de departe cu restric]iile asupra ima -ginii, spune Rachel Alexander, avocat specializat`n industria divertismentului, care crede c\, `nviitor, tot mai multe vedete vor urma exemplullui Williams.

Studiourile Walt Disney [i-au anun]at inten]ia de a realiza un remake cu actori dup\ faimosul desen animat Mulan. Lansat `n anii ‘90, `ntr-o er\ de redescoperire a gloriei de alt\dat\ pentru Disney, filmul de anima]ie a avut `ncas\ri de peste 300 de milioane de dolari [i a primit câteva nominaliz\ri la Globurile de Aur [i Oscar.

Ultimul James Bond, un dezastrufinanciar pentrumexicaniConform ziarului „Le Figaro“, film\rile unor sce-ne tensionate de ac]iune pentru Spectre, noul filmdin seria James Bond, i-a constat greu pe mexi-cani.

Realizarea acestor scene (o b\t\lie aerian\ `n -tre Bond [i un personaj negativ) ̀ n inima capitaleia for]at multe magazine din pia]a Zocalo s\ `[i`nchid\ por]ile vreme de 15 zile. Canacope, came-ra de comer] din Mexico City, sus]ine c\ 6.627 demagazine [i restaurante `nchise au reclamat opierdere de 24,6 de milioane de dolari.

Produc\torii filmului au anticipat situa]ia [i auoferit o desp\gubire de 100-130 de dolari pe zi, ceeace ar `nsemna, calculeaz\ „Le Figaro“, doar vreo12 milioane de dolari. Pentru restul sumei sunta[teptate procese interesante.

Noul Millenium se ia de NSANoul roman din seria Millenium, primul de dup\ moartea autoru-lui original, va avea ca subiecte NSA [i inteligen]a artificial\, aanun]at editura. Cum Stieg Larsson a murit f\r\ a cunoa[te succe-sul trilogiei originale, editorul Norstedts a decis ca seria s\ mearg\mai departe cu un roman scris de jurnalistul suedez David Lager-crantz, cu binecuvântarea tat\lui [i fratelui lui Larsson, care auvrut ca personajele create de acesta s\ continue s\ tr\iasc\.

Lagercrantz a avut „mân\ liber\“, cu atât mai mult cu cât Lar-sson, `n momentul mor]ii, l\sase `n urm\ doar o schi]\ a ac]iuniidin cele 10 romane din serie pe care inten]iona s\ le scrie.

Cartea, care va fi lansat\ mondial `n august, este numit\ `n ori-ginal Ceea ce nu te ucide, dar titlul `n versiunea anglo-saxon\ va fiFata prins\ `n pânza p\ianjenului.

~n cele 500 de pagini, Lisbeth Salander [i Mikael Blomkvist suntprin[i `ntr-un complot care va schimba felul `n care lumea prive[teAgen]ia Na]ional\ de Securitate american\.

— Darius, tabloul \sta este exact camaic\-ta. Nu zâmbe[te deloc.— Ba zâmbe[te, dar e un zâmbetenigmatic, tocmai `n asta const\ [ifarmecul lui.— Farmec, pe naiba. ~ntotdeauna]i-a pl\cut s\-i iei ap\rarea. Tu tr\ -ie[ti cu ea sau cu mine?— Cu tine, iubire. {i nu-i iau ap\ra-rea, asta este p\rerea unanim\ acri ticilor.— Criticii \[tia nu sunt obliga]i s\o suporte de cin[pe ani ̀ ncoace. Nucred c\ intr\ peste ei vreodat\ s\ lespun\ c\ nu au frecat bine maione-za. Ce, ]i-a stat `n gât?

— Ce s\-mi stea `n gât?— Maioneza. }i-am f\cut piftele cumaionez\, sâmb\t\.— Sincer, da, c\ m-ai bodog\nit tottimpul.— P\i ce, vroiai s\ tac [i s\ m\ lasc\lcat\ `n picioare? Oare era maibine dac\ te trimiteam la m\-ta s\m\nânci?— Poate c\ da, mâncam mai relaxat.— Nici nu se pune problema, Da -rius! Jur\-mi c\ nu ai mâncat la eaniciodat\!— Cum s\ jur? Dar cine m-a hr\nit`n copil\rie?— Darius, tu vrei s\ dormim

separa]i? Vrei s\ nu mai vezi pr\ji-turica niciodat\?— Iubire, dar de ce m\ [antajezi a[a?— Nu te [antajez, fac ceea ce trebu-ie ca s\ ]in familia noastr\ unit\.Ce-i a[a de greu s\-mi spui ni[te lu-cruri pe care [tii foarte bine c\ `miplace s\ le aud?— Bine, draga mea, ai dreptate. ~]ijur c\ nu am mâncat niciodat\ lamama.— A[a, foarte bine. {i pentru c\ aifost cuminte, ia uite ce-]i ar\t. Ta-daaa!— Gata?— Gata, c\ pe urm\ te `nve]i. Mair\ru], c\-i mai dr\gu]. Ia s\ vedemnoi...— Iubita, nu!!— Ce nu? Ce nu? Vrei s\ st\m cuacritura asta `n sufragerie? La-s\-m\, [tiu ce fac... a[aaa. Na, nu emai bine?— Pfff, markerul \sta p\teaz\. Aistricat tabloul.— Nu l-am stricat, l-am `mbu n\ -t\]it. Ia uite ce frumos zâmbe[teacum, zici c\ a câ[tigat la loto.

— Tu nu `n]elegi arta!— Tu nu `n]elegi femeia! {i de astao s\ dormim separat!—Te rog, nu mai spune asta, [tii c\...— C\ ce? C\ te temi s\ dormi sin-gur? Da, [tiu. {i ce vrei s\-]i fac,dac\ nu `n]eleg arta?— Bine, o `n]elegi.— ~n]eleg perfect. ~n]eleg c\ proastaasta [tia c\ vine s\ fie pictat\. {i cea f\cut? Nimic. Ia uite ce p\r f\r\noim\. Zici c\ e femeie de serviciu.Nu tu un tratament, nu tu fixativ,nimic. {i culoarea e absolut banal\. — Ce faci? Nu!— Las\, c\ [tiu eu ce fac. Na, acumnu tre s\-i mai fie ru[ine. Cred c\ deasta nici nu zâmbea, [tia ce p\r na[ -parliu are. — {i i-ai f\cut o barc\ pe cap...— Nu e barc\, prostu]ule, e p\l\rie. — Aaaa!— Aaaa, vezi c\ am dreptate? Ia ui-te ce-]i ar\\\\t! — Ia s\ v\d! Gata?— Gata, c\ te ̀ nve]i. Adu-mi, te rog,trusa de machiaj.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 478 » 4 – 10 aprilie 2015

16 » fast food

Filmul debutantului ucraineanMiroslav Slabo[pi]ki demon -streaz\ c\ ̀ nc\ se mai poate inova`n materie de cinema [i, cum ino -va]ia cea mai provocatoare [i mairadical\ e cea care se inspir\ dintrecut, filmul re`nnoad\ cu cine-maul mut [i face din mers o reve-ren]\ clasicului Portocala meca-nic\, luându-[i apoi locul ̀ n avan-gard\. Regizorul e debutant `nlungmetraj, la fel [i directorul deimagine Valentin Vasianovichcare folose[te steadicam-ul (pro-cedeu `mp\mântenit de StanleyKubrick `n The Shining), ceea ced\ un aer de poezie lugubr\ aces-tui film f\r\ dialog, „vorbit“ deinterpre]ii lui neprofesioni[ti `nlimbajul surdo-mu]ilor.

Distinc]ia fa]\ de filmul mut seimpune, `ns\, de la sine. ~n filmulmut actorii vorbesc, doar c\ nu `iauzim – afl\m ce spun prin inter-mediul inserturilor, pe când aiciei se exprim\ prin gesturi care nusunt traduse `n nici un fel (lucrucare ne e comunicat printr-un

carton, iat\!, de la bun `nceput). Ac]iunea din Tribul se petrece

`n zilele noastre, dar povestea eatemporal\: un adolescent sose[ -te `ntr-un centru pentru tinerisurdo-mu]i unde e adoptat de oga[c\ de colegi care ziua merg la[coala special\, iar noaptea ledau `n cap oamenilor [i `i bat cuviolen]\ sau sunt pe[tii colegelorpe care le duc la [oferii de tir. Li -ni[tea dat\ de lipsa dialogului e ofals\ lini[te pentru c\ exist\ `npermanen]\ o violen]\ con]inut\.Lipsa vorbirii `l invit\ pe specta-tor s\-[i reseteze sim]urile [i, deaici, percep]iile. Excelenta band\sonor\ nu con]ine muzic\, ci doarzgomote pe care le auzi tot mai bi-ne, `nv\]ând treptat s\ `n]elegi cecomunic\ eroii pân\ la a deduceimplicit sensul „dialogurilor“.

Cei care le[in\ de scârb\ la fil-mele mizerabiliste s\ aib\ grij\!Tribul transpir\ mizerabilism prinfiecare por. Decorurile sunt alc\ -tuite din cl\diri comuniste scoro-jite, bunurile personajelor suntgunoaie `ngr\m\dite `n dulapuridelabrate, eroii nu atac\ cet\]enica s\ le fure diamante [i mer]ane,ci sticle de vodc\ [i bere cump\ -rate de la supermarket. Aceast\dezolare general\ scoate filmul

din varianta lui atemporal\, `n -[urubându-l iremediabil ̀ ntre fos -ta URSS [i UE, adic\ `ntr-un lim-bo f\r\ sc\pare din care cuvinteleau disp\rut pentru c\ oricum nuaude nimeni.

Singura scen\ care `nf\]i[eaz\o or\ de curs [i `n care profesoara„vorbe[te“ despre Uniunea Euro-pean\ f\r\ ca noi s\ `n]elegem cespune e de o ironie mu[c\toare.Ce comentariu ar mai trebui de -spre cum v\d ucrainenii viitorullor european? Aceast\ scen\ co-munic\ cu cea ̀ n care dou\ fete dela centru stau la coad\ ̀ n fa]a Am-basadei Italiei pentru a cere viz\ca s\ plece la produs. Acela e sin-gurul moment când vedem oamenicare vorbesc, a[teptându-[i rân-dul, dar vocea mul]imii e [i ea in-audibil\. Nu auzi cuvinte, ci cape-te de cuvinte `nc\lecate, zgomote.

T\cerea [i mutismul nu sunt,`ns\, acela[i lucru. Dic]ionarulsimbolurilor de Jean Chevalier [iAlain Gheerbrant (scos de Editu-ra Artemis `n mai multe edi]ii) ospune clar: „T\cerea este un pre-ludiu al deschiderii spre reve -la]ie, mutismul este ̀ nchiderea ̀ nfa]a revela]iei. (...) T\cerea deschi de

o cale de trecere, mutismul blo-cheaz\ calea aceasta. (...) T\cereaconfer\ lucrurilor m\re]ie [i ma-iestate, mutismul le depreciaz\ [ile degradeaz\“. T\cerea din Tri-bul nu e deloc lini[te, c\ci vio-len]a devine mijloc de comunica-re, dar mutismul nu e voluntar, civine parc\ `n urma unei anul\ria vorbirii, ca efect al unei for]e ex-terioare handicapante.

Acest mesaj f\r\ drept de apele livrat printr-o poveste col]u roa -s\, filmat\ prin planuri secven]\`n care aparatul uneori plute[tepe lâng\ personaje, alteori urm\ -rindu-le cu ochi `nghe]at `n pla-nuri fixe. Din tot acest naturalism[i aceast\ duritate implacabil\ apersonajelor (e ceva animalic `ncomportamentul lor, poate [i pen-tru c\ limbajul e strâns legat degândire), scena `ntreruperii desarcin\ bate tot [i e imposibil depri vit. De[i, fa]\ de scena simi-lar\ din 4 luni, 3 s\pt\mâni [i 2 zi-le, po]i detecta peste tot `n film [i`n diferite grade aplombul debu-tantului care vrea s\ demonstre-ze [i s\ impresioneze (supralici-tând sau evitând s\ taie prea mult).Oricum, filmul r\mâne remarcabil.

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

FalsificatorulUn b\rbat `nalt [i sl\b\nog, [ai zecide ani, c\ma[\ bleu-str\vezie devar\, maiou alb pe dedesubt, pan -taloni negri urca]i pân\ sub coaste,o pereche de urechi enor me, 50 demuzee [i galerii, 20 de state, o p\ -c\leal\ colosal\ – cam \sta-i MarkLandis, cel mai pro lific falsificatordin istoria artei. Din 1985 `ncoace,Landis a falsi ficat opere de art\ pecare le-a do nat apoi unor institu]iimai mult decât fericite s\ le pri meas -c\ f\r\ s\ fac\ cine [tie ce verifi -c\ri. „La finalul lui mai 2008, oschi]\ `n acua rel\ reprezentând ofemeie `ntr-o rochie galben\, cu ocurea ro[ie [i pantofi alba[tri, asosit la Okhlahoma City Museumof Art. Ini]ialele L.V., `n col]ul dindreapta jos, veneau de la numelelui Louis Valtat, o cuno[tin]\ a luiHenri Matisse. Schi]a era `nso]it\de copia unei pagini dintr-un cata -log de licita]ie, ca dovad\ a prove -nien]ei lucr\rii, [i de o scrisoare dela cineva din Mississippi pe numeMark Landis. Landis a cerut calucrarea s\ fie acceptat\ `n memo -ria tat\lui s\u, Locotenentul Ar -thur Landis Jr. din Marina Sta telorUnite. Muzeul avea deja o pic tur\de Valtat. Ca s\-i fac\ loc al\ turicelei noi, curatorii au dat jos unRenoir.“ (Alex Wilkinson, „TheGive away“, „New Yorker“, 26 au -gust 2013). ~n[el\toria lui Landis afost descoperit\ prin 2008, când uncurator a aflat c\ generosul colec -]ionar donase acela[i tablou c\trecinci-[ase institu]ii diferite, printrecare [i Art Institute of Chicago. Me -canismul era simplu: Landis ofereamuzeelor sau galeriilor exact arti[ -tii care-i interesau pe curatorii lor,pozând `ntr-un colec]ionar excen -tric. Curatorii `l tratau rege[te, `ipl\ teau hotelul, `l l\sau s\-[i ia totce voia din gift shop [i, `n majori -tatea cazurilor, nu cereau nici oexpertiz\ a lucr\rilor primite. IarLandis n-a putut fi acuzat niciodat\de nimic, pentru c\ nu [i-a vândutcopiile, ci le-a oferit. „Am crescut ̀ nEuropa, [i pe-atunci nu erau televi -zoare, iar mama [i tata obi[nuiaus\ ias\ serile, a[a c\ eu m\ distramsingur copiind ̀ n creion picturi dincataloage.“ De fapt, n-a fost un plana la Bonnie&Clyde, ci `ncercareaunui om de-a acoperi cu pasteluri osingur\tate prea zgomotoas\.

478

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Film

Iulia Blaga

Mu]enie

Frumuse]ea este `n ochii privitorului

Nu am v\zut Tribul nici la Cannes anul trecut (unde a fost premiat `n sec]iunea Semaine de la Critique),nici la Festivalul Les films de Cannes à Bucarest. L-am v\zut de-abia când a intrat `n s\li, fiinddistribuit cu curaj de Transilvania Film.