18 la mul]i ani 2008! - poliția română fileministrul cristian david a decis, recent, s` dezvolte...

$: 18 La mul]i ani 2008! - Poliția Română fileMinistrul Cristian David a decis, recent, s` dezvolte re]eaua at a - [a]ilor de afaceri interne ai Rom#niei \n str`in`tate. Domnia sa$
w w w . p o l i t i a r o m a n a . r o / r e v i s t a _ p o l i t i e i /

Anul 18

Nr. 9(845)

52pagini

3lei

LLaa mmuull]]ii aannii 22000088!!

Elevii liceului „Ion Creang`“ din Chi[in`u l-au colindat pe ministrul Cristian David

Poli]i[ti rom#ni „|n Serviciul P`cii”

Poli]ist` de excelen]`

Un plus de imagine pentru Poli]ia Rom#n`

“Duplex” rom#no - italian\mpotriva criminalit`]ii

În plin` iarn`, împotrivaatentatelor la aurul verde

Festivalul elevilor [i studen]ilor - talent,m`iestrie, competi]ie

Obiceiuri [i tradi]ii deiarn` \n diverse ]`ri

{ahistul nebun din Bittsevsky

DDii nn

ssuu

mmaarr

ppaagg.. 88

ppaagg.. 1111

ppaagg.. 1144

ppaagg.. 3322--3333

ppaagg.. 2200

ppaagg.. 3399

ppaagg.. 4488--4499ppaagg.. 1188--1199

EditorialDecembrie, lun` mirific

a[ezat` \n calendar. A devenit,

cel pu]in dup` 18 ani de la

Revolu]ie, generoas` \n eveni-

mente de excep]ie, din multe

puncte de vedere: na[terea

M#ntuitorului, evaluarea unui

an, a primului an european al

Rom#niei [i trecerea \n ur -

m`torul, cu mai multe spe ran]e

de bine [i de prosperitate. Dar,

\nainte de toate, Decembrie e

luna rena[terii neamului ro -

m#nesc [i a cuceririi definitive a

libert`]ii r`pite efemer de

inchizi]ia totalitar`. Este, a[adar,

firesc s` fim mai buni, mai ge -

nero[i, mai toleran]i, mai pu -

ternici [i, poate, mai pragmatici.

|n pragul noului an, pe care

ni - l dor im mai bun, v` ur`m

La mul]i ani!

Redac]ia

DDeecceemmbbrriiee –– mmiirr ii ff iicc aa[[eezzaatt`̀ \\nn ccaalleennddaarr

Ministrul Crist ianDavid a decis, recent, s`dezvolte re]eaua at a -[a]ilor de afaceri interne

ai Rom#niei \n str`in`tate.Domnia sa a aprobat, \nacest sens, s` trimit` noi“soli” ai M.I.R.A.(totofi]eri de elit`) \n Elve]ia,Fran]a [i la Delega]iaPer manent` a Rom#niei laN.A.T.O. Misiunea noilordiploma]i va \ncepe \nluna ianuarie a anului

viitor. Tot, \n 2008,Ministerul In ternelor [iReformei Administrativeva trimite ata[a]i de afac-eri interne în Grecia,Suedia, Danemarca, Bos -nia Her ]egovina, Ma -cedonia [i Muntenegru.|n prezent, suntacredita]i în calitate“diploma]i” ai inter-nelor 29 de ofi]eri.Ace[tia ac]ioneaz`în: Austria, Belgia,Bul garia, Cehia, Cro -a]ia, Fran]a, Ger -mania, Irlanda, Italia,Marea Britanie, Nor -vegia, Olanda, Po -lonia, Ru sia, Serbia,Spania, Statele Uniteale Americii, Turcia,U craina, Ungaria, lareprezentan]a Per -

manent` a României laUniunea European` [i laEuropol.

�

Al`turi de activitateadesf`[urat` de ata[a]ii de

afaceri interne, al]i 31 deofi]eri ai MinisteruluiInternelor [i ReformeiAdministrative se afl` înmisiuni operative în Italia[i Austria.

� Antoaneta DARIE

|n ultimile luni, domnul ministruCristian David s-a f`cut portstindardulideii de incluziune social` aminorit`]ii rome. A f`cut-o \n timpulvizitelor \n Italia, dar [i la recentulConsiliu de Justi]ie [i Afaceri Internede la Bruxelles. Mai precis, la reuni-unea oficialilor de afaceri interne cu

cu mini[trii muncii din UniuneaEuropean` (J.A.I - E.P.S.C.O).

|n fa]a selectei adun`ri, dom-nia sa a spus r`spicat: „Solicit`msprijinul Comisiei Europene pen-tru a evalua politicile [i instru-mentele existente în domeniulincluziunii sociale a minorit`]iloretnice dezavantajate [i, în special,a minorita]ii rome [i a prezenta,pân` la sfâr[itul lunii iunie 2008,un raport asupra progreselor

înregistrate, pentru a propune viitoarelinii de ac]iune c`tre Consiliu”. Îninterven]ia sa, domnul Cristian Davida salutat ini]iativa Pre[edin]ieiPortugheze a Uniunii Europene de aini]ia o dezbatere pe tema migra]iei,în contextul atingerii obiectivelor

Strategiei Lisabona. O strategieambi]ioas` care vizeaz`, dup` cum[tim, transformarea spa]iului comuni-tar în cea mai competitiv` for]` eco-nomic`, pân` în 2010.

Domnul ministru Cristian Davida afirmat c` România sprijin` ini]iati-va Comisiei Europene de a admitefor]a de munc` înalt calificat` dinspa]iul extra - comunitar dar a sem-nalat, simultan, un aspect foarteimportant: „Europa trebuie s` uti-lizeze, în primul rând, poten]ialul defor]` de munc` deja existent pe pia]aeuropean`”. Oficialul român a maicerut eli minarea oric`ror discrim-in`ri fa]` de cet`]enii europeni [i[anse egale de acces pe pia]a for]eide munc`.

Pledoarie pentru egalitatea de [anseDDoommnnuull mmiinniissttrruu CCrr iisstt iiaann DDaavviidd,, llaa RReeuunniiuunneeaa JJ..AA.. II .. -- EE..PP..SS..CC..OO.. --

FF OO TT OO GG RR AA FF II EE .. .. .. LL AA FF RR OO NN TT II EE RR ~~ Domnul

ministru

Cristian

David la

inaugurarea

celui mai

estic punct

de frontier`

al Uniunii

Europene

Diploma]i rom#ni ai “Internelor” trimi[i \n ]`rile europene

3

| n g e r i i 4

„Încerc un sentiment de pro-fund` emo]ie [i, în acela[i timp, demândrie pentru c` m` aflu înmijlocul unor oameni care s-au pusîn slujba Vie]ii” a declarat dl.Cristian David, ministrul In -ternelor [i Reformei Ad -ministrative, la Poiana Bra[ov, cuocazia ceremoniei de acordare dedistinc]ii lucr`torilor M.I.R.A.,care s-au remarcat prin acte deeroism în activitate \n acest an.Via]a unui om este darul cel maide pre] care trebuie ap`rat prinorice mijloace. Prin profesionalism[i curaj, cei 13 lucr`tori MIRA(pilo]ii: comandorii Daniel Persu,Emil Bucurescu, Romeo Lupu,c`pitan comandor C`t`lin Saulea,mai[trii militari Neculai Canache,Tiberiu Mato, Ion Chiri]` [iCristian Badiu - Unitatea Special`de Avia]ie; agent de poli]ie MariusStoica – I.P.J. Arad; scafandrii ser-gen]ii majori Alin Moldovan [iGabor Gheorghe – I.S.U. Mure[ [ilocotenent colonel Dorin Oltean –comandantul Grupului Special deSalvare- I.S.U. Bucure[ti) au pus,de multe ori, mai presus de via]alor, pe cea a celor pentru care auintervenit. „Meseria pe care v-a]iales-o este una de mare respon -sabilitate [i oamenii care ast`zi seafl` printre noi datorit` vou` sunto dovad` a faptului c` a]i în]elesr`spunderea ce v` apas` pe umeri[i nevoia de a fi permanentpreg`ti]i s` interveni]i în cele maidificile situa]ii .De voi depind ceiafla]i în situa]ii limit`.” amen]ionat dl. Cristian David.

|n Grecia - \mpotriva focului

Cel mai bun exemplu în acestsens este ac]iunea repre -zentan]ilor Unit`]ii Speciale deAvia]ie din aceast` var` cândae[tia au fost solicita]i, prin inter-mediul Centrului pentru Situa]ii deUrgen]` al Uniunii Europene, s`intervin` în Grecia pentru stin-

gerea unui incendiu de propor]iicare dep`[ea capacitatea de inter-ven]ie autorit`]ilor elene. Soli -citarea a fost adresat` statelormembre ale UE, România r`spun-zând prompt av#nd oamenipreg`ti]i [i tehnica necesar` uneiastfel de opera]iuni. Timp de os`pt`mân`, membrii echipajuluiromânesc, prezen]i în Grecia labordul unui elicopter al Unit`]iiSpeciale de Avia]ie a efectuat mis-iuni cu grad mare de risc, într-unprogram prelungit de la [asediminea]a pân` la nou^ seara,pentru sprijinirea autorit`]ilorelene la stingerea incendiilor demare amploare care izbucniser`pe teritoriul Greciei. În perioada27 august – 4 septembrie, opt spe-ciali[ti ai U.Sp.Av., coordona]i decomandantul Unit`]ii, comandorDaniel Persu, au executat misiunide stingere a incendiilor din nord-estul Atenei, într-o zon` muntoas`cu vânt puternic, dovedindu-[i efi-cien]a prin executarea în fiecare zia câte dou` misiuni, de trei ore [ijum`tate fiecare, timp în carereu[eau s` sting`, zilnic, în mediedou`-trei focare de incendii.Totodat`, speciali[tii Unit^]iiSpeciale de Avia]ie au ajutatfor]ele interna]ionale la identifi-carea unor alte surse de incendiiîn zon`, ale c`ror coordonate lecomunicau centrului de la sol pen-tru o interven]ie rapid` [i efi-cient`. Pilo]ii români au totalizat înaceast` misiune aproximativ 40 deore de zbor, timp în care au fosttransportate aproximativ 150 tonede ap`.

Un copil salvatde la moarte

Locotenent colonelul DorinOltean, comandantul GrupuluiSpecial de Salvatori din cadrulInspectoratului pentru Situa]ii deUrgen]` „Dealu Spirii” alMunicipiului Bucure[ti, a condus,în noaptea de 12 spre 13 iunie

2007, în satul Sinte[ti, jude]ul Ilfov,ac]iunile de salvare a unui copilc`zut în pu]ul casei, adânc de zecemetri. Bìe]elul, în vârst` de doarun an [i [ase luni, a fost salvatdup` o interven]ie care a durat numai pu]in de [ase ore, [i al c`reigrad de dificultate este foarte difi-cil de conceput, având în vederefaptul c`, la un moment dat,p`mântul a început s` se mi[te,echipa fiind nevoit` s` renun]e laescavator [i s` recurg` la lopat`.

„Chiar dac` în prim-plan estelocotenet colonelul Dorin Olteanvreau s` apreciez faptul c` acestarefuz` [i î[i arog` toatemeritele, sus]inând c`reu[ita opera]iunii s-adatorat muncii întregiisale echipe aflat` ladatorie din 12 spre 13iunie. Aceast` atitudinev` onoreaz` domnulecomandant [i neîncredin]eaz` c`, princontribu]ia unor oa -meni ca dumneavoas-tr`, mentalitatea înMinisterul Internelor [iReformei Admi nis tra -tive a cunoscut schim -b`ri importante în bine” a ]inut sêviden]ieze ministrul Internelor [iReformei Administrative.

{ase persoanescoase din r#ul

Mure[

Dreptul la via]` pentru un altcopil, pentru tat`l acestuia [i pen-tru to]i ocupan]ii unui microbuzc`zut în râul Mure[, la finalul luniioctombrie, a fost redat de al]ilucr`tori ai I.G.S.U., sergentulmajor Gheorghe Gabor [i sergen-tul major Alin Moldovan dinInspectoratul pentru Situa]ii deUrgen]` Mure[. Împreun` cuechipa mobilizat` în seara zilei de25 octombrie în jude]ul Mure[, aureu[it s` salveze [ase persoane,

printre care un copil de opt ani,dintr-un microbuz care a plonjat înrâul Mure[. Sergentul majorGheorghe Gabor este comandantde echipaj, conduc`tor auto peautospeciala de stingerea incendi-ilor, iar sergentul major AlinMoldovan este asistent medical,instructor la Centrul de Formareformatori în Asisten]` Medical` deUrgen]` [i Opera]iuni de des car -cerare din Mure[. De la absolvireastagiului de scafandri, în 2005, afost prima interven]ie atât de com-plex` la care au luat parte.„Curentul era foarte mare, apa

învolburat` rostogolea la vale totfelul de obiecte... Era greu deajuns la microbuz, se afla într-ocurb`, pozi]ionat într-o loc încare nu se putea interveni nicidintr-o parte, nici din alta... Eracurent foarte mare...”, î[iaminte[te unul dintre salvatori.„Aprecierea gestului dumnea -voastr` este cu atât mai mare cucât [tiu c`, pentru prima oar` dupàbsolvirea unui curs de scafandri,v-a]i confruntat cu o situa]ie atâtde dificil`. Acest lucru demon-streaz` înc` o dat` c` voin]a,responsabilitatea [i d`ruirea com-penseaz` uneori experien]a.Adresez felicit`ri [i celorlal]i co -legi care v-au sprijinit în aceanoapte, f`când posibil` rezolvareaevenimentului f`r` victime” a pre-cizat ministrul Internelor [iReformei administrative.

Un agent de poli]ie s-a aruncat \n fl̂ c^ri

Sincere felicit`ri agentului MariusStoica! Inspectoratul Jude]ean dePoli]ie Arad [i noi to]i ne mândrim cuastfel de lucr`tori cu atât mai mult cucât tinere]ea [i lipsa de experien]` îngestionarea incendiilor nu l-auîmpiedicat s`-[i ri[te propria via]`pentru salvarea a patru suflete dintr-ocas` în fl`c`ri. F`r` s` stea pe gân-duri, agentul de poli]ie s-a aruncat înfoc [i i-a scos din cas` pe cei patrucopila[i; Ciprian, Cristian, M`d`lin [i

Florin, cu vârste cuprinse între unu [ipatru ani, pe care tat`l lor îi aban-donase, gr`bit fiind s` se salveze pesine.

Dl. Cristian David a \ncheiat „Suntconvins c` exemplele ar putea conti -nua pentru c` interven]ia fiec`ruiadintre dumneavoastr` are o semnifi-ca]ie deosebit`, în special pentrufamiliile [i apropia]ii celor a c`rorvia]` a fost pus` în pericol. Fie c` vor-bim despre cazuri de amploare, fie desitua]ii izolate, toate au aceea[i miz`– salvarea de vie]i omene[ti. V`doresc ca, [i în viitor, devotamentuls` v` caracterizeze în fiecare misi-une, s` v` pute]i baza unii pe al]ii pen-tru atingerea scopului comun [i sàve]i acel strop de noroc de care enevoie pentru a transforma eforturileomene[ti în unele supraomene[ti.”

�� Viorel TURCU{

s a l v a t o r i5

6

{efii Poli]iilor din Sud - Estul Europeis-au reunit, recent, la Bucure[ti, laAdunarea General` Anual` a SEPCA(Southeast European Police ChiefsAssociation). Poli]ia Rom#n` a fostreprezentat`, a[a cum este firesc, dec`tre domnul chestor dr. GheorghePopa, inspectorul general al Poli]ieiRom#ne. La eveniment, au mai participat[i reprezentan]i ai Pactului de Stabilitateîn Sud - Estul Europei, ai CentruluiS.E.C.I. (Southeast European Coo -

perative Initiative),D.C.A.F. (De mo -cratic Control ofArmed Forces) [iInterpol. Reu ni u -nea S.E.P.C.A. dinCapitala Rom#niei amarcat un momentfericit de fruc-tuoas` convergen]`a ideilor, facilit#ndcolaborarea [i coo -perarea între po -li]iile membre, învederea dezvolt`rii[i implement`riistrategiilor, sis-temelor [i proce-

durilor poli]iene[ti în regiune, ridic`riicompeten]ei profesionale a poli]i[tilor,promov`rii unor m`suri eficiente de pre-venire [i combatere a criminalit`]ii, pre-cum [i dezvolt`rii parteneriatelor dintrepoli]ie [i comunitate.

Ca informa]ii de background,S.E.P.C.A. are o istorie relativ ”t#n`r`.”{efii Poli]iilor Europene s-au reunit, pen-tru prima oar`, \n Croa]ia, \n urm` cucinci ani. Acolo [i atunci, ei [i-au fixatdrept obiectiv esen]ial cre[terea calit`]ii

serviciilor poli]iene[ti oferite popula]ieidin ]`rile membre, în concordan]` cuprincipiile democratice [i în spiritul uneiconstante îmbun`t`]iri a acesteia.Statutul Asocia]iei a fost adoptat, înoctombrie 2002, la Bucure[ti, [i, totatunci, au fost ale[i membrii ComitetuluiExecutiv. C#[tig#nd repede prestigiu,S.E.P.C.A. este privit`, \n prezent, ca unadintre organiza]iile capabile s` ilustrezeideal principiul asum`rii regionale aproiectelor pe care se bazeaz` Pactul deStabilitate în Sud - Estul Europei în proce-sul s`u de transformare în Centrul deCooperare Regional` (RCC). A[a se facec` programele Ini]iativei ForumuluiPoli]ienesc (PFI) au fost preluate de c`treS.E.P.C.A.

Poli]i[tii români au participat al`turide colegii lor din Sud – Estul Europei laseminarii de instruire în domeniul com-baterii traficului de fiin]e umane, migra]ieiilegale, traficului de droguri [i combateriimarii criminalit`]i economico – financiare.De o aten]ie deosebit` s-a bucurat temadescuraj`rii sp`l`rii de bani [i falsific`riic`r]ilor de credit, precum [i combatereaterorismului [i a faptelor din sfera mariicriminalit`]i conexe criminalit`]ii organi-zate transna]ionale.

Prestigioasa Asocia]ie a pri -mit Premiul de Exce len]` alComisiei Europene pe anul 2007\n domeniul securit`]ii rutiere.

În calitate de membru deonoare al Automobil Clubului

Român (A.C.R.) [i partener lanivel insti tu ]ional în nu -meroasele campanii sociale deprevenire [i combatere a acci-dentelor rutiere, domnulchestor dr. Gheorghe Popa,inspectorul general al Poli]ieiRomâne s-a \nt#nit, recent, cureprezentan]ii Auto mobil Clu -bului Rom#n. Motivul?! Aceast`prestigioas` Asocia]ie a primit,la Bruxelles, din m#na domnu-lui Jacques Barrot, vice -pre[edintele C.E., Pre miului deExcelen]` al Comisiei Eu -ropene pe anul 2007 în domeni-ul secu rit`]ii rutiere, la catego-

ria Fe dera]ii [i Asocia]ii.Domnia sa i-a felicitat pe mem-brii Asocia]iei pentru aceast`distin]ie deosebit de onorant` [ia mai declarat: “apreciem, [i cuaceast` ocazie, modul în cares-a derulat cooperarea dintrePoli]ie [i Automobil ClubulRom#n, în vederea atingeriiunui scop comun, acela alreducerii vic timiz`rii pe [ose-lele din România”. {eful Poli]ieiRom#ne a reafirmat, totodat`,necesitatea intensific`rii coo -per`rii cu to]i factorii interesa]ipentru identificarea unor noisolu]ii de reducere a num`rului

de accidente rutiere [i, practic,de salvare a c#t mai multor vie]iomene[ti.

� Pagin` realizat` de Antoaneta Darie

P`rta[i la succesul Automobil Clubului Rom#n

{efii Poli]iilor Sud - Est Europene, \ntr-un moment de

FRUCTUOAS~ CONVERGEN}~ A IDEILOR

7

Conducerea Inspectoratului Ge -neral al Poli]iei Rom#ne i-a invitat, lamijlocul lunii decembrie 2007, peata[a]ii de afaceri interne [i poli]i[tii deleg`tur` acredita]i la Bucure[ti, la se -diul IGPR, \n vederea desf`[ur`rii unuiprogram comun de cunoa[tere reci-proc`, de documentare [i derela]ionare \n interesul comun al tutu -ror.

Prima parte a \nt#lnirii a constat\ntr-o \ntrevedere de prezentare, de oparte [i de alta, a problematicii ivite \nprocesul de cooperare poli]ieneasc`, araporturilor existente \ntre speciali[tiistrìni [i speciali[tii rom#ni.

|nt#lnirea a fost moderat` de c`tre[eful Direc]iei Afaceri Europene,Programe [i Cooperare Interna]ional`,comisarul-[ef Dumitru G#lm`.

|n cadrul lucr`rilor, au fost prezen-tate ac]iunile, m`surile [i reu[itelepoli]i[tilor rom#ni \n c#teva domenii decooperare poli]ieneasc` interna]ional`.

Respectiv, domeniul criminalit`]iiintinerante, [i \n cel al traficului dedroguri \n care sunt implica]i cet`]enirom#ni. Comisarul-[ef MarinAmur`ri]ei, adjunct al [efului Direc]ieide Investiga]ii Criminale, a f`cut amplereferiri, folosindu-se de date statistice

[i de exemple concrete, la situa]ia actu-al` \n ceea ce prive[te participarea“rom#neasc`” la comiterea deinfrac]iuni \n alte ]`ri, dar [i la bunacooperare cu poli]i[tii dinstatele respective. Totodat`, aadus \n dezbatere statutul unorfapte, precum cer[etoria,tratate diferit de legisla]iarom#neasc` fa]` de cea occi-dental`. Comisarul [ef SorinOprea, [eful DGCCCO, a f`cuto analiz` a fenomenului traficu-lui de droguri comis decet`]enii rom#ni \n strìn`tate.A prezentat cazuri, rute,grup`ri, planuri de prevenire [icombatere.

Ata[a]ii cu afaceri interne [iofi]erii de leg`tur` acredita]i laBucure[ti, prezen]i \n num`rde 19 la \nt#lnire, [i-au expri-mat, \n parte, mul]umirea pen-tru bunele rela]ii existente,asigur#ndu-i pe colegii rom#nide suportul lor \n toate proiectele pecare le \ntreprind.

Vorbitorii au relevat p`r]ile buneale colabor`rii, dar nu s-au sfiit sàtrag` aten]ia asupra unor lucruri care“sunt perfectibile”, cum le-au numit,

elegant, \n limbaj diplomatic.Dac` unii au acuzat lipsa de

preg`tire prealabil` [i ac]ionarea subimperiul improviza]iei, al]ii au salutatcapacitatea poli]i[tilor rom#ni de aimproviza [i de a da ritm, eficien]` [ioperativitate cazurilor aflate \nrezolvare.

La finalul \ntrevederii din sala deconsiliu, [eful Poli]iei Rom#ne,chestorul dr Gheorghe Popa, [i-a expri-mat aprecierea pentru astfel de\nt#lniri, i-a salutat pe fiecare \n parte,f`c#nd un scurt schimb de amabilit`]i,[i [i-a \nnoit promisiunea f`cut` cuocazia \nvestirii \n func]ie. ”S` fi]i siguric` voi fi deschis cooper`rii eficiente [itransparente, deoarece am convin-gerea c` doar \mpreun` putem sìnvestig`m un domeniu at#t de dificil,precum sunt crima transna]ional` [icrima organizat`”.

|mpreun`, cei prezen]i s-au \mbar-cat \ntr-un autocar pentru efectuareaunei excursii prin frumoasa zon` a VìiPrahovei.

� Ina B~LAN

||nntt##llnniirree ddee aaffaacceerrii .. .. .. ttrraannssnnaa]]iioonnaallee

|n perioada 30 noiembrie – 2 decem-brie a.c. o delega]ie din InspectoratulGeneral al Poli]iei Rom#ne, condus` dedomnul comisar-[ef GheorgheDragomiroiu, adjunct al inspectoruluigeneral, s-a deplasat \n ProvinciaKosovo pentru a lua parte laFestivitatea de Acordare a MedalieiO.N.U. ”|n Serviciul P`cii”, evenimentorganizat cu ocazia Zilei Na]ionale aRom#niei.

Din partea Ministerului Internelor [iReformei Administrative au participatdomnii: chestor general NicolaeBerechet, secretarul general al M.I.R.A.,chestor principal Nicolae Chesnoiu,director general al Direc]iei GeneraleFinanciare, comisar [ef Ovidiu B#rl̀ , [efServiciu Reprezentare Extern ,̀ iar dinpartea I.G.P.F., domnul comisar [efFlorentin Robescu, [eful Direc]iei deCombatere a Criminalit`]ii Trans -frontaliere.

|n ziua sosirii \n Provincia Kosovo,la 30 noiembrie a.c., delega]ia rom#n`a fost invitat` [i a participat la recep]ia

organizat` de {eful Biroului deLeg`tur` al Rom#niei \n Kosovo, dom-nul Daniel Banu.

La 1 decembrie, delega]ia oficial`s-a \nt#lnit cu contingentul rom#n depoli]ie. |n cadrul \nt#lnirii, domnulchestor general Nicolae Berechet a datcitire mesajului ministrului de interne

Cristian David, iar domnul comisar-[efGheorghe Dra go miroiu l-a prezentatpe cel al inspectorului general alPoli]iei Rom#ne, subliniind faptul c`participarea poli]i[tilor rom#ni \ncadrul U.N.M.I.K. reprezint` interesulRom#niei pentru realizarea stabilit`]ii\n Kosovo precum [i \n alte zone alelumii, cum ar fi: Bosnia Her]egovina,Macedonia, Congo, Haiti, Afganistan,Timorul de Est. Totodat`, participareapoli]i[tilor ro m#ni la aseme-nea misiuni speciale consti-tuie o bun` oportunitate de adob#ndi noi cuno[tin]e [iexperien]e privind modul [istandardele interna]ionalede ac]iune, procedurile apli-cate, coope rarea cu altefor]e, gestionarea [isolu]ionarea pa[nic` a con-flictelor.

Domnul comisar-[efGheor ghe Drogomiroiu a \nm#nat apoi20 de diplome de onoare poli]i[tilorrom#ni care s-au remarcat prin rezul-tatele ob]inute \n cadrul misiunii ONU.

La \nt#lnire poli ]i[tii au ridicat oserie de probleme cu care se con-frunt`, membrii delega]iei lu#nd act deacestea pentru a proceda la rezolvarealor legal`.

|n continuare, \n cadrul Festivit`]iidesf`[urate cu aceast` ocazie, [efulPoli]iei UNMIK, domnul RichardMonk a decernat unui num`r de 36 de

ofi]eri rom#ni Medaliile “|n ServiciulP`cii” [i Certificatele O.N.U.,felecit#ndu-i pentru profesionalismuldovedit [i activitatea prestat`.

Pe timpul \nt#lnirii care a avut loculterior \ntre delega]ia rom#n` [i [efulPoli]iei U.N.M.I.K. au fost discutatepro bleme de interes comun \n vedereaeficientiz`rii activit`]ii misiunii O.N.U.\n Kosovo, ocazie cu care domnulcomisar [ef Gheorghe Dragomiroiu a

\nm#nat domnului Richard Monk o pla-chet` din partea InspectoratuluiGeneral al Poli]iei Rom#ne.

Activitatea de decernare aMedaliilor O.N.U. “|n Serviciul P`cii”s-a \ncheiat cu o sear` festiv` organi-zat` de contingentul rom#n de poli]ie lacare au participat aproximativ 300 deinvita]i, reprezentan]i ai poli]iilor altorstate afla]i \n Kosovo.

�� Nicu[or DULGHERU

Poli]i[ti rom#ni „|n Serviciul P`cii”8

9

Poli]i[tii britanici sunt re -cunoscu]i pentru modelele exclu-siviste de autovehicule pe care leau \n dotare. Ei au luat în vizor unmodel mult mai exclusivist, CaparoT1, un adev`rat monopost deFormula 1 pentru [osea. Ve[tile vindin Londra, unde Poli]ia brita nic` [iCaparo au preg`tit un model T1 pen-tru evenimentul MPH '07, care aavut loc recent \n Birmingham.

Botezat „Rapid ResponseVehicle“ (RRV), conceptul a fost

dezvoltat pentru a descuraja infrac-torii care ar putea s` se g#ndeasc`

la o sc`pare \n vitez`. Conceptulprezentat de Poli]iabritanic` [i Caparoeste identic cu mo -delul de serie, perfor-man]ele propulsoruluiV8 de 3.5 litri fiindasem`n`toare: 575 decai putere la 10.500 derpm [i un cuplu motorde 420 Nm la 9000 derpm.

Printre apari]iilede senza]iepe drumu -rile Angliei se afl` [iFerrari 612 Scagliettivopsit \n culorile poli]iei[i echipat cu girofar. Pel#ng` acest “tunning”,Scaglietti-ul a primit [iun pachet de manevra-bilitate GTS [i maimulte op]ionale de sigu-ran]`. Ma[ina a fostprezentat` Pol i ] ie iengleze la inaugurarea

turului aniversar "60 de aniFerrari" \n Marea Britanie.

Poli]i[tii britanici mai au un as\n mânec` cu care se pot l`uda:departamentul din East Sussex afost echipat cu o arm` de invidiat\mpotriva tendin]elor ilegale(viteza excesiv`): un superb exem-plar Lotus Exige pe care \l vor uti-liza exclusiv pentru misiuni “paci-fiste” [i nu pentru urm`riri ca-nfilme, a[a cum ar putea p`rea laprima vedere.

Astfel, pentru a preveni acciden-

tele tinerilor care \ncep primii ani de[oferie cu tendin]a de a \nfige ad#ncpiciorul \n accelera]ie, Lotus-ulpoli]iei britanice va fi utilizat \n cam-panii [i \nt#lniri cu scop preventiv.

Explica]ia e simpl` [i esteenun]at` chiar de c`tre poli]i[tii dinAlbion: "Nu vom fi nevoi]i de acums` mergem s` c`utam tinerii [i s` \i\nv`]`m regulile de circula]ie, civor veni ei la noi, atra[i fiind denoua ma[in`".

� Marius POPESCU

““BBoobbbbyy”” [[ ii mmaa[[iinnii llee rraappiiddee

Domnul Jürgen Schubert, inspec-torul general al poli]iilor de interven]iedin Ministerul Federal de Interne ger-man a fost primit, la sediul MinisteruluiInternelor [i Re for -mei Administrative,de c`tre ddomnulchestor dr. DamianMiclea, ad junct alDepar ta mentului deOrdine [i Siguran]`Public` din cadrulM.I.R.A, în contextulvizitei de lucru pecare oficialul germana efectuat-o, înRomânia, în perioada13 - 15 decembrie2007. Oas petele s-a\n t#lnit, de aseme-nea, cu re pre zentan]i ai conducerii Ins -pec toratului General al Poli]iei Române.La sediul acestei institu]ii, “solul”poli]iei germane a fost primit de c`tredomnul comisar [ef GheorgheDragomiroiu, adjunct al {efului Poli]ieiRom#ne. |naltul oaspete german a maiparticipat la inaugurarea unui laboratorde prevenire a criminalit`]ii, finan]at departea german`, la Centrul de StudiiPostuniversitate al M.I.R.A.

Pe durata convorbirilor bilaterale,domnul Damian Miclea a vorbit despremarele poten]ial de cooperare apoli]i[tilor rom#ni cu partenerii lor din

landul Baden - Württemberg.Din c#te se [tie, Poli]iaRomân` dezvolt`, din anul2005, o serie de m`suri utile, înspecial în domeniul preg`tiriicontinue, cunoa[terii metode-lor germane de lucru, în dome-niul prevenirii criminalit`]ii [i,mai ales, al implic`riiautorit`]ilor locale în activi-tatea de prevenire.

Oficialul român a apreciat,în mod deosebit, contribu]iap`r]ii germane la deschidereaa dou` Centre de Prevenire, laSibiu [i la Bucure[ti, (30.000euro în anul 2006), exprimân-du-[i speran]a c` autorit`]ileromâne vor putea beneficia de

asisten]a german` pentru extindereaacestui program [i la nivelul altorjude]e din România. De altfel, unul din-tre obiectivele principale ale vizitei ofi-

cialului german afost evaluarea finan -]`rilor acordate p`r -]ii române, în ca -drul pr o iectelor deprevenire a crimi-nalit`]ii derulate cuparteneri de coo -perare din landulB a d e n - W u r t t e m -berg, la Bucure[ti[i Sibiu. În acestsens, domnul Jür -gen Schubert a luatparte, la Centrul deStudii Postuni ver -

sitare al M.I.R.A., la deschiderea ofi-cial` a laboratorului de prevenire acriminalit`]ii [i la transferul unordot`ri IT, în valoare de 15.000 euro.Suma a fost acordat`, sub forma uneisponsoriz`ri, de partea german`.Ac]iunea a \ntrunit sufragiile utiliza-torilor finali ai acestei sponsoriz`ricare vor beneficia de un spa]iu mod-ern, dotat cu aparatura necesar`, pen-tru a derula activit`]i de preg`tirecontinu` pentru lucr`torii Mi -nisterului Internelor [i ReformeiAdministrative în domeniul preveniriicriminalit`]ii.

Op]iune pentrurela]ii bilaterale

apropiate

Cooperarea româno - german` a fostintens`, în contextul preg`tirii Românieipentru aderarea la Uniunea European`,

iar acum, ca stat membru cu drepturidepline al UE, România este preocupat`de continuarea [i dezvoltarea unei rela]iibilaterale apropiate cu partenerii dinRepublica Federal` Germania.

Conducerea Ministerului Internelor[i Reformei Administrative a promovatconstant rela]iile de cooperare cuomologii germani, aspect reflectat atâtprin întâlnirile periodice dintre celedou` p`r]i, cât [i prin sprijinirea comun`a unor ini]iative în spa]iul european.

De asemenea, în anii 2006 [i 2007, aufost organizate la Sibiu, în colaborare cupartenerii din Baden - Württemberg, treiseminarii - extrem de utile [i apreciatede participan]ii români - pe linie de pre-venire [i reac]ie la evenimente majore.

Totodat`, 18 exper]i români în dome-niul prevenirii au luat parte la trei vizitede studiu organizate, în Germania,foarte importante pentru cunoa[tereacondi]iilor de derulare a parteneriatuluiîntre structurile de aplicare a legii, înspecial poli]ia local` [i autorit`]ile locale,modelul german fiind apreciat de spe-ciali[tii români.

� Antoaneta DARIE

La Centrul de Studii Postuniversitare al M.I.R.A, inaugurat cu sprijin german

Un nou laborator de prevenire a criminalit`]ii

10

11

2007 a fost un an special [i pentrusubinspectorul Luciana Balte[, ofi]erde rela]ii publice, purt`tor decuv#nt, \n cadrul ServiciuluiManagement Organizatoric,Comunicare Public` [i Rela]iiInterna]ionale – I.P.J. Sibiu, lafel ca pentru to]i colegii sì,r`spunz#nd cu brio unui pro-gram de anvergur`, carte devizit` reflect#nd spiritualitate –„Sibiu - Capital` CulturalÈuropean`”. Un an impun#ndun volum de munc` f`r` prece-dent. La un asemenea ritm almanifest`rilor, \n special culturale, dar[i al activit`]ilor curente, ritm pu]inspus alert, nu [i-ar fi putut realiza misi-unea dac` nu ar fi manifestat unextrem profesionalism.

Subinspectorul Luciana Balte[,absolvent`, \n 2003, a Facult`]ii deDrept la Universitatea Rom#no-German` Sibiu [i ob]in#nd masterul \n[tiin]e penale la Universitatea „LucianBlaga” Sibiu \n anul 2006, [i-a continu-at perfec]ionarea profesional` prinabsolvirea cursului postuniversitar„Negociere [i Rela]ii Publice”, precum[i prin participarea la numeroase se -minarii [i cursuri organizate deI.G.P.R. Totodat`, cunoa[te foarte binelimbile englez`, german` [i francez`.Toate acestea constituie atuuri, maiales \n rela]ia cu reprezentan]ii media,c`rora a reu[it s` le c#[tige \ncrederea[i s` le devin` un real partener.Misiunea sa este extrem de impor-tant`, deoarece desf`[oar` activit`]icare vizeaz` promovarea imaginiiInspectoratului de Poli]ie al Jude]uluiSibiu prin: participarea la emisiuni

radio-tv, conferin]e de pres` (\n fiecarevineri Poli]ia Rutier` prezint` statistici,

ac]iunile preventive, evenimente [icauzele acestora, iar lunar au loc con-ferin]ele de pres` cu [eful inspectorat-ului). Cadrele Inspectoratului dePoli]ie al Jude]ului Sibiu au fostprezente la 50 de emisiuni transmisepe cele 3 posturi locale de televiziune.

|n parteneriat cu media

Pentru c` ne refeream la un volumdeosebit de munc`, subinspectorulLuciana Balte[ a desf`[urat activit`]i derela]ionare cu media, redactând, nereferim doar la segmentul de timp ia -nuarie – septembrie, 190 buletine depres` [i 120 - informative, comunicate [i[tiri de pres`. Ea a mai organizat 20briefing-uri [i conferin]e de pres`, fiindpuse la dispozi]ia jurnali[tilor [i imaginifilmate de la diferite activit`]i ale inspec-toratului. De asemenea, jurnali[tii aufost invita]i s` participe la 16 ac]iunimediatizate pe linie de Poli]ie rutier`. Aîntocmit 33 articole de pres` referitoare

la diferite activit`]ii ale I.P.J. Sibiu, careau ap`rut pe site-ul intern al Poli]ieiRomâne, respectiv Intrapol.

Buna colaborare cu presa s-a mate-rializat [i la nivelul revistei noastre,Luciana Balte[ fiindu-ne un loial cores -pondent.

Poli]ista s-a implicat [i în organi-zarea unor evenimente, precum:deschiderea Centrului de Consiliere [iPrevenire a Criminalit`]ii, Ziua Poli]ieiRomâne, S`pt`mâna Siguran]eiRutiere, deschiderea structurii depoli]ie din Centrul istoric, asigurândmediatizarea acestor evenimente, \npresa local` [i central`.

Pe adresa de web a I.P.J. Sibiu afost realizat un link dedicat specialcelei de-a treia Mari Adun`riEcumenice, gazd` fiind Sibiul. Peacest link, Luciana a postat zilnic mate-riale informative [i recomand`ri pen-tru cet`]eni. De asemenea, s-a implicatîn realizarea materialelor necesarereactualiz`rii paginii WEB a inspec-toratului.

La aceste activit`]i, se mai potadùga întocmirea [i punerea în apli-care a Planului de rela]ii publice alinspectoratului [i a Planului privindalgoritmul de gestionare al crizelormediatice pe anul 2007; realizareasuplimentului „Poli]ia sibian`";numeroase interven]ii pe posturilede radio [i televiziune locale [ina]ionale, de ordinul sutelor, despreevenimentele petrecute pe razajude]ului Sibiu; activit`]i de rela]ionarecu media prin acordarea de sincron,anun]area evenimentelor, acordareasprijinului în vederea întocmirii unormateriale [i [tiri de pres` - zilnic.

Tot \n baza unei rela]ii bune cupresa, au fost organizate concursuri depescuit [i paint-ball, la care au partici-pat peste 50 de jurnali[ti acredita]i pel#ng` I.P.J. Sibiu.

� Roxana GHEORGHIU PAP

Poli]ist` de excelen]`Luciana Balte[ poate fi caracterizat`, \n cuvinte s`race de alt-

fel, \n compara]ie cu personalitatea sa, astfel: frumuse]e, \n per-fect` consonan]` cu inteligen]`. Seriozitate extrem`, infinit`r`bdare la nivelul rela]iilor interumane. Solu]ionarea unor pro -bleme deosebite [i mult` lumin` sufleteasc`. |ncercam, astfel, s`contur`m, ce-i drept laconic, portretul unei poli]iste de excelen]`.

|n num`rul anterior alrevistei, despre Inspec -toratul de Poli]ie alJude]ului Mehedin]i pre -zentam scurte reperebiografice [i profesionaleale unor poli]i[ti pe care i-am \nt#lnit pe timpul docu-ment`rii efectuate atunci \ncadrul unit`]ii. Erau, a[acum aveam s` constat ulteri-or, numai o mic` parte aunui mecanism bine articu-lat [i pus la punct, av#nd \nvedere aici inspectoratul \nansamblul s`u.

Argumente \n sprijinulacestei afirma]ii mi-afurnizat chiar inspectorul[ef, dl. comisar-[ef Cons -tantin Radoslav care, dup`stabilirea detaliilor activit`]iiunei echipe unice ce investi-ga o crim` [i dup` stabilireamodului de rezolvare a

problemelor manageriale\mpreun` cu cei doiadjunc]i; comisarii [efiGheorghe Podeanu (Inve -stigarea Criminalit`]ii) [iStelic` Zamfiroiu (Ordine [isiguran]` public`) a g`sittimpul necesar pentru oscurt` retrospectiv` a acti -vit`]ii unit`]ii. |n acest sens,domnia sa mi-a vorbit cuprofesionalism despre prio -rit`]ile avute \n aten]ie (pre-venirea infrac]ionalit`]ii,colaborarea cu cet`]enii,diminuarea faptelor cu autornecunoscut, constatareainfrac]iunilor de natur` eco-nomico-financiar`, asigu-rarea climatului de sigu-ran]`, lini[te [i ordine pen-tru cet`]eni etc.) [i cuc`ldur` despre colegi. Dac`\n privin]a priorit`]ilor statis-ticile sunt cele care le

demonstreaz` modul de\ndeplinire, poli]i[tii me -hedin]eni au \n, [eful inspec-toratului at#t un bun manag-er (cu toate calit`]ile solici-tate de func]ia \ndeplinit`) [iprofesionist c#t mai ales uncamarad apropiat. Despremarea majoritate a colegilorcomisarul-[ef ConstantinRadoslav a avut cuvinte de

apreciere: „Sunt tineri, binepreg`ti]i [i dornici demunc`. De aici [i rezultatele[i promov`rile. De fapt,I.P.J. Mehedin]i „a furnizat”\n ultimul timp poli]i[ti careau ocupat func]ii de condu -cere [i \n alte unit`]i, at#t alePoli]iei c#t [i ale Poli]iei deFrontier`”. |n rela]ia cucomunitatea, respectul de

sine, con[tiin]a necesit`]ii\ndeplinirii atribu]iunilor [irespectul pentru profesiaaleas` constituie elementecare potenteaz` apropiereadintre poli]ist [i cet`]ean, \nbeneficiul ambelor p`r]i.Dealtfel, aten]ia acordat`desf`[ur`rii acti vit`]ilor \nsprijinul cet` ]enilor estereliefat` at#t de prezen]a

nemijlocit` \n teren, \nmijlocul comunit`]ii apoli]i[tilor de proximitate,de solicitudinea manifestat`fa]` de solicit`rile [idolean]ele cet`]enilor c#t [ide \nt#lnirile periodice cuace[tia, organizate ori dec#te ori este nevoie. |nafara briefing-urilor bi -s`pt` m# nale, \n cadrulc`rora cadre de conducerepun accent \n special pepopularizarea m`surilor deprevenire [i pe modul de\ndeplinire de c`tre person-al a diferitelor misiuni,poli]i[ti din comandainspectoratului; precum [idintre cei care s-aueviden]iat \n munc`, suntinvita]i [i particip` la emisi-uni la toate cele trei posturilocale de televiziune. |ntoate ocaziile, \n toate\mprejur`rile poli]i[tii,ac]ion#nd \n interesul legii

[i \n serviciul cet`]enilor nuuit` s` le reaminteasc`acestora despre m`surilede prevenire. Ca un mod departi cipare con[tient` la \m -bun`t`]irea continu` a cli-matului de ordine [i a pro-priei siguran]e.

� Nicu[or DULGHERU

M`surile de prevenire,

|ntre obliga]ie [i responsabilitate

12

La 8 decembrie a.c., la ora 19.15,poli]i[ti din cadrul Poli]iei municipiuluiSalonta din Inspectoratul de Poli]ie alJude]ului Bihor, au fost sesiza]i prin“S.N.A.U. 112” c` persoane necunos-cute au p`truns într-o cas` de schimbvalutar din Salonta.

Dup` ce au folosit un tub de sprayparalizant [i i-au aplicat casierei, mai

multe lovituri, au sustras din seif echiva-lentul a 140 000 lei (euro, dolari, forin]i[i lei).

La fa]a locului s-a deplasat cu opera-tivitate un echipaj de la Poli]ia municipi-ului Salonta, care l-a surprins [i imobi-

lizat Paris Omar, din localitatea Bergone –Lovere, Italia, recidivist, condamnat pen-tru r`pire [i jaf armat. Poli]i[tii bihoreni aug`sit asupra sa [i banii sustra[i.

În urma cercet`rilor efectuate s-astabilit c` acesta ar fi fost ajutat lacomiterea faptei, de c`tre C.C.F., de 21

de ani, din localitatea bihorean`Botean, T.Z.L.A., de 23 de ani, din Uriu,jude]ul Bistri]a - N`s`ud [i de or`dean-ul B.C.M., de 29 de ani.

În cursul acelea[i seri, cei trei suspec]iau fost depista]i de c`tre poli]i[ti \n locali-tatea Bicaci, într-un autoturism marcaBMW înmatriculat în Italia, cu care fugis-er ̀de la locul comiterii infrac]iunii.

Cei patru au fost re]inu]i pentru operioad` de 24 ore pentru s`vâr[ireainfrac]iunilor de tâlh`rie [i complicitatela tâlh`rie, urmând a fi prezenta]iParchetului [i Judec`toriei Salonta, cupropunere de arestare preventiv`.

Cercet`rile sunt continuate depoli]i[ti din cadrul Serviciului deInvestiga]ii Criminale, ServiciuluiCercet`ri Penale, Serviciului de OrdinePublic` [i Poli]iei municipiului Salonta,

pentru stabilirea întregii activit`]iinfrac]ionale a celor în cauz`.

De remarcat [i apreciat este ati-tudinea unui cet`]ean care, observândac]iunile în curs de desf`[urare ale celorpatru suspec]i, nu a avut nici unmoment de ezitare [i a alertat deurgen]` poli]ia prin “S.N.A.U. 112”, par-ticipând totodat` la imobilizarea infrac-torului. Datorit` reac]iei sale prompte,tân`rului Nicolae Chiurtu, poli]i[tiibihoreni au reu[it prinderea în flagrant[i recuperarea întregului prejudiciu.

Pentru fapta sa, Nicolae Chiurtu afost recompensat de [eful IPJ Bihor, dl.omisar [ef Liviu Popa care a promis c`va face demersuri ca tân`rul s`-[i\ndeplineasc` visul [i s` devin` poli]ist.

Atitudine civic` de excep]ie

13

În urma cercet`rilor efectuate timp de c^teva luni dec^tre poli]i[tii bihoreni s-a stabilit c` în perioada septem-brie - noiembrie a.c., T.I.F., din Vi[eu de Sus, jude]ul

Maramure[, C.I., dincomuna bihorean^Cheriu, recidivist [iB.I.T., de 21 de ani,din Hidi[elu de Sus,jude]ul Bihor, sunt suspecta]i c` ar fi braconat mai multeexemplare de cerb [i mistre], pe fondurile de vân`toaregestionate de A.J.V.P.S. Bihor.

Cu ocazia descinderii efectuate de c^tre poli]i[tiibihoreni la un imobil din municipiul Oradea unde mara-mure[eanul T.I.F. locuie[te f`r` forme legale, au fost

descoperite [ase arme devân`toare (trei cu glon] [i treilise), de]inute de c^tre acesta înbaza permisului de port-arm`,precum [i aproximativ 40 kilo-grame de carne de vânat [ipreparate din carne, pentru carenu avea documente justificative.

La sf#r[itul lunii noiembriea.c., poli]i[tii Biroului Arme, Explozivi, Substan]e Toxice,Explozivi au început urm`rirea penal` pentru s`vâr[ireainfrac]iunii de braconaj cinegetic, fapt` prev`zut` [ipedepsit` de art. 42 alin.1 [i 2 din Legea nr. 407/2006.

Cercet`rile sunt continuate pentru stabilirea întregiiactivit`]i infrac]ionale a braconierilor.

Pedeapsa prev`zut` de lege pentru comiterea unor ast-fel de fapte este închisoarea de la 3 la 10 ani.

� Pagin` realizat` deViorel TURCU{

Braconaj cinegetic

{eful I.P.J. Bihor, dl. comisar-[ef LiviuPopa \mpreun` cu viiotorul poli]ist

Calitatea profesional` de exce-len]` a criminali[tilor rom#ni aprimit,recent, o noua confirmare. De -

acum \nainte, instan]ele de judecat`europene vor recunoa[te expertizelecriminalistice ale Poli]iei Rom#ne.Aceasta deriv` din faptul c` [apte serviciide criminalistic` din Institutul de profil,dispuse la nivel na]ional, au primit acre -ditarea RENAR. Eve nimentul reprezint`

o extensie a acredit`rii RENAR \ndomeniul criminalistic, aceasta fiindacordat`, \n decembrie 2006, Institutuluide Criminalistic` din I.G.P.R.

Tot \n 2006, Institutul deCriminalistic` a implementat Sistemul

de Management al Calit`]ii, \n conformi-tate cu Standardul European ISO17025/2005, standard care prezint`direc]iile generale [i cerin]ele pe carelaboratoarele criminalistice trebuie s` le\ndeplineasc` pentru a demonstra c`func]ioneaz` \ntr - un sistem demanagement, c` sunt compe-tente tehnic [i c` pot s`genereze rezultate valide, dinpunct de vedere tehnic.

Pentru implementarea sis-temului de management alcalit`]ii, criminali[tii rom#ni auparcurs , de - a lungul a doi ani,mai multe etape.

A fost elaborat Manualulcalit`]ii [i au fost emise proce-duri specifice pentru domeniilestabilite pentru acreditare. Spa]iile desti-nate \ncerc`rilor [i preg`tirii personalu-lui au fost reamenajate, s-au instituit re -guli \n ceea ce prive[te \nregistr`rilecalit`]ii [i au fost efectuate audituri,urmate de ac]iuni preventive/coercitive

[i de revizuirea documentelor..De altfel rezultatele Institutului de

Criminalistic`, pe acest plan, sunt multi-ple. Acesta are acreditate 56 procedurispecifice de lucru, precum [i 117 proce-duri generale [i instruc]iuni de lucru

pentru domeniile: expertize criminalis-tice clasice, identific`ri judiciare, analizefizico-chimice \n domeniul chimiei judi-ciare [i al expertizelor biocriminalistice.

�Antoaneta DARIE

14

Finalizat - Manualul de bune practici \n cercetarea la fa]a locului

Un alt succes al Institutului de Criminalistic` \l constituie finalizarea Manualului debune practici \n cercetarea la fa]a locului. Apreciabile sunt,de asemenea, eforturile pentrueficientizarea activit`]ilor desf`[urate cu ocazia investig`rii tehnico - [tiin]ifice a loculuifaptei, prin utilizarea unor mijloace tehnice moderne, iar, \n prezent, se deruleaz` activ-it`]i de preg`tire \n vederea implement`rii, la nivel na]ional, a Standardului European ISO17020/2005. Acesta se refer` la criteriile generale pentru func]ionarea diferitelor tipuri deorganisme care desf`[oar` activit`]i de inspec]ie [i care poate fi utilizat pentru investi-garea tehnico-[tiin]ific` a locului faptei. Pe parcursul anului 2007, exper]i ai Institutului deCriminalistic` au preg`tit 600 de poli]i[ti criminali[ti: responsabili cu calitatea ([efi deserviciu), manageri tehnici [i al]i ofi]eri din unit`]ile teritoriale ale I.G.P.R., \n vedereaimplement`rii sistemului de management al calit`]ii, la nivel teritorial. Acestora le-au fostprezentate aspecte privind implementarea sistemului de management al calit`]ii - ambi-entare, manualul calit`]ii, proceduri generale, proceduri specifice, instruc]iuni de lucru,atribu]ii \n domeniu, le-a fost acordat sprijin, sfaturi [i materiale, \n special celor [apte ser-vicii criminalistice identificate ca fiind preg`tite pentru acreditare: Cara[, Bihor, Bra[ov,Giurgiu, Ia[i, Buz`u [i Timi[. |n luna septembrie 2007, acestea au depus documenteleprin care se solicit` acreditarea.

UUnn pplluuss ddee iimmaaggiinnee ppeennttrruu PPooll ii ]] iiaa RRoomm##nn`̀::

{{aappttee sseerrvviicciiii ddee ccrriimmiinnaalliissttiicc`̀ aauu pprriimmiitt aaccrreeddiittaarreeaa RREENNAARR

15

“C`l`torului \i [ade bine cu dru-

mul” - o [tim cu to]ii, dar zicala nu li se

potrive[te deloc infractorilor care fug

\n strìn`tate, dup` comiterea unui

delict. C` nu “]ine” [i c`, \n ultim`

instan]`, nu “scapi” au sim]it - o pe pro-

pria lor piele, Georgiana C. [i cei doi

complici ai ei. |n urm` cu [apte luni, ei

au t#lh`rit un patron turc, prin

faimoasa metod` Maradona. Iat`, fil-

mul delictului… Femeia i-a telefonatturcului Burhantin G., om de afacericu sediul \n Rom#nia [i l-a chemat, subun pretext oarecare, la o adres` dincartierul Drumul Taberei. La locul de“rendez - vous”, acesta a fost intercep-tat de c`tre Lucian C. (27 de ani), dinjude]ul Ilfov [i de c`tre fratele sù. Cuun tupeu f`r` limite, cei doi s-au datdrept poli]i[ti de la “CrimÒrganizat`”, iar ca s` fie “credibili”aveau fe]ele acoperite cu cagule. Ce aurmat?! |n doi timpi [i trei mi[c`ri, subpretextul c` turcul s-ar afla \n “ilegali-tate”, l-au amenin]at cu un pistol [i l-au\nc`tu[at, apoi, l-au "per chezi]ionat"corporal, depo se d#ndu-l de bunuri: untelefon mobil, un ceas, actele person-ale, cheile de la ma[in` [i de la cas`.Speria]i de interven]ia trec`torilor cares-au alertat la zgomotul ce “emana” dinacea loca]ie, t#lharii au urcat \ntr-unautoturism de culoare ro[ie [i au fugitde la locul faptei. Ulterior, ei au dat bircu fugi]ii [i din ]ar`, “canton#nd”, mai

\nt#i, \n Elve]ia, apoi \n Suedia. Dorul

de “patrie” le-a dat, \ns`, ghes, iar, la

\ntoarcere, au picat <<pe ei>>, chiar

poli]i[tii bucure[teni de la “Crim`

Organizat`” (cei autentici, evident!),

sprijini]i de for]ele de Interven]ie

Rapid`. Infractorii au fost re]inu]i [i

prezenta]i unei instan]e de judecat`, cu

propunere de arestare preventiv`, pen-

tru t#lh`rie. De remarcat faptul c`,

poli]i[tii bucure[teni au recuperat o

bun` parte din prejudiciul provocat

patronului turc.

Maradoni[ti fugari -

Intercepta]i la \ntoarcerea \n Rom#nia

Anticipativi, foarte gr` -bi]i, comersan]ii clandestinide brazi… La stilul lor“speed” poli]i[tii aureac]ionat pe m`sur`… Bachiar, pentru a - i prinde \nflagrant, apeleaz` la tehnici

translatate din altedomenii. Cum ar fi celanticorup]ie… A[a auprocedat, bunòar`, po -li]i[tii din Abrud c#nd aufost sesiza]i c`, pe razacomunei Bucium, unp`durar a descoperit 15

brazi tìa]i, lega]i [i numaibine preg`ti]i s` fie prelua]i[i transporta]i spre unanume punct de v#nzare.Poli]i[tii le-au \ntins ho]iloro capcan` din cele folosite,de obicei, pentru hr`p`re]ii

care iau [pag`. Altfel zis,au “poleit” brazii cu prafflourescent. Ei au purces,apoi, la investiga]iiintense, au constituit uncerc de suspec]i, iar, \nfinal, au folosit lampa cuultraviolete. Astfel, aufost identifica]i Laura [iAurel Sicoe din comunaBucium, autorii furtului.Ace[tia s-au speriat rù detot c#nd au v`zut c` s-auprocopsit cu m#ini…luminiscente. Cer cet`rile

sunt \n toi, tandemul Sicoefiind cu un pas \n…instan]`.

� Antoaneta DARIE

HO}I DE BRAZI, CU M@INI... FLUORESCENTE

Schimb de experien]`interjude]ean

Recent, Fondul Na]iunilor Unitepentru Popula]ie, în colaborare cuInstitutul Est-European de S`n`tate aReproducerii T#rgu Mure[, a organizatun atelier de instruire media privindpreg`tirea [i desf`[urarea unei cam-panii de comunicare pentru schimbarecomportamental`, în vederea prevenirii[i combaterii violen]ei în familie.

Activitatea s-a desf`[urat în dou`module. În prima parte, s-au prezentat [is-au pus în practic` etapele organiz`rii [idesf`[ur`rii unei campanii media. Aldoilea modul a fost rezervat constituiriiunor grupuri de lucru profesionale, încadrul c`rora s-au dezb`tut problemelegate de implementarea unui mod delucru unitar, interinstitu]ional, în dome-niul violen]ei în familie. Poli]i[tii dincadrul Compartimentului de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii - I.P.J. Mure[au fost invita]i s` participe în cadrulacestui atelier de instruire, înscopul disemin`rii bunelorpractici din domeniu colegilorinvita]i din alte jude]e ale ]`rii.Coordonatorul C.A.P.C. Mure[– inspector Gabriela Pînc` afost moderatorul grupului delucru format din poli]i[ti, invi-ta]i din jude]ele: Alba,Hunedoara, Ilfov, Maramure[,Mure[, Teleorman [i Tulcea.

La activit`]i au maifost invita]i reprezentan]i aiDirec]iilor de Munc` [i Protec]ieSocial`, Direc]iilor Generale deAsisten]` Social` [i Protec]iaDrepturilor Copilului, ServiciilorPublice de Asisten]` Social`, asocia]ii [i

funda]ii care ofer` servicii specializate îndomeniul violen]ei în familie. Activit`]iledin cadrul acestei instruiri au fost super-vizate de c`tre reprezentan]ii Agen]ieiNa]ionale pentru Protec]ia Familiei.

Reprezentan]ii Fondului Na -]iunilor Unite pentru Popula]ie, spon-sorul acestei sesiuni de instruire, aumul]umit participan]ilor [i, în mod spe-cial, poli]i[tilor, pentru modul în carePoli]ia Român` se implic` în rezolvareasitua]iilor de violen]` în familie.

A fost inauguratCentrul de resurse

pentru p`rin]i

19 octombrie 2007 a fost declarat`, lanivelul Alian]ei Interna]ionale „Salva]iCopiii”, Ziua interna]ional` împotrivaviolen]ei asupra copilului [i este mar-cat` prin diverse ac]iuni în peste 100 de]`ri din lume. În aceast` zi, „Salva]iCopiii” România a lansat [i în municipiul

T#rgu Mure[ un Centru de Resursepentru P`rin]i [i a inaugurat noul spa]iual Centrului pentru copilul abuzat, negli-jat, traficat.

Prezen]i la aceste ac]iuni, poli]i[tiidin cadrul I.P.J. Mure[ au argumentat

rolul [i importan]a poli]iei în protec]iacopilului, inclusiv prin diseminareainforma]iilor referitoare la serviciile spe-cializate în domeniu, precum [i lacazurile de abuz asupra copilului.

Reprezentan]ii Filialei „Salva]i Copiii”Mure[ [i ai institu]iilor publice locale, pre-cum [i ai organiza]iilor [i asocia]iilor curesponsabilit̀ ]i în domeniu, au apreciatimplicarea Poli]iei mure[ene în pro-movarea [i protejarea intereselor copilului.

Educa]ia„tradi]ional`” versuseduca]ia pozitiv`”

Municipiul T#rgu Mure[ a fost,recent, gazda unei dezbateri publice cea avut ca obiective promovarea educa]ieipozitive a copilului, atât în rândul profe-sioni[tilor, cât [i al p`rin]ilor, asimilarea [iutilizarea de c`tre profesori [i p`rin]i ametodelor non-violente în educareacopilului. Strategia campaniei urm`re[testoparea aplic`rii pedepselor fizice [iumilitoare, promovând o cultur ̀a respec-tului în rela]iile dintre adul]i [i copii.

La eveniment au fost invita]i s` par-ticipe reprezentan]i ai institu]iilor deprotec]ie a copilului, ai Inspectoratului{colar, Inspectoratului de Poli]ie, orga-niza]ii non-guvernamentale, p`rin]i,elevi, cadre didactice, psihologi, preo]i,asisten]i sociali, etc.

Dezbaterea a fost moderat` de c`tredna Irina Petrea („Supernanny”) [i s-abucurat de prezen]a doamnelorGabriela Alexandrescu, pre[edinteexecutiv „Salva]i Copiii” România,Georgeta P`unescu, director de pro-gram al Organiza]iei „Salva]i Copiii” [iAdela Moraru, coordonator programe„Salva]i Copiii” Mure[.

16

Por]i \nchise Problematica protej`rii copilului [i a familiei reprezint` un segment important,

Poli]ia mure[ean` implicându-se \n mod direct [i la nivelul activit`]ilor realizate în partene-riat cu institu]ii, organiza]ii sau asocia]ii cu preocup`ri în domeniu.

În calitate de invita]i speciali la acesteveniment, ofi]erii din cadrulCompartimentului de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii - I.P.J. Mure[au participat în mod activ la dezbatere,iar inspectorul Gabriela Pînc` a fost invi-tat` s` prezinte modul de ac]iune [iimplicarea poli]iei în cazurile de abuzasupra copilului.

În cadrul acestei dezbateri publice,s-a reu[it transmiterea unui mesaj alPoli]iei mure[ene ce încurajeazèduca]ia pozitiv` a copilului [idemontarea unor mituri de genul„b`taia e rupt` din rai” .

Atelier de instruirepentru poli]i[ti

La nivelul jude]uluiMure[, în urma activit`]ilor demonitorizare a fenomenului deviolen]` în familie de c`treCompartimentul de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii, în cola -borare cu partenerii sì din cadrulproiectului ce vizeaz` monito -rizarea, combaterea [i prevenireaviolen]ei în familie, au fost identifi-cate unele zone unde aceast`problematic` este mai accentuat`.În perioada 19 – 20 noiembrie a.c.,Institutul Est-European de S`n`tate aReproducerii a organizat, în colaborarecu I.P.J. Mure[ [i Poli]ia MunicipiuluiReghin, un atelier de instruire denumit“Aspecte ale violen]ei în familie”, pentrulucr`torii de poli]ie de la 15 posturicomunale din zona respectiv`.

Tematica atelierelor de instruire acuprins: definirea [i clarificarea terme-nilor folosi]i în domeniul prevenirii [icombaterii violen]ei în familie, elementede identificare a victimelor directe [iindirecte ale incidentelor de violen]`, unmodul dedicat comunic`rii [i inter-rela]ion`rii cu victimele, informa]iidespre interven]ia intersectorial` în

cazurile de violen]` în familie [i infor-ma]ii despre legisla]ia în domeniu.Ac]iunea s-a înscris în cadrulProgramului pentru România alFondului ONU pentru Popula]ie(UNFPA) [i a constituit un foarte bunprilej pentru poli]i[tii mure[eni de aidentifica noi modalit`]i de ac]iune încazurile de violen]` în familie, în scopulprevenirii acestora.

Riscul de a fi traficat -mecanisme de protec]ie

În data de 20 noiembrie a.c., a avutloc o conferin]` de pres` pentrulansarea raportului de cercetare intitulat„Copiii vorbesc despre: riscurile de a fi

traficat [i mecanisme de protec]ie înSud – Estul Europei. Raport România”, amanualului de formare a profesioni[tilor“Combaterea traficului de copii în sco -pul exploat`rii sexuale” [i „Analiza efi-cien]ei centrelor de tranzit pentru copiiivictime ale traficului sau/[i neacompa-nia]i”.

Având în vedere preocup`rile poli]ieimure[ene în domeniul protec]iei copilu-lui, implicit pentru prevenirea traficuluide persoane, ofi]erii din cadrul C.A.P.C.au fost invita]i s` prezinte ac]iuniledesf`[urate în acest domeniu, în colabo-rare cu partenerii sì.

În plus, în num`rul 4 al foii de infor-

mare destinat` mediului rural –„Siguran]a Satului mure[ean”, articolulde fond al primei pagini a f`cut referirela importan]a inform`rii comunit`]iimure[ene din mediul rural (în mod spe-cial a tinerelor) cu privire la riscul de adeveni victime ale traficului de persoaneatunci când accept` „ocazii perfecte, culocuri de munc` perfecte”.

Poli]ia mure[ean` a demonstrat càc]iunile ce vizeaz` prevenirea [i com-baterea acestor infrac]iuni se afl` încontinuare în centrul preocup`rilorinstitu]iei.

Ca o completare a acestor activit`]i,în vederea continu`rii demersurilor cevizeaz` protejarea familiei [i copilului,în [edin]a Grupului de Lucru consulta-tiv în domeniul violen]ei în familie, con-stituit la nivel jude]ean, din care facparte [i ofi]erii C.A.P.C. – I.P.J. Mure[,s-a stabilit planul de ac]iune pentrudesf`[urarea campaniei „16 zile deactivism împotriva violen]ei asupra

femeii”. Campania s-a desf`[urat înperioada 26 noiembrie - 10 decembrie2007, iar Poli]ia mure[ean` a participatactiv la derularea tuturor activit`]ilorprev`zute, prin implicarea ofi]erilor dincadrul Compartimentului de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii, a poli]i[tilorde proximitate de la nivelul structurilorteritoriale, dar [i a lucr`torilor de la pos-turile comunale de poli]ie.

� Gabriela P|NC~Roxana GHEORGHIU PAP

17

violen]ei \n familie

18

Macrostructur` institu]ional` sub“cupola” c`reia entit`]i viguroase [i bineindividualizate ac]ioneaz` pentru comba -terea criminalit`]ii transfrontaliere, Centrulde Cooperare Poli]ieneasc` Interna]ional`

al M.I.R.A.., latimona c`ruia seafl` domnulchestor MihaiStoica, ofer` unmodel viabil deinteroperabili -tate [i colaborarecu rezultatedeosebite, evalu-abile [i recog -noscibile \n plan-ul descuraj`riic r i m i n a l i t ` ] i i

organizate, la nivel regional [iinterna]ional. Dintr - un tablou alcolabor`rii foarte complex [i nuan]at, nevom opri asupra interela]ion`riiautorit`]ilor române cu cele italiene, \nbaza unor instrumente concrete. M` referla Protocolul de cooperare încheiat întreInspectoratul General al Poli]iei Române [iDepartamentul Siguran]ei Publice dinMinisterul de Interne al Republicii Italiene(Roma, 7 octombrie 2003) [i la Planul deac]iune pentru punerea în aplicare aProtocolului de Cooperare (14 octombrie2005). Acestea au permis ca, în perioada19 martie - 19 mai 2006, doi ofi]eri dincadrul structurilor de investiga]ii criminaleale Poli]iei Rom#ne s` fie deta[a]i înora[ele italiene Brescia [i Bologna unde,al`turi de poli]i[ti [i de carabinieri italieni,

au participat la multiple ac]iuni operative.Acestea au avut drept scop documentareaactivit`]ilor infrac]ionale ale cet`]enilorromâni \n spa]iul peninsular, precum [icombaterea infrac]iunilor de natur` judi-ciar`. Cei doi poli]i[ti rom#ni au participatla descinderi, perchezi]ii în locurilefrecventate de cona]ionalii cu preocup`ridubioase, precum [i la traducerea anumi-tor intercept`ri telefonice. În aceaperioad`, au fost aresta]i dou`zeci decet`]eni români, identifica]i drept autori aiunor infrac]iuni de tâlh`rie, [antaj [i pro -xenetism.

ITARO - o “pies`” desucces \n patru acte

O prim` etap` a Proiectului “ITARO”s-a desf`[urat, în perioada 1 noiembrie - 13decembrie 2006. Atunci, patru ofi]eriromâni au ac]ionat în zonele Roma [iMilano, facilit#nd demersurile operativeale autorit`]ilor italiene. Cu sprijinul lor,1.798 cet`]eni români au fost condu[i laBiroul Emigr`ri ; au fost întocmite peste

1000 de dosare în vederea expulz`riiindezirabililor ; 351 de persoane au fostrepatriate iar, \n ]ar`, au fost efectuate 119verific`ri pentru ob]inerea datelor reale deidentificare a celor re]inu]i. 852 cet`]enirom#ni au fost aresta]i, cei mai mul]i (618),în zona Romei, infrac]iunile predominantecomise fiind furturile. Rezultateledeosebite cu care s-au soldat aceste acti -vit`]i a f`cut posibil` \ncheiereaProtocolului de cooperare între MinisterulAdministra]iei [i Internelor din România [iMinisterul de Interne al Republicii Italiane- Bucure[ti, 19 decembrie 2006.

Task-force-uri energice

Desf`[urat`, în prim`vara 2007, cea de-a doua etap` a Proiectului „ITA.RO” a

implicat deta[area altor patru poli]i[tirom#ni (ofi]eri de investiga]ii criminale [icombaterea criminalit`]ii organizate).Ace[tia au fost repartiza]i [i au ac]ionat cusucces \mpreun` cu poli]i[tii italieni de laChesturile din Bologna, Padova, Verona,Perugia [i Torino. La ora bilan]ului s-au“contabilizat” 130 de arest`ri. 102 dintre

infractori au fost cet`]eni români (cares-au f`cut vinova]i cu prec`dere dedelicte \mpotriva patrimoniului - 101).Proxenetismul [i favorizarea imigra]ieiclandestine au fost alte infrac]iuni detop. Un num`r de 338 persoane dintrecare 310 cet`]eni români au fost cer -cetate penal în stare de libertate.

La Interpol Roma, la chesturi [i \nSquadra Mobile

Sim]indu-se nevoia de continuitate, pee[afodajul acestor acumul`ri pozitive careau validat profesionalismul poli]i[tilorrom#ni trimi[i \n aceste misiuniinterna]ionale, a demarat cea de-a treiaetap` a Proiectului „ITA.RO”, desf`[urat`în perioada 18 mai - 14 august 2007. Deaceast` dat`, al]i patru ofi]eri de poli]ie dincadrul M.I.R.A. au fost repartiza]i laInterpol Roma, Chesturile din Roma,

“DUPLEX” ROM@NO - ITALIAN

19

Bologna [i Torino, Squadra Mobile… Cuto]ii s-au situat la \n`l]imea a[tept`rilor.Ac]ion#nd \n comun cu poli]i[tii italieni, eiau participat la arestarea a 34 infractori;61 investiga]ii ; 244 verific`ri de persoane[i autoturisme. Italienii i-au putut vedea , zi[i noapte, \n razii \n zona focarelor de pros-

titu]ie [i proxenetism sau efectu#ndnumeroase descinderi [i perchezi]ii imobil-iare. Foarte densa lor agend` de lucru amai inclus 20 supravegheri operative; miide ascult`ri ale intercept`rilor telefonice [i

interpret`ri ale acestora, 61de traduceri ale declara]iilorcet`]enilor români; 57 identi -fic`ri de cet`]eni români [isolu]ionarea a 32 lucr`ri.

Zeci de arest^ri[i ac]iunicomune

|n logica evolu]iei, a fostini]iat` cea de-a patra faz` aProiectului „ITA.RO”. Aceastaa fost \n plin` desf`[urarep#n` la “idele” lui decembrie2007. |n prim plan s-au aflat, energici [ifermi, al]i cinci ofi]eri ai Poli]iei Rom#ne(patru din cadrul structurilor deinvestiga]ii criminale [i combatere a crimi-nalit`]ii organizate [i unul din cadrulCentrului de Cooperare Poli]ieneasc`Inter na]ional`). Ei s-au raliat poli]i[tilor dela Interpol Roma, Squadra Mobile dinRoma, Milano, Bologna [i Padova. |ntr-oprim` etap`, au operat, deja, 40 de arest`ri[i au participat la 60 de ac]iuni comune.

Asanarea taberei ilegale din Campusul

Magliana…

În perioada iulie - octombrie 2007, oechip` format` din cinci ofi]eri români din

cadrul forma]iunilor deinvestiga]ii criminale alePoli]iei Române au spri-jinit autorit`]ile locale dinRoma s` combat`fenomenul infrac]ionalcomis de cet`]eniiromâni, în capitala Italiei,[i \n suburbiile acesteia.Ei [i-au focalizat investi-ga]iile asupra taberelorlocuite ilegal de cet`]eniide etnie rrom`, mino-rilor folosi]i de adul]ipentru estorcarea local-

nicilor prin orice mijloace, inclusiv prin fur-turi [i alte activit`]i infrac]ionale [i aucomb`tut prostitu]ia [i proxenetismul.Tabloul complex al muncii poli]i[tilorrom#ni deta[a]i \n Italia a mai inclus dou`ac]iuni de decongestionare / cur`]are aunor tabere locuite ilegal de cet`]eni români

de etnie rrom`. Mediatizat`, pe larg, a maifost asanarea taberei din Campusul Magliana,unde erau amplasate ilegal 200 de locuin]eimprovizate ocupate de aproximativ 1000cet`]eni români de etnie rrom`. Cea de-adoua ac]iune s-a desf`[urat \mpreun` cuPoli]ia Municipal`, Poli]ia Na]ional` [iCarabinieri, într-o cl`dire de 350 aparta-mente situat` pe Via Bravetta - Roma, undecoabitau, \n mod abuziv, rromi din Rom#nia,italieni [i senegalezi.

� Antoaneta Darie

SSccrr iissooaarree ddee mmuull]]uummiirree

|nc#ntat de presta]ia de excep]ie apoli]i[tilor rom#ni, domnul Nicola Cavaliere,directorul general adjunct al Siguran]eiPublice din Ministerul italian de Interne [iadjunct al {efului Poliziei di Stato a trimis autorit`]ilor rom#ne oscrisoare de mul]umire \n con]inutul c`reia releva faptul c` “activ-it`]ile desf`[urate în comun demonstreaz`, pe de o parte, eficien]aac]iunilor noastre de cooperare, iar, pe de alt` parte, ne conduc, laconcluzia c` este necesar ca acestea s` continue”.

|MPOTRIVA CRIMINALIT~}II

20

Recent, la Bìle Tu[nad, a avutloc o întâlnire de lucru fulger întrepoli]i[tii cu atribu]iuni de laInspectoratele de Poli]ie ale jude]elorHarghita [i Covasna [i reprezentan]iiDirec]iilor Silvice din zon` pentruîntocmirea unui plan comun de ac]iuneprivind monitorizarea st`rii de legali-tate în domeniul silvic. De la fapt` lavorb` n-a fost decât un pas, factorii

implica]i intensificându-[i efortul pen-tru asigurarea respect`rii legalit`]ii înacest sector. De altfel, acest demers afost ini]iat în condi]iile în care se esti-mase o afluen]` a transporturilor deasemenea produse spre Capital`,zonele din sudul ]`rii [i spre porturilemaritime [i fluviale.

Operativitate eficient`

Din analiza situa]iei operative înacest domeniu, se eviden]iaz` faptulc`, în perioada noiembrie-ianuarie, seînregistreaz` în fiecare an o cre[terea cazurilor de tìere, transport, prelu-crare-procesare [i comercializare ile-gal` a materialelor lemnoase. În

aceea[i perioad`, un plus semni-

ficativ se reg`se[te [i la tìerile ile-gale în arboretele de r`[inoase, pen-tru extragerea exemplarelor tinerede brad [i molid, care se valorific`sub forma Pomilor de Cr`ciun.

În vederea contracar`rii ac]iunilorilegale, Inspectoratul de Poli]ie alJude]ului Harghita, în cooperare cuDirec]ia Silvic` Miercurea Ciuc, pede o parte, Inspectoratul de Poli]ie al

Jude]ului Covasna [iDirec]ia Silvic` SfântuGheorghe, pe de alt`parte, în zona limitrof`celor dou` jude]e, înperioada 26 noiembrie2007 – 05 ianuarie 2008,execut`, în comun, oserie de activit`]i.

Prima dintre acestea,a[a dup` cum ne-a spusdomnul comisar MarcianColman, de la Direc]iaPoli]iei de Ordine Public`din I.G.P.R., se refer` lainformarea reciproc`, înmod operativ [i eficient,

cu privire la date [i informa]iivizând tìerile ilegale de Pomi deCr`ciun [i transportarea acestora învederea co mer cializ`rii interne sauexportului. În aceea[i ordine de idei,poli]i[tii celor dou` jude]e acord` oaten]ie deosebit` opera]ionaliz`rii celordou` puncte de control, în zonele obli -gatorii de trecere - respectiv - BìleTu[nad ( HR) - Bicsad (CV), Plìe[ii deJos (HR) - Sânzieni (CV), prinangrenarea, la paritate, în dispozitiv, aefectivelor comune -poli]ie/silvicultori.

{i poli]i[tii de la “rutier” suntangrena]i, ace[tia desf`[urând ampleac]iuni de monitorizare a traficuluiauto pe DN 12 (Miercurea Ciuc –Sfântu Gheorghe) [i DN 11 B(Cozmeni – Târgu Secuiesc), prinintermediul camerelor video, aflate ladispozitia Inspectoratului de Poli]ie alJude]ului Harghita [i asmplasate la

intrarea/ie[irea în [i din jude]elemen]ionate.

Echipele mixte continu` s` verificelegalitatea modului de exploatare amasei lemnoase [i Pomilor deCr`ciun în zonele împ`durite deinterferen]` a celor dou` jude]e,respectiv Ocland (HR) - Varghis (CV)[i Plìe[ii de Jos (HR)- Sânzieni (CV).

Mediatizarea cazurilor mai semni-ficative constatate [i a celor cu impactasupra opiniei publice, concomitentcu transmiterea acestora, reprezint`misiunea ofi]erilor de pres`, desprecare am aflat c` lucreaz` la foc conti -nuu pentru ca publicul s` afleam`nunte în leg`tur` cu atentatele laaurul verde al ]`rii, comise de c`trecei tenta]i s` încalce legea.

La control, în echip`

În cadrul ,,Planului comun de ac]iuneprivind prevenirea [i comba terea tìe -rilor ilegale de arbori din p`duri [i afaptelor ilegale asociate cu circula]ia,depozitarea, prelucrarea primar` [i com-ercializarea materialului lemons” pe anul2007, lucr`torii Posturilor de poli]ieBicaz Chei [i Bicazu Ardelean înso]i]i dereprezentan]i ai Inspectoratul TeritorialSilvic- Suceava au efectuat o patrulareintercomunal`.

Cu aceast` ocazie, pe razacomunei Bicaz Chei, jude]ul Neam],l-au depistat pe Pantaru Ion, caretransporta, cu un atelaj hipo, 90 depomi de Cr`ciun, specia brad, nemar-ca]i si f`r` documente de înso]ire.

S-a luat m`sura confisc`rii m`rfii,iar cel în cauz` a fost sanc]ionat cuamend` în valoare de 1.000 lei.

În continuare, poli]i[tii desf`[oar`cercet`ri pentru stabilirea pro -venien]ei pomilor tìa]i ilegal.

� Lena MITROI

În plin` iarn`, împotriva atentatelor la aurul verde

O dubl` abordare se impune la nivelulactivit`]ii Poli]iei de proximitate. Astfel, însens larg, Poli]ia de proximitatereprezint` o metod` modern` a muncii depoli]ie, un serviciu care urm`re[te s`genereze [i s` men]in` un sentiment desiguran]`, înt`rind încrederea cet`]eanu-lui în activitatea poli]iei.

În sens restrâns, Poli]ia de proximi-tate define[te activitatea poli]i[tilor dindomeniu, adic` acei agen]i de poli]ie spe-cializa]i, preocupa]i în special de finali-tatea preventiv` a muncii de poli]ie, carenu recurg decât în mod excep]ional lamijloacele coercitive prev`zute de lege.În mod predilect, ei desf`[oar` zilnicactivit`]i bazate pe contactul apropiat cupopula]ia, cu agen]ii comerciali [i cudiversele institu]ii aflate în zonele sausectoarele lor de competen]`, unul dintreobiectivele prioritare fiind acela de a seg`si o solu]ie amiabil` [i just` pentruproblemele ridicate de comunitatea pecare o deservesc.

La nivelul Inspectoratului de Poli]ie alJude]ului Sibiu, aceast` activitate esteefectuat` de c`tre 26 agen]i de poli]ie [iun ofi]er instructor din cadrul ServiciuluiPoli]iei de Ordine Public`. Mai mult,ofi]erul instructor – doamna subinspectorMihaela Pali[tan, este absolvent` a cursu-lui de analiz` tranzac]ional` ini]iat deexper]ii elve]ieni, iar al`turi de specialis-tul psiholog al I.P.J. Sibiu sus]ine cursuripe aceast` tem`. Cursurile, urmate dec`tre to]i poli]i[tii, vizeaz` îmbun`t`]ireacomunic`rii dintre poli]i[ti, dar [irela]ionarea lor cu cet`]enii, evitarea con-flictelor [i folosirea acestor cazuri în modconstructiv. Aceste cursuri îi ajut` pepoli]i[ti s`-[i îmbun`t`]easc` modul de acomunica, obiectivul analizeitranzac]ionale fiind acela de a dezvoltacompeten]ele personale [i sociale.

Activitatea desf`[urat` de c`tre

poli]i[tii de proximitate are, cu pre-ponderen]`, un caracter proactiv [ipreventiv. Rolul lor este acela de aspori încrederea popula]iei înPoli]ie, schimbând percep]iacomun` de organ eminamentecoercitiv, printr-o mai bun`cunoa[tere reciproc`, prin sprijinprompt [i profesionist, crescândceleritatea [i eficien]a serviciilorspecifice oferite popula]iei [i f`cânddin poli]ie un partener deîncredere.

Poli]i[tii de proximitate sunt înpermanen]` în mijlocul comunit`]ii

pe care o deservesc, activitatea lorconcretizându-se în consilieri [i medieriale st`rilor conflictuale, în prezen]afrecvent` în institu]iile de înv`]`mânt [i \ncolaborarea cu asocia]iile de proprietari,societ`]ile comerciale, organiza]iile negu-vernamentale, prin consiliereapoten]ialelor victime, dar [i prin pro-

movarea unor proiecte sau programepractice, av#nd scopul de a \mbun`t`]isiguran]a public` [i personal`.

Contactul permanent al poli]i[tilor deproximitate cu popula]ia se realizeaz`prin faptul c` ace[tia sunt prezen]i înfiecare zi, minimum 6 ore, în cartiere,pentru a rela]iona cu cet`]enii.

Un rol important îl are activitateadesf`[urat` de ace[tia în cadrul unit`]ilorde înv`]`mânt. Consecven]i ideii c` eleviide azi sunt partenerii no[tri de mâine,agen]ii de proximitate sunt prezen]i în rân-dul pre[colarilor [i al [colarilor pentru a leforma, de la o vârst` fraged`, o ima gineadecvat` despre oamenii legii, pentru a lecultiva spiritul de dreptate [i respectul

fa]` de lege, dar [i pentru a prevenidelincven]a juvenil`, pentru a cunoa[teelevii - problem`, conflictele dintre elevi[i pentru a-i feri pe ace[tia de a devenipoten]iale victime. Periodic, ei particip` laorele de dirigen]ie, la [edin]ele cu p`rin]ii[i chiar la consiliile profesorale.

Bine integra]i în comunitatea pe careo deservesc, poli]i[tii de proximitate tre-buie s` rela]ioneze bine cu toate categori-ile sociale, cu cei mici, dar [i cu cei învârst`, cu oameni f`r` studii, dar [i cu ceicu studii superioare. Pentru poli]i[ti, nueste suficient s` „aplice legea” dândsanc]iuni, ci, apelând la capacit`]ile denegociere [i persuasiune, formate princursuri adecvate [i lucrul cu oamenii, tre-buie s` îi conving` pe cei afla]i în conflictde ce este în interesul lor s` respectelegea, s` nu mai repete comportamentulagresiv [i s` renun]e la eventualeletendin]e antisociale, ob]inând asfel rezul-tate cuantificabile în timp.

Conflicte solu]ionate

|n curtea unei [coli generale dinmunicipiul Sibiu, \n repetate rânduri, maimul]i tineri, care nu erau elevi ai [coliirespective, se constituiau în grup lafinalul orelor de curs [i îi agresau fizic [iverbal pe elevi. Implicarea agen]ilor deproximitate din zon`, respectiv agen]iiprincipali Nicoale Fruman [i Sorin Fan`,a dus la identificarea grupului format dincinci tineri, cu v#rste cuprinse \ntre 16-18ani.

Persoanele \n cauz` au fost sanc]io -nate contraven]ional [i, totodat`, au fostdesf`[urate activit`]i de modelare com-portamental` [i influen]are pozitiv`, fiindpurtate discu]ii [i cu p`rin]ii acestora pen-tru a preveni producerea altor eveni-mente similare.

Agen]ii de proximitate au intervenit [i\n solu]ionarea unei st`ri conflictualeintrafamiliale. Pe fondul consumului dealcool [i geloziei, \n cadrul familiei M.I.exista o stare tensionat`, so]ulagres#ndu-[i fizic so]ia, motiv pentru careerau la un pas de divor]. Mai mult, lamijloc era [i un copil minor. |n urmadiscu]iilor repetate, purtate cu fiecaredintre so]i \n parte, dar [i \mpreun`, s-aajuns la un consens, \n prezent, via]afamilial` a acestora reintr#nd \n normal.

� Comisar [ef Marcel TURLOIU

Poli]ia de Proximitate sibian`, \n ritmul Cet`]ii

22

Subinspectorul Maria Vasile este,cel pu]in pentru comunitatea doljean`,un brand. Este cunoscut` de c`trereprezentan]ii mediei, de cei c`rora lise adreseaz`, fiecare poli]ist doljean \i[tie menirea \n economia resurselor

umane ale I.P.J. Dolj. Pentru ea, via]apare un permanent cros. Face partedin acea categorie uman` care rezolv`totul pe “repede \nainte”, f`r` a dasenza]ia de grab`. Comunic` rapid [ieficient. Pozi]ia sa de purt`tor decuv#nt la I.P.J. Dolj i-a oferit, chiar„generos” am spune, situa]ii limit`pentru a se face vizibil`.

“Am traversat multe situa]ii decriz` - ne spunea. A[ aminti doar inun-da]iile din aprilie 2006, dispari]iacopilului de doi ani [i jum`tate dinBìle[ti, descoperit \necat, r`pireacopilului din maternitate [i, recent,dispari]ia t#n`rului craioveanm`cel`rit de un agent de penitenciare.Toate au fost, la vremea lor, eveni-mente inedite. Din fiecare am acumu-lat experien]`, am \nv`]at s` comunic\n interior [i \n exterior, s` ac]ionez.

Fiecare dintre aceste situa]ii s-a

desf`[urat cu presa local` [i na]ional`pe urmele noastre. N-a fost u[or, darm-au c`lit.”

A luat contact cu Poli]ia \n 1999, caofi]er de pa[apoarte. |n perioada 2000– 2005, a trecut la Eviden]a Persoanei,

unde a primit sarcina de ase ocupa de categoriileumane defavorizate. A“b`tut” azilele de b`tr#ni,centrele de copii, a intrat\n contact cu copii [i per-soane f`r` ad`post. A\nv`]at mult. Pe cealalt`parte, a primit \n atribu]iirezolvarea problemelorpersoanelor stabilite \nstrìn`tate. De fapt, a tre-buit s` comunice cu ni[teoameni afla]i la poluriopuse. A putut s` evalueze

lumea fiec`rora, s` stabileasc` moduride lucru diferite, s` se adapteze, s`fac` [i unele compara]ii.

„Am \n]eles – ne spunea - c#t deimportant` este vorba dulce. Aceasta\]i rezolv`, deseori, problema pejum`tate”.

Experien]a acumulat` i-a permis sàctiveze o perioad` [i \n cadrulCompartimentului de analiz` [i pre-venire a criminalit`]ii. |n acest loc demunc`, f`r` s` viseze, f`r` s`-[i dore-asc`, a fost nevoit` s` suplineas` timpde o lun` pe fostul purt`tor de cuv#ntaflat \n concediu medical.

{i a[a s-a declan[at pasiunea pen-tru activitatea pe care o desf`[oar` azi.Obi[nuit` s` fac` lucrurile bine, aintrat \n ritm. {i n-a mai ie[it. Aucucerit-o munca dinamic`, posibili-tatea de a fi pe faz`, [i-a descoperitcapacit`]ile de comunicare, s-a adap-

tat, dar [i-a dezvoltat [i personali-tatea.

A \n]eles, pe parcus, c` anumitelucruri se v#nd singure, c` senza]io -nalul se supraliciteaz` c` materia pre-ventiv`, important` pentru comuni-tate, trece greu la pres`. |mpreun` cucolaboratorii sì din toate structurile acùtat idei, solu]ii de mediatizare aacesteia.

Genera]ia t#n`r` a constituit, de la\nceput, publicul ]int`. A[a c`, au acce-sat acest tronson. Au antrenat, princoncursuri, prin filme de scurt metraj,chiar implicarea acestuia. A[a au scospe pia]`, prin concurs, un film de pre-venire cu actori-copii care a rupt inimat#rgului, cum se spune. Toate pos-turile locale de televiziune l-au difuzat.

Este un film de atitudine, carescoate \n eviden]`, \n interpretareacelor tineri, puterea devastatoare aanturajului nepotrivit, a abandonului[colar, a ignor`rii sfaturilor poli]i[tilorde proximitate prezen]i \n [coli.

Maria Vasile este mam`, estepoli]ist`, este femeie. A[adar, este unom sensibil, care ac]ioneaz` nu doarechidistant, cerebral, ca un poli]ist, ci [isub imperiul emo]iilor.

“Dac` n-am avea emo]ia asta \nfiecare zi – mi se destìnuia – n-amputea s` facem aceast` meserie”.

O vedem deseori pe ecranele televi-zoarelor. Este vocea din interiorul I.P.J.Dolj, care transmite, cu aplomb jurna -listic adesea, despre munca [i \mplini -rile colegilor sì, despre dispari]ii [imor]i stranii, despre ac]iuni umanitare.{i, sub chipul sù profesional, emo]iiledispar sau sunt puse la respect cu multprofesionalism.

� Ina B~LAN

Purt`torul de cuv#nt

OOmmuull ppoottrriivviitt ppeennttrruu iiee[[iirreeaa ddiinn ccrriizz`̀

23

Partenerii organizatori ai proiectului \nderulare au fost:

- Episcopia Severinului [i Strehaiei – PreaSfiin]ia Sa P`rintele Nicodim; Organiza]iaInterna]ional` Pentru Caritate Cre[tin-Ortodox` Cosmin Grigorescu, ParohiaBiserica Cre[tin-Ortodox` “Na[tereaDomnului”, Ins pectoratul {colar al Jude]ului

Mehedin]i - prof. dr. Antonica Ma teescu;Casa Corpului Didactic Mehedin]i - prof.Ioan Ciocan; {coala General` cu clasele I-VIII nr.2 Or[ova - prof Rodica Tita; Poli]iaMunicipiului Or[ova- comisar de poli]ie{tefan Ponea; Peace Corps Organization

U.S.A. -Heater Ferguson. De asemenea au participat peste 250

invita]i, reprezentan]i ai Universit`]iiCraiova, M.E.C.T., Inspectoratul deS`n`tare de Stat, Crucea Ro[ie Mehedin]i,Biroul de Informare al Consiliului Europei,Inspectoratul Teritorial de Munc`Mehedin]i c#t [i autorit`]i locale.

Simpozionul s-a desf`[urat pe durata adou` zile [i a cuprins trei sec]iuni dup` cumurmeaz`: CConsolidarea ini]iativelor comu-nitare de prevenire a HIV/SIDA;Consolidarea ini]iativelor comunitare de pre-venire a violen]ei \n familie [i [coal`; Rolulbisericii, al [colii [i al altor institu]ii \n pre-venirea [i combaterea HIV/SIDA c#t [i aviolen]ei \n familie [i scoal`.

At#t la deschiderea evenimentului c#t [iulterior, pe parcursul derul`rii programelorini]iate privind cele dou` teme, organizatoriidin partea Poli]iei municipiului Or[ova,

respectiv [eful Poli]iei municipiu-lui c#t [i ceilal]i participan]i auadus la cuno[tin]a invita]iilor lasimpozion, contribu]ia esen]ial` ainstitu]iei poli]iei privind combat-erea celor dou` fenomene(virusul HIV/SIDA [i violen]a \nfamilie [i [coal`) [i m`surile ceau fost luate p#n` \n prezent c#t [icele ce urmeaz` a fi \ntreprinsepe viitor.

Comisarul de poli]ie Cons -tantin {tefan Ponea, [eful Poli]ieimunicipiului Or[ova \mpreun`cu poli]istul de proximitate din

cadrul aceleia[i subunit`]i agent [ef MihaiMarius au participat at#t \n calitate de orga-nizatori c#t [i \n calitate de moderatori latoate sec]iunile prezent#nd materiale pesuport electronic cu subiectele \n discu]ieprecum [i tema “Considera]ii generale

privind violen]a \n familie [i [coal`”.Materialele concepute [i prezentate de

poli]i[tii or[oveni au suscitat un deosebitinteres \n r#ndul participan]ilor [i au primitaprecieri deosebite din partea tuturor acto-rilor simpozionului.

Totodat`, programul prezentat de [efulPoli]iei Municipiului Or[ova pentru pre-venirea [i combaterea violen]ei \n familie [i[coal` la nivelul unit`]ilor de \nv`]`mant depe raza municipiului a fost considerat cafiind punctul de plecare al parteneriatului

institu]ional cu societatea civil` \n anul 2008.Concluzia final` a simpozionului inter-

na]ional organizat [i prin implicarea Poli]ieiMunicipiului Or[ova a fost aceea c` astfel deactivit`]i sunt deosebit de utile [i de impor-tante pentru comunitatea local`, implicarea\n via]` [i problemele acesteia fiind una din

modalit`]ile de combatere eficient` a celordou` fenomene sociale.

� Viorel TURCU{

SSiimmppoozziioonn iinntteerrnnaa]]iioonnaall

Poli]ia mehedin]ean` este preocupat` la cel mai \nalt nivel

de a crea o punte de leg`tur` cu cet`]enii [i comunitatea. Doar

\mpreun` orice demers preventiv-educativ poate c`p`ta eficien]`.

Recent, un proiect inspirat a adunat atât poli]i[ti cât [i reprezen-

tan]i ai societ`]ii civile.

Ini]iative comunitare -prevenirea violen]ei

20

08

26

Tinere]e f`r` violen]`

Agentul [ef principal ConstantinIoni]`, poli]ist de proximitate laSec]ia 12 din Capital`, s-a f`cutremarcat în activitatea profesional`prin implicare deosebit` în materi-

alizarea proiectului “Stop violen]a”,adaptat pentru Grupul [colar “NicolaeTeclu”, aflat, în sectorul 3, în zona sade responsabilitate. Dup` cum îmim`rturise[te chiar poli]istul, în expe-rien]a profesional` proprie, construit`pe parcursul a 18 ani de munc` îndomeniul Ordinii Publice, singura pri-oritate spre care [i-a îndreptat perma-

nent truda [i priceperea a reprezen-tat-o felul sù de a se face util înrezolvarea problemelor semenilor, însprijinirea celor ce veneau la omullegii cu necazuri de toate felurile, dar[i cu speran]e.

Abilit`]ile [i disponibilitatea fac capostura de poli]ist deproximitate s` i sepotriveasc` m`nu[àgentului [ef principalConstantin Ioni]`,care, în ultimii trei ani,s-a apropiat mult detineri, îndeosebi deelevi. La Grupul“Nicolae Te clu”, depild`, demersuriledomniei sale au datroade, la nivel

educa]ional, publiculsù ]int` dovedin-du-se proactiv în pre-venirea [i combaterea oric`rui tipde înc`lcare a legii. Mai multdecât atât, în cadrul concursuluide referate “Ce-a[ face eu, dacà[ fi poli]ist”, elevii s-au dovedit afi excelen]i parteneri de dialog aipoli]i[tilor, venind cu propuneriinteresante, inedite despre mese-ria de om al legii.

“Programul, ne-a spus agentul[ef principal Ioni]`, va continua [iîn 2008, rezultatele de pânàcum încurajându-ne s` mergemmai departe cu acest demers. ”

F`r` rabat de laabandonul [colar

Programul de prevenire [i com-batere a delincven]ei juvenile [ireducerea riscului de victimizare aminorilor în jude]ul Teleorman aînsemnat pentru poli]i[tiiteleorm`neni desf`[urarea unei seriide ac]iuni pentru prevenirea [i com-baterea absenteismului [i abandonu-

lui [colar.S-a lucrat prin intermediul

echipelor mixte de poli]i[ti [ireprezentan]i ai unit`]ilor deînv`]`mânt, care au ac]ionat în preaj-ma unit`]ilor de înv`]`mânt, precum[i în cinci localuri publice [i trei inter-

net cafe-uri, „m`turând” practiczonele de chiulangii.

În urma celei mai recente ac]iuni,au fost depista]i 34 de elevi, carefrecventau localurile publice, ace[tiafiind lua]i în eviden]` de c`tre inspec-torii [colari pentru a li se verificasitua]ia [colar`. Totodat`, celor încauz`, oamenii legii le-au prezentatriscul absenteismului [i al abandonu-lui [colar ca factor generator aldelincven]ei juvenile.

La finalizarea ac]iunii, au opinatreprezentan]ii Poli]iei teleorm`nene,s-au realizat eviden]e ce au f`cutobiectul unui raport final, ce a fostanalizat în comun de conducerilecelor dou` institu]ii implicate în ve -derea discut`rii cazurilor în Consiliileprofesorale, în[tiin]`rii familiilor,aplic`rii Regulamentului de OrdineInterioar`, activ`rii Comisiei deMonitorizare a fenomenului violen]eiîn mediul [colar [i solicit`rii sprijinu-lui profesorilor consilieri din re]eaua

ÎÎnn mmijlocul cet`]ii [i în

27

Comisiei Jude]ene deAsisten]` Psiho peda go -gic`.

Rezultatele au fost celea[teptate de c`tre to]i fac-torii cu atribu]ii în dome-niu, care au decis s` cola-boreze în continuare, con-siderând c` astfel deac]iuni de prevenirereprezint` un mijloc efi-cient de prevenire [i com-batere a absenteismului [iabandonului [colar.

Cine are b`trâni s`-i ocroteasc`

“Împreun` s` cre`m un ora[ maisigur” este nu doar un deziderat ci [iun program desf`[urat, în acest an, deI.P.J. Bacù, în scopul reduceriigradului de victimizare în rândul per-soanelor de vârsta a treia.

Poli]i[tii [i-au propus totodatàtragerea la parteneriat a unorreprezentan]i ai societ`]ii civile dinrândul persoanelor de vârsta a treia,

cre[terea num`rului de voluntari [itransformarea acestora în agen]i activide prevenire, precum [i organizareaunor concursuri cu premii care s` atragùn num`r cât mai mare de participan]i

Vârstnicii au fost provoca]i la un con-curs de [ah [i table, organizat ini]ialpe cartiere marea final` [i premierea,desf`[urându-se în Parcul Cancicovdin municipiul Bacù.

Sponsorii ac]iunii- Funda]ia deSprijin Comunitar, Asocia]ia Betania,Prim`ria Municipului Bacù [iConsiliul Jude]ean al PersoanelorVârstnice Bacù- au fost genero[idac` judec`m dup` premiile înmânatecâ[tig`torilor de c`tre [efulInspectoratului de Poli]ie Jude]eanBacù, domnul comisar [tefan Alexa.

La sfat cu locatarii Pentru o mai bun` cunoa[tere a

problemelor cet`]enilor, precum [ipentru g`sirea unor solu]ii comunede men]inere a unui climat de sigu-rana]` civic` în zona de competen]` aSec]iei 26 Poli]ie, bilunar, oameniilegii desf`[oar`, la sediul sec]iei,[edin]e cu admnistratorii [ipre[edin]ii asocia]iilor de proprietari.Prioritare sunt str`zile de la care aufost semnalate cele mai multe apeluriîn sistemul de urgen]` 112, precum [icele în care situa]ia operativ` indic` ocre[tere a faptelor de nautr` penal`sau contraven]ional`.

La [edin]` particip` [eful sec]ieisau adjunctul acesteia, [eful Birouluide Ordine Public`, poli]i[ti din cadrulcompartimentului ,,Proximitate”. La

întâlnire au fost prezen]i [i agen]i desiguran]` public` [i patrulare, care seinformeaz` direct de la ... sursàsupra problemelor cu care se con-frunt` cet`]enii [i cu imaginea pe carepatrulele o reflect` în comunitate. Demersul, sunt de p`rere reprezen-tan]ii conducerii Sec]iei, urm`re[tecunoa[terea problemelor cet`]enilor,rezolvarea acestora, precum [iprezentarea activit`]ilor desf`[uratesau aflate în curs de desf`[urare. Deasemenea, este vizat` consolidareapreg`tirii antiinfrac]ionale apopula]iei, corectarea caren]elor con-statate, cre[terea încrederiicet`]enilor în institu]ie [i implicareaacestora în sprijinirea activit`]iilor deprevenire [i combaterea faptelor anti-infrac]ionale.

De Sfintele S`rb`toriÎn preajma Sfintelor S`rb`tori ale

sfâr[itului de an, poli]i[tii de proximi-tate din cadrul Sec]iei 15 din Capital`,împreun` cu elevii, cadrele didactice[i reprezentan]i ai conducerii {colii nr96 au jucat, pentru câteva ore, rolul deMo[ Cr`ciun pentru copiii ad`postu-lui de zi [i de noapte, situat în sectorul4. Cu daruri multe, dar [i cu gânduribune, cei mari [i, deopotriv`, cei mici,au trìt bucuria întâlnirii, desf`[urândun atractiv program artistic spreîncântarea celor cu mai pu]in noroc,care dintr-un motiv sau altul au ajunss` locuiasc` în ad`post. În acea zimemorabil` [i nu numai, dup` spuse-le „beneficiarilor”, agentul CorneliaTudorache [i agentul [ef Gheorghe{erban, poli]i[ti de proximitate încadrul Sec]iei 15, au încercat [i au [ireu[it s` le transmit` micu]ilor, odat`cu darurile, [i un strop de dragostep`rinteasc`, de lini[te [i de speran]`.Ca de S`rb`tori.

� Lena MITROI

proximitatea cet`]eanului

28

Sub genericul „Toamna senum`r` … pe[tele”, IPA-Regiuneanr.2 Bucure[ti (IGPR) a organizat, labalta Cercani, din comuna Greaca,jude]ul Giurgiu, un concurs de pes-cuit sportiv .

Ini]iativa a fost primit` cu entuzi-asm de c`tre poli]i[tii care au cali-tatea de membru IPA [i care suntpasiona]i de una dintre cele mai vechiîndeletniciri, anume pescuitul,bucurându-se de prilejul de a-[i exer-sa îndemânarea [i de a petrece timpulliber în mijlocul naturii.

Înscriereaparti ci pan ]ilor s-aefectuat f`r` vreorestric]ie, to]i ceicare au dorit s` senumere printreconcuren]i fiindprimi]i cu bra]eledeschise. La mo -mentul înscrierii,fie care concurenta fost instruitasupra condi]iilorde concurs, a pro-gramului organi-zat pentru com -peti]ie, precum [iasupra regulilorgenerale ce tre-

buiau respectate într-o loca]ie amena-jat` pentru pescuit sportiv.

Odat` familiariza]i cu evenimen-tul, la o or` la care nici coco[ul nucântase, to]i participan]ii, îmbarca]i înautocar, au prins zorile deja la desti-

na]ie. F`r` a fi nevoie de alte indica]ii,pescarii [i-au ales standurile amena-jate pe malul apei, [i-au preg`tit câm-pul de „b`t`lie”, [i-au desf`[urat„arsenalul de lupt`”, au comandatlini[te [i a început … a[teptarea. Înar-ma]i cu...pricepere [i r`bdare dinbel[ug, concuren]ii au purces la ade-menirea mult râvnitelor trofee. De[iimaginea unui grup de pescari careurm`resc pluta este asemenea statu-ilor de la Stonehenge, a[teptarea afost de scurt` durat`, primul „mon-stru” care a mu[cat momeala consti-tuind [i premiul pentru cel mai „iute”pescar. A fost de ajuns zbaterea dincârlig, pentru ca [i ceilal]i s` imiteprocedura [i s` captureze … raci,capace de conserv` sau plante acva -tice. L`sând gluma în seamachibi]ilor, putem spune, f`r` a intra însfera pove[tilor pesc`re[ti, c` recoltaa fost destul de bogat`, fiecarepescar, mai mult sau mai pu]in ama-tor, reu[ind performan]a de a aducela mal suficien]i pe[ti care s`cânt`reasc` semnificativ încompeti]ie.

Printre exemplarele pescuite,câ]iva participan]i au încercat, prinmetode specifice, se în]elege, s` iden-tifice [i pe[ti[orul de aur, dar s-aul`sat p`guba[i imediat ce pescarii cu[taif au început s` se departajeze derestul concuren]ilor.

Cu siguran]` pentru {tefan FlorinMu[at, de la Serviciul Independentpentru Interven]ii [i Ac]iuni Speciale,cantitatea de crap pescuit` a însem-

nat medalia de aur. Campionul a fostsecondat de c`tre Silviu Bruda[c`, dela Direc]ia Management ResurseUmane, [i de c`tre Drago[ Chiric`,de la Direc]ia de Inspec]ie Intern`,care a intrat în posesia medaliei debronz.

{i pentru ca evenimentul s` fie deneuitat, pentru pescari [i, deopotriv`,pentru sus]in`torii acestora, dup` fes-tivitatea de premiere to]i participan]iiau fost pofti]i la o ciorb` de pe[te laceaun [i alte delicatese ce au f`cutdeliciul tuturor.

Când petrecerea era în toi, partici-pan]ii au organizat ad-hoc un alt con-curs, de aceast` dat`, de anecdote

pesc`re[ti, în care mon[trii apelor, dedragul pescarilor, s-au prins ca prinminune în cârligele undi]elor,unduindu-se pân` la mal. Cât despreminciunile pesc`re[ti, nimeni n-asuflat o vorb`.

IIPPAA RReeggiiuunneeaa II..GG..PP..RR.. -- c

În urma invita]iei lansate deAsocia]ia Interna]ional` a Poli]i[tilor –Sec]ia German`, o delega]ie aI.G.P.R.- din care au f`cut partecomisarii [efi Carol Vîrn`, de laDirec]ia Poli]iei Rutiere, Drago[Chiric`, din Direc]ia de Inspec]ieIntern`, comisarul Valentin Hiriza,

Direc]ia Mana gement Organizatoric[i Comunicare Public` [i agentul [efadjunct Daniela Alecsandru, dincadrul Serviciului Independent pen-tru Interven]ii [i Ac]iuni Speciale - aparticipat la manifest`rile ocazionatede aniversarea a 50 de ani de la înfi-in]area acestei organiza]ii în landulBavaria – Regiunea Nurnberg. Lamanifestare au fost prezen]i poli]i[tigermani din majoritatea landurilor]`rii gazd`, precum [i delega]i din altestate europene [i de pe alte conti-nente. Aniversarea a interac]ionat cumanifest`rile publice organizate subdenumirea „Ziua Por]ilor Deschise”,cu implicarea tuturor for]elorinstitu]ionale ale ora[ului care con-tribuie la dezvoltarea [i siguran]acomunit`]ii, respectiv Poli]ia,Pompierii, Salvarea, alte organiza]iicare se manifest` pentru înt`rirea

rela]iei autorit`]i – comunitate. Peparcursul vizitei s-au derulat întreve -deri oficiale cu primarul ora[ului,[eful Poli]iei locale, [eful Poli]iei lan-dului, al]i reprezentan]i ai autorit`]ilorlocale, precum [i ai GuvernuluiGermaniei. Despre desf`[urareaac]iunii, domnul comisar Valentin

Hiriza, trezo ri e -rul Regiunii IGPRIPA-Sec]ia Ro -mân`, ne-a spus:”La fiecare dintreaceste întreve -deri a fost reliefatrolul Poli]iei înasigurarea or di -nii [i lini[tii pu -blice, punându-seaccent pe impli-carea poli ]i[tilor

în via]a comunit`]ii. Mani festarea„Ziua Por]ilor Deschise”, referindu-nestrict la Poli]ia German`, a reprezen-tat un eveni-ment în cares-a permisaccesul popu-la]iei civile înincinta sediu-lui institu]iei,unde au fosta m e n a j a t ediferite stan-duri. La fie -care stand încare î[i desf`[urau activitateagrupurile de lucru erau materialepublicitare, destinate persoanelorcare asistau la demonstra]ii. Au avutloc concursuri pentru copii, s-au acor-dat premii. În acest context, delega]iaromân` a fost la în`l]ime. Trebuie

amintit c` printre vizitatori s-auapropiat de standul nostru numero[icet`]eni germani de origine român`cu care am stat de vorb` despre statu-tul acestora în comunitatea german`[i în special despre modul în caresunt privi]i de autorit`]i. Interlocutoriine-au asigurat c` sunt integra]i încomunitate [i aprecia]i pentru com-portamentul pe care îl au, nefiind per-soane care s` creeze în mod deosebitprobleme, lucru confirmat [i de c`tre

poli]i[tii germani care au maimen]ionat c`, din punct de vedere sta-tistic, comunitatea de români fig-ureaz` cu un procent foarte sc`zut înprivin]a ratei criminalit`]ii în com-para]ie cu alte na]io nalit`]i.”

� Lena MITROI

29

RR..-- ccaarrttee ddee vviizziitt `̀ bbooggaatt`̀Poli]i[ti români în familia european`

Subinspectorul Cosmina Flo -rentina Bratosin, sociolog, [i subin-spectorul Mihaela Andreea Ursu, psi-holog, au ales Poli]ia con[tiente c`, \n

acest mediu, se pot dezvolta profesio -nal dup` voia min]ii [i a inimii lor. Cucinci ani mai mare, Cosmina a primit-ope Andreea \n biroul s`u, \n mai pu]inde doi ani cele dou` tinere devenindun tandem imbatabil pe terenul lor decompeten]`.

Cosmina Bratosin a intrat \n Poli]iecu o bogat` experien]` \n domeniu. Alucrat, anterior, la I.S.J. Dolj, la CentrulJude]ean de Asisten]` Psiho -pedagogic`, la Casa Corpului Didactic,la Centrul de Prevenire, Evaluare [iConsiliere Antidrog Dolj, la Camerade Comer] [i Industrie Oltenia. S-aperfec]ionat, pe parcurs, \n consiliereaelevilor [i cadrelor didactice, a fost for-mator [i conceptor curs, a activat \nprevenirea criminalit`]ii, a colaborat

din plin cu societatea civil`. A realizatzeci de studii sociologice de interes,proiecte de prevenire, a urmat cursuride masterat, de perfec]ionare at#t \n]ar` c#t [i \n str`in`tate.

Debutul \n Poli]ie, \n iunie 2005,c#nd tocmai venise de la bursa“Leonardo” din Germania, n-a g`sit-onepreg`tit`, \n func]iile anterioarecolabor#nd adesea cu poli]i[tii doljeni

pe varii problematici. Are un curricu-lum vitae impresionant, din care nulipsesc particip`ri la seminarii, cursuri,lucr`ri de anvergur` [i, totodat`, [i-aadunat numele pe cinci c`r]i de spe-cialitate.

Andreea Ursu a accesat serviciulpoli]ienesc \n octombrie 2005, dup` unstagiu de practic` \n civilie pe domeniidiverse, particip`ri la cursuri [i laac]iuni \n vederea perfec]ion`rii. Lanoul loc de munc` cele dou` tinerespecialiste s-au reg`sit \n pasiunicomune, \n modalitatea [tiin]ific` deabordare a sarcinilor \ncredin]ate, \ndisponibilitatea creativ` de a schimbalumea. Ambele \[i bazeaz` munca pe oconstant` interac]iune cu ceilal]i, pespiritul de echip`, pe negociere [icooperare.

A \nv`]a – la prezentul continuu

Fragile \n aparen]`, au spiritul [ivoin]a de o]el, s-au remarcat \n coor-donarea a numeroase activit`]i,concursuri, mese rotunde, \mpreun`cu colegi de la toate structurile. De[i aumult de oferit \n plan profesional, n-auabandonat latura acumul`rilor. |nva]`din tot [i de la to]i [i se impun, sigure peele, \n domeniul lor de munc`. |n con-tinuare exploreaz` lumea poli]i[tilor, \ncare, de altfel, s-au integrat, nu au limitede timp pentru cunoa[tere, lanseaz`proiecte pe care le redacteaz` \n limbaenglez`, ambele au fost colege anul tre-cut \n echipa mixt` cu reprezentan]i aiPoli]iei [i Jandarmeriei Spaniole care aimplementat proiectul “|nt`rirea coop-er`rii poli]iene[ti”. Multe sunt fapteleinovatoare care le definesc pe tinerelepoli]iste, fapte [i atitudini care le-auimpus, ca un tandem redutabil \n cadrulpoli]i[tilor doljeni. Izb#nda lor cea mareeste c` au reu[it s` lucreze \n toatestructurile. Au planuri pentru realizareaacestora, [i, mai ales, [tiu s` conving` [is`-i implice pe colegii lor.

De ceva timp, Andreea Ursulucreaz` \n cadrul ServiciuluiManagement Resurse Umane. Ceea cenu le afecteaz` celor dou` nici prietenia,nici colaborarea. Dimpotriv`, sfera lorde ac]iune [i cunoa[tere s-a extinssim]itor. {i \n toate \ntreprinderile lor,pe primul loc se situeaz` omul.Poli]istul.

� Ina B~LAN

30

Un tandem pentru

reformarea Poli]iei -

psihologul [i sociologul

Au devenit prietene dup` ce au fost colaboratoare \ntr-un loc demunc` nou, inedit pentru am#ndou`. S-au cunoscut \n cadrul colectivu-lui de poli]i[ti de la I.P.J. Dolj, anume \n structura ServiciuluiManagement Organizatoric, Comunicare Public` [i Rela]iiInterna]ionale. |mprietenirea le-a fost mediat`, oarecum, de c`tre ener-gica [i sufletista lor [ef`, d-na comisar Maria Tudor, poli]ist` cu statevechi [i experien]` avansat`, care le-a evaluat imediat [i le-a descope ritdin prima calit`]ile nu doar profesionale ci [i umane.

31

Noi „v#rfuri de lance” anticorup]ie

Poli] ia ceh`||

ntruc#t corup]ia con-tinu` s` fie o maladiegrav` care macin`

societatea ceh`, mi -nistrul de interne IvanLanger a hot`r#t caPoli]ia s` dispun` de unmodern Departament

Anticorup]ie “blindat”cu agen]i secre]i. De alt-fel, [i executivele ante-rioare au anun]at mariopera]iuni gen „Cum#inile curate” [i auimpulsionat, \ntruc#tva,activitatea “agen]ilorprovocatori”, dar rezul-tatele nu au fost delocspectaculoase. MinistrulLanger asigur`, \ns`, c`“noul val” de agen]i subacoperire ce va fi infil-trat \n firme private [i \ninstitu]iile publice va fimult mai penetrant [imai eficient. Agen]ii voravea sarcina expres` dea supraveghea compor-tamentul func]ionarilor[i managerilor suspec]ide corup]ie [i de a”culege” probe relevante\mpotriva lor. Pentru apune \n mi[care ope -ra]iuni de anvergur`,

guvernul ceh a venit cuun amendament laCodul Penal care ur -meaz` s` fie ratificat \nPar lament . Minis tru lIvan Langer este con-vins c` noua propunereva fi aprobat`, cur#nd,de legislatori. “Sper`mc` acest instrumentforte ne va ajuta s` lup -t`m mai eficient \mpotri-va corup]iei. {tim cèste vorba de un pas de -licat, \ntruc#t pot fi puse<<pe tapet>> pro blemeprivind res pectarea drep-turilor fundamentale aleomului, dar suntem siguric` vom crea instrumenteinfailibile pentru a se evitaorice abuz.”, a mai spusLanger. Anul trecut,Poli]ia Ceh` a acuzat decorup]ie peste 90 de per-soane dintre care \n jurde treizeci, sunt pe punc-

tul de a fi condamnate.Ministrul de interne IvanLanger asi gur` c` muncaagen]ilor secre]i anti-corup]ie va fi suprave -gheat` atent de instan]esuperioare. Pen tru a tri -mite agen]i pe teren va fisolicitat` aprobarea pro -curorului, iar deciziafinal` va fi \n m#inileTribunalului Su perior.Acesta va stabili tipul deopera]iuni ce vor fi puse\n mi[care.

Poli]i[tii din Statul american Florida audecis s`-i provoace pe de]inu]i la un joc dec`r]i mai special. Este un inedit experi-ment comportamental [i… informa]ional,o form` de acro[aj [i de anchet` cu tentàparent ludic`, dar, \n fond, foarteserioas`. De pe c`r]ile de joc ne privesc sfre-delitori ochii unor criminali celebri cùta]ide poli]ie, iar sub poze sunt tip`rite infor-ma]ii despre crimele lor r`mase cu AN…

100.000 de astfel de “carduri”, pe care\n loc de a[i, vale]i, dame, popi sau jokeri,apare expus` toat` fauna unei criminalit`]i\nc` nepedepsite, au fost distribuite, \npremier`, de]inu]ilor unei \nchisori din

Wakulla. “Am lansat provocarea acestorc`r]i de joc ceea ce echivaleaz` cu intero -garea a zeci de mii de de]inu]i.", a spusJames McDonough, secretar alDepartamentului Peni tenciarelor dinFlorida. "Criminalii au \ntotdeauna leg`turicu al]i criminali. Ace[tia se cunosc bine uniipe al]ii, \[i [tiu obiceiurile [i modurile deoperare, p`streaz` leg`turi str#nse. Deci,ne multiplic`m [ansele de a culege maimulte informa]ii de interes operativ.”

� Pagin` realizat` deAntoaneta DARIE

Experiment

C`r]i de joc cu imagini de criminali

Experien]e avansate

32

La a XI-a edi]ie, Festivalul cultural-artistic alstuden]ilor [i elevilor din institu]iile de \nv`]`m#nt aleMinisterului Internelor [i Reformei Administrative s-adesf`[urat \n ]inutul de legend` al vechii cet`]i de scaunT#rgovi[te. |n zilele lui decembrie de 6 [i 7, ClubulSuden]ilor al Universit`]ii “Valahia” i-a primit cu bra]eledeschise pe elevii [i studen]ii de la 10 institu]ii de\nv`]`m#nt care s-au “\nfruntat” \n [ase genuri artistice,cu talent, aplomb, ambi]ie, lacrimi, bucurie [i, nu \nultimul r#nd, fair-play.

Organizatorii tradi]ionali ai Festivalului – CentrulCultural al M.I.R.A., prin Serviciul Tradi]ii [i Educa]ie -,au avut, \n acest an, parteneri de n`dejde \n cetateaT#rgovi[tei: Inspectoratului Poli]ie al Jude]uluiD#mbovi]a, Inspectoratul General al JandarmerieiRom#ne, Centrul de Perfec]ionare a Preg`tirii Cadrelorde Jandarmi Ochiuri, I.P.A. Regiunea 1 D#mbovi]a,Muzeul Na]ional al Poli]iei [i, desigur, gazdamanifest`rii, Universitatea Valahia.

Pe aliniamentul de... concurs s-au prezentat, \nforma]ii complete pentru a \nfrunta cele [ase probe:{coala de Agen]i de Poli]ie “Vasile Lasc`r” C#mpina,{coala de Agen]i de Poli]ie “Septimiu Mure[an” Cluj-Napoca, Liceele “Neagoe Basarab” din Buz`u [i“Constantin Br#ncoveanu” din Ploie[ti, {coala depreg`tire a Agen]ilor de Poli]ie de Frontier` “AvramIancu” Oradea, {coala Militar` de Subofi]eri Jandarmi“Grigore Alexandru Ghica” Dr`g`[ani. {coala Militar` deSubofi]eri Pompieri “Pavel Z`g`nescu” Bolde[ti,Facultatea de Poli]ie [i Facultatea de Arhivistic` dincadrul Academiei de Poli]ie “Alexandru Ioan Cuza”.

Probele de concurs au relevat arti[ti de excep]ie \ndomeniile: recitare, muzic` folk, muzic` u[oar`, muzic`popular`, umor, realizarea unei publica]ii (reviste)[colare.

Juriul a avut [i de aceast` dat` o problem` grea derezolvat. Au deliberat dup` \ndelungi consult`ri: TitusAndrei, realizator celebru de emisiuni la radio [i la tv,Aneta Stan, \ndr`git` interpret` de muzic` popular`,membr` a Ansamblului Cioc#rlia, Gheorghe Palcu, rea -lizator de emisiuni pe teme folclorice [i interpret demuzic` popular`, Dan Erceanu, directorul revistei“Biblioteca Na]ional`”, actorii Teatrului Tony Bulandradin T#rgovi[te Ursu Vitalie, Opri[ Anca [i Laz`r Delia.

|n uralele celor 120 de reprezentan]i ai institu]iilor de\nv`]`m#nt din M.I.R.A. ale profesorilor [i invita]ilor lor,Festivalul cultural artistic edi]ia a XI-a a fost deschis joi,6 decembrie la ora 10,00.

Festivalul elevilor [i studen]ilor

Talent, m`iestrie,

33

Au fost dou` zile de \ntreceri mai ceva ca pe terenulde sport. Elevii s-au “b`tut” “ \n versuri, \n muzic`, \numor. Au fost momente de tensiune, dar [i de maxim`relaxare. “Ba al nostru-i mai frumos, mai bun, maide[tept, mai talentat...”. De ani de zile \nt#lnim, \ncadrul acestui festival, arti[ti de excep]ie, patimi, indi-vii, \ncr#ncen`ri care, invariabil, se transform`, lafinalul finalului, \ntr-o mare prietenie.

Dup` “lupte”, cu accente dramatice adesea, noteleacordate de juriu au condus la un clasament pe echipecare reflect` faptul c` acesta a avut o problem` grea derezolvat. Astfel, primele trei locuri pe echipe au fostocupate \n urm`toarea ordine: {coala de Agen]i dePoli]ie “Vasile Lasc`r” C#mpina, cu 53,63 puncte, (I),Academia de Poli]ie “Alexandru Ioan Cuza” –Facultatea de Poli]ie, cu 52,97 puncte (II) [i {coala dePreg`tire a Agen]ilor de Poli]ie de Frontier` “AvramIancu” Oradea, cu 51,37 puncte (III).

Sunt notabile [i celelalte particip`ri, diferen]ele dedepartajare situ#ndu-se sub un punct.

Ne face pl`cere s`-i nominaliz`m pe c#[tig`toriilocului I al fiec`rei probe de concurs:

Recitare:Bogdan Topal` - {coala militar` de subofi]eri de

Jandarmi Grigore Alexandru Ghica - Dr`g`[ani.Muzic` popular`: Alisa Toma – Facultatea de Poli]ie – Academia de

Poli]ie “Alexandru Ioan Cuza” Bucure[ti.Umor:{coala Militar` de Subofi]eri de Jandarmi “Grigore

Alexandru Ghica” – Dr`g`[ani.Muzic` u[oar`: Premiul I [i Premiul Redac]iei Radio Rom#nia, oferit

de pre[edintele juriului, maestrul Titus Andrei -Andreea Vlad – {coala de Agen]i de Poli]ie “VasileLasc`r” C#mpina.

Muzic` folk: Facultatea de Poli]ie – Academia de Poli]ie

“Alexandru Ioan Cuza” Bucure[ti.Realizarea unei reviste: Facultatea de Poli]ie – Academia de Poli]ie

“Alexandru Ioan Cuza” Bucure[ti;{coala Militar` de Subofi]eri de Jandarmi “Grigore

Alexandru Ghica” – Dr`g`[ani.

� Ina B~LANLidia OBEAD~

, competi]ie

34

O alt` categorie de par-ticipan]i la actul de justi]ie,la solu]ionarea dosarelorpenale ( în fazele de cer -cetare /urm`rire penal` [ijudec`toreasc` ) sau civile,o reprezint` judec`torii [iprocurorii.

Activitatea acestora,statutul, sunt reglemen-tate de Legea 303 din28.06.2004, modificat` [icompletat` de OUG nr.148din 03.11.2005, Legeanr.29 din 28.02.2006, OUGnr.50 din 23.06.2006, Legeanr.356 din 21.07.2006,Decizia nr. 866 din28.11.2006, OUG nr.100din 04.10.2007.

De[i Legea român` îidefine[te ca magistra]i [ipe procurori (art.1 dinLegea 303/2004 ), opinianoastr` este c` doarjudec`torii sunt magis -tra]i.

A[a cum se poateobserva în sistemul dedrept de commonlow(întâlnit în Marea Britanie,SUA, etc), procurorii maisunt denumi]i “avoca]i aiacuz`rii“ [i ocup`, capozi]ie procesual`, în salade judecat`, acela[i loc cuavoca]ii.

Dac` pân` în 1990,aparent, atunci când intra

completul de judecat` însal`, se crea confuzia c`procurorul face parte dinacest complet, dup` modi -fic`rile legislative inter-venite ulterior, procurorulintr` înaintea completului[i ocup` un loc distinct.

Tot ca o modificare amentalit`]ii în justi]ie,apare caracterul relativ alrechizitoriului, care, îna -inte de 1990 (cu mici expli-ca]ii) nu era infirmat deinstan]ele de judecat`.

Într-o justi]ie realdemocrat`, rechizitoriulsau actul de sesizare alinstan]ei, nu mai are uncaracter absolut, infraga-bil, ci poate fi infirmat saumodificat de instan]`, prinsentin]a judec`toreasc`.

Având în vedere acestaspect, rolul lor social estefoarte puternic, iarhot`rârile pronun]ate seconstituie într-unbarometru al democra]iei,care creeaz` sau nuîncredere cet`]eanului înstatul de drept.

De aceea, apreciem c`dincolo de prevederileart.2 alin.3, care arat` c`judec`torii sunt indepen-den]i, se supun legii [i tre-buie s` fie impar]iali armai trebui s` existe ocondi]ie, esen]ial`, s` aibecât mai mult` cunoa[tere

[i în]elegere a textului delege.

Este adev`rat c` art.4alin.1 se finalizeaz` cu“participarea la formareaprofesional` continu`“,aceast` ultim` cerin]` aremai mult un caracterabstract.

Aceast` condi]ie, decunoa[tere [i experien]`profesional` este [i ea ogaran]ie a unui act dejusti]ie corect [i echitabil.

Am insistat pe acestaspect, delicat, întrucâtr`spunderea magistra]ilor-judec`tori este extrem degrea, tocmai în virtuteafaptului c`, prin sentin]elepronun]ate, se pot aduceprejudicii materiale, mo -rale, pot fi afectate liber -t`]ile individuale.

Deci, actul de justi]ieeste extrem de hot`râtorasupra vie]ii – în general –a cet`]eanului [i poate ficomparat doar cu actulmedical-chirurgical.

Pentru protejarea con[ -tien]ei [i impar]ialit`]iimagistra]ilor, art.8-10 dinlege, stabile[te o serie deinterdic]ii, referitoare laopinii politice, afaceri,drepturi de proprietate.

Art. 35 consacr`,

totu[i, faptul c` formarea

profesional` continu`

”cons tituie garan]ia inde-

penden]ei [i impar]ialit`]ii

în exer citarea func]iei“.

Res ponsabilitatea acestei

pre g`tiri apar]ine Insti -

tutului Na]ional al Ma -

gistraturii ( art.36 ), iar

magistra]ii particip` , cel

pu]in o data la 3 ani …” la

programe de formare pro-

fesional` continu` (art.37).

A[a cum e formulat textul

de lege, nu conduce la

ideea obligativit`]ii aces-

tor cursuri de preg`tire.

A[a cum afirmam [i cu

privire la r`spunderea

poli]i[tilor, ca func]ionari

publici, [i magistra]ii

r`spund în fa]a legii pen-

tru fapte penale. Desigur

c` legea special` nu

înl`tur` r`spunderea pe -

nal` în condi]iile dreptului

comun (Codul Penal).

Faptele prev`zute [i

incriminate de Codul

Penal (dare, luare de mit`,

trafic de influen]`, etc.) nu

exonereaz` de o eventual`

r`spundere penal` a aces-

tora, în exercitarea func -

]iei de magistrat.

Cu alte cuvinte, magis-

tra]ii sunt egali în fa]a legii

cu to]i cet`]enii unei ]`ri,

f`r` a avea un regim pre -

feren]ial.

� AV. Sorin ARDELEANU

Teze [i antiteze juridice

R`spunderea judec`torilor [i a procurorilor (I)

Re]elele de comuni-ca]ii electronice sunt,

în general, ansambluri deosebit de com-plexe, fiind aproape imposibil de trasat oschem` complet` a entit`]ilor [i opera]iilorexistente la un moment dat, re]elele fiind dinacest motiv vulnerabile la diferite tipuri deatacuri sau abuzuri. Ca urmare, amenin]`rilela adresa securit`]ii unei re]ele informaticepot avea mai multe cauze, cum ar fi: dezas-trele sau calamit`]ile naturale, defectareaechipamentelor, erori în programe [i gre[eliumane de operare sau manipulare [i ac]iunineautorizate. Mai multe studii în domeniuestimeaz` c` 50 la sut` din costurile impli-cate de incidente sunt datorate ac]iunilorvoit distructive. Ame nin]`rile datorateac]iunilor inten]io nate, de regul`, un calcula-tor intrus ce poate fi plasat în orice punct alunei re]ele s` intercepteze traficul demesaje, este mult mai greu de sesizat.Atacurile pasive sunt acele tipuri deamenin]`ri în cadrul c`rora intrusul“observ`” informa]ia ce trece prin “canalulde transmisie” f`r` s` se interfereze cu flux-ul sau con]inutul infor ma]iilor/mesajelor. Caurmare, intrusul face doar analiza traficului,prin citirea identit`]ii p`r]ilor care comunic`[i “înv`]ând” lungimea [i frecven]amesajelor vehiculate pe un anumit canallogic, chiar dac` con]inutul lor este neintel-igibil. Atacurile pasive pot fi realizate prindiverse metode, cum ar fi supravegherealeg`turilor de comunica]ii (telefonice, dedate, etc.,), a spectrului radio, explorareaemisiilor secundare de tip Tempest, rutareadatelor prin noduri adi]ionale mai pu]in pro-tejate. Acest tip de atac, chiar dac`, încalc`regulile de confiden]ialitate având ca obiec-tiv “ascultarea” datelor transmise printr-uncanal de comunica]ii nu produce pagubedirecte (nu [terge sau modific` date),. Lapolul opus se gasesc Atacurile active fiindacele tipuri, de amenin]`ri, în care intrusulse angajeaz` direct, fie în sustragerea unordate/mesaje, fie în modificarea, reluarea sauinserarea de mesaje false. El, intrusul, poate[terge, întârzia sau modifica mesaje, poates` insereze unele mesaje false sau vechi,poate schimba ordinea mesajelor, fie pe oanumit` direc]ie, fie pe ambele direc]ii aleunui canal logic.

Din aceast` categorie de amenin]`riactive am putea enumera:

reluarea – acest tip de atac apare atuncicând un mesaj sau o parte a acestuia estereluat/repetat, în inten]ia de a produce unefect neautorizat (de exemplu, este posibil`reutilizarea informa]iei de autentificare aunui mesaj anterior. In conturile bancarereluarea unit`]ilor de date implic` dubl`ri

[i/sau alte modific`ri nereale ale valorii con-turilor);

spoofingul/mascarada este un tip deatac în care un intrus se substituieunei alte entit`]i (de exemplu, un utilizatorîncearc` s` se substituie altuia sau un servi-ciu pretinde a fi un alt serviciu, cu inten]ia dea sustrage date confiden]iale (numarul c`r]iide credit, parola sau cheia algoritmului decriptare). O “mascarad`” este înso]it`, deregul`, [i de alte amenin]`ri active, cum ar fiînlocuirea sau modificarea mesajelor;

playback este un alt tip de mascarad`, încare r`spunsurile sau ini]ierile uneitranzac]ii de c`tre un utilizator sau calculatorsunt înregistrate în mod discret [i re-rulate,ca [i cum ar veni de la utilizator.

repudierea serviciului are loc când oentitate refuz` s` recunoasc` un serviciuexecutat. În aplica]iile de transfer electronicde fonduri este important s` se eviterepudierea serviciului atât de c`tre emi]`tor,cât [i de c`tre destinatar. Deoarece unelemesaje sau comunica]ii electronice au oimportan]` mare, este important ca organi-za]iile s` asigure non-repudierea acestora.

modificarea mesajelor/phishing – acesttip de atac face ca datele mesajului s` fiealterate prin modificare, inserare sau [terg-ere. Este utilizat` pentru a se schimba bene-ficiarul unui credit în transferul electronic defonduri sau pentru a modifica valoarea aceluicredit. O alt` utilizare poate fi modificareacâmpului destinatar/expeditor al po[tei elec-tronice;

refuzul serviciului(denial of service) areloc când o entitate nu izbute[te s` îndeplin-easc` propria sa func]ie sau când face ac]iunicare împiedic` o alt` identitate de laîndeplinirea propriei func]ii. Atacurile deacest tip epuizeaz` resursele unui sistem deinforma]ii, resurse destinate servirii utilizato-rilor legitimi. Din aceast` categorie avematacurile logice [i atacurile de “inundare”(flooding attacks).

Din categoria atacurilor active fac parte[i programele create cu scop distructiv [icare afecteaz`, deseori substan]ial, securi-tatea calculatoarelor. Aceste atacuri pre-supun, de regul`, fie citirea informa]iilor con-fiden]iale, fie, situa]ie destul de frecvent`,distrugerea par]ial` sau total` a informa]iilor,sau chiar a unor componente hardware. Maigrav este, îns`, posibilitatea poten]ial` deinfestare, prin re]ea – via Internet – sau princopierea de CD-uri, dischete etc., infestate, aunui num`r foarte mare de calculatoare.Dintre aceste tipuri de programe catalogateca distructive putem eviden]ia: ttrapele/backdoor, – sunt accese speciale la un sis-tem, care sunt rezervate în mod normal de

produc`tor, pentru proceduri de înc`rcarede la distan]`, între]inere sau pentru dez-voltatarea unor aplica]ii. „Trapele” permit,îns` accesul la sistem, eludând procedurilede identificare uzuale [i, deci, accesul nelim-itat la informa]iile stocate pe mediile de sto-care, HDD; bbomba software/Logic bomb –este un cod sau un set de instruc]iuni într-unprogram inclus` într-o aplica]ie “normal`”, [ipoate fi activat` de un eveniment predefinitfacilit`nd accesarea neautorizat` a unui sis-tem de informa]ii, distrugerea de date saualte ac]iuni neautorizate. Autorul bombeianun]` evenimentul, lasând-o s`“explodeze”, deci s` produc`, ac]iunile dis-tructive programate. Bombele logice suntadesea introduse într-un sistem de informa]iiprin intermediul unui cal troian; vviru[ii– suntprograme inserate în aplica]ii care se auto-multiplic` în alte programe din spa]iul rezi-dent de memorie sau de pe discuri apoi, fie,satureaz` complet spa]iul de memorie/disc[i blocheaz` sistemul, fie, dup` un num`rfixat de multiplic`ri, devin activi [i intr` într-o faz` distructiv` (care este de regul` expo-nen]ial`); vviermii – au efecte similare cu celeale bombelor si viru[ilor. Principala difer-en]` este aceea c` nu rezid` la o loca]ie fix`sau nu se duplic` singuri. Se mut` în perma-nen]`, ceea ce îi face dificil de detectat;troianul “calul troian” – acest tip de programmali]ios este o mic` aplica]ie care are ofunc]ie de utilizare cunoscut`, dar care, într-un mod ascuns, îndepline[te [i o alt` func]ie[i care pot conduce la inserarea sau alterareade date, la formatarea discurilor, la oprireaanumitor procese, la blocarea perifericeloretc., uneori auto-distrugându-se dup`realizarea ac]iunilor mali]ioase. De exemplu,un hacker înlocuie[te codul unui programnormal de control “login” printr-un alt cod,care face acela[i lucru, dar în paralel, în tim-pul procesului de autentificare, copiaz` într-un fi[ier numele [i parola utilizatorului, dup`care el va penetra foarte u[or sistemul.

Protejarea informa]iilor dintr-o organi-za]ie revine responsabilului cu securitateacare, în func]ie de tipul amenin]`rilor trebuies` defineasc` politica [i mecanismele deasigurare a securit`]ii pentru fiecare dinaspectele vizate . Tot el r`spunde [i de dis-eminarea acestei strategii în cadrul organi-za]iei [i de dezvoltarea în rândul angaja]ilor aunei culturi orientate c`tre securitate [i pro-tec]ie. În ceea ce prive[te strategia securit`]iiinforma]ionale, trebuiesc g`site resurselenecesare pentru a combate amenin]`rilec`rora organiza]ia trebuie s` le fac` fa]`.

� Marian FIROIU

Tipur i de atacur i asupra unei re]e le de comunica] i i e lectronice

Poli]ia [i informatica

35

Recent, în municipiul Gheorghieni,jude]ul Harghita, s-a desf`[urat întâl-nirea anual` a ofi]erilor instructoripoli]ie de proximitate, la care au partici-pat ofi]erii instructori de la structurilejude]ene de poli]ie [i din Direc]iaGeneral` de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti, precum reprezentan]i dincadrul unit`]ilor de înv`]`mânt ale

Ministerului Internelor [i ReformeiAdministrative.

Primele dou` zile ale întâlnirii aufost consacrate revizuirii Manualuluipentru Poli]ia de proximitate, activitatedesf`[urat` sub coordonarea direct` aspeciali[tilor elve]ieni Peter Schorer [iChristian Weidkhun. În acest sens, par-ticipan]ii au fost constitui]i în grupuride lucru care au lucrat pe fiecare capitolal manualului, ulterior venind cu pro -puneri [i sugestii de modificare sauîmbun`t`]ire a documentului respectiv.

În cadrul ac]iunii, a avut loc [i oîntrevedere a ofi]erilor instructoripoli]ie de proximitate cu conducereaInspectoratului General al Poli]ieiRomâne [i a Direc]iei Poli]iei de OrdinePublic`, ocazie cu s-au purtat discu]iidespre deficitul de personal existent încadrul acestei structuri, care impieteaz`realizarea cunoa[terii reale a popula]ieidin zonele de responsabilitate.Totodat` au mai fost ridicate [i pro -bleme referitoare la unii manageri cuatribu]ii în domeniu, care nu se implic`

suficient în organizarea [idesf`[urarea cursurilor de anal-iz` tranzac]ional`, cu toate c`, îndomeniul security marketing,au fost preg`ti]i de c`tre spe-ciali[tii elve]ieni circa 500 depoli]i[ti de la diferite niveluri deconducere.

Un alt punct important pe ordineade zi a f`cut trimitere launele Inspectorate dePoli]ie jude]ene undefunc]ia prev`zut` pen-tru ofi]erul instructorpoli]ie de proximitatenu este cea de specialistunu, cum ar fi cazuljude]elor Alba, Vaslui,Boto[ani, Olt. Întrealtele, s-a mai discutatdespre poli]i[tii de pro-fil, care, în continuare,desf`[oar` [i alte activ-

it`]i, care exced celor specifice domeni-ului pentru care au fost preg`ti]i. Înacela[i context, s-a pus accent pe acor-darea unei aten]ii sporite preg`tiriireprezentan]ilor managementuluimediu în domeniul poli]iei de proximi-tate.

Un semnal important l-a constituit [icel legat de num`rul mare al lucr`rilor[i reclama]iilor pe care le solu]ioneaz`poli]i[tii de proximitate, ce determin`ca o important` parte a timpului delucru s` fie alocat` activit`]ilor de birouîn detrimentul celor din teren.

Pe agenda de lucru a întâlnirii, onot` aparte a f`cut-o subiectul referitorla dotarea logistic` precar`, în specialcu calculatoare, care face ca un num`rredus de poli]i[ti de proximitate (circa20%) s` aib` posibilitatea de a accesare]eaua Intrapol [i implicit Forumulpoli]iei de proximitate pentru a-[iexpune punctele de vedere cu privire ladiferitele probleme puse în discu]ie.

În leg`tur` cu m`surile ce au fostluate, în urma întâlnirii de la

Gheorghieni, domnul comisar-[efViorel Tudose, de la Direc]ia Poli]iei deOrdine Public`, a opinat: ”Se lucreaz` laelaborarea, la nivelul Direc]iei Poli]ieide Ordine Public` [i al Direc]ieiManagement Resurse Umane, a unuiconcept de preg`tire unitar` a tuturorpoli]i[tilor în domeniul poli]iei de pro -ximitate. De asemenea, se analizeaz`, lanivelul fiec`rei unit`]i, posibilitatea desuplimentare cu înc` un agent de pro -ximitate la ora[ele unde în prezentactiveaz` unul singur, concomitent cutip`rirea, prin intermediul I.G.P.R. a8.000 de cursuri analiz` tranzac]ional`[i distribuirea acestora c`tre unit`]ileteritoriale. Se va constitui o rezerv` deofi]eri instructori Poli]ie de proximitate,câte unul pentru fiecare jude], care s`poat` continua activit`]ile specifice încazul plec`rii din structur` a celui actu-al. Un alt punct aflat în aten]ia manager-ilor îl reprezint` organizarea [idesf`[urarea întâlnirilor semestriale aleofi]erilor instructori în domeniu, nece-sare discut`rii aspectelor de noutate dindomeniu [i rea liz`rii schimbului debune practici.

La momentul actual am reu[it s`fina liz`m implementarea conceptuluiPoli]iei de proximitate, urmând s`ac]ion`m pentru dezvoltarea acestuia,astfel încât, într-un viitor apropiat, to]ipoli]i[tii, indiferent de structura dincare fac parte, s` ac]ioneze prin prismaacestui concept, creându-se astfelpremisele unei mai bune rela]ion`ri cucet`]enii în scopul identific`rii [isolu]ion`rii problemelor care afecteaz`climatul de siguran]`”.

� Lena MITROI

36

II nn ff oo rr mm aa tt ii zz aa rr ee [[ ii pp rr ee gg qq tt ii rr ee uu nn ii tt aa rr qq pp ee nn tt rr uu pp oo ll ii ]] ii [[ tt ii ii dd ee ll aa ““ pp rr oo xx ii mm ii tt aa tt ee ””

|n luna noiembrie a.c., poli]i[tiiB.C.C.O. Oradea împreun` cuprocurorii D.I.I.C.O.T. – BiroulTeritorial Bihor i-au prins în flagrant

pe M.R.B. [i T.R.A., din municipiulOradea, în timp de încercau s`plaseze în municipiu 100 grame ca -nnabis, pentru care au pretins 500

euro. În urma perchezi]iei efectuatede poli]i[tii B.C.C.O. Oradea lalocuin]a tat`lui lui M.R.B., situat` înlocalitatea bihorean` Au[eu, s-au

descoperit nou^ kilograme de ca -nnabis de o foarte bun` calitate,preg`tite pentru traficare. |ntr-unimobil din municipiul Oradea

apar]inând tot lui M.R.B.,au fost descoperiteascunse în gr`din`, într-unrecipient din plastic, 400de grame canabis.

În prim`vara acestuian, ei au cultivat plantelede canabis în ghivece,ulterior le-au replantat îngr`dina casei respectivedin Oradea, într-un locferit de priviri indiscrete,iar în toamna acestui an,au recoltat 10 kilograme

de “c#nep^”.Activitatea infrac]ional^ a

celor trei a fost \ntrerupt^ de c^trepoli]i[tii B.C.C.O. Oradea [iprocurori ai DI.C.O.T., prevenindu-se astfel plasarea pe pia]a neagr^ a9,5 kilograme, care traficat`, ar fiadus un “profit” de 7.500 euro.

În urma cercet`rilor s-a stabilit c`cei trei trafican]i, care sunt [i con-sumatori de droguri, apucaser^ s^v#nd^ droguri altor [ase tineri dinmunicipiu.

Membrii unei grup`ri infrac]ionale de trafic dedroguri, care ac]ionau atât \n ora[ul Pantelimon, jude]ul

Ilfov, cât [i \n Sectorul 3 din Bucure[ti, au fost identifica]i [ire]inu]i de c^tre poli]i[tii Serviciului de Combatere aCriminalit`]ii Organizate Ilfov sub coordonarea Direc]iei deInvestigare a Infrac]iunilor de Criminalitate Organizat` [iTerorism –Serviciul Teritorial Bucure[ti, ca urmare a activ-it`]ilor de cercetare derulate în perioada octombrie – noiem-brie 2007.

Gruparea era format` din opt persoane cu vârste cupinseîntre 29 [i 48 de ani, dintre care dou` sunt cunoscute cuantecendente penale: T. Ionu], de 33 de ani, L. Adrian, de 47de ani, F. Ninel, de 30 de ani, C. Samir, de 18 ani, R. Florin,de 29 de ani, M. Vasile, de 48 de ani, I. Aurelia, de 41 de ani,A. Ilie, de 29 de ani, domicilia]i în Bucure[ti.

Trafican]ii se aflau în aten]ia poli]i[tilor Serviciului deCombatere a Criminalit`]ii Organizate Ilfov, ei fiind princi-

palii distribuitori de heroin` din Pantelimon, Ilfov. Ca urmare a investiga]iilor desf`[urate, la \nceputul lunii

decembrie a.c., cu sprijinul Brig`zii de Combatere aCriminalit`]ii Organizate Bucure[ti, DGPMB –BCCOSector 3 [i DPIR Ilfov, au fost efectuate [apte descinderi laadresele de domiciliu ale persoanelor men]ionate, în urmac`rora au fost identifica]i membrii re]elei.

Ca urmare a perchezi]iilor efectuate au fost g`site [i ridi-cate în vederea cercet`rilor 48,72 grame heroin`, gata pen-tru a fi plasat^ consumatorilor.

Totodat`, au fost g`site [i indisponibilizate în vedereacercet`rilor 16 telefoane mobile [i 9.100 lei. Cei în cauz` aufost condu[i la procurorul D.I.I.C.O.T.-S.T.B., care a dispusre]inerea acestora pe o perioad` de 24 de ore, pentrus`vâr[irea infrac]iunii de traficuri de mare risc [i constituireaunui grup infrac]ional organizat.

� Viorel TURCU{

Cultivatori de canabis depista]i

Re]ea de trafican]i de droguri destructurat^

37

38

A fost odat` un p`stors`rac [i b`tr#n. Singuralui avere erau trei oi [i unc`]el, cu care r`t`cea decolo-colo \n cùtareahranei. |ntr-o bun` zi,

\nfometat [i obosit, a v`zut c` se apropienoaptea. Atunci s-a g#ndit s`-[i g`seascùn ad`post. |n jurul lui \ns`, totul erapustiu. Deodat`, b`tr#nul v`zumi[c#ndu-se \ncet pe bolta cerului o steaminunat`, nespus de str`lucitoare.Niciodat` nu mai v`zuse o stea at#t destr`lucitoare [i de frumoas`, a[a c` s-ag#ndit imediat c` \ntr-acolo trebuie s` fie[i un culcu[ cald pentru ei. {i urm#nd eisteaua aceea, b`tr#nul, c`]elul [i cele treioi]e merser` ce merser` p#n` d`dur`peste un staul de vite pierdut \n pusti-etate. Mu]umir` stelei c`lùzitoare [i,c#nd intrar`, mare fu mirareab`tr#nului v`z#nd \n iesle un copila[nou-n`scut, vegheat de mama lui. Cumfrigul nop]ii \ncepuse s` se lase,b`tr#nul \[i lu` de pe umeri o blan` cucare era \nve[m#ntat [i \nveli cu ea [i pemam` [i pe prunc. Pe urm` se cuib`ri\ntre oi s` nu-i fie frig [i, obosit dedrum, adormi [i el. Sim]ind apropiereazorilor, se trezi [i se preg`ti de plecare.{i pornind s`-[i urmeze calea, nu f`cunici dou`zeci de pa[i, c#nd sim]i un v#ntc`ldu] cu mireasm` dulce. La adierea lui,imaginea pustiului \n care se afla s-a[ters [i la fel a disp`rut [i staulul undedormise. {i de jur \mprejur, c#t vedea euochii, nu mai era dec#t o \ntinderenem`rginit` de nori argintii [i buc`la]i.B`tr#nul fu pe dat` \nv`luit \ntr-o lumin`bl#nd` [i mare care potoli pe dat`spaima ce st`tea s`-l cuprind`. V`zuatunci \n fa]a lui un jil] \nalt din lemn demesteac`n \mpodobit cu ghirlande dincele mai felurite flori, iar \n jil]ul acela, s`vezi ce minune mare, [edea \nsu[i Bunul

Dumnezeu.P`storul \ngenunchie pe paji[tea de

nori [i \[i plec` fruntea smerit.- Cum te cheam`, mo[ule, auzi el

glasul Domnului.- Cr`ciun m` cheam`, Doamne.- {i ce-ai f`cut tu \n trecerea ta prin

lume. F`cut-ai bine sau rù?- Nu se cade s-o spun eu, Doamne.

Dar Tu, care e[ti f`c`torul Cerului [i alP`m#ntului, al v`zutelor [i nev`zutelor,vei fi av#nd [tire [i despre faptele unuip`stor s`rman ca mine.

|ntr-adev`r, Dumnezeu cuno[tea\ntreaga via]` a b`tr#nului. {tia [i c`, \nnoaptea ce trecuse, mo[ul d`duse singu-rul sù ve[m#nt c`lduros unei mame [ipruncului ei.

- Ei bine, zise atunci Domnul, afl`,Mo[ Cr`ciune, c` acel Prunc n`scut \niesle nu este altul dec#t fiul meu, Iisus,trimis pe P`m#nt s` m#ntuiasc` oameniide toate relele. Iar pentru binele pe carei l-ai f`cut Lui [i Sfintei Maicii Sale, ter`spl`tesc aduc#ndu-te \n |mp`r`]iaRaiului. Iar slujba ta, Mo[ Cr`ciune, va fiaceea c`, \n fiecare an, de ziua Na[teriilui Iisus, s` duci bucurii copiilor de pep`m#nt. Iar tu s` r`m#i darnic [i bun, \nveacul veacurilor, Mo[ Cr`ciun!

De atunci, Mo[ Cr`ciun \[i face sluj-ba care i s-a \ncredin]at, me[terindjuc`rii tot anul c#t \i de lung [i not#nd \ncatastif numele tuturor copiilor din lume,

ca nu cumva s` uite pe careva.C`]elu[ul, care niciodat` n-a fost

lene[, \l ajut` [i el c#t se pricepe, iar celetrei oi]e pasc prin preajm` iarba ceave[nic fraged` a Raiului. La vremea c#ndse apropie iarna, Mo[ Cr`ciun scoatecatastiful cel gros, \[i pune ochelarii [iurm`re[te cu degetul ce st` scris \ndreptul fiec`rui nume, a fost sau n-a fostcuminte. Iar apoi preg`te[te fiec`ruiadarul pe care-l merit`. C#nd d` denumele vreunui copil care a fost din cale-afar` de rù, r`m#ne pe g#nduri.

- Ce facem, \l \ntreab` pe c`]el. |id`m [i `stuia un dar? Uite c#te rùt`]i af`cut... N-ar merita nimic, nu-i a[a?

- Pune-i [i lui, acolo, un cadou c#t demic, Mo[ Cr`ciun, zice c`]elul, s` nu tenec`jeasc` prea tare.

{i Mo[ Cr`ciun se las` \nduio[at dec`]el.

- Bine-bine, mormìe \n barb`.Poate se face copil cuminte.

{i c#nd toate juc`riile sunt preg`tite,le \ncarc` \ntr-o sanie lung` [i \nham`cerbii cu coarne r`muroase, \mpodobitecu stelu]e care le lumineaz` drumul. Sea[az` \n jil]ul saniei, iar c`]elul secuib`re[te l#ng` el. Apoi pornesc...

Pe P`m#nt e noaptea Sf#nt` aNa[terii M#ntuitorului. Se v`d de aici, desus, toate ferestrele luminate.

R`zbat \n \nalturile \nstelateclopotele sfintelor biserici. Pe m`sur` cesania coboar`, se deslu[esc glasurile [iclopo]eii colind`torilor. Mo[ Crìcun emul]umit. El [tie c` nu e pe lumebucurie mai mare dec#t s` face altorabucurii. {i a[a va face an de an c#t o ]inelumea.

D-ale copiilor Din revista „Inima [colii” a copiilor din clasele I-VIII

ai {colii Constantin Gerota – Calafat

Legenda lui Mo[ Cr`ciun

39

AfricaDeoarece africanii nu sunt cre[tini,

s`rb`torirea Cr`ciunului se face \n grupurirestr#nse, obiceiurile fiind \mprumutate dinVest. |n Etiopia, Cr`ciunul se s`rb`tore[te pe

6 ianuarie \n conformitate cu vechiul calendarroman.

Anglia|naintea zilei de Mo[ Cr`ciun, copiii \i

trimit scrisori lui “Father Christmas”, Mo[Cr`ciunul englezesc, pe care, mai apoi, learunc ̀ \n foc. Ei cred c ̀ dac ̀ un pitic vascoate o scrisoare prin horn, dorin]ele lor sevor \mplini.

Renumita pr j̀itur ̀ a reginei, pudding,este o biruin] ̀a me[te[ugului buc`t`riei. |ntr-un cazan uria[, se pun toate cele necesarepentru pr j̀itur ,̀ fierte \n rom sau vin vechi [ito]i buc`tarii amestec ̀pe r#nd fiecare rude-nie prime[te c#te un pudding.

Australia25 decembrie este \n mijlocul verii, a[a c`

s`rb`toarea este oarecum diferit ̀fa] ̀de altep`r]i ale lumii. Brazii sunt din plastic sau alu-miniu pentru c ̀aici nu se \nt#lnesc brazi ver-itabili. De asemenea, printre decora]iuni sepune [i foarte mult ̀z`pad ̀artificial̀ . Nu sefolosesc lum#n`ri adev`rate, din cear ,̀ pen-tru c ̀ pe c l̀dura uneori torid ̀ \n aceast`

perioad ̀a anului, acestea s-ar topi mult prearepede. |n locul lor se folosesc becule]e. |nziua de Cr`ciun, oamenii se \nt#lnesc \n aerliber pe malul oceanului sau \n parcuri undeorganizeaz ̀picnicuri.

Bangladesh|n satele cre[tine, b`rba]ii taie ramuri

de bananier [i le replanteaz ̀c#te dou ̀de-alungul drumurilor spre biserici [i \n jurulcaselor. Apoi apleac ̀ crengile una pestecealalt ,̀ pentru a forma un arc peste drum

[i le leag ̀\ntre ele. Apoi se fac \n ramuri miciscobitori care se umplu cu ulei [i se aprindspre a lumina drumul p#n ̀la biseric .̀

BelgiaLa Bruxelles, care este sediul Uniunii

Europene, se \nal] ̀ un brad uria[ al ]`rilormembre, \n fa]a bisericii Grand Sablon –Grotzavel, \ntr-una dintre cele mai frumoasepie]e din Europa, pia]a Grote Markt.

DanemarcaAtunci c#nd familia se a[eza s ̀ia masa,

se las ̀\n pragul u[ii o oal̀ cu orez fiert. Sespune despre aceia care nu vor s ̀s`rb`tore-asc ̀Cr`ciunul [i s ̀respecte aceast ̀tradi]iec ̀le va merge r`u tot timpul anului care vaurma, fiindc ̀spiridu[ii vor bate cu nuci.

FinlandaCr`ciunul este o s`rb`toare petrecut`

mai ales cu familia. |n diminea]a dinainteaSerii Sfinte, bradul se \mpodobe[te, iar apoi\ntreaga familie merge la saun .̀

Fran]aLa Paris se pote admira un cort imens

unde este instalat ̀ cea mai mare iesle din

lume \n care se afl̀ Sf#nta Familie. Toatestr`zile sunt splendid ornate cu becule]e.

La ]ar`, \n Fran]a meridional`, copiiibinecuv#ntau cina [i rugul de Cr`ciun formatdintr-un trunchi de m`slin uscat care ardea \nvatr .̀ Focul era stropit cu vin fiert. Apoi famil-ia se a[eaz ̀la mas ̀apoi intona c#ntece reli-gioase p#n ̀la miezul nop]ii c#nd se ducea labiseric .̀

Germania|n fostele caz`rmi germane se f`cea

Christbaum (brad) [i se \mp`r]eau cadourisolda]ilor. |n jurul bradului erau r#nduitemesele militare pline de pr j̀ituri [i diversem#nc`ruri. Dintr-un col] al s l̀ii nu putea s`lipseasc ̀butoiul cu bere, dar \ntre conuri debrad. La sosirea superiorilor, corul sold`]escc#nta un c#ntec religios. Apoi un sergentmajor lua un chipiu [i punea \n el h#rtiu]e cunumere pentru to]i participan]ii la s`rb`toare.Fiecare soldat tr`gea c#te un num`r s`primeasc ̀darurile cuvenite. Butoiul cu bereera desf`cut [i petrecerea \ncepea.

GreciaPentru a se proteja, oamenii ard t`m#ie

sau las ̀ pe ici pe colo cadouri care s -̀i\mbuneze pe spiridu[i. De asemenea mai auun obicei: ]in \n cas ̀un bol cu ap ̀\n care scu-fund` o cruciuli]` de lemn decorat` cubusuioc. Apa, astfel sfin]it ,̀ se \mpr`[tie \nfiecare col] al casei pentru a alunga spiritelerele.

�Pagini realizate de Ina B~LAN

Obiceiuri [i tradi]ii de iarn` \n diverse ]`riPentru noi to]i, iarna nu este numai anotimpul z`pezii [i al frigu-

lui, ci [i acela al bucuriilor prilejuite de at#tea datini [i obiceiurilegate de s`rb`torirea Na[terii Domnului.

Datini [i supersti]ii \n noaptea de Cr`ciun� se spune c` de Ajun trebuie s`

poste[ti pentru c` Maica Domnului \n aceazi, fiind sup`rat` nu a m#ncat nimic;

� nu se m`n#nc` nici pe[te pentru c`are s#nge [i Fecioara Maria era plin` des#nge \n acea zi;

� norocul \l po]i pierde dac` \mpru-mu]i ceva din cas` \n noaptea de Ajun;

� semnifica]ia sacrificiului porcului \lputem afla numai \ntorc#ndu-ne \n timp c#ndacest animal era considerat o \ntruchipare aspiritului gr#ului [i a vegeta]iei \n general;

� nu tebuie s` la[i pe cineva s`-]i\nchid` u[a de Cr`ciun, deoarece s-ar puteas` aib` m#n` rea [i ar putea s`-]i alungenorocul din cas`.

Cr`ciunul pe glob

|mpodobirea braduluiPomul de Cr`ciun, a[a cum \l cunoa[tem noi ast`zi, decorat cu globuri \n care se

reflect` lumina sc#nteietoare a lum#n`rilor sau a instala]iilor electrice, nu a fost dintotdeau-na \mpodobit astfel. De[i, \n Europa, originea sa precre[tin` nu mai este contestat` denimeni, p`rerile r`m#n totu[i \mp`r]ite: unii v`d \n brad o reprezentare a “Arborelui Lumii”(din vechiul cult al arborilor), al]ii \l consider` o referire direct` la “Arborele Paradisului”,\mpodobit cu mere de un ro[u aprins, care amintesc de p`catele comise de primii oameni,\nainte de alungarea lor din Rai.

P#n` \n secolul al XV-lea, crengu]ele verzi cu care erau \mpodobite casele cu ocaziaCr`ciunului, ca [i darurile pe care [i le f`ceau oamenii unii altora erau considerate tradi]iip`g#ne. Dar nu prea mult` vreme, \n locul acestora va fi folosit un arbore \ntreg. Conformdocumentelor, \n 1605, la Strasbourg a fost \n`l]at primul pom de Cr`ciun \ntr-o pia]` pub-lic`. Nu avea \nc` lum#n`ri [i era \mpodobit cu mere ro[ii. |n 1611, la Breslau, ducesaDorothea \mpodobe[te primul brad de Cr`ciun a[a cum \l [tim ast`zi.

40

Poarta viitorului

Str`zi \ncurcate se \ntrep`trund [imiroase a emo]ie de nou \nceput.Mult` agita]ie... culori, sunete, joac`\n aerul strìn. Incertitudinea viitoru-lui z`cea \ntins` pe asfaltul p#rlit. Cegust puternic de toamn`... se auzeafluieratul isterizant al v#ntului, simbolal pustiului nostru.

|n acest cadru, am avut prilejul s`p`trund pe o alt` poart`, mai mare, pepoarta viitorului visat: {coala dePoli]ie. Astfel, am descoperit, cu pa[im`run]i [i plini de curiozitatenest`vilit`, o alt` grani]`, nehot`r#t` [imi[c`toare, ce se \ntindea dantelat` \n\ntuneric, grani]` ce separa din per-

spectiva mea dou` etape distincte: de-o parte, una care a fost, aceea a tumul-tului, entuziasmului, inocen]ei, iarcealalt` mult mai ancorat` \ncon]inutul existen]ei, mai \nc`rcat` deresponsabilitate, angajamente,implic`ri.

Ini]ial, la contactul [ocant cucerin]ele acestei institu]ii, am sim]it,ad#nc, un gol fericit, f`r` team`, f`rìubire, chiar m` sim]eam \mp`cat` culini[tea-mi interioar`; mai apoi, totul s-a transformat, a ap`rut \n fa]a mea unsentiment al z`d`rniciei, credeam c`nu mai sunt \n stare s` ]in \n g#nd ori-zontul mult vizat. Toat` avalan[a denoi informa]ii m` \ncol]ea, se rosto-golea deasupra mea ca un vulcan pecale s` erup`, \nvelindu-m` \ntr-un

Revist` de... [coal`

Elevii� |mp`ra]i cu care lumea nu putea s` se mai \mpaceau venit [i la noi \n Rom#nia [i au cerut p`m#nt [i debùt, dar cum venir` s-a l`murit cu cine are de-a face [is-a dus de-a berbeleacul cu “pleava spulberat`”, c-aur`mas doar c#teva buc`]i de ieniceri [i spahii fugind,dintre care este amintit` “\nspre Dun`re, o m#n`”.� Solda]ii \i urm`reau pe nem]i [i, cum \i vedeau c` seurc` \n avioane, s`reau c`lare pe tunuri [i \i urm`reaupe tot aeroportul.� Pe Aeropotul Otopeni se luptau nem]ii cu ameri-canii, iar rom#nii tr`geau, cu succes, c#nd \n unii, c#nd

\n al]ii.� La \nceputul fiec`rei poezii eminesciene st` plantatc#te un tei, mai gros sau mai sub]ire, \n func]ie de c#testrofe are poezia.� Traduceri directe ale unor filme : “No Mercy” – “Numersi!”, “Deer Hunter” – “Drag` v#n`torule!”, “EvitaPeron” – “Evit` peronul!”� Estuarul este o p#lnie care se bag` pe gura unuir#u, ca s` se l`rgeasc`.� Ora exact` a plec`rii trenurilor e de obicei maidevreme sau mai t#rziu, cum e norocul.� Poli]istul Prispanda vorbe[te numai cu perle.� Datorit` geniului sù, Ion Creang` a ajuns s` fie

D’ ale elevilor [i profesorilor

41

Profesorii

� M` face]i s` m` simt ca-ntr-o gr`din` cu legume!� Care [i-a schimbat p`rin]ii \n vara asta?� C#nd vin, s` g`sesc absen]ii pe catedr`.� Vorbe[te, mì, c` de-aia ]i-a dat statul limb` [i Dumnezeu carte.� |ntre corpul tù [i p`m#nt, domni[oar` elev`, exist` o atrac]ie fatal`.� Asta-i vreme de umblat \n m#neca goal`?� Sunt elevi absen]i \n clas`?� Aparent, aceste lucruri sunt simple, dar, dac` v` g#ndi]i mai bine, nu suntchiar at#t de complicate.� Vrei s` spui c` \ntr-un pahar sunt 200 tone de ap`? ~sta e visul oric`rui be]iv!� Eu m` bucur c` v` fac s` v` sim]i]i bine, dar hai, totu[i, s` nu ne sim]im chiara[a de bine!

� Hai, c` v` nùceam cu lucrarea asta!

tradus \n toate col]urile]`rii [i chiar peste hotare. Ceicare comit gre[eli sunt penibilide pedeaps`.� |n secolul al XV-lea, limbavorbit` de popor era consider-at` vulgar` [i n-o vorbeanimeni.� Din cauza condi]iilor grele,Eminescu a murit de foametoat` via]a.� Un arbore pe ramurilec`ruia sunt ag`]a]i str`mo[ii [ip`rin]ii dinastiilor europene senume[te arbore ginecologic.� Casa Otiliei se mutase.

ve[m#nt chinuitor, pe undeva vecincu dezorientarea.

|n mintea mea, p#n` \n momentulacela, no]iunea de Poli]ie avea o altìmagine, de a c`rei falsitate m-amconvins ulterior; e greu de \n]eles, dartrebuie s` recunosc c` informa]iile deaici reprezint` sobrietate [i respectfa]` de adev`r, trud` [i implicare,toate acestea contur#nd profilulinova]iei, al descifr`rii at#tor taine...

Astfel, am p`truns treptat pe unt`r#m pu]in cunoscut, \ntr-o lumedominat` de tulbur`toare revela]ii, cunoi profesori, cu alte cerin]e [ifacilit`]i; ei, profesorii, ne explic`,foarte r`bd`tori, tainicul mecanismprin care se leag` no]iunile una dealta, trebuie s` ne [opteasc` mereu c`

nici un pericol nu e destul de marepentru a ne face s` regret`m caleaaleas`, c`, oric#t ne-am r`t`ci, ne vomatinge ]elul.

Din prima zi de [coal`, am intrat\ntr-o clas` r`scolit` de emo]ii care te\ncearc` la orice \nceput de drum.Dup` ce am urcat c#teva sc`ri [i amtrecut de c#teva mici coridoare,sim]eam o team`, ]in minte cu pre-cizie, dar ceva nev`zut [i deosebit deputernic m` \mpingea de la spate \nacea lume necunoscut`. M` l`samsurprins` de toate: veseliaz#mbetelor colegiale, privirile \ncura-jatoare ale profesorilor, forfota de pecoridoare. Treptat, mi se deschidea ocarte ale c`rei pagini erau scrise\ncet de propriile-mi trìri; sim]eam

prin fibrele fiin]ei c` aveam [anse ca,la acest spectacol, s` primesc un rol[i nu un bilet, ca orice simplu privi-tor. Am realizat c` perioada naivit`]ii,a jocului, e tot mai mult de domeniul“a fost c#ndva”.

Timpul se scurge imperturbabil,dezv`luindu-mi din mers dimensiu-nile noii mele identit`]i [i, dup` treis`pt`m#ni, am sim]it c` nelini[tile [itemerile ce m-au marcat la \nceputnu mai aveau profunzimea dinprimele zile de [coal`. Recunosc,trìesc o experien]` care m`convinge pe zi ce trece c` potdeschide cu mult` lini[te poartaviitorului.

Elev Adina V`scan

42

Antinomia dintre lumeapoli]i[tilor (prezumtiv justi]iar` !) [icea interlop` (mereu pus` pe rele!)oblig` la ”secretizare” deambele p`r]i. Aceastase reflect`, \ntrealtele, \n limbajulcodificat alopera]iunilor poli]iene[ti ce trebuies` fie \ntotdeauna “surpriz`”, demon-str#nd str`lucirea min]ii tacticienilorinstitu]iei. Pe fondul “eternelorostilit`]i” se na[te un alt corpuslingvistic “paralel” (tot codificat!)

pe care l-am

putea numi “jargon”propriu. Acesta se refer` cu osavoare lingvistic` special` laactorii interlopi, la tertipuri,metehne, moduri de operare, darajunge, uneori, s` acopere, autore-

flexiv [i o parte dinpropriul univers rela -

]ional, privit subspecia auto -comicului. O s`-l

g`sim la poli]i[tiirom#ni, dar [i la cei

din cele mai \ndep`rtatecol]uri ale lumii. Pentru \nceput, v`vom plimba pu]in mai pe aproape,prezent#ndu-v` c#teva “perle” din jar-gonul viu “colorat” al poli]i[tilorspanioli. Crocodil (caiman) - poli]ist cu vechi

state \n serviciuAcoperi[ - cel care st` mult

timp \n birou;Spad` - [peraclu, cu]it:Capac - caschet`, [apc`...

Sufl`tor - informator al poli]ieiSardine –- tresele de pe epole]ii[efilor din v#rful piramidei ierarhiceP`ducherni]` - partea din spate ama[inii de interven]ie a poli]iei \n

care sunt transporta]i rù -fac`torii

Re]et` - denun] infrac]iunePipa ”La” - pistol D` spatele! “, “Fugi!” (pentru a evitaun rù mai mare…).Craniu - poli]istul care lucreaz` doar\n schimbul de noapteC#rnat - ho] din locuin]eC#rlig - poli]istul care st` de obiceifoarte mult peste program…

(va urma)


AA sseemm`̀nnaatt vv##nntt [[ii aa ccuulleess…… ffuurrttuunn`̀Un ho] din ora[ul columbian Bucaramanga s-a trezit la spital dup` ce a \ncasat o b`taie

“sor` cu moartea” de la elevii unei Academii de karate, a informat, recent, poli]ia local`…"Atacatorul a intrat \n Academie av#nd asupra sa o arm` de foc, dar nu a reu[it s`-i

sperie pe elevi care au reac]ionat rapid [i l-au dezarmat. Ba, s-ar putea spune c` a \ncasat-o(\n surplus!) “cu v#rf [i \ndesat!”, a declarat pentru pres` colonelul Julio César Santoyo.Ofi]erul a mai precizat c` o patrul` de poli]ie chemat` la fa]a locului l-a dus rapid, la celmai apropiat spital, pe ho]ul c`ruia tinerii karateca i-au “ornat” trupul cu numeroase echi-moze [i contuzii.

� INSOLIT � INSOLIT � INSOLIT � INSOLIT �

Dac` m-am amuzatcopios c#nd am aflat c ̀ un“rom#n neao[“ [i-a botezatfeti]a Expertiza, fiindc ̀ avus-

ese de-a face des cu poli]ia [ifusese pus chiar [i sub “lupa”exper]ilor psihiatri, pì tot“interzis`” m-a l̀ sat un mexi-

can, glume] nevoie mare. El[i-a botezat ultimul noun`scut Yahoo, \n amintireamomentului de gra]ie \n carea cunoscut-o pe mamabìe]elului (cum altfel?!),dec#t convers#nd pe Internet,mai exact, pe serverul cuacela[i nume. P`rin]ii pu[tiu-lui au fost avertiza]i de

ofi]erul de stare civil̀ EnriqueSanchez c ̀acest nume \i vaafecta identitatea, pro -voc#ndu-i r`ni psihice, dar aur`mas neclinti]i pe pozi]ie. Tot\n Mexicali un alt cuplu ecolo-gist [i-a numit copilul…Copac… Oare, pe c#nd [i

un arbitru care s`-i zic`micu]ului sù Fanion?!

☺☺|ntr-o firm` serioas` intr`

un grup de ho]i masca]i:- Am venit s` v` jefuim!

Contabila r`sufl` u[urat`:- Vai, ce m-am speriat! Am

crezut c` e Poli]ia Economic`…

Dragii mei “Yahoo”[i… “Copac”

JARGONUL POLI}IEI SPANIOLE

43

� INSOLIT � INSOLIT � INSOLIT � INSOLIT �

„V#nd suflet ieftin“

|n “vitrina” cu anun]uri tr`snite aap`rut unul care le bate pe toate.Pentru 47,51 euro, un spaniol [i-av#ndut... sufletul! Pe… Internet!"Sunt a[a cum m` vede]i \n fotografie [i\ncerc s`-mi v#nd sufletul celui maigeneros cump`r`tor. Am nevoie debani [i sunt convins c` noul proprietar\l va folosi mult mai bine dec#t mine.Este un suflet legal cu acte \nregul`.(…) Pute]i examina totul.

Documentul are pe l#ng` semnaturamea [i a doi martori <<parafa luiDumnezeu>> (care \[i asum` r`spun-derea s` fac` tot ceea ce este necesarpentru transferul sufletului meu \n noulcorp) [i, bine\n]eles, simbolul celest deautenticitate \n dreapta sus.” Acestaeste doar un fragment din mesajulpre]ios pe care un spaniol din Mostolesl-a expus pe eBay. "}ine]i seama c` vòfer toate utilit`]ile pe care trebuie s`le aib` un suflet “marf` de marf`”: par-tide de poker, negocieri cu demonul,

mult fard… Chiar si copiii se vor puteabucura de el, a[a c` nu mai sta]i peg#nduri [i scoate]i banii.” Fernando S.a primit 16 oferte de la tot at#]ia clien]idistinc]i. |n final, chiar a reu[it s`-[iv#nd` sufletul pentru 47, 51 euro.

Pe toat` durata tranzac]iei,v#nz`torul a fost asaltat cu intreb`ri degenul: ”Are garan]ie?”; “Ce se \nt#mpl`dac` nu func]ioneaz` corect?” “|mi daialtul acela[i model?” R`spunsul nu a\nt#rziat: “are semnul de autentificarevalidat de cer a[a c`:” Nu te \ngrijora!”.

Absurdus Diari

Veni]i la pomul Marii Speran]e! MODUS OPERANDI

Bandi]i inventivi cu “fumuri” originale!

S` fii victima unui asalt, \n Johannesburg,nu e nimic nou dac` lu`m \n calcul faptul cÀfrica de Sud este una dintre cele mai pericu-loase ]`ri din lume, \n sensul c`, zilnic, secomit cam 300 de asasinate. Cel mai rù estefaptul c` ri[ti s` fii atacat de infractori “imagi-nativi” cu “fumuri” originale. A[a i s-a\nt#mplat unui bog`ta[ din capitala sud-african`. Acesta a fost sechestrat pe strad`, \nplin` zi, [i readus sub amenin]`ri \n proprialocuin]` de lux. Odat` ajun[i acolo, pe l#ng`faptul c` i-au furat ostaticului to]i banii [i biju-teriile, i-au bùt [i tot whisky-ul din bar. Ba, pedeasupra l-au dezbr`cat cu for]a [i l-au l`sata[a \n costumul lui Adam, imobilizat cu adezivforte de o biciclet` static`, de fitness. B`rbatulgol a fost lipit de biciclet` cu m#inile pe coar-nele velocipedului [i cu picioarele pe pedale.Mai mult, pentru a-l \mpiedica s` strige dupàjutor, agresorii i-au obturat [i buzele cuband` adeziv`. |n aceast` pozi]ie incomod`, afost descoperit, dup` trei ore, de c`tre so]ia sacare a alertat poli]ia. At#t de “afurist” era lipi-ciul \nc#t paramedicii au trebuit s` foloseasc`substan]e chimice speciale pentru a putea sep-ara victima jafului de bicicleta ergonomic`.

� Antoaneta DARIE

Fructele [i

cadourile care

umplu de

splendoare

Pomul de

Cr`ciun

corespund

imaginii iudeo

- cre[tine a

Paradisului,

potrivit

c`reia, \n

Pomul Vie]ii,

po]i descoperi

toate fructele

posibile,

inclusiv

“fructul

nemuririi”.

(De neuitat,

fraza Marii

Speran]e:

“Cel ce

m`n#nc`

fructele

acestui pom

va trì

ve[nic.”)

44

Sunt o ofens` la adresalogicii, mai exact, sunt ciu-date, greu de \n]eles,uluitoare, inexplicabile!Acestea sunt epitetele [icaracteristici le asociatespontan cu 26 de legiabsurde, \n vigoare \n SUA,Anglia, Indonezia sauBahrein… Multe <<perlelegislative>>, “de prinlume adunate”, au fostpublicate, nu demult, deThe Times. Dep`[it, ridicol[i caduc, sistemul a fostaspru criticat de unelegrupuri sociale care sus]inabolirea lor.

Iat` c#teva norme cu”c#ntec”:..

� Dac` pe coastele britaniceapare o balen` ucis`, capul va fial regelui. |n schimb, coada i se

va da reginei, dacàceasta are nevoie deoase pentru corset.

� La Londraeste ilegal sùrci \n taxidac` ai cium`.

� |n Ver -mont, (SUA), fe -meile au nevoie deun permis semnatde so] pentru aputea purtaproteze dentare.

� |n ora[ulamerican Boul -der, Co lorado,este ilegal s` ucizi o pas`re, \nora[, sau s` por]i mascota uneip`s`ri (cet`]enii trebuie s` veg-heze la asta.!)

� |n ora[ul York (Anglia),este legal s` ucizi un sco]ian\ntre vechile ziduri, dar numaidac` are asupra lui un arc cus`ge]i.

� Galezii nu pot s` intre \nora[ul Chester (Anglia) \naintede r`s`ritul soarelui nici nu pots` r`m#n` acolo, dup` ceasulapusului.

� |n Kentucky ( SUA), esteilegal s` por]i ascunse arme mailungi de doi metri.

� |n Florida (S.U.A.),femeile nem`ritate care sar cupara[uta, dumineca, se pot trezi\n… \nchisoare.

� |n Salvador, [oferii be]i potfi pedepsi]i cu moartea \n fa]aunui pluton de execu]ie.

� Este permis s` treci cu oturm` de oi pe Podul Londrei,f`r` a pl`ti tax` de parcare.Acela[i regim se aplic` [ig#[telor, \n Cheapside.

� |n Regatul Unit, bìe]iicu v#rst` sub 14

ani tebuie s`trag` zilnic cu

arcul.� |n Miami,

este ilegal s` setreac` printr-uncomisariat de Po -li]ie \n mo no patin.

� |n Lan cashire(Anglia), dac` unpoli]ist te opre[te pemalul m`rii, este

interzis s` provoci unc#ine s` latre.

� Vasele FloteiRegale Britanice care intr` \nPortul Londra trebuie s` deac#te un butoi cu rom veghetoriiTurnului Londrei.

� |n Ohio (SUA), este ilegals` ai un pe[te be]iv.

� |n Alabama (SUA), esteinterzis s` acoperi ochii unei per-soane \n timp ce aceasta se afl` lavolanul propriei ma[ini..

� |n Regatul Unit, este ilegals` nu-i spui perceptorului deimpozite ceea ce nu vrei s` [tie.Totu[i, po]i s`-i ascunzi ceea cenu te-ar interesa s` [tie.

� |n Regatul Unit se consid-er` un act de tr`dare s` pui peverso un timbru po[tal pe careapare o imagine a monarhiei bri-tanice.

� Este ilegal s` mori \nParlamentul Britanic.

� |n Londra, este \mpotrivalegi i ca un taximetrist s` trans-por te cadavre sau c# in iturba] i .

� Antoaneta DARIE

“Panoplia” legilor tr`snite

Documente \n premier`

La sediul Direc]iei pentru Cultur`, Culte[i Patrimoniu Cultural Na]ional Sibiu, în orga-nizarea Inspectoratului de Poli]ie al Jude]uluiSibiu, Direc]iei Jude]ene a ArhivelorNa]ionale Sibiu [i a institu]iei gazd`, a avut locvernisajul expozi]iei foto-documentare cutema „Marea Unire din 1918 în documenteleArhivelor Na]ionale”.

La activitate au participat reprezentan]iai administra]iei publice locale,arhiepiscopii Sibiului, organiza]ii non-guvernamentale, precum [i ofi]erii cufunc]ii de conducere din cadrulInspectoratului de Poli]ie al Jude]uluiSibiu (comanda inspectoratului [i [efiiserviciilor jude]ene).

Cu acest prilej, participan]ii au apre-ciat valoarea istoric` a unor documenteprezentate în premier` de c`treinstitu]iile organizatoare, cu referire lamomentul marelui act istoric de la 1 decem-brie 1918.

„{tafeta genera]iilor”

Except#nd activit`]ile culturale organi-zate de c`tre Inspectorat, în colaborare cuDirec]ia pentru Cultur`, Culte [i PatrimoniuCultural Na]ional Sibiu [i Direc]ia Jude]ean`Sibiu a Arhivelor Na]ionale, activit`]i prin care

au fost rememorate evenimentele de la1 Decembrie 1918, cadrele de poli]ie trecuteîn rezerv`, în anul 2007(acum pensionari), aufost invitate la sediul Inspectoratului dePoli]ie al Jude]ului Sibiu, unde le-au fostînmânate diplome de onoare în semn derecuno[tin]` pentru contribu]ia adus` [i pen-tru modul profesionist [i responsabil în care[i-au desf`[urat activitatea în cadrul inspec-toratului.

Aceast` activitate, sugestiv intitulat`„{tafeta genera]iilor”, a fost ini]iat` de c`trecomanda inspectoratului, care a ]inut s`mul]umeasc` [i s` felicite personal fiecarecadru de poli]ie trecut în rezerv`. La mani-festare au participat, femei [i b`rba]i, de lapersonal contractual pân` la gradul de comis-ar-[ef, cadrele în rezerv` fiind încântate deini]iativa inspectoratului, exprimându-[idorin]a ca astfel de manifest`ri s` devin` otradi]ie.

„Ziua Por]ilor Deschise”

Recent, Inspectoratul dePoli]ie al Jude]ului Sibiu a organizat„Ziua Por]ilor Deschise”, prilej cucare ne-au trecut pragul peste 100de elevi [i adul]i, dornici s`cunoasc` mediul în care poli]i[tii î[idesf`[oar` activitatea.

Înso]i]i de c`tre poli]i[ti, cadreale Compartimentului Analiza [iPrevenirea Criminalit`]ii [i agen]i

de proximitate, oaspe]ii no[tri au vizitatspa]iul de primire de la re[edin]a inspectorat-ului, sala mass-media, sala e-learning,Deta[amentul Poli]iei de Interven]ie Rapid`,biroul [efului inspectoratului, CentrulOpera]ional [i Apel de Urgen]` 112, sala deconsiliere a Poli]iei Municipiului Sibiu [ispa]iul de primire a publicului de la aceast`

subunitate, putând constata singuri progrese-le înregistrate de Poli]ia sibian`.

Pentru cei mici, punctul de atrac]ie l-auconstituit Centrul Opera]ional [i Apel deUrgen]` 112 [i, în special, lucr`toriiDeta[amentului Poli]iei de Interven]ie

Rapid`, fiind entuziasma]i la vedereaechipamentului [i tehnicii de interven]ie aleacestora.

Nici ceilal]i vizitatori nu au r`masindiferen]i la schimb`rile [i progreseleînregistrate de I.P.J. Sibiu, impresiile aces-tora fiind consemnate într-un registru spe-cial întocmit.

Principalul obiectiv al acestei activit`]il-au reprezentat cre[terea încrederii popu-la]iei \n activit`]ile desf`[urate de Poli]ie,cre[terea transparen]ei [i îmbun`t`]ireaimaginii poli]iei în rândul comunit`]iilocale, înt`rirea parteneriatului “Poli]ie-

Comunitate”, precum [i progresele logistico-tehnice înregistrate de poli]ie.

Un ale eveniment: în sala mare a inspec-toratului, a avut loc un simpozion cu tema „1Decembrie 1918, în con[tiin]a poporuluiromân”.

În deschiderea activit`]ii a fost prezentatmesajul inspectorului general al Poli]ieiRomâne, domnul chestor de poli]iedr.Gheorghe Popa. Au r`spuns cu amabilitateinvita]iei, prezentând comunic`ri legate desemnifica]ia acestei zile, dou` personalit`]i,respectiv: prof. Alexiu Tatu - directorulDirec]iei Jude]ene Sibiu a ArhivelorNa]ionale, [i prof. Vasile Cri[an - directorulDirec]iei Jude]ene pentru Cultur`, Culte [iPatrimoniu Cultural Na]ional Sibiu, fiindreliefate importan]a [i semnifica]ia ZileiNa]ionale a României.

�Comisar [ef dr. Meri[or Ceranu

Poli]i[tii sibieni au continuat activit`]ile-eveniment45

|n ritmul acestui an deosebit(„Sibiu - Capital̀ Cultural̀ Euro -

pean`”), poli]i[tii au continuat des f ̀-[urarea unor activit`]i deosebite. Astfel,au fost derulate diferite evenimente,gazde fiind Inspectoratul de Poli]ie alJude]ului Sibiu [i Direc]ia pentruCultur ,̀ Culte [i Patrimoniu Cultural Na -

]ional Sibiu - partener tradi]ional.

46

În cadrul rela]iilor bilat-erale în problematicaSchengen, ata[atul de secu-ritate intern` din cadrulAmbasadei Fran]ei la

Bucure[ti, domnul colonelMichel Pattin, a fost primitde c`tre domnul chestorprincipal dr. Vasile GabrielNi]`, secretar de stat, [efulD e p a r t a m e n t u l u iSchengen, la sediul Mi -nisterului Internelor [iReformei Administrative.Pe durata dialogului bilate -ral, domnul Vasile GabrielNi]` a accentuat faptul c`

Fran]a a fost unul dintreprincipalii parteneri sisus]in`tori ai României pedrumul ader`rii la UniuneaEuropean`. Domnia sa a

folosit, totodat`, aceastòcazie pentru a mul]umiFran]ei pentru sprijinul con-stant pe care continu` s` îlofere ]`rii noastre în proce-sul de aderare la spa]iulSchengen. {eful Depar -tamentului Schengen alM.I.R.A. a subliniat faptul c`România conteaz`, în acestdomeniu, pe experien]aFran]ei, atât în ceea ce

prive[te îndeplinirea criteri-ilor de aderare la spa]iulSchengen, cât [i \n privin]adesf`[urilor vizitelor deevaluare, exprimându-[isperan]a c`, pe parcursulPre[edin]iei Franceze aUniunii Europene, Ro mâniava primi oficial spre com-pletare chestionarul Schen -gen. În cursul convorbirilor,cei doi oficiali au accentuatnecesitatea continu`rii dez-volt`rii rela]iilor bilaterale înproblematica Schengen,abord#nd, totodat`, proble-ma preg`tirii misiunilor deevaluare care vor demara,în prima jumatate a anului2009. Din c#te [tim cu to]iiStrategia Na]ional` privindaderarea la spa]iul Schen -gen con]ine direc]iile prio -

ritare de ac]iune pentru\ndeplinirea m`surilor

specifice insti tu]iilor [iorganismelor abilitate alestatului român, în vedereaader`rii la spa]iul Schen -gen, \n orizontul de timpstabilit.

|n procesul de aderare la Spa]iul Schengen:

Fran]a sprijin` România

Fraude cu parfum de vinuri false

|ntr - un procent foarte mare,fraudele descoperite, \n anul 2007, dec`tre poli]i[tii din Inspectoratul de

Poli]ie al Jude]ului Vrancea au“culoare local`” [i leg`tur` direct` cuviile, cu vinul sau cu cei care manip-uleaz` [i gestioneaz` aceastàme]itoare licoare dionisiac`. |nperioada ianuarie - septembrie 2007,ace[tia au organizat [i executat 12ac]iuni [i 65 de controale viz#ndcombaterea comercializarii ilegalede vinuri [i bùturi alcoolice, iarrezultatele nu au \nt#rziat. A[a,bunòar`, pe l#ng` sanc]ionaream`sluitorilor, au fost retra[i din cir-cuitul comercializ`rii 111, 7 hectolitride vin de calitate dubioas`, [i, evi-dent, improprie consumului. Printrecei lua]i “la bani m`run]i”, s-anum`rat [i C. Costel, administratorde societate comercial` din locali-tatea Stròane. |n urma uneidescinderi fulger`toare la antrepozit-ul fiscal al firmei sale, poli]i[tiivr#nceni, împreun` cu reprezentan]iai D.A.D.R. au descoperit 4600 litrivin “falsificat”. Compozi]ia lichidului

a fost dovedit`, “negru pe alb”, prinanalize specifice, iar administratoruls-a ales cu dosar penal pentrucomiterea infrac]iunilor prev`zute [ipedepsite de articolul 57, lit b. dinLegea nr. 244/2002 a viei [i vinului,raportat la art. 297 Cod Penal.

Locuri onorabile \n <<topul>>

eficien]eiÎn perioada de referin]`, au fost

constatate 25 infrac]iuni cu prejudici-ul de peste 200.000 lei, iar în cauzelepenale solu]ionate de forma]iunile deinvestigare a fraudelor a fost con-statat un prejudiciu total de 28.072lei, cu 16.094 lei mai mare fa]` deaceea[i perioad` a anului 2006. |ntopul na]ional antifraud`, I.P,JVrancea ocup` pozi]ii onorabile:locul 3, la delicte constatate, locul 5 -la infrac]iuni sesizate [i, locul 9, lainfrac]iuni solu]ionate.


47

Statisticile la nivelul InspectoratuluiPoli]iei Jude]ului Cluj sunt încurajatoareîndeosebi din perspectiva evolu]iei crimi-nalit`]ii, în general, [i a criminalit`]iistradale, în special. La acest ultim capitol,cu toate c` majoritatea faptelor comise înstrad` sesizate este reprezentat` de furturi(93,72%), semnificativ pentru aceast`perioad` este c` s-a înregistrat o sc`dere anum`rului acestora cu 33%. Meritul, înopinia reprezentan]ilor echipei manageri-ale apar]ine, f`r` echivoc, poli]i[tilor deOrdine Public`, a c`ror interven]ie înrezolvarea problemelor comunit`]ii estedefinit` [i structurat` conform bunelorpractici europene.

Preg`tirea continu`

în vizorul managerilor

“Acord`m o aten]ie deosebit` moduluiîn care se execut` preg`tirea profesional`la nivelul structurilor de Ordine Public`-ne-a spus domnul comisar-[ef AurelB`rlu]iu, adjunctul [efului I.P.J.Cluj- pre-cum [i monitoriz`rii reac]iei lucr`torilor lasolicit`rile popula]iei prin SNUAU 112,derul`rii interven]iilor în cazul aplica]iei<<N`vodul>>.

Organizarea modulelor de preg`tireprofesional` la nivelul subunit`]ilor [isec]iilor de poli]ie [i evaluarea anual` aefectivelor de profil, analizarea stadiuluirealiz`rii indicatorilor prev`zu]i în Planulde ac]iune pentru punerea în aplicare aProgramului managerial al Direc]ieiPoli]iei de Ordine Public` pentru anul 2007[i stabilirea de sarcini punctuale pentruatingerea obiectivelor, pân` la sfâr[itulanului, reprezint`, în opinia noastr`,m`suri pe termen scurt ale c`ror efecte leresim]im, deja, în activitatea cotidian`. Dinaceea[i perspectiv`, a preg`tirii profesio -nale, am derulat întâlniri în vederea instru-irii ofi]erilor de profil din mediul rural cuscopul sprijinirii activit`]ilor desf`[urate laposturile de poli]ie comunale.

Totodat`, am depus un efort sub-stan]ial în sensul cooper`rii eficiente cuInspectoratul de Jandarmi Jude]ean Clujpentru asigurarea securit`]ii unit`]ilor[colare [i a elevilor, conform Planuluicomun de prevenire a infrac]iunilor înzona unit`]ilor [colare. Periodic, amorganizat ac]iuni împreun` cu celelaltefor]e participante, în baza Planului Unicde Ordine [i Siguran]` Public`, pentruprevenirea infrac]iunilor comise înstrad` [i a victimiz`rii persoanelor vârst-nice, de altfel document actualizat înfunc]ie de evolu]ia criminalit`]ii. ”

Fler poli]ienesc

Agen]ii Cosmin Prodan [i AmaliaM`rcu[, din Poli]ia municipiului ClujNapoca, au dat dovad` de fler poli]ienesc,reu[ind prinderea în flagrant delict a luiVoicil` Daniel, care, cu pu]in timp înaintede a pica în plasa Poli]iei, se prezentase lao banc` comercial` din localitate pentru aface rost de bani. Bineîn]eles, în felul sù,pe lâng` lege, folosindu-se de o carte deidentitate fals` care con]inea fotografia sa[i datele de stare civil` pe numele deChiril` Florin. F`r` emo]ii [i f`r` jen`, tipula solicitat b`ncii ridicarea sumei de 10.000ron sub aceast` identitate.

În urma verific`rii împricinatului, s-astabilit faptul c` acesta figura ca urm`ritgeneral, printr-un ordin emis de c`tre IPJIalomi]a, având eliberat pe numele sù unmandat de executarea pedepsei cuînchisoarea, pentru s`vîr[irea infrac]iuniide în[el`ciune. Tribunalul Timi[ îl con-damnase la o pedeaps` de 10 ani [i 6 luniînchisoare. Celui în cauz`, poli]i[tii clujenii-au întocmit dosar penal pentruinfrac]iunea de fals privind identitatea,asupra sa, la perchezi]ia corporal`,descoperindu-se suma de 7.500 ron [i actejustificative prin care se putea vedea c` autilizat cartea de identitate fals` pentru a seîmbog`]i peste noapte.

Ac]iune fulger

Era pe la orele mici ale dimine]ii cândagentul Adrian Man [i agentul [ef adjunctOliviu Stancu, de la Serviciul de Siguran]`Public` [i Patrulare din Poli]ia municipal`,au v`zut un tân`r care a rupt-o la fug`,îndep`rtându-se de un autoturism. Ca s`fie siguri c` nu le scap`, cei doi poli]i[ti [i-au chemat ajutoare, pe agentul [ef FùrelSocaciu [i agentul Ovidiu Mure[an, dincadrul Compartimentului de CriminalitateJudiciar`, afla]i [i ei în serviciul pentrusuplimentarea dispozitivului. F`r` probleme,s-a reu[it re]inerea tân`rului, dup` legitimarestabilindu-se c` acesta se numeste IlyesAttilla.

În urma verific`rilor efectuate de c`trelucr`tori, s-a aflat c` din autoturismul respec-tiv, în care cel în cauz` p`trunsese prin spar -gerea geamului de la portiera dreapt` dinfa]`, fusese sustras un CD player. Attilla arecunoscut sp`[it c` el era autorul furtului. {inu numai, am putea spune dup` ce poli]i[tiidescoperit c`, în cursul aceleia[i nop]i,“pas`rea” de... noapte se alesese cu o prad`mult mai bogat`, alte dou` CD-uri player,smulse din autoturisme aflate în diverseparc`ri. Dup` documentarea întregii acti -vit`]i infrac]ionale a ie[it la iveal` faptul cÀttilla nu era un novice într-ale meseriei, fiindautorul a numeroase furturi din autoturismecomise pe raza întregului municipiu.

În prezent, cel în cauz` este arestat pre-ventiv pe o perioad` de 30 de zile.

� Lena MITROI

Pe coordonatele bunelor practici-presta]ia profesional`

comisar-[ef Aurel B`rlu]iu

48

Obsesia <<tablei de [ah>> [iorgoliul paranoic de a bifa c#te o cruce(corespondent` unui om ucis!) pentrufiecare p`tr`]ic` a e[icherului.. Tot,acolo, serial killerului a[eza [i omoned`… O cruce, o victim`, un

b`nu]… |n total62… Acestapare a fi palma -resul bestialuluiAlexandr Picius -kin, supranumit”Nebunul dinBittsevsky”. Uncriminal \n seriede “talie grea”,altfel zis, de “topnegru” al crimi-nologiei. |n spa -]iul ex-sovietic,el are un singur

rival: tenebrosul Andrei Cikatilo, cani-balul din Rostov, condamnat la moarte[i executat pentru asasinarea a 53 defemei [i copii. |n Rusia, atrocit`]ile luiPiciuskin au generat o adev`rat`“und` de [oc” mediatic`…Cabotin [iavid de glorie, el nu [i-a negat ororile.Dimpotriv`, a pus ”c`r`mid`” peste”c`r`mid`” la piramida celebrit`]ii,declar#nd, sus [i tare, c` a ucis 61de oameni, nu doar 49, a[a cum i - aimputat acuzarea. |n v#rst` de 33de ani, [armantul serial - killer(c`ruia vecinele i-au remarcat cur-toazia!) [i-a ucis victimele cu un cio-can sau le - a \nnecat \n canalele descurgere din Parcul Bittsevsky.Printre ]intele violen]ei saleextreme s-au num`rat [i trei femei.Piciuskin [i - a \nceput seria bes-tialit`]ilor, \n 1992, c#nd [i-a execu-tat un coleg de serviciu, dar a fostarestat, abia \n 2006. Atunci, o rud` auneia dintre victime a dat poli]ieimoscovite informa]ii “vitale”…

“Prima crim`, ca prima iubire …”

“Dac` poli]i[tii nu m-ar fi capturat,nu m-a[ fi oprit, niciodat`. Au salvatmulte vie]i, prinz#ndu - m`.” - arecunoscut serial killerul, \ntr-o izbuc-nire (necaractristic`!) de sinceritate!Multe dintre victime locuiau chiar \nzona \n care uciga[ul ( 33 de ani)muncea ca v#nz`tor la un magazin.Svetlana Mortiakova, 70 de ani, alias“tu[a Sveta” , vecin` de bloc cuPiciuskin, \[i aminte[te: ”Sa[a iubeaenorm animalele [i era foarte neferi -cit, ori de c#te ori \i murea vreo “mas-cot`” mult \ndr`git`.” B`tr#na [i - amai amintit pentru poli]i[ti c`, odat`,l-a v`zut pe Sa[a a[ezat pe sc`ri, beatcri]` [i pl#ng#nd \n hohote moarteapisicii sale. |n linii mari, femeia era\nc#ntat` de polite]ea [i de bunelemaniere ale ”bìatului.” Poate deaceea, vestea c` este un nebun uciga[a c`zut ca un tr`snet. “Chiar \n ziua \ncare m - am \ntors dintr-o tab`r` devar` pentru copii, unde am lucrat petimpul vacan]ei, fata mi-a spus:<<Mam` l-au prins pe maniac! Nicinu-]i po]i imagina! E Sa[a Piciuskin alnostru! Sunt uluit`! >>” De multe ori,pe firul depozi]iei, “tu[a Sveta” [i-af`cut cruce ca [i cum ar fi sim]it oprezen]` blestemat`. Probabil [i-aamintit momentele \n care pa[ii i s-au\ncruci[at, pe sc`ri, cu cei ai asasinu-lui \n serie. "{i c#nd te g#nde[ti c`,timp de 40 de ani, am trìt \n acela[ibloc cu un descreierat s#ngeros!”, [i-a spus ea cu am`r`ciune. B`tr#namergea, adesea, \mpreun` cu fiica ei,s` ia ap` din Parcul Bittsevsky care seafla la o zv#rlitur` de b`] de cas`. Mait#rziu, foarte aproape de f#nt#na cupricina, poli]i[tii au descoperit c#tevacadavre \n descompunere…

“Sa[a” turna vodc` \n craniile gùrite ale

victimelor…

Dup` cum am mai spus, cazul aprovocat o veritabil` und` de [oc medi-atic`…Toate posturile de televiziune dinRusia au transmis \n direct primaapari]ie a lui Piciuskin, la Tribunal… Separe c` serial - killerul \[i \mbia victimele,\n parc, cu promisiunea c` le va cinsti cuo vodc` \n memoria “preaiubitului sùc`]el”, dup` care le atr`gea \n h`]i[ulParcului Bittsevsky [i le ucidea. Mul]idintre “neferici]i” erau din specia pe carenoi o numim ”boschetari.” Se pare c`,prad` unor pusee cvasi - demen]iale,Sa[a le aplica zdrobitoare lovituri de cio-can \n ceaf`, f`c#ndu-i s` se pr`bu[easc`\ntr-un canal de scurgere al ora[ului. |nacea zon`, coroanele arborilor se\ntrep`trund, cree#nd un labirint verde,greu accesibil. Poate de acceea,cadavrele au fost descoperite a[a t#rziu."Prima crim` a fost ca prima iubire - deneuitat" - a declarat Piciuskin cu osenin`tate de natur` a - i tr`da puterniculdezechilibru psihic, adùg#nd c` doreas` acopere cu o “p`dure” de cruci toatecele 64 de p`tr`]ele ale tablei de [ah.P#n` \n prezent, procurorii l-au acuzat de49 de crime, majoritatea comise, \ntreanii 2001 [i 2006, \n Parcul Bittsa.Anterior judec`]ii, exper]ii celei maiimportante clinici psihiatrice dinMoscova au decis c` Piciuskin este“s`n`tos tun”, mai ales din punct de

{AHISTUL NEBUN Poli]i[tii l-au f`cut “mat” pe

49

DIN BITTSEVSKY vedere psihic, [i c` poate fi judecat. |ntr-o depozi]ie f`cut` \n fa]a Cur]ii deJusti]ie, criminalul a povestit totul cu“lux am`nunte”, amintind, chiar, [i de ocrim` aproape uitat`, s`v#r[it` \n anul1992.

�"M-am tr`dat singur, deci poli]i[tii nu

trebuie s`-[i asume nici un merit \nprinderea mea. Sunt un profesionist".Realitatea este c` investigatorii [i-audovedit inteligen]a. Ace[tia au pornit dela bile]elul l`sat de una dintre victime.Femeia \[i notase numele celui care aveas` devin` viitorul ei asasin [i num`rul luide telefon. |n ciuda obstina]iei cu carePiciuskin a sus]inut c` nu a v`zut - o \nvia]a lui pe victim`, una din camerele deluat vederi de la Metroul din Moscova i-a re]inut imaginea din acea zi, “colat`” cucea a femeii pe care, la scurt timp, a ucis-o.De[i Piciuskin pretinde c`, \n urm` cuc#]iva ani, a exterminat mai mul]ioameni, procurorii s-au concentratasupra crimelor comise, \n Parcul Bittsa,\n 2001. Primele 40 de cadavre au fostaruncate, \ntr-un canal de scurgere. |nc#teva cazuri, criminalul [i-a ucis “invi-ta]ii” la <<priveghiul c`]elului>>, prinstrangulare. Din 2005, cruzimea lui aescaladat. Maniacul \[i lovea victimelede mai multe ori cu ciocanul \n cap, apoile turna vodc` \n craniile gùrite. Cuacela[i sadism, unora dintre”uci[i”, le-a\nfipt, chiar, paharele de sticl`, \n craniu.Piciuskin nici m`car nu se obosea sàscund` cadavrele. De[i, cabotin dinfire, el a sus]inut sus [i tare c` a ucispeste 60 de oameni, procurorii l-auacuzat doar de 49 de crime [i trei r`piri(infrac]iuni pe care poli]i[tii au reu[it s`le probeze, \n mod cert.)

“M` simt ca un tat` pentru ace[tioameni, c`ci eu le-am deschis poartaspre o alt` lume.”

Dornic de celebritate, asasinul a insi-

stat:"Chiar nu v` intereseaz` toate cele63 de crime? Ce dac` nu a]i g`sitcadavrele?! Eu cred c` e nedrept sùita]i alte 11 victime". |ntr-o frapant`spovedanie televizat`, difuzat` \nainteaprocesului, el a f`cut dezv`luiricutremur`toare, explic#nd, astfel, nevoiaimperioas` de a ucide: "Pentru mine, ovia]` f`r` crime e la fel cum e via]a pen-tru voi f`r` m#ncare". Ba, chiar, a venitcu fraze filosofarde care de care maiabracadabrante, \nc#t ai putea crede càcestea “eman`” de la un binef`c`tor alomenirii. Iat`, o ”mostr`”: “M` simt caun tat` pentru ace[ti oameni, c`ci eu le-am deschis poarta spre o alt` lume.”Evident, orice comentariu este de prisos.La tribunal , pentru judec`tori, a c#nt`ritgreu declara]ia unei tinere femei de 19ani, Marina Viriceva care a supravie]uit,ca prin miracol, tentativei de omor. |nmomentul agresiunii, t#n`ra era \nsarci-nat` \n [ase luni. Ea s-a zb`tut, aproapeo or`, s` ias` din apele mizere alecanalului de scurgere \n care a aruncat-o Piciuskin, dar, \n final, a reu[it s` sesalveze.

*Maniacul din Bitevsky risc`

\nchisoarea pe via]`, de[i mul]i l-ar dori

condamnat la moarte. Dar cum \n Rusia,pedeapsa capital` a fost abolit`, esteexclus ca Piciuskin s` \mp`rt`[easc`soarta rivalului sù Cikatilo.Deocamdat`, juriul a decis c` nu are nici-un fel de circumstan]e atenuante [i arespins categoric cererea ap`r`rii de a-l absolvi de vinov`]ie, \n 18 dintre cazuri.

�Antoaneta DARIE

Lorenzo Corleone, criminalul elegan]ei

☺☺

50

Tertip al trafican]ilor de droguri:

Marihuana \mpodobit` caun Pom de Cr`ciun!

|n timpul unei razii, efectuate, recent, \nAsuncion, poli]i[tii paraguayeni au confiscat o plant`de marihuana, decorat` ca un pom de Cr`ciun, cubecule]e multicolore [i ghirlande, a declarat pentru

EFE, comisarul Ricardo Diaz, care a comandatOpera]iunea “Sf#r[it de an”(Ano Paha) derulat`

\n cartierul ”La Cacharita”. |n aceea[i locuin]`mai cre[teau alte [ase plante de marihuana.

Proprietarul lor un anume Carlos Viera, de19 ani, a fost arestat \mpreun` cu al]i [ase

membri ai re]elei de trafican]i dedroguri. Unii s-au gr`bit s` le g`seasc`scuze de ordin social, c`ci, \n cartierul“La Chacarita”, situat \n apropiereaCentrului istoric al ora[uluiAsuncion, tr`iesc 13 mii de locuitori,

\n marea lor majoritate emigran]i curesurse precare.

Sexy Lex

OLICE MAGAZIN & POLICE MAGAZIN & POLICE MAGAZIN & POLICE MAGAZIN & POLICE MAGAZIN & & POLICE M

{tia]i c`?Primul Cr`ciun, pe p`m#nt ame -

rican, a fost s`rb`torit, \n ziua 25decembrie 1492, \n insula pe careColumb a botezat - o “La Espanola”(situat` \n zona Haiti, RepublicaDominican`.) |n timpul recunoa[teriiarhipelagurilor din zon`, printr-omanevr` gre[it`, corabia Santa Maria

s-a izbit de st#nci [i a fost teribil deavariat`. Prieteno[i, indigenii au aju-tat la recuperarea \nc`rc`turii [i laconstruirea unui fort \n care s` sead`posteasc` echipajul. Pentru ridi-carea construc]iei s-au folosit res-turile cor`biei. Fortul a fost finalizat,la 25 decembrie [i numit “LaNavidad” (“Na[terea Domnului”).

Acolo, naufragia]ii au s`rb`torit cumare emo]ie Cr`ciunul 1492. Dinnefericire, c#nd a revenit, dup` untimp, pe acele meleaguri, Columb [i -a g`sit fortul \n fl`c`ri. F`r` a se da\nvins, conchistadorul [i-a pus \nmi[care oamenii, iar ace[tia au con-struit o a doua fort`rea]` pe care aunumit-o “Isabela”.

F`r` nudism pe Everest!Asocia]ia alpini[tilor din Nepal vrea s` interzic` extravagan]ele pe

culmea \nz`pezit` a Everestului precum cele practicate de unii yoghiniiubitori ai muntelui care se dezbrac` p#n` la piele [i stau a[a \n frigulcumplit de la acea altitudine pentru a-[i demonstra for]a supermun-dan`. “Nu vrem ca ace[ti oameni s`-[i ri[te via]a, \ntr-un mod a[aprostesc. De aceea, vrem s` punem cap`t acestui gen de exhibi]ion-isme.”, a declarat Ang Tsering Sherpa, [eful oficial al Asociacia]ieialpini[tilor din Nepal. A[adar, dac` trece]i prin Everest, evita]i nudis-mul la mare \n`l]ime!

Poli]i[ti chinezi, antrenandu-sela Baza militar` Wuhan

51

� Pagini realizate de:Antoaneta DARIE

MAGAZIN & POLICE MAGAZIN & POLICE MAGAZIN & POLICE MAGAZIN & POLICE MAGAZIN & POLICE MAGAZI

Jeturi de acid \n ochii

poli]i[tilor “Panterei”!

25 de femei de “moravuri grele” \narmate cu

seringi pline cu acid muriatric i-au atacat pe poli]i[tii

celebrei Brig`zi ”Pantera” cu misiuni de securitate a

cet`]eanului. De fapt, acidul era destinat c#torva

exponen]i ai “sexului tare” care h`r]uiau, \n plin`

strad`, ni[te prostituate. “Surate” ale agresoarelor,

adic`… |n starea de confuzie care s-a creat, jeturile

de acid [i - au gre[it ]inta, nimerind \n ochii

poli]i[tilor din Brigada “Pantera” veni]i la fa]a locului, s` sting` conflictul.

Turism pentru mafio]iEx-narcotraficantul Reynaldo Rodríguez

López, supranumit "Na[ul”, a \nfiin]at o agen]iede voiaj special`( Planet Travel SRL) pentru inf-tactorii care voiau “s-o tund`” din ]ar`. Conformversiunii furnizate de c`tre ziarul “LaRepublica”, clien]ii “Na[ului” erau numai unul [iunul: tot trafican]i de droguri unul [i unul,r`pitori [i alte genuri de bandi]i, iar destina]iilefavorite: Statele Unite, Mexic [i alte ]^ri centro-americane .

De Cr`ciun,

Poli]i[tii din Manila,

\n Scufi]e Ro[ii!

Pe durata s`rbatorilor deiarn`, poli]istii din capitalaFilipinelor, Manila, auschimbat caschetele albas-tre cu scufi]ele ro[ii purtatede Papa Noel. Fervoarea marii fieste de Craciun este \n toi. “O mie deagen]i de poli]ie [i 700 de studen]i afla]i \n practic` au purtat scufi]ele \nmetroul din Manila, capitala cu cea mai mare rata a criminalit`]ii din Asia[i unde ho]ii sunt \n mare verv`, mai ales, de Cr`ciun”.- a informat televi -ziunea locala GMA.

"Facem asta pentru a le ar`ta oamenilor c`, pe durata s`rb`torilor deiarn`, inimile noastre sunt deschise \n serviciul cet`]enilor”- a explicat unpoli]ist aceast` neobi[nuit` intrare \n atmosfer`, menit` s` creasc` empatiapoli]ist - comunitate. P#n` \n prezent, lumea aplaud` initiativa. Mai ales c`simpaticii poli[isti - Papa Noel \[i fac datoria ferm dar f`r` excese.

Poli]i[ti controla]ila… din]i

Pentru a intra \n Corpul de

Poli]ie Urban` din Rio de Janeiro un

t#n`r aspirant trebuie s` aib` mini-

mum… 20 de din]i. Aceast` cerin]`

hilar` privind condi]iile de admitere

\n poli]ie, apare pe un ”flutura[“

difuzat, recent, \n mediile cariocas.

Umorul este intrinsec [i deriv` din

preocuparea excesiv` pentru detal-

iu. Iat`, doar, o mostr`: ”Pentru a fi

considera]i ap]i, aspiran]ii trebuie

s` aib` <<minimum 20 de din]i, zece

pe maxilarul superior [i zece pe cel

inferior.>> Din pricina accentelor

discriminatorii, <<documentul>> a

generat o aprins` polemic`.

Reprezentan]ii Centrului

Na]ional de Odontologie din

Brazilia au criticat vehement

m`sura Compartimentului de

Recrutare a Resurselor Umane,

afirm#nd: "Este absurd` [i vine \n

contradic]ie flagrant` cu realitatea,

c`ci o persoan` cu protez` sau

implant dentar este c#t se poate de

capabil` s` execute misiuni de

paz`.” Al]i c#rcota[i plini de umor au

speculat momentul pentru a

<<[arja>> ironic: “De ce pune]i at#ta

accent pe dantur`?! Ave]i de g#nd s`

le cere]i candida]ilor s` mu[te?!”

Date oficiale furnizate de Funda]ia

de investiga]ii Fiocruz indic` faptul

c`, \n Brazilia, peste 14 la sut` dintre

locuitori [i - au pierdut to]i din]ii iar,

\n Rio de Janeiro, 1,7 milioane de

oameni nu au fost niciodat` la den-

tist.

Director onorificChestor Gheorghe Popa

Colegiul [tiin]ificChestor Bujor Florescu

Comisar-[ef Gabriel }îru

Comisar-[ef Cornel Gabriel Ciocoiu

Comisar-[ef Margareta Fle[ner

Ina B~LAN, Viorel TURCU{, Roxana GHEORGHIU-PAP, Lena MITROI,

Antoaneta DARIE, Marius TOMA, (redactori);

Marius POPESCU (tehnoredactor); Viorica MARTIN, Elena ISPAS (operatori PC);

Mihai DOROBAN}U (tehnic); Vasile ARSENE (fotoreporter)

R e p r o d u c e r e a i n t e g r a l ` s a u p a r ] i a l ` a m a t e r i a l e l o r , f ` r ` a c o r d u l p r e a l a b i l

a l c o n d u c e r i i r e d a c ] i e i , e s t e i n t e r z i s ` !

TELEFONTELEFON: 311.15.75, 311.27.45, 311.07.29

DIFUZAREDIFUZARE: 311.09.02 sau int. 10298

CENTRALACENTRALA: 303.70.80

INTERIOAREINTERIOARE 10284, 10283, 10286, 10290, 10298

PUBLICA}IE |NREGISTRAT~ LA O.S.I.M. SUBNR. R23925/2005;

Tipar <<TRANGER PRINTING S.A.>> Zalù

Adresa redac]iei: Mihai Vod`, nr. 17, Etaj 4, Sector 5, cod 70622, Bucure[ti.

R e s p o n s a b i l d e n u m ` rViore l TURCU{

C a p l i m p e d eAntoaneta DARIE

E - m a i l : p o l r o m @ m a i . g o v. r oC o n t : D . T. C . P. - M . B . R087TREZ70020360150XXXXX

C o d f i s c a l : 8609468

Redactor - [ef Nicu[or DULGHERU

Mi-ar pl`cea, sincer v` spun, s` fiu chiar euMo[ Cr`ciun. La-nceput de tot a[ face \ntre to]i oameniipace [i-a[ aprinde \n c`mine foc de vreascuri, s`-nlu-mine, p#n`-n tind`, p#n`-n g#nd, orice om de pep`m#nt, [i a[ a[eza pe mas`, oriunde-a[ g`si o cas`,p#ine cald`, nuci [i mere, [i-o lumin` ca de miere a[s`di-o \n fere[ti. Ca s` fie ca-n pove[ti, a[ da drumul maiapoi unor cai cu hamuri noi, \n buiestru, c`tre cer, ca dejos eu s` le cer, s` aduc` pe p`m#nt, tropotind [inechez#nd, cea mai dalb`, cea mai clar` nea c`zut`peste ]ar`.

S` curg` de sus ninsoare p#n` n-o mai fi c`rare, nicila deal, nici la c#mpie, ca o sanie s` vie, \n larm` declopo]ei, grea printre n`me]ii grei. Pe z`pezi, plutind,m-a[ duce mai \nt#i l#ng` o cruce, unde dorm p`rin]iimei. Primul dar e pentru ei. N-a[ c`ta deloc \n sac, nufiindc` ar fi s`rac, dar a[ vrea ca pe-am#ndoi s`-i aduciar printre noi p#n` m#ine diminea]`, dou`-trei ore devia]` lor le-a[ da, din via]a mea, ca s`-i pot din nou vedeaa[tept#ndu-i, cu mult drag pe colind`tori \n prag.

P-orm`, a[ porni prin lume, la cei mici [i mari,anume, s` le pun la c`p`t#i daruri dulci sau am`rui. A[tìa vesel c`rare, prin om`t, spre fiecare prichindel ce-a fost cuminte, v` jur \ns`, nu ]in minte s` fi fost peacest p`m#nt, cel pu]in de c#nd eu sunt, vreun copilcumva altfel, de n-a trecut pe la el mo[ul, el e vinovat, auitat sau s-a-mb`tat. Eu nu sunt uituc [i vreau s` v`spun c` nici nu beau. |n z`pezi, \nf`[urat, voi umbla dinsat \n sat [i voi trece, dragi [trengari, [i prin a[ez`ri maimari, pentru ca-n final de tot s` m` scutur de om`t [i sòfer „bucurii” unor altfel de …copii. ~[tia chiar n-aufost cumin]i, dup` ani, pot fi p`rin]i. La ei n-a[ veni cusacul, ci cu biciul sau cu acul, s`-i \n]ep a[a \n joac`, c`ci[i ei cu noi se „joac`”. Orice-ai face, orice-ai drege, dincuv#ntul lor fac lege, iar din lege, vorb`-n v#nt. N-aunici fric`, nici cuv#nt, dar au tupeu cu duiumul [i leumbl` prin cap fumul ca prin hornul de la sob`. Pentrud#n[ii am \n tolb` amenzi, vere, c#t cuprinde. P-`[tiavreau s` \i …colinde poli]i[tii „rì” mereu.

Mo[ Cr`ciun, adic` eu, s-ar \ntoarce la cei mici,fiindc`-a[a este pe aici.

Drumu-i lung, noaptea e scurt`, nici z`pada nu-iprea mult`, caii-mi sunt cam \nseta]i, eu fl`m#nd, iaad`sta]i ni]elu[ l#ng` ferestre, ca s` intre \n povesteclipa-aceasta [i s` vin` din poveste o lumin`, dulce, mol-com`, mierie, iar din munte la c#mpie, leru-i ler,copil`rie, s` miroas`-a Rom#nie p#n’ la cer, p#n` subglie.

� {tefan MITROI

C H I T A N } I E R U L C U A M E N Z I

AAllttffeell ddee ccooll iinndd

18 la mul]i ani 2008! - poliția română fileministrul cristian david a decis, recent, s` dezvolte...

Documents