4752_mr_romi

Copyright 2007 PROIECT Alba S.A. AT. Rezistenţă

S.C. PROIECT ALBA S.A. -AT. REZISTENŢĂ-

PR. NR. 4752/2-2007 FAZA PT+CS+DE

Edificarea construcţiilor cu destinaţia de locuinţe sociale pentru romi

str. Hotar nr.34 AIUD-jud. Alba

Locuinţe individuale: Lot 1,30,31 Locuinţe cuplate: Lot (2+3)÷(28+29)

MEMORIU TEHNIC

Rezistenţă

1. Generalitati Prezentul memoriu tehnic trateaza partea de structura de rezistenta a construcţiilor cu destinaţie de locuinţe individuale şi respective cuplate ,,duplex’’ din cadrul ansamblului de obiecte prevăzute a fi executate în localitatea AIUD-jud Alba, pe amplasamentul din strada Hotar nr.34, aşa cum rezultă din planul general de situaţie. Sînt cuprinse descrierea structurii, conformarea de ansamblu, modul de calcul, tehnologia de executie si elemente privind organizarea de santier ,şi măsuri de protecţie a muncii şi PSI. Constructiile de mică amploare, au regimul de înălţime parter, fără subsol.

-categoria de importanta “C”-constructii de importanta normala conf. HG 766/97 -clasa de importanta III – constructii de importanta medie conf. STAS

10101/0-75 -clasa de importanta III – constructii de importanta normala conf. P100-

1/2006; -zona seismica conf. P100-1/2006 :-=1,2, ag=0,12g/IMR=100ani, perioada

control Tc=0,7sec. -acţiunea zăpezii – valoarea caracteristică s 0,k=1,50 KN/mp conform CR1-1-

3-2005 -acţiunea vîntului – valoarea caracteristică a presiunii de de referinţă q

ref=0,7KPa conform NP082-2004. adâncime de îngheţ conf. STAS 6054-77 este de 0,90m de la nivelul T.S.

Terenul pe care se amplaseaza constructiile este relativ plat dar stratificaţia geologică impune amenajarea întregii incinte printr-o pernă generală de material granular.

2. Structura de rezistenta

a. Infrastructura, alcatuită din ansamblul spaţial talpi de fundatie - elevatii din beton simplu cu centuri duble din beton armat, lucrînd pe mediu elastic-perna de material granular compactată controlat.

b. Perna de material granular se execută preliminar fundaţiilor din beton,

conform prevederilor din piesele desenate şi Caietul de sarcini specific. Pentru fiecare obiectiv se va face recepţionarea pernei de balast, trecerea la executarea fundaţiilor putînd fi făcută numai cu avizul proiectantului. Fiind un


element constructiv determinant în siguranţa construcţiilor, verificările PROCTOR vor fi făcute obligatoriu de către o unitate specializată şi atestată şi vor fi supuse avizului proiectantului.

a. Suprastructura

Elementele structurale verticale sînt pereţi portanţi din zidărie de caramida, întăriti cu stîlpisori si centuri din beton armat.

Planşeul peste parter este tratat ca planşeu pod uşor conlucrînd cu şarpanta din lemn. Scările exterioare de acces la parter- de mică amploare- vor fi realizate din beton armat pe console încastrate în elevaţii.

Planşeul uşor este prevăzut în variant clasică cu grinzi de lemn rezemate şi ancorate de centura de beton armat şi rigidizate transversal cu dulapi de lemn. Îmbinările se fac cu piese metalice uşoare specializate tip Vormann sau echivalente.

Acoperisul este de tip sarpanta dulgherească din lemn ecarisat de rasinoase cu invelitoare din tigla. Aceasta are elemente structurale specifice -căpriori, coame , popi, cleşti şi cosoroabe –asamblate cu piese metalice specializate , inclusiv pentru ancorajul de siguranţă la structura construcţiei. Ansamblul planseu – sarpanta din lemn este conceput să conlucreze unitar la solicitări şi în acest sens el va fi realizat cu respectarea conditiile tehnice prevazute in piesele desenate şi Caietul de de sarcini categoria “Lucrari de dulgherie”.

3. Conformarea structurii si calculul static

Proiectarea structurii s-a facut tinând cont de prevederile actelor normative in vigoare la data incheierii contractului de proiectare, respectiv nov. 2006.

-CR6-2006- Cod de proiectare pentru structuri din zidărie, în corelare cu P2-85 - “Normativ privind alcatuirea calculul si executarea structurilor din

zidarie” STAS 10109/1-82 - “Lucrari de zidarie-calculul si alcatuirea elementelor” STAS 10107/0-90 -:Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton,

beton armat si beton precomprimat. P100/1-2006-,,Cod de proiectare seismică pentru clădiri’’ în corelare cu

P100-92 - “Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte,social-culturale,agrozootehnice si industriale”.

-NP112-04-“Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa”.

Pentru conformarea ansamblului structural in vederea preluarii cit mai avantajoase a solicitarilor gravitationale si orizontale –vînt,seism- s-au luat urmatoarele masuri: -Fundaţii continue cu armături dimensionate ca pentru reţele de grinzi pe mediu elastic-perna granulaă. -Dispunerea diafragmelor din zidarie s-a facut urmarindu-se obtinerea unei structuri ortogonale cît mai regulate pe directie transversala si longitudinala. -S-a întarit structura cu stalpisori si centuri din beton armat pentru zonele cu slăbiri de goluri şi lungimi mari de diafragme. Evaluarea incarcarilor gravitationale s-a facut conform STAS 10101/1-78,STAS 10101/2A1-87 Evaluarea incarcarilor climatice s-a facut conform NP 082-04 si STAS 10101/21-92 Evaluarea incarcarilor seismice, s-a facut conform “Codului de proiectare seismic pentru clădiri” - P100/1-06. Gruparea incarcarilor de calcul s-a facut conform STAS 10101/0A-77 în corelare cu normativul CR0-2005-Cod de proiectare structuri în construcţii.


Dimensionarea elementelor structurale s-a facut tinind seama de prevederile P100/1-06, STAS 10107/0-90, STAS10109/1-82, STAS 3300/1-85 - Teren de fundare - Principii generale de calcul si STAS 3300/2-85 - Calculul terenului de fundare în cazul fundarii directe.

4. Conditii de fundare In studiul geotehnic întocmit pentru acest obiectiv s-au detaliat datele

geologice si geotehnice ale amplasamentului pe baza cărora sa făcut adaptarea la teren. Codiţiile tehnice de fundare sînt precizate pe planşele de fundaţiia fiecărui obiectiv.

Conform studiului geotehnic apa subterană nu a fost interceptată si se consideră că nu poate afecta fundatiile decît accidental de către apele de suprafaţă. Fundaţii vor fi executate după înlăturarea straturilor de umpluturi şi executarea pernei generale din material granular conform specialităţii ,,Drumuri-sistematizare’’ în corelare cu prevederile specificate la fiecare obiectiv în planurile de fundaţii şi Caietulule de sarcini.

În mod obligatoriu terenul de fundare-perna de balast- se constituie în Fază determinantă şi va fi receptionat de proiectant, care va stabili la fata locului modul de continuare al lucrărilor.

5. Materiale utilizate

Zidurile portante se vor executa din blocuri ceramice cu goluri verticale GV 290x240x138 mm marca 100, calitatea I, STAS 5185/1-86 si 5185/2-86, cu mortar de zidarie marca M25-Z. Pereţii de compartimentare se vor executa din caramizi pline ceramice 240x115x63 mm marca 100, STAS 457-86, calitatea I, cu mortar de zidarie marca M25-Z. Aticele si calcanele din pod se vor executa din caramida ceramica cu goluri verticale GV 365x180x138 mm marca 100, calitatea I, STAS 5185/1-86 si 5185/2-86, cu mortar de zidarie marca M25-Z. Cosurile de fum/ventilaţii se vor executa din caramida ceramica plina 240x115x63 mm marca 100, calitatea A, STAS 5185/1-86, 5185/2-86 cu mortar de zidarie marca M50-Z. Pentru elementele din beton-fundaţii, pardoseli, scări, stîlpişori, centuri, buiandrugi, etc- s-au prevazut clasele de beton prevăzute de STAS 10107/0-90 – Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton armat si de NE012-99 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton armat partea I. Clasele de beton si celelalte caracteristici ale acestuia sunt precizate in plansele de executie şi Caietul de sarcini specific. Pentru armarea betonului s-a utilizat otel beton OB37 pentru etrieri şi armaturile constructive si PC52 pentru cele rezultate din calcul. Pentru elementele structurale din lemn se va utiliza lemn ecarisat de rasinoase clasa de calitate II, cu respectarea STAS 857-83, STAS 942-86, STAS1949-86 si Caietul de sarcini specific.

6. Tehnologia de executie Executarea pernei de material granular şi respective a structurii de rezistentă

se face în tehnologiile obişnuite care sunt detaliate in caietele de sarcini pe categorii de lucrari anexate la documentatie.

Lucrarile de terasamente constau din sapaturi mecanice/umpluturi cu buldoexcavatorul pentru înlăturarea umpluturilor şi executarea pernei de material granular compactată cu cilindrul compactor şi/sau placa vibratoare, în completare cu unelte uşoare de mînă pe spaţiile reduse.


Umpluturile deasupra pernei sunt prevazute a se compacta cu maiul mecanic in straturi succesive pana la realizarea gradului de compactare precizat in Caietul de sarcini.

Lucrarile de manipulare a pamantului constau din transport cu roaba pentru spaţiile restrînse a unei părţi din sapaturile manuale si umpluturi, respective manipulari mecanice cu budozerul şi incarcatorul frontal pentru spaţiile perimetrale clădirii.

Infrastructura se realizeaza din beton necesitand lucrari de cofrare, armare, turnari de betoane în talpi de fundatii, elevatii si placă suport pardoseală pe umplutură.

Realizarea suprastructurii necesita executarea de lucrari de zidarie din caramizi si blocuri ceramice, de dulgherie pentru cofraje planşeu şi sarpanta, respectiv turnari de betoane in stîlpi, buiandrugi, placi si centuri.

Manipularea pe verticala a materialelor se va face cu o automacara cu brat telescopic TELEMAC HT 125 sau alt utilaj cu performante asemanatoare.

Pentru sustinerea cofrajelor se pot utiliza popii metalici extensibili PE3100R si grinzile extensibile GE1. Sustinerea cofrajelor pentru buiandrugii monoliti de peste goluri se poate realiza cu popi din lemn brut sau semifasonat.

Lucrarile de hidroizolatii constau din aplicarea foliei PVC-HDPE amprentată pe verticală si executarea de hidroizolatii orizontale rigide cu mortar de ciment M-100cu APASTOP sub pereti.

Lucrarile de dulgherie sunt cele obisnuite, cu utilizarea sculelor de mîna pentru imbinari pe santier a elementelor semifabricate din lemn de la furnizorul industral.

7. Organizare de santier Oranizarea santierului etapa a-II-a se v-a face pe baza datelor preliminare din

proiect, a dotării constructorului, in conformitate cu prevederile “Planului de securitate si sanatate” elaborat de coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului si ale “Planurilor proprii de securitate si sanatate” ale antreprenorilor, care vor fi integrate in acesta.

Vor fi amenajate în primul rînd drumurile de acces auto iar Incinta santierului va fi semnalizată şi împrejmuită, cu acces unic pentru auto si separat pentru persoane.

Datorită specificului amplasamentului-relativ restrîns cu construcţii învecinate- se vor evita pe cît posibil depozitele generale de şantier, aprovizionarea cu materiale si semifabricate făcîndu-se ritmic pe masura punerii în operă.

Alimentarea cu apa a santierului se va face de la reţeaua stradală sau în condiţii de organizare de şantie, dar se recomandă executarea prealabilă a reţelei proiectate, etapa I-a.

Alimentarea cu energie electrica se va face de la reţeaua stradală prin intermediul firidei/tabloului de organizare de şantier sau după caz de la grup electrogen.

Antreprenorul va respecta reglementarile în vigoare ale organelor sanitare şi ale pompierilor.

Prin grija antreprenorului şi beneficiarului vor fi luate măsuri specific locale pentru a evita afectarea vecinătăţilor-construcţii, reţele, drumuri, spaţii verzi etc-iar la terminarea lucrărilor vor fi evacuate de pe santier toate utilajele, surplusul de materiale, deseurile, molozul si toate constructiile si lucrarile provizorii.

8. Securitatea si sanatatea in munca -siguranta la foc

Pe timpul execuţiei antreprenorul va respecta prevederile actelor normative în vigoare referitoare la securitatea si sanatatea in munca şi protectie impotriva


incendiilor si va consulta si capitolele respective din caietele de sarcini pe tipuri de activitati atasate la proiect.

Referitor la securitatea si sanatatea în muncă se vor respecta prevederile urmatoarelor acte normative considerate minimale:

-Legea securitatii si sanatatii in munca 319/2006. -Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii

in munca nr. 319/2006 aprobate cu HGR 1425 din 11 oct. 2006. -HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru

santierele temporare sau mobile. Activitatea în santier din punct de vedere al securităţii muncii şi PSI se va

desfasura pe baza “Planului de securitate si sanatate” intocmit de coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului si completat cu planurile proprii de securitate si sanatate ale antreprenorilor.

Evidenta activitatii se va face in “Registrul de coordonare” intocmit si tinut la zi de coordonatorul in materie de securitate si sanatate.

Eventualele lucrari de interventii ulterioare la constructie se vor desfasura pe baza “Dosarului de interventii ulterioare” intocmit de coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului si care va fi transmis beneficiarului de coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii.

Inainte de inceperea lucrarilor beneficiarul sau managerul de proiect v-a intocmi o “Declaratie prealabila” conf. HGR 300/2006 Anexa 3 si o va transmite Inspectoratului teritorial de munca.

9. Dispozitii finale

Lucrările se vor executa cu respectarea strictă a prevederilor normativelor şi planselor faza PT cu caietele de sarcini specifice.

Proiectantul v-a fi convocat pe şantier la fazele prevăzute în Programul de control anexat la documentaţie şi ori de câte ori apar neconcordanţe cu proiectul.

Orice modificări de soluţii, detalii, meteriale etc. vor fi făcute doar cu acordul scris al proiectantului şi beneficiarului.

Conform P130-1999 – “Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor”, urmarirea comportarii construcţiilor propuse se incadreaza in categoria “URMARIRE CURENTA”.

Personalul însarcinat cu urmarirea curenta în timp va întocmi rapoarte ce vor fi mentionate în “Jurnalul evenimentelor” care face parte integranta din Cartea Tehnica a Constructiei.

Urmarirea comportarii constructiei se va face conform “Programului de urmarire in timp a constructiei’ care se păstreaza în capitolul D din Cartea Tehnica a Constructiei.

Documentatia va fi supusa verificarii la cerinta A1 – REZISTENTA SI STABILITATE conf. Prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii si Ordinului MLPAT nr. 77/N/28.10.1996.

Întocmit: Verificat: sing. Başnău Costel ing. Dan Ioan


S.C. PROIECT ALBA S.A. -AT. REZISTENŢĂ- Pr. nr. 4752/2006

Faza: PT+CS+DE LOCUINŢE SOCIALE PENTRU ROMI

-AIUD-jud. ALBA

CAIETE DE SARCINI

-Rezistenţă- Categorii de lucrări: -Executarea pernelor cu material granular compactat controlat, pentru fundaţii CAP. 1. GENERALITĂŢI 1.1. Perna ca element constructiv îmbunătăţeşte terenurile considerate din punct de vedere

tehnic incompatibile pentru fundarea construcţiilor (umpluturi, depozite de gunoi cu materiale diverse,

stratificaţii neuniforme/neomogene, terenuri slabe-mâluri, prafuri şi argile moi, nisipuri afînate,

pământuri sensibile la umezire (loess) sau cu potenţial de contracţie –umflare, fundaţii sub nivelul

apei subterane-inclusiv agresive, etc.).

În cazul apei subterane agresivă faţă de betoane şi cu nivel ridicat, perna din balast elimină

contactul betonului din fundaţii cu apa agresivă.

1.2. Prezentele instrucţiuni cuprind condiţiile generale de execuţie ale pernelor pentru suprafeţe

suficient de mari astfel încît pentru compactare să poată fi folosite utilajele terasiere considerate la

pct.4.1. şi 4.2.

1.3Condiţiile particulare de execuţie sunt specificate în piesele desenate şi memoriul tehnic

specifice pentru fiecare obiectiv în parte.

1.4. În cazul pernelor fâşii înguste sau izolate urmează ca instrucţiunile să fie adoptate în

funcţie de utilajul de compactare şi condiţiile specifice de lucru.

1.5. Consolidarea terenurilor cu perne din balast-fiind o operaţie preliminară începerii lucrărilor

de fundaţii- trebuie realizată, verificată şi recepţionată înaintea termenului planificat pentru începerea

obiectelor de construcţii.

1.6. Constructorul va respecta cu stricteţe toate condiţiile tehnice de execuţie stabilite în

prezentele instrucţiuni, documentaţia tehnică pe obiectiv şi normativele cu standardele de referinţă,

inclusiv cele conexe.

În acest scop, la întocmirea de către constructor a proiectului de organizare coordonator şi a

fişelor cu proceduri tehnice se vor menţiona toate lucrările specifice executării pernelor din balast şi

succesiunea lor prevăzute în proiectul de execuţie, precum şi necesarul de utilaje şi mijloace de

transport.

1.7. Fiecare şantie va organiza în cadrul CTC efectuarea încercărilor de verificare prevăzute în

instrucţiuni pentru fiecare obiectiv.

1.8. În cazul când condiţiile concrete de şantier nu corespund cu prevederile proiectului de

execuţie ( condiţii locale de amplasament, dotarea constructorului, stratificaţia terenului, apele

subterane, prezenţa reţelelor sau construcţiilor subterane etc.) eventualele modificări ale prevederilor


din instrucţiunile prezentate se pot face de către executant, dar numai cu acordul proiectantului şi

beneficiarului.

CAP. 2. MATERIALUL DE PERNĂ 2.1. Pernele se execută din materiale granulate naturale usor compactabile cum sunt

aluviunile grosiere. În studiul geotehnic se prezintă zona granulometrică de răspîndire a materiilor

considerate în prezenta instructiune.

2.2. În functie de proportia fractiunilor granulate principale de bolovănis, pietris si nisip se pot

întîlni următoarele materiale :

a)-Bolovănisul cu fragmente predominante 20 - 200 mm fără a depăsi însă 60%, restul fiind

nisip si pietris.

b)-Balastul un amestec natural de pietris cu nisip si bolovănis, ultima fractiune nedepăsind cca

25%.

c)-Balastul nisipos, un amestec de pietris cu nisip, fractiuni cu pondere apropiata.

2.3. În fiecare din materialele de mai sus se acceptă prezenta fractiunilor praf + argilă pînă la

cca 10%.

2.4. Granulozitatea materialelor trebuie să fie continuă iar coeficientul de neuniformitate Un

peste 5.

2.6. Nu sunt acceptate alte materialere vizibile: sol vegetal,rădăcini, vegetaţie, resturi de

materiale de construcţii, pămînturi argiloase, deseuri industriale,contaminare cu produse petroliere

sau de canalizare etc.

2.7. Realizarea unor umpluturi corespunzătoare este conditionată de folosirea unui material a

cărui umiditate să fie cuprinsă între limitele de 4-6% (bolovănis) si 6-10% (balast - nisipos).

2.8. În cazul cînd baza pernei se execută la nivelul apei subterane sau sub aceasta se

recomandă ca straturile respective să fie realizate din materiale cu fragmente mari de exemplu

bolovănis.

CAP. 3. CONDITII DE COMPACTARE

Umpluturile din pernă vor fi realizate conform normativelor specifice, în conditiile de calitate

prescrise orientativ în tabel 1, în functie de granulozitatea materialului.

Tabel 1

Caracteristica Simbol UM Bolovănis* Balast Balast nisipos*

-Greutate volumică în

stare uscată d kN/mc 21,0 21,5-20,5 20,5-19,5

-Umiditate optimă de

compactare Wop % 4 - 6 6 - 8 8 -10

-Gradul de compactare

STAS 9850-89 Dmin/ma

x

% 92/95* % 92/95 % 92/95* %

)*- pernele din bolovăniş şi balast nisipos nu sînt recomandate , ele impunînd prescripţii speciale


Condiţiile de calitate definitive pe care trebuie să le îndeplinească perna se vor stabili în urma unei

încercări PROCTOR complet, camandată unui laborator autorizat. Rezultatele încercărilor vor fi

avizate obligatoriu de proiectant, care va aviza umiditatea optimă de compactare pentru tipul de pernă

stabilit. Gradul normal de compactare al pernei trebuie să fie de minim 95 %.

CAP. 4. UTILAJE DE ÎNDESARE

4.1. Pentru compactare se pot folosi utilaje terasiere din indicatorul de norme TS 1974 specifice

materialelor granulare

- rulou compresor vibrant tractat de 5,5 t neted, conform art. TSD 11.

- compresor pe pneuri static autopropulsant de 10 t conf.art. TSD 8

4.2. În absenta utilajelor mentionate si în cazul balastului nisipos (exceptional balast) se poate

utiliza si ruloul compresor static autopropulsat de 10 - 12 tone conform art. TSD 7.

4.3. Aşternerea, amestecarea si omogenizarea materialului se face cu buldozerul pe tractor cu

şenile.

4.4. Buldozerul si unul din utilajele de compactare se folosesc combinat pentru realizarea

succesivă a operaţiunilor specificate în cap 5.1.

4.5. Pentru pernele locale , de completare, refacere locală sau în spaţii restrînse etc. utilajele

vor fi adaptate situaţiei concrete pentru fiecare caz în parte , cu acordul proiectantului putînd fi utilizate

alte utilaje , de capacitate mai mică , inclusiv placa vibratoare dacă nu afectează vecinătăţile.

CAP. 5. PROCESUL TEHNOLOGIC

5.1. Executarea umpluturii constă din următoarele operatiuni :

- asternerea materialului în strat cu buldozerul

- umezirea materialului cu furtunul sau autocisterna

- compactarea propriuzisă a fiecărui strat cu unul din utilajele de la pct. 4.1.

5.2. Parametrii iniţiali ai compactării rezultă în functie de natura materialului si tipul utilajului . În

tabela 2 se dau orientativ :

- grosimea stratului înainte de compactare ( di )

- grosimea stratului după compactare ( dc )

- numărul de treceri suprapuse cu utilajul ( n )

Tabel 2

Nr.

crt. Utilajul

Natura materialului

di

cm

dc

cm

n

1. Rulou compresor vibrant tractat (pt.toatematerialele) 50 - 60 35 - 45 4 - 6

2. Compactor pe pneuri static auto 10 t.

(toate materialele)

30 - 25

25 - 30 6 - 8

3. Rulou compresor static auto 10 - 12 t.(balast nisipos,

exceptional balast)

20 - 25 15 - 20 10 - 14


5.3. Stabilirea cantitătii de material necesar pentru atingerea parametrilor din tabel 2, se poate

face tinînd seama de greutatea volumică în stare uscată a materialului afînat , asternut în strat,

determinată pe santier.

5.4. Umezirea materialului în cazul cînd umiditatea acestuia este sub 4 - 6 % se va face în

functie de volumul umpluturilor , cu furtunul sau cu autocisterna.

5.5. Orientativ cantitatea de apă ce trebuie adăugată -în cazul materialului considerat cu

umiditate naturală de la 0 la 5%-, rezultă din tabela 3.

Tabel 3

UMID.MAT.ÎNAINTE DE COMPACTARE 0 1 2 3 4 5

Cantitatea de apă necesară 1l/mp; di 60cm

50cm

40cm

30cm

20cm

60

50

40

30

20

50

42

34

25

16

40

33

27

20

15

30

25

21

15

10

20

16

14

10

7

10

8

7

5

3

CAP. 6. ÎNCERCĂRI PREALABILE

6.1. În vederea definitivării parametrilor compactării recomandati orientativ în tabelele 1, 2 si 3,

constructorul prin CTC va executa din timp în prezenta beneficiarului, încercării prealabile pe o

suprafată limitată care poate fi încadrată chiar si în primul strat al pernei. Materialul, respectiv utilajele

vor fi acelea folosite efectiv pentru realizarea pernei.

6.2. Pentru fiecare serie de încercări prealabile constructorul va realiza determinările indicate la

punctele 7.2. si 7.3. pe minim 3 probe de control.

Determinările prezentate conform anexei II vor fi înaintate proiectantului pentru definitivarea

procesului tehnologic de compactare si a conditiilor de calitate a umpluturilor din pernă.

CAP. 7. VERIFICAREA CALITĂTII UMPLUTURILOR

7.1. Controlul pe santier al calitătii umpluturilor constă în verificarea atentă a granulozitătii , a

materialului utilizat, a umuditătii , a grosimii stratului , a numărului de treceri suprapuse cu utilajul de

compactare .

Respectarea întocmai a acestor elemente va asigura realizarea conditiilor de compactare

prescrise la punctul 3 si definitivate conform pct. 7.3.1. si 7.3.5.

7.2. Verificarea granulozitătii materialului se face prin metoda cernerii STAS 1913/5-85

sau STAS 4606 - 70 .

Rezultatele analizei granulometrice se reprezintă în graficul din anexa I.

Valoarea coeficientului de neuniformitate Un rezultă :

Un = d60%/d10%

d60% = diametrul particulelor corespunzător la 60 % pe curba granulometrică

d10% = diametrul corespunzător la 10 % pe aceiasi curbă


7.3. Verificarea compactării se face pe baza probelor de control, prin determinarea următoarelor

caracteristici :

7.3.1. Greutatea volumică pe teren ( în KN/mc ) după compactare conform STAS 1913/15 - 75

folosind metoda determinării volumului cu apă si cu folie de material plastic;

7.3.2. Umiditatea ( W% ) conform STAS 1913/1 - 82 sau STAS 4606 - 70;

7.3.3. Greutatea volumică în stare uscată (d în <KN/mc>) după compactare , cu ajutorul relatiei :

d = /(1+W) (kN/mc)

7.3.4. gradul de compactare (D ) cu ajutorul relatiei :

D = d*100/dmax (%)

dmin = greutatea volumică (uscat) minimă în stare cea mai afînată;

dmax = greutatea volumică (uscat) maximă în starea cea mai îndesată.

7.4. Pentru determinarea greutătilor volumice dmin si d

max se poate aplica metodologia din

STAS 4606 - 70 (pct. 31.41. prin asimilare ) folosind tot materialul extras din groapa executată în

perna compactată pentru determinarea greutătii volumice pe teren.

Deosebită atentie se va acorda determinării valorii d max, energia de compactare urmînd să

asigure conditia dmin si d

max.

7.5. Probele pentru controlul compactării se recoltează din gropi cu diametrul minim si

adîncimea de 0,4 m sau egală cu grosimea stratului elementar compactat. 7.6. Numărul probelor pentru controlul compactării razultă din conditia cîte una probă pentru

fiecare strat elementar si cel putin cîte una la fiecare 20 - 30 mc material compactat , în zonele în care

conditiile de compactare sunt dificile se vor prevedea probe suplimentare.

7.7. Pozitia punctelor de control urmează să fie stabilită de comun acord cu proiectant în planul

săpăturilor . În cazul cînd beneficiarul consideră necesar , numărul de probe de control poate fi sporit ,

respectiv pozitia acestora poate fi modificată .

7.8. Prelevarea probelor si determinărilor de sub 7.2. si 7.3. cad în sarcina executantului

lucrărilor .

7.9. Rezultatul verificărilor de sub 7.1. si determinărilor de sub 7.2. si 7.3. se consemnează în

buletinele conform anexei II în care la fiecare probă se notează pozitia punctului de control si

adîncimea fată de un reper de nivel cunoscut .

7.10. Calitatea umpluturilor se va considera corespunzătoare dacă pentru fiecare strat

suplimentar , la cel putin 75% din probele de control se realizează sau se depăseste greutatea

volumică în stare uscată ( d ) si gradul de compactare ( D ) specificate în tabela 2 si definitivate de

proiectant în urma încercărilor prealabile.

7.11. În cazul în care conditiile de calitate nu sunt îndeplinite se prelevează cîte două probe în

imediata vecinătate a punctelor care au avut rezultatele cele mai slabe , făcîndu-se astfel o verificare

a datelor obtinute la prima serie de probă. Dacă nici această serie de determinări nu îndeplineste

conditiile de calitate prescrise, compactarea stratului respectiv se va considera insuficientă în care caz

se vor lua cu avizul proiectantului , măsurile corespunzătoare.


7.12. Suplimentar, verificarea compactării se poate face si direct prin penetrări dinamice cu con,

după metodologia indicată în "Instructiuni tehnice C 176 - 75 ".

În anexa III se prezintă o diagramă de penetrare etalon obtinută in cazul unei perne din balast

bine compactat .

Prin comparatia diagramelor de penetrare cu diagrama etalon, se evidentiază zonele insuficient

compactate.

CAP. 8. RECEPTIA UMPLUTURILOR COMPACTATE

8.1. Receptia lucrărilor de umpluturi compactate se va face în conformitate cu Normativul

privind executarea si receptionarea lucrărilor de terasamente pentru fundarea

constructiilor civile si industriale , indicativ C 169 - 88.

8.2. În cadrul receptiilor pe parcurs care sunt obligatorii se recomandă ca umpluturile să fie

receptionate pe faze ( straturi elementare ) astfel încît să nu fie necesare refaceri costisitoare de

lucrări ( pe baza buletinelor din anexa II si a conditiilor din prezentele instructiuni ).

8.3. În cazul în care pentru un strat elementar nu se obţin parametrii de compactare prescrişi ,

acest strat se va sacrifica şi se va proceda la o nouă compactare. Dacă nici în acest caz parametrii nu

se realizează , stratul se îndepărtează în întrgime.

CAP. 9. EXECUTAREA LUCRĂRILOR PE TIMP FRIGUROS

La executarea lucrărilor de umpluturi compactate pe timp friguros este obligatorie respectarea

măsurilor generale si a celor specifice lucrărilor de pămînt , prevăzute în Normativul pentru realizarea

licrărilor de constructii pe timp friguros , indicativ C 16 - 84.

CAP. 10. MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂTII MUNCII

La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile generale si cele specifice din "Normele

generale de protectia muncii” ,reglementările specifice ce decurg din Legea 90/1996 cît si din

“Normele specifice de protecţia muncii’’ pe categorii de lucrări de constructii montaj.

CAP. 11. MĂSURI DE PAZĂ CONTRA INCENDIILOR

Atît pentru prevenirea cît si pentru stingerea incendiilor care se pot produce pe santierele unde

se execută lucrări de terasamente , se vor respecta prevederile date în Normele generale de protecţie

împotriva incendiilor pentru proiectarea si executarea constructiilor şi instalaţiilor , nomativul P118-99

pentru siguraţa la foc şi C300-94 pentru prevenirea /stingerea incendiilor pe durata execuţiei, precum

şi celelate reglementări legale în vigoare la data execuţiei.

CAP. 12. STANDARDE DE REFERINTA - C 169-88: Normativ pentru executarea lucrarilor de terasemente pentru realizarea

fundatiilor constructiilor civile si industriale (BC 5/88);

- C 29-77: Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare slabe prin procedee

mecanice (BC 5/78);

- C 29-85: Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe; - C 56-85: Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii (BC 1-2/86);


- C159-89: Instructiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrarii cu

con, penetrare statica, penetrare dinamica, vibropenetrare; - C16-84 Executarea lucrărilor pe timp friguros; - P130-97 Urmărirea în timp a construcţiilor; - P130-88 Urmărirea curentă a construcţiilor şi a stării tehnice. - NE008-96 Înbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice - GE 026-97: Ghid pentru executarea compactarii in plan orizontal si inclinat a terasamentelor

(BC 5/98); - STAS 9850-89: Lucrari de imbunatatiri funciare. Verificarea compactarii terasamentelor; - STAS 10355-84: Constructii hidraulice. Materiale locale pentru terasamente. Metode de

determinare;

- STAS 1913/13-83: Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercare PROCTOR; - STAS 1913/15-75: Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren; - STAS 1242/6-76: Teren de fundare. Cercetarea terenului prin penetrare statica; - STAS 1242/9-76: Teren de fundare. Cercetarea geofizica a terenului prin metode radiometrice; - STAS 1913/5-85: Teren de fundare. Determinarea granulozitatii; - STAS 1913/1-82: Teren de fundare. Determinarea umiditatii. -

CAP. 13. ALTE PREVEDERI

13.1. Cu ocazia executării săpăturilor pentru realizarea pernei se vor respecta prevederile

Normativului C 169 - 88 cu privire la executarea săpăturilor deasupra si sub nivelul api subterane în

terenul cu infiltratii puternice :

-cota la care trebuie oprită săpătura

-executarea săpăturilor lîngă fundatiile unor eventuale constructii-reţele existente

-pregătirea fundului săpăturii în vederea executării pernei

-receptia terenului de fundare de la baza pernei

13.2. Pentru evitarea oricăror confuzii se face specificaţia că termenii , definiţiile, tabelele şi

anexele I-III precizate anterior se referă şi sunt cuprine în STAS 1913/13-83, respectiv STAS

1913/1-82 şi STAS1913/5-85 care trebuie obligatoriu consultate şi respectate de constructor la

realizarea pernelor pe ficare obiectiv funcţie de caracteristicile particulare ale amplasamentelor

aferente amplasament

Corelat,

ing.geolog Bălăneanu Ecaterina

întocmit: sing. Başnău Costel C.Q. : ing. Dan Ioan




-AIUD-jud. ALBA

CAIETE DE SARCINI

-Rezistenţă- Categorii de lucrări:

-Săpături, umpluturi, cofraje/susţineri, beton/beton armat, ,armături CAPITOLUL SĂPĂTURI 1. GENERALITĂŢI Acest capitol cuprinde specificaţii pentru lucrările de execuţie a săpăturilor necesare. Pentru investiţia proiectată cu fundaţii pe perna de material granular, acest capitol se referă la săpătura generală şi respectiv la cele de corecţie şi aferente gropii de împrumut pentru umpluturi. 2. STANDARDE DE REFERINŢĂ - STAS 9824/0-74 - Trasarea pe teren a construcţiilor. Prescripţii generale - STAS 9824/1-87 - Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale şi agrozootehnice - C 169 - 88 - Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale Bc 5/88 - C 56 - 85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente Bc 1-2/1986 - C 83 – 75 - Indrumător privind execuţia tasării de detaliu în c-ţii Bc 1/76 3. EXECUŢIA LUCRĂRILOR 3.1. Lucrări ce trebuiesc terminate înainte de începerea lucrărilor de săpătură - curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni pe întreaga suprafaţă pe care se execută terasamentele, cu strângerea în grămezi a materialelor rezultate şi îndepărtarea lor; - săparea şi depozitarea pământului vegetal; - îndepărtarea apelor de suprafaţă - dacă este cazul - trasarea pe teren a construcţiei - trasarea lucrărilor de detaliu pentru săpături 3.2. Lucrări propriu-zise de săpătură: - execuţia săpăturilor generale care se opresc cu 20 cm deasupra cotei finale din proiect; - retrasarea lucrărilor de detaliu pentru săpături dacă este cazul; - execuţia săpăturilor manuale care se opresc cu 20 cm deasupra cotei finale din proiect; 3.3. Terminarea lucrărilor de săpătură: - finisarea săpăturii (săparea ultimului strat de 20 cm) trebuie făcută imediat înainte de începerea lucrărilor de turnare a betonului. 4. ABATERI ADMISE 4.1. Toleranţele (în cm) admisibile la trasarea construcţiei sunt: - pe orizontală: coordonate rectangulare de trasare 2 cm laturi pe conturul de trasare 4 cm; - pentru cota 0,00 toleranţa admisibilă este de 1 cm - pentru unghiuri 1 grad - în cazul depăşirii oricăreia din abaterile admisibile, este interzisă începerea executării corpului fundaţiilor înainte de a se fi efectuat toate corecturile necesare sau cu acordul scris al proiectantului.


5. VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI - elemente geometrice (lungimi, lăţimi, cote de nivel) în corespondenţă cu proiectul - în toate cazurile în care se constată că la cota de nivel stabilită prin proiect - natura terenului nu corespunde cu cea din proiect, soluţia de continuare a lucrărilor nu poate fi stabilită decât pe baza unor dispoziţii scrise ale proiectantului; - documentul de atestare a calităţii (naturii) terenului de fundare îl constituie procesul verbal de recepţie întocmit de către conducătorul lucrărilor împreună cu specialistul din partea proiectantului, beneficiarului şi a reprezentantului organului de stat privind calitatea construcţiilor (fază determinantă) procesele verbale înscriindu-se în "Registrul de procese verbale de lucrări ascunse" şi semnate în aceeaşi zi de toţi proiectanţii. 6. MĂSURĂTOARE ŞI DECONTARE - Săpăturile se vor plăti la metru cub pentru săpăturile manuale şi la 100 metri cubi pentru cele mecanizate.

CAP. UMPLUTURI 1. GENERALITĂŢI Acest capitol cuprinde specificaţii pentru lucrările de umpluturi perimetral şi la interiorul fundaţiilor. Pentru pernă ca strat de fundare acest capitol de lucrări va fi obligatoriu corelat cu caietul de sarcini specific pentru pernele de material granular. 2. STANDARDE DE REFERINŢĂ - C 169 - 88 - Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale (BC 5/88) - C 56 - 85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de

construcţii BC 1-2/86; - STAS 9871 - 74 - Terasamente. Determinarea gradului de compactare. 3. EXECUŢIA LUCRĂRILOR Compactarea pământului folosit ca umplutură în jurul construcţiei se va face manual prin împrăştierea şi compactarea cu maiul de mână în straturi de cca 20 cm grosime. Umpluturile de sub radier se vor executa din balast/piatră spartă conform detaliilor din proiect urmărindu-se o compactare corespunzătoare. 4. VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI - se verifică gradul de compactare şi cotele de nivel în concordanţă cu cele din proiect; - documentul de atestare a calităţii îl constituie procesul verbal de recepţie întocmit de către conducătorul lucrărilor şi specialistul din partea beneficiarului. 5. MĂSURI DE DECONTARE Umpluturile se vor plăti la metru cub de umplutură efectiv efectuată.

CAP. COFRAJE 1. GENERALITĂŢI Acest capitol cuprinde specificaţii pentru lucrările de cofraje necesare turnării betonului în elementele componente structurii construcţiei. 2. STANDARDE DE REFERINŢĂ - STAS 9824/0-74 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a c-ţiilor. Prescripţii generale.


- STAS 9824/1-87 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a c-ţiilor civile, industriale şi agrozootehnice. - C 11 - 74 Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în c-ţii a panourilor din placaj ptr. cofraje (B.C. 4/1975). - C 83 - 75 Îndrumător privind executarea trasării de detaliu în c-ţii (B.C. 1/1976). 3. MATERIALE - cofraje din panouri de placaj 4. EXECUŢIA LUCRĂRILOR În principiu etapele execuţiei unei lucrări de cofraje sunt: 4.1. Trasarea poziţiei cofrajelor 4.2. Montarea cofrajelor 4.3. Susţinerea cofrajelor 4.4. Decofrarea după turnarea şi întărirea betonului 4.5. Pregătirea pentru un nou ciclu 4.1. Trasarea poziţiei cofrajului Suprafaţa pe care se efectuează trasarea, trebuie în prealabil să fie degajată de materiale, dispozitive, etc. şi curăţată. Cu ajutorul teodolitului se transmit axele principale în raport cu care se trasează apoi liniile de contur ale elementelor ce urmează a fi cofrate şi liniile de poziţionare ale cofrajului. Transmiterea pe verticală a cotelor de nivel se face cu ajutorul firului cu plumb sau furtun de nivel şi numai unde precizia cerută prin proiect (mai bună de 10 mm) se vor utiliza instrumente optice. 4.2. Montarea cofrajelor Etapele de execuţie la montarea cofrajelor sunt: a) transportul şi aşezarea panourilor de cofraj la poziţie; b) curăţirea şi ungerea panourilor; c) asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor; d) verificarea şi cercetarea poziţiei panourilor; e) încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor cu ajutorul elementelor speciale: caloţi, juguri, tiranţi, zăvoare, distanţieri, şpraiţuri, contravîntuiri, etc. Aceste operaţii se efectuează după montarea şi verificarea existenţei şi poziţionării corecte a armăturilor, pieselor înglobate, ramelor pentru goluri prevăzute în documentaţia de execuţie. f) etanşarea rosturilor. 4.2.1. Cofrarea elementelor verticale de suprafaţă ( pereţi,elevaţii, etc) se realizează cu panouri de inventar dispuse pe verticală susţinute şi aliniate prin moaze orizontale dispuse pe minimum două niveluri. Panotajul (împărţirea de panouri a suprafeţei de cofrat) va fi identic pentru ambele feţe ale peretelui, rosturile dintre panouri trebuie să fie faţă în faţă. Panotarea va trebui să înceapă de la intersecţiile pereţilor spre mijloc asigurându-se un spaţiu de compensare de minimum 5 cm lăţime pentru a permite scoaterea uşoară a panourilor. Acoperirea acestui interspaţiu se va putea face cu o fusură de lean având secţiunea în formă de pană. Pentru obţinerea unei suprafeţe plane, panourile de cofraj se vor alinia riguros la montare. La partea inferioară alinierea panourilor se va realiza cu ajutorul unor tălpi de rezemare şi se vor menţine feţele la distanţe corespunzătoare grosimii peretelui cu ajutorul unor distanţieri. Asigurarea verticalităţii se va face prin proptele, de preferinţă reglabile. 4.2.2. Cofrarea elementelor lineare verticale (stâlpi,nervuri, colţuri) se realizează din panouri dispuse vertical. Funcţie de dimensiunile stâlpilor vor fi aşezate în plan: - simetric, în care o latură a stâlpului (în general cea unică) de regulă se confecţionează cu un panou special de lăţimea stâlpului, calotarea făcându-se cu caloţi drepţi pe două laturi paralele legaţi cu tiranţi din oţel beton; - decalat "în morişcă" în care caz calotarea, de regulă, se face cu caloţi triunghiulari, strânşi de preferinţă prin piese speciale cu gaură. Trasarea se face printr-o ramură din scândură. Pentru a se putea controla şi curăţa baza stâlpului se prevede o fereastră de vizitare, care se realizează prin montarea decalat pe verticala unuia din panouri. Atunci când panoul se montează asamblat peste armătura gata montată iar placa nu se montează concomitent, se poate renunţa la fereastra de vizitare. 4.2.3. Cofrarea elementelor lineare orizontale (grinzi,centuri, nervuri ,colţuri):se realizează în general prin dispunerea de panouri cu latura lungă pe orizontală. Se recomandă ca panoul special pentru fundul grinzii să fie cuprins între panourile de cofraj ale feţelor laterale şi să fie susţinut aparte pentru a permite decofrarea mai timpurie a lateralelor. Calotarea panourilor laterale de cofraj ale grinzilor se face cu ajutorul unor juguri legate în cazul grinzilor înalte la partea superioară prin tiranţi, din oţel beton trecând prin distanţieri tubulari de PVC.


4.2.4. Cofrarea elementelor de suprafaţă orizontale (plăci, zone monolite): se realizează urmărind ca panotarea să prevadă o raţională dispunere a elementelor de susţinere (popi, grinzi, eşafodaje, precum şi acoperirea unei suprafeţe maxime cu panouri întregi de inventar. Pentru uşurarea decofării este necesar să se prevadă pe ambele direcţii câte o fâşie de compensare de 5-10 cm lăţime. În cazul cofrării concomitente a elementelor verticale cu cele orizontale în scopul turnării betonului într-o singură etapă, îmbinarea cofrajelor se va face în aşa fel încât panourile de cofraj pentru elementele orizontale să se suprapună peste cele verticale pentru a permite decofrarea elementelor de susţinere vericale înaintea celor orizontale de deasupra . Cofrarea concomitentă trebuie însă evitată ori de câte ori este posibil întrucât: - panourile orizontale pot presa pe cele verticale, prin greutatea betonului, făcând dificilă recuperarea mai rapidă a panourilor verticale; - cofrajele elementelor verticale trebuie realizate de înălţime exactă, fiind posibilă depăşirea înălţimii elementelor de beton, ceea ce face de regulă imposibilă folosirea panourilor de inventar fără completări pe verticală. 4.3. Susţinerea cofrajelor Eşafodajele de susţinere a cofrajelor de planşee (grinzi, nervuri, plăci) sunt formate în general din grinzi extensibile rezemate pe popi de inventar contravântuiţi. Elementele eşafodajului trebuie să prezinte suficientă rezistenţă şi stabilitate pentru a putea prelua sarcinile provenite din greutatea cofrajului, a betonului proaspăt a sculelor şi dispozitivelor de lucru şi a echipelor de muncitori, fiind verificate totodată pentru a prelua solicitări orizontale din vânt şi împingerea betonului. Contravîntuirile de pe cele două direcţii perpendiculare trebuie să formeze triunghiuri nedeformabile, iar prinderile să nu dea extrencităţi în noduri, Pot fi folosite ca elemente orizontale de contravîntuire tălpile continue de rezemare şi grinzile de susţinere, cu condiţia ca prin detaliile de prindere adaptate să fie împiedicată deplasarea relativă între popi şi aceste tălpi respectiv rigle. În cazurile curente, în lipsa încercărilor se vor respecta termenele minime de decofrare indicate mai jos, ţinând seama de temperatura medie din perioada de întărire a betonului şi de cimentul utilizat.

Elementul de cofraj ce se îndepărtează şi deschiderea elementului de beton

Tempe-ratura

Tipul cimentului utilizat

F 25 SRA; M 30; Hz 25

Pa 35 P 40

0 1 2 3 4 5 1. Părţi laterale + 50C;

+ 100C; + 150C;

4 3 2

3 2 1

2 2 1

2 1 1

2. Feţele inferioare cu menţinerea popilor de siguranţă L = 6 m

+ 50C; + 100C; + 150C;

- - -

10 8 6

6 5 4

5 5 3

- " - L = 6 m + 50C; + 100C; + 150C;

- - -

14 12 8

10 8 6

6 5 4

3. Popii de susţinere L = 6 m + 50C; + 100C; + 150C;

- - -

24 18 12

12 18 14

9 10 8

C - L - 12 m + 50C; + 100C; + 150C;

- - -

32 24 16

14 18 12

14 11 7

L - 12 m + 50C; + 100C; + 150C;

- - -

42 32 21

36 28 18

20 20 14

4.4.2. În cursul operaţiei de decofrare se vor respecta următoarele: a) desfăşurarea operaţiei va fi supravegheată direct de către conducătorul lucrărilor. În cazul în care se constată defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot afecta stabilitatea construcţiei, decofrarea se va sista până la aplicarea măsurilor de remediere sau consolidare. b) susţinerile cofrajelor se desfac începând din zona centrală a deschiderii elementului şi continuând simetric către reazeme. c) slăbirea pieselor de fixare (pene) se va face treptat fără şocuri. d) decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor de către elementele ce se decofrează. În cazul construcţiilor etajate având deschideri mai mari de 3 m, la decofrare se vor lăsa sau remonta


popi de siguranţă care vor fi menţinuţi conform prevederilor de la pct.3.3.1. iar poziţia acestora se recomandă a se stabili astfel: - la plăci se va lăsa cel puţin un pop de siguranţă la mijlocul lor şi cel puţin un pop la 12 mp de placă. 4.4.3. Nu este permisă îndepărtarea popilor de siguranţă a unui element aflat imediat sub altul care se decofrează sau se betonează. 4.4. Decofrarea 4.4.1. La îndepărtarea elementelor de cofraj trebuie avut în vedere ca rezistenţa betonului să fi atins valorile de mai jos (exprimate direct sau în procente faţă de marcă):

Elementul de cofraj ce se îndepărtează Deschiderea elementului de beton în m L - 6 6 - L - 12 L - 12 0 1 2 3 1.Părţile laterale la atingerea rezistenţei de minim 25 daN/cmp, astfel ca

feţele şi muchiile elementului să nu fie deteriorate 2.Feţele interioare cu menţinerea porilor de siguranţă

50% 60% 60%

3.Popii de susţinere 70% 80% 90% Stabilirea rezistenţelor la care au ajuns părţile de construcţie se va face prin încercarea epruvetelor de control confecţionate în acest scop şi păstrarea în condiţii similare elementelor în cauză, conform prevederilor din STAS 1275 - 81 sau prin încercări nedistructive. 4.5. Pregătirea pentru un nou ciclu 4.5.1. Reluarea unui nou ciclu utilizând panouri de cofraj presupune: a) curăţirea de resturi de beton şi recondiţionarea celor degradate; b) ungerea de gardă imediat după curăţire; c) depozitarea pe tipuri în vederea unei noi refolosiri. 5. ABATERI ADMISIBILE 5.1. În general operaţia de montare a cofrajelor va fi precedată de verificarea sau refacerea trasării axelor principale ale construcţiei. Faţă de proiect abaterile maxime admise sunt: - între punctele extreme ale axelor 0,5 cm; - poziţia axelor transversale de capăt 0,8 cm; - poziţia axelor transversale (curente) 1,0 cm. 5.2. Abaterile faţă de dimensiunile din proiect pentru elementele de cofraj şi cofrajele montate sunt cele indicate în anexa X.3. din Normativul NE 012-99 şi sunt prezentate în capitolul de lucrări de beton simplu şi armat. 6. VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI Având în vedere importanţa pe care o are corecta poziţionare a cofrajelor faţă de axele construcţiei, de cotele parţiale din proiect, etapele controlului de calitate la lucrările de cofraje sunt: a) Etapa preliminară se efectuează de către maistru şi şeful echipei specializate privind în principal următoarele: - gradul de compactare al terenului în cazul rezemării cofrajelor direct pe pământ sau umpluturi pentru a preveni producerea de tasări sau ridicări care pot compromite calitatea lucrărilor ulterioare;

- poziţia elementelor de beton turnate anterior (axe în plan orizontal, cote de nivel), conform NE 012-99 anexa X.3.; - poziţia mustăţilor de armătură, ce se vor îngloba în elementele ce se toarnă ulterior; - verificarea geometriei subansamblurilor de cofraje şi înscrierii în limitele abaterilor admisibile. Maistrul semnează procesul verbal de constatare a execuţiei lucrărilor respective. b) Etapa de execuţie: a lucrărilor la nivelul calitativ prevăzut în prescripţiile tehnice constă în: - verificări după trasare şi înscriere a abaterilor admisibile privind poziţia marcajelor faţă de axele construcţiei şi faţă de elementele corespunzătoare turnate la nivelul inferior precum şi dimensiunile elementelor ce urmează a fi cofrate;


- verificări după montarea elementelor de bază (caloţi în cazul stâlpilor, panouri în cazul pereţilor, etc.) privind poziţionarea corectă faţă de marcaj şi fixarea corectă şi stabilă a elementelor de susţinere şi prindere; c) Etapa finală de verificare la recepţia lucrărilor conform documentaţiilor şi prescripţiilor tehnice. La terminarea lucrărilor de cofraj se efectuează recepţia finală de către o comisie formată din beneficiar şi constructor. Rezultatele verificărilor şi eventualele remedieri ce trebuie făcute se vor consemna în "Registrul de procese verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse". După efectuarea remedierilor se va face o nouă verificare şi se va încheia un proces verbal. Atenţie Înainte de turnarea betonului, conducătorul punctului de lucru (maistru, inginer) este obligat să verifice integritatea, stabilitatea, rezemarea pe teren, etanşeitatea, poziţionarea şi stabilitatea elementelor ce se vor îngloba în beton (armătură, rame, goluri, plăcuţe metalice, instalaţii, etc), conform documentaţiei de execuţie. După turnarea şi întărirea betonului se execută decofrarea pe baza unei dispoziţii scrise date de şeful punctului de lucru. 7. MĂSURĂTOARE ŞI DECONTARE Lucrările de cofraj se măsoară şi se decontează la metru pătrat conform cu planşele din proiect. Eşafodajele (popi, grinzi extensibile) se măsoară la bucată.

CAP. BETON SIMPLU ŞI BETON ARMAT 1. GENERALITĂŢI Acest capitol cuprinde specificaţii pentru execuţia lucrărilor de beton simplu şi armat care intră în componenţa clădirii, precum şi utilizarea, montarea şi îmbinarea oricăror elemente prefabricate. 2. STANDARDE DE REFERINŢĂ - STAS 9824/0-74 - Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor. Prescripţii

generale. - STAS 9824/1-87 - Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale şi agrozootehnice. - STAS 6054-77 - Terenuri de fundaţie. Adâncimea de îngheţ. - STAS 1799-81 - Construcţii de beton, beton armat şi precomprimat.

Prescripţii pentru verificarea calităţii materialelor şi betoanelor - STAS 388-80 - Ciment Portland - STAS 790/84 - Apă pentru betoane şi mortare - STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi

minerali - STAS 1759-80 - Încercări pe betoane. Încercări pe betonul proaspăt. - STAS 1275-81 - Încercări pe betoane. Încercări pe betonul întărit. Determinarea

rezistenţelor mecanice. - STAS 6657/1-76 - Elemente prefabricate de beton, beton armat şi beton precomprimat. Condiţii tehnice generale de calitate. - STAS 6657/2-75 - Elemente prefabricate de beton, beton armat şi beton

precomprimat. Controlul static de recepţie al caracteristicilor geometrice.

- STAS 6657/3-71 - Elemente prefabricate de beton, beton armat şi beton precomprimat. Procedee şi dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice. - STAS 1336-80 - Construcţii. Încercarea în situ a construcţiilor prin încercări statice. - STAS 3519-76 - Încercări pe betoane. Verificarea impermeabilităţii la apă. - STAS 6652/1-82 - Încercări nedistructive ale betonului, clasificare şi indicaţii generale. - STAS 7563-73 - Incercări ale betoanelor. Metode rapide pentru determinarea

rezistenţei la compresiune. - NP112-04 - Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii

directe la construcţii (BC 1/87). - NE 012-99 - Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat


- C 56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente (BC 1-2/86). - C 156-73 - Îndrumător pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3 3. MATERIALE 3.1. Ciment Portland STAS 388-68. - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali; - Apa - vezi STAS 790-73. Sortimentele uzuale de cimenturi, echivalarea , caracterizarea acestora precum şi domeniul şi condiţiile de utilizare sunt precizate în Normativul NE 012-99 anexa IV.1. 3.2. Livrarea şi transportul cimentului se face în vrac sau ambalat în saci de hârtie, însoţit de certificat de calitate. 3.3. În cazul în care cimentul expediat de furnizor este preluat de o bază de aprovionare, aceasta este obligată ca la livrarea către utilizator să elibereze un certificat de garanţie în care se va menţiona: - tipul de ciment şi fabrica producătoare; - data sosirii în depozit; - numărul certificatului de calitate eliberat de producător; - numărul avizului de utilizare dat de laborator; - numărul buletinului de reavizare de către laborator dacă expedierea se face după expirarea termenului prevăzut, cu precizarea condiţiilor de utilizare. 3.4. Depozitarea cimentului se va face numai după constatarea existenţei certificatului de calitate sau de garanţie. Ori de câte ori este posibil, depozitarea cimenturilor primite direct de la producător se va face după verificarea la laborator a caracteristicilor fizice. 3.5. Controlul calităţii cimentului este reglementat prin STAS 227-86 şi anexa IV-2 din Normativul NE 012-99. 3.6. Pentru depozitare, controlul calităţii agregatelor se vor respecta prescripţiile tehnice în vigoare precum şi normativul NE 012-99. 3.7. Pentru betoanele preparate se vor respecta de asemenea prescripţiile din NE 012-99. 4. EXECUŢIA LUCRĂRILOR 4.1. Fundaţii 4.1.1. Lucrări pregătitoare: Înainte de începerea lucrărilor pentru executarea corpului fundaţiilor trebuie să fie terminate următoarele lucrări pregătitoare: - săpăturile pentru groapa de fundaţii şi pentru şanţurile de fundaţie; - asigurarea suprafeţelor necesare pentru amplasarea şi funcţionarea normală a utilajului de lucru, a depozitelor de materiale; - retrasarea axelor fundaţiilor; - verificarea corespondenţei dintre situaţia reală şi proiect (d.p.d.v. al calităţii terenului, dimensiunilor) în limitele toleranţelor permise; - încheierea procesului verbal de lucrări ascunse. 4.1.2. Executarea şi recepţionarea lucrărilor de la pct. 4.1.1. se face potrivit capitolului "lucrări de săpătură". 4.2. Infrastructuri 4.2.1. Lucrări pregătitoare: - se trasează axele în plan orizontal , se transmit la fundul săpăturii şi se marchează cotele de nivel; - se montează cofrajul şi armăturile; - se verifică poziţia cutiilor necesare execuţiei golurilor de instalaţii; - montajul elementelor prefabricate presupune execuţia anterioară şi recepţia elevaţiilor din structura subsol; - verificarea corespondenţei dintre situaţia reală şi proiect în limitele toleranţelor prescrise; - încheierea proceselor verbale de lucrări ascunse.


4.3. Suprastructura 4.3.1. Lucrări pregătitoare: - se trasează axele principale ale construcţiei şi cotele de nivel aferente; - se montează cofrajele şi armăturile corespunzătoare elementelor de rezistenţă ; - se verifică corespondenţa dintre situaţia reală şi cea din proiect; - se încheie procese verbale de lucrări ascunse; - se execută operaţia de montaj a prefabricatelor conform cu planşele din proiect. 4.4. Execuţia lucrărilor de betonare 4.4.1. Prepararea şi transportul betonului Prepararea şi verificarea caracteristicilor betonului se face corespunzător precizărilor din Normativul NE 012-99 cap.5. Transportul betonului de lucrabilitate L3 şi L4 (tasarea conului cu 5-9 cm respectiv 10-15 cm, se face cu autoagitatoarea iar a celor cu lucrabilitate L2 (tasarea conului cu 1-4 cm) cu autobasculante cu benă amenajată corespunzător. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, jgheaburi sau roabe. Pe timp de arşiţă sau ploaie, suprafaţa liberă de beton trebuie să fie protejată pentru a nu se modifica caracteristicile betonului. Durata de transport se consideră din momentul începerii încărcării în mijlocul de transport şi sfârşitul descărcării acestuia şi nu poate depăşi valorile de mai jos decât dacă se utilizează aditivi întârzietori de priză.

Temperatura amestecului de beton 0C Durata maximă de transport (minute) cimenturi de marca 35 cimenturi de marca 40 - între 100 şi 300 C 60 45 - sub 100 90 60

În cazul autobasculantelor durata maximă se reduce cu 15 minute. 4.4.2. Reguli generale de betonare a) Lucrările de betonare vor fi conduse nemijlocit de maistrul sau şeful punctului de lucru.Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a susţinerilor cofrajelor şi armăturilor şi va lua măsuri operative de remedieri a oricăror deficienţe constatate. Atât deficienţele constatate cât şi măsurile adoptate vor fi consemnate în condica de betoane. b) Betonul trebuie pus în lucrare în maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare. Punerea în operă se va face fără întrerupere, iar dacă acestea nu pot fi evitate se vor creea rosturi de lucru. c) La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale: - la locul de punere în lucru, descărcarea betonului se va face în bene sau jgheaburi pentru a se evita alte manipulări. - dacă betonul adus la locul de punere în lucrare prezintă segregări, se va proceda la descărcarea şi reamestecarea lui pe o platformă special amenajată, fără a se adăuga însă apă. - înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 1,5 m. - turnarea betonului de ka înălţime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alcătuite din tronsoane de formă tronconică. - betonul trebuie să fie răspândit uniform şi în grosime de cel mult 50 cm. Nu se admite întinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvârlirea cu lopata la distanţe mai mari de 1,5 m. - se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia prevăzută în proiect, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă, dacă totuşi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turnării. - se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturilor respectându-se grosimea stratului de acoperire în conformitate cu prevederile proiectului. - nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul vibrării betonului şi nici aşezarea pe armături a vibratorului. - în nodurile cu armături dese se va urmări cu atenţie umplerea completă a secţiunii, prin îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de oţel, concomitent cu vibrarea lui; în cazul că aceste măsuri nu sunt eficiente se vor creea posibilităţi de acces lateral, al betonului prin spaţii care să permită pătrunderea vibratorului. - circulaţia muncitorilor în timpul betonării se va face pe punţi speciale care să nu reazeme pe armături, fiind interzisă circulaţia directă pe armături sau pe cofraje.


- instalarea podurilor pentru circulaţia lucrătorilor pe planşeele de beton, precum şi depozitarea cofrajelor şi armăturilor pentru etajele superioare este permisă după 24-36 ore în funcţie de temperatura şi tipul de ciment utilizat. 4.4.3. Betonarea diferitelor elemente şi părţi de construcţie A. Betonarea elementelor verticale - trebuie să se facă cu respectarea prevederilor de la pct. 3.4.2. şi a următoarelor reguli: - înălţimea liberă de cădere a betonului ce se toarnă nu va depăşi 1 m; - betonarea se va face fără întrerupere, chiar şi atunci când turnarea se face prin ferestre laterale; - turnarea se va face în straturi orizontale de 30-40 cm înălţime, acoperirea cu un strat nou trebuie să se facă înaintea începerii prizei cimentului din betonul stratului inferior. B. Betonarea elementelor orizontale se va face cu respectarea prevederilor de la pct. 4.1.2. precum şi a următoarelor reguli: - turnarea plăcilor se va începe după cel puţin 1-2 ore de la turnarea pereţilor pe care reazemă pentru a se asigura încheierea procesului de tasare a betonului proaspăt introdus în acesta; - elementele care vin în legătură se vor turna de regulă în acelaşi timp; se admite crearea unui rost de lucru la 1/5 -1/3 din deschiderea plăcii şi turnarea ulterioară a părţii centrale; - turnarea elementelor orizontale mai groase se va face în straturi orizontale succesive; - la turnarea plăcilor se vor folosi reperi dispuşi la distanţe de max. 2,0 m pentru a se asigura respectarea grosimii prevăzute în proiect. - betonarea intersecţiilor se va face acordând o atenţie deosebită umplerii complete a secţiunii. 4.4.4. Compactarea betonului Compactarea betonului se execută prin vibrare mecanică în cazul imposibilităţii de continuare a compactării prin vibrare (defectarea vibratoarelor, întreruperi de curent electric, etc), turnarea betonului se va continua până la poziţia corespunzătoare unui rost, compactând manual betonul. Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile tehnice şi funcţionale şi pentru care se dispuse de prescripţii de utilizare şi întreţinere. Personalul care efectuează vibrarea betonului trebuie să fie instruit în prealabil asupra modului de utilizare, a procedeului pe care urmează să-l aplice. În cazul plăcilor, suprafaţa betonului vibrat se va nivela imediat după terminarea acestei operaţii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe şipci de ghidare. Alegerea tipului de vibrare (mărimea capului vibratorului, forţa perturbatoare şi frecvenţa corespunzătoare acesteia) se va face în funcţie de dimensiunile elementelor şi de posibilităţile de introducere a capului vibrator (butelie) printre barele de armătură. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare internă se recomandă să fie L3 sau L3/4. Durata de vibrare optimă d.p.d.v. tehnico-economic se situează între durata minimă de 5 sec. şi durata maximă de 30 sec. în funcţie de lucrabilitatea betonului şi tipul de vibrator utilizat. Prelungirea duratei de vibrare până la 60 sec. impusă de condiţii speciale locale nu este de natură să dăuneze calităţii betonului - semnele exterioare după care se recunoaşte că vibrarea betonului s-a terminat sunt următoarele: - betonul nu se mai tasează; - suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă; - încetează apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului şi se reduce diametrul lor; Distanţa dintre două puncte succesive de introducere a vibratorului interior este de 1,4 r, unde r este raza de acţiune a vibratorului. În cazurile în care nu este posibilă respectarea acestei distanţe (din cauza configuraţiei armăturilor, a unei piese înglobate sau alte cauze) se recomandă utilizarea concomitentă a mai multor vibratoare, distanţa dintre ele depăşind 2r. Grosimea stratului de beton supusă vibrării se recomandă să nu depăşească 3/4 din lungimea capului vibrator (buteliei) la compactarea unui nou strat, butelia trebuie să pătrundă 5-15 cm în stratul compactat anterior. Vibrarea de suprafaţă se va utiliza la compactarea betonului din elemente de construcţie de suprafaţă mare. 4.4.5. Rosturi de lucru În măsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, deoarece creează zone de slabă rezistenţă, organizându-se astfel încât betonarea să se facă fără întrerupere pe nivelul respectiv sau între două rosturi de dilatare. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziţia lor trebuie stabilită ţinând seama de mărimea solicitărilor din diferitele secţiuni ale elementelor de construcţie şi de posibilităţile de organizare a lucrului. De regulă, ele vor fi prevăzute în zonele în care solicitările sunt minime. Când rosturile de lucru nu sunt indicate prin proiect poziţia lor va fi stabilită de către executant înainte de începerea betonării, respectându-se următoarele reguli: - la elevaţii rostul tehnologic va fi la bază , respectiv cel vertical la L/4 de colţ , dar realizat în trepte


- la plăci, rostul de lucru va fi paralel cu armătura de rezistenţă sau cu latura cea mai mică şi situat la 1/51/3 din deschidere. Rosturile de lucru vor fi realizate ţinându-se seama de următoarele: a) Durata maximă admisă a întreruperilor de betonare pentru care nu este necesară luarea de măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească momentul de începere a prizelor cimentului folosit; în lipsa unor determinări de laborator, acest moment se va considera la 2 ore de la prepararea betonului, în cazul cimenturilor cu adaosuri şi respectiv 1,5 ore în cazul cimentului fără adaos. b) În cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării este permisă numai după ce betonul a atins rezistenţa la compresiune de minim 12 daN/cmp şi după pregătirea suprafeţelor rosturilor, prin curăţirea betonului ce nu a fost bine compactat şi a pojghiţei de lapte de ciment întărit ce eventual s-a format, iar imediat înainte de turnarea betonului proaspăt suprafaţa rostului va fi spălată abundent cu apă. 4.4.6. Tratarea betonului după turnare Pentru a se asigura condiţiile favorabile de întărire şi a se reduce deformaţiile din contracţie, se va asigura menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile după turnare, protejând suprafeţele libere prin: - acoperirea cu materiale de protecţie; - stropirea periodică cu apă; - aplicarea de pelicule de protecţie. Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza cu: prelate, rogojini, strat de nisip, etc. Această operaţie se face deîndată ce betonul a căpătat suficientă rezistenţă pentru ca materialul să nu adere de suprafaţa acoperită. Materialele de protecţie vor fi menţinute permanent în stare umedă. Stropirea cu apă începe după 2-12 ore de la turnare în funcţie de tipul de ciment utilizat şi de temperatura mediului dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca prin această operaţie să nu fie antrenată pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, în aşa fel încât suprafaţa betonului se se menţină umedă. Se va folosi apă care îndeplineşte condiţiile prevăzute pentru apa de amestec a betonului, care poate proveni din reţeaua publică sau din alte surse. Stropirea se va face prin pulverizarea apei. În cazul în care temperatura mediului este mai mică decât + 50C nu se va proceda la stropirea cu apă. Pe timp ploios suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilenă, atât timp cât prin căderea precipitaţiilor există pericolul antrenării pastei de ciment. 4.4.7. Executarea lucrărilor de beton pe timp friguros În cazul lucrărilor executate pe timp friguros se vor respecta prevederile din normativele C 16-84 şi NE 012-99. Măsurile specifice ce se adoptă în perioada de timp friguros se vor stabili ţinând seama de: - regimul termoclimatic real existent pe şantier în timpul preparării, transportului, turnării şi protejării betonului. - dimensiunile şi masivitatea sau subţirimea elementelor ce se betonează; - gradul de expunere a lucrărilor - ca suprafaţă şi durată la acţiunea timpului friguros în cursul întăririi betonului. - intensitatea prezumată a frigului în perioada respectivă. La executarea pe timp friguros a betoanelor se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente supuse pe şantier la tratament termic în scopul accelerării întăririi betonului conform anexei IV - 1 din Normativul NE 012-99. Pentru betoane de marcă Bc 15 şi Bc 20, tipurile de ciment indicate a se utiliza sunt Pa 35, Hz 35, SP 35 şi SRA 35. Cimentul de tip M 30 poate fi utilizat numai cu acordul proiectantului şi numai justificat de imposibilitatea procurării unui tip din cimenturile indicate a se utiliza. Se recomandă utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifianţi, acceleratori. Utilizarea aditivilor se va face conform prevederilor din anexa V.4. din Normativul NE012-99. La stabilirea compoziţiei betonului se va urmări adoptarea unei cantităţi cât mai reduse de apă de amestecare. Reţeta de beton afişată la locul de preparare a betonului trebuie să indice următoarele: - temperatura apei la introducerea în amestec în funcţie de temperatura agregatelor în ziua preparării betonului; - temperatura betonului la descărcarea din betonieră care trebuie să fie cuprinsă între 15-300C. La transportul betonului se vor lua măsuri pentru limitarea la minim a pierderilor de căldură ale betonului prin: - evitarea distanţelor mari de transport, a staţionărilor pe traseu; Înaintea încărcării unei noi cantităţi de beton, se va verifica dacă în mijlocul de transport utilizat nu există gheaţă sau beton îngheţat, acestea vor fi îndepărtate cu grijă, folosind un jet cu apă caldă. Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor prin vibrarea mecanică. Protecţia betonului după turnare trebuie să asigure acestuia în continuare a temperaturii de minim 50C, pe toată perioada de întărire necesară până la atingerea rezistenţei de minim 50 daN/cmp, moment în care acţiunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia. În acest scop suprafeţele libere ale betonului


vor fi protejate imediat după turnare prin acoperirea cu prelate, folii de polietilenă, saltele termoizolante, astfel încât între ele şi beton să rămână un strat de aer staţionar (neventilat) de 3-4 cm grosime. Decofrarea se poate efectua numai după verificarea rezistenţei pe probe de beton păstrate în aceleaşi condiţii ca şi elementul în cauză şi după examinarea atentă a calităţii betonului pe feţele laterale ale pieselor turnate, efectuându-se în acest scop unele decofrări parţiale de probă. În cazul montajului de elemente prefabricate din beton se vor avea în vedere următoarele: - înainte de ridicare şi manevrare, pentru montaj, elementele prefabricate vor fi curăţate de gheaţă, zăpadă şi impurităţi în zonele de îmbinare prin răzuire, ciocănire uşoară, periere cu peria de sârmă. - dacă până la turnarea betonului de monolitizare s-au produs noi depuneri de gheaţă, zăpadă, acestea vor fi îndepărtate prin aceleaşi procedee. - în funcţie de posibilităţi, se preferă ca îndepărtarea gheţii şi zăpezii să se facă printr-un jet de aer cald, care, pe lângă efectul de topire a apei îngheţate are şi pe cel de uscare a zonei de monolitizare. - nu se permite folosirea apei calde sau a aburilor decât dacă betonul de monolitizare se toarnă imediat, întrucât există pericolul formării unui nou strat de gheaţă. - se interzice, de asemenea, folosirea lămpilor cu benzină şi a oricărui alt mijloc de încălzire cu flacără deschisă care afumă betonul şi armăturile, compromiţând aderenţa armăturilor în betonul de monolitizare şi de buna legătură a acestuia cu betonul vechi. - betonul de monolitizare se va prepara la punctul de turnare numai în stare caldă, astfel ca în momentul turnării el să aibă o temperatură de cel puţin + 100C. După ce s-a realizat curăţirea perfectă a zonei de monolitizare, se va proceda la încălzirea lentă a prefabricatelor în punctele de îmbinare prin insuflarea de aer cald, atunci când există posibilitatea turnării imediate a betonului, se poate recurge la încălzirea cu abur viu sau apă caldă. În toate cazurile încălzirea se face cel puţin până la temperatura betonului de monolitizare. După turnarea betonului de monolitizare, acesta se va izola împotriva frigului prin acoperire imediată. - eliberarea din cârligele dispozitivelor de manipulare a prefabricatelor se va face 5. ABATERI ADMISE 5.1. Fundaţii Abaterile admise ale fundaţiilor directe sunt: a) abateri privind precizia amplasamentelor şi a cotei de nivel - poziţia în plan orizontal a acelor fundaţiilor 10 mm - poziţia în plan vertical a cotei de nivel 10 mm b) abateri dimensionare ale elementelor - dimensiuni în plan orizontal 20 mm - înălţimi până la 2 m 20 mm - înălţimi este 2 m 30 mm - înclinarea faţă de verticală a muchiilor şi suprafeţelor: - pe 1 m liniar 3 mm - pe toată înălţimea sau toată suprafaţa elementului 16 mm - înclinarea faţă de orizontală a muchiilor şi suprafeţelor - pe 1 m liniar 5 mm - pe toată lungimea sau toată suprafaţa elementului 20 mm 5.2. Lucrări de beton simplu şi armat A) Abateri limită la dimensiunile elementelor executate monolit 5.2.1. Lungimi (deschideri, lumini) - până la 3,00 m 16 mm - - 3,0 - 6,0 m 20 mm - peste 6,0 m 25 mm 5.2.2. Dimensiunea secţiunii transversale - grosimea pereţilor şi plăcilor - până la 10 cm inclusiv 3 mm - peste 10 cm 5 mm - lăţimea şi înălţimea secţiunii grinzilor şi stâlpilor - până la 50 cm 5 mm - peste 50 cm 8 mm


B) Abateri limită la forma dată a muchiilor şi suprafeţelor 5.2.3. Pentru 1,1 m lungime de muchie respectiv 1 mp suprafaţă 4 mm 5.2.4. Pentru lungimea totală a muchiilor (L) respectiv suprafaţa totală, cu latura cea mai mare L (indiferent de tipul elementului) - L până la 3,0 m 10 mm - L = 3,01 - 9,0 m 12 mm - L = 9,01 - 18,0 m 16 mm - L peste 18,0 m 20 mm Observaţii: Conform STAS 7384/66, prin abaterea de la forma dată, se înţelege distanţa maximă dintre profilul respectiv şi profilul adiacent de formă dată (proiectată) în limitele lungimii, respectiv a suprafeţei de referinţă. C) Abaterile limită la înclinarea muchiilor şi suprafeţelor faţă de prevederile proiectului

Înclinarea muchiei sau suprafaţă faţă de: vertic. orizont. poziţia oblică (din

proiect) 0 1 2 3 5.2.5. pe 1 m lungime sau 1 mp suprafaţă 3 mm 5 mm 5 mm 5.2.6. pe toată lungimea sau toată suprafaţa element.

a) stâlpi, pereţi, fundaţii 16 mm 20 mm 16 mm b) grinzi 5 mm 10 mm 10 mm c) feţele superioare ale pereţilor diafragmelor - 10 mm 10 mm d) plăci de planşeu sau acoperiş - 10 mm 10 mm

D) Abateri limită de poziţie 5.2.7. Axe în plan orizontal a) pentru fundaţii 10 mm b) pentru stâlpi, grinzi, pereţi 10 mm 5.2.8. Cote de nivel a) fundaţii de structuri 10 mm b) plăci, grinzi cu deschideri până la 6 m 10 mm c) idem cu deschideri peste 6 m 16 mm d) reazeme intermediare (la c-ţii etajate) 10 mm E) Abateri limită la suprafeţele de rezemare 5.2.9. Pentru lungimea de rezemare a elementelor prefabricate a) elemente de planşeu şi acoperiş - cu deschideri până la 6 m 10 mm - cu deschideri peste 6 m 15 mm b) la grinzi, pereţi 20 mm c) la stâlpi (constr. etajată) 10 mm 5.2.10. Pentru exactitatea suprafeţei de rezemare la elementele prefabricate de lăţime L a) pentru L până la 3,0 m 1 mm b) pentru L 0,31 - 0,9 m 2 mm c) L = 0,91 - 3,0 m 3 mm d) L peste 3,01 m 4 mm 5.2.11. Pentru înclinarea suprafeţelor de rezemare şi paralelismul feţelor de contract, faţă de prevederile proiectului (pe cele două direcţii ortogonale principale) 2% F) Abateri limită specifice elementelor prefabricate 5.2.12. Pentru dimensiunile elementelor se aplică clasele de precizie din proiecte şi STAS 6657/1-76. 5.2.13. Pentru construcţia montată se aplică abaterile admisibile prescrise la pct. A - E de mai sus. G) Defectele limită ale betonului monolit, inclusiv monolitizările din îmbinările elementelor prefabricate 5.2.14. Rupturi şi ştirbituri la colţuri


a) până la faţa exterioară a armăturilor principale cel mult 20 cm/m b) până la faţa interioară a armăturilor principale: - cel mult una de maxim 2 cm lungime la 1 m c) cu adâncimea mai mare decât cele precedente şi de maximum 1/4 din dimensiunea cea mai mică a secţiunii: - cel mult una de maxim 2 cm lungime la 1 m d) cu adâncimi mai mari de 1/4 din dimensiunea cea mai mică a secţiunii - nu se admit 5.2.15. Segregări şi lipsuri de secţiuni, vizibile sau nu la faţa elementului a) până la faţa exterioară a armăturii principale - maximum 400 cmp la 1,0 mp b) până la faţa interioară a armăturilor principale - cel mult una maxim 40 cmp la 1,0 ml c) cu adâncimi mai mari decât cele precedente, dar până la maximum 1/4 din dimensiunea cea mai mică a secţiunii: - la plăci de planşee şi acoperişuri - maxim 20 cmp/mp - la fundaţii masive - maxim 20 cmp/mp - la grinzi, stâlpi, buiandrugi - maxim 5 cmp/mp - pereţi (diafragme la clădiri) - maxim 10 cmp/mp H) Fisuri a) pentru elemente încărcate cu mai puţin decât încărcarea de exploatarea - nu se admit decât fisuri superficiale de contracţie cu adâncime maximă până la faţa exterioară a armăturilor principale b) pentru elementele cu încărcare de exploatare - numai în limitele prescrise de STAS 10102-75. I) Spărturi ale betonului afectate după întărirea lui, indiferent în ce scop, inclusiv pentru instalaţii: - numai în limitele de la pct. G de mai sus - nu se admit armături de rezistenţă tăiate sau întrerupte ca urmare a spagerilor de beton. Observaţii Defectele admise conform pct. G de mai sus, se vor remedia prin închidere cu mortar de ciment. În cazul unor defecte mai mari, soluţia se va stabili de către proiectant şi numai în scris. 6. VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI 6.1. Verificări de efectuat pe parcursul executării lucrării 6.1.1. Toate materialele, semifabricatele care intră în componenţa unei structuri din beton simplu,/armat , nu pot fi introduse în lucrare decât dacă în prealabil: - s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificat de calitate care să confirme fără dubiu că sunt corespunzătoare normelor (agregatele provenite din surse proprii vor fi verificate în prealabil conform STAS 1667 - 76 şi STAS 1799 - 81). - s-au efectuat la locul de punere în operă încercările prevăzute în prescripţiile tehnice respective şi cu frecvenţa prescrisă. Betonul preparat la staţii sau centrale de beton chiar situate în incinta şantierului, poate fi introdus în lucrare numai dacă este însoţit de fişă de transport, din datele căreia să rezulte că betonul este corespunzător calităţii prescrise în proiect ţi în prescripţiile tehnice. 6.1.2. Înainte de punerea în operă a betonului este necesar a se efectua verificările prescrise în STAS 1799 - 81 (încercări pe beton proaspăt, confecţionare de epruvete). Pentru elementele de beton prefabricat este necesar ca înainte de montare să se verifice bucată cu bucată: aspectul, dimensiunile principale, poziţia şi dimensiunile elementelor de îmbinare, înlăturându-se piesele cu abateri mai mari decât cele prezentate la pct. 4. 6.1.3. Betonarea nu va începe decât numai după ce se va fi verificat existenţa proceselor verbale de lucrări ascunse, care să confirme că suportul structurii ce urmează a se executa corespunde întocmai prevederilor tehnice pecum şi că toate cofrajele şi elementele de construcţii adiacente corespund ca poziţie şi dimensiuni cu proiectul şi au fost curăţate şi corect pregătite. Verificările se efectuează bucată cu bucată. 6.1.4. Termenul de valabilitate al acestor procese verbale se stabileşte conform "Instrucţiunilor pentru verificarea şi recepţionarea lucrărilor ascunse: ele pot fi prelungite numai în cazul că nu se produc intemperii sau alte influenţe nefavorabile pentru cofraje, susţineri, armături şi în nici un caz mai mult de 30 zile. 6.1.5. După decofrarea elementelor de beton, inclusiv a îmbinărilor elementelor prefabricate, se va proceda la efectuarea următoarelor verificări: - vizuală, bucată cu bucată, stabilindu-se şi înregistrându-se toate defectele apărute care depăşesc în sens defavorabil pe cele admisibile, prezentate la pct. 4; examinarea vizuală se va completa, după caz, prin lovire cu ciocanul metalic de 0,2 kg sau cu sclerometrul şi în cazuri speciale sau de dubiu prin încercări de defectoscopie cu ultrasunete; se va acorda o atenţie deosebită zonelor de structură în care există concentrări de armături.


- prin sondaje, pe bază de măsurători, a dimensiunilor şi poziţiilor elementelor structurale principale, numărul şi tipul acestor verificări de elemente se stabilesc de comun acord între delegaţii beneficiarului şi ai executantului, eventual şi ai proiectantului; în cazul în care la mai mult de un element, abaterile depăşesc pe cele admisibile, numărul elementelor verificate se va dubla, în cazul în care se mai găseşte încă o abatere peste cea admisibilă, se va convoca proiectantul pentru a stabili eventual necesitatea efectuării unui releveu general care să servească la luarea de măsuri în continuare. Rezultatele acestor verificări se înscriu în procese verbale de lucrări ascunse, în care se vor consemna şi cazurile de abateri ce depăşesc cele admisibile. Pentru construcţiile realizate din elemente prefabricate procesul verbal de lucrări ascunse trebuie să conţină şi evidenţa elementelor montate, cu precizarea provenienţei şi a datelor de identificare (numărul lotului, al elementului, al certificatului de calitate, se recomandă ca aceste date să fie înscrise în planul de montaj. În toate cazurile în care abaterile constatate depăşesc pe cele admise în sens defavorabil, rezistenţei, stabilităţii, durabilităţii sau funcţionalităţii obiectului, se interzice acoperirea elementelor decofrate cu orice fel de alte lucrări (tencuieli, ziduri adiacente, umpluturi, aplicare locală sau superficială de mortar, etc) care ar împiedica reexaminarea elementului sau accesului la el. În aceste cazuri nici o lucrare de remediere sau consolidare nu se va putea executa decât cu acordul scris şi pe baza detaliilor date de proiectant; corecta executare a remedierilor şi consolidărilor trebuie consemnate într-un proces verbal de lucrări ascunse. 6.1.6. Rezultatele încercărilor epruvetelor de beton, destinate verificării realizării mărcii, conform STAS 1275-81, trebuie comunicate conducătorului tehnic al punctului de lucru şi reprezentantului beneficiarului în termen de 48 ore de la încercare. În toate cazurile în care rezultatul este mai mic decât cel admisibil pentru marca respectivă a betonului (vezi Normativ NE 012-99) se va proceda strict conform Normativ NE 012-99 în vederea precizării situaţiei lucrării şi luării de măsuri pentru cazul unor remedieri sau consolidări. 6.2. Verificările pe faze de lucrări: se efectuează conform "Instrucţiunilor pentru verificarea şi recepţionarea lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii", precum şi pentru recepţia terenului de fundare, fundaţiile şi structurile, aprobate cu ordinul nr. 20/1977 de IGSIC. Aceste verificări sunt de două categorii: scriptice şi directe. 6.2.1. Verificările scriptice constau din următoarele: - existenţei tuturor proceselor verbale de lucrări ascunse menţionate la pct. 5.1. de mai sus şi a buletinelor de încercare prescrise la pct. 5.1. şi în alte prescripţii sau condiţii tehnice precum şi în dispoziţiile de şantier date de beneficiar, proiectant sau organele de control. - conţinutului şi rezultatelor înscrise în documentaţia respectivă - actele încheiate cu ocazia executării de lucrări de remedieri şi consolidări, pentru a se stabili dacă acestea au fost executate în toate cazurile când au fost necesare, precum şi dacă sunt de calitate corespunzătoare. 6.2.2. Verificările directe constau din: - examinarea vizuală, bucată cu bucată a elementelor structurale, cu luarea în considerare a tuturor defectelor şi abaterilor, indicate la pct. 4. - efectuarea sau prescrierea - în cazul depăşirii valorilor admise sau în caz de dubiu - a unor încercări suplimentare şi anume: - încercări cu sclerometrul pentru stabilirea ezistenţei superficiale a betonului; - încercări prin metoda combinată (sclerometru şi ultrasunete) pentru rezistenţa betonului - extrageri de carote, pentru determinarea rezistenţei betonului - încercări prin ultrasunete pentru determinarea defectelor interne ale betonului - încercări cu pachometrul pentru determinarea existenţei şi poziţiei anumitor armături - şliţuri în betonul de acoperire pentru stabilirea existenţei, poziţiei şi diametrelor armăturilor şi a grosimii stratului de acoperire - radiografii în acelaşi scop - măsurarea deschiderilor şi lungimilor fisurilor şi eventual a adâncimii lor - încercări prin încărcare statică în situ - orice alte încercări pentru formarea convingerii comisiei asupra calităţii structurii realizate şi al corespondenţei şi cu proiectul şi condiţiile de exploatare. 6.3. Verificări de efectuat la recepţia finală a obiectului 6.3.1. Conducătorul tehnic al lucrării, în colaborare cu beneficiarul este obligat a pregăti şi preda, într-o formă organizată (şi însoţită de un borderou): - toate documentele încheiate pe parcursul executării lucrărilor, inclusiv buletinele de încercare, dispoziţiile de şantier, procesele verbale de remediere sau consolidare, actele de control sau expertizare, etc. - interpretarea rezultatelor încercărilor - scurtă prezentare sintetică cu concluzii, privind calitatea lucrărilor executate în comparaţie cu prevederile proiectului. 6.3.2. Comisia de recepţie preliminară a obiectului prin membrii săi de specialitate sau prin specialişti din afara ei (conform pct. 20 al regulamentului de efectuare a recepţiilor) procedează la verificări de acelaşi tip ca la pct. 5.2. de mai sus (scriptice şi directe) completate cu prezentarea de concluzii, indicată la pct. 5.3.1. şi tratând întregul obiect.


6.3.3. Se menţionează că comisia de recepţie trebuie să verifice în primul rând existenţa documentelor de verificare şi încercare pentru întregul obiect, efectuate cu frecvenţa indicată de prescripţiile tehnice în vigoare; în lipsa acestora sau a unei părţi a acestora, recepţia nu se poate face decât pe baza unor noi încercări sau expertizări, ale căror concluzii să poată înlocui documentele lipsă. 6.3.4. Verificările directe se vor efectua de comisia de recepţie prin sondaje, în număr suficient pentru a-şi putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate. În caz că o parte din aceste verificări dau rezultate nesatisfăcătoare se va dubla numărul lor, dacă şi în acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfăcătoare comisia va dispune amânarea sau respingerea recepţiei până la efectuarea unui supliment de încercări şi a unei cercetări sau expertizării tehnice de ansamblu. Cercetarea sau expertizarea se va efectua pe baza unei teme dată de comisia de recepţie şi va avea ca scop determinarea posibilităţilor şi condiţiilor în care construcţia respectivă corespunde destinaţiei pentru care a fost realizată. 7. MĂSURĂTOARE ŞI DECONTARE Lucrările aferente punerii în operă a betonului simplu şi armat se vor măsura şi deconta la metru cub de beton, conform planşelor din proiect.

CAP. ARMĂTURI 1. GENERALITĂŢI Acest capitol cuprinde specificaţii referitoare la armături pentru betoane. 2. STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ STAS 438/1-80 - Oţel beton rotund, neted şi profil periodic STAS 438/2-80 - Sârmă trasă netedă ptr. beton armat STAS 438/3-80 - Plase sudate pentru beton armat STAS 10107/0-90 - Calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat

NP112-04 - Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la c-ţii

P 59 - 86 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi folosirea armării cu plase sudate a elementelor de beton

(BC 10/86) P 100/06 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a c-ţiilor de locuinţe social-culturale, agro-zootehnice şi industriale (BC 11/81) C 28 - 83 - Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din oţel beton (BC

7/83) C 56 - 85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de

construcţii şi instalaţii (BC 1-2/86) NE 012-99 - Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat 3. MATERIALE 3.1. Oţeluri pentru armături Oţelul pentru beton trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 438/1,2,3, - 80. Tipurile utilizate curent în elementele de beton sunt următoarele:

Simbol Domeniul de utilizare a) Oţel beton rotund, neted, STAS 438/1-80

OB 37 Armături de rezistenţă sau constructive

b) Sârmă trasă netedă pentru beton armat (STAS 438/2-80)

STNB Armături de rezistenţă sau constructive, armăturile de rezistenţă numai sub formă de plase sau carcase sudate

c) Oţel beton cu profil periodic (STAS 438/1-80)

PC 52 Armături de rezistenţă la elem. cu betoane de clasă cel puţin Bc 15

PC 60 Armături de rezistenţă la elemente cu betoane cu clasa de cel puţin Bc 20

Pentru oţelurile de import este obligatorie existenţa certificatului de calitate emis de unitatea care a importat oţelul sau cea care asigură desfacerea acestuia.


În cazul în care există dubii asupra modului în care s-a făcut echivalarea corespunzătoare cu STAS 438/1,2,3 - 80 a parametrilor de calitate, constructorul va utiliza oţelul respectiv numai pe baza rezultatelor încercărilor de laborator cu acordul scris al proiectantului. 4. EXECUŢIA LUCRĂRILOR 4.1. Reguli generale 4.1.1. Curăţirea şi îndreptarea barelor, sunt operaţii care trebuie executate înaintea tăierii şi fasonării acestora. La curăţire se va îndepărta: - pământul, urmele de ulei, vopsea, etc. - rugina neaderentă care se desprinde prin lovire cu ciocanul - rugina aderentă prin frecare cu peria de sârmă în zonele în care urmează a fi sudate. Prin această îndepărtare a ruginii barele nu trebuie să-şi schimbe diametrul mai mult decât abaterile limită admise de Normativul NE 012-99. - pentru bare cu diametru < - 25 mm - 0,5 mm - pentru bare cu diametru > - 25 mm - 0,75 mm Oţelul livrat în colaci se va îndrepta înainte de tăiere prin întindere cu troliul fără a depăşi alungirea maximă de 2 mm/m sau cu ajutorul maşinilor speciale de îndreptat. 4.1.2. Fasonarea barelor Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în aţa fel încât să se evite confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei acestora. Armăturile se vor termina cu sau fără ciocuri în conformitate cu planşele din proiect. În cazul armăturilor netede, ciocul se îndoaie la 180 grade cu raza interioară de min. 1,25 d şi porţiunea dreaptă de la capăt 3 d. În cazul armăturilor cu profil periodic ciocul se îndoaie la 90 grade cu raza interioară de min 2 d şi porţiunea dreaptă de la capăt de 7 d. Îndoirea barelor înclinate se va face după un arc de cerc cu raza de cel puţin 10 d. Capetele barelor înclinate trebuie să aibă o porţiune dreaptă cu lungimea de cel puţin 20 d în zona întinsă şi cel puţin 10 d în zone comprimate. În cazul etrierilor care se îndoaie după un unghi drept, cercul de îndoire va fi de min 2 d (d = diametrul etrierului). Fasonarea ciocurilor şi îndoirea armăturilor se execută cu o mişcare lentă, fără şocuri iar barele cu diametre mai mari de 25 mm se îndoaie la cald. Se recomandă să nu se execute fasonarea armăturilor la temperaturi sub 10 grade C. 4.1.3. Legarea armăturilor - trebuie efectuată la încrucişarea barelor, prin legături cu sârmă neagră sau prin sudură electrică prin puncte. Când legarea se face cu sârmă, se vor utiliza 2 fire de sârmă de 1...1,5 mm diametru. Reţelele de armături din plăci şi din pereţi vor avea legate în mod obligatoriu două rânduri de încrucişări marginale, pe întreg conturul. Restul încrucişărilor din mijlocul reţelelor vor fi legate din 2 în 2 în ambele sensuri (şah). La grinzi şi stâlpi vor fi legate toate încrucişările barelor armăturii cu colţurile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor. Restul încrucişărilor acestor bare, cu porţiunile drepte ale etrierilor, pot fi legate numai în şah (din 2 în 2). Barele înclinate vor fi legate obligatoriu de primii etrieri cu care se încrucişează. Etrierii şi agrafele montate înclinat faţă de barele longitudinale se vor lega de regulă la toate barele longitudinale cu care se încrucişează. 4.1.4. Plasele sudate se vor folosi ca armături pentru elemente din beton armat, monolite sau prefabricate (plăci pentru planşee şi acoperişuri, etc), solicitate de regulă numai de încărcări statice. Utilizarea plaselor sudate se va face în conformitate cu prevederile normativului NE 012-99, P 59-86 şi catalogului MIM - ISPS Buzău. Plasele sudate se vor depozita în locuri acoperite, fără contact direct cu pământul pe loturile de aceleaşi tipuri şi notate corespunzător. Încărcarea, descărcarea şi transportul plaselor sudate se va face cu grijă evitând deformarea lor. Calitatea sudurilor sau a plaselor sudate se verifică prin încercări de epruvete, precum şi prin încercări pe plase conform anexei II dim NE 012-99. 4.1.5. Înnădirea barelor - se va face în conformitate cu prevederile din proiect (vezi planşe). 4.1.6. Montarea barelor se poate face bară cu bară (bare flotante) sau sub formă de subansambluri (carcase sau plase sudate). La terminarea montării armăturilor, datorită importanţei deosebite a calităţii execuţiei acestora cât şi a faptului că după turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu recepţionate, încheindu-se procese verbale de lucrări ascunse. a) Montarea barelor flotante, deşi nu constituie un procedeu recomandabil, se utilizează la fundaţii, grinzi, pereţi şi plăci. Executarea lucrărilor se va face îngrijit pentru a nu introduce în cofraj pământ, sau alte corpuri care ar dăuna calităţii betonului.


La executarea fundaţiilor, pe stratul de beton de egalizare se aşează barele fasonate conform proiectului, legându-se între ele şi montând distanţieri pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton. Pereţii Armătura se montează de regulă după ce cofrajul unei feţe a fost montat. - se realizează prima reţea de bare (orizontale şi verticale) - se fixează de cofraj prin simple cârlige sau dispozitive - se realizează a doua reţea de bare - se fixează prin distanţieri de prima reţea şi se leagă toate barele - se montează al doilea panou al cofrajului Plăcile - se armează în următoarea ordine a operaţiilor: - însemnarea pe cofraj a poziţiei barelor - aşezarea barelor drepte şi legarea lor cu sârmă de armătură grinzilor sau a centurilor - se montează barele ridicate - se aşează deasupra armătura de repartiţie şi se leagă cu sârmă. Circulaţia pe porţiunea montată se face pe o podină specială. b) Montarea carcaselor - se face de regulă cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicat. Efectuarea montajelor carcaselor necesită o serie de acţiuni pregătitoare: - elementele de cofraj să fie deschise; - cofrajul să fie curăţat de mărdării, moloz, rumeguş, răpadă, etc. - verificarea dimensiunilor cofrajului Aşezarea în cofraj a carcaselor se va face cu grijă pentru a nu produce deformarea acestora sau a cofrajului. După aceasta se scoate suportul şi se lasă întreaga carcasă, după care se verifică acoperirea cu beton, fixându-se definitiv carcasa. Operaţiunile necesare montării carcaselor sunt: - prinderea carcasei de dispozitivul de ridicat legat de cârligul macaralei; - ridicarea carcasei spre locul de montaj; - aşezarea carcasei la locul de montaj şi legarea ei; - desfacerea dispozitivului de ridicat. c) Montarea plaselor sudate: Operaţiuni pregătitoare: - verificarea dimensională şi calitativă a plaselor; - remedierea defectelor constatate; - prelucrarea propriu-zisă prin tăiere, decupări, legări de bare suplimentare, etc. Montarea armăturii se poate face în două moduri: La sol - cu introducerea ulterioară în cofraj (permite realizarea cofrajului în paralel cu a armăturii). Montarea directă în cofraj, plasă cu plasă care necesită însemnarea cu cretă a poziţiei plaselor pe cofraj. Plasele ancorate pe reazem se montează prin tăierea ultimei bare transversale şi introducerea prelungirii barelor longitudinale între etrierii reazemelor. La realizarea armăturii cu ajutorul plaselor sudate trebuie urmărit ca: - ultimele două bare marginale de pe fiecare latură a plaselor să nu prezinte mai mult de 5% noduri nesudate (faţă de numărul total de noduri pe bară) şi în nici un caz două noduri alăturate nesudate; - aşezarea plaselor să se facă într-o succesiune care să permită fără a stâmjeni montarea plaselor următoare; - înnădirile prin petrecere să fie executate corect; - să se menţină poziţia plaselor în timpul betonării şi asigurarea grosimii stratului de acoperire cu beton. 4.1.7. Stratul de acoperire cu beton a barelor din elemente de beton amat, are drept scop asigurarea protecţiei armăturilor contra coroziunii şi buna conlucrare a acestora cu betonul. Grosimea necesară a stratului de beton pentru acoperirea armăturilor se va realiza conform planşelor din proiect şi cu respectarea indicativului NE 012-99 - anexa III - 2. Montarea armăturilor va fi efectuată în poziţiile prevăzute în proiect, asigurându-se menţinerea acestor poziţii şi în timpul turnării betonului. La montare se vor prevedea: - cel puţin 3 distanţieri la fiecare metru pătrat de placă sau perete; - cel puţin un distanţier la fiecare metru liniar de grindă sau stâlp; - cel puţin un distanţier la fiecare 2 m liniari de grindă în zona cu armătura pe două sau mai multe rânduri. Distanţierii pot fi confecţionaţi din masă plastică sau prisme de mortar prevăzute cu câte o sârmă, pentru a fi legate de armături. Se interzice folosirea cupoanelor din oţel beton. Pentru menţinerea în poziţie a armăturilor de la partea superioară a plăcilor, se vor folosi capre din oţel beton sprijinite pe cofraj şi dispuse între ele la distanţa maximă 1 m (1 buc/mp). Praznurile şi plăcuţele metalice înglobate vor fi fixate prin puncte de sudură de armătura elementului sau vor fi legate cu sârmă, asigurându-se menţinerea poziţiei carcaselor în timpul turnării betonului. 4.1.8. Înlocuirea armăturilor se poate efectua în cazul în care nu se dispune de sortimentul şi diametrele prevăzute în proiect cu respectarea următoarelor condiţii:


- adaptarea altor diametre, de acelaşi tip de oţel cu cel înlocuit se va face astfel încât aria armăturii să rezulte egală cu cel mult 5% mai mare decât cea din proiect. - în cazul amăturilor de rezistenţă din grinzi, diametrul mai mare decât cel prevăzut în proiect, dar fără a se schimba tipul de oţel. - distanţe minime şi respectiv maxime, rezultate între bare precum şi diametrele minime adaptate trebuie să îndeplinească prescripţiile din proiect şi prescripţiile indic. NE 012/99 - tabel III.2.2. - înlocuirea armăturilor cu bare din alt tip de oţel decât cel prevăzut în proiect, se va efectua numai pe baza datelor prevăzute de proiectant. 4.1.9. Executarea lucrărilor de armături pe timp friguros (15 nov - 15 mart) În afara măsurilor generale care se iau pe şantier pentru lucrările de armătură, se vor avea în vedere următoarele măsuri speciale: - depozitarea armăturilor se va face de preferinţă în spaţiile acoperite disponibile, iar în cazul că acestea nu există, se vor proteja cu prelate, folii, etc. - barele pe suprafaţa cărora s-a format gheaţa trebuie curăţate înainte de prelucrare (ciocănire cu ciocan de lemn, jet de apă fierbinte, aer sau abur cald). Este interzisă dezgheţarea cu ajutorul flăcării. - fasonarea armăturii se va face la temperaturi pozitive, folosind spaţii închise; - la fundaţii, montarea armăturilor se va face numai cu puţin timp înainte de turnarea betonului; - porţiunile de armătură care rămân afară după turnarea betonului se vor proteja; - în cazul în care sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la temperaturi sub - 5 grade C decât cu încălzirea barelor la sudat la 40 - 50 grade C. - nu se admite sudarea în locuri neacoperite pe timp de ploaie sau ninsoare; - legăturile de bae, plase sau carcase cae trebuie ridicate în vederea montării, se vor curăţa de zăpadă sau gheaţă; - cablurile de ridicare vor fi de asemenea curăţate de zăpadă sau gheaţî pentru depistarea eventualelor sârme rupte; - pentru asigurarea bunei funcţionări a utilajelor de debitat, fasonat, acţionate de motoare electrice se vor lua măsuri de protejare a motoarelor împotriva intemperiilor, se va verifica consistenţa unsorii în lagăre, se va sufla cu aer sub presiune la colector şi bobinaj pentru eliminarea prafului sau a umezelii. Se recomandă ca prin organizare să nu se programeze în perioada friguroasă lucrări a căror protecţie împotriva îngheţului este dificilă sau costisitoare. 5. ABATERI LIMITĂ LA ARMĂTURI PENTRU BETON ARMAT - La lungimi parţiale şi la lungimi totale faţă de proiect: - sub 1 m 5 mm - între 1 - 10 m 20 mm - peste 10 m 30 mm - Lungimea de petrecere a barelor la înădirea prin suprapunere (faţă de prevederile proiectului sau a pescripţiilor tehnice) 3 d - La poziţia înnădirilor (faţă de proiect) - 50 mm - Distanţa între axele barelor (faţă de proiect şi de prescripţiile tehnice): - la grinzi şi stâlpi 3 mm - la plăci şi pereţi 5 mm - la fundaţii 10 mm - între etrieri şi la pasul fretelor 10 mm - La grosimea stratului de beton de protecţie (faţă de proiect şi prescripţii tehnice) - la plăci 2 mm - la grinzi, stâlpi, pereţi 3 mm - la fundaţii şi alte elem. masive 3 mm - La îmbinări şi înădiri sudate: conform instrucţiunilor tehnice C 28 - 83. 6. CONDIŢII DE CALITATE, VERIFICAREA ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE ARMĂTURI Verificările trebuie efectuate de către beneficiar, executant şi proiectant şi trebuie să se refere la toate aspectele lucrării şi anume: - numărul, diametrul şi poziţia barelor în diferite secţiuni transversale, caracteristicice elementului de structură; - distanţa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare - lungimea porţiunilor de bare care depăşesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în elemente care se toarnă ulterior (mustăţi) - lungimi de petrecere la înădiri - calitatea sudurilor - numărul şi calitatea legăturilor dintre bare


- dispozitive de menţinere a poziţiei armăturilor în cursul betonării (capete, distanţieri, etc) - modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii - poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor Aceste elemente se consemnează cronologic în REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR CE DEVIN ASCUNSE. Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie, înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza precedentă, dacă aceasta devine o lucrare ascunsă. Valabilitatea procesului verbal de lucrări ascunse este de 7 zile, dacă în acest timp nu s-au executat betonările, trebuie refăcut procesul verbal. Registrul constituie un document oficial şi ca atare se numerotează şi se parafează de către directărul întreprinderii de execuţie sau împuternicitul său. Este obligatorie completarea cu cerneală a tuturor rubricilor iar ruperea foilor şi ştersăturile sunt interzise. Registrul va fi vizat de către organele de control tehnic ale întreprinderii executante şi ale beneficiarului, ale forurilor tutelare şi de către proiectant. Scopul procesului verbal de lucrări ascunse este de a consemna calitatea lucrărilor şi conformitatea lor cu proiectul şi prescripţiile tehnice în vigoare (inclusiv abaterile admisibile). Remedierile defecţiunilor sau ale abaterilor mai mari decât cele admisibile se vor efectua numai cu avizul scris al beneficiarului şi al proiectantului.

După executarea remedierilor se va întocmi un nou proces verbal de lucrări ascunse. 7. MĂSURĂTOARE ŞI DECONTARE Armăturile se decontează şi se măsoară în kilograme conform cu planşele din proiect.

Întocmit, C.Q., Sing. Costel Başnău ing. Ioan Dan




-AIUD-jud. ALBA

CAIETE DE SARCINI

-Rezistenţă- Categorii de lucrări: Dulgherie în lemn- planşee/şarpante

CAP. 1. GENERALITĂŢI Lucrările se referă în mod concret la executarea planşeelor-şarpantelor din lemn ecarisat de răşinoase , la casele individuale şi tip ,,duplex’’ din ansamblul de locuinţe sociale pentru romi din AIUD-jud.Alba . Caietul de sarcini este structurat pornind de la premiza că elementele structurale din lemn vor fi procurate ca ,,semifabricat‘’ de la furnizorii industriali specializaţi iar pe şantier se fac operaţiunile de prelucraea capetelor şi montare , conform prevederilor din proiect. La executarea lucrărilor, atît pentru confecţionarea în unităţi specializate cît şi pentru activităţile de şantier, indiferent de specificul lor, se vor respecta în totalitate prevederile Normativului C56-85 “Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” cu atenţie specială pentru cazul şarpantelor ca structuril de rezistenţă din lemn. Pentru că reglementările normative pentru construcţiile din lemn sunt relativ de dată recentă iar unele standarde sînt în curs de elaborare, este obligatoriu consultarea şi respectarea condiţiilor din Codul de calcul şi alcătuirea elementelor din lemn – Indicativ NP005-96 şi respectiv NP019-97 (de aliniere la EUROCOD) şi corelarea acestora cu standardele existente. Situaţia mai deosebită a structurilor din lemn , impun atît detaliere suficientă a proiectului memoriilor tehnice şi caiutului de sarcini, cît şi incredinţarea lucrărilor unui constructor cu experienţa şi dotarea tehnică adecvată , toate operaţiunile trebuind să fie efectuate pe baza fişelor tehnice specifice acestui gen de lucrări. O menţiune specială terbuie făcută în legătură cu asigurarea nivelului de calitate prescris pentru elementele structurale din lemn, existînd neconcordanţe între termenii utilizaţi in normative specifice pentru construcţii şi cei din standardele de produs din Industria lemnului. În acest sens atestarea calitativă a materialului lemnos se va face cu respectarea STAS 1949/86-Clase de calitate şi STAS 857/83-Clasificare şi condiţii tehnice de calitate , ţinînd cont de prevederile din proiect pentru fiecare caz în parte şi solicitînd proiectantul pentru situaţiile incerte.

CAP. 2. LUCRĂRI CU ELEMENTE STRUCTURALE DIN LEMN 2.1.Elemente structurale produse în unităţi specializate Date generale: Unităţile specializate prin sistemul intern de asigurare a calităţii răspund de respectarea strictă a proiectului de execuţie, având obligaţia cerfificării calităţii produselor livrate. Verificarea documentaţiei se face cu privire la planurile şi detaliile de execuţie şi extrasele de materiale, eventualele neconcordanţe, omisiuni sau deficienţe urmând a fi semnalate proiectantului în timp util pentru luarea unor decizii privind corectarea lor. Aceste unităţi vor elabora prin atelierul propriu de proiectare tehnologică documentaţia tehnică privind operaţiile de uzinare (tehnologie de debitare, fasonare, asamblare, protejare, accesorii metalice şi protecţie anticorozivă, etc.), precum şi cu privire la verificările de calitate pe operaţii şi finale pentru toate elementele livrate, inclusiv pentru condiţiile de transport-depozitare. Recepţia, marcarea, depozitarea şi livrarea elementelor structurale se face conform reglementărilor din unitatea furnizoare care trebuie să facă menţiuni speciale în certificatul de calitate în legătură cu restricţiile pentru lucrările din şantier. Pentru confecţiile metalice de asamblare a elementelor din lemn vor fi respectate caietele de sarcini specifice pentru construcţii metalice. Pentru situaţiile în care din diferite motive executantul utilizează elemente din lemn care nu au certificat de calitate sau procedează la prelucrarea lemnului brut în condiţii de şantier, precum şi în situaţia refolosirii de materiale recuperate etc., este obligatorie atestarea acestora cu precizarea caracteristicilor fizico-mecanice de către un laborator specializat şi numai cu avizul proiectantului. Aceste situaţii speciale vor fi de regulă menţionate în tema de proiectare sau se va solicita proiectantul pentru stabilirea condiţiilor în care se pot face modificări ale proiectului prin redimensionarea elementelor din lemn, schimbarea schemei statice , etc.


Materiale de bază Unitatea specializată va utiliza lemnul ale cărui caracteristici fizico-mecanice, de umiditate şi anomalii caracteristice unui produs natural se înscrie în limitele avute în vedere la proiectarea acestora. Specia de lemn utilizată, calitatea prescrisă şi configuraţia geometrică nu vor putea fi modificate decât cu acordul scris prealabil al proeiectantului. În caz că există dubii asupra calităţii materialelor sau a certificatelor însoţitoare la nivel de material brut sau semifabricat, se va cere recertificarea care trebuie să accepte sau să rebuteze şi să refolosească produsul în alte domenii. Materialele de bază sunt urmăroarele: Lemnul de brad rotund – în condiţiile STAS 1040-85 – lemn rotund de răşinoase pentru construcţii Lemn ecarisat şi semiecarisat – în condiţiile STAS 942-86 (răşinoase) . Elementele de asamblare din cuie metalice, dornuri, buloane, şaibe, piuliţe, scoabe, ancore la zidărie şi structură etc. vor respecta condiţiile din proiect, iar unitatea furnizoare va alege oţelul ca semifabricat şi va asigura nivelul prescris pentru produsul finit. Materialele de îmbinare vor respecta condiţiile din caietele de sarcini pentru construcţii metalice şi standardele de produs specifice, principalele fiind: cuie, din sârmă de oţel STAS 2111-90 şuruburi pentru lemn STAS 1755-71 piuliţe STAS 926-90 şaibe STAS 7565-80 scoabe, juguri, ancoraje – conform normativelor interne ale furnizorului accesorii integrate de firmă 2.2.Pregătirea subansamblelor din lemn Înainte de debitare lemnul brut se verifică bucată cu bucată în ce priveşte aspectul exterior, dimensiunile şi forma, precum şi eventuala prezenţă a atacului biologic. Elementele care prezintă abateri peste cele reglementate prin standardul de produs (deformări, noduri, fibră torsionată, crăpături, atac biologic etc.) vor fi eliminate de la debitare. Debitarea se face în general prin tăierea mecanică cu pânza circulară sau tip “gater” la dimensiunile prescrise şi care se asigură prin reglarea ghidajelor. După debitare se procedează la operaţiuni de înlăturare a rumeguşului şi eventualelor fibre rămase la muchii şi capete. Se procedează la o nouă verificare a subansamblelor fasonate alegând din extrasul de lemn (rotunjite la 50cm) sau la dimensiuni fixe cu capetele gata prelucrate (chertări, cepuri etc.) dacă acest lucru este prevăzut din proiectul tehnic şi solicitat de beneficiar. Pentru situaţia şarpantelor pe construcţii existante , în prealabil se va proceda la relevarea exactă a elementelor constructive existente şi executarea corespunzătoare a şablonului de trasare, în caz contrar semifabricatele trebuind livrate la lungimi care să permită adaptările de îmbinare pe şantier.

Asamblări de şantier Prin tehnologia aplicată de constructor aceste lucrări trebuiesc reduse ca pondere la minim şi, dacă este posibil, în şantier să se efectueze numai lucrări de montaj a subansamblelor gata confecţionate în unităţi specializate, inclusiv protecţiile de prezervare. Înainte de montaj se va proceda la executarea şablonului de trasare şi respectiv la măsurarea exactă a elementelor constructive pe care urmează să rezeme subansamblele din lemn. Se vor efectua corecţiile necesare pentru asigurarea lungimii minime de rezemare (20 cm dacă proiectul nu prevede detalii) şi celei maxime în aşa fel încât să nu fie necesare modificări locale , de ansamblu sau îmbinări suplimentare de continuitate, luînd măsuri de încadrarea în limitele de toleranţă la montaj. Pentru că zonele de rezemare a elementelor din lemn sunt cele mai vulnerabile la degradare, acestea trebuiesc tratate special prin asigurarea protecţiilor hidrofuge, antiseptice, ignifuge concomitent cu termoizolarea şi asigurarea ventilării şi ancorajului la structură. La montaj, unitatea montatoare va elabora documentaţia specifică (fişa tehnologică) care va cuprinde cel puţin: tehnologia de montaj cu ordinea de asamblare; măsurile de asigurare a stabilităţii elementelor în timpul montajului; măsurile de protecţie şi securitatea muncii, cele P.S.I., de protecţia mediului şi cele de execuţie pe timp friguros; asigurarea asistenţei tehnice, a forţei de muncă calificate şi a sculelor, accesoriilor, utilajelor, echipamentelor adecvate.

Toleranţe admise la formă şi dimensiuni Până la definitivarea şi unificarea actelor normative ce reglementează lucrările de construcţie cu elemente din lemn, inclusiv a sistemului de toleranţe, se pot aplica valorile la dimensiuni libere, clasa a II-a de precizie din industria lemnului echivalente cu toleranţele din construcţii, clasa a IV-a de precizie (CP4) – conform STAS 8600-79:


Toleranţe de bază în c-ţii conf.STAS8600-79 Dimensiuni mm

100 101-300 301-900 901-3000 3001-9000 9000

CP4 mm. 1,2 1,6 2,4 3 4 5

Toleranţe din industria lemnului , clasa a II-a de precizie-dimensiuni libere- Dimensiuni mm

100 101-200 201-800 801-2500 - -

Toleranţe mm. 1,2 1,6 2,4 3,6 - -

Toleranţe din c-ţii , pentru clasa aIV-a de precizie –CP4 Dimensiuni mm

100 101-300 301-900 901-300 - -

Toleranţe mm. 1,2 1,6 2,4 3 (4) (5) Valorile din paranteză nu au corespondent în sistemul de toleranţe din industria lemnului dar vor fi respectate dacă nu există alte indicaţii în proiect. Pentru confecţiile metalice de asamblare vor fi respectate toleranţele admisibile din caietele de sarcini pentru construcţii metalice dacă nu sunt alte prevederi exprese în proiect.

Sudarea confecţiilor metalice Aceste operaţiuni sunt interzise dacă piesele metalice au fost deja fixate pe elementele din lemn. Pentru celelalte situaţii, tehnologiile de execuţie vor respecta STAS 11400-80 şi normativul C150-84 împreună cu celelalte norme conexe. Aceste operaţiuni sunt interzise în general la construcţii din lemn, inclusiv la alte elemente constructive din imediata apropriere, cunoscut fiind riscul producerii unor incendii sau degradări specifice.

Remedierea defectelor Remedierea defectelor constatate oricînd -la recepţia semifabricatelor sau pe parcursul lucrărilor -se face face conform prevederilor din proiect pentru fiecare caz în parte cu stabilirea uneia din situaţiile: elementul se rebutează dându-i-se o altă destinaţie; elementul se acceptă în urma verificării notelor de calcul; elementul se consolidează pe vaza unor detalii adecvate situaţiei la faţa locului; elementul se montează într-o altă zonă cu încărcări reduse. Remedierile de şantier de genul “refacerea continuităţii” şi cele “cu îmbinări frontale” trebuiesc evitate pentru că sunt dificil de executat atât ca şi tehnologie cât şi ca preţ de cost, necesitând încercări “in situ” pentru confirmarea calităţii.Aceste situaţii se acceptă numai cu acceptul proiectantului, utilizănd accesoriilor metalice specializate de firmă(Vormann,BMF etc.). Toate aceste situaţii vor fi consemnate în procese verbale de atestare calitativă, cu indicarea poziţiei, detaliilor modificatoare şi a numărului de astfel de elemene. În orice situaţie nu se admite mai mult de o consolidare pe element, respectiv din trei în trei elemente consecutive. Pentru cazul unor degradări locale , posibilităţile de reabilitare cu acceptul proiectantului sînt următoarele: Curăţirea suprafeţelor vizibile(cu peria de sîrmă sau raşcheta) pentru stabilirea stării acestora şi crearea condiţiilor pentru aplicarea protecţiilor ignifuge /antiseptice.Se va insista pe suprafeţele care mai prezintă coajă , alte depuneri sau schimbări de culoare , semne de putrezire sau galerii de insecte xilofage şi se procedază după caz la înlăturarea porţiunilor afectate şu înlocuire de material nou , sau consolidare prin plătuire dacă în urma curăţirii secţiunea se reduce cu mai mult de 10-20%. Toate elemenele care prezintă fenomenul de putrezire generalizat în masă vor fi înlocuite la aceiaş secţiune , după asigurarea zonei prin sprijiniri de siguranţă.Vor fi evitate degradările la elementele perimetrale , iar materialul emolat va fi distrus prin ardere pentru evitarea contaminării celorlalte elemente. -Toate elementele care prezintă fisuri locale cu tendinţa de despicare vor fi chituite cu material aderent la lemn(răşină epoxidică sau chituri specializate de firmă) , după o prealabilă curăţire manuală şi suflare cu aer comprimat .Pentru reducerea cantităţii de chit şi pentru formarea unei mase compacte rezistente la fisurare ,în găuri se introduc deşeuri sau tocătură de fibre de sticlă (Rovinng 2117 de 40-60 mm. ssau echivalent.


Readucerea la poziţie şi completări sau refaceri de noduri de îmbinare , cu cuie , scoabe , dornuri sau şuruburi pentru lemn . 2.3.Prezervarea lemnului Lemnul ca material organic vegetal nu poate fi utilizat în construcţii fără aplicarea unor tratamente specifice de prezernare a caracteristicilor fizico-mecanice. Prezervarea lemnului constă în totalitatea măsurilor care se aplică împotriva degradării lui, cauzată de acţiunea agenţilor biologici, climatici sau a focului, măsurile fiind de prevenire şi de combatere. Aceste tratamente nu pot fi aplicate decât în unităţi specializate care dispun de dotare tehnică, tehnologie, materiale şi le pot atesta calitativ în condiţiile impuse de normativele şi standardele specifice şi prezentate în anexa la prezentul caiet de sarcini. Operaţiunile de prevenire şi combatere a degradării lemnului sunt activităţi complexe care combină condiţiile impuse de normativele specifice din domeniul construcţiilor cu cele de la departamentele din industria lemnului şi a mobilei, până la unificarea acestora şi alinierea la EUROCOD. Aceste măsuri trebuie să protejeze lemnul atât faţă de factorii climatici cât şi de atacul agenţilor biologici, acţiunea umidităţii şi respectiv a focului prin alegerea materialului lemnos, soluţii constructive şi tratamente chimice adecvate fiecărui caz în parte, cu respectarea următoarelor normative şi standarde: C46-86 Instrucţiuni tehnice pentru prevenirea şi combaterea buretelui de casă la materiale lemnoase folosite în construcţii; C58-96 Siguranţa la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor combustibile din lemn utilizate în construcţii; STAS 2925-86 Protecţia lemnului din construcţii împotriva atacului ciupercilor şi insectelor xiloface;

STAS 9302/1-88 Protecţia lemnului. Prescripţii tehnice generale de protecţie chimică; STAS 9302/4-88 Protecţia lemnului. Tratamente de suprafaţă. Prescripţii tehnice; STAS 10975/1-77 Climatizarea produselor din lemn împotriva factorilor climatici. Prescripţii generale; STAS 10975-89 Uscarea lemnului. Depozite deschise de uscare la aer a cherestelei. Vor fi respectate cu stricteţe normele de igienă şi protecţie sanitară, cele de prevenirea incendiilor şi protecţia muncii, specifice acestor categorii de lucrări.

Protecţia anticorozivă a accesoriilor metalice Protecţia anticorozivă se aplică conform normativului C139-87 şi constă în aplicarea a minim două straturi de grund de minim anticoroziv G351-4 (dacă nu se indică alt nivel de agresivitate în proiect), suprafeţele fiind pregătite conform STAS 10166/1-77. Măsura este obligatorie pentru toate piesele metalice aparente sau în contact cu lemnul sau alte materiale cu excepţia cuielor, ghearelor, scoabelor şi a tijelor şuruburilor pentru lemn. Aceste lucrări vor fi recepţionate calitativ atât în unitatea specializată cât şi la şantier prin încheierea proceselor verbale specifice. Vor fi respectate toate măsurile de prevenire a incendiilor şi protecţia muncii specifice acestui gen de lucrări .Aceste măsuri nu se aplică accesoriilor specializate de firmă pentru că acestea sînt gata protejate prin zincare sau cromare. 2.4.Controlul de calitate Până la unificarea normativă a sistemului de asigurare a calităţii la construcţii din lemn se va proceda după cum urmează: -Subansamblele uzinate vor fi supuse controlului calităţii în conformitate cu normele proprii şi cele specifice

din industria lemnului, începând cu lemnul brut şi terminând cu produsul fasonat. --Lemnul pentru construcţii va fi selecţionat la furnizor conform prevederilor din proiect şi STAS 857/83,

respectiv STAS1949/86 -Operaţiunile de asamblare în şantier vor fi supuse controlului C.T.C. a firmei montatoare, pe baza fişelor

tehnologice şi a planului de control întocmit pe baza proiectului de execuţie şi a normativelor conexe. Principalele direcţii în care trebuie îndreptată activitatea de control se referă la: -verificarea aspectului şi dimensiunilor geometrice asupra tuturor elementelor pentru încadrarea în abateriel admisibile, clasa de calitate prevăzută în proiect şi standardului de produs

-verificarea elementelor de asamblare din metal ca dimensiuni, poziţie, calitatea sudurilor şi a strîngerii la cuplu, calitatea protecţiei anticorozive, respectând caietul de sarcini pentru construcţii metalice şi prevederile din proiect -controlul existenţei şi a stării protecţiei insectofungicide , ignifuge şi hidrofuge -respectarea calităţii prescrise prin proiect prin verificarea încadrării în limitele prevăzute pentru defectele specifice lemnului (noduri, fibre neuniforme, schimbări de culoare, atac biologic etc.) Constructorul şi beneficiarul prin dirigintele de şantier vor proceda la recepţionarea produselor livrate pe şantier pentru atestarea calitativă şi înlăturarea de la montaj a produselor necorespunzătoare. Toate constatările vor fi specificate în Condica de montaj a subansamblelor din lemn.


Îmbinări cu şuruburi Executarea operaţiilor de găurire în lemn se face prin utilizarea burghielor pentru lemn şi, după caz, cu capete alezoare. Trasarea poziţiei acestora se face conform desenului tehnic, prin marcare cu creta colorată (forestieră), iar pentru toleranţe reduse cu creionul de tâmplar sau şablonul metalic (matriţa). Când se îmbină elemente în pachet este preferabil executarea găurii prin toate acestea la o singură trecere. Dacă lungimea burghiului nu permite acest lucru găurile se dau element cu element, dar trebuie asigurată precizia execuţiei pentru realizarea coliniarităţii găurilor pentru a permite trecerea şurubului (tijei) metalic. Este obligatorie intercalarea şaibelor late pentru lemn şi strângerea piuliţelor cu chei mecanice (fără prelungitor) sau a celor dinamometrice când proiectul indică efortul de strângere. Nu se admit piuliţe sudate de tijă (blocarea acestora trebuie făcută numai cu contrapiuliţe) sau forţarea strângerii la filetul “călcat” sau decalibrat şi nici crăpături de despicare la strîngere. Ansamblul şurub-şaibă-piuliţă trebuie să asigure strângerea pieselor în condiţiile rezemării pe toată suprafaţa, partea filetată trebuind să depăşească piuliţa cu min 5 mm, iar poziţia tijei trebuie să fie perpendiculară pe pachetul strâns. Marcarea, livrarea, transportul, manipularea şi depozitarea subansamblelor din lemn Toate elementele vor fi marcate cu vopsea în contrast, rezistentă la intemperii, într-un sistem unitar care să individualizeze fiecare produs începând de la lemnul brut până la unitatea specializată şi cea de montaj (şantier). Livrarea se face conform ordinii de montaj prevăzută în graficul de montaj întocmit de unitatea montatoare. Predarea şi preluarea elementelor de la o unitate la alta se face pe bază de proces verbal (încheiat între delegatul beneficiarului şi reprezentantul autorizat al furnizorului) care să ateste cantitatea, calitatea şi natura produselor livrate. Dacă între aceste faze trebuie să intervină transportul auto sau C.F. procesul verbal va fi întocmit conform înţelegerii între unităţi, la plecare sau la sosire. Vor fi reglementate toate situaţiile în care apar materiale necorespunzătoare sau care au suferit degradări la transport sau din condiţii de manipulare şi depozitare, eventualele cheltuieli fiind suportate de cal care nu a respectat condiţiile prestabilite. Transportul elementelor din lemn se poate face atât auto cât şi pe C.F. (pentru cantităţi mai mari) cu restricţia utilizării echipamentelor speciale care să asigure siguranţa transportului şi protejarea materialelor. Va fi respectată documentaţia de transport întocmită de tehnologul furnizorului în colaborare cu serviciul specializat al transportului şi respectiv al unităţii montatoare. Manipularea elementelor din lemn se face pe baza fişelor tehnologice, a normativelor specifice şi a prevederilor din secţiunea de tehnologie din organizarea de şantier şi proiectul de execuţie. Depozitarea se face pe tipodimensiuni pentru a facilita ordinea de montaj, în stive ridicate deasupra terenului, asigutare la răsturnare în poziţii care să nu ducă la deformarea, ruperea sau degradarea lemnului şi să evite totodată alterarea protecţiilor chimice. Locul de depozitare va respecta poziţionarea din organizarea de şantier care trebuie să fie în raza de acţiune a macaralei utilizată la montaj. Se interzice depozitarea în stivă direct pe elementele structurale, acestea trebuind aduse la locul de montaj bucată cu bucată. Macaraua va fi echipată cu accesorii speciale pentru lemn, transportul trebuind făcut în poziţie orizontală, fiind interzise poziţiile verticale sau înclinate prin legarea în “pachet” care pot produce accidente prin lunecarea, rotirea,lovire sau dezechilibrarea pieselor. La executarea operaţiunilor de recepţionare, livrare, transport, manipulare şi depozitare (atât uzinal cât şi la şantier) se vor respecta normele specifice de protecţia muncii, respectiv prevederile fişelor tehnologice. Factorii implicaţi în aceste faze au obligaţia păstrării calităţii elementelor din lemn, în condiţiile în care le-am recepţionat pe fiecare fază, şi nu se admit dobândiri de degradări pe fluxul tehnologic până la punerea în operă. Verificarea calităţii la furnizor,primire pe şantier, montaj şi preliminară lucrărilor: Toate operaţiunile de verificare şi control se vor efectua în conformitate cu prevederile C56-85 , STAS 857-83 , STAS 1949-86 şi a tuturor reglementărilor tehnice şi legale în vigoare la data execuţiei. Dacă semifabricatele sunt însoţite de documente în legătură cu condiţiile de montaj, depozitare, tehnologie şi alte restricţii, acestea vor fi respectate fiind obligatorie introducerea lor în fişele tehnologice privind execuţia în şantier, iar dacă nu, acestea vor fi stabilite de constructor pe baza proiectului şi a normativelor specifice.

Pentru cazul şarpantei din lemn, subansamblele –tălpi/cosoroabe/ popi/ contraforţi /pane/ căpriori-pot fi considerate elemente din categoria a II-a ( cu solicitări la compresiune/intindere cu încovoiere) la care nu se admit crăpături radiale şi de ger , goluri/galerii de insecte sau noduri putrede/parţial putrezite , putregai sfărîmicios/fibros , crăpături în zonele de înbinare.Se admit nodurile sănătoase izolate ce nu depăşesc ½ din lăţimea elementului şi noduri grupate a căror sumă a diametrelor pe lungimea de 15 cm.nu depăşeşte ¾ din lăţimea elementului.De asemenea mai pot fi acceptate elemente cu fibra răsucită (dacă abaterea nu depăşeşte 330 mm/2m ) sau găuri/galerii dar numai de suprafaţă.

Avînd în vedere influienţa foarte mare a umidităţii lemnului asupra caracteristicilor fizico-mecanice şi de rezistenţă ale acestuia , vor fi acceptate de regulă numai elemente cu gradul de umiditate de echilibru în jurul valorii de 12%.Pentru alte valori situate între limitele 11-20% se va solicita avizul proiectantului , iar pentru cele din afara intervalului nu vor fi acceptate. Pentu că există o mare diversitate de situaţii , recepţia pe fiecare fază a elementelor din lemn se va face cu deosebită atenţie , de persoane competente , care să poată selecţiona numai materialul care îndeplineşte condiţiile de calitatea prescrisă în proiect şi considerate minimale.


Documentele pentru tehnologia de montare a elementelor din lemn Înainte de începerea lucrărilor de montaj, unitatea montatoare va întocmii proiectul tehnologic de montaj, pe baza proiectului de execuţie şi a caietului de sarcini, cu respectarea prevederilor legale şi a normelor specifice în vigoare. La efectuarea montajului se vor utiliza numai tehnologii, utilaje, dispozitive şi scule, echipamente de protecţia muncii, omologate şi acceptate de factorii de răspundere conform legilor în vigoare la data execuţiei. Fişa tehnologică de montaj va cuprinde obligatoriu cel puţin următoarele: elementelor de construcţie necesare organizarea tehnologiei concrete de asamblare pe şantier a elementelor din lemn cu indicarea mijloacelor de

transport pe orizontală şi verticală (ridicarea la punctul de execuţie) indicarea dimensiunilor de montaj a căror verificare este necesară pentru asigurarea încadrării în toleranţele

de montaj prevăzute în proiect şi prescripţiile tehnice materialele mărunte, metoda de prelucrare a capetelor de îmbinare, procedeul de îmbinare, succesiunea

operaţiunilor, măsuri de protecţie, ancoraje etc., deformaţii şi eforturi admise etc. măsuri specifice pentru îmbinările cu piese metalice, şuruburi, cuie şi scoabe verificarea cotelor de montaj şi a geometriei ansamblului marcarea elementelor şi ordinea de montaj asigurarea stabilităţii elementelor până la efectuarea îmbinărilor definitive planul operaţiilor de control în conformitate cu proiectul şi normele specifice metodele şi frecvenţa verificărilor pe parcursul execuţiei până la terminarea montajului măsuri suplimentare specifice obiectivului, măsurile de protecţie pe timp froguros, măsuri de conservare la

întreruperea lucrărilor, rosturi de lucru, conlucrarea cu alte elemente structurale sau cuplări etc. CAP. 3. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII, P.S.I. La executarea lucrărilor de construcţii aferente structurii de rezistenţă a şarpantei se vor respecta măsurile de protecţia muncii şi cele PSI prevăzute în actele normative, normele şi ordinele specifice în vigoare la data execuţiei, reglementate până în prezent de prevederile: Legii nr.90/1996 (cu Normele metodologice de aplicare ), Normele generale de protecţia muncii aprobate de MMSS cu Ordinul nr.508/20.11.2002 şi MSF cu Ordinul nr. 933/25.11.2002 , Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii – Ordinul MLPAT nr.9/N/15.03.1993-precum şi Decretul nr.48/1969, HGR nr.448/1994 şi Avizul CTE nr.200/9 noiembrie 1995 a M.M.P.S. în legătură cu normele specifice de protecţia muncii pe activităţi specifice. Pentru lucrările aferente şarpanteivor fi respectate ,,Normele specifice de securitate a muncii pentru lucru la înălţime ‘’ aprobate prin Ordinul nr. 235/26.07.1995. Pentru lucrările cu caracter de reparaţii vor fi respectate ,,Normele specifice de protecţia muncii pentru lucrări de reparaţii,consolidări,demolări construcţii’’ aprobate cu Ordinul nr. 807/11.11.2000 , iar pentru cele de trnspot-manipulare ,, Normele de protecţia muncii pentru manipularea , transportul prin purtare şi cu mijloace mecanizate şi depozitarea materialelor ‘’ aprobate cu Ordinul nr. 719/07.10.1997. Respectarea normelor PSIse încadrează în aceiaş categorie de obligativitate şi în acest sens ele vor respecta prevederile normativelor P118-99 şi C300-94 , cu adapare la situaţia concretă la faţa locului. La unitatea industrială de furnizare a semifabricatelor se vor respecta măsurile de protecţia muncii şi cele PSI specifice acesteia şi prin echivalare cu cele din industria lemnului şi a mobilei. Organizarea activităţii de protecţia muncii şi PSI se face atât la nivelul unităţilor industriale specializate cât şi la unitatea de execuţie şi montaj pe şantier, pe baza prevederilor normative în vigoare la data execuţiei, stabilindu-se modul clar a responsabilităţilor factorilor implicaţi (conducerea unităţii, şefii de şantier sau punctelor de lucru, şefii formaţiunilor de lucru şi întregul personal executant şi cel desemnat special pentru protecţia muncii, precum şi proiectanţii care execută documentaţia tehnologică pentru aceste lucrări. În toate situaţiile când apar noi reglementări, legi, regulamante sau completări de norme de protecţia muncii, unităţile executante vor lua măsuri imediate de introducere în practică prin instructaje, măsuri concrete la punctele de lucru, dotări specifice etc., astfel ca activitatea de protecţia şi igiena muncii să se desfăşoare pe baza actelor normative aflate în vigoare. Devizele ofertă pentru lucrările de executat vor cuprinde şi fondurile necesare realizării măsurilor de protecţia muncii pe baza proiectului tehnologic şi a proiectului de execuţie. Proiectul de organizare va cuprinde o listă cu lucruri necesare în scopul prevenirii accidentelor (parapeţi de siguranţă, podine de lucru, plasa perimetrală de protecţie, centura de siguranţă, tăbliţe indicatoare şi alte dispozitive de siguranţă specifice acestui gen de lucrări etc.) şi inclusiv măsuri de protecţia muncii şi prevenirea accidentelor sau avariilor de reţele pe amplasament sau imediata vecinătate.Sînt interzis manevrele de manipulare a materialelor în zona unor cabluri electice sau alte reţele, precum şi peste zone de acces a persoanelor sau peste alte construcţii sau utilaje în funcţiune.Când condiţiile de amplasament nu pemit acest lucru, se vor lua măsuri de protecţie speciale, împreună cu beneficiarii de reţele, construcţii sau utilaje, procedând la deconectarea , deviere, protejare, dezafectare, după caz. Pe timpul execuţiei şi a exploatării vor fi obligatoriu instalate indicatoare şi mijloace de protecţie şi atenţionare, marcarea traseelor şi asigurarea utilajelor şi incintei de lucru pe perioada întreruperii lucrului, prin grija executantului şi a beneficiarului, funcţie de situaţia concretă la faţa locului. Lucrările periculoase trebuie să


fie semnalizate atât ziua cât şi noaptea şi pe perioada de întrerupere a lucrărilor, prin indicatoare de circulaţie, indicatoare de securitate sau alte măsuri speciale, în aşa fel încât să se evite producerea oricăror accidente. În afara lucrărilor de protecţia muncii, siguranţa circulaţiei şi prevenirea incendiilor prevăzute în proiect, executantul împreună cu beneficiarul vor realiza inclusiv măsurile rezultate ca necesare din proiectul de execuţie şi cel de organizării de şantier, acestea suportându-se din cotele prevăzută în devizul general la poziţia “organizare de şantier” şi “cheltuieli indirecte”. Organizarea activităţii de protecţia muncii va cuprinde toate aspectele prevăzute prin acte normative la data execuţiei, cu următoarea exempificare: instructaj de protecţia şi igiena muncii şi controlul medical al personalului propaganda de protecţie şi igiena muncii şi acordarea primului ajutor în caz de accidente instruirea personalului executant şi de conducere asupra riscurilor profesionale în construcţii, precum şi mijloacele individuale de protecţie asigurarea cu mijloace individuale de protecţie, echipament, scule, dispozitive de siguranţă şi securitate măsuri speciale de protecţie adecvate situaţiei concrete (lucrări speciale, pe timp friguros sau în condiţii speciale etc.) Măsuri de protecţia muncii la executarea lucrărilor de încărcare, descărcare şi depozitarea materialelor -se asigură locuri special amenajate şi nepericuloase pentru muncitori -la operaţiunile manuale de încărcare-descărcare-transport se folosi angajaţi care întocmesc condiţiile prevăzute de lege -se utilizează utilaje, dispozitive şi echipamente corespunzătoare pentru asigurarea unei depline securităţi a muncii -se vor respecta prevederile legale cu privire la igiena muncii (greutăţi maxime manevrabile manual, echipament de protecţie etc.) -se interzice staţionarea sau circulaţia sun materialele transportate la înălţime, precum şi în zona de acţiune a utilajelor care execută manevrarea materialelor î-n depozite, staţii C.F., rampe de încărcare-descărcare (proprii sau nu) sau în cazul materialelor speciale (acizi, butelii cu gaze, substanţe toxice, inflamabile sau explozive etc.)

Instalaţii electrice de şantier -se vor respecta măsuri specifice de protecţie prin protejarea corectă a conductorilor electrici, pozarea la locuri fixe şi sigure (în scopul evitării atingerilor întâmplătoare), utilizarea de accesorii fără defecţiuni (lămpi, prize, mufe etc.) şi fără riscul atingerii întâmplătoare a părţilor de protecţie, separarea de protecţie a utilajelor, folosirea echipamentului de protecţie la electrocutare, legarea la priza de pământ sau “nul” etc. -toate utilajele cu acţiune electrică vor fi atestate înainte de începerea lucrului, verificându-se legarea la pământ şi la poziţia de nul -conductorii electrici, mufele, prizele, dispozitivele de comandă etc. se vor verifica zilnic şi de câte ori au intervenit diferite deranjamente sau deteriorări accidentale

Montarea construcţilor din lemn -montajul se face pe baza fişelor tehnologice care trebuie să cuprindă pe lângă utilaje, dispozitive, echipamente şi succesiunea operaţiunilor şi măsurile de protecţia muncii specifice şi speciale pentru fiecare element -şeful punctului de lucru va prelucra cu întreg personalul conţinutul fişei tehnologice cu privire la operaţiunile de executat şi protecţia muncii, răspunzând de punerea în practică a măsurilor, incşusiv distribuirea echipamentului de protecţie, verificarea bunei funcţionări a utilajelor şi dispozitivelor şi starea sculelor de mână -se vor folosi dispozitive omologate pentru prinderea la cârligul macaralei care trebuie să asigure manipularea sigură şi respectiv prindere-desprindere uşoară (fără să fie necesară de exemplu urcarea pe cîrlig sau poziţii periculoase de lucru a muncitorilor) -se vor monta piese speciale care să asigure fixarea sigură a carabinierelor centurilor de siguranţă ale montatorilor, pentru prevenirea căderii de la înălţime -pentru operaţiunile de montaj la înălţime se vor utiliza schele, podine sau nacele suspendate conform fişei tehnologice fiind interzis lucrul în poziţii periculoase pe elementele constructive -se interzice lăsarea în stare a suspendată a elementelor în curs de ridicare, iar desprinderea din cîrlig se face numai după verificarea stabilităţii şi detensionarea cârligului macaralei, iar în cazul prevederilor exprese de menţinere în cîrlig până la efectuarea prinderilor şi sprijinirilor de siguranţă indicate în proiect -este interzisă circulaţia sau căţărarea pe grinzile de lemn sau tălpile fermelor în afara podinelor de lucru special montate. -la montaj muncitorii, pe lângă centura de siguranţă (ancorată sigur la structură), vor avea frînghii de siguranţă şi respectiv încălţăminte nealunecoasă, iar sculele de mână vor fi asigurate împotriva căderii


-este interzisă staţionarea sub piesele ce se montează şi se interzice efectuarea lucrărilor de sudură, a focului sau fumatului lîngă elementele din lemn. -lucrările se întrerup pe timp nefavorabil (furtună, ploaie, vţnt, chiciură, zăpadă, îngheţ, insolaţie puternică etc.), conducătorul formaţiei de lucru având obligaţia verificării în fiecare zi acondiţiilor de lucru, luînd măsuri de protecţie a muncii adecvate situaţiei. -ordinele şi dispoziţiile de serviciu transmise direct muncitorilor se vor da cu tot calmul şi fără semne stridente sau alte reacţii care pot distrage atenţia de la menţinerea echilibrului , sau în tipul efectuării unei operaţiuni.

Lucrări de sudură -lucrările de sudură la piesele metalice ataşate de elementele din lemn sunt interzise, iar cele aferente confecţionării pieselor metalice vor respecta caietul de sarcini specific lucrărilor de construcţii metalice

Lucrări de protecţie la lemn Protecţiile aplicate la lemn fiind de o mare diversitate şi relativ complexe, vor fi aplicate în unităţi specializate sau la furnizor, măsurile de protecţia muncii fiind stabilite intern pe baza proiectului tehnologic şi a celui de execuţie cu încadrarea în prevederile specifice legale Furnizorul semifabricatelor, care cunoaşte proprietăţile substanţelor şi a materialelor utilizate la executarea acestora, are obligaţia stabilirii măsurilor de protecţia muncii şi pentru celelalte faze ale execuţiei (transport, manipulare, depozitare, montaj). În general utilizându-se diverse substanţe chimice pentru ignifugare, antiseptizare şi hidrofobizare, trebuiesc luate măsuri în legătură cu asigurarea unei bune ventilări înaintea începerii lucrului, temperaturile în încăperi nu vor depăşi 16-20ºC, se va asigura absorbţia şi evacuarea gazelor, instalaţia electrică va fi de tip antiscînteie, la joasă tensiune (12-14V), se vor utiliza numai cantităţi ce vor fi puse în operă în max. 6 ore, se interzice aproprierea cu flacără sau surse de scînteie, substanţele vor fi aduse şi depozitate numai în ambalaje bune închise ,ermetic, materialele folosite la şters vor fi depozitate la un loc ferit de incendii, curăţirea uneltelor nu se face la punctul de lucru, aparatele de vopsit vor fi verificate periodic, pentru funcţonare corectă, se vor instala extinctoare cu praf şi spumă chimică, lăzi cu nisip la punctul de lucru. -nu vor fi admişi la lucru muncitorii fără vizita medicală lunară şi fără instructajul de protecţia muncii. -se vor respecta măsurile de prevenirea incendiilor. -şefii punctelor de lucru vor supraveghea executarea lucrărilor conform tehnologiilor specifice cu respectarea inclusiv a măsurilor de prevenire a incendiilor din fişele tehnologice.

Organizare de şantier Proiectul de organizare de şantier întocmit de unitatea de construcţii-montaj (organizarea de şantier etapa a II-a) va preciza măsurile cu privire la accesul în şantier a utilajelor, circulaţia auto, transportul materialelor, organizarea depozitelor, racordurile de şantier şi celelalte activităţi specifice fiecărui obiectiv şi amplasament. Şantierul se va delimita de locurile publice prin împrejmuire şi organizarea pazei permanente, inclusiv controlul persoanelor care intră în şantier. Se vor amenaja obiectele de organizare de şantier, precum şi dotările igienico-sanitare, punctul P.S.I. etc., cu semnalizarea tuturor locurilor, toate măsurile necesare desfăşurării execuţiei în bune condiţii, fără pericol de accidente sau avarii la reţele prin dezafectare, mutare, deviere sau scoatere din funcţiune în zona amplasamentului şi în vecinătatea acestuia. Se vor lua măsuri pentru înlăturarea efectelor activităţii de şantier, atât pe parcursul execuţiei, cât mai ales după terminarea lucrărilor (spaţii verzi, trotuare, reţele, alte dotări afectate, restabilirea curăţeniei şi traficului pietonal sau auto etc.).

CAP. 4. DISPOZIŢII FINALE Având în vedere cazul mai deosebit al construcţiilor din lemn la care unificarea normativelor tehnice este în curs de elaborare( inclusiv cele legate de protecţia muncii şi cele P.S.I.), executantul şi beneficiarul au datoria respectării condiţiilor legale şi normativele în vigoare la data execuţiei. În conformitate cu prevederile legale privind calitatea în construcţii (Legea nr.10/1995), beneficiarul (în calitate de investitor, administrator şi utilizator al construcţiei) are obligaţia de a asigura recepţia lucrărilor pe parcurs şi la terminarea lucrărilor, asigurând întocmirea cărţii tehnice a construcţiei (P130/86) şi efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii ori de câte ori este nevoie. Pentru construcţiile din lemn trebuie avute în vedere cel puţin următoarele: -verificarea periodică a stării elementelor structurale (crăpături, deformaţii, atac biologic), starea protecţiilor chimice a lemnului şi pieselor metalice, în mod special la reazeme şi noduride îmbinare

-se vor evita în mod expres sursele de umezire (prin învelitoare, zona instalaţiilor, încăperi cu degajări de umiditate la ultimul nivel, zone neventilate natural, calcane/cornişe/parapete/străpungeri învelitoare neprotejate , acumulări de condens datorită lipsi termo-hidroizolaţiei planşeului pod ,etc.)


-se vor elimina toate sursele de căldură peste 50ºC, fiind obligatorie luarea măsurilor speciale de protecţie în zona coşurilor de fum, sobelor, altor surse, respectând prevederile specifice din STAS 6793/86, STAS 9072/81 şi P118/99 -toate lucrările de finisaj, instalaţii, precum şi condiţiile de exploatare ale podului şi anexelor vor respecta prevederile din documentaţia de specialitate, ţinând cont de specificul structurilor din lemn -se va asigura ventilarea naturală a elementelor structurale din lemn prin evitarea obturării traseelor sau etanşeizării excesive cu materiale impermeabile. Din experienţa unor lucrări asemănătoare constructorul abordează de o manieră proprie, simplificată acestui gen de lucrări. În această situaţie beneficiarul prin dirigintele de şantier şi responsabilul tehnic cu execuţia- prin atribuţiile legale- trebuie să pretindă respectarea prevederilor din proiect, normativele tehnice şi caietele de sarcini, a căror prevederi sunt minimale. Orice modificare de soluţii tehnice, materiale sau tehnologii nu pot fi făcute decât în condiţiile legii, cu apobarea scrisă a proiectantului. Dacă investitorul nu este de specialitate sau nu are un serviciu specializat în domeniu, va solicita o persoană atestată pentru exercitarea activităţii de urmărirea lucrărilor pînă la punerea în funcţiune , respectiv pentru urmărirea comportării construcţiei pe durata exploatării. Având în vedere posibila situaţie a transferului de proprietate sau transmiterea de obligaţii către terţi, acest lucru se poate face numai cu respectarea prevederilor legale, existând obligativitatea transferului cărţii tehnice şi a sarcinilor privind urmărirea comportării în timp şi a reparaţiilor periodice, în aşa fel încât să fie respectată disciplina în domeniul investţiilor de acest gen. În cazul apariţiei unor vicii ascunse, neconcordante cu situaţia din teren, la eventuale modificări (materiale , destinaţii, modificări structurale sau de alt gen etc.) va fi solicitat proiectantul de specialitate pentru luarea deciziei asupra măsurilor ce trebuiesc luate. Caietul de sarcini este însoţit de ,,Anexa nr.1”, cuprinzând (nelimitativ) lista principalelor reglementări, normative şi standarde de referinţă specifice construcţiilor cu elemente din lemn. ANEXA NR.1 Lista principalelor acte normative care reglementează efectuarea lucrărilor la construcţii din lemn: -C56-86 – Verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii (BC 1,2,8,6) -C46-86 – Instrucţiuni tehnice pentru prevenirea şi combaterea buretelui de casă la materiale lemnoase folosite în construcţii (BC7/86) -NP005-96 – Codul pentru calculul şi alcătuirea elementelor de construcţii din lemn (BC12/96) -NP019-97 – Ghid pentru calculul la stări limită a elementelor structurale din lemn (BC9/97) -GP023-96 – Ghid privind tehnologia realizării construcţiilor din lemn (în curs de editare) -ST014-96 – Specificaţie tehnică privind condiţiile de calitate a lemnului pentru construcţii (în curs de editare) -C150-84 – Calitatea îmbinărilor sudate la construcţii civile, industriale, agricole (BC7/84) -NE005-97 – Postutilizarea ansamblelor, subansamblelor şi elementelor componente ale construcţiilor – Intervenţii la acoperişuri şi şarpante Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii (BC5,6,7,8/93) Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor (BC12/97) -P118-99 – Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor (BC7-99) -C300-94 – Prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente (BC9/94) -CE1-1995 – Proiectarea privind cerinţele de siguranţă în exploatare (BC11/95) -C58-96 – Siguranţa la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor şi produselor combustibile din lemn şi textile utilizate în construcţii (BC10/96) -IM006-96 – Norme specifice de protecţia muncii pentru lucrări de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii (BC10/96) -IM004-96 – Idem, pentru cofraje, schele, cintre şi eşafodaje. -Proceduri, instrucţiuni de aplicare a prevederilor HG conexe la Legea nr.10/1995 (BC2,3,4/96) -Metodologie privind formele şi metodele de lucru pentru elaborarea procedurilor pentru sistemul calităţii în construcţii (BC4/96) -GP 035-98 – Ghid privind protecţia anticorozivă a elementelor de construcţii metalice -GE030-97 – Ghid privind execuţia protecţiilor prin hidrofobizare a materialelor de construcţii aparente (în curs de editare) -C16-84 – Realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii (BC6/85,BC7/86) -C167-77 – Cartea tehnică a construcţiilor -P130-86 – Urmărirea în timp a construcţiilor -Norme generale de protecţia muncii -Norme specifice de securitatea muncii pentru lucrări de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii (prin asimilare până la apariţia normelor specifice pentru lucrări din lemn)


-Norme specifice de securitatea muncii pentru: lucru la înălţime lucrări de cofraje, schele şi eşafodaje sudarea şi tăierea metalelor vopsitorii şi alte protecţii reparaţii, consolidări, demolări ş.a. manipulări, transport prin purtare manuală şi mecanică confecţii metalice dotarea cu echipament de protecţie

-STAS 1040-85 – Lemn rotund de răşinoase pentru construcţii -STAS 992-86 – Lemn ecarisat şi semiecarisat pentru construcţii – răşinoase -STAS 8689-86 – Lemn ecarisat şi semiecarisat pentru construcţii – foioase -STAS 1949-86 – Cherestea de răşinoase. Clase de calitate. -STAS 942-86 – Cherestea de răşinoase. Dimensiuni nominale. -STAS 1040-85 – Lemn rotund de răşinoase pntru construcţii -SR1294-1993 – Lemn rotund pentru construcţii -SREN336-1997 – Lemn pentru construcţii. Dimensiuni şi abateri admisibile. -STAS 2111-65 – Cuie din sârmă de oţel -STAS 1755-71 – Şuruburi cu filet pentru lemn -STAS 126-90 – Piuliţe -STAS 7565-80 – Şaibe plate pentru lemn -STAS 1455-80 – Şuruburi cu filet pentru lemn. Şurub cu cap pătrat -STAS 926-90 – Piuliţe pătrate -STAS 9302/1-88 – Protecţia lemnului. Prescripţii tehnice de protecţie chimică -STAS 2925-86 – Protecţia lemnului -STAS 856-71 – Construcţii din lemn. Prescripţii de proiectare. -STAS 857-83 – Piese şi elemente din lemn pentru construcţii. Clasificare şi condiţii tehnice de calitate. -SREN 338-1997 – Lemn pentru construcţii. Clase de rezistenţă. -STAS 435-84 – Masă lemnoasă şi sortimente din exploatări forestiere. -STAS 5125-89 – Lemn. Structură şi proprietăţi fizice şi mecanice. -STAS 500/1-89 – Oţeluri de uz general în construcţii. Condiţii tehnice de calitate. -STAS 3375-88 – Echipamente de protecţie. Centura de siguranţă pentru constructori. -STAS 3159-81 – Căşti de protecţie -STAS 6687-81 – Ochelari de protecţie Această listă nu este limitativă, constructorul şi beneficiarul, prin atribuţiile legale ce le revin, având obligaţia respectării tuturor normativelor specifice şi conexe la data execuţiei şi completarea acestora cu condiţiile specifice obiectivului şi amplasamentului acestuia. Utilizarea prezentului caiet de sarcini pentru alte obiective sau în alte scopuri este interzisă fără acordul proiectantului, prin protecţia drepturilor de autor conform Legii nr.8/14.03.1996. Întocmit, CQ, sing. Başnău Costel ing. Dan Ioan

4752_mr_romi

Documents