1. Sutura primara imediata, intarziata si secundara

- Sutura de pozitie = sutura partiala, incompleta care aduce si fixeaza partial cat mai aproape de normal marginile plagii- Sutura primara a plagilor de parti moi implica

* curatarea mecanica a plagii* reducerea si imobilizarea fragmentelor* Sutura plagii* Combaterea infectiei

- Sutura primara intaiziata – la 3-5 zile de la accident – conditie- plagi neinfectate- Sutura secundara precoce – la 10-12 zile de la acceident- Sutura secundara tardiva – la 20-30 de zile de la accident

2. Mecanismele de producere a fracturilor de mandibula.

- Cauzeo Traumaticeo Patologice(tumori)o Chirurgicale(plastii, extractii)

- se produc ca rezultat al impactului dintre ag. Efector si cel Receptor- mandibula prezinta o tripla curbura

o in forma de V - portiunea bazalao in forma de U – la nivelul arcadeloro in forma de L - la nivelul goninului

- zona de rezistenta crescuta : MENTONUL- rezistenta scade spre condil- zone de rezistenta scazuta: CONDIL, UNGHI, APOFIZA ALVEOLARA

3. Clasificare fracturilor de mandibula

- dupa locul de aplicare al traumatismuluio fracturi directeo fracturi prin indoireo fracturi prin tasareo fracturi prin forfecareo fracturi prin smulgereo fracturi prin torsiune

- dupa gradul de interesare a periostuluio fracturi completeo fracturi incomplete (in lemn

verde)- dupa relatia cu cavitatea bucala

o inchisa ( nu comunica)o deschisa ( comunica cu CB)

- dupa gradul de interesare a grosimii osului

o partiale ( un fragment )o totale ( intrerup osul pe toata

lungimea )

- dupa numarul liniilor de fracturao fracturi uniceo fracturi dubleo fracturi tripleo fracturi cumunitive

4. Aspecte clinice asupra fracturilor de mandibula- exooral

o edemul partilor moio echimoze si hematoameo excoriatii si plagi perimandibulareo deformatiile feteio miscari mandibulare anormaleo trismus, tulburari respiratorii, crepitatii

- durerea o Manevra LEBOURG

a. presiune pe menton antero-posterior durere la locul de fractura ( condil, unghi)

b. presiune de jos in sus pe unghi – ( fractura de ram asc, condil) c. presiune pe ambele unghiuri spre medial – fracturi mediane, paramediane

sau laterale- mobilitatea patologica a mandibulei – semn sigur pt fractura

o se observa mai bine endooral

5. Semne clinice specifice diferitelor localizari ale fracturilor de mandibula

- Fracturi mediane ( mediosimfizare ) – sunt rare o Exooral

Urme de violenta labio-mentonierao Endooral

Leziuni mucoase, plaga gingivala intre ICio Fara deplasare

Miscare de inchidere deschidere se departeaza si se apropie fragmenteleo Cu deplasare

Unul din fragmente este coborat- Fracturi paramediane ( parasimfizare ) – mai frecvente

o Intre IC si IL sau IL si Co Fracturi fara deplasare

Contuzii ale partilor moi Fisura gingivo-mucoasei din zona fracturii Durere locala

o Fracturi cu deplasare Fractura unilaterala – 2 fragmente unu mai scurt ( linie – condil) unul mai

lung ( linie – condil opus) Fragmentul mai lung tractionat in jos

- Fracturi duble paramediane o Se produc prin mecanism direct cu deplasarea frag pe care se insera mm limbii si

planseului bucalo Linii de fractura – converg spre lingual sau diverg spre lingualo Endooral

Hematoame sau plagi in vestibulul frontal inferior Modificarea curburii arcadei Frontal – ocluzie deschisa

- Fracturile laterale ale corpului mandibular o Situate in spatiul dintre canin si M3o Linia de fractura- verticala sau oblicao Frecvent – dislocario Fragmentul mare tras in jos si inapoi

Ruptura vaselor alveolare inferioare – hemoragii mari Ruptura NAI – anestezie in zona mentoniera

o Leziuni pe vestibular si in planseu- Fracturi duble laterale

o Liniile de fractura pe aceeasi parte (rar) Denivelare in trepte a ramului mandibular Edem local Endooral : ocluzie lingualizata

o cate o linie pe fiecare parte (stg/dr) fragmentul mijlociu tractionat in jos fragmentele laterale sunt apropiate spre linia mediana si in sus

- Fracturi de unghi mandibular o Unghiul este un punct de slaba rezistenta => frecventa crescutao Produse de traumatisme directe si indirecte (eruptia M3)o Simptomatologie diferita in functie de sediul liniei de fractura

Daca linia e situata inainte insertiei mm maseter => deplasari importante Daca linia e situata in plina insertie nu se produc dislocari

o fracturi fara deplasare traumatism facial, tumefactia parotideomaseterina raspuns dureros la presiune antero-post pe menton trismus si tulburari masticatorii

o fracturi cu deplasare facies anxios cu gura deschisa, tumefactie salivatie abundenta ocluzie deschisa M3 poate fi mobil sau fix ( rol in impiedicarea deplasarilor

- Fracturile ramului ascendent al mandibulei o Fracturi verticale

In plina masa musculara de la incizura sigmoida si unghi Trismus, dureri la presiune, ocluzia pastrata

o Fracturi orizontale In plina masa musculara, dar e favorizabila deplasarilor Traseu de la marginea anterioara la cea posterioara de obicei la ½

o Fracturi oblice Traseu oblic de la incizura sigmoida la gonion Urme de violente faciale, edem Durere la presiune pe menton Anestezie – dak e afectata spina spix Trismus, contacte premature, linia mediana deviata

- Fracturile apofizei coronoide o Rare, apar prin traumatisme violente

o Apofiza coronida e aparata de os zigomatic => de cele mai multe ori si fracturi ale osului zigomatic

o Fracturi fara/cu dislocareo Mm temporar tractioneaza coronoida inainte si in suso Durere in grosimea obrazului sau sub arcada zigomatica

- Fracturile condiliene o Lovituri pe menton sau goniono Subcondiliene joase – la niv incizuri sigmoideo Subcondiliene inalte – la niv colului anatomico Fracturile capului condilian

Partiale Totale – detaseaza condilul Fracturi comunitive – condil zdrobit

6. Complicatiile fracturilor de mandibula- COMPLICATII IMEDIATE

o Comotia cerebrala ( vibratii ale mesei cerebrale )o Socul ( hemoragii, reflex generator de soc )o Asfixia (caderea limbii, corpi straini )

- COMPLICATII SECUNDAREo Infectia ( fracturi deschisa, dd cu gangrena)o Supuratii periosoase (celulite, abcese)o Supuratii osoase (osteita sau osteomielita)o Complicatii septice pulmonare (aspiratia secretiilor septice)

- COMPLICATII TARDIVEo Leziuni pseudoparodontaleo Consolidare intarziata (persita mobilitatea dupa 6-8 sapt de imobilizare)o Pseudoartrozao Constrictia mandibului ( limitarea miscarilor)o Consolidare vicioasa (consolidare in pozitie incorecta)o Tulburari de ocluzie, functionaleo Tulburari de crestere ( mand la copii)

7. Tratamentul de urgenta al fracturilor de mandibula

- Irigatii orale sol antiseptice, indepartare corpi straini- Reducere inchisa

o Manipulare a osului din afara fracturii fara expunerea lui chirurgicala- Reducere deschisa

o Evidentierea capetelor osoase din interiorul focalui de fractura- Imobilizarea fragmentelor

o Daca exista deplasario Imobilizare de urgenta: bandaj mentocefalic, ligaturi mono/intermaxilare

- Contentia fragmentelor o Daca nu exista deplasare

8. Fracturile orizontale si verticala ale maxilarului – aspecte clinice

9. Semne clinice comune fracturilor de maxilar

- Fracturi fara deplasareo Extraoral

Tumefactie, edem Echimose palpebrale Puncte dureroase la niv contururilor osoase orbito-sinusale Usoara hipoestezie in zona n. infraorbital Uneori hemoragie nazala unilaterala

o Intraoral echimoze

- Fracturi cu deplasareo Extraoral

Tumefactie Edem important – marcheaza treptele osoase Echimoza in monoclu Hematom retrobulbar – falsa exoftalmie Stergerea reliefului zigomatic Bombarea unei portiuni Discontinuitati osoase Hipoestezie/anestezie in terit n. infraorbital Crepitatii osoase Hemoragie nazala unilaterala

o Intraoral Echimoze Plagi mucoase ( de la marginile ascutite) Os zigomatic prabusit

10. Tratamentul de urgenta in fracturile de maxilar

- = tratament provizoriu de necesitate in conditiile in care cel definitiv este imposibil de realizat sau necesita amanare

- Urgenta vitala imediata: ex: obstuctia totala a cailor aeriene- Urgenta vitala amanata: de a indeparta riscul vital si de a mentine rezultatele obtinute- Reducerea si Imobilizarea

o Bandaj mentocefalico Fronda mentonierao Imobilizari monomaxilare ( ligaturi de sarma )o Dispozitive in zabalao Ligatura in “8”, in punte, in scara

11. Fracturile complexului zigomatic – clasificare, semne clinice(sub 9)

- Fracturi ocluzo-facialeo Fracturi totale

Fracturi orizontale ( transversale )• Joasa – LeFort I – deasupra apexurilor• Medie – LeFort II – oase nazale, os lacrimal, etmoid• Inalta – LeFort III – vomer, 1/3 superiara a oaselor nazale, tuberozit

Fracturi verticale• Mediana (sagitala) – arcada, podea nazala, bolta palatina• Paramediana – frecv corp ascutit, alveola->orbita

Fracturi mixte• Richer: mediana + Lefort I,II• Huet: intre IL si C• Bassareau: Lefort I + 2 paramediene• Walther: Lefort I,II + mediana+2 paramediene

Fracturi complexeo Fracturi partiale

- Fracturi centro-faciale- Fracturi latero-faciale- Fracturi combinate- Fracturi asociate

12. 13. 14. Sinuzita maxilara de origine dentara

- Sinuzita acutao Debuteaza prin dureri localizate ( PM sau M sup cu carie complicata) sau o alveola

postextractionalao Durere cu caracter pulsatil cuprinde etajul mijlociu al fetei si iradiaza spre orbitao Tegumente tumefiate si dureroase la presiuneo Presiune digitala pe peretele sinusal e dureroarao Rinoscopie – eliminare de secretie mucopurulentao Dak e o alveola postextractionala – nu se vindeca, elimina puroio Test Valsalva pozitivo Stare generala alterata, febra

RX: in stadiul acut – modificari nesemnificative (opacitate datorata tumefierii mucoasei)

DG diferential : sinuzita acuta rinogena, celulita geniana, tumori chistice, osteomielita maxilarului

- Sinuzita cronica

o Se instaleaza datorita comunicarii oro-sinuzale sau cronicizarea sinuzitei croniceo Durere dimineata, dispare in timpul zileio Devine suparatoare doar dak ramane in sinus, sau se obtureaza comunicareao Rinoscopie – eliminare de secretie mucopurulentao Test Valsalva pozitivo Stare generala nu este afectata

RX – opacitate unilaterala DG diferential: sinuzita cronica rinogena, chist mucos intrasinuzal, tumori

chistice dentare, sinuzite maxilare in tuberculoza

15. Tratamentul comunicari oro-sinuzale

- etiopatogenie o cauze traumatice ( extractii, rezectii, tratam chirurgical)o cauze infectioase ( osteita, tuberculoza)

- Tratamento Protetic – deschideri mari care nu pot fi corectate chirurgicalo Chirurgical

Anestezie Refacerea planului profund cu mucoasa din imediata vecinatate Refacerea planului oral cu lambou vestibular Postoperator – igiena buna, dezinfectie naro-faringiana

16. Clasificarea chisturilor partilor moi orale si cervico-faciale

- Chist mucoid- Ranula- Chisturi dermoide si epidermoide- Chisturi si fistule cervicale-mediane- Chisturi si fistule laterale ale gatului- Fistule laterale- Fistule preauriculare- Gusa linguala

17. Chistul dermoid – semne clinice, dg diferential

- = tumori congenitale mai frecv in planseul bucal si la limba- Ia nastere din resturile epiteliale incluse in tesuturi- Ramane foarte multa vreme neobservat- Creste lent nu provoaca tulburari- Prin crestere in volum ajunge sa fie sesizat de bolnav- Greutati in miscarile limbii, etaleaza frenul- Consistenta pastoasa

o Dg diferential Raluna, tumori maligne ale planseului, chisturile branhiale(consiteta moale)

, tumori dismetabolice

18. Chistul branhial - semne clinice, dg diferential

- le fel cu chist dermoid- consistenta mai moale- se percepe fluctuenta

19. Chistul canalului tireoglos- semne clinice, dg diferential

- chist median din resturi ale canalului tireoglos care raman in incluzie- cel mai frecvent suprahioidian, rar subhioidian- chistul e aderent de hioid- formatiune ovalara in regiunea hioida (2-6cm)- consistenta elastica sau moale

o Dg diferential Chist dermoid, ranula, tumori ale lobului tiroidian

20. Gusa linguala- semne clinice, dg diferential

- tumora solida care se dezvolta din tesut tiroidian aderent la baza limbii- in spatiul dintre hioid si epiglota- mai frecvent la femei- tumora acoperita de o mucoasa rosie – alba

21. Mucocelul- semne clinice, dg diferential

- chist mucoid se formeaza din glandele salivare mici ( accesorii) : microtraumatisme, ticuri- mai frecvent la buza inferioara, dar si la obraz, limba, planseu- nodul 3-15 mm cu palpare nedureroasa- dupa 2-3 sapt sa poate deschide cu eliminare de lichid vascos apoi chistul se reface

o Dg diferential Tumorile glandelor salivare mici

22. Ranula- semne clinice, dg diferential

- chist pe planseul bucal cu continut mucoid- se prod dat incluziei unor resturi embrionare - localizata cel mai frecvent paramedian - impinge in jos glanda sublinguala, can Warthon si nervul lingual- se dezolta lent- se evidentieaza knd bolnavul ridica limba- la palpare nedureroasa cu consistenta moale- rar ranula suprahioidiana

o Dg diferential Chisturi ale can Warthon Chist dermoid Angiom cavernos al planseului

23. Hiperplazia fibroasa inflamatorie- Tumora benigna- = o reactie inflamatorie produsa de proteze neadaptate, dd restanti, rezorbtie progresiva- Proliferarea mucoasei sub forma unui pliu- Leziunea e ferma la palpare cu aspect de tumora- Tratament

o Se indeparteaza proteza

o Dak fenomenele nu cedeaza = excizie chirurgicala

24. Granulom piogen

- tumora benigna produsa prin traume minore ale tesuturilor si invadarea de microorganisme nespecifice

- proliferea vaselor in tesutul conjunctiv- localizari frecvente pe limba- leziuni cu consistenta moale, eritematoase- crestere rapida dupa care stationeaza- Tratament

o Extirpare chirurgicala

25. Fibromul osifiant periferic

26. Granulomul periferic cu celule gigante

- o proliferare tumorala a tesutului din jurul dintilor- leziune caracteristica persoanelor dentate- cel mai frecvent localizata pe gingie anterior de molari- culoare caracteristica rosu-purpuriu- diametru 0,5 – 3,5 cm- forma ovoida, aspect de tumora vasculara, mai frecvent la femei- tratament

o extirpare chirurgicala

27. Granulomul congenital28. Papilomul - semne clinice, dg diferential

- = tumora benigna cu origine pe suprafata epiteliului oral- Localizare cea mai frecventa pe limba, buze, mucoasa jugala, gingie, palat- Pot ajunge pana la 4-5 cm- Consistenta moale, este dura dak exista tesut fibros- Apare la orice varsta inclusiv la copii- Tratament

o Extirpare chirurgicala

29. Fibromul

- = cea mai frecventa tumora benigna a cavitatii orale- Cea mai afectata este gingia, apoi limba, buze, palat- Marime variabila – boaba mazare-> aluna mare- Normal colorata, neteda, crestere lenta- Apare la orice varsta- Consistenta tumorii variabila: ferma sau moale ( fibrom dur, fibrom moale)- Tratament

o Excizie chirurgicala

30. Fibromatoza gingivala

- = crestere masiva a gingiei

- Afectiune determinata genetic- Gingia acopera procesul alveolar si este hipertrofiata- Crestere densa, difuza- Culoare normala sau palida, nu este dureroasa- Poate duce la pierderea dintilor- Tratament

o Indepartare chirurgicala a tesutului gingival in exces

31. Hemangiomul

- = o tumora benigna care provine prin proliferarea endoteliului vaselor sanguine- Hemangiomul imatur tuberos

o Hemangiom cu localizare cutanata, reliefat, neregulat, rosuo Cresc in volum in primele zile postnataleo Si involutie progresiva de la 18 luni la 6 ani

- Hemangiomul matur de tip capilaro Hemangiom plan o Aspec de pata de vino Sunt prezente de la nastere – localizare predilecta la nivelul feteio Nu prezinta tendinta de evolutie sau regresiune

- Hemangiomul matur capilaro-venoso Tumefactii moi, depresibile care cresc in volum la efort sau la planso Pot fi mici si bine delimitate sau mari cu extindere difuza

- Hemangioame mature arterio-venoaseo Cele mai grave – important potential evolutin imprevizibilo In copilarie poate fi total asimptomaticao Mai tarziu evoleaza spontan sau dupa un traumatismo Examinari complementare la 2-6 luni

- TRATAMENT o Hemangioame imature – se asteapta involutia spontanao Pata de vin – excizie si grefao Capilaro-venoase – imposibil de excizato Arterio-venoase – expectativa sau exereza chirurgicala + embolizare

32. Sindromul Sturge- Webber

- asociaza angiomatoza cutanata si cerebrala unilaterala, manifestari neurologice polimorfe, retard psihic, manifestari oculare- presupune existenta unor hemangioame faciale plane, hemangioame meningoencefalice homolaterale cu simptomatologie cerebrala de focar si retard psihic.

33. Clasificare chisturilor osoase maxilare

- chisturi epitelialeo odontogene

de origine inflamatorie (provin din resturile Malassez)

• chist radicular• chist rezidual• chist colateral inflamator• chist paradentar

de dezvoltare• chist folicular• chist de eruptie• chist lateral parodontal• chist gingival al copiilor• chist gingival al adultilor• chist odontogen calcificat• chist primordial

o neodontogene• chist median nazo-palatin• chist median palatin posterior• chist median alveolar superior• chist median alveolar superior• chist median mandibular• chist globulo-maxilar• chist nazolaveolar

- chisturi neepiteliale• chist osos simpl traumatic• chist osos anevrismal• cavitati osoase idiopatice

- chisturi asociate in sinusul maxilaro chist mucozal benign al sinusuluio chist ciliat chirurgical al maxilarului

34. Keratochistul odontogen (chistul primordial)

- se dezvolta in locul unui dinte prin degenerarea lamei dentare a unu dinte normal sau supranumerar

- este descoperit in zona in care un dinte nu a reusit sa se dezvolte- evolueaza multa vreme asimptomatic, durerea apare tarziu- se pot suprainfecta si pot afecta partile moi- dupa excizie – risc de 30% de recidiva

35. Chistul folicular

- se dezvolta in legatura cu dintii ramasi inclusi in grosimea maxilarelor- chistul folicular al M3 evolueaza in unghi si ram mandibular- poate fi voluminos iar M3 deplasat in diferite directii- chistul folicular al C este de dimensiuni mai reduse- deformarile maxilarelor se produc destul de tardiv

36. Chistul de eruptie

- = chist odontogen localizat superficial in jurul coroanei unui dinte, cel mai des un d temp

- Mucoasa care il acopera este intinsa, subtiata, culoare albastruie- Elastic, fluctuent si nu este dureros spontan doar la presiune- Mucoasa acopera coroana dintelui- Tratament

o Excizia zonei de mucoasa sau incizia mucoase cu eliminarea continutului

37. Chistul gingival al adultului

38. Chistul gingival al noului nascut

- =chist odontogen de dezvoltare- Provine din resturile lamei dentare- Nu necesita tratament deoarece dispare sau este penetrat de dd temporari subadiacenti

39. Chistul nazo-palatin

- = chistul canalului incisiv- Se dezvolta in portiunea mediana intre radacinile IC- Se form din cell epiteliale care se gasesc pe peretii canalelor incisive, evolueaza de obicei

in ambele canale- Cresterea in dimensiuni este extreme de lenta 30-70 de ani- Clinic: apare o tumefactie la nivelul papilei incisive sau vestibular median imediat sub fren- Evolutie palatinala – se scurge o secretie mucopurulenta – senzatie de sarat- Evolutie vestibulara – consistenta elastica- Pe masura ce chistul se dezvolta IC isi pierd vitalitatea

40. Chistul median palatinal

41. Chistul nazo-labial (nazo-alveolar)

- =chist extraosos care isi are originea in portiunea inferioara a can nazo-lacrimal- Se formeaza dintr`un tesut remanent- Cel mai frecvent evolueaza spre peretele lateral al fosei nazale sub cornetul inferior, pot

eroda osul- Are consistenta elastica, nu e dureros decat daca se suprainfecteaza

42. Chist globulo-maxilar

- =chist endoosos care se dezvolta intre incisivii laterali si CS => divergenta radacinilor- Se dezvolta la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal intern- Evolueaza multa vreme endoosos, asimptomatic- Se descopera intamplator in urma unor radiografii de rutina- Se suprainfecteaza dupa mortificarea IL- Se exteriorizeaza tardiv de obicei Vestibular

43. Chistul radicular

- cea mai frecventa categorie de chisturi de maxilar- sunt o urmare a unei infectii pulpare cronice care se extinde in tesuturile periapicale

formand un granulom

- datorita vascularizatiei deficitare celulele din centrul granulomului se lizeaza producand microchisturi

- microchisturile conflueaza si formeaza cavitati din ce in ce mai mari- lent si progresiv se produce rezorbtia peretelui osos al chistului - continutul chistului este lichid

44. Ameloblastomul

- = tumora benigna care se dezvolta din ameloblaste sau epiteliul altor chisturi- La mandibula – zona unghiului ; la maxilar – tuberozitate- Debuteaza cel mai frecvent endoosos, nu invadeaza partile moi- Creste lent, deformeaza osul si poate mobiliza dintii- Tratament

o Chiuretaj – ameloblastom mico Rezectie osoasa – ameloblastoame extinse

45. Odontomul – patogenie, aspecte clinice

- =tumora odontogena mixta care prezinta capacitatea de a elabora tesut dentar existent si in dintele matur

- Potential de crestere redus- Forme

o Odontomul compus – contine tesuturi dure dentare asemanatoare dintelui Crestere lenta Frecvent la grupul frontal , determina incluzie

o Odontomul complex – contine tesut dentar dezorganizat – masa calcificata Poate suferi transformari ameloblastice

46. Mixomul odontogen – patogenie, aspecte clinice

- =tumora de origine mezodermala, cu crestere invaziva, agresiva cu tendinta de recidiva- Localizat numai la oasela masivului facial- Provinde din mezenchimul mugurelui dentar inainte sau dupa calcifiere- Evolutie asimptomatica indelungata fiind urmata de eruptia asimetriei faciale si deplasari

ale dintilor- Distruge osul adiacent si invadeaza partile moi

47. Cementoblastomul – patogenie, aspecte clinice

- Leziunea provine din tesutul conjunctiv al ligamentului periodontal sau din portiunea apicala a foliculului dentar

- Se produce prin traumatisme si iritatii din zona dintilor sau osului- Tumora in general de dimensiuni mici- Localizare predilecta la mandibula in zona PM- Tumora se dezvolta lent, asimptomatic , se descopera intamplator in stadiul endoosos- In faza de exteriorizare se dezvolta spre vest sau oral deformand procesul alveolar- De regula dintii implicati raman vitali- Tratament

o Tumori mici – chiuretaj si tratam ddo Tumori mari – extractii si rezectie osoasa

48. Osteomul – patogenie, aspecte clinice

- = tumora benigna osteogena formata din os matur- Osul din componenta tumorii poate fi spongios sau compact sau ambele- Localizari frecvente

o Mandibula – ramul ascendent si condil o Maxilar – os malar , orbita

- crestere lenta si de durata- se exteriorizeaza destul de lent- produce deformarea regiunii, jena, dureri, deplasari dentare- poate evolua spre orbita cu deplasarea globului ocular- tratament

o extirpare chirurgicala

49. Condromul – patogenie, aspecte clinice

- = tumora benigna destul de rara, compusa din cartilaj matur cu lichid vascos- La mandibula – se dezvolta in regiunea simfizara, coronida si condil- La maxilar – canal incisiv, apofiza malara, palat, creste alveolare- Se dezvolta la periferie fiind vizibile inca din faza incipienta- Creste lent- Tratament chirurgical

50. Malformatii vasculare cu interesare osoasa – aspecte clinice, diagnostic diferental, tratam

- = malformatii ale vaselor micro si macroscopice cu modificarea fluxului sanguin arterial si venos

- Simptomele difera in functie de marime, localizare si alti factori ( infectii , parodonto)- Cel mai frecvent simptom – hemoragia spontana in jurul coletului dentar- Sangerari prelungite dupa extractii- Alte simpt: asimetrie faciala, durere, senzatie de presiune, dureri dentare si oculare- Extractia poate duce la hemoragii mari care uneori pot fi fatale- Tratament

o Metode nechirurgicale: radioterapie, scleroterapieo Metode chirurgicale: ligaturarea vaselor, chiretaj sau rezectia leziunilor

51. Clasificare TNM pentru infrastructura maxilarului

-T0 – tumora neevidentiabila-T1 – tumora cu diam pana in 2 cm-T2 – tumora cu diam intre 2-4 cm-T3 – tumora peste 4 cm-T4 – tumora care invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporara, celulele etmoide-N0 – limfonoduli nepalpabili-N1 – limfonoduli cu diam pana in 3 cm-N2 – limfonoduli cu diam 3-6 cm-N3 – limfonoduli masivi

52. Particularitati clinice si diagnostic diferential in cancerul de buza

- Clinic: o Debuteaza pe fondul unei leziuni cu potential de malignizareo Debut superficial sau interstitialo Evolueaza lent, poate invada buza in totalitate si comisura bucala, regiunea

mentoniera, tegumentele si mucoasa geniana

53. Particularitati clinice si diagnostic diferential in cancerul limbii si planseul bucal

- clinic –cancerul limbiio in faza de debut – asimptomatic sau discreta senzatie de discomforto debut superficial – ulcerativ – des, inerstitial raro ulceratia se adanceste treptat si devine dureroasa la stimulio ulceratia devine agresiva si se etinde in suprafata si profunzime

dg diferential• angiom• chist dermoid• fibrosarcom

- clinic –cancer de planseu bucalo sediul de predilectie : planseul anterior median sau paramediano intereseaza si frenul cu dureri moderate care se accentueaza treptato debut sub forma ulcerativa sau nodulara

dg diferential• litiaza can Warthon• chist dermoid al planseului• ranula

54. Particularitati clinice si diagnostic diferential in cancerul mucoasei jugale

- factori principali : tutun , alcool- traumatisme mecanice produse de dd, resturi radic, igiena deficitara- debut asimptomatic dar devine repede dureros- cea mai frecventa este forma ulcerativa- tumora devine foarte dureroasa, tulb de masticatie- dg diferential

o ulceratii traumatice de origine dentarao ulceratii tuberculoaseo ulceratii sifiliticeo ulceratii herpetice

55. Particularitati clinice si diagnostic diferential in tumori maligne ale fibromucoasei palatului dur

- factori : abuz de tutun , fumatul cu pipa- cel mai frecvent in 1/3 mijlocie si 1/3 posterioara- debut asimtomatic, senzatie de jena - leziuni eritematoase cu eroziuni sau ulceratii discrete- treptat se adanceste si isi ingroasa marginile, devine infiltrativa si se extinde in suprafata- dg diferential

o ulceratii banale si proteticeo afte recidivante

56. Osteosarcomul57. Condrosarcomul

58. Tumori maligne de infrastructura – semne clinice, dg diferential

66. Litiaza glandei submandibulare

- prezinta o perioada de latenta in care bolnavii nu au nici o tulburare chiar daca elimina mici calculi

- ulterior in timpul meselor usoara durere sub limba si in regiunea submandibulara- tumefactie care dispare dupa masa- Colica salivara

o Migrarea calucului si spasmul peretelui canalului salivaro Durere vie in limba si planseu

- Abcesul salivaro Supuratie in glande si in canalele secretoareo Tumefactia se dezvolta endobucal

- Tumora salivarao Se dezvolta in urma infectiilor repetateo Sclerozarea glandei

67. Litiaza glandei parotide

- mai rara decat litiaza submandibulara, deoarece canalul secretor nu ingaduie patrunderea corpilor straini

- sediul calculului este in portiunea maseterina sau jugala a canalului Stenon- durere in obraz si in regiunea maseterina- papila canalului tumefiata la examenul endovbucal, congestionata - la presiune exercitata pe glanda prin orificiu se scurge saliva tulbure sau puroi

71. Sindromul Sjogren

- =sialoza, alterarea parenchimului glandular- Mai frecvent la femei dupa varsta de 40 de ani - Manifestari buco-faringiene

o Hiposialeo La presiune pe glanda se scurge putina saliva cu aspect mucoido Parotidele la inceput voluminoase apoi sa atrofiaza nemaiputand fi percepute la

palpare- Manifestari oculare

o Conjunctiva uscata cu senzatie de arsura oculara sau de corp strain- Manifestari articulare

o Artritele articulatiiloro Evolueaza spre reumatism deformant

72. Adenomul plemorf parotidian

- =tumora mixta cu structura epiteliala si mezenchimala- Masoara de la cativa mm pana la 6 cm ( grav 20cm)- La parotida – cel mai frecvent sub lobul urechii

o Cel mai frecvent e situat in portiunea superficiala a glande deasupra n facialo Lobul parotidian profund e interesat foarte raro Glanda este marita in totalitate

- La mucoasa palatina – pe palat dur paramedian- Submandivular – senzatie de tensiune in glanda fara a fi dureroasa- In localizarile de bolta, obraz sau limba – foarte multa vreme nedureroasa

73. Semne clinice de malignizare a adenomului pleomorf

- accelerare brusca a cresterii tumorii- neregularitatea suprafetei si a consistenei- desen vascular mai accentuat la suprafata tegumentelor- paralizia unor ramuri sau tot nervul facial- aparitia adenopatiei regionale- senzatia de tensiune si de presiune se transforma in durere- starea generala se altereaza

74. Chistadenolimfomul papilar – tumora Warthin

- localizat de regula in glanda parotida, exceptional in glanda submandibulara- mai frecvent la barbati- evolutie lenta, nedureroasa- fara adenopatie si fara paralizia n facial- bine incapsulat are o conistenta elastica, poate fi confundat cu lipomul- tratament chirurgical – extirpare

75. Carcinomul muco-epidermoid al glandelor salivare

- mai frecvent la persoanele varstnice si au malignitate mare- debut nodular – adesea neglijat- apare durerea, creste in volum, aparitia precoce a paraliziei de facial- tratament chirurgical urmat de iradiere si tratament cu citostatice

76. Carcinomul cu celule ancioase al glandelor salivare

- rare, se confunda cu tumora Warthin- caracter semimalign- tumora incapsulata, rotunda sau lobulata- consistenta moale- tratament – parotidectomie totala, n facial nu este afectat

77. Carcinomul adenoid chistic

- cea mai frecventa forma de carcinom al glandelor salivare- localizat cu predilectie in glandele cu secretie de tip mucos- debuteaza sub forma unor noduli- durerea apare precoce iar tumora devine infiltranta, adera la piele pe care o poate ulcera- in localizarile pe bolta ulceratia apare repede- localizarile in parotida produc paralizie de nerv facial- tumora poate da metastaze la plamani, oase, creier, piele- tratament

o extirparea in totalitate a glandei si supraveghere in timp

78. Interventiile chirurgicale pentru tumorile benigne ale glandelor parotide – standardizare in functie de localizarea si extinderea tumorii

- in cazul tumorilor benigne sunt indicate parotidectomiile segmentare- bolnavul asezat in decubit dorsal cu capul in extensie rotat de partea sanatoasa- parotidectomii segmentare indicate in

o tumori benigne (lipom, limfangion, chist)o chist adenolimfoid (tum Warthin)o adenopatiile sistemiceo parotiditele nodulare

- parotidectomii largite indicate in o tumori maligne primare sau recidivante din jurul glandei parotide

80. Luxatia temporo-mandibulara anterioara acuta

- poate fi unilaterala sau bilaterala- produsa de :

o deschiderea exagerata a guriio caderi pe menton cu gura deschisao manopere medicaleo traumatisme apicate pe ram

- semne cliniceo durere vie in momentul produceriio cracment interarticular si imposibilitatea inchiderii guriio gura deschisao incontinenta salivarao pb de fonatie, deglutitie, masticatie

- tratamento Tehnica Nelaton

Se aplica policele bilateral pe molari Cu celelate degete se prinde unghiul Se coboara si se impinge mandibula sper posterior cu ridicarea mentonului Cracment -> condilul a ajuns in cavitatea glenoida Gura se inchide brusc

81. Luxatia temporo-mandibulara posterioara

- sunt rare si frecvent insotite de fractura peretului anterior al conductului auditiv- produsa de

o loviri sau caderi pe menton cu gura inchisao e favorizata de absenta molarilor

- semne cliniceo contractura spastica a muschilor ridicatorio paralizii facialeo tulb de fonatie, deglutitie, masticatie

- tratamento tratament ortopedic: reducere si imobilizareo anestezie locala pentru relaxare musculara

84. Clasificarea despicaturilor labio-maxilo-palatine

- Despicaturile palatului primar (buza si alveola)o Unilateraleo Bilateraleo Mediane

- Despicaturi ale palatului secundaro Totale o Partialeo Submucoase

- Despicaturi ale palatului primar si secundaro Unilaterale (totale sau partiale)o Bilaterale (totale sau partiale )o Mediane

86. Abcesul spatiului submandibular – semne clinice, dg diferential, tratament

- sp submandibular face parte din lojile planseului bucal si este situata inauntrul ramului orizontal

- Semne cliniceo Debut cu un infiltrat dureros situat pe fata interna a ramului orizontalo Tumefactia evolueaza rapid si se exteriorizeaza in regiunea submandibulara, unde

bombeaza mascand relieful marginii inferioare a madibuleio Se poate extinde si in regiunea mentonierao Tegumente destinse si lucioaseo Palparea extrem de dureroasa

- Dg diferentialo Adenita supuratao Submaxilita litiazica acuta supuratao Abces in semilunao Abces de loja sublingualao Abces de zona submentonierao Flegmon de planseu bucal

- Tratamento Se recomanda cat mai repede – risc de difuzare a infectiei o Deschidere

Pe cale cutanata – in supuratii masive si in supuratii cu tendinta de cronicizare dupa AB

Pe cale endoorala – supuratii in zona posterioara a lojei, cand abcesul bombeaza in dreptul ultimilor molari

87. Abcesul spatiului maseterin

- sp maseterin e situat intre fata externa a ramului vertical al mandibulei, de`a lungul mm maseter

- Semne cliniceo Tumefactie de la unghi pana la arcada temporo-zigomaticao Palpare f dureroasao Pielea in tensiuneo Edem de vecinatate in obrazo Dureri la miscarile mandibulei

- Dg diferentialo Abcesul obrazului o Abces parotidiano Parotidita acuta supuratao Osteomielita ramului ascendent

- tratament o deschidere exo sau endoorala

88. Flegmonul planseului bucal.

- = proces infectios, gangrenos care cuprinde tesuturile planseului oral (lojile submand, subling, subment)

- Semne cliniceo Debut prin tumefactia lujii sublinguale care se extinde rapid in reg submentoniera si

submandibularao Tumefactie voluminoasa, masiva care se extinde bilateral inapoia goniono Tegumentele in tensiuneo Endooral – mucoasa sublinguala bombeaza bilateralo Limba marita de volumo Trismus, deglutitie dureroasa, tulb de fonatie, respiratie dificila, halena fetida

- Dg diferentialo Supuratiile supramilohioidiene

o Litiazele submandibulareo Adenopatiile metastazuce suprainfectate

- Tratamento Asociere tratament chirurgical cu cel medicamentoso Incizie in forma de potcoava inapoia arculului mandibular de la un gonion la altulo Drenaj cate 2 tuburi in fiecare loja

89. Flegmonul difuz hemifacial.

- intereseaza toale lojile profunde si superficiale ale fetei ( obraz, loja maseterina, fosa temporala, fosa infratemp, loja submandibulara, sinus maxilar si orbita )

- Semne cliniceo Afectiunea debuteaza ca o supuratie in obraz sau mai rar in loja submandibularao Simptome asemanatoare supuratiiloro Ulterior inflamatia capata un caracter difuz -> o tumofactie enorma edematoasao Deformeaza obrazul , regiunea parotida si regiunea maseterina si se intinde si in

regiunea temporala si palpebralao Reliefurile osoase sunt sterseo Endooral mucoasa obrajilor si a buzelor tumefiata si poarta amprenta dintilor

- Dg diferentialo Supuratiile de obrazo Tumorile jugale

- Tratamento Incizie si drenaj chirurgical, terapie antiinfectioasa si antibioticao 4 linii de incizie

Temporala Suprazigomatica Infraorbitala Submandibulara

90. Osteomielita acuta supurata

- = proces infectios extensiv care intereseaza portiunea medulara, sistemul haversian, corticala, si periostul maxilarelor

- Forma supurata acuta este cea mai frecventa- Semne clinice:

o Debut brusc infectie acuta locala si regionalao Tumefactie difuza

o Tegumente destinse, lucioaseo Trismuso Mucoasa bucala congestionatao Dd durerosi spontan si la percutieo Dureri intense pulsatile, localizate in zona inflamata cu iradieri in jumatatea

respectiva a feteio Osul ingrosat difuz si dureros

- Dg diferentialo Osteita corticalao Supuratiile periostale

91. Actinomicoza cervico-faciala

- infectie cu evolutie subcutanata sau cronica provocata de microorganismele din familia actinomicetelor

- Semne cliniceo Forme variate de la un nodul mic pana la tumefactii care cuprind zone intinse de

tesuturio Debut lento Tumefactie nodulara putin dureroasa sau supuratie maxilara cu caracter acuto In perioada de stare

Tumefactie dura, lemnoasa pe care se formeaza mici abcese ovalare Tegumentele rosii Pielea se ingroasa

o Trismus in localizarile maseterine- Diagnostic

o Clinic si de laborator cu prelevare din zona relevanta- Dg diferential

o Afectiuni inflamatorii perimaxilareo Osteite si osteomielite fistulizateo Cu infectii din sifilis/tuberculoza

- Tratamento Terapie chirurgicala prin deschiderea si aerisirea tuturor abceselor si indepartarea

focarului cauzal o Se urmareste evolutia clinica