42824483-chirurgie-caiet

Tema 15Pancreatita acută

1001. Semnul CULLEN in pancreatita acuta este reprezentat de:A. Echimoza sub ligamentul inghinalB. Echimoza pe flancuriC. Echimoza periombilicalaD. Echimoza scrotalaE. Echimoza epigastrica

Rc: C (Angelescu Vol. II pag 1994)

1002. Pancreatita acuta la alcoolici este explicata prin:A. Interventia factorului vascularB. Pasajul calculilor prin tractul biliarC. Spasmul oddianD. Gastroduodenita cronicaE. Diskineziile duodenale

Rc: C, D, E (Angelescu Vol. II pag 1990)

1003. Care din afirmatiile referitoare la durerea din pancreatita acuta sunt adevarate ?A. Are debut lent, progresivB. Are debut bruscC. Atinge intensitatea maxima in cateva zileD. Atinge intensitatea maxima in cateva oreE. Persista cel putin 3-4 zile

Rc: B, D (Angelescu Vol. II pag 1993-1994)

1004. Care din afirmatiile referitoare la tratamentul chirurgical in pancreatita acuta sunt adevarate ?A. Vizeaza eliminarea litiazei biliare (la cele de cauza litiazica)B. Nu are obiect decat in momentul constituirii necrozelor infectateC. Isi propune oprirea evolutiei bolii prin decapsulare pancreatica sau foraj

pancreaticD. In cazul pancreatitei necrotico-hemoragice de referinta este necrosectomia, cu

menajarea pancreasului sanatosE. In cazul pancreatitei necrotico-hemoragice de referinta sunt rezectiile

pancreatice reglateRc: A, B, D (Angelescu Vol. II pag. 2005)

1005. In algoritmul terapeutic al necrozei pancreatice obiectivate computer-tomografic, care atitudine nu este adecvata ?A. Debridare in cazul necrozei infectateB. Observare in cazul necrozei neinfectateC. Laparotomie precoce in afara unor perforatii gastro-intestinale precoceD. Interventie pentru oprirea unei hemoragii determinate de un fuzeu necrozantE. Sfincterotomie endoscopica pentru rezolvarea calculului inclavat in papila

Rc: C (Angelescu Vol. II pag. 2004, 2005, 2006)

1

1006. Complicatiile evolutive propriu-zise ale pancreatitei acute sunt:A. Tumora de cap de pancreasB. Sechestrul pancreaticC. Abcesul pancreaticD. Pancreatita cronicaE. Pseudochistul pancreatic

Rc: B, C, E (Angelescu Vol. II pag. 1999)

1007. Factorii precipitanti cei mai frecventi ai aparitiei MSOF pe parcursul primei saptamani a PA sunt:A. Infectia pancreaticaB. HipoxiaC. Abcesul pancreaticD. Organizarea necrozeiE. Socul circulator

Rc: B, E (Angelescu Vol. II pag.2000)

1008. Referitor la scorul Baltasar din PA, urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia :A. Este o clasificare clinicaB. Stadiul C reprezinta inflamarea pancreasului si tesutului peripancreatic cu

conservarea conturului glandularC. Stadiul B arata un pancreas marit de volum cu contur pastratD. Stadiul D arata prezenta unei colectii peripancreaticeE. Cuprinde 4 stadii

Rc: A, B, E (Angelescu Vol. II pag 1998)

1009. Scopul terapiei in PA este reprezentat de:A. Stoparea progresiunii locale a boliiB. Antibioticoterapie profilacticaC. Profilaxia instalarii insuficientei organelor tintaD. Nutritie parenterala agresivaE. Bolnavii cu forme grave pot fi operati in urgenta imediata

Rc: A, C (Angelescu Vol. II pag 2003)

1010. Diagnosticul biologic din pancreatita acuta arata cresterea:A. Amilazemiei,B. Amilazuriei, C. Glicemiei,D. Lipazemiei,E. Calcemiei.

Rc: A, B, C, D (Angelescu vol. II, pag. 1994-1995)

2

Tema 17Cancerul colorectal

1011. Din punct de vedere macroscopic cancerul colo-rectal se poate prezenta sub urmatoarele forme:

A. Forma exofiticaB. Forma polipoidaC. Forma coloidaD. Eroziunea superficialaE. Forma anulara

Rc: B,C,E (Angelescu Vol. II pag 1667)

1012. Conform clasificarii Dukes stadiul C al cancerului colo-rectal este caracterizat prin:

A. Tumora este limitata la mucoasaB. Prezenta metastazelor limfoganglionareC. Prezenta invaziei in organele invecinateD. Tumora ajunge pana la subseroasaE. Prezenta metastazelor la distanta

Rc: B (Angelescu Vol. II pag 1669)

1013. Care din urmatoarele examinari se pot folosi ca teste screening in cancerul colo-rectal la subiecti asimptomatici ?

A. Testul sangerarii oculteB. Palparea ganglionilor inghinaliC. ColonoscopiaD. Markerii tumoraliE. Curba ponderala

Rc : A,C,D (Angelescu Vol. II pag 1675)

1014. Amputatia rectosigmoidiana Miles presupune:A. Interventii chirurgicale seriate la interval de 3-6 luniB. Indepartarea aparatului sfincterianC. Extirparea tesutului conjunctiv perirectal si a limfonodulilor regionaliD. Coborarea transanala a bontului sigmoidianE. Jupuirea mucoasei canalului anal cu pastrarea sfincterului

Rc: B,C (Angelescu Vol. II pag 1718)

1015. Complicatiile perforative ale cancerului rectal se pot produce prin:A. Corpi straini cantonati la nivelul tumoriiB. Volvulusul tumoral urmat de necrozaC. Paraziti intestinaliD. Necroza partiala a tumoriiE. Distensie in amonte de tumora - perforatia diastatica

Rc: D,E (Angelescu Vol. II pag 1721)

3

Tema 19Litiaza biliară

1016. Obstacolele de la nivelul sifonului vezicular, incriminate in etiopatogenia litiazei veziculare sunt :A. Stenozele sclero-inflamatorii ( tip cistic )B. Modificarile distrofice cervico – cistice ( adenomiomatoza, colesteroloza )C. Anomalii congenitale ale sifonului ( hiperplazia valvelor Heister )D. Diskinezii cervico – cisticeE. Stenozele tumorale

Rc: A,B,C,D (Angelescu Vol. II pag 1916 )

1017. Ce procentaj din cazurile cu litiaza veziculara evolueaza spre perforare in peritoneu liber?A. 1 %B. 5 %C. 10 %D. 25 % E. 50 %

Rc: A (Angelescu Vol. II pag 1922 )

1018. Complicatiile litiazei veziculare sunt :A. InfectioaseB. MigratoriiC. Fistulare si perforativeD. NeoplaziceE. Hemoragice

Rc: A,B,C,D (Angelescu Vol. II pag 1920-1922 )

1019. In diagnosticul diferential al colecistitei cronice litiazice trebuie avute in vedere urmatoarele afectiuni :A. Ulcerul duodenalB. Pancreatita cronicaC. Peritonita de etiologie apendicularaD. Colica renala dreaptaE. Colica hepatica prin distensia capsulei Glisson din insuficienta cardiaca

Rc : A,B,D,E (Angelescu Vol. II pag 1919)

1020. Care sunt formele clinice ale litiazei veziculare ?A. LatentaB. UlceroasaC. DureroasaD. DispepticaE. Neoplazica

Rc: A,B,C (Angelescu Vol. II pag 1916 )

4

1021. Litotritia extracorporeala in litiaza biliara este contraindicata in :A. SarcinaB. Absenta complicatiilor biliareC. Ulcer gastro-duodenalD. Calculi urici < 3 cmE. Anevrism regional

Rc: A,C,E (Angelescu Vol. II pag 1923 )

1022. Probleme de diagnostic al colecistitei acute se intalnesc la :A. BatraniB. PolitraumatizatiC. CardiaciD. ImunodeficitariE. Pacienti diabetici

Rc: A,B,D,E (Angelescu Vol. II pag 1919)

1023. Ce forme imbraca colecistita cronica litiazica ?A. Forma hiperplazicaB. Forma cataralaC. Forma scleroatroficaD. Forma gangrenoasaE. Forma flegmonoasa

Rc: A,C (Angelescu Vol. II pag 1920 )

1024. Care este cea mai frecventa cauza de abdomen acut chirurgical de origine biliara? A. Fistulele bilio-digestiveB. Icterul mecanicC. Fistulele bilio-biliareD. Colecistita acutaE. Hidropsul vezicular

Rc: D (Angelescu Vol. II pag 1918 )

1025. In evolutia colecistitei acute poate aparea :A. Plastronul vezicularB. PiocolecistulC. Peritonita biliaraD. Abcesul subhepaticE. Degenerare maligna

Rc: A,B,C, D (Angelescu Vol. II pag 1920 )

5

Tema 29Cancerul de sân

1026. Factorii de risc implicati in etiologia cancerului mamar sunt:A. Iradierea regiunii toracice mai ales înainte de 30 de ani.B. Mutatia genetica BRCA 2.C. Varsta tanara.D. Multiparitatea, si alaptarea.E. Antecedentele familiare de cancer mamar.

Rc: A,B,E. (Angelescu Vol. II pag 1188)

1027. Caile principale de drenaj limfatic ale glandei mamare sunt reprezentate de:A. Calea axilara.B. Calea transpectorala.C. Calea presternala.D. Calea retrosternala.E. Calea mamara interna.

Rc. A,E (Angelescu Vol. II pag 1191)

1028. Semnele clinice de alarma pentru tumorile maligne mamare sunt:A. Tumori de consistenta moale.B. Bine delimitate.C. Aderente de planurile superficiale si profunde.D. Manevra Tillaux pozitiva.E. Prezenta semnului cojii de portocala.

Rc: C,D,E (Angelescu Vol. II pag 1193)

1029. Semnele mamaografice care pledeaza pentru malignitatea unei tumori mamare sunt:A. Opacitatea cu contur difuz sau sub forma de plaja noroasa cu contur strers.B. Prezenta spiculilor si a microcalcificarilor grupate.C. Lipsa haloului peritumoral.D. Subtierea lizerelului cutanat.E. Prezenta macrocalcifierilor.

Rc: A,B(Angelescu Vol. II pag 1194)

1030. Factorii de prognostic implicati in evolutia pacientelor operate cu cancer mamar sunt:A. Volumul tumorii.B. Gradul de diferentiere.C. Starea ganglionilor axilari.D. Prezenta receptorilor hormonali.E. Nivelul glicemiei.

Rc: A,B,C,D (Angelescu Vol. II pag 1198)

6

Tema 36Traumatismele abdominale

1031. Cel mai frecvent organ interesat in traumatismele abdominale este:A. FicatulB. StomaculC. Vezica urinaraD. SplinaE. Pancreasul

Rc: D (Angelescu Vol. II pag 2103)

1032. Semne locale abdominale in cazul leziunilor traumatice de splina sunt:A. Durere spontana in hipocondrul stang cu iradiere in umarul stang(semnul

Kehr)B. Durere spontana in hipocondrul stang cu iradiere in flancul stang(semnul Kehr)C. Semnul von Wahl D. Semnul BalanceE. Semnul Courvoisier-Terrier

Rc: A, D (Angelescu Vol. II pag 2104)

1033. In tipul IV de traumatism pancreatic arsenalul terapeutic cuprinde:A. Duodeno-pancreatectomiaB. Pancreatectomia subtotalaC. Colangiografia intraoperatorieD. Pancreatectomia distalaE. Evaluarea ampulei

Rc: A, C, E (Angelescu Vol. II pag 2103)

1034. Hematoamele retroperitoneale posttraumatice mari sunt cele:A. Care se intind de la fundul de sac Douglas pana la polul superior renalB. Care se intind de la fundul de sac Douglas pana la polul inferior renalC. Care sunt localizate numai la nivelul bazinuluiD. Nu exista o asemenea clasificareE. Care cuprind intreg retroperitoneul


1035. Indicatiile clare ale CT abdominal la traumatizati sunt urmatoarele:A. Bolnavi cu traumatisme craniene inchiseB. Bolnavi cu traumatisme craniene deschiseC. Bolnavi cu hematurie dar stabili hemodinamicD. Bolnavi cu fracturi pelviene si sangerare semnificativaE. Bolnavi cu hemodinamica stabila dar cu examen clinic abdominal echivoc

Rc: A, B, C, D (Angelescu vol. II, pag. 2099)

1036. Despre revarsatul Morel-Lavalle sunt adevarate afirmatiile:A. Se datoreaza rupturilor musculare cu sangerare difuzaB. Este consecinta leziunilor ramurilor arterei epigastrice superioare sau

inferioare

7

C. Apare de obicei dupa impactul tangential al agentului vulnerant cu peretele abdominal profund

D. La examenul clinic este prezent semnul BouchacourtE. In revarsatele mici se practica punctie evacuatorie si pansament compresiv

Rc: C, E (Angelescu vol. II, pag. 2093-2094)

1037. Semne obiective in socul hemoragic generat de traumatismele abdominale grave sunt:A. Tendinta la colapsB. Contractura muscularaC. VarsaturiD. OligoanurieE. Abdomen balonat cu matitate decliva deplasabila

Rc: A,D,E. (Angelescu vol. II, pag.2095)

1038. Manevra Pringle in traumatismele hepatice consta in:A. Consta in clampajul digital sau cu lat al pediculului hepaticB. Consta in aplicarea unei pense clampe nestrivitoare pe artera hepatica comuna

si vena portaC. Nu trebuie sa depaseacsa 15 minute in conditii de hipotermie locala si

sistemicaD. Nu trebuie sa depaseasca 30 de minute in conditii de normotermieE. Realizeaza hemostaza temporara in hemoragiile abundente.

Rc: A,B,E (Angelescu vol. II, pag2106)

1039. Leziunea traumatica splenica de tip II include:A. Hematom subcapsular<10 cmB. Ruptura splenica cu profunzime 1-3 cmC. Hematom cu diametru>5cmD. Interesarea vaselor trabeculareE. Ruptura<1 cm profunzime

Rc: B (Angelescu vol. II, pag 2104)

8

Tema 37 Tumorile maligne gastrice

1040. Cancerul gastric schiros (linita plastica) se caracterizeaza prin:A. Intereseaza numai mucoasa si submucoasa stomaculuiB. Intereseaza toate straturile stomaculuiC. Stomacul este destinsD. Are prognostic bunE. Are prognostic foarte prost

Rc: B,E (Angelescu Vol. II pag 1205-1206)

1041. Manifestarile clinice ale cancerului gastric sunt:A. Greata si varsaturile cand cancerul este localizat la nivelul cardieiB. Hematemeza masiva in peste 50% din cazuriC. AnorexiaD. Greata si varsaturile cand cancerul este localizat la nivelul piloruluiE. Disfagie cand cancerul este localizat la nivelul cardiei

Rc: C,D,E (Angelescu Vol. II pag 1207)

1042. Tipuri de cancer gastric sunt:A. PolipoidB. Schiros (linita plastica)C. Cu localizare superficialaD. UlcerativE. Necrotico-hemoragic


1043. Semne clasice de neoplasm gastric avansat sunt:A. Ganglion limfatic palpabil in fosa supraclaviculara stanga (nodulul lui

Virchow)B. AnorexiaC. Sangerari oculteD. Nodul metastatic ombilical (nodulul Sister-Joseph)E. Ascita masiva

Rc: A,D,E (Angelescu Vol. II pag 1207)

1044. Cancerul gastric precoce este caracterizat prin:A. Cancer limitat la seroasa stomaculuiB. Cancer limitat la mucoasa si submucoasa stomaculuiC. Tipul exofitic (I si IIA) sunt slab diferentiateD. Tipurile morfologice ulcerative sunt slab diferentiateE. Tipurile morfologice ulcerative sunt bine diferentiate

Rc: B,D (Angelescu Vol. II pag 1207-1208)

1045. Tratamentul pacientilor cu cancer gastric este in primul rand:A. RadioterapeuticB. ChirurgicalC. Chimioterapeutic

9

D. HormonoterapeuticE. Imunoterapeutic


1046. Gastrectomia radicala subtotala presupune:A. Rezectia ligamentului gastrocolicB. Ligaturarea si sectionarea arterei gastrice stangi la origineC. GastroduodenostomieD. GastrojejunostomieE. Ligaturarea si sectionarea trunchiului celiac

Rc: A,B,C (Angelescu Vol. II pag 1208)

1047. Limfomul gastric este caracterizat prin:A. Hemoragii digestive graveB. Radioterapia ofera remisie pe termen lungC. Apare frecvent ca o ingrosare a pliurilor epiteliale ale mucoaseiD. Satietate precoceE. Ineficienta radioterapiei

Rc: B,C,D (Angelescu Vol. II pag 1209)

1048. Leiomiosarcomul gastric este caracterizat prin:A. Are origine in musculatura striata a stomaculuiB. Este cea mai frecventa dintre afectiunile gastrice maligneC. Deseori atinge dimensiuni foarte mariD. Se dezvolta in afara lumenului gasttricE. Raspandirea la distanta este precoce

Rc: C,D (Angelescu Vol. II pag 1209-1210)

1049. In stadializarea TNM a cancerului gastric T3 reprezinta:A. Tumora invadeaza structurile adiacenteB. Tumora penetreaza seroasa, fara interesarea structurilor adiacenteC. Tumora care depaseste musculara proprie si se poate extinde in seroasa, dar nu

prin aceastaD. Tumora limitata la mucoasa si submucoasaE. Tumora limitata la mucoasa, fara sa penetreze membrana bazala


10

Tema 38Ocluzia intestinală

1050. In ocluziile intestinale prin strangulare durerea este:A. Surda, continuaB. Brusca, intensa, continuaC. Sincopala, insotita de paloare, anxietate si transpiratiiD. Mai putin violenta, cu evolutie progresivaE. Intermitenta.


1051. Timpanismul juxtaombilical (semnul Laugier) apare in:A. Ocluzia jejuno-ileonului, mai ales prin volvulareB. Ocluzia joasa, prin tumori recto-sigmoidieneC. PeritonitaD. Ocluzia prin tumora ileo-cecalaE. Stenoze incomplete ale colonului

Rc: A (Angelescu Vol. II pag 2173)

1052. Imaginea radiologica specifica ocluziilor ileonului este reprezentata de:A. Imagini hidroaerice rare, mari, cu diametrul vertical mai mareB. Imagini hidroaerice cu diametrul lateral mai mareC. Imagini hidroaerice localizate caudal spre dreapta, organizate in tuburi de orga

sau trepte de scaraD. Absenta imaginilor hidroaericeE. Imagini hidroaerice cu localizare craniala


1053. Obiectivele tratamentului in ocluzia intestinala sunt:A. Reechilibrarea bolnavuluiB. Decompresiunea bolnavuluiC. Rezolvarea cauzei de ocluzieD. Profilaxia recidivelorE. Eliminarea sursei de contaminare bacteriene


1054. In ocluzia intestinala diagnosticul pozitiv se face pe baza:A. Prezentei durerii si intreruperii tranzituluiB. Distensiei abdominale cu varsaturiC. Aparare musculara generalizata cu varsaturiD. Aspectului radiologic de imagini hidroaericeE. Durerii epigastrice insotite de hematemeza si melena

Rc: A, B, D (Angelescu Vol. II pag 2175)

1055. Gravitatea mare a leziunilor colonului este data de:A. Vascularizatia colonuluiB. Dimensiunea colonuluiC. Septicitatea colonului

11

D. Apendicectomia in antecedenteE. Inervatia colonului


12

Tema 39 Apendicita acuta

1056. Cauza frecventa a obstructiei lumenului apendicular in apendicita acuta este:

A. FecalitiB. AscariziC. BariuD. Samburi de fructe E. Viermi intestinali

Rc: A (Angelescu Vol. II pag 1381)

1057. Primul simptom al apendicitei acute este:A. DiareeB. VomaC. ConstipatieD. Durere abdominalaE. Subfebrilitate


1058. Apendicita acuta la gravide este caracterizata prin:A. Incidenta de 1/ 100 de sarciniB. Este mai frecventa pe parcursul primelor doua trimestreC. Pe masura dezvoltarii sarcinii diagnosticul devine mai dificilD. Durerea abdominala si apararea musculara sunt absenteE. Leucopenia

Rc: B,C (Angelescu Vol. II pag 1386 – 1387)

1059. Avantajele apendicectomiei pe cale laparoscopica sunt :A. Durata de spitalizare lungaB. Diminuarea dureriiC. Scaderea infectiilor postoperatoriiD. Timpul operator scurtE. Se poate efectua in anestezie locala


1060. Factorii principali in mortalitatea prin apendicita acuta sunt:A. SexulB. Varsta pacientuluiC. Perforatii aparute anterior tratamentului chirurgical.D. Lipsa tratamentului antibioticE. Alte inbolnaviri


13

UROLOGIE

Tema 41Litiaza urinară

1061. Indicatiile tehnicii de litotritie extracorporeala (ESWL) in litiaza reno-ureterala sunt:

A. Calculi renali cu diametrul de maxim 2-3 cmB. Calculi uretrali lombari pe un rinichi functionalC. Calculi uretrali pelvini pe un rinichi afunctionalD. Sarcina in trimestrul IE. Sarcina in trimstrul III

Rc: A, B (Angelescu Npagina 2835)

1062. Indicatiile tehnicii de nefrolitotomie percutanata (NLP) in litiaza renala sunt:

A. Calculi renali cu diametrul de peste 3 cmB. Calculi uretrali lombari cu diametrul maxim 2-3 cmC. Calculi coraliformiD. Calculi asociind stenoza jonctiunii pieloureteralaE. Orice structura de calculi renali cu exceptia celor cistinici

Rc: A, C, D (pagina 2836-2837, Angelescu N)

1063. Conform clasificarii bolii litiazice sub raport evolutiv (Smith, 1974) litiaza metabolic si chirurgical inactiva este definita ca:

A. Pacienti litiazici stabili in ultimii 3 ani B. Pacienti care au formarat sau eliminat unui calcul in ultimul anC. Pacienti fara recidiva litiazica in ultimii 3 aniD. Pacient litiazic cu colici subintranteE. Litiaza renala mai mica de 3 cm, nedureroasa

Rc: A, C (pagina 2834, Angelescu N)

1064. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la metaplazia malpigiana a uroteliului la pacientii cu litiaza renala:

A. Apare in urma iritatiei cornice de contact a uroteliului cu calculul B. Este o leziune canceroasa C. Nu poate degenera in carcinom urotelial epidermoid D. Este o leziune preneolazicaE. Apare mai ales in insufucientele renale cronice

Rc: A, D (pagina 2828, Angelescu N)

1065. Teoria Randall cu privire la locul anatomic al formarii calculului afirma ca:

A. Materialul litogen se depune pe membrana bazala a tubilor colectori B. Depunerea precipitatelor litiazice se face in interiorul limfaticelor renale C. Depunerea microcalculilor se face ab initio in tubii renaliD. Calculii cistinici se pot forma numai pe suprafata papilei renale

14

E. Placutele Randall formate cad in cavitatea caliceala si vor creste prin apozitii succesive

Rc: A, E (pagina 2827, Angelescu N)

Tema 42Hiperplazia şi carcinomul prostatic

1066. Indicatiile absolute pentru instaurarea unei forme de tratament chirurgical in cazul adenomului de prostata sunt:

A. Retentie incompleta de urina cu un reziduu de cel putin 50 mlB. Insuficienta renala neobstructiva C. Litiaza vezicala secundara D. Infectiile urinare persistenteE. Hematuria macroscopica episodica

Rc: A, C (pagina 2827, Angelescu N)

1067. Semnele iritative ale manifestarii urinare a adenomului de prostata sunt:A. Disurie initialaB. Imperiozitate mictionalaC. Polakiurie diurnaD. Polakiurie nocturna E. Disurie finala

Rc: B, C, D (pagina 2909, Angelescu N)

1068. Care din afirmatiile referitoare la tratamentul cancerului de prostata localizat sunt adevarate?

A. Se adreseaza tumorilor T1, T2 si uneori T3 dar N0 (conform stadializarii TNM)B. Tratamentul de electie este prostatectomia radicalaC. Radioterapia se adreseaza tumorilor T1, T2, dar cu N1

D. Tratamentul de electie este radioterapia interstitialaE. Tratamentul de electie este hormonoterapia

Rc: B, C, D (pagina 2930-2931, Angelescu N)

1069. Blocada androgenica in tratamentul cancerului de prostata in faza locala avansata consta in:

A. Orhidectomie si antiandrogeniB. Analogi LH-RH si antiandrogeniC. Estrogeni si antiandrogeniD. Prostatectomie si antiandrogeniE. Prostatectomie si analogi LH-RH

Rc: A, B (pagina 2931-2932, Angelescu N)

1070. Markerii tumorali ai cancerului de prostata pot fi:A. Antigenul specific prostatic (PSA)B. Fosfataza alcalina prostaticaC. Fosfataza acida prostaticaD. AlfafetoproteinaE. Antigenul specific membranar prostatic

Rc: A, C, E (pagina 2928-2929, Angelescu N)

15

Tema 43Hemoragiile digestive

1071. Hemoragia colonica poate avea ca surse:A. Angiodisplazia,B. Colita ulcerativa,C. Diverticuloza,D. Neoplazii,E. Invaginatia.

Rc: A, B, C, D Schwatz, vol. I, pag. 1070-1071.

1072. Cele mai frecvente cauze de HDI la adolescenti si tineri sunt:A. Diverticulul MeckelB. Boli inflamatorii intestinaleC. Tumori maligneD. DiverticulozaE. Polipi

Rc: A B E (Schwartz Vol I, pag 1071)

1073. Hemoragia de la nivelul intestinului subtire poate fi determinata de:A. Sindrom Mallory-WeissB. Varice intestinaleC. Tromboza mezentericaD. Invaginatia intestinalaE. Infectii enterice

Rc: B, C, D, E (Schwartz Vol I, pag 1070)

1074. Hemoragia digestiva superioara poate fi determinata de:A. Neoplasme gastriceB. Varice esofagieneC. Polipi duodenaliD. Proceduri hepatice percutanateE. Diverticul Meckel

Rc: A,B,C,D (Schwartz Vol I, pag 1076-1068)

1075. Urmatoarele considerente referitoare la TIPS nu sunt adevarate:A. Accesul se realizeaza prin intermediul punctiei venei hepaticeB. Este creat un canal intraparenchimatos intre vena hepatica si un ram major al

venei porteC. Se foloseste un cateter cu balonasD. Se insera stent din metal expandabil cu diametrul de 10 mmE. Este folosit la pacientii cu hemoragie cronica determinate de hipertensiunea

portala Rc: E (Schwartz Vol I, pag 1069)

1076. Urmatoarele afirmatii privitoare la ulcerul de stress sunt adevarate:

16

A. Ulcerul Curling apare la arsiB. Ulcerul Curling apare in traumatismele cranianeC. Ulcerul Cushing apare la arsiD. Ulcerul Cushing apare in traumatismele cranieneE. Apare dupa interventii chirurgicale

Rc: A,D,E (Schwartz Vol I, pag1068)

1077. Leziunile angiodisplazice ale colonului apar mai frecvent la nivelul urmatoarelor segmente :A. CecB. Colon dreptC. Colon stangD. Flexura splenicaE. Colon sigmoid

Rc: A,B (Schwartz Vol I, pag 1070)

1078. Poate reprezenta cauza de HDS consumul urmatoarelor substante:A. SalicilatiB. SteroiziC. Beta-blocanteD. Anticoagulante oraleE. Alcool

Rc: A,B,D,E (Schwartz Vol I pagina 1068)

1079. Care din afirmatiile referitoare la arteriografia efectuata in hemoragiile de la nivelul intestinului subtire sunt adevarate ?A. Identifica locul hemoragiei cand rata sangerarii este ~1-2 ml/minB. Poate identifica tumori sangerande, malformatii arterio-venoase sau

angiodisplaziaC. Evidentiaza hemoragii cu un debit de 0,1 – 0,2 ml/minD. Poate fi repetata in decurs de 30 de ore daca sangerarea e intermitentaE. Nu are nici o valoare

Rc: A, B. Schwartz Vol I pag. 1070

1080. Pacient in varsta de 58 de ani, cunoscut potator se prezinta in serviciul de urgenta cu hematemeza, TA: 90/60 mm Hg, AV : 100/min. la examenul clinic se observa: tegumente icterice, abdomen globulos cu desen vascular accentuat. cauza cea mai probabila de HDS este:A. Ulcer duodenalB. Esofagita de refluxC. Varice esofagiene din ciroza hepaticaD. Sindrom Mallory-WeissE. Ulcer gastric

Rc: C (Schwartz Vol I pagina 1068)

17

ORTOPEDIE

Tema 44Fracturi

1081. Fracturile complete au urmatorul traiect :A. TransversalB. Oblic scurtC. Oblic lungD. SpiroidE. Cominutiv

Rc: A,B,C,D,E (pagina.2306-Angelescu N)

1082. Semnele de certitudine ale unie fracturi sunt :A. Durere in punct fixB. Mobilitate anormalaC. EchimozaD. DeformitateE. Crepitatie osoasa

Rc:B,E (pagina.2308-Angelescu N)

1083. Complicatiile imediate generale ale unei fracturi sunt :A. Embolia grasoasaB. Complicatiile vasculareC. BronhopneumoniaD. Coagularea intravasculara diseminataE. Complicatii articulare

Rc: A,C,D (pagina. 2310-2311-Angelescu N)

1084. Complicatiile locale tardive ale fracturilor sunt :A. Litiaza renalaB. Calus viciosC. PseudartrozaD. Osteoporoza de imobilizareE. Redoare articulara

Rc: B,C,E (pagina. 2312-2313-Angelescu N)

1085. Tratamentul chirurgical al fracturilor se efectueaza cu urmatoarele materiale de osteosinteza :

A. Placa cu suruburiB. Placa cu autocompresiuneC. Tije centromedulareD. Tije elasticeE. Hobanaj

Rc: A,B,C,D,E (pagina. 2318-2323-Angelescu N)

18

Tema 46 Herniile peretelui abdominal

1086. Peretele anterior al canalului inghinal este format din:A. Fascia transversalisB. Aponevroza muschiului oblic externC. Muschiul transvers abdominalD. Muschiul oblic internE. Teaca dreptilor abdominali


1087. Hernia aparuta printre fibrele incrucisate la nivelul liniei albe este:A. Hernia ombilicalaB. Hernia spiegelC. Hernia subombilicalaD. Hernia epigastricaE. Hernia lombara


1088. Cea mai frecventa si mai serioasa complicatie a herniei inghinale este:A. IncarcerareaB. IreductibilitateaC. Atrofia testicularaD. StrangulareaE. Pierderea dreptului de domiciliu


1089. Zone herniare afectate mult mai rar sunt:A. Regiunea femuralaB. OmbiliculC. Gaurile obturatoriiD. Inciziile chirurgicaleE. Linia alba


1090. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in cazul herniei strangulate:A. Vascularizatia viscerului exteriorizat este compromisaB. Apare mai frecvent in cazul herniilor care au orificii mariC. Produc durere intensaD. Nu transmite impulsul atunciu cand pacientul tusesteE. Poate fi fatala

Rc: A,C,D,E (Angelescu Vol. II pag 1582-1583)

1091. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in hernia ombilicala:A. Apare mai frecvent la barbatiB. Apare mai frecvent la femeiC. Ombilicul reprezinta o zona de rezistenta crecuta a peretelui abdominal

19

D. Interventia chirurgicala clasica este hernioplastia MayoE. Strangularea colonului si omentului este destul de frecventa

Rc:B,D,E (Angelescu Vol. II pag 1601)

1092. Herniile inghinale pot fi:A. Dobandite B. EredeitareC. InfectioaseD. CongenitaleE. Degenerative

Rc: A,D (Angelescu Vol. II pag 1587)

1093. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in tratamentul herniilor abdominale:A. La adultul tanar, fara tare organice, este suficienta purtarea unor brauri pentru

rezolvarea hernieiA. Este simptomaticB. Herniile abdominale reductibile nu necesita tratamentC. Braurile si centurile chirurgicale sunt utile pentru tratarea herniilor mici D. Atunci cand interventia chirurgicala este contraindicataE. In general, toate herniile trebuie rezolvate chirurgical

Rc:D,E (Angelescu Vol. II pag 1583)

1094. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:A. Herniile inghinale pot fi directe sau indirecteB. La barbati, strangularea herniilor indirecte poate duce la strangularea

concomitenta a cordonului spermatic si a testicolului C. Herniile femurale sunt mai frecvente la barbatiD. Herniile femurale apar in special la multipare varstniceE. Heniile femurale reductibile pot fi confundate cu o safena varicoasa

Rc: A,B,D,E (Angelescu Vol. II pag 1583)

1095. Referitor la herniile Spiegel, sunt false urmatoarele:A. Apar prin triunghiul lombar superior GrynfelttB. Sunt rareC. Apar printre fibrele incrucisate ale tecii dreptului la nivelul liniei albeD. Cu exceptia celor mari, sunt dificil de diagnosticatE. Herniile prea mici pentru a fi diagnosticate clinic, se pot evidentia frecvent

folosind ecografia si CTRc:A,C (Angelescu Vol. II pag 1601)

20

42824483-chirurgie-caiet

Documents