2.2. Evolutia  comertului electronic si date statistice

 Schimbul Electronic de Date (EDI - Electronic Data Interchange) a aparut prin anii '60 si poate fi considerat stramosul Comertului Electronic (EC - Electronic Commerce). EDI ofera societatilor comerciale posibilitatea sa schimbe documente de afaceri  intr-o forma standard, utilizand mijloace electronice pentru prelucrarea si transmiterea acestora. In acelasi timp bancile utilizeaza retele dedicate pentru Transferul Electronic de Fonduri (EFT - Electronic Funds Transfer). Recent, odata cu cresterea accesibilitatii la Internet, EC a captat interesul consumatorilor individuali si al societatilor comerciale de orice marime si preocupari. Mai mult decat atat, cu tehnologiile avansate disponibile acum, se vorbeste tot mai des de Economia Digitala (DE - Digital Economy). Ideea de baza este ca prin EC putem realiza schimbul de idei, de bunuri, de cunostinte pe langa simpla vanzare/cumparare de produse si servicii. Tehnologiile EC pot fi utilizate pentru a conduce o afacere utilizand pentru comunicare Internet-ul, Intranet-ul sau alte retele de calculatoare. In ultimii ani Internetul a devenit din ce in ce mai utilizat pentru Comertul Electronic. Internetul are o acoperire globala si este prin excelenta descentralizat. Are o structura ierarhica cu nuclee de mare viteza (intre 155 Mbps si 2,5 Gbps) in jurul carora 'cresc' retele regionale si individuale prin care se face accesul utilizatorilor finali. EC depinde puternic de o serie de infrastructuri de baza ale economiei globale, inclusiv de infrastructura retelelor de comunicatii. Cele mai noi realizari tehnologice legate de Internet (rata de transmisie de Gbps, mijloacele sofisticate de asigurare a protectiei datelor, cresterea disponibilitatii si a accesibilitatii, interfata multimedia evoluata etc.) fac Internetul tot mai atractiv pentru EC.

Declaratia comuna Uniunea Europeana - Statele Unite privind comertul electronic scoate in evidenta rolul comertului electronic global in dezvoltarea economiei mondiale in secolul XXI. Se subliniaza, de asemenea, rolul pe care acesta il va avea in dinamizarea intreprinderilor mici si mijlocii: 'In particular, micile companii vor fi capabile sa obtina un acces fara precedent la pietele mondiale cu preturi reduse, iar consumatorii vor fi capabili sa aleaga dintr-o gama tot mai larga de produse si servicii. Comertul electronic va antrena productivitatea in toate sectoarele economiei noastre, va incuraja mai departe atat comertul de bunuri si servicii, cat si investitiile, va crea noi sectoare de activitate, noi forme de marketing si vanzare, noi fluxuri de venituri si, ceea ce este mai important, noi slujbe.

Principalele bariere in dezvoltarea comertului electronic raman problemele legate de securitate si incredere. Pe masura cresterii utilizatorilor casnici de Internet procedurile legate de autentificare si criptare a datelor personale primesc o importanta din ce in ce mai mare si de succesul implementarii lor depinde succesul comerciantilor de pe web.

In prezent,150 de milioane de consumatori folosesc Internetul pentru a cumpara produse, insa numai 30 de milioane cumpara produse din alte tari.

Potrivit statisticilor europene, numarul celor care au cumparat cel putin un produs online a crescut de la 27% la 33% in decurs de doi ani, iar in tari precum Franta, Germania si Marea Britanie 50 la suta dintre utilizatorii de Internet si-au facut cumparaturii online.            In tari ca Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda si Islanda, 91 % dintre utilizatorii de Internet au achizitonat anul trecut diferite produse online.

Rezultatele  studiului privind cumparaturile online spun ca exista inca bariere pentru dezvoltarea comertului online, mai ales la cumparaturile realizate de persoane din alte tari, numarul acestora fiind de doar 7% in 2008, fata de 6% in 2006.

Conform studiilor privind comertul electronic, in prezent, in Romania, exista aproximativ 900 de magazine online active, cele mai multe oferind la vanzare produse din sfera tehnologiei si comunicatiilor. Jocurile

pentru calculator, jucariile, florile, ceasurile si biletele la diverse spectacole se comercializeaza in 30% din magazinele online din Romania.

Cartea si informatia se vand in doar 10% din totalul magazinelor si acelasi procent din totalul magazinelor se ocupa de vestimentatie si moda. In momentul de fata, aproape 5% din totalul site-urilor care functioneaza in Romania sunt destinate activitatilor de comert electronic.

In 2007 s-au lansat magazine care comercializeaza laptopuri, produse de papetarie, retelistica, software, jucarii, auto, incaltaminte, audio, video sau muzica. In 2008 se observa o tendinta de crestere a numarului magazinelor specializate in comercializarea de produse  precum computere, telefoane, filme, arta, produse industriale, auto si imbracaminte.

Informatiile actuale apreciaza ca pentru 2008-2009 produsele din domeniul tehnologiei informatiei  domina comertul online.

 Astfel, 72% dintre cei care au cumparat online in ultimele 12 luni au revenit pentru a achizitiona noi produse, ceea ce inseamna ca au fost multumiti si au devenit clienti fideli ai respectivelor magazine. Doar 21% dintre respondenti au declarat ca au avut probleme cu magazinele online.

Dintre cumparatorii online, majoritatea respondentilor achizitioneaza produse IT&C. 26% dintre respondenti declara chiar ca au cheltuit peste 2.000 de lei in magazinele online romanesti de IT&C pe parcursul ultimului an. Media veniturilor celor care au declarat ca nu  fac cumparaturi online este 1.072 RON/luna, in timp ce media venturilor lunare ale cumparatorilor online este de 1.945 RON.

Institutii acreditate  intentioneaza sa sprijine industria de comert electronic pentru a dezvolta o marca de incredere -un sistem bazat pe un cod de conduita acceptat de magazinele online a carui respectare sa fie certificata de un organism independent.            Acest sistem a fost adoptat in numeroase tari membre ale Uniunii Europene. Se analizeaza si posibilitatea de a elabora, in colaborare cu industria si cu cei care cumpara online, un sistem alternativ de solutionare a disputelor survenite intre cumparatori si magazinele online. Acest sistem ar creste increderea cumparatorilor in comertul electronic, oferindu-le o modalitate mai simpla si  mai rapida de solutionare a disputelor decat cele existente in prezent.

In primele patru luni ale anului, tranzactiile cu cardul pe internet au crescut cu 75% ca numar si cu 80% ca valoare. Pe intregul an este asteptata o crestere cu pana la 50% a sumelor tranzactionate pe internet cu cardul si o crestere a ponderii acestui sistem de plata in comertul electronic general de la 20% la 25%. Piata totala de comert electronic, ce include toate formele de plata, a fost anul trecut intre 230 si 250 de milioane de euro si va creste si anul acesta, chiar daca nu in ritmul de anul trecut. Cresterea e justificata de jucatorii din industrie ca o tendinta fireasca, avand in vedere debutul tarziu al acestui tip de comert pe piata locala, insa si prin prisma crizei care mobilizeaza companiile spre un canal de vanzari in care cash-ul devine disponibil mai rapid.

Totusi, ca valoare medie, cel putin pe primele luni ale anului, s-a inregistrat o scadere de opt procente, de la 84 de euro in 2008 la 77 de euro in primele luni ale acestui an. Pe timp de criza, oamenii sunt mai prudent si cumpara produse mai putin costisitoare. De exemplu, aleg variante mai ieftine de notebookuri sau telefoane mobile sau vacante care sa nu presupuna un efort financiar prea mare. Astfel se explica scaderea valorii medii a unei cumparaturi on-line, suplinita insa de cresterea constanta a numarului de tranzactii. Totusi, cresterea spectaculoasa pentru o perioada ca aceasta, in care majoritatea businessurilor intra pe scaderi justificate de criza, se datoreaza, in parte, insesi crizei. „Avansul acesta reprezinta, in primul rand, evolutia fireasca a comertului electronic. In acelasi timp, in acest avans se regasesc si reactiile oamenilor si ale societatilor comerciale in fata crizei, adica nevoia de cash (disponibil) si nevoia de diversificare a modalitatilor de desfacere.

In perioada ianuarie-aprilie 2009 s-au facut 356.141 de tranzactii, fata de 198.354 de tranzactii in perioada similara a anului trecut. Cele mai multe tranzactii au fost efectuate in lei, respectiv peste 235.000, fata de aproximativ 116.500 in euro si 2.400 in dolari; cu toate acestea, tranzactiile in euro au fost duble ca valoare - 18,5 milioane de euro, cu o valoare exprimata in lei de peste 77 de milioane, fata de 34,95 milioane - valoarea tranzactiilor derulate in moneda nationala.