document33

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar

EXAMENUL DE BACALAUREAT − 2009

Proba scris ă de limba şi literatura român ă − Proba A

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord ă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul efectiv de lucru este de trei ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 008

Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul la fiecare dintre urm ătoarele cerin ţe, cu privire la textul

de mai jos: Stihuri, zburaţi acum din mâna mea Şi şchiopătaţi în aerul cu floare, Ca păsările mici de catifea Ce-ncep în mai să-nveţe şi să zboare. Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi, Ca frunzele-aurite, pentru moarte. Pustnicii tineri, trişti şi delicaţi, Păstra-vă-vor într-un sicriu de carte. Stihuri de suflet, dintre spini culese, Îndurerate-n spic şi rădăcini, Pătrundeţi, înţelese şi neînţelese, În suflete de prieteni şi străini. Şi semănaţi, cu noaptea ce vă naşte, Sfială şi-ndoieli unde-ţi cădea, Că Cel-ce-ştie, însă nu cunoaşte, Varsă-ntuneric alb cu mâna mea.

(Tudor Arghezi, Epigraf*)

*epigraf, s.n. – citat semnificativ aşezat la începutul unei cărţi, al unui capitol; scurtă inscripţie de pe faţada unui edificiu, monument, carte etc.

1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a semăna. 2 puncte 2. Precizează rolul virgulelor din structura „Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi”. 2 puncte 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul suflet. 2 puncte 4. Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 4 puncte 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază

prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 4 puncte 7. Evidenţiază o valoare expresivă a întrebuinţării verbelor la imperativ în textul dat. 4 puncte 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea

relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte 9. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături, caracterul de artă poetică al textului dat. 4 puncte







de mai jos: De-abia plecaseşi. Te-am rugat să pleci. Te urmăream de-a lungul molatecii poteci, Pân-ai pierit, la capăt, prin trifoi. Nu te-ai uitat o dată înapoi! Ţi-aş fi făcut un semn, după plecare, Dar ce-i un semn de umbră-n depărtare? Voiam să pleci, voiam şi să rămâi. Ai ascultat de gândul cel dintâi. Nu te oprise gândul fără glas. De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?

(Tudor Arghezi, De-abia plecaseşi)

*molatic, adj. – moale, lent, lin, domol, unduios 1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul semn. 2 puncte 2. Menţionează două motive pentru care s-a utilizat cratima în structura „Pân-ai pierit”. 2 puncte 3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele semn şi umbră să aibă sens conotativ. 2 puncte 4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers al căror sens implică antiteza. 4 puncte 5. Explică valoarea expresivă a folosirii interogaţiei retorice în ultima strofă. 4 puncte 6. Menţionează două teme/ motive literare, din poezia citată. 4 puncte 7. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei

dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte 9. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte







de mai jos:

Plâns de cobe pe la geamuri se opri, Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat; „I-auzi corbii” ─ mi-am zis singur... şi-am oftat; Iar în zarea grea de plumb Ninge gri. Ca şi zarea, gândul meu se înnegri... Şi de lume tot mai singur, mai barbar, Trist cu-o pană mătur vatra, solitar... Iar în zarea grea de plumb Ninge gri. (George Bacovia, Gri)

* cobe, s.f. – fiinţă sau lucru care ar prevesti, ar aduce o nenorocire 1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră. 2 puncte 2. Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat. 2 puncte 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul gând. 2 puncte 4. Transcrie două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii. 4 puncte 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază

prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte 7. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă. 4 puncte 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică

şi mijloacele artistice. 4 puncte 9. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poetic. 4 puncte







de mai jos: Sunt solitarul pustiilor pieţe Cu tristele becuri cu pală lumină – Când sună arama în noaptea deplină,

Sunt solitarul pustiilor pieţe.

Tovarăş mi-i râsul hidos, şi cu umbra Ce sperie câinii pribegi prin canale; Sub tristele becuri cu razele pale, Tovarăş mi-i râsul hidos, şi cu umbra.

Sunt solitarul pustiilor pieţe Cu jocuri de umbră ce dau nebunie; Pălind în tăcere şi-n paralizie, – Sunt solitarul pustiilor pieţe...

(George Bacovia, Pălind)

*hidos, hidoasă, adj. – foarte urât, dezgustător, înfiorător la vedere

1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor triste şi pală. 2 puncte 2. Explică rolul utilizării cratimei în structura „şi-n paralizie”. 2 puncte 3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele rază şi umbră să aibă sens conotativ. 2 puncte 4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. 4 puncte 5. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 4 puncte 6. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază

prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre

ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte 8. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 9. Motivează, prin explicarea a două trăsături existente în text, apartenenţa poeziei la simbolism. 4 puncte







de mai jos: Ţi-am împletit suprema cunună de tristeţe, Să te înalţi mai gravă în cadrul tău de-azur Iar seara să-ţi umbrească înalta frumuseţe Şi astfel întregită să-atingi Acordul-Pur.

Dar dacă-încumetarea ta şovăie şi seara Descinde friguroasă în inimă şi gând Iar, umedă, pe frunte apasă greu tiara,* Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând

Spre malurile unde de mult îmbrăţişarea Aşteaptă să te-adoarmă aşa cum tu desmierzi, Aşteaptă infinită şi limpede ca marea Să te cununi cu somnul şi-n unde să te pierzi.

(Ion Barbu, Ţi-am împletit...) * tiară, tiare, s.f. – coroană purtată de către regi, papă, formată din trei coroane suprapuse 1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor cunună şi gravă. 2 puncte 2. Explică rolul utilizării virgulelor în versul „Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând”. 2 puncte 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul inimă. 2 puncte 4. Ilustrează, prin alcătuirea a două enunţuri, omonimia cuvântului unde. 4 puncte 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice vizuale. 4 puncte 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 4 puncte 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 8. Menţionează două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. 4 puncte 9. Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,

sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte







de mai jos: Iubeşti – când urciorul de-aramă se umple pe rând, de la sine aproape, de flori şi de toamnă, de foc, de-anotimpul din vine. Iubeşti – când suavă icoana ce-ţi faci în durere prin veac o ţii înrămată ca-n rana străvechiului verde copac. Iubeşti – când sub timpuri prin sumbre vâltori, unde nu ajung sorii, te-avânţi să culegi printre umbre bălaiul surâs al comorii. Iubeşti – când simţiri se deşteaptă că-n lume doar inima este, că-n drumuri la capăt te-aşteaptă nu moartea, ci altă poveste. Iubeşti – când întreaga făptură, cu schimbul, odihnă, furtună îţi este-n aceeaşi măsură şi lavă pătrunsă de lună.

(Lucian Blaga, Iubire) 1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor se deşteaptă şi simţire. 2 puncte 2. Precizează rolul liniilor de pauză utilizate în primul vers al fiecărei strofe. 2 puncte 3. Transcrie două cuvinte/ structuri folosite în text cu sens conotativ. 2 puncte 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte 5. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din strofa a doua. 4 puncte 6. Justifică utilizarea persoanei a II-a singular a verbelor şi a pronumelor în textul dat. 4 puncte 7. Explică semnificaţia titlului, în relaţie cu textul citat. 4 puncte 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre

ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,

sugestie), prezentă în textul dat. 4 puncte





SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 026 Scrie, pe foaia de examen, r ăspunsul la fiecare dintre urm ătoarele cerin ţe, cu privire la textul

de mai jos:

Livada s-a încins în somn. Din genele-i de stufuri strâng lacrimi de văpaie: licurici. Pe coastă-n vreji de nouri creşte luna. Mâni tomnatice întinde noaptea mea spre tine şi din spuma de lumin-a licuricilor verzui ţi-adun în inimă surâsul. Gura ta e strugure-ngheţat. Numai marginea subţire-a lunii ar mai fi aşa de rece – de-aş putea să i-o sărut – ca buza ta. Îmi eşti aproape. Prin noapte simt o pâlpâire de pleoape.

(Lucian Blaga, Înfrigurare) 1. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele surâsul şi pâlpâire. 2 puncte 2. Precizează rolul liniilor de pauză din text. 2 puncte 3. Menţionează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază

prezenţa eului liric în textul dat. 2 puncte 4. Precizează două teme/ motive literare identificate în poezia dată. 4 puncte 5. Prezintă două particularităţi prozodice ale textului. 4 puncte 6. Explică efectul stilistic al utilizării indicativului prezent, în poezia citată. 4 puncte 7. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre relaţia dintre titlu şi textul poeziei. 4 puncte 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, a treia strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică

şi mijloacele artistice. 4 puncte 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,








de mai jos: Prin vişini vântul în grădină

Cătând culcuş mai bate-abia Din aripi, şi-n curând s-alină,

Iar roşul mac închide floarea, Din ochi clipeşte-ncet cicoarea

Şi-adoarme-apoi şi ea. Eu cred c-a obosit pădurea, Căci ziua-ntreag-a tot cântat

Şi tace-acum gândind aiurea. Sub dealuri amurgeşte zarea, Se-ntunecă prin văi cărarea Şi-i umbră peste sat.

Peste culmi încet amurgul moare Şi-ntors cu faţa cătr-apus Dă semne nopţii din ponoare Ea-mbracă haine-ntunecate Şi liniştit din aripi bate Plutind tăcută-n sus.

(George Coşbuc, Pastel) 1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. 2 puncte 2. Explică utilizarea cratimei în structura „haine-ntunecate”. 2 puncte 3. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul conotativ şi sensul denotativ

al cuvântului a (se) întuneca. 2 puncte 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte 5. Numeşte sentimentul dominant care se desprinde din textul citat. 4 puncte 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 4 puncte 7. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul verbelor la modul indicativ,

timpul prezent, în textul dat. 4 puncte 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre

ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte 9. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul citat. 4 puncte







de mai jos: Stau în cerdacul tău… Noaptea-i senină. Deasupra-mi crengi de arbori se întind, Crengi mari în flori de umbră mă cuprind Şi vântul mişcă arborii-n grădină. Dar prin fereastra ta eu stau privind Cum tu te uiţi cu ochii în lumină. Ai obosit, cu mâna ta cea fină În val de aur părul despletind. L-ai aruncat pe umeri de ninsoare, Desfaci visând pieptarul de la sân, Încet te-ardici* şi sufli-n lumânare… Deasupră-mi stele tremură prin ramuri, În întuneric ochii mei rămân, Ş-alături luna bate trist în geamuri.

(Mihai Eminescu, Stau în cerdacul tău…) * a se ardica, vb. – a se ridica

1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor senină şi mişcă. 2 puncte 2. Explică utilizarea cratimei în structura „sufli-n lumânare”. 2 puncte 3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele a bate şi întuneric să aibă sens conotativ. 2 puncte 4. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini ale fiinţei iubite. 4 puncte 5. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în textul dat. 4 puncte 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 4 puncte 7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua, prin evidenţierea relaţiei

dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte 8. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,








de mai jos: Din valurile vremii, iubita mea, răsai

Cu braţele de marmur, cu părul lung, bălai – Şi faţa străvezie ca faţa albei ceri Slăbită e de umbra duioaselor dureri! Cu zâmbetul tău dulce tu mângâi ochii mei, Femeie între stele şi stea între femei, Şi întorcându-ţi faţa spre umărul tău stâng, În ochii fericirii mă uit pierdut şi plâng. Cum oare din noianul de neguri să te rump, Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump, Şi faţa mea în lacrimi pe faţa ta s-o plec, Cu sărutări aprinse suflarea să ţi-o-nec Şi mâna friguroasă s-o încălzesc la sân, Aproape, mai aproape, pe inima-mi s-o ţin. Dar vai, un chip aievea nu eşti, astfel de treci Şi umbra ta se pierde în negurile reci, De mă găsesc iar singur cu braţele în jos În trista amintire a visului frumos… Zadarnic după umbra ta dulce le întind: Din valurile vremii nu pot să te cuprind.

(Mihai Eminescu, Din valurile vremii…)

1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor umbra şi zadarnic, din ultima strofă. 2 puncte

2. Evidenţiază rolul virgulei în versul „Să te ridic pe pieptu-mi, iubite înger scump”. 2 puncte 3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lacrimă şi a încălzi să aibă sens conotativ. 2 puncte 4. Menţionează două teme/ motive literare romantice, existente în poezie. 4 puncte 5. Motivează structurarea textului sub forma unui monolog adresat. 4 puncte 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil din a doua strofă. 4 puncte 7. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică, prin evidenţierea a două trăsături

prezente în text. 4 puncte 8. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 9. Comentează, în 6 – 10 rânduri, prima strofă, prin evidenţierea relaţiei

dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte







de mai jos: În orice zi, la orice pas,

murim puţin, murim mai mult. Cu cât părem mai viu tumult, cu-atât apunem ceas de ceas. Ne credem stânci, ne vrem granit, nu ştim ce viermi profunzi ne rod. În viaţa ca un rumen rod stă miezul morţii, viermuit… Ca nişte fluvii clocotim, înspumegaţi, triumfători – nu bănuim că sub vâltori nu-nfrângem viaţa, ci murim. …………………………………….. Dar noi, în inimi dac-am strâns izbânda unei zile vii, zâmbim c-am mai învins o zi, în loc să izbucnim în plâns. (Radu Gyr, Victorii negre)

1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor tumult şi am strâns. 2 puncte 2. Precizează rolul cratimei în structura „dac-am strâns”. 2 puncte 3. Transcrie, din text, o locuţiune adverbială care exprimă ideea trecerii timpului. 2 puncte 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte 5. Precizează valoarea expresivă a persoanei I plural, în textul dat. 4 puncte 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 4 puncte 7 Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. 4 puncte 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică

şi mijloacele artistice. 4 puncte 9. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte







de mai jos: E vremea rozelor ce mor, Mor în grădini, şi mor şi-n mine – Ş-au fost atât de viaţă pline, Şi azi se sting aşa uşor. În tot, se simte un fior. O jale e în orişicine. E vremea rozelor ce mor – Mor în grădini, şi mor şi-n mine. Pe sub amurgu-ntristător, Curg vălmăşaguri de suspine, Şi-n marea noapte care vine Duioase-şi pleacă fruntea lor… – E vremea rozelor ce mor.

(Alexandru Macedonski, Rondelul rozelor ce mor)

1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor fior şi vălmăşaguri. 2 puncte 2. Precizează rolul cratimei în versul „Duioase-şi pleacă fruntea lor…”. 2 puncte 3. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra caracterul polisemantic al cuvântului frunte. 2 puncte 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte 5. Transcrie un vers care conţine o imagine auditivă. 4 puncte 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultimele cinci versuri ale textului dat. 4 puncte 7 Motivează reluarea versului „E vremea rozelor ce mor” în cele trei strofe ale poeziei. 4 puncte 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică

şi mijloacele artistice. 4 puncte 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate,

ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte







de mai jos: Pe bancă, sub castanul din vie, te aşază, Străine, ce venit-ai priveliştea s-o vezi, Florica e acolo,cu casă, parc, livezi, Şi peste drumul mare: zăvoiul. Înserează. Câmpia e albastră şi-n zare norii ard. Sclipeşte Râul Doamnei înspre apus, o clipă… Un taur muge; puţul cu lanţ şi roată ţipă; Şi vrrr…un zbor de vrăbii zbucneşte dintr-un gard… Te-apleci mirat, străine, pe-amurg ca pe o ramă Ce-ar străluci din umbra muzeului pustiu, Şi crezi, pornind aiurea, rănit de-un dor târziu, Că ai cuprins Florica*…Dar n-ai zărit, ia seamă, Pe-albastra depărtare a luncii de demult, Trecutul meu ce arde sclipind în Râul Doamnei, N-ai auzit,deodată rupând tăcerea toamnei, Vrrr… timpu-n zbor, pe care cutremurat l-ascult.

(Ion Pillat, Străinul) • Florica, s.f. propriu – numele moşiei familiei Brătianu

1. Alcătuieşte un enunţ în care să foloseşti omonimul cuvântului vie din textul dat. 2 puncte 2. Explică rolul cratimei în structura „s-o vezi”. 2 puncte 3. Scrie două enunţuri în care substantivul toamnă să aibă sens conotativ, respectiv,

denotativ. 2 puncte 4. Transcrie două versuri care să conţină o imagine vizuală, respectiv, una auditivă. 4 puncte 5. Precizează rolul expresiv al utilizării interjecţiei vrrr în poezie. 4 puncte 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în prima strofă a poeziei. 4 puncte 7. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a treia şi a patra, prin evidenţierea

relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte 8. Motivează încadrarea poeziei în tradiţionalism, prin referire la două caracteristici prezente în text. 4 puncte 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie),

prezentă în textul dat. 4 puncte







de mai jos: Părul tău e mai decolorat de soare, regina mea de negru şi de sare. Ţărmul s-a rupt de mare şi te-a urmat ca o umbră, ca un şarpe dezarmat. Trec fantome-ale verii în declin, corăbiile sufletului meu marin. Şi viaţa mea se iluminează, sub ochiul tău verde la amiază, cenuşiu ca pământul la amurg. Oho, alerg şi salt şi curg. Mai lasă-mă un minut. Mai lasă-mă o secundă. Mai lasă-mă o frunză, un fir de nisip. Mai lasă-mă o briză, o undă. Mai lasă-mă un anotimp, un an, un timp.

(Nichita Stănescu, Viaţa mea se iluminează) 1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul viaţă. 2 puncte 2. Motivează folosirea cratimei în structura „fantome-ale verii”. 2 puncte 3. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al mării. 2 puncte 4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază

prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 4 puncte 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul dat. 4 puncte 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ideea/ o idee poetică centrală, identificată în textul dat. 4 puncte 9. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic, prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei. 4 puncte







de mai jos: O dungă roşie-n zări se iscase şi plopii, trezindu-se brusc, dinadins cu umbrele lor melodioase umerii încă dormind, mi i-au atins. Mă ridicam din somn ca din mare, scuturându-mi şuviţele căzute pe frunte, visele, sprâncenele cristalizate de sare, abisele. Va fi o dimineaţă neobişnuit de lungă, urcând un soare neobişnuit. Adânc, lumina-n ape o să-mpungă: din ochii noştri se va-ntoarce înmiit! Mă ridicam, scuturându-mi lin undele. Apele se retrăgeau tăcute, geloase. Plopii mi-atingeau umerii, tâmplele cu umbrele lor melodioase.

(Nichita Stănescu, Dimineaţă marină) 1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al anatomiei. 2 puncte 2. Precizează rolul virgulelor din al doilea vers. 2 puncte 3. Exemplifică două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul apă. 2 puncte 4. Menţionează două motive literare, prezente în poezie. 4 puncte 5. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor din strofa a treia. 4 puncte 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 4 puncte 7. Interpretează semnificaţia titlului, în relaţie cu textul dat. 4 puncte 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, penultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte 9. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic, prin evidenţierea

a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei. 4 puncte







de mai jos: Această mare e acoperită de adolescenţi care învaţă mersul pe valuri, în picioare, mai rezemându-se cu braţul, de curenţi, mai sprijinindu-se de-o rază ţeapănă, de soare. Eu stau pe plaja-ntinsă tăiată-n unghi perfect şi îi contemplu ca la o debarcare. O flotă infinită de yole*. Şi aştept un pas greşit să văd, sau o alunecare măcar pân’la genunchi în valul diafan sunând sub lenta lor înaintare. Dar ei sunt zvelţi şi calmi, şi simultan au şi deprins să meargă pe valuri, în picioare.

(Nichita Stănescu, Adolescenţi pe mare)

*yolă (iolă, iole), s.f. (din fr. yole) – ambarcaţie sportivă îngustă şi uşoară, cu o velă prinsă de un catarg, condusă de o singură persoană

1. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele ţeapănă şi lentă. 2 puncte 2. Precizează rolul apostrofului din al nouălea vers. 2 puncte 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină verbul a tăia. 2 puncte 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte 5. Stabileşte tipul de rimă şi măsura din primele patru versuri. 4 puncte 6. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. 4 puncte 7. Prezintă semnificaţia unei figuri de stil din text. 4 puncte 8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ideea/ o idee poetică centrală, identificată în textul dat. 4 puncte 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic(de exemplu: expresivitate, ambiguitate,

sugestie, reflexivitate), prezentă în poezie. 4 puncte

Ministerul Educa�iei �i Cercet�rii – Serviciul Na

�ional de Evaluare �i Examinare

Proba scris� de limba �i literatura român� Varianta 68

1

EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2007 Proba scris de limba i literatura român

PROBA A Varianta 68

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul efectiv de lucru este de trei ore.

Subiectul I (40 de puncte)

Scrie, pe foaia de examen, r spunsul la fiecare dintre urm toarele cerin e, cu privire la textul de

mai jos: Am iubit-o… Era micu��, �i alb�, �i ginga��, �i blând�… Buzele ei zâmbeau mereu, mereu, dar zâmbetul îi p�rea adumbrit de o melancolie stranie, care-i l�crima ve�nic în ochii alba�tri, gânditori. �apte ani n-am observat triste�ea sufletului ei! N-am vrut, sau n-am putut? Nu �tiu… Când am descoperit-o, îns�, era prea târziu. Pân� atunci parc� umblasem cu ochii închi�i, orbi�i sau îmb�ta�i de fericire… Fericire! Fericire! Cumplit� e uneori îmbr��i�area fericirii! Era t�cut� �i pl�pând� ca o floare sfioas�, prip��it� într-un p�mânt str�in. Asculta cu ochii mari, mira�i, �i parc� nici nu în�elegea potopul vorbelor mele de iubire ve�nic ner�bd�toare, ve�nic lacom�, ve�nic aceea�i. Îmi era îns� mai drag� a�a. Uluirea �i nepriceperea îi d�dea o înf��i�are de naivitate feciorelnic� �i o nevinov��ie care-mi tulburau neîncetat sufletul �i sim�urile. Trecuser� ani de când era nevasta mea �i mereu p�rea o feti�� nedumerit�, mereu avea farmecul nout��ii. M� sim�eam b�rbatul cel mai iubitor din lume �i cel mai fericit, fiindc� toat� fiin�a mea n-o mai râvnea decât pe Ani�oara… De ce n-a rostit gura ei m�car o �oapt� de dragoste niciodat�? În �apte ani de zile, nici o singur� dat�!… Ca �i când i-ar fi fost fric� sau ru�ine… Primea, sau poate suferea, s�rut�rile mele, se cutremura uneori sub n�vala lor furtunoas�, dar niciodat� nu i-a înfiorat b�t�ile inimii… Niciodat�! �i pân� azi eu totu�i n-am b�gat de seam�!… Atât m� îngâmfase fericirea!

Am întâlnit-o întâia oar� într-o zi de prim�var�, într-o c�su�� alb�, vesel�, modest�… Îmi amintesc l�murit toate am�nuntele. Era îmbr�cat� cu o rochi�� ca cerul, pres�rat� cu floricele m�runte vinete-închise. Avea un trandafir alb în piept �i altul în p�rul de aur, r�zvr�tit în cârlion�i zburdalnici. �edea pe o canapea veche, cam hodorogit�, �i razele soarelui, dând buzna pe fereastra mic�, prin perdele scrobite de dantel� ieftin�, o c�utau parc� înadins pe ea, i se încurcau prin p�r, îi îmbujorau obrajii buc�la�i, îi s�rutau buzele întredeschise într-un surâs zglobiu, trandafiriu, în care nu se z�rea nici urm� de melancolie…

N-am schimbat cu ea nicio vorb�, dar inima toat� mi s-a umplut cu chipul ei. O priveam doar pe furi�, înfrico�at parc� de frumuse�ea ei, de zâmbetul ei, �i pizmuiam grozav razele care o mângâiau în drag� voie �i a c�ror mângâiere ea o sorbea ca o alintare de dragoste.

(Liviu Rebreanu, Cântecul lebedei )

1. Scrie patru expresii/ locuiuni care s� conin� cuvântul ochi . 4 puncte 2. Explic� semnificaia punctelor de suspensie din text. 4 puncte 3. Menioneaz� sinonime potrivite pentru sensul din text al fiec�ruia

dintre urm�toarele cuvinte: stranie, pl pând , zglobiu, a pizmui . 4 puncte 4. Ilustreaz� printr-un enun sensul conotativ al cuvântului raz. 4 puncte 5. Explic� semnificaia a dou� figuri de stil diferite, din penultimul alineat al textului. 4 puncte 6. Prezint� tipul perspectivei narative, existente în textul dat. 4 puncte 7. Precizeaz� rolul stilistic al utiliz�rii verbelor la imperfect în textul dat. 4 puncte 8. Realizeaz�, în 8 - 10 rânduri, portretul personajului feminin descris în text. 4 puncte 9. Exprim�-i opinia, într-un text de 6 -10 rânduri, cu privire la fr�mânt�rile naratorului. 4 puncte 10. Ilustreaz� unul dintre registrele stilistice ale limbii, existente în textul dat. 4 puncte

Subiectul al II - lea (20 de puncte)

Te nume�ti Tudor/ Tudoria Georgescu, e�ti elev la un liceu din Tulcea �i intenionezi s� petreci o s�pt�mân� din vacana de var� în Delta Dun�rrii. Redacteaz� o scrisoare de 10 - 15 rânduri, adresat� prietenului t�u, Emil, din Sinaia, prin care încerci s�-l convingi s� te însoeasc� în aceast� excursie. Data redact�rii scrisorii este 29.06.2007. Scrisoarea ta va avea urm�toarea încheiere:

................................................................................................................................................................. Nu cred c� sunt omul potrivit s� te determine s� m� înso�e�ti pe întinderea de ape din Delt�, te avertizez îns� c� nu vei g�si nic�ieri un �inut mai misterios ca aici.

A�adar, te a�tept amice, Tudor/ Tudori�a




2

Aten ie! În scrisoare, trebuie:

- s� utilizezi conveniile specifice stilului epistolar; 4 puncte - s� ai coninutul �i structura adecvate acestui tip de compunere �i începutului dat; 12 puncte - s� respeci normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie �i

de punctuaie). 4 puncte Not ! Este obligatorie folosirea numai a datei �i a numelor precizate. Punctajul pentru redactare se

acord� numai dac� r�spunsul respect� limita minim� de spaiu precizat�. Subiectul al III - lea (30 de puncte)

Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, în care s� prezini rolul elementelor de compozi�ie (titlu,

incipit, rela�ii de opozi�ie �i de simetrie, elemente de recuren�� etc.) în organizarea discursului liric, într-o poezie studiat�, aparinând lui Mihai Eminescu.

Not ! În elaborarea textului, vei respecta structura eseului de tip argumentativ: ipoteza, constând în

formularea tezei/ a punctului de vedere cu privire la tem�, argumenta�ia (cu minimum 4 argumente) �i concluzia/ sinteza. Pentru con inutul eseului, vei primi 16 puncte , iar pentru redactarea lui, vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilit��i de analiz� �i de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctua�ia – 2 puncte; a�ezarea în pagin�, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acord rii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s aib minimum dou pagini.



Proba de limba �i literatura român� Varianta 69

1

EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2007 Proba scri s de limba i literatura român

PROBA A Varianta 69



Scrie, pe foaia de examen, r spunsul la fiecare dintre urm toarele cerin e, cu privire la textul

de mai jos: Prin geamurile peticite se strecoar� lene�e cele din urm� tremur�turi ale amurgului. Lumina

ruginie p�trunde în cas� din ce în ce mai cernit�, umplând od�i�a cu umbre de�irate. În vatr� fl�c�rile ro�cate pâlpâie domol, se preling ca ni�te limbi de �arpe în jurul ceuna�ului funinginit, în care apa de m�m�lig� hohote�te înn�bu�it. Adieri r�coroase r�t�cesc pe sub pere�ii co�covi, se furi�eaz� înl�untru �i-nv�lm��esc, câte-o clip�, jocul blajin al focului...

Pe prichiciul cuptorului, mo� Costin �ade pipernicit �i t�cut, cu privirile pribege, cu gândurile cine �tie unde. În fa�a lui, Ileana, o feti�can� ca un bobocel înrourat, r�suce�te repede-repede firul sub�irel de in.

– Spune, t�ticule... mai spune! bâlbâie fata cu glas moale, care, în lini�tea înser�rii, r�sun� întocmai ca un fâlfâit u�or de aripi.

Barba b�tut� de brum� a mo�neagului tremur� o clip�. Se uit� gale�, pe sub gene, la Ileana, pe care lumina trandafirie a fl�c�rilor o înv�luie într-o hain� scump� din pove�ti, apoi cu vocea lin�, cu ochii închi�i, parc-ar citi în carte vremile trecute, începe:

– Uite... era feti�can�, ia, a�a ca tine. O guri�� cât o cire�� coapt� �i doi ochi alba�tri cum e cerul când e mai limpede. �i cum râdea, cum râdea! Î�i fura inima.

A trecut potop de vreme de-atunci, dar îmi aduc aminte de ea, parc� numai ieri a� fi v�zut-o. Mai �tii? Poate îmi furase �i mie inima. Eram pe-atunci osta� tân�r �i slujeam în Italia, într-un or��el ca o gr�dini�� de flori... C-atunci a�a

era lumea. Te prindea la oaste, te ducea prin câte �i mai câte ��ri str�ine, �-acolo te �inea cu zecile de ani. Plecai tân�r de-acas�, f�r� urm� de must�cioar� pe sub nas, �i te întorceai b�trân, b�rbos �i toropit, încât de-abia te mai cuno�tea cineva din sat...a�a era lumea, �i pace...

(Liviu Rebreanu, Cântecul iubirii )

1. Menioneaz� câte un sinonim pentru sensul din text al fiec�ruia dintre urm�toarele cuvinte: amurg, vreme, înv luie, tân r. 4 puncte

2. Motiveaz� folosirea repetat� a punctelor de suspensie în text. 4 puncte 3. Transcrie doi temeni din câmpul semantic al cuvântului amurg . 4 puncte 4. Scrie patru expresii/ locuiuni care s� conin� cuvântul lume. 4 puncte 5. Precizeaz� tipurile de narator din textul dat. 4 puncte 6. Ilustreaz�, prin câte un citat, cele dou� tipuri de timp (timpul povestirii, timpul povestit),

care apar în textul dat. 4 puncte 7. Prezint� semnificaia titlului, în raport cu fragmentul citat. 4 puncte 8. Ilustreaz�, cu ajutorul câte unui citat, dou� modalit�i de caracterizare a unuia

dintre personaje. 4 puncte 9. Exprim�-i opinia, într-un text de 6 - 10 rânduri, cu privire la relaia dintre cele dou� personaje. 4 puncte 10. Comenteaz� semnificaia expresiei din fraza „Poate-mi furase �i mie inima”. 4 puncte

Subiectul al II - lea (20 de puncte) Scrie un rezumat, de 10 – 15, rânduri, al textului reprodus la Subiectul I , din nuvela Cântecul iubirii ,

de Liviu Rebreanu. Aten ie! În elaborarea rezumatului, trebuie:

- s� respeci conveniile specifice unui astfel de text: relatarea obiectiv�, la persoana a III-a, evitarea cuvintelor �i expresiilor din limbajul curent, renunarea la citate, eliminarea figurilor de stil �i a descrierilor, transformarea dialogului în vorbire indirect� etc. 8 puncte

- s� ai coninutul �i structura adecvate acestui tip de compunere: p�strarea logicii textului, identificarea personajelor corespunz�toare secvenelor narative menionate etc 8 puncte

- s� respeci normele limbii literare ( normele de exprimare, de ortografie �i de punctuaie, a�ezarea în pagin�). 4 puncte Not ! Punctajul pentru redactare se acord� numai dac� r�spunsul respect� limita minim� de spaiu

precizat�.



Proba de limba �i literatura român� Varianta 69

2

Subiectul al III - lea (30 de puncte)

Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, în care s� prezini caracteristicile limbajului (expresivitate, ambiguitate,

sugestie), într-o poezie simbolist� studiat�. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urm�toarele repere:

- motivarea apartenenei la simbolism a poeziei studiate, prin indicarea a dou� tr�s�turi ale limbajului, prezente în text;

- ilustrarea acestor tr�s�turi, prin referiri la poezia studiat�; - relevarea rolului expresiv a dou� dintre urm�toarele niveluri de constituire a mesajului poetic în textul

studiat: fonetic, lexico-semantic, morfosintactic, ortografic �i de punctua�ie, stilistic; - evidenierea specificului limbajului �i al expresivit�ii textului poetic studiat.

Not ! Ordinea integr�rii reperelor în cuprinsul lucr�rii este la alegere. Pentru con inutul eseului, vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerin�/ reper); pentru

redactarea eseului, vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilit��i de analiz� �i de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctua�ia – 2 puncte; a�ezare în pagin�, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acord rii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s aib minimum 2 pagini.




1

EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2007 Proba scris � de limba �i literatura român �

PROBA A Varianta 70

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord � 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul efectiv de lucru este de trei ore.


Scrie, pe foaia de examen, r �spunsul la fiecare dintre urm �toarele cerin �e, cu privire la textul de

mai jos: Puiu îi fusese toat� n�dejdea, mai ales de când anii se înmuliser� pe umerii lui. El era singurul vl�star al

familiei Faranga i printr-însul familia aceasta, de obârie str�veche boiereasc�, trebuia s� se perpetueze. Cu nimica nu se mândrea mai mult b�trânul decât cu neamul s�u. Îi urm�rea ascendena pân� la Vlad-�

epe. Descoperise undeva i povestea bucuros oricui c� aprigul voievod muntean ar fi dat odat� boierilor drept pild� de cinste i credin� pe un Faranga. În cursul veacurilor familia a s�r�cit de câteva ori, dar totdeauna a tiut s�-i p�streze nep�tat numele... Motenise împreun� cu un frate, o avere frumoas�. Dar fratele s-a pr�p�dit în vârst� pl�pând� i aa a r�mas el singur cu numele i averea familiei.

S-a însurat pe la treizeci de ani, dup� ce a gustat toate pl�cerile vieii uoare, obligatorie pentru oamenii bogai i f�r� ocupaie. Olga Dobrescu, fiin� ginga�, a fost o soie ideal�: bun�, frumoas�, indulgent�, cu avere. Închidea ochii la numeroasele escapade pe care Poly le-a continuat i dup� c�s�torie. În al patrulea an a venit pe lume Puiu, iar dup� ali patru, Olga s-a stins. De-abia când a pierdut-o pe ea, a dobândit dragostea cea mare pentru copil i a îneles însemn�tatea lui pentru viitorul familiei. Tot atunci a pus cruce i vieii uoare, intrând în politic�, spre a avea o meserie. Cu avere i nume a f�cut repede carier�. Urmase odinioar� nite vagi cursuri de drept, dar firete, f�r� a practica vreodat� avocatura. Diploma îi oferea acum posibilitatea s� se considere i s� fie considerat jurist. I se descoperi, de c�tre prieteni i ziariti binevoitori, chiar oarecare talent oratoric i astfel toat� lumea aplaud� când, printr-o împrejurare fericit�, i se încredin� portofoliul justiiei. Deveni omul serios i grav care a r�mas pân� azi. Purta, de când se însurase, ca un trofeu, o barb� superb�. Ea i-a câtigat odinioar� celebritatea bulevardier� bucuretean�: cea mai frumoas� i mai îngrijit� barb� din România. Tot ea îi împrumuta acuma bun� parte din prestigiul necesar unui om politic cu r�spundere. Pentru c� subt ministeriatul s�u de câteva luni s-a votat o lege bun�, s-a ales cu stima cercurilor judec�toreti i epitetul m�gulitor „omul justiiei”. Nici nu se mai putea închipui s� se fac� ceva în domeniul drept�ii f�r� a se cere p�rerea lui autorizat�, fie la putere, fie în opoziie.

(Liviu Rebreanu, Ciuleandra)

1. Men�ioneaz� câte un sinonim pentru sensul din text al fiec�ruia dintre urm�toarele cuvinte: n dejde, voievod, pild

, escapad

. 4 puncte

2. Motiveaz� utilizarea ghilimelelor pentru sintagma din text „omul justiiei”. 4 puncte 3. Transcrie, din text, patru termeni apar�inând câmpului semantic al cuvântului familie. 4 puncte 4. Scrie patru expresii/ locu�iuni care s� con�in� cuvântul via� . 4 puncte 5. Men�ioneaz� dou� caracteristici ale descrierii de tip portret, din textul dat. 4 puncte 6. Precizeaz� dou� figuri de stil, existente în enun�ul „Olga Dobrescu, fiin� ginga�,

a fost o soie ideal�: bun�, frumoas�, indulgent�, cu avere”. 4 puncte 7. Exemplific�, pe baza fragmentului dat, dou� modalit��i/ procedee de caracterizare

a personajului Policarp (Poly) Faranga. 4 puncte 8. Eviden�iaz� semnifica�ia, în context, a expresiei „a pune cruce”. 4 puncte 9. Comenteaz�, în 6 - 10 rânduri, pe baza fragmentului citat, rela�ia

dintre Policarp Faranga �i Olga Dobrescu. 4 puncte 10. Prezint� perspectiva narativ� în textul dat. 4 puncte

Subiectul al II - lea (20 de puncte) Transform� cererea dat� într-un curriculum vitae (CV), valorificând datele oferite de textul urm�tor:

Domnule Director, Subsemnatul, Mihai Petrescu, n�scut pe data de 20.11.1983, în comuna Râul Alb, judeul Dâmbovia,

domiciliat în Constana, pe strada Nicolae Milescu, la num�rul 48, (telefon: 31.31.31, e-mail: [email protected]), absolvent al Colegiului Naional „Mihai Viteazul”, filiera teoretic�, profilul umanist, promoia 2002, v� rog s� aprobai participarea mea la interviul de angajare pentru postul de corespondent de pres�.

Menionez c� am absolvit cursurile de jurnalism organizate de Asociaia „Jurnaliti f�r� frontiere”, în anul 2003, i am participat la aciunile de voluntariat ale acestei asociaii, în perioada 2003-2006. De asemenea,




2

în perioada 2004-2007, am fost corespondent al postului local de radio ,,Marea Neagr�”, pentru Secia ,,Investigaii”.

Anexez prezentei cereri urm�toarele documente: - diplom� de bacalaureat; - diplomele obinute în perioada 1998-2000 la concursul „Micii jurnaliti”, organizat de Palatul Copiilor

Constana; - diplom� eliberat� de Asociaia „Jurnaliti f�r� frontiere”; - atestat de cunoatere a limbilor englez� i francez�, nivel avansat; - Permisul European de Conducere a Computerului, eliberat de ECDL România. - calificativul obinut în urma celor patru ani de activitate la Asociaia „Jurnaliti f�r� frontiere”, Constana; - scrisoarea de recomandare a domnului director al postului de radio ,,Marea Neagr�”, Constana.

Constana, 29.06. 2007 Mihai Petrescu Domnului Director al Ziarului „Bun� dimineaa, Tomis!”, Constana Aten �ie! Este obligatorie folosirea numai a informa�iilor �i a numelor din cerere. În CV, trebuie:

• s� respec�i conven�iile specifice acestui tip de text; 7 puncte • s� ai con�inutul �i structura adecvate; 9 puncte • s� respec�i normele de exprimare, de ortografie �i de punctua�ie. 4 puncte

Subiectul al III - lea (30 de puncte) Scrie un eseu de tip paralel�, de 2 - 3 pagini, în care s� prezin�i tema iubirii, ilustrat� în dou� poezii

eminesciene studiate. Not�! În eseul de tip paralel�, vei avea în vedere eviden�ierea argumentat� a unor asem�n�ri �i

deosebiri între poeziile studiate, cu privire la elementele de structur� a textului poetic (de exemplu: specificul comunic�rii în textul poetic/ eul liric; tipul de lirism; elemente de compoziie în textul poetic: titlu, incipit, secvene poetice, relaii de opoziie i de simetrie, elemente de recuren� - motiv poetic, laitmotiv; nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic i stilistic) �i la elementele de limbaj �i expresivitate (de exemplu: caracteristicile limbajului poetic: expresivitate, ambiguitate, sugestie; imaginarul poetic; procedee artistice/ figuri de stil; elemente de prozodie etc.).

În vederea acord �rii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s � aib� minimum 2 pagini.




1

EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2007 Proba scris de limba i literatura român

PROBA A Varianta 71

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu. • Timpul efectiv de lucru este de trei ore.

Subiectul I (40 de puncte) Scrie, pe foaia de examen, r spunsul la fiecare dintre urm toarele cerin e, cu privire la textul de

mai jos:

Timpul liber pe care mi-l l�sa gazeta pe care eram îndatorat s-o fac, mi-l petreceam în cercurile de prieteni care duceau o via�� în ora� deschis, ca membri ai aceleia�i pensiuni*. Cinci-�ase in�i, desp�r�i�i doar prin orele de munc�, destul de pu�ine, încolo la mas� împreun�, la cafenea împreun�, pe Corso împreun�, la teatrul cu excelenta trup� de operet� maghiar� împreun�, iar restul nop�ii la teatrul de variet��i în�esat, împreun�...

Erau totu�i dou� ore pe care nu le-a� fi sacrificat pentru nimic în lume. Numaidecât dup� masa de prânz, când prietenii treceau din restaurant în cafenea (conform ritualului budapestan) eu traversam largul bulevard, spre partea cealalt� ocupat� jum�tate de un imens palat, cas� de raport armonioas�, cum pu�ine erau pe vremea aceea în Europa întreag�... Arhitectura cubist� îns��i n-a izbutit s� fac� s� par� vechi acest bloc cu fa�ada pe trei str�zi, dac� nu patru, c�ci în spate erau gr�dini, împ�r�it în câteva zeci de apartamente toate bronz auriu, mozaic �i lemn tare vopsit în alb. Nici sc�rile nu erau f�cute cu economia caselor de specul�* de mai târziu �i cutiile ascensoarelor erau cu adev�rat comode.

Traversam apoi una din pasarelele imensei cur�i interioare �i sunam cu o cald� emo�ie la u�a alb� ca de sanatoriu.

− Vezi, iar��i ai întârziat... ce ai de vorbit atât de mult cu prietenii dumitale? m� certa într-o fran�uzeasc� molatec� �i sensual�, gazda mea conducându-m� spre fotoliul sc�zut pe care cu îng�duin�a hot�rât� a proprietarilor îl declarasem al meu. �var�ul cald a�tepta în serviciul înflorat de faian��, iar buc��ica de zah�r în fundul ce�tii...

Baroneasa R. era întâmpl�tor la Timi�oara... Se refugiase [...] mai întâi la Arad �i apoi, fiindc� la Arad nu avea pe nimeni, la o m�tu�� din Timi�oara, v�duva unui advocat cunoscut, mort probabil în r�zboi... M�tu�a cam în vârst� �i singur� renun�ase la „cancelaria advoca�ial�” de la parter, dar p�strase fire�te locuin�a de la etajul trei, era bucuroas� de prezen�a nepoatei, dar pe amândou� le b�nuiam viu nelini�tite despre ziua de mâine.

− �tii c� azi l-am cunoscut pe prietenul dumitale Laz�r... Am convingerea c� el e... N-a� putea spune ce vorbeam cu Baroana aceasta brun� ca o creol� (sau dac� a� spune ar p�rea

neverosimil, dac� vre�i comic, c�ci nu f�ceam decât s�-i repet cele ce scriau gazetele), nici nu cred c� eram îndr�gostit de ea... Dar eram totdeauna cuprins de o cuminte fericire în salona�ul alb cu fotolii joase, în fa�a ce�tilor de por�elan, de dou�-trei ori reumplute cu �var�*, în fa�a acestei unguroaice.

[…] Era desigur cea mai frumoas� femeie din ora� �i prietenia ei m� flata, îmi vindeca oboseala prin bucuria de a privi ca o filtrare a sângelui obosit de munca otr�vit� a tipografiei. Erau aceste dou� ore ca o muzic� diafan� de lumin�, care stimuleaz� toate func�iile vie�ii vegetative. Asculta a�a de frumos, ca un copil, �i ca un �colar serios �i silitor punea întreb�ri. (Camil Petrescu, Contesa bolnav )

*pensiune – întreinere constând în locuin� �i mas� pe care cineva o prime�te cu regularitate în schimbul unei sume de bani *specul� – vinderea unor m�rfuri cu suprapre *�var� – b�utur� preparat� din boabe de cafea pr�jite �i râ�nite, fiart� �i trecut� prin filtru

1. Menioneaz� câte un sinonim pentru sensul din text al fiec�ruia dintre urm�toarele cuvinte: gazet, cafenea, în �esat, emo �ie. 4 puncte

2. Motiveaz�, cu ajutorul a dou� argumente, folosirea parantezelor în urm�torul fragment din text: ,,…(sau dac� a� spune ar p�rea neverosimil, dac� vre�i comic, c�ci nu f�ceam decât s�-i repet cele ce scriau gazetele)…” 4 puncte 3. Transcrie patru temeni din câmpul semantic al cuvântului arhitectur . 4 puncte 4. Alc�tuie�te dou� enunuri în care cuvintele faian � �i cuminte s� aib� alt sens decât cel din text. 4 puncte 5. Comenteaz� efectele repet�rii cuvântului împreun în primul paragraf al textului. 4 puncte 6. Transcrie, din text, dou� fragmente din care s� reias� sentimentele contradictorii

ale personajului-narator pentru baroneas�. 4 puncte 7. Precizeaz� dou� caracteristici ale conceptului operaional personaj-narator, identificate în textul citat. 4 puncte




2

8. Ilustreaz� una dintre calit�ile generale/ particulare ale stilului din fragmentul citat. 4 puncte 9. Caracterizeaz� baroneasa R., în 8 - 10 rânduri, prin evidenierea tr�s�turilor �i a procedeelor de caracterizare existente în fragmentul dat. 4 puncte 10. Motiveaz�, prin evidenierea a dou� tr�s�turi, prezena descrierii în text. 4 puncte


Scrie, în 10 - 15 rânduri, rezumatul textului de la Subiectul I, din Contesa bolnav , de Camil Petrescu. Aten ie! În elaborarea rezumatului, trebuie:

- s� respeci conveniile specifice acestui tip de compunere (relatarea obiectiv�, la persoana a III-a; evitarea cuvintelor �i a expresiilor din limbajul curent; renunarea la citate �i eliminarea figurilor de stil �i a descrierilor; transformarea dialogului în vorbire indirect� etc); 8 puncte

- s� ai coninutul �i structura adecvate acestui tip de compunere (prezentarea secvenelor narative în ordinea logicii textului; identificarea personajelor corespunz�toare secvenelor narative menionate etc.); 8 puncte

- s� respeci normele limbii literare (normele de exprimare, de ortografie �i de punctuaie). 4 puncte Not ! Punctajul pentru redactare se acord� numai dac� r�spunsul respect� limita minim� de spaiu

precizat�. Subiectul al III - lea (30 de puncte)

Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s� prezini particularit��i de structur�, de limbaj �i expresivitate a

textului poetic, într-o poezie studiat�, aparinând direc�iei neomoderniste. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urm�toarele repere:

• prezentarea a patru caracteristici ale neomodernismului poetic; • ilustrarea acestor caracteristici, prin referire la o poezie neomodernist� studiat�; • evidenierea relaiei dintre ideea poetic� �i mijloacele artistice de realizare a acesteia în textul ales; • exprimarea unui punct de vedere argumentat cu privire la valoarea artistic� a poeziei.

Not ! Ordinea integr�rii reperelor în cuprinsul lucr�rii este la alegere. Pentru coninutul eseului, vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerin�/ reper); pentru redactarea eseului, vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilit��i de analiz� �i de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctua�ia – 2 puncte; a�ezare în pagin�, lizibilitatea – 1 punct).





1


PROBA A Varianta 74



Scrie, pe foaia de examen, r spunsul la fiecare dintre urm toarele cerin e, cu privire la textul de mai jos: Aglae, aflând accidentul lui moş Costache, căpătă deodată fizionomia aspră a unui căpitan de vapor care comandă în timp de naufragiu: ― Aurica – strigă ea – vino repede, că i-a venit rău lui Costache! Cheamă-l şi pe Titi. TreceŃi dincolo, să nu fure vreunul ceva. Marino! Tu aleargă iute la Stănică. Să vie şi el şi Olimpia şi să aducă doctorul pe care-l ştie el. Ah! Tocmai acum l-a găsit şi pe Costache. Sunt sfârşită. N-am pus nimic în gură de azi-dimineaŃă. Aglae bău, la repezeală, puŃină cafea şi apoi trecu dincolo, înconjurată ca de o gardă de Titi şi Aurica. Bătrânul era mult mai limpezit şi privea numai îngrijorat spre mobilele din casă. ― Ce-i cu tine, Costache? întrebă mai mult arogant decât comiserativ* Aglae. Te-a pus dracul să cari cărămidă, să faci casă, parcă n-aveai casă. Aşa e când te iei după copii! Aglae întoarse privirile spre Felix şi spre Otilia şi, ca şi când n-ar fi fost niciodată vreun conflict între ea şi ei, întrebă: ― Dar voi ce faceŃi? Aici eraŃi? Şi ce-ai, Costache? – continuă ea – poate de căldură, c-a fost un zăduf groaznic! Ar fi trebuit să te sui în pat, ce stai aici, pe canapeaua asta? Bătrânul gemu puŃin şi făcu doar din cap semn că nu vrea să se mişte de acolo. ― Trebuie să te dezbraci măcar, că te sufocă hainele! Fără să mai aştepte aprobarea, Aglae îl răsuci ca pe un copil şi trase surtucul*. Otilia se repezi să-i scoată ghetele cu gumilastic*, uscate şi încovoiate de vechime, ca nişte iminei* turceşti. Picioarele lui moş Costache apărură înfăşurate în nişte ciorapi de lână, de o grosime fabuloasă. Degetele mari tăiaseră cu unghia vârfurile şi ieşiseră ca două ghemuri de ceară. În alte împrejurări Otilia ar fi râs, dar acum nu vedea şi nu auzea nimic, nimic. După surtuc, Aglae îi trase pantalonii, de la capătul de jos, cum ai scutura un sac, şi bătrânul apăru în nişte nădragi largi de stambă* colorată, legaŃi jos, în lipsa şireturilor rupte, cu bucăŃi de sfoară. ― Poftim – observă Aglae, cu reproş – uite ce-nseamnă să n-ai o femeie de ispravă în casă! Aşa te îmbrăcai tu altădată? Otilia dibuise în dormitor şi găsise o cămaşă de noapte, de pânză Ńărănească grea, afară din cale de lungă, în care, vârât, chelul moş Costache semăna cu un faraon înfăşurat în pânză de in. I se aduse şi o plapumă, şi Aglae ridicase perna s-o scuture şi s-o umfle mai bine, când bătrânul scoase un Ńipăt: ― Che... che-i-le! ― Cheile, uite-Ńi cheile aici (moş Costache întinse o mână spre ele). Ar fi bine să mi le dai mie, să nu Ńi le fure cineva!

(G. C�linescu, Enigma Otiliei) *comiserativ, adj. (rar) - comp�timitor *surtuc, s.n. – hain� b�rb�teasc� (din postav) care acoper� partea de sus a corpului �i care se poart� (la

�ar�) peste

c�ma�� sau peste vest� *gumilastic, s.n. (pop.) - elastic *iminei, s.m. – pantofi de mod� turceasc�, cu c�puta înconjurând c�lcâiul, f�cu

�i din marochin �i purta

�i odinioar� de

boieri *stambă, s.f. –

�es�tur� de bumbac cu desene imprimate în culori, folosit� la confec

�ionarea îmbr�c�mintei de var�

pentru femei

1. Transcrie, din text, patru cuvinte derivate. 4 puncte 2. Motiveaz� utilizarea semnelor de punctua�ie din enun�ul - Dar voi ce faceŃi? 4 puncte 3. Scrie patru expresii/ locu�iuni care s� con�in� verbul a pierde. 4 puncte 4. Transcrie, din text, patru termeni din câmpul semantic al vestimentaŃiei. 4 puncte 5. Prezint� perspectiva narativ� în textul dat. 4 puncte 6. Motiveaz� ,,fizionomia aspră [ca] a unui căpitan de vapor care comandă în timp de naufragiu”,

pe care naratorul o surprinde pe chipul Aglaei. 4 puncte 7. Nume�te dou� calit��i generale/ particulare ale stilului din textul dat 4 puncte 8. Ilustreaz� registrul cult al limbii, prin dou� citate însumând 15 - 20 de cuvinte. 4 puncte 9. Realizeaz�, în 6 - 10 rânduri, portretul personajului mo� Costache, utilizând

numai informa�iile din textul dat. 4 puncte




2

10. Precizeaz� dou� caracteristici ale prozei realiste, care pot fi identificate în fragmentul citat. 4 puncte Subiectul al II - lea (20 de puncte) Scrie un rezumat, în 10 - 15 rânduri, al textului reprodus la Subiectul I , din romanul Enigma Otiliei, de

G. C�linescu. Aten ie! În elaborarea rezumatului, trebuie:

- s� respec�i conven�iile specifice acestui tip de compunere (relatarea obiectiv�, la persoana a III-a; evitarea cuvintelor �i a expresiilor din limbajul curent; renun�area la citate �i eliminarea figurilor de stil �i a descrierilor; transformarea dialogului în vorbire indirect� etc); 8 puncte

- s� ai con�inutul �i structura adecvate acestui tip de compunere (prezentarea secven�elor narative în ordinea logicii textului; identificarea personajelor corespunz�toare secven�elor narative men�ionate etc.); 8 puncte

- s� respec�i normele limbii literare (normele de exprimare, de ortografie �i de punctua�ie). 4 puncte Not ! Punctajul pentru redactare se acord� numai dac� r�spunsul respect� limita minim� de spa�iu

precizat�.


Scrie un eseu argumentativ, de 2 - 3 pagini, despre structura, limbajul şi expresivitatea textului poetic, în care, pe baza unei poezii studiate, apar�inând lui Nichita St�nescu, s� ilustrezi urm�toarea apreciere critic�: ,,Nichita Stănescu nu seamănă cu nimeni. Este propriul său reper. AparŃinând principial structurii liricii moderne [...], Nichita Stănescu impune prin originalitatea expresiei viziunii sale un sistem poetic insolit şi inconfundabil, rămânând în conştiinŃa cititorilor [...] unul dintre cei mai vii poeŃi ai literaturii române”. (Alexandru Condeescu)

Not ! În elaborarea textului, vei respecta structura eseului de tip argumentativ: ipoteza, constând în

formularea tezei/ a punctului de vedere cu privire la tem�, argumentaŃia (cu minimum 4 argumente) �i concluzia/ sinteza. Pentru con inutul eseului, vei primi 16 puncte , iar pentru redactarea lui, vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităŃi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaŃia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).





1


PROBA A Varianta 91




de mai jos: ANCA: Acu, ce stai? Trebuie s� te g�te�ti de plecare. DRAGOMIR: De plecare… ANCA: Fire�te. DRAGOMIR: De ce s� mai plec? ANCA: Ca s� scapi �i tu �i s� m� scapi �i pe mine. Dac� se afl� c� e�ti tot aici, �i eu am t�cut, se cheam� c� amândoi l-am omorât… Eu… sunt nevinovat� �i nu vreau s� caz� vina pe mine. Da- c� vrei s� stai, eu caut s� m� duc în sat �i s� spui tot, tot, tot… Dac� pleci, m� fac c� g�sesc pe Ion în pu� �i dau de �tire… N-ai grije; î�i las eu vreme destul� s-ajungi departe… Tu e�ti fugarul, tu vinovatul… �-am sc�pat amândoi… DRAGOMIR: Vino �i tu. ANCA: Dac� fug �i eu, cade vina �i pe mine: nu poci asta… (Suie; dup� o pauz� mare, coborând la el cu bra

�ele încruci�ate.) Nu �i-e ru�ine! Nu �i-a fost mil� �i p�cat de Dumnezeu!... Cre�tin e�ti

tu?... Om e�ti tu?... Vine un biet p�c�tos în casa ta, î�i cere o buc��ic� de pâine la masa ta, e obosit �i te roag� de ad�post sub acoperemântul t�u, î�i spune taina lui, �i tu, fiar� f�r�-de-lege, pui mâna pe cu�it �i spinteci omul! (Dragomir face ni�te ochi foarte mira

�i .) Cu ce-�i gre�ise bie-

tul nebun?... Ce piedic� �i-era el în lumea asta larg�, unde e loc pentru to�i? (Cu toat� energia.) De ce ai omorât pe Ion? DRAGOMIR: Eu… Pe Ion!... ANCA: Pe Ion. DRAGOMIR: Eu… am omorât… pe Ion! (Râde febril.) ANCA: Râzi? Nu tu, da cine? (El se uit� la ea lung; ea îi înfrunt� c�ut�tura; merge la el �i-l apuc� de pieptul c�m��ii.) Asta ce e? Sângele acesta al cui e? Nu-i sângele lui Ion?... DRAGOMIR (Î�i încheie repede minteanul la piept.) : Fugi d-aici! ANCA: Nu te-ncheia, Dragomire pe c�ma�� e pu�in; în odaie dincolo e mult; uite, ici e plin… Du-te în curte, e stropit peste tot; mergi de scoate o g�leat� din pu�, s� vezi apa ro�ie… Tu, uciga�ule, tu! O s� te gunoie�ti de viu între pere�ii de sare umezi pân� o socoti Dumnezeu c-a venit ceasul s� te cheme ca s� te judece el mai bine… DRAGOMIR: Pentru ce? ANCA: Pentru c� ai ridicat via�a altuia…

(I.L. Caragiale, N�

pasta )

1. Men�ioneaz� câte un sinonim pentru sensul din text al fiec�ruia dintre

urm�toarele cuvinte: c�ut

�tur

�, vreme, a se face, a omorî . 4 puncte

2. Motiveaz� folosirea punctelor de suspensie în replica „De plecare…” . 4 puncte 3. Alc�tuie�te patru enun

�uri în care s� ilustrezi polisemia verbului a l

�sa. 4 puncte

4. Transcrie, din fragment, dou� cuvinte/ structuri care apar�in registrului stilistic popular. 4 puncte

5. Precizeaz� doi indici spa�iali care apar în fragmentul citat. 4 puncte

6. Transcrie, din fragment, dou� enun�uri sau sintagme care indic� raportarea la divinitate. 4 puncte

7. Exemplific� semnifica�ia unei metafore �i unei inversiuni din textul dat. 4 puncte

8. Comenteaz�, în 6 - 10 rânduri, particularit��ile construc�iei dialogului dramatic în acest text. 4 puncte

9. Exprim�-�i opinia despre rolul indica

�iilor scenice în reliefarea atitudinii personajului masculin.

4 puncte 10. Argumenteaz� importan

�a interoga

�iilor retorice, pentru crearea tensiunii dramatice în acest fragment.

4 puncte Subiectul al II - lea (20 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre în�elepciune, pornind de la ideea

exprimat� în urm�toarea afirma�ie: „În�elepciunea nu e ceva care se înva��; e ceva care se treze�te. De

aceea o �coal� de în�elepciune e posibil�”. (Constantin Noica, în Jurnalul de la P�ltini �)




2

Aten ie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- s� respec�i construc

�ia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor

lingvistice adecvate acestuia; 4 puncte - s� ai con

�inutul �i structura adecvate argument�rii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fa

�� de afirma

�ia dat�; enun

�area �i dezvoltarea conving�toare a cel pu

�in dou� argumente (pro �i/ sau

contra) adecvate ipotezei, formularea unei concluzii adecvate; 12 puncte - s� respec

�i normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare corect�, de

ortografie �i de punctua�ie). 4 puncte

Not ! Punctajul pentru redactare se acord� numai dac� r�spunsul respect� limita minim� de spa�iu


Scrie un eseu, de 2 - 3 pagini, în care s� realizezi o paralel� între dou� poezii simboliste studiate,

apar�inând fie aceluia�i autor, fie a doi scriitori diferi

�i. În elaborarea eseului, vei avea în vedere

urm�toarele repere: - ilustrarea conceptului simbolism, prin precizarea a patru tr�s�turi (teme/ motive, ipostaze ale eului

liric, specificul imaginilor artistice, inova�ii stilistice/ prozodice etc.); - prezentarea comparativ� a temelor �i a simbolurilor centrale, identificate în textele alese; - relevarea, prin compara

�ie, a particularit��ilor structurale, stilistice �i prozodice ale celor dou� poezii;

- exprimarea unei opinii argumentate asupra rela�iei dintre eul liric �i imaginarul poetic în fiecare dintre

cele dou� texte, din perspectiva apartenen�ei la curentul literar men

�ionat.

Not ! Ordinea integr�rii reperelor în cuprinsul lucr�rii este la alegere. Pentru con inutul eseului, vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerin

��/ reper); pentru redactarea eseului, vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilit��i de analiz� �i de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctua�ia – 2 puncte; a�ezare în pagin�, lizibilitatea – 1 punct).





1


PROBA A Varianta 92




de mai jos:

CR�C�NEL(plângând): Am plâns, cum plâng şi-acum, căci eu Ńin mult la amor; am plâns şi-am iertat-o… pe urmă am prins-o iar, şi iar am plâns şi iar am iertat-o; nu de multe ori, dar cam des… aşa cam de vreo cinci-şase ori… Ce-mi ziceam eu? Vorba d-tale: femeie! Ochi alunecoşi… PAMPON: Inimă zburdalnică! CR�C�NEL: Până când, într-o seară, mă duc, domnule, ca de obicei, acasă; intru în sală, deschiz uşa iatacului… întunerec… „Te-ai culcat?” Nu răspunde nimeni. Inima începe să-mi bată rău; aprinz lumânarea, şi ce găsesc pe masă, domnule? PAMPON: Ce? CR�C�NEL: Un răvăşel: „Mache, m-am plictisit să mai trăiesc cu o rublă ştearsă ca dumneatale. Nu mă căuta; am trecut cu neamŃul meu în Bulgaria…” PAMPON: În Bulgaria? Ce căuta neamŃul în Bulgaria? CR�C�NEL (dezolat): Nu ştiu! Ei! Ce te faci, Mache?... De desperare, ce-am zis eu? Dacă n-am a- vut parte de ce mi-a fost drag pe lume, încai să mă fac martir al independenŃii… şi m-am înrolat de bunăvoie… PAMPON: Volintir? CR�C�NEL: În garda naŃională… Ştii, pentru ca să-mi mai uit focul… (Plânge.) Şi închipuieşte-Ńi d-ta acum şi MiŃa! (Plânge.) Şi garda naŃională s-a desfiinŃat!... PAMPON: Care va să zică este un Bibicul… CR�C�NEL: Se-nŃelege; n-ai văzut biletul? PAMPON: Care va să zică este un Bibicul, care devine în chestie de traducere şi pentru mine, şi pentru d-ta. CR�C�NEL: Fireşte… PAMPON (cu t�rie): Nu mai plânge, nu şade frumos, un volintir ca d-ta… CR�C�NEL: Dacă nu pot să mă stăpânesc! Mi-e naturelul simŃitor…[…] PAMPON: […] Nu plânge: eşti volintir ! Bibicul nostru e aici în bal… Didina mea este aici în bal… CR�C�NEL: Poate şi MiŃa mea… PAMPON: Da… CR�C�NEL: Da? PAMPON (repede): Adică nu! În sfârşit, ce-Ńi pasă! Vino cu mine…Nicio vorbă să nu zici. Lasă-mă pe mine, să vezi cum îl înhaŃ eu. Aide, nu plânge: eşti volintir! Pune-Ńi masca, şi aide! (Î�i pune masca.) CR�C�NEL: MiŃa? MiŃa? … (Hot�rât) Nu!... O mai iert acum, dar dacă s-o mai întâmpla încă o dată … hotărât mă însor! (Î�i pune masca.) (I.L. Caragiale, D-ale carnavalului)

1. Men�ioneaz� câte un sinonim pentru sensul din text al fiec�ruia dintre urm�toarele cuvinte: iatac, foc, fireşte, a găsi. 4 puncte 2. Explic� folosirea ghilimelelor în replica: „Te-ai culcat?”. 4 puncte 3. Exemplific� patru locu�iuni/ expresii care au în componen�a lor verbul a pune. 4 puncte 4. Transcrie, din text, doi termeni care apar�in registrului stilistic neologic. 4 puncte 5. Precizeaz� doi indici de timp care apar în textul citat. 4 puncte 6. Transcrie, din text, câte un fragmnet care con�ine o interoga�ie retoric�,

respectiv, un paralelism sintactic. 4 puncte 7. Precizeaz� dou� modalit��i de caracterizare a personajului dramatic existente în textul dat. 4 puncte 8. Prezint�, în 6 - 10 rânduri, dou� dintre modalit��ile de realizare a oralit��ii în textul dat. 4 puncte 9. Exprim�-�i opinia despre rolul indica�iilor scenice în acest fragment. 4 puncte 10. Ilustreaz� dou� elemente ale comicului de limbaj, prin referire la fragmentul dat. 4 puncte




2

Subiectul al II - lea (20 de puncte) Scrie un rezumat, de 10 - 15 rânduri, al fragmentului citat la Subiectul I, din D-ale carnavalului, de

I. L. Caragiale.

Aten ie! În elaborarea rezumatului trebuie: - s� respec�i conven�iile specifice unui astfel de text: relatarea obiectiv�, la persoana a III-a, evitarea

cuvintelor �i expresiilor din limbajul curent, renun�area la citate, eliminarea figurilor de stil �i a descrierilor, transformarea dialogului în vorbire indirect� etc. 8 puncte

- s� ai con�inutul �i structura adecvate acestui tip de compunere: p�strarea logicii textului, identificarea personajelor corespunz�toare secven�elor narative men�ionate etc. 8 puncte

- s� respec�i normele limbii literare (normele de exprimare, de ortografie �i de punctua�ie, a�ezarea în pagin�). 4 puncte Not ! Punctajul pentru redactare se acord� numai dac� r�spunsul respect� limita minim� de spa�iu


Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, despre structura, limbajul şi expresivitatea textului poetic, având ca

suport o oper� literar� studiat�, apar�inând lui Ion Barbu, pornind de la urm�toarea afirma�ie critic�: ,,[...] poezia lui Ion Barbu, după cum şi titlul volumului o arată, e poezia Jocului secund, adică e un joc neizvorât din realităŃi, ci din reflexul în oglindă, adică în spirit. Poezie de esenŃe şi de abstracŃiuni [...]. În expresia ei coeficientul personal joacă un rol principal; un cuvânt, o imagine îi sugerează altă imagine, după o asociaŃie uneori strict personală şi deci necontrolabilă”. (E. Lovinescu)

Not ! În elaborarea textului, vei respecta structura eseului de tip argumentativ: ipoteza, constând în formularea tezei/ a punctului de vedere cu privire la tem�, argumentaŃia (cu minimum 4 argumente) �i concluzia/ sinteza. Pentru con inutul eseului, vei primi 16 puncte , iar pentru redactarea lui, vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităŃi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaŃia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acord rii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s aib minimum dou pagini.




1


PROBA A Varianta 95




de mai jos: IOANA: Dac� ai �ti, coan� Safta – cu cine st� la mas� Anton Pann – prin cârciume, �i cu cine se �ine

de pozne prin iarmaroc �i pe uli�i! PANN: Ioano, vezi – aici gre�e�ti! Pentru un poet nu exist� societate nepotrivit�! Putem noi oare,

noi – neadormi�ii, chinui�ii, ner�spl�ti�ii luminii – s� ne scutim de atingerile acestea cu t�râmurile care ne strig� pân�-n m�duv�? Niciun cântec �i nicio în�elepciune n-ar ie�i din strunele noastre dac� am ocoli atingerile! [...]

IOANA: De ani te tot lauzi... PANN: Las’ Ioano, nu m� descuraja �i tu! Am s�-l spun eu – cuvântul! De ani m� tot laud cu cartea la care scriu. IOANA: Uite, eu nu mai cred! PANN: �i totu�i, ai s-o vezi, Ioano. �i are s� fie „Povestea vorbei”, o carte în care în�elepciunea se

toarce singur�, ca pove�tile din „O mie �i una de nop�i”! Va mirosi cartea, îmbel�ugat �i pestri�, ca pia�a de lâng� Turnul Sfatului, cu adieri de verde�uri �i pe�te, de ca�caval, de garoafe �i m�t�suri. �i vor suna vorbele precum galbenii zarafilor*, care stau cu �etrele* în �ir, schimbând florini austrieci cu ruble ruse�ti �i cu parale otomane. �i „Povestea vorbei” va fi hotarul dintre Apus �i R�s�rit!

IOANA: Vino acas�, Anton Pann! Te rog! PANN: M� cutrope�ti, Ioano, cu dulcea�a, dar uite teancul acela pe mas�! Mai avem treburi! [...] IOANA: Via�a asta n-o mai îndur! PANN: Nu r�scoli în mine toat� am�r�ciunea, Ioano! Curge prin mine ca n�molul, ca plumbul greu –

am�r�ciunea. S�l��uiesc între ispite �i nevoi – �i trebuie s� râd, c�ci numai râsul m� mai face s� uit! Sunt mâhnit, Ioano, pentru tine �i pentru Gabi, c� apa nu ne vine la matc�, precum a� vrea! Mi-a dat D-zeu daruri, îns� n-am noroc. Câteodat� numai, arar, mi s-arat� o lumin�, dar pân� s� trag jeraticul – r�mâne cenu�a! Câteodat� m� mângâi cu gândul c� poate n-am noroc ca s� vorbeasc� în mine �i mai tare darurile. Oricum, chiar �i o asemenea mângâiere nu e decât vuiet de�ert, �i sunt am�rât, �i râd ca s� uit.

(Lucian Blaga, Anton Pann ) *zaraf, zarafi, s.m. (înv.) - persoan� care se îndeletnicea cu schimbul banilor *atr, atre/ etre, s.f. (pop.) - barac� de scânduri, acoperit� cu pânz�, în care negustorii î�i vând m�rfurile la târg 1. Men�ioneaz� câte un sinonim pentru sensul din text al fiec�ruia dintre urm�toarele cuvinte: societate , n

�mol, a s

�l� ui, mâhnit . 4 puncte

2. Explic� scrierea cu majuscul� a cuvintelor Apus �i R�

s�

rit . 4 puncte 3. Scrie patru expresii/ locu�iuni care s� con�in� cuvântul vorb

�. 4 puncte

4. Alc�tuie�te câte un enun� cu sensul conotativ al cuvintelor a toarce �i m�tase . 4 puncte

5. Exemplific� dou� modalit��i diferite de realizare a oralit��ii în text. 4 puncte 6. Transcrie, din text, dou� sintagme/ enun�uri care exprim� atitudinea sceptic� a Ioanei. 4 puncte 7. Explic� semnifica�ia metaforei „neadormi�ii, chinui�ii, ner�spl�ti�ii luminii”. 4 puncte 8. Men�ioneaz� dou� caracteristici ale condi�iei artistului, eviden�iate de personajul Anton Pann. 4 puncte 9. Comenteaz�, în 6 - 10 rânduri, replica în care Anton Pann descrie cartea Povestea vorbei ,

prin eviden�ierea rela�iei dintre idee �i mijloacele artistice. 4 puncte 10. Argumenteaz� încadrarea fragmentului dat în genul dramatic, prin eviden�ierea a patru tr�s�turi

ale acestuia, existente în text. 4 puncte

Subiectul al II - lea (20 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre iertare, pornind de la urm�toarea

afirma�ie: ,,Cu iertarea dobânde�ti �i pe du�man prieten”. (Iordache Golescu)




2

Aten ie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: - s� respec�i construc�ia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor

lingvistice adecvate acestuia; 4 puncte - s� ai con�inutul �i structura adecvate argument�rii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fa�� de

afirma�ia dat�; enun�area �i dezvoltarea conving�toare a cel pu�in dou� argumente (pro �i/ sau contra) adecvate ipotezei, formularea unei concluzii adecvate; 12 puncte

- s� respec�i normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare corect�, de ortografie �i de punctua�ie). 4 puncte Not ! Punctajul pentru redactare se acord� numai dac� r�spunsul respect� limita minim� de spa�iu

precizat�.


Scrie un eseu de tip paralel�, de 2 - 3 pagini, în care s� prezin�i particularit��i ale romantismului în dou� poezii studiate, din crea�ia lui Mihai Eminescu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urm�toarele repere: - men�ionarea a patru caracteristici ale romantismului, prin referire la poeziile studiate; - exemplificarea acestor caracteristici în textele lirice alese; - eviden�ierea particularit��ilor de compozi�ie �i de expresivitate, în textele alese; - exprimarea unei opinii argumentate asupra semnifica�iilor poeziilor alese.

Not ! Ordinea integr�rii reperelor în cuprinsul lucr�rii este la alegere. Pentru con inutul eseului, vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerin��/reper); pentru

redactarea eseului, vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilit��i de analiz� �i de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctua�ia – 2 puncte; a�ezare în pagin�, lizibilitatea – 1 punct).





1

EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2007 Proba scris de limba i literatura român PROBA A

Varianta 98 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul efectiv de lucru este de trei ore.


Scrie, pe foaia de examen, r spunsul la fiecare dintre urm toarele cerin e, cu privire la

textul de mai jos: Actul I, scena 7

Salona� b�trânesc la doctor Micu, dou� intr�ri. Cald; var�; dup�-amiaz�. OCTAV (mi�cat): Unchiule… MARIA: Nelegiui�ilor… Adic�… ce mai vorbesc eu de clac�… În neamul vostru s-au întâmplat multe de-astea… DOCTOR MICU: Da… da, a�a a fost… fiindc� am fost lega�i de p�mântul �sta. Ne-am iubit târgul în care ne-am deschis ochii, ne-am iubit uli�ele �i casele b�trâne�ti…�i n-am vrut s� ie�im din ele…Iar neveste din alte locuri n-aveam nevoie s� aducem… Aveam destule fete frumoase aici…destule fete bune… Le �tiau p�rin�ii… De ce era s� alergi în alte p�r�i?... S� dibuie�ti* un noroc str�in, pe cât� vreme aveai norocul aici… Nu… madam Micu, tot neamul meu, ca �i-al t�u de altfel – c� �i al t�u tot a�a a fost – n-a dat vrabia din mân� pe cea de pe gard… �i dac� se întâmpla de se iubeau v�r cu v�r, nu era vina lor c� se iubeau �i nici nu era vina lor c� erau neamuri… Într-o vreme, în târgul acesta, nu g�seai doi oameni s� nu fie neamuri… doar venetici*… �i a�a am fost noi blestema�i s� închidem ochii aici. Fiindc� în locul în care ne-am n�scut, pesemne c� �i ��râna î�i are sufletul ei… Ai zvântat-o* cu degetele când erai mititel… ai scurmat-o* cu plugul când erai în vlag�*… Te cunoa�te… te iube�te… �i te cheam�… Pe mormânt �i se las� mai u�oar�…

(Victor Ion Popa, Ciuta ) *a dibui – a nimeri, a g�si *venetic - str�in *a zvânta – a usca *a scurma – a r�scoli * în vlag – în putere

1. Menioneaz� câte un sinonim pentru sensul din text al fiec�ruia dintre urm�toarele cuvinte: neam , noroc , vin �, a cunoa �te. 4 puncte 2. Precizeaz� un efect stilistic obinut prin folosirea punctelor de suspensie în textul dat. 4 puncte 3. Alc�tuie�te dou� enunuri în care s� ilustrezi polisemia cuvântului vreme . 4 puncte 4. Menioneaz� dou� m�rci ale oralit�ii, prezente în fragmentul dat. 4 puncte 5. Transcrie, din text, dou� fragmente/ enunuri însumând 15 – 20 de cuvinte, care exprim�

ata�amentul doctorului Micu fa� de locurile natale. 4 puncte 6. Precizeaz� dou� moduri de expunere existente în fragmentul dat. 4 puncte 7. Motiveaz� utilizarea formei de plural a pronumelor personale la persoana I, în replica

rostit� de doctorul Micu. 4 puncte 8. Ilustreaz� una dintre calit�ile generale/ particulare ale stilului (claritate, proprietate,

precizie, varia�ie stilistic�, cursivitate, eufonie), cu ajutorul textului dat. 4 puncte 9. Prezint� semnificaia proverbului „N-a dat vrabia din mân� pe cea de pe gard…”,

raportând-o la contextul în care este rostit. 4 puncte 10. Argumenteaz�, prin evidenierea a patru tr�s�turi existente în text, apartenena acestuia

la genul dramatic. 4 puncte


Transform� urm�torul dialog în vorbire indirect�: - Vino cu mine, spuse. - A� veni cu cea mai mare pl�cere, se scuz� Adrian, întov�r��indu-l, dar tocmai c�utam sala catalan�,

voiam s� examinez vitrina. - Ai s-o examinezi mai târziu, îl întrerupse Orlando f�r� s� se întoarc�. De unde �tiai de 4,30? - Asta a fost ora pe care mi-a fixat-o. - Cine? întreb� surprins Orlando, oprindu-se din mers.




2

- Ah, dac� a� �ti! exclam� Adrian. Dac� a� izbuti s�-mi amintesc numele! Era un nume foarte simplu, cum s� v� spun? Simplu. Prea simplu chiar. Poate c� de aceea mi-a sc�pat din minte. Dar m-a impresionat vocea, n-am s� uit niciodat� vocea aceea clar�, senin�, f�r� nici un fel de patos, �i totu�i grav�, urgent�.

(Mircea Eliade, În curte la Dionis )

Aten ie! În transformarea dialogului în vorbire indirect�, trebuie: - s� utilizezi conveniile specifice stilului indirect: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice

adecvate acestuia; 4 puncte - s� ai coninutul �i structura adecvate stilului indirect: transferarea informaiilor furnizate de dialog în

mesajul nou creat, adecvarea informaiilor la noua modalitate de expunere, respectarea succesiunii de idei din textul dialogat dat; 12 puncte

- s� respeci normele limbii literare (registru stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie �i de punctuaie). 4 puncte


Scrie un eseu argumentativ, de 2 – 3 pagini, în care s� prezini modalit�i de realizare a imaginarului

poetic simbolist, într-o poezie studiat�, având în vedere urm�toarea afirmaie:. „Poezia nu va fi decât muzic� �i imagine, aceste dou� principale sorgin�i [izvoare, surse] ale ideii”. (Alexandru Macedonski)

Not ! În elaborarea textului, vei respecta structura eseului de tip argumentativ: ipoteza, constând în formularea tezei/ a punctului de vedere cu privire la tem�, argumenta�ia (cu minimum 4 argumente) �i concluzia/ sinteza. Pentru con inutul eseului, vei primi 16 puncte , iar pentru redactarea lui, vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilit��i de analiz� �i de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctua�ia – 2 puncte; a�ezarea în pagin�, lizibilitatea – 1 punct).




Proba scris� de limb� �i literatur� român� Varianta 99

1

EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2007 Proba scris � de limba �i literatura român �

PROBA A Varianta 99

�Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord � 10 puncte din oficiu. �Timpul efectiv de lucru este de trei ore.


Scrie, pe foaia de examen, r �spunsul la fiecare dintre urm �toarele cerin �e, cu privire la textul de mai jos:

Astfel se fcu c, într-o dup-amiaz, Felix i Otilia, aeza�i în larga trsur, strbteau Calea Victoriei de la captul dinspre Dâmbovi�a pân în apropiere de Biserica Alb. Aici se coborâr în fa�a unei cldiri cam fumurii, numai cu dou caturi, dar înalte, în gangul creia intrar. Suir pe o scar cu balustrad de fier forjat i se oprir în fa�a unei ui mari de la etajul I, pe care o mic tbli� de email arta numele simplu: Leonida Pascalopol. Casa, azi tears fa� de noua arhitectur a Capitalei, înf�ia atunci ultimul confort. Ferestrele i încperile erau înalte, uile erau largi i cu frontoane de lemn bogat ornamentate, tavanurile decorate cu stucuri. Pere�ii erau tapeta�i cu hârtie dungat, i de tavan atârnau lmpi electrice cu abajururi plisate. În anticamera apartamentelor se vedeau chiar picturi murale alegorice, cam conven�ionale i reci, dar de factur îngrijit. La capetele scrii vegheau doi copii de marmur, toci�i i lucioi ca de cear. Otilia sun apsat soneria electric. Se auzir pai grabi�i i grei, i Pascalopol însui deschise ua, îmbrcat într-un halat larg de mtase fin, legat la mijloc cu un mare cordon, pomdat i parfumat cu profunzime. Un fecior cu vest dungat atepta cuviincios îndrtul lui. Pascalopol îi fcu un semn, i acesta dispru, în vreme ce el însui conducea pe tinerii oaspe�i în apartamentul lui. Interiorul i se pru lui Felix cu mult mai rafinat decât i-ar fi putut închipui, cunoscând numai omul, aa de rezervat i conven�ional. În loc de pat în dormitor, avea o sofa joas enorm, care ocupa o por�iune de odaie. Un mare chilim vechi, de bun calitate, în culori dulci de otav, o acoperea. Peretele din fund era învelit într-un vast camir de care atârnau arme vechi: iatagane, pistoale cu mânere sidefate, o tolb de sge�i exotice. Pe o msu� turceasc, o mare tipsie de aram �inea în mijloc un ibric oriental. Din tavan, deasupra sofalei, în dreptul marginii ei exterioare, atârnau nenumrate candele de argint de mrimi deosebite. Câteva scaune în X, încrustate cu sidef, erau risipite de-a lungul pere�ilor pe care atârnau câteva mici picturi cu priveliti de pe Bosfor. Biroul avea o mas simpl de stejar, încheiat îns rustic, cu ajutorul unor pene de lemn. Pe ea se afla un teanc de registre i, la un capt, o mare main de scris „Yost”. Pe pere�i se vedeau tablouri alese cu gust, o copie veche dup Salvador Rosa, reprezentând un peisaj marin napolitan, un Grigorescu autentic, o cul de Juan Alpar i alte câteva tablouri, centrate în jurul unui portret mare al unui tânr student de universitate german, în uniform de asocia�ie goliardic, msliniu la fa�, cu trsturi fine i ascu�ite.

(G. C�linescu, Enigma Otiliei )

1. Transcrie, din text, patru neologisme. 4 puncte 2. Alc�tuie�te câte un enun� în care cuvintele a acoperi �i a ap sa s� aib� sens conotativ. 4 puncte 3. Transcrie, din text, doi termeni din câmpul semantic al cuvântului arm. 4 puncte 4. Precizeaz� valoarea expresiv� a adjectivelor fumurii �i înalte , din fragmentul

„Se coborâr în fa�a unei cldiri cam fumurii, numai cu dou caturi, dar înalte, în gangul creia intrar.” 4 puncte

5. Exprim�-�i opinia despre atitudinea gazdei fa�� de oaspe�ii s�i, care se poate deduce din faptul c� „Pascalopol însui deschise ua”. 4 puncte

6. Precizeaz� perspectiva narativ� în textul dat. 4 puncte 7. Nume�te dou� calit��i generale/ particulare ale stilului, prezente în text. 4 puncte 8. Ilustreaz� registrul stilistic cult al limbii, prin citate însumând 15 – 20 de cuvinte. 4 puncte 9. Realizeaz�, în 6 - 10 rânduri, portretul lui Leonida Pascalopol, apelând numai

la informa�iile oferite de textul de mai sus. 4 puncte 10. Men�ioneaz� dou� caracteristici ale prozei realiste, care pot fi identificate în fragmentul dat. 4 puncte



Proba scris� de limb� �i literatur� român� Varianta 99

2

Subiectul al II – lea (20 de puncte)

Scrie un text argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre libertate, pornind de la urm�toarea afirma�ie: „Principiul guvernmântului democratic e libertatea”. (Aristotel, Politica )

Aten �ie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: - s� respec�i construc�ia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate acestuia; 4 puncte - s� ai con�inutul �i structura adecvate argument�rii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fa�� de

afirma�ia dat�; enun�area �i dezvoltarea conving�toare a cel pu�in dou� argumente (pro �i/ sau contra) adecvate ipotezei, formularea unei concluzii adecvate; 12 puncte

- s� respec�i normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie �i de punctua�ie). 4 puncte Not�! Punctajul pentru redactare se acord� numai dac� r�spunsul respect� limita minim� de

spa�iu precizat�. Subiectul al III – lea (30 de puncte)

Scrie un eseu, de 2 – 3 pagini, despre ideologia revistei Dacia literar, a�a cum se reflect�

aceasta într-o oper� literar� studiat�. În elaborarea eseului, vei avea în vedere urm�toarele repere: - descrierea contextului istoric în care a ap�rut revista Dacia literar; - prezentarea a patru tr�s�turi ale ideologiei literare promovate în studiul Introduc �ie; - stabilirea unei rela�ii între ideile identificate în programul revistei �i o oper� literar� studiat�,

apar�inând unui scriitor pa�optist; - exprimarea unei opinii despre importan�a ideologiei promovate de revista Dacia literar, pentru

literatura român� a secolului al XIX-lea.

Not�! Ordinea integr�rii reperelor în cuprinsul lucr�rii este la alegere. Pentru con �inutul eseului, vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerin��/ reper);

pentru redactarea eseului, vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilit�i de analiz i de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctua�ia – 2 puncte; aezare în pagin, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acord �rii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s � aib� minimum 2 pagini.

document33

Documents