33126596 maria eliza dulama elemente de didactica vii

8/21/2019 33126596 Maria Eliza Dulama Elemente de Didactica VII

http://slidepdf.com/reader/full/33126596-maria-eliza-dulama-elemente-de-didactica-vii 1/41

lava proiectate in diferite directii, In timpul exploziilorvulcanice. (Geografiade la A la Z,

1986)

Vulcanism - ansamblul proceselor ~i fenomenelor declan~atede aparitia lavei la suprafataterestra, constand In e ruptii d e lava ~i gaze, explozii, generarea de forme de relief de

explozie ~iacumulare.Se mai nume~temagmatism efuziv.Vulcan - formade relief cu aspect de munteconic, rezultat In urma activitiitiivulcanice.Lava - magma care iese la suprafata in timpul eruptiei vulcanice ~icare prin consolidarerapida (vitrificare) fonneaziirocile magmaticeeruptive.Bomba vulcanica .. produs solid al unei erup\ii vulcanice, care se prezintiica un fragment

de lava consolid ata prin aruncar e in atmosfera. Bombele vulcanice sunt sub forma de fus ,coa ja de paine sau plata, avand un volum mai mare de 1 de}.(Todira~,1999)

(' (lract erizeaza prin numar relativ mic de locuitori, 0 slaba echipare tehnico-edilitara,

Il'tivitiiti predominant primare ~i 0 densitate redusa a constructiilor ~i populatiei.

(:lIr acteristica culturala a satului este esentiala pentro ca 'in sat "se rasfriinge toata II/ (mt alitatea unui popor , este Qglinda civilizafiunii lui"(dupaD. N. COIodeanu, citat

S. I. Nistor, 2000). Conditiile exteme care stau la baza genezei satelor sunt prezenta

I I 'f ' enului arabil, a pa!junilor, padur ii !jiapei. Principalele elemente ce compun un sat

'1IJ1t vatra,populafia ~i hotarul satului sau mo~ia acestuia. Intre acestea se instituie

, If lFi putemice 'inprocesul de ' productie agricola, care asigudi necesarul de hrana"

(SlIr d , Zotic, Popa-Bota, Er chedi, 2005).

Situatie d e invatare nr. 3 IO biectiv oper ational: studentii vor fi capabili sa ela boreze 0 lista structurata de

ill . j pe baza informatiilor extrasc dintr-un text

Str ategii didactice:

- r esur se materiale: manual

- r esurse procedurale: obser vatia, conversatia, analiza, elaborar ea listcir tr llctur ate de idei

- r esurse de timp: 5 minute

Sarcina de lucm: Lucr ati ' in grupuri de, cate patru timp de 5 minute. 1) Analizati

lId 'hr matiiledespr e megalopolis din an.exa.2) Elaborap 0 lista structurata de id ei despre

'II 'ralopolis. 3) Scr ieti c1ite0caracteristica a megalopolisului 'in fiecar e rand, 'incuvinte\' ( mai putine.

Anali7..arezultatelor. Un student va prezenta lista d e idei.- Care sunt car acteristicile megalopo1isului?

- Ce ati s chim ba ' in Iista dc id ci?

- Ce infor matii pot ti scr ise in cuvinte mai putine?

Analiza r ezultatelor . Un student din fiecare grup va scrie pe tabla def initia

formulata ~i va argumenta motivele pentru care grupul lor a renuntat la anumite

caracter istici sau a adaugat caracter istici noi 'indefinitia proprie.

CSituatie de ifivatare nr. 2 IObiectiv operational: studentii vor fi capa bili sa ord oneze grafic proprietatile

conceptului sat

Str ategii did actice:

- resurse materiale: manuale, diction arc

- resurse procedurate: observatia, conversatia, analiza,' elabor are de organizatori

gr af ici

- r esursc detimp: 5 minute

Sar cina d e lucr u: Lucrati 'in grupuri de cate patru timp de 5 minute. I) Analizati

infoffi1atiile des pr e sat. 2) Identificati propr ietatile escntiale ale satului. 3) Ord onati

car acteristicile conce ptului sat astfel: scr ieti denumir ea conce ptului la ince putul r and ului,

subliniali-o cu 0 linie, mar cati 0 linie, apoi enumerati car acteristicilc (Exemplu 1). 4)

Or ganizati caracter isticile conce ptului sat 'intr -un or ganizator graf ic de ti p ar bor e

(Exem plu 2).

Analiza r ezultatelor . Un stud ent scr ie pe ta bla cum almme a or d onat

car acteristicile conceptului. Stud entii <malizeazapropr ietatile identif icate.

Exem plu 1:F luxul (mar eea inalt ii)- fenomenul d e ridicarea niveluluiapei I n fat a t iirmurilorinalte

sau de inaintar ea apeipe !iirmurile joase , inclusiv in estuare.

Re(luxul (mar eea joasii) - f enomenul de cobor are a nivelului apei infa!a !iirmurilor inalt e sau d e r etragerea apei d e pe l iirmurilejoase sau din estuar e dupa trecer ea Lunii.

Exemplu2:

A.r 2f dJ :ur giitoareare~ izvor cur s de apiiguriide viirsare

bazin hidrografic

Allexa. Megalopolisul repr ezinta fonna cea mai evoluata din punct d c vedere at

Ii '~du~urariiter itor iale, dimensionale ~i a! cornplexitatii unui or ganism ur ban. Intr -o

,ill lormulare, megalopolisul r e pr ezinta stadiul d e gigantism al unei conur batii.

( ),Ill;lclese desIa~oar a 'incontinuitate spatiala pe arii extinse, d izolvand u-se Intr-un tot

llililur . Pr ime1e megalopolisur i s-au d ezvoltat la contactul d intre d omeniul de uscat ~i

\ 1 '1 ( ) ,eanie, pr otimnd de avantajul pozitional ce rezuJtii din congr uenta eclor doua

IIll'dii / ; I i legatur ile lesnicioase pe a pa cu lumea 'intr eaga (Boswash, Tokay do,

I IlIld sd ath). M egalopolisurile reprezinta arii urbane 'intinse pe mii ~i zeci d e mii d e

kil l" ce concentreaza populatii numeroase de cateva zeci d e milioane de locuitori.

\' stea s-au format printr-o expansiune teritoriala tr c ptata, pomind de la cateva

IIl\'lr o pole - a!ja-numi fii poli de cre~tere -la care s-au ali pit illtimp numeroase centre

1IIIIIIIede dimensiuni mai mici. Denumirea de megalopolis a fost data de geograful

I, III Gottman In 1961 pentru a defini cOl1centrareaurbana de pe coasta nord-estica a

:1 111\. La nivel mondial s-au conturat 0 serie de megalo polisuri dintre care mai

1IIIIlCHlantesunt: Boswash, Tokaido ~i megalopolisul brazilian desIa~urat 'intre Sao

1'111110, Rjo de Janeiro ~iBelo Horizonte (Surd, Zotic, Popa-Bota, Erchedi, 2005).Anexa. Satul r epr ezinta ,,0 asociere de spafii fizice de extensiune variabila , d e

pop~l~fie ~i de f orme specifice d e locuire, aflate in diverse stadii de evolufie, a carui funcfii primordiale d e esenfa economica sunt cele prim are " (V. Surd, 1993). Satele se

Situatie de invatare nr . 4

Obiective operationale: Studentii vorfi ca pabili:



_ sa identifice informalii corecte ~i informatii gre~ite intr -un item de discriminare

binara (tehnica alegerii duale)

- sa corecteze gre~elile dintr-un text

Strategii did aetiee:- resurse materiale: manuale, item de discriminare binara

- resurse procedurale: observatia, conversatia, analiza, rezolvarea itemului

- resurse de timp: 5 minuteSarcina de lueru: Lucrati individual timp de 5 minute. I) Cititi itemul urmator. 2)

Incercuiti raspunsul corect. 3) Subliniati gre~elile din text cu 0 linie, apoi scrieti deasupra

informatiile corecte.~aliza rezultatelor. Un student va prezcnta alegerile sale. Un alt student va

evalua rezolvarea itemului.

d d e plasare. 4) Completati 'intabel fiecare tip de deplasare In categor ia adecvata. In

j(lbd put eti introduce informatii din alte surse.

I D c Jasari zilnice De lasiiri definitive De lasiiri ocazionale

Analiza rezultatelor. Un student va prezenta informatiile completate In tabe!.

-- Ce durata au deplasarile In alte localitiiti?

- Ce deplasari ati indus in fiecare categorie?

- Ce ati schimba in tabel? (reformulari, corecturi, completari)

Anexii. Satele mijlocii au populatie cuprinsa intre 501 ~i 1 500 locuitori.

Adevarat / FalsPr incipalele clemente ce compun un sat sunt vatra, populatia ~i hotarul satului

sau mo~ia. Adevarat / FalsDeportar ea este 0 deplasare sezoniera. Adevarat / Fals

Transhumanta este 0deplasare diurna. Adevarat / Fals

Chile este un stat cu teritor iul de forma alungita. Adevarat / Fals

Republica islamica este 0 republica ideocratica. Adevarat / Fals

Vaticanul cste un microstat. Adevarat / FalsMegalopolisul brazilian cste desfli~urat intre Sao Paulo, Rio d e Janeiro ~i Belo

Hor izonte. Adevar at / FalsChina, India ~i Indonezia sunt state miliar dare, avfmd fiecare peste 1 miliar d de

locuitori. Ad evarat / FalsMegalopolisu l R andsdath include ora~e din Germania, Belgia, Oland a, Fr anta.

Adevar al/ Fals Barem d e evaluar e: Se aeor d a 0,10 puncte pentr u f iccare r aspuns cor eet.

Anexa. Scopurile pentru care oamenii se deplaseaza in alte localitati sunt:IIlunca, armata, vacanta, concediile, petrecerile, cumparaturile, recoltatul produselor

II r ico Ie, constructii, schimbarea domiciliului, deportar ea, transhumanta etc. Aceste

d ' plasari in alte localitati au durate diferite.

Jintr-un

Text eu gre~eli. Megalo polisul este 0 c onur batie gigantica. in Eur opa exista

megalopolisul Boswash, iar in America megalo polisul Randsdath. Megalopolisul d in

Eur o pa se extind e d ill S paJ;1ia pana 1n Germania ~i Austrif u' Megalopolisul brazilian

cuprinde ora~ele Sao Paulo, Ri o d e J aneiro ~i Caracas. Megalo polisul Tokaydo

cu prinde ora~ele Tokyo, Osaka ~i Seu!.

I _ _ Situatie de Inviitare nr . 6

O biectiv operational: studentii vor f i ca pabili sa sistematizeze

or ganizator grafic de tip ar bor e informatiiJe des pr e sate extrase din text


- resurse materiale: manuale, modele de 'organizator i grafici

-- r esurse pr ocedurale: observatia, conversatia, analiza, elaborare de organizatori

)',rufici


Sarcina de iueru: Lucrati in grupuri de cate patru timp de 5 minute. I) Analizap

illf i.wr natiiled espre sate din anexa. 2) Ela bora p un organizator graf ic de ti p arbor e cu

Ill' r ma(iile d es pre clasificar ea satelor d upa numarul d e loeuitor i.

Analiza rezultatelor . Un student va claborn organizator ul gr af ic pe t a bla.

- Car e este criter iul d u pa care se face clasif icar ea? (r ef onnuliiri, corecturi,

(o l1lpletari)

-- Car e sunt categor iile (clasele) d e sate stabilite d upa numar ul de locuitor i?

Ivor f i eapabili sa sistematizeze mtr-un tabel

Anexa. "Dupa numarul populatiei satele pot f i mid, mijloeii ~i mar i. Aceste

l1i1i bute sunt or ientative, pr agul d e sat mic, mi jlociu ~ i mare d ifer ind de la 0 tar a la

lilt I. La noi 1ntar a miir imea med ie a unui sat este de 75 0 loeuitori. Satele eu po pulatie

11 111 pu(ina d e 500 locuitori, sunt consid er ate sat e mi d , ele f iind cele mai numeroase.

~lllidcu populatia cu prinsa intre 501 ~i 1 500 locuitori, sunt consider ate sate mijlocii ,

lill 'cle eu pest e I 5 00 loeuitori sunt sate mari" (Surd, Zotie, Popa-Bota, Erchedi,()o. ).

c=::§:ituatie de iDvatar c Dr. 5O biec ti v o perational: studentii

inf ormatii extrase dintr-un text

Strategii didaetice:- resurse materiale: manuale, text- resurse procedurale: observatia, conversatia, analiza, completarea informatiilor

in tabe!- resurse de timp: 5 minuteSarcina de lueru: Luerati In grupuri de dite patru timp de 5 minute. I) Analizati

informatiile din textul din anexa. 2) Identificati din care categorie face parte fieeare tip

Jintr-un

Situatie de invatare nr. 7

Obiectiv operational: studentii vor fi capabili sa sistematizeze

III) IIlIizatorgrafic de tip eiorehine informatiile despre state extrase din text

Strategii didactice:

r csurse materiale: manuale, modele de organizatori grafiei

r esurse proeedurale: observatia, conversatia, analiza, elaborare dt'?\ jtgam'zatori

1'11I11 (' j



- resurse de timp: 5 minute

Sarcina de Iucm: Lucrati In grupuri de cate patru timp de 5 minute. I) Analizati

informapile despre state d in anexa. 2) Elaborati un or ganizator grafic de tip ciorchine cu

informaliile despre c1asificarea statelor .

Analiza rezultatelor. Un student va elabora organizatorul grafic pe tabla.

- Care sunt cr iteriile dupa care se face c1asificarea?

- Care sunt categoriile (clasele) de state stabilite dupa fiecare criteriu?

- Ce ati schimba in ciorchine?

-- Ce informatii pot fi scrise in cuvinte mai pUline?

- sa completeze un organizator grafic de tip arbore pe baza informatiilor extrasedll1tr -untext

- sa reprezinte prin desen schematic etapa premergatoare alunecarii de teren ~iIll]a post-alunecare de teren

Strategii d idactice:

- resurse materia Ie: manuale, text lacunar, schema unui organizator grafic de tipIinial' vertical

-- resurse procedurale: observa~ia, conversajia, analiza, completarea textului11I(;L1nar,completarea organizator ului grafic de tip liniar vertical


Sarcina de Iucru: Lucrati in grupuri de dite patru timp de 5 minute. I) Analizaji11l1()rma~iiledespre alunecare de teren din anexa. 2) Grupurile ill. ]: Completap textuI

II'Linar pe baza informatiilor extrase din text. 3) Grupurile ill. 2: Completa ji pe

IIIganizatorul gr afic d e tip liniar ver tical fenomenele care se produc In etapa d e

pi' 'mcrgatoar e ~ i in etapa declan~atoar e a unei alunecari de teren, in ordine

\'Iollologica. 4) Gr upurile nr . 3: C ompletaji organizatoruJ grafic d e tip arbor e pe baza

I,d 'orma jiilor extr ase din text. 5) Grupurile nr . 4: Repr ezentat i p rin d esen etapa

pi 'lIlergatoare alunecar ii d e ter en ~i eta pa post-aJunecare de ter en. Precizap pe desen p "tile alunecarii de teren. .

Aned. Clasificar ea stateler

1. Dupa intindere statele se c1asifica in: state continentale (> 6 milioane k m2); stat e

ji Jart e mari (1,2-6 milioane km\ stat e mari (0,5-1,2 milioane km2); st at e m ijlocii (0 ,2-

0,5 milioanc krn \ stat e mid ~i f oar te mid « 0,2 milioane km2).

2. Dupa for mageometr ica statele se diferenjiaza in: state cu ter itor ii de forma

poJigonala, state cu teritorii de f orma circulara (Macedonia, Spania, Romania), state cu

teritor ii de f orma alungitii (Chile, Vietnam, Norvegia ~.a.) ~i state cu teritorii d e forma

f ragmentata (Fili pine, Indonezia, Fi ji ~.a.).

3. Dupa distr ibujianumerica a populaliei pe jari exista ~apte grupe valorice: c1asa1-

a este f ormata din statele miliardare (China - 1,3 miliarde de locuitori, lndia - 1,1

miliard e d e locuitor i); clasa a II-a cuprinde state1e f oarte mari cu populatie de la 100,I

milioane la 1 miliard locuitori (9 state: Bangladesh, Br dzitia, I ndonezia, laponia, Mexic,

Niger ia, Pakistan, Rusia ~iS.U.A.); clasa a III-a include st atele mar i cu 0 po pulalie de la

50,1 milioane locuitori la 100 milioane locuitori (13 state: Germania, Fr anta, RegatulUnit, ~.a.); clasele IV- VI cu prind statele mijlocii (2 0,1-50 milioane Iocuitori), mici ( 10,1-

20 milioane locuitori) ~i foar te mici (1,1-10 miJioane locuitori); clasa a VII-a este

for mata d in micr ostate car e au 0 po pulatie d e sub 1 milion locuitori (Vatican, And on-a,

San Mar ino, Monaco ~.a.).4. Dupa f onnele de guvemar e statele se clasif ica In: a). republici: r epublica

par iamentar a; r e pu blica prczid entiala; r~ publica id eocr atica (repu blica socialista,

r e pu blica islamica); r epublica populara; b). monarhii: monar hie constitutionala;

monarhie a bsoluta; monarhie teocr atica ; pr incipat autonom.

5. Du pa organizarea politico-geografic a intema se disting urmatoar ele categor ii

de state: stat unital'; stat unitar ell c lemente federale; stat f eder al; stat semif ed er al; la

car e se a d auga ducatul ereditar; emiratul ereditar ; imperiul ereditar; principatul

ereditar ; r egatul ereditar; sultanatu l er editar ; tar a mem br a a CommonweaIth-ului;

Departament de Peste Mari; Teritoriu de Peste Mari.6. Dupa gr adul d e d ezvoltare economica ~i sociala statele se impart in patru mari

categorii: state puter nic d ezvoltate, state cu nivel d e d ezvoltare mediu, state In curs d e

d ezvoltar e, state s lab d ezvoltate (Surd , Zotic, Popa-Bota, Erchedi, 2005).

Text lacunar . 0 cond it ie pentru ca 0 alunecar e de teren sa se produca este

" iSlcn~aunei altemanje de straturi de roci ~i de straturi de roci 0a

dOIiH condi jie pentru ca 0 alunecare d e teren sa se produca este ca aceste straturi s a f ie

............. Chiar d aca aceste doua conditii sunt lndeplinite, alunecarea de teren nu se1IIllilc produce i n absen ja ~i in absenta Alunecar ea de teren nu

III prod uce d aca stratur ile ar fi umezite, d ar ar f i a~ezate .l'I'llol11cnu!de cr e~tere a d imensiunii par ticulelor de argila se numc~te Rapa

ill d cs pr indere este Cor pul alunecarii este Patuld llll\'car ii este .

Or 'ganizator graf ic de t ip liniar ver tical

P I = - = : 1l

lb . · · . . ·· · · · 1

1I e · . . · · · 1

+Id ,1

l e _ }l

If (1

I g · 1l

I h ..· ·· .. · · .. · . . · · .. · · 1Situatie de invatare nr. 8

Objective oper a ponale. Stud entii VOl' fi capabili:

- sa completeze un text lacunar pe baza informajiiJor extrase dintr-un text

- sa completeze un or ganizator grafic de tip liniar vertical pe baza inf orma jiilor extrase dintr -un text

( 'r~anizator grafic de tip arboreI/ W i . , " ,' l I e d e t er en ~ sunt ...

I " , 11/ f 1 1 I 'cg iunile ....



Timpu/ -.::::;:-frecven p."-d uratii

COndi J ii~

Cau za ~

D~jO,",a,~

consecint~

Masur! d e combat er~

Ana1i7~ rezultatelor. Un stud ent va prezenta textul lacunar completat. Un alt

student va prezenta cum a completat or ganizatorul graf ic de tip Iiniar v ertical. Un alt

student va prezenta cum a completat organizatoru] g r afic de ti p arbore. Un alt student va

desena pe ta bla ~iva ex plica modul de pr oducere a alunedirii de ter en.

'ompctente:

ta bilir ea mat erialelor ~ i auxiliar elor did actice utilizate in activitatile de invatar eUtilizarea mater ialelor /mi jloacelor de inviitare .',

. A p~ica:ea strategiiIor did actice de utili'zar e e f icienta a mi jloacelor /auxiliarelor

dldacttce tn procesul de invatamant (analizarea ~iinter pretar ea imaginilor )

c: Sit?ati.e de inva~arc nr. 1 .. IOblectiv oper atIOnal: Studentll vor fi capa bili sa r ed acteze 0 d escr ier e liter ara a

Llnui peisaj d in imagine


- resur se materiaIe: 0imagine

. - r esur se proced ur ale: o bser varea, analiza, descrier ea Iiterar a, m odel area, conver -satJa

Anexa. Exista 0 structura monoclinala formata dintr-o alternanta de straturi

per mea bile d e n isip ~istraturi impermeabile de argila. In t irnpul ploii, stratul de nisip

de la supraf ata se umeze~te. Argila uscati'i este 0 TOeasedirnentar a permeabila. lntre

par ticulele care intra in compozitia argilei exista molecule de aer . Apa de ploaie

patrund e printr e par ticulele de ar giia pr in aceste s patii ocupate d e aer ~i Ie umeze~te.Du pa ce particulele de ar gila se umezesc prin a bsorbpa a pei volumuJ lor cr e~te. Acest

f enomen de cre~te re a d imensiu ni i particulelor de ar giJii se nume~te gonjlare.

Particulele d e a r gilii ocupa ~i spatiul in care initial era aer ~inu mai per mit apei sa se

inf iltreze pr intr c ele s pre stratul d e nisip situat In ad f mcime. Du pa inde par tarea aerului

din masa d e argilii, stratul d e ar gila d evine impermeabil. Volumul stratului de argila

cre~te. Du pa ce stratul d e ar gila devine im permea biI, a pa nu se mai poate ir r filtr a in

ad ancime ~ise acumuleaza in stratul de n isip, care devine din ce in ce mai umed ~i cu

masa tot mai mar e. Coeziunea dintre par ticulele d e nisi p putemic umezitc scad e.

Deoar ece straturile sunt indinate, a pa c are nu mai poate patr und e in s tr atul d e argila se

curge la baza str atului d e nisip ~i se d istr uge coeziunea dintre stratul de nisip ~icel de

ar gila. Coeziunea dintre cele doua straturi a fast distrusa ~i de faptul ca stratul de

argila s-a umf]at. Stratul de nisip d e deasupra aluneca dator ita actiunii gravitatiei in

momentul in car e acesta dep~e~te 0 anum ita masa ~i se distruge coeziunea cu stratulde argila prin prezenta peliculei d e a pa. 0 alunecare de teren are mai multe p iirti.

Locul de unde s-a des prins masa de roci de nume~te r ii pa de d esprinder e. Masa de

r oci car e a alunecat formeaza corpul alunecarii. Supraf ata pe care a alunecat masa de

r oci se nume~te supr afota d e alunecar e sau patul alunecarii. .Sarci~a d ~ lucru: Veti Jucra in mod individual timp de 3 min ute. 1) Observati

111I1~g~l1eadl~ FIg. ]. 2) Ela borati 0 descriere literara a imaginii respectand cal'acte-

1I'IIIl:I.les pecificate in anexa. 3) Dupa ce yeti termina de scris, yeti pr ezenta fiecare

ill':1 'll,er ea ~er~chii dv s. ~iveti campara descrierile. 4) Fiecar e yeti completa d escrier eaIlIll pr lCeu tdeIIuate d e Ia colegul vostru. .



Analiza rezultatelor . Un student va eiti descr ierea liter ara.- In timp ce eolegul vostru descria fotografia, voi va puteati imagina realitatea

a~a cum este reprezentata In fotografie? _ Ce com pletari ar tr e bui Iacute In descriere pentru a va reprezenta In minte

imaginea intr-un mod cat mai fidel?

Anexa. C aracteristicile descrierilor geograf ice literar e (lecturile geogr afiee) sunt:

limbajulliter ar (eu figuri de s til - e pitete, comparatii, metafor e etc.); d etali~rea ( s~bli-

nierea as pectelor esentiale, dar ~i a d etaliilor); af ectivit atea (cu seopul de a ImpreslOna,

nu de a informa); subiectivitat ea (intervine interpretar ea autorului, lar a pr eoeupare peas peetul exactitatii infor matiilor).

Situatie de invatare nr. 2 IObiec'tiv oper ational: Studentii vor fi ca pabili sa r edacteze 0descriere ~tiintifica

a unui peisa j din imagine

Str ategii d id actice:- r esur se materiale: 0imagine _ r esur se pr ocedur ale: obser varea, analiza, d eser ierea ~tiintifica, mod elarea, eon-

ver satia- resurse de tim p: 5 minuteSar cina d e lucr u: Yeti lucr a In per echi timp de 5 minute. 1) Observati imaginea

din Fig. 1. 2) Ela borati 0 d escriere ~tiintifica a imaginii r espectand earacteristieile spe-

cificate in anexa.Analiza r ezultatelor . Un stud ent cite~te d escr ier ea ~tiintif ica.

- In tim p ce colegul vostru d escria fotografia, voi va puteati imagina realitatca

a~acum este r eprezentata in fotogr af ie? _ Ce completari sau schim bar i ar tr e bui Tacutein descriere pentru a va repr ezenta

in minte imaginea intr -un mod cat mai fid el?

- Care Sillt eonee ptele f olositein descr ierea ~tiintifiea?

• car acteristicti - sa r edea as pectele ~i for mele cele mai repr ezentative aleriloriului sau pr oeesului;

• limbo} geografic. nu literar - sa utilizeze notiunile de geografie care imprimaIt,S 'rier ii un continut lara caraeter istici liter are;

• limbaj mat ematic - sa prezinte informatiile mtr-un cod matematie, ehiar cu riscul

(1\0 a nu f i inteleasa dedit de catre speciali~ti.

Situatie de invatare nr. 3 IObiectiv oper ational: Studcntii vor f i eapa bili sa evalueze 0 d eseriere literar a ~i

\I d cseriere ~tiintif idi a unui peisaj din imagine pe baza unei grile de evaluar e

Str ategii d id actice:

- resur se materiale: 0 imagine

- r csur se procedurale: observarea, analiza, descrierea ~tiintificii, modelarea,

(~(lIlver satia,evaluarea pe baza unei gr ile d e evaluar e

- resurse de tim p: 5 minute

Sar cina d e lucr u: Yeti luer a In per echi tim p d e 5 minute. I) Evaluati deserierea

l i t -rara folosind gr ila de evaluar e d in anexa. 2) Evaluati descrierea ~tiintif ica folosind grila d e evaluare d in anexii,

Analiza r czultatelor . Un student evalueaza d eser ier ea literara folosind grila de

l'vf lluar e. Un s tudent evalueazii descrierea ~ tiintifica folosind grila d e evaluar e.

Anexa. Gr ila d e evaluare a d escr ier ii. Mar ca!i un X In caseta car e corespundeIplccicr ii dvs. (Dulamii, 2005)

• sint et icti - sa red ea car acteristicile esentiale ales patiuJui geogr afie (r egiune) luata

ca mtr eg;• confor mti - sa sugereze imagini asemanatoare realitatii (sunetele, mirosul,

dinarrr ieafaptelor geografiee);

• concist i - sa r edea esentiaiul Taraa se a buza de detalii;

Criter ii 1-4nuncte 5-7 Duncte I 8-10 Duncte

'olllinulul Localizar e in Li pse~le Imprecisa Cu muite detalii

ii' cricrii s patiu necesar e

Localizar c in Li pse~te Im precisa Se pr ecizeaza

lim p

! S unt d escr ise numai

momentul, d ur ata,

Descrierc Com ponentele sunt

I f rccvenf a, ~~

I Sunt d escriscanalitica a enumerate I cateva componente componcntcle

elementelor impor tante d in

mediu

Descr iere Nu se s ur prind ! Se sur pr ind uncle Se prezinta toate Isintetica a car acteristicile I car acteristici esenpale elementele

ansamblului escn!iale ale ale ansam blului s pecif iceansamblului ansam blului

Explicar ea Nu se ex piica niciun Se ex plica unele Se ex plica toate

as pectelor as pect id entificat aspecte identif icate elernentele

id entif icate id entificate

Identificarea Nu se identif ica Se identifica unele Se identif ica rela-

r cla!iilor d intr e r ela!iile dintr e compo- r ela!ii dintr e compo- !ille esenliale dintr e

componente nente nente componente

Exactitate Inf orma!ii inexacte Informalii inexacte ~i Informat ii exacte

exacte

Esentialitate Multe inf orrna!ii Inf or ma!ii esen!iale ~i Pr edomina

neesentiale neesenliale inf onna pile

~ esentiale

Ancxii. Du pa S. Mehedin(i (1930) d escr ier ea ,~t iin!ifictiar trel:JUisa f ie:

• halogeicii -- sa pr ezinte com par ativ o bieetele ~i procesele de acela~iti p d in s patiul

geograf ie; .. . ..• holocronicti - sa pr ezinte evolutia cr onologidi a ptoceselor geogr af iee;

• exactti - sa pr ezinte caracteristici ale obiectelor ~i f enomenelor obtinute pr inmasur are;

• ex plicativt i - sa lamureasea geneza obiectelor $i r elatiile dintre componente;

• analit ica - sa caracterizeze componentele spa!iuJui geogr afic ~i relatiile dintr e



Corectitudine Multe inf orma!ii lnf ormalii gr ~ite ~i Pr ed omina

a infonnatiilor gr e$ite infor m alii c or ecte ioformaliile cor ecte

Claritate lnforma!u coof uze Inf ormalii confuze $i Pr ed omina

inf ormatii clar e informatiile clare

Confor mitate Nu se r ecuooa$te Pot fi id entif icate In confor mitate cu

Cll or iginalul origioalul pe baza unele elemente pe or iginaluJ

d escrier ii baza d escr ier ii lor

Utilizarea Lipsesc termeoii de Vlui terr neni sunt Termenii sunt

termenilor specialitate sau sunt utilizati gre$it utilizati cor ect

utilizati gr e$it

Lim ba jul Fluen!a Face multe pauze Voeon f ace pauze Ex puoe f luent, r ar a

lungi ne potr ivite I pauze ne potTIvite

Ex presivitate Inex presiva Vneor i ex pr esiva Cu mimicii $igestica expresiva

Concizie Multe elemente Piir li concise $i piirli Concis, str ict la

nesemnif icative ("d e "d e um plutur a" subiect

umplutur ii")

IIntonalie Aeeea$i intona!ie pe Foar r ar varia71i Variaza intona!ia

tot p ar eur sul d eser ier ii intona!ia pentr u a aU'age

Iatenlia pu blicului

Intensitatea Slabal pr ea pur erniea Vneor i pr ea slaba, Ad eevatii la

voell alteor i pr ea puter niea aud itor iu

Dielie Nu se in!elege ee Vneor i n u se '1nlelege Se io!elege fiecar e

s pune ce s pune cuvf mt r ostit

Viteza. Pr ea micli/ prea mar e Vneor i este pr ea mica, Ad ecvata nivelului

alteori este pr ea mare d e in!eleger e a

elevilor

Stiin~fic/liter ar Nu Vneor i Da

Situatie d e ' iuvatare Dr . 4 ~

Obiectiv o per ational: Stud en~ii vor fi ca pa bili sa d escrie ~tiintif ic peisajul d in

imagine r iispunzand la 'intr e barile f onnulate de profesor ' in ghidul d e stud iu


- resur se materiale: 0imagine

- r esur se pr oeedura1c: observarea, d escr ierea, eonver satia, mod elar ea, ela bor ar e

d e text

- r esurse d e timp: 5 minute

Sarcina d e lucru: Luer ati 'in grupur i de eate patr u tim p 5 minute. 1) O bser vati

imaginea d in Fig. 1. 2) Descr ieti ~tiintific peisajuJ d in imagine ras punzand Ja 'intr ebarile

din ghidul de stud iu:

- Pe ce for ma d e r elief estc f or mat peisajuJ?

- Pe ce r oci s-a f Olmatpeisajul?

- Ce car acter istici au ver santii?- Ce ca r aeteristici a u interf luviile?

- Ce car acter istici are valea?

- Ce caracteristici are vegetatia?

- Ce influente antro pice sunt vizi bile 1n acest peisa j?

Situatie d e invatar e nr . 5

Obiective operapouale. Stud entii vor fi capabili:

~ s~ e1a bor eze un text lacunar p e baza obser var ii unui peisaj din imagine

- sa completeze un text la cunar pe b aza o bser viirii unui peisaj d in imaaineStrategii didactice: . '"

- r esur se materiale: 0imagine

- resur se procedur ale: observar ea, analiza, modelarea, c onversatia, ela bor areaunui item, completar ea textului lacunar

- r esur se de tim p: 5 minute. ~arci~a d~ lucm: Veti lucr~ 1n mod individ ual timp de 3 minute. 1) Obser vatiImagm~~.dm FIg. 1. 2) Ela bor att pe baza imaginii un text lacunar din cel putin 5

propozltU. 3) Com pletati textul lacunar pe baza observar ii imaginii. Inf ormatii d es pretextullacunar exista la paginile 193-194. '

Analiza rezultatelor. Un stud ent pr ezinta textul lacunar ~i cum anume I-aeompletat.

I Situatie de invatar e fir . 6 ,

Obiectiv oper ational.: Stud entii VOl" f i ca pabili sa r ed acteze 0 d escrier e stiintif ic~a unui peisa j din imagine utilizand anumite concepte '

Strategii d id actice:

- resur se materiale: 0 imagine, lista d e conce pte

- resurse proced ur ale: obser var ea, a na liza, descrierea ~tiintif id i, mod elarea,'onver saf ia, ela bor ar e d e tcxt

- r esur se d e tim p: 5 minute



Sarcina de lueru: Yeti lucra in perechi timp d e Sminute. I) Observati imaginea

din Fig. 2. 2) Elaborati 0 descriere ~tiintifica a imaginii respectand car acteristicile

specificate in anexa :?i f olosind conce ptele: plaja, faleza, valuri, nisi p, vant, mar e,

vegetatie.Analiza rezultatelor. Un student cite~te descrier ea ~tiintifica.

- Colegul vostru a utilizat corect conceptele in textul prezentat?

Situatie de iovatare Dr . 7

Obieetive oper ationale. Stud entii vor fi capabili:- sa f ormuleze cel putin 5 intrebiiri pe baza carora elevii vor obser va, analiza :?i

d escr ie componentele mediului intr -o imagine- sa for muleze cel p utin 5 'intr e biiri pe baza car ora elevii vor interpreta

elementele id entificate in imagine ~irelatiile dintre ele

- sa evalueze ras punsur ile pr imite d e la colegi

- sa ofer e f eed - back colegilor dupa evaluarea r as punsurilor

Str ategii did aetice:

- r esur se materiale: 0 imagine

- resurse pr ocedurale: o bser var ea, descr ier ea, conversatia, mod elar ea

- resur se d e tim p: 5 minute

Sar cioa de lueru: Lucrati in grupuri de di te patru tim p 5 minute. I) O bservati

imaginea d in Fig. 2. 2) Fonnulati eel putin 5 'intrebari pe care Ie veti adresa elevilor :?i

pe baza acestora ei sa analizeze ~i d escrie componentele med iului din imagine. 3) For-

mulati eel putin 5 intr e biiri pe baza caror a elevii vor interpr eta elementele id entiticate

in imagine ~i r elatiile dintr e ele. 4) Un stud ent va pr ezenta fotografia ~i 'intr ebar ile for-mulate pc baza ei, va asculta ras punsurile pr imite ~iva oferi feed - back .

Analiza rezultatelor . Un student cite~te 'intre bar ile, asculta raspunsurile colegilor

~i ofed i f eed-back . Analiza activitatii se poate realiza pe baza unor 'intrebari:

-- Ce f enomen este vizi bil'in imagine?

- Car e este cauza producerii fenomenului?

- Cum se poate d ed uce cauza fenomenului?

- Ce ar ea! af ecteaza acest fenomen?

- Cand s-a prod us aeest f enomen?

- Ce eond itii inf luenteaza producerea accstui fenomen?

- Ce efecte ar e acest fenomen 'in mediu?

- Ce alte intrebar i se pot formula pentru identificarea ~i analizar ea tutur or

com ponentelor med iuJui d in imagine?

- Ce alte intr e biir i se pot for mula pentru id entif icarea relatiiJor d intr eeom ponentele mediului din imagine?

Anexa. Analizarea ~i interpretar ea uneI imagini in c ar e exista un element

d:lr e ormnant

Analiza Interpretarea

- identificar ea ~i nominalizarea elemen- - explicarea semnificarieisale: De ce este acoIo?-illluipr edoiriinant Ce relatii exisrn intr e acest element ~ielementele-car acter izarea/d escr ierea elementului l1onpr edominantedin fotogr afie? Ce ef ecte ar e predominant prezenta sa?

Anexa. Analizarea :?i interpretarea unei imagini 'in car e exisHi 0 compozipe declemente

Analiza

id entificarea ~i nominalizarea elementelor componente situate in f iecare plan (primulplan, a!d Ollea plan, al treilea plan)

- precizar ea tipuJui elementelor (naturale sauantTOpice)

- d escrierea com pozitiei de e Jemente (for me de

lelief, unitati hid r ograf ice, asociatii de plante ~i

animale, elemente antropice, tipuri d e solur i)- com par ar ea e1ementelor (forma, dimensiune,densitate, culoareetc.)

Inter retarea

- identif icarea relatiilor dintre elemen-

tele compozitiei (temporale, spatiale,cauzaIeetc.)

-- expJicarearelatiiIor diotre elementeJemediuJui: De ce este acoIo un anumitelement? Ce relatii exisr n mtre unelement ~i celeJalte elemente din

fotogr afie? Ce efecte ar e un elementasupr a ceJorlalte?

Sit~ati.e d e inv3!ar e nr . 8 .. I" O bl~ct~." o per atlOoal: Studentll vor f i capa bili sa descrie ~tiintific, compar ativ,

d oua asoclatll vegetale pe baza imaginilor Str ategii did actice:

- resurse mater iale: imaginea pad urii d e f oioase, imaginea pi:idur ii d e conifere

- r esurse procedur ale: obser var ea,' d eser ierea, compar atia, conver satia,l1lod cJar ea,elaborare d e text "

- resur se de timp: 5 minute

.S~rcina d e l~cru:. Lucr ati in grupuri de cate patr u timp 5 minute. I) Obser vati

IJnagm~le.2) Id enttficatt asemaniir ile ~i d eose bir ile d intre pad ur ea d e foioase ~i padur e~d c. c~~llf ere ?e baza o bservatiilor efectuate asu pr a imaginilor, conform urmatoarelor

'nlem: localt~a~e,st:atif ic~ca vegetatiei, inaltimea plantelor , var ietatea s peciilor, d en-

'"Ialea v egetatIel, f izlonomIa ar borilor , rela(iile 'intre com ponentele mediului (aer ap"\01, f auna, oameni etc.). ' a,

Analiza r ezultatelor . Un student pr ezinta descrierea compar ativii.

Anexa. Com par ar ea a d oua imagini v izeaza:

-- analizar ea individualii a imaginilor ;

- ident!~car ea e1ementelor comune in cele d oua imagini (asemaniiri);

~d cnt~fIcar ead .e?se bir ilor 'intreelementele din cele d oua imagini;

_ . Id enttficar ea ~lmterpr etar ea elementelor specif ice id entif icate in imagini.

Si.tuar ie d e inv~tar e nr . 9 .. IOlneetIv operational: Stud entn vor f i ca pabili sa ela bor eze un desen schematic

II" hllza unei imagini


r 'sur se m ater iale: imagine

r '~ur se pr ocedur ale: o bservar ea, d escr ierea, compar atia, conversatia, mode-11111 I , d 's °nar ea

I"'llr ~c d e timp: 5 minute

SIH'd l~li ~e lucr u: Lucr ati in mod ind ividual tim p 5 minute. I) Observari111\ 011'1111'11 di ll FIg. 1. 2) Su pr a puneti peste imagine 0 foaie de calc ~i trasati conturul



formelor de relief . 3) Precizati pc desen denumir ile microf ormelor de r elief pentruclarif icare. .

Analiza rezultatelor. Studentii afi~eaza desenele lor pc pereti. Studentii

anaIizeaza desenele colegiIOJ;.

• Intelegerea semnificatiei imaginii de catre elevi;

• tipul de situa~e de Invatare or ganizat de profesor ;

• implicarea elevilor In interpretarea imaginii;

• starea afectiva creatii elevilor (~ocheazii vaml! ~ocheazii auzul!).

Anexa. Reguli pentm alegerea imaginilor in Iecpe. Imaginile utiIizate In lectiile

de geografie ar trebui sa Indeplineasca urmatoarele condi~i:

• sa r e prezinte un singur as pect esen jial al realitatii;

• sa transmit un mesaj geografic evid ent, pentru evitarea verbalismului imaginii ~i a

r atacirii pr intre detalii;• sa nu aiba multe detalii nesernnificative (cif Te, procente, mai multe imagini ill

cadru);

• sa contina un obiect a carui miirime se estimeaza u~or (om, instrument), pentru

a precierea corectii a dimensiunilor ;

• sa aiM dimensiuni mar i (20/20 em) pentru a f i vazute din orice punct al clasei;

• sa f ie clare ~icolorate.ReguJi pentm utilizarea imaginilor in lectie. in utilizar ea imaginilor In lectii ar

tre bui r es pectate ur miitoarele r eguli:

• nu se prezinta elevilor fotografii mici Tara sa fie proieetate pe eer an, deoar eee nusunt vazute dedit de eei din primele banci, i ar ceilaJ\'ise ocupa ell altceva;

• nu se d au eJevilor fotografiile d eoarece se creeazii till moment d e dezordine In

car e fiecar e face ce vr ea, se Intr erupe leclia ~i atentia elevilor este d is per sata; se pierdetimpul; iotogr af iile nu sunt analizate ~i inter pretate simultan cu to ji elevii;

• fotografiile sunt ofer ite eJeviIor sa Ie obser ve numai illactivitatile In per echi sau

Inechipe;

• cele mai bune sunt fotograf iile color d e mari dimensiuni, car e se a:f i~eaza pe

ta blii/ perete/ panou ell ajutorul unei benzi ad ezive saLl pe tabla magnetica eu a jutorul unor

magneti pent m ca sa nu se mi~te ~i pentr u ca pr ofesor ul sa Ie poata privi cand Ie

analizeazii eu elevii ~i sa aplice indicatorul pe punctul sau suprafata despre car e se

vor be~te;

• dad prof esoruJ tine cu mana 0 iotograiie, va sta ill fata clasei tar a sa se plimbe

ra pid pr in f ata clcviJor sau pr intre r and ur i d eoar ece ei nu au timpul necesar pentr u a

per cepe imaginea ~iniei nu 0 pot analiza 'impr euna;

• sc prezinta 0 singur a iotol:,r rafiesau diapozitiv odata, iar 'intr -o leetie se utilizeaza

doar 5-6 imagini pentru a nu supralncar ea memoria elevilor ~ia I e d etennina stan d e

obosealii, neatenjie, pl ictisealii, eonf uzii;

• daea se utilizeazii imagini din eiirti, se pun semne pentru a f i gasite u;;or; pe 0

hfutie se sene titlul fotograf iei, con pnutuJ ei, un text ex plicativ sau Intr e banle pe car e Ieva adresa profesorul elevilor .

• d ad se utilizeazii fotogr afiile din manual se indica pr ecis prin euvinte obiectul

sau locul Ia care se refera deoarece profesorul nu poate pIasa ind icatorul pe fiecar e

manual. Fotogr afiile sunt viizute de catre toti elevii simultan eu expiieatia profesorului.

Eficienta situapei de invatare or ganizata pe baza imaginilor depinde de:

• calitatea imaginii (dimensiune mare, eolor am, clara);

• eonpnutul imaginii;

1



Competente: _ Stabilire; materialelor ~i auxiliarelor did actice utilizate In activitatile de Invatar e

_ Utilizar ea materialelor /mijloacelor d e invatare _ Aplicar ea strategiilor did actice de utilizar e ef icienta a mi jloacelor /auxiliar elor didac-

tice In procesul de invatamiint (analizarea ~i inter pr etarea hiif tilor)

I Situatie de invalare nr. 1 1

O biectiv o perational: Studentii vor f i capa bili sa completeze un text lacunar cu

infor matii extr ase de pe haJ.1ar efer itoare la pozitia geogr afica a Frantei

Strategii didactice:- resurse materiale: Har ta Fr antei, text lacunar - r esur se procedurale: obser var ea, conver satia, analiza

- resur se d e tim p: 5 minuteSar cina d e lucru: Lucr ati in mod individual 5 minute. 1) O bser vati H ar t a

F r ant ei. 2) Com pletati textul l~cunar cu infor matii extr ase de pe har ta ref eritoare la

pozitia geograf ica a FranteiFranta este situam In emisfer a ... (nor d ica). Franta este stra batuHi d e par alela d e

... (45°) la~ N ~i de par alela d e ... (50°) lat N. Franta este stra batuta de mer id ianul ....d "f :>r :"':'f :~'V"''';;';~''~~' j:~::O';-;:~''T'c. V,(' (Zer o). 0 parte d in Franta este$,~ ';. "";' :~;G,'i"~;:*1 ~"i~';~ situata In emisf era (estica), 0

:' _~ _"-: _"'¢-!-!": :..'~I:' __ ,,/': ..~.,c.\''"' par te In emisf era (vestid i). , . i . ' ~a , \"l,\ ,.,.•, ! 1 6 : ' : : : : ' , 'f 'o" ,'.: "Z ~ : A par [in Frantei Insula" .'" d \\" -"' -. v ~~· I . "'. ., ., i , _ "' ..11" " -,,,, ~ _ .,- _ \., . ,j (Cor sica) d in Marea Med r tcr ana ~1••....••..-:4 . •...•..•.\' .••••.::-. ~ tll/HUl1ll~ ~.l'''~~~.r -- ',,,\ \. f ~' :: '< . ~ "\ ••• ~ d', ,/v,L.:.> NO'':''.'''' ;":",,, . ~ " '. -~ ,;" ' . t : ' > c : , (Guyana Franceza) H1~ ..:.::_ ' \-0.....: I' ·~:r ::Y! ."':;:

': . _ 0 , " ' : . . , . \ ~ _ '"L:~,--C~/ ;1"~' America de Sud . Franta estei~.....-.: r. A ,~ r f :: ~"''-'''' -' .• ) /~ -' "/ • ••••••• E (V t' -):,i ~-c~c-----......?~~ \ ' \ ,> \.' / _ /.5 < ,- \~ sltuata ID _ ur opa... ~es lC~ sa~, 1 . ' X ' " ' " R r I \ \--,f ".· /,:~~~ ,~, Ik i , ' A puseana. Fr anta se lilvecmeaza , i ' 'i'" :: ;' \,\.i i;' . ' :. , la nor d cu .,. (Belgia), la nor d -est: , : , E A N U L i o : : z C " ,\+1.·- . ) .i -- - - - ' - / i !. ' . . . - -; :. -- . ' ~ * -< i-' - -' cu . .. (Luxemburg ~l cu ...

: , ~ L A N _ T , I '~ ''; ( ' , \ : _ " \ " ( S . (Gerrnania),laesteu.:.(~ustIia),

J , i ~'- ----""", 'r ' la sud -est cu ... (Itaha) ~l cu ...I .'. i- : - t " "" ~' ' ' ' "o<. ! (Monaco), la sud ell ... (Spania) ~ib ~ ~ f i : , : " ' + C - c 1 - · · -~.!, '\'-':'T~ ,cu (And orra), Fr anta se'.. .1, .. { \. ";.~ .' I ' ••.••••-1 ...\ 0. r ' .. i~ ',;> <,:;b "r •. ..< q Invecineaza In sud-est cu Marea

:. . " . r ? : : ~ r ' . ' ':,:;;;:;~: _ > .• .,. (Med iterana), in sud-vest cu

(.,'1,' '.,' ;:;r !; ;~ Oceanul ... (Atlantic), iar ill nord-.:-~----- •• I i ,'1;' vest eu Mar ea ., . (Miineeii)"

A~ ~ A -- l ' t · : , . ( ; - ; (Dulama,2006).ERJ.f 'J A II ,f /,

-. • ~,. t·~ •••• ,~ "

1

I Situat

Obiec

informapi e

Strate- resu

- resu

-r esSar ci

pozitia geo

r eferitoar e I

Ana 0.

j

Ta belul4.

!Peglo b

Pecontinent

Veeini

'I'lllJeluI5.----

1,1Ililudine

IOl1uitud '

: N

[ Situa ,Obiec

II,' lip a rbor

Str ate

r es

r csu

1 1 1 1 1 1 1 waf ic

I'CSUl

ie de invatare nr. 2

tiv operational: Stud en p.i vor f i capa bili sa completeze un tabel eu

xtr ase d e pe harta r ef eritoare la pozitia geogr af ica a Frantei

gii didactice:

rse materiale: Bar ta Fr antei, ta bel incomplet

rse procedurale: observarea, conversatia, analizaur se de timp: 5 minute

na d e luem: Lucr ati in mod individual tim p 5 minute. 1) Studiati pe harta

grafica a Fr antei. 2) Com pletati tabeleJe cu inf or matii extr ase d e pe harta

a pozitia geogr afica a Fr antei

ilia rezultatelor. Un stud ent prezinta c um a completat ta belele.

Pozitia eO!ITaficaa Fr antei a) (Dulama, 2006

Pozitia eo afica a Fr antei

- str iibiitutiid e par alela de ... (450 lat. N) -> In Emisfera ( Nordicii)

- strabatutii de mer idianul ... (Zero) ~ In Emisfer a (Esticii) ~i InEmisfer a .., (Vesticii.)

- ill ..,(V) Euro pci ~ 1 ar ii... (continentalii),tar a ... (vest-eur opeanii)- r e ublicii eu S mar e - ... km~

N - (Belgia) NE - (Luxemburg, Gennania)E - (Austria)SE - (Haha)

S - (Marea Mediter anii, Monaco, Spania, And or r a)SV - (Oceanul Atlantic) NY - (Mar ea Manecii)

~ia geografica a Fr antei ~ _ _ . _

Pozitia Fra ntci pe g. _ lo_ b . _

Vecinii Fr antci

or d =r =----E-s-t -3=_ -== _ ' = _ -== _ -=S= _ U= _ d = _ -== _ ~ V _ e _ s _ t _~

tie d e invatare nr. 3 itiv operational: Studentii vor f i capa bili sa ela boreze un or ganizator gr af ic

e d espre pozitia geografica a Frantei .

gii didactiee:ur se mater iale: Barta Frantei, organizator gr afic de ti p arbor e incomplet

r se procedurale: o bser var ea, conversatia, analiza, completarea organizato-

de tip arbore'se d e t imp: 5 minute



Sarcioa d e Iucru: Lucr ati 'in mod individual timp 5 minute. 1) Studiati pe harta

. pozitia geogr afidi a Frantei. 2) Completati organizatorul gr afic d e ti p ar bore cu infor -

matii despre pozitia geografica a Fnmtei. (Dulama, 2006).Analiza r ezultatelor . U n stud ent prezinta or ganizator ul grafic com pletat.

peglob

Pozitia geograf ica ~ p e co~tinent-------- illregmne

~

N

Vccinii E

~itarmurile ~

Sarcina de lucru: Lucrati in mod individual timp 5 minute. 1) Observati Harta

Fran{ ei. 2) Riis pundeti la lntrebarile din ghid ul d e studiu folosind harta .

Analiza rezultatelor . Un student prezinta r aspunsurile la intreblir i.

Tabelull. Pozitia e l ob (Dulama, 2006)

- Observapplaniglobul.In ceemisf er aestesituata Fran!a?(analizahiif!ii)- Cumati dedusacest lucru?(interpr etareahartii)- CeparalelaimportantastrabateFr anta?(analiza)- Ceconsecintaare faptul ca Fr antaeste strabatutade paralelade 45°latN?(interpretare)- Ce alte tan europenesunttraver sate d e par alelade45°lat N? (analiza)- Ce meridianim por tantstrabateFr anta?(identificare)- Ce consecintaar e f a ptul ca Fr anta este strabiitutade me ridianulZer o?interpr etare) ,Situatie de invatare or . 4 I

Obiectlv operational: Stud entii vor fi capa bili sa e1aboreze un or ganizator grafic

de tip ciorchine despre p ozitia geogr af ica a Frantei

Strategii didactice: _ resurse materiale:Har ta Frantei, organizator grafic de tip cior chine _ resurse procedurale: o bservarea, conversatia, analiza, cornpletarea or ganizato-

rului grafic d e ti p ciorchine

- resurse de timp: 5 minuteSar cina de locro: Lucrati In mod ind ivid ual tim p 5 minute. 1) Studiati pe harta

pozitia geogr afidi a Frantei. 2) Completati or ganizator ului grafic de tip ciorchine cu

date extrase de pe hartii d espre pozitia geografica a Frantei ( Dulama, 2006).

Analiza rezuJtatelor . Un student pr ezinta organizatorul grafic com pletat.

Tabelul 2. Pozitia e continent (Dulama, 2006)

- O bservatiHar ta fizica a Eur opei. In ce parte a Eur opeiestesituataFranta?sall-In c e r egi~e dincadrulEuropeieste situataFranta?(analiza)- Ce consecintear e fa pml ca Fr anta este situata in vesmlEur opei?(interpr etar e) .- La ce depar tare d e Oceanul Atlantic este simata Franta?(R naliza)- Ce consecinte ar e pentrll Fr anta a pro pierea de OceanulAtlantic?(inter pr etar e)

'I'abeIuI3. Vecinii unei tari (Du1ama, 2006)'ar e suntvecinijFr antei?(id entificar e)ar e suntoceanele~imarileinvecinateFr an!ei?(id enlmcar e)Cc influenta ar e Marea Med iterana asupra Fr an!ei?

IIl1erpretar e)('c as pectau tar mur ilcFrantei?(anaJiza_ ) _ _

Isa r aspund a la Intr ebar ile din

Situatie d e lllvatare nr. 6

Obiectiv operational: Slud entii vor

Illl/.i(ia geogr af ica a Frantei folosind har ta

S1r ategii d idactice:

r esurse materiaJe: Har ta F r antei

r esur se procedur ale: o bservarea, conver satia, analiza, ela bor ar e de textr csur se d e tim p: 5 minute

SlIrcina de Iucru: Lucrati in perechi timp 5 minute. 1) Observati Harta Fran{ei.

I) 1 '1 "izati pozitia geogr af ica a Frantei pe glob ~iconsecinteJe acestei pozitii. 3)

I'll \'l/lqi pozitia geograf id i a Frantei pc continent §i consecintele acestei pozitii. 4)

I 11111111111 i U ll text (un par agr af ) care sa contina aceste inf or matii. 5) Ex puneti aceste

f lill" III 'Iii In rata clasei ind icand la harta.Illlliza rezultatelor. Un student prezinta pozitia geogr afica a Frantei indicand 1a

Jfi ca pa bili sa eJa boreze un text d es pr e

Situatie d e invatare or . 5

Obiectiv o perational: Stud entii vor f i capabili

gbid ul de studiu folosind harta

Strategii didactice:- resurse mater iale: Har ta Fr antei _ resurse proced ur ale: observar ea, conversatia, ghid ul de studiu, analiza,

interpr etar ea- resurse de timp: 5 minute



Situatie de invatare nr. 7 IObiectiv operational: Studentii vorfi capabili elaboreze un organizator grafic

despre pozitia geografidi a Frantei folosind harta

Str ategii didactice: _ resur se materiale: Harta Frantei _ resur se procedurale: observarea, conversatia, analiza, ela borarea unui organi-

zator grafic- r esur se de timp: 5 minuteSarcina de lucru: Lucr ati in perechi timp 5 minute. I) O bservati Harta F ranfei.

2) Stabiliti

pozitia geogr aficii a Frantei pe glob, pe continent ~i c~~secintele ace~t~i

pozitii. 3) Ela borati un organizator gr afic care sa contina informatllle despre pOZttla

geogr atica a Frantei.Analiza rezultatelor. Un student prezinta or ganizator gr afic des pr e pozitia

geogr afica a Fr antei.

Isa completeze pe 0 diagrar na

Situatie de invatar e nr. 8Obie~tiv o perat'ional: Studentii vor fi ca pa bili

Venn asemanarile:;;i d eose birile d intre doua fluvii

Strategii didactice: _ r esur se materiale: Hartafizica a F rantei _ r esurse pr oced ur ale: observarea, conver satia, analiza, com paratie, d iagr ama

Venn

_ .r esur se d e timp: 5 minuteSarcina de lucr u: Lucrati 'in per echi timp 5 minute. 1) Studiati H ar ta ji Z iC c1a

Frant ei. 2) Com pletati pe 0 di agrama Venn as pectele s pecifice Senei, as pectele

s pec{f ice R honului ~i ~spectele s pecif ice arnbelor . fluvii. Comp~r ati. cele d oua f luvii

d u pa u rmatoar ele criterii: lungime, izvor, ti pul g unt d e var sar e, dlIect1e d e curgere, loc

d e var sar c, d e bit, im portanta.Analiza rezultatelor. Un student prezintacum a com pletat diagrama Venn.

Sena Flhon

C _~~I Situa pe d e i nvatar e nr. 9 I

Obiectiv oper ational: Studentii vor fi ca pa bili sa formuleze cinci intr ebar i d eanaliza ~i cinci 'intr eb~r i de interpretare despre r elieful ~i hidrografia Frantei, utilizand

H arta fizicii a F r an fei

Strategii didactice: _ resur se materiale: Harta fizidi a Frantei _ resurse pr ocedur ale: observar ea, conversatia, analiza hartii, inter pretarea hartii,

formularea de 'intrebari

- resur se d e timp: 5 minuteSarcina d e lucru: Lucr ati in perechi timp 5 mi nute. I) Studiati H ar t a ji zicii a

F ranf ei. 2) Formulati cinci intre bari d e analiza ~i cinci intrebar i d e interpretare d es pre

I·Iie.f ul ~i hidrografia Frantei folosind harta. Informatii d espre analiza ~i interpretarea'()1I~1I1utuluihartii exista la paginile 104-108.

. Analiza ~e~~tate~or. Un student pr ezintii va dirija prin intr e biiri analizarea ~iIIIIcrpretarea harpt de catre colegi.

- Care diotre intrebari au vizat analiza hartii?

- Care dintre 'intrebari au vizat interpretar~a hartii?

. . . - L~ car e dintre intrebiiri elevii nu a r putea raspunde numai cu ajutorul informa-

II 'I Identtf icate pe har ta?

Iun text despre

Situape de invatare nr.tO

O biectiv operational: Studentii vor fi capabili sa elabor eze,"Iieful Fr antei r es pecHind anumite cerinte, utilizand harta din manual

Strategii did actice:

- resurse m ater iale: Harta fizica a Fr antei

- r esurse pr ocedurale: o bservar ea, conver satia, analiza hartii, interpr etarea hartii,

'Iabor ar e de text- resur se d e tim p: 5 minute

Sarcina de lucr u: Lucr ati in per echi timp 5 minute. 1) Studiati H ar ta flZicii a

" ' r an f ei. 2) I?ent~f icati p e harm: a) m untii, pod i~urile ~i dirripiile din Franta; b) pozitia

I''ografica ~textmd erea acestor a; c) altitud inea maxima a reliefului; d) varietatea reli-

diIlui. e) D educeti r elatiile d iotre r elief ~i alte componente ale mediului (clima, hidr o-

l',mfie,vegetatie, fauna, soluri, agricultura, trans porturi, industrie, tur ism etc.). 3) Ela-

hor atl un text in c ar e pr ecizati elementele id entif icate.

Analiza rezultatclor. Un student prezinta textul ela bor at ~i indid i l a ha r tai'lclTIcntelespecif icate 'in text.

Situatie de invatue nr . 11 IO biectiv oper ational: Stud entii VOl'fi ca pabili sa completeze d enumir ile unor

IIlli1i'i(ide r elief din Europa pe 0harta mula

Str ategii d idactice:

- r esur se mater iale: Harta fizica a Fr antei har tii muta

- r esurse proced urale: observar ea, con~e;satia, analiza, completar ea hiirtii mute

- r esurse de tim p: 5 minute

Sarcina de Iucr u : Lucrati in mod individual timp 5 minute. I) Studiati H ar ta

"'/'III/Iei. 2) C ompletati denumir ile unitatilor d e relief ~i a tluviilor d in lista ur matoar e

III hlngul liniilor ~i in s patiile r e prezentate pe harta mutii a Frantei. Folositi urmatoa-

II'll; pr escurtar i: muntii - M-tii; oceane - Oc.; mare - M.; lac - L:; varf - Yf.; insula-I ; P ninsula - Pen.; podi~ - Pod.; campie - C.

MlInti: Muntii Alpi, Muntii Pil'inei, Muntii Jura, Muntii Vosgi

Vulcani: Masivul Central Francez

P()di~uri:Podi~ul Ard eni

:f \m pii:Bazinul Par isului, Bazinul Aquitanian, Campia Loirei

Fillvii: Sena, Lo ir e, Garonne, Rhonul.

Tur ul galeriei. Studentii afi~eaza pe per eti hartiJe completate. Fiecar e stud ent va

1 1 1 1 t 'V A hartile colegilor ~iva f ace ob servatii pe mar ginea lor (d aca este cazul).



Anexii. Cerintele in elaborarea schemelor

Cerin fe de confinut: sa aiM titlu, legenda, puncte cardinale; sa r eprezinte corect

Illipr af etele$i elementele componente (orientarea, dimensiunea, proportia, pozitia, forma

\ . , 1 ' , ) ; sa r e prezinte esentialul, fara detalii nesemnificative care ar distr aae ~tentia' In

,I '!lema unei t3ri se reprezenta granitele, denumirea tarilor, marilor ~i oc~anelor' ~ve-

'!"ate, uni~atilede relief mai importante, vfuful cu altitudinea maxima, fluviile, capitala

~IIor a~~le Impo~te; se el irnina detaliiJe nesemniilcative care supraincarca schema ~i

III'mona eJe~lU1 bJodind loeul ~i timpul utilizabil In d emersuri mai valoroase; pro-

fl:sorul c~re ~t1e.ce este esential $i specific Intr-o r egiune/taralcontinent Ii invata pe elevi

I J selectloneze mformatJile dupa criter iul valor ii; sa respecte conventiile intematiollaIe

(d <lcaeste posibil): lantur ile de munti se repr ezinta cu linii maro groa'se care cor ~spund

<III·q iei. culmilor principale sau prin su praf ete ha~ur ate cu linii maro corespunzatoare

III'l.i1ulmocupat; varfurile cele mai Inalte se reprezinta printr-un triunghi mic; d ealur ile $i

podi" l.Ir il~s~ re~rezinta prin suprafete ha~urate cu linii de culoare mar o deschis; campiile

' 1 , ' ,I:e prezmtapnn suprafete ha~urate cu linii d e culoare verde; raur ile se repr ezinta prin

111111d e culoare albastra; lacurile, mariIe ~i oceanele se re prezina prin su prafete de

l'lIloar e albastra; vantur ile se r eprezinta prin sageti care indica d ireetia lor; ~oselele se

I 1 ['Ir 'zinta cu linii continue r o~ii; caile ferate pr in linii continue ver zi/negre; resursele

lIi1tur ale,cultur iIe agricole, obiectivele industr iale ~i turistice se re prezinta pr in senme

I'ollventionale punctllale. .

C er intele estet ice: saGe executata cu linii sim ple, gr oase, clar e; l iter ele sa fie mari,

d i:'lan\:ate ~i scnse eu linii groase; clllor ile sa fie intense, contrastante, alese conform

l'I\l1Vcntiilorinternationale; s a f ie ord onata, cur ata ~i f aTa ~tersaturi; pentru f acilitar ea

IllIsiLn I contllrur ilor tarilor ~i continentelor se pot utiliza ~ abloane de carton sau plastic;

C erin{e met odice: sa fie utiIizate cand r c prezinta c ea mai ef icienta cale d e

Illsll~ir c.a cuno~tintelor , de 1 nteleger e a fenomenelor !;>i proceselor; timpul af ectat

III's '!lUW sa nu d epa~easca 5 minute; sa f ie executata eu mfula libera; sa nuf ie co piate

Icil'lIlic din manual; sa f ie desenata d u pa analizarea eu elevii a unor har ti (Dulama'O ()(l) . ' ,

Analiza rezultatelor

- Ce gre~eli observati pe hiirj:ilecompletate?

- In ce momente ale lectiei poate fi utilizata harta muta? Cu ce sco p?

- Car e sunt avantajele utilizarii har tilor mute IIIlectie?

Situatie de invatare nr . 12 IObieetiv operational: Studentii vor fi capabili sa ela boreze schema Carpatilor

Meridionali folosind harta


- r esurse mater iale: Harta Carpatilor Meridionali

- resurse procedurale: obser var ea, conver satia, analiza, elabor area schemei- r esurse d e tim p: 5 minute

Sarcina d e lueru: Lllcrati in mod individual tim p 5 m inute. 1) Studiati Hart a

C arpatilor M eridionali. 2) Repr ezentati pe 0 schema (0 foaie Intr eaga de caiet)

ur matoar ele elemente: lanturile d e munfi cu linii marc groase, care cor es pund direetiei

culmilor principale sau pr in suprafete ha~urate cu linii maro corespunzatoar e arealului

ocupat; vaifur ile cele mai Inalte prin triunghillri rnici de culoare maro; d ealurile ~i

podiijurile pr in su pr af cte ha!;>uratecu linii de culoare maIO deschis; campiile prin

su prafete ha!;>uratecu · linii d e culoare ver d e; raur ile ~i fluviul pr in linii d e culoar e

albastra; oraijele prin cerculete negre; pasurile , t r edit or ile ~i gr anifa d e stat cu semnele

conventionale incluse la legenda. Serieti denumirile unitatile de r elief cu negru. Scrieti

denumirile raur ilor Cll liter e d e culoar e albastra, lnclinate s pre stfulga. Trasati linii

simple, groase, clar e. Scr ieti literele mar i, cu linii gr oase ~i Uisatidistanta ad ecvata Intre

cle. Culorile sa fic intense, contr astante. Schema d e harta sa fie ordonata, c urata ~i lara~tersatur i. Dati titIu, ela borati Jegend a !;>is pecificati d ir ectia nor d ului pr intr -o sageata.

Turul galeriei. Stud en\ii af i~eaza pe per eti schemele elaborate. Fiecare stud ent

va o bselva schemele colegilor ~iva face observa(ii pe margine a lor (daca este cazul),

Situ~d e invatare Hr . 13 ---l _____ _ ___ ___ ----.J

OlJieetiv oper ational: Stud entii vor fi ca pabili sa ela bor eze 0 harta muta

IIc"IIIIIHlilevaluarii cuno~tinlelor elevilor

Str atcgii didaetice:

r csur se mater iale: har ti f izice

resur se proced urale: obser varea, conversatia analiza elabor ar ea hartii mute

r csurse de tim p: 5 minute ' " ,Sllr cina d e luem: Lucrati In mod individual timp 5 minute. 1) Studiati harta

1111 I .2) Elaborati 0 harta muta procedand 1nfelul urmator. Alegeti anumite el~mente

III p' hartii Ia care d or iti ca elevii sa Ie precizeze denumir ea. Marcati muntii cu

1 '1 I 1\1ll1lar caM- tii apoi trasati 0 linie punctata orizontala In loeul denu~irii l~r. In

!IllIii II 'Ill.llniriifluviilor mar cati F., a poi l inia punctata. Pentru oceane scrieti codul 0

I" 1 1 1 1 I I I'1IIir iM., pentr u lacuri L., varfuri montane Vr ., pentru vulcani V., pe~ltru insul~

I • pI 111.1'\1 pcninsule Pen, pentm pod i~ur i Pod ., pentm campii c., pentru d e presiuni

11111•. p 'f ltm ora!;>e,un cerc plin negru etc, Inainte de fiecare denumire s pecif icati a

11II111I, C unei evaluati elevii puteti cereti sa ia fiecare ofoaie in !inii. Cei d e pc un r ind Fig. 2. Carpalii Meridionali (Tufescu ~iaI., ]995)

268



vor completa pe foaie, una sub cealalta, denumirile de la numerele lara so~,iar ceilal~i

pe cele de la numerele cu so~.Aplicilnd acest procedeu yeti putea utiliza hJiI1ilemute

la mai multe clase, iar pentru 0 bandi aveti nevoie doar de 0 singura harta. Cu diteva

zile sau saptamani inainte de aplicarea testului, pentru ca elevii sa cunoasca exact ce

se cere, oferi~i-Ie 0 lism cu denumirile unitatilor geografice pe care dori~i sa fie

capabili sa Ie localizeze. Specifica~i ca ortografierea denumirilor ar trebui sa fie

exacta. Competente:

- Stabilirea materialelor ~iauxiJiarelor didactice utiJizate in activitatile de invatare

- Utilizarea mater ialelor/mijloacelor de invatare

- Aplicarea strategiiJor didactice de utilizare eficienta a mijloacelor /auxiliarelor

didactice in procesul de invatiimant

,- _ -:-S _ ituatie de inviitare nr. 1 IObiectiv operation ale. Studen~ii vor f i capabili sa c ompleteze un text lacunar pe

baza unui desen schematic

Strategii didacticc:

- resurse mater iale: text lacunar, d esen schematic Starile d e agregare ale apei

- resur se procedurale: obser vatia, analiza, conver satia, completarea unui text

lacunar


Sarcina de Iucru: Lucrati in perechi timp de 5 minute. 1) Analizati desenul

schcmatic din Fig. 1. 2) Completati textu! lacunar folosind cuno~tintele anterioare ~i

d 'senul schematic.

Tr ecer ea unei su bstanie d in starea solida in stare lichida se nume~te .P ' ntru a se topi, cor pur ilc a bsorb Tr ecerea unei substan~e d in starea lichida

III s tarea solida se nume~te _ Penlr\l a se so lidif ica cor pur ile ced eazii

.................. Procesul de trecer e a su bstanteIor d in star e lichida In stare de va pori se

Jlumq te Va por izarca car e se pr oduce la supr afata lichid ului se nume~te

......................... Va por izar ea IIItoata masa lichidului se nurne~te _ .

Vapor izar ea este u n pr oces ce ar e loc ell a bsorb!ie de Procesul de trecer e a

unci substante d in s tar c de vapor i in stare lichid a se nume~te Acest

pruces se pr oduce ell cedare d e Trecer ea d in stare solida ill stare

",tl.l,oasase nume~te _ Tr ecerea unei su bstante d in star e gazoasa In star e

'olid a se nurne~te _ .

Analiza rezultatelor. Un stud ent prezinm c um a completat textul lacunar .

Tur ul galeriei. Studentii afi~eaza pe pereti h JiI1ile mute elabor ate. Fiecar e

stud ent va o bserva hiir tilc mute ale colegilor ~i va f ace obser vatii pe marginea lor

(daca este cazul).

Situatie de invatare nr . 2 IObiectiv operational: Studentii vor fi c<ipabili rezolve un item de asociere pe

1I11'/,lI analizei unui desen


- resurse matcriale: item de asociere, un desen schematic Starile de agregare ale apei

- resurse proccduralc: observatia, completarea unui item




STARILE DE AGREGARE ALE APEISTARE GAZOASA

/\I \ Q::

~ I \.~

'b' I~ \ < a~ I 'ti \~.

$- /if~ %.\ ~qJ/~ \ \ < Q

I (,j ~ \

/ inghe~. \ STARE I ~ST ARE

LICHIDA ~ t' SOLIDAoplre

Fig. 1. Starile de agr egare ale apei ( Dular na., 1999)

Sarcina de lucru: Yeti lucra ill grupuri de dUe patru timp de 5 minute. 1)

I\nalizali desenul schematic din Fig. 2. 2) Ex plica(i pr oducer ea ci r cuitului apei in

natur a intr-un text utiliziind d esenul schematic. Un student va explica circuitul apei ill

natur a in f ata grupului mare pe baza desenului d e pe plan~a, fiira sa converseze cu·olcgii.

Analiza r ezultatelor. Un student explica liber (f iira text) producer ea fenomenului

ntiJizand desenul d e pe plan~a, d irijand observatia efectuaUi de colegi cu a jutorul unuiind icator aplicat pe plan~a.

Situatie de invafare Dr . 4 IObiectiv o perational: stl.ld entii vor fi capabili sa explice d if er enlele d intr e

cantitatiJe de pr ecipitalii intre vestul ~i estul Muntilor Apuseni pe baza intrebariJor dinr hidul d e studiu ~i analizand d esenul schematic


- resur se mater ia Ie: d esenul schematic, intr e bari din ghidul de studiu

- resurse procedur aJe: obser valia, conver satia, ghidul de studio, analiza, ex plicatia- resurse de timp: 5 minute

Sarcina de lucr u: Lucrati in per echi t imp 5 minute. 1) Analizati desenul

. chematic. 2) Raspundeti la intre barile din ghidul d e studiu pe baza cuno~tintelor II1ter ioare~i a desenull.li schematic.

Analiza r ezultatelor. Stud entii prezinta r aspunsurile la intr e bari.

Sar cina d e lucm: Lucr ati in perechi timp d e 5 minute. 1) Analizati desenul

schematic d in Fig. 1. 2) Uniti in tabeluJ urmator ceea se potrive~te r eferitor la

fenomeneJe flZice.

Analiza rezultatelor. Un s tud ent prezinta cum a completat ta beluL

I.Eva porarea a. trecerea din star e solidaIn stare gazoasa2.Sublimarea b. trecer ea din stare lichid a In stare gazoasa

f ---.

c. trecer ea d in staresolida Instar e lichid a3.Cond ensar ea4.To pir ea d . trecerea din stare lichida in star e solid a5.lnghetul e. trecer ea d in star e gazoasa In star e solid a

f . trecer ea d in star e gazoasa in star e lichid a l. Care este vantul pr ed ominantIIIR omarua?(evocar ea cuno~-tintcloranter ioar e)

. Ce rol are vantul d e vest in for marea pr cci pitatiilor?(cvocar eacunol?tinteloranter ioar e)\. O bser vatidesenul. Ce se intiimpliicu masa d e aer In timp ce. 'caladeaziiversantii vestici ai Munlilor A puseni? (cxplica\ie)1.Und eo bser va!i cii se fonneazii norii? (analiza). ('e este nivelul d e cond ensare? (cvocar ea cuno~tintelor ante-

Iloar c)

(l. Dc ce se f ormeazii norii deasu pra nivelului d e condensar e?( plieatie)I III ee conditii aceste picatur i d e apa vor ajunge sub f or ma d epi 'ci pitatiipc supr af a}ater estr a? (explicatie)

K c obser vati In desen cllse intfun placu vapor ii de a pii car e"1"ng la altitudinemai mare? (analiza)II. Din ce cauza cad pr eeipita!ii su b forma de zapad a d in nor ii1 '111 • a jungla altitud ine mare? (explicatie)

10. c obser vati pe d esen ca s e intfunpla eu masa de aer laI Irhor ar e,dupace trece d e varful mun!ilor?(analiza)I I. Dc ce? ( explicatie)I . Fcnomenulde incalzire a aerului la coboriireaunui versantItlllll1e~teefect d e fohn. Cum este cantitateaprecipitatiilor peI1I1 :1I1(iiestici ai Muntilor A puseni, afectati de fohn., COffi-

IlIlIIllivcu cea d e ver santiineafectati? (ex Jicatie)

~ua~de~v~ar en~3 IO biectiv o per ational: stud entii vor f i capabili sa ex plice 11ltr-untext ex plicativ

un pr oces geogr afic utilizand un d esen schematic d e pe plan~a sau d in manual

Strategij d id actice:

- r csur se matcr iale: d cscnul schematic C ircuituL a pei fn natur a

- r esurse pr ocedur ale: obser vatia, ex plicapa, conver satia, e1abor ar ede text ex plicativ

- r esur se d e t im p: 5 minute

Fig. 2. Cir cuitul apei in natura (Dulama, 1999)

272



Anc xa . Tipuri d e intrebar i in functie de procesul psihic implicaq i d e numar ul d e

I ' l)1l1IlSlIria te tate la 0intr e bare

H ' pr oductive (mnemotehnice, i nc Ws e,

conver gente)

• 11' csiUi id entifiearea ~i memorarea infor -

1IIIIliilor exaete d in text, de pe harta sau din

III . sur e;

• 1111 1 lid i activarea unui r aspuns memorat

IIIll'! ior sau id entif iearea unei informatii

1'11 11

"lmtle; .• i mlicita ~i d eter mina dezvoltarea memor iei;

• p I' ' su un un sin ur ras uns exact;

I) ;Icl ivar ea unoI' cuno~tinte memorate sau

/l/('IIIi/icate In text

7 ar e este e ea mai apr o piata stea d e

1'llll1f ll1l?

( 'ili sateli~ are Pamanlul?

( , I/ld s-a format sistemul solar ?

'ill a descoperit legea gr avitatiei?

( ' t · cste 0 comelli?

IllIde este situat Pamantul fata de Soare?

( , , distanta este intre Soar e ~iPar nant?

III ' iit limp ajunge lumina d e la Soare la

I' I llf int?

('" 'lemente chimice predomina In Soar e?

I ) Ir ll'nlif icar ea unor inf orma1ii pe mate-

I / , t f , · it-oil ice (harta, imagine, d iagrama etc.)

( '111 1 .: cSle titlul ...?

('(' as pecte s unt pr ezentate in legend a

d'IlI,I;lInci?

Pr ill ce semn conventional

" I II~'/'clltate~ oselele?

IIIII . : sunt porturile mar itime d in Bulgaria?

( ',: r n,wi se var sa 'in Some~ul Mic?

(\. :lIlilud ine a r e varful Moldoveanu?

( '\' Iip d e a ~ezar e rur ala este f otografiitt?

( 'to sc bscrva'in rimul plan alimaginii?

m3000

12000+

e=4.2mbar

oS 0 5 10 15 20 25 c'

Fig. 3. Mecanismul forma r ii fohn-ului (Roxana Dulama , dupa Gh. Pop, 1988)

Situatie d e IDvatar e nL 5

Obied ti ve o per ationale. Studentii vor f i capa bili:

_ sa formuleze intrebari convergente $i ' intr e bar i d iver gente pe baza unui desen

schematic _ sa id entifice grqelile in fonnular ea unor intrebari

- s a ref ormuleze intr e barile formula te gr e~it

Strategii d idactice: _ re surse mater iale: modele d e intr ebari, desen schematic T ectonica placilor

_ re sur se pr ocedurale: observatia, conver satia

- resurse de timp: 5 minuteS arci na de lucru: Lucrap 'in grupur i d e di te p atru timp 5 minute. 1) Analiza p

desenul d in Fig. 4. 2) E labor ati 5 intr e bat1 conver gente ~i 5 intr ebari diver gente pe baza

desenu1ui schematic.

Analiza rezultatelor . Studentii pr czinta pc rand 0 Intrebare converge nt a, a poi

cate 0intr e bar e d iver genta. Un stud ent sau profeso ru l s cr ie pe tabla 'intrebarile conver -

gente ~ j int rebarile d iver gente formulate.

_ Ce alte lntr e bari a(i m ai scr is? (vor f i scr ise pe ta bla)

_ Ca r e sunt 'intr cbari"le c are contin er ori d e f annular e?

_ Cum pot fi r efonnulate aceste intre bii ri pentm a f i c or ecte?

_ La int r ebar i Ie diver gente elevii pot dis pund e numai pe baza acestor desene?

- Ce tip de invatar e pr ovoaca fiecar e i ntr ebare?

.....\---:-::,,/\ '. . .'.. / _ " 'J ~,;..~/ ' , / t I

, -- --' ,'" ..-',,' ,• . : - . , . . - _ . . . . . " ', \ : , / - . . . . .: . L _ "J'; U ~

~ '. ., -<,/ _1 I' •• \ ~

{eeluli /''''' -", _ ,_ ~/;-/I.8

de ~ - / •.•1. _

~!1 "'..-/Astenosfer ii - - - :.~_ :...L.l

II II \ ( '.Ie a lcatuita Marea Br itanie? ( ..d in

III IIII' .•d in amant...

1 ' 1 1 1 ' IIli s )ui care s unt insule1e .. . ? (Da.)

I I 1 \ '111 :lcolo? (Noi nu avem acolo -'in

t 1 1 1 1 1 1 nimic deoarece nu suntem

\111 11'1 11'\111 i!

• solicita ;;i d ctermina giindirea ~iJsau ima-

ginatia;

• acc e pta mai multe raspunsur i coreete;

• necesilli proeesarea infor matiilor memorate

sau d in a celor pr ovenite d in diferite sur se;

• i rnplica ela borarea unui raspuns pr o pr iu;

• de ex plicare (cauzale): Din ce cauz1i se

rotesc planetele ill jurol Soarelui? De ee

Soarele produce lumina ~i ealdura? Cum

credeti ca s-a f ormat sistemul solar? Cum se

explica fOIDla sferica a corpurilor cosmice?

Care sunt consecintele unei er u ptii vulcanice?

• de com par ar e: Care sunt asemanfuiJe/

cjeosebirile dintr e ora;;u! eur opean ;;i ora~ul

american?

• de ordonare cronologicais patiaHi: Cum

evolueazii 'in timpr m s patiu lill c idon tr o-

pical? Cum se p r oduce eruptia unui vulcan?

• d e sinteza: Care sunt caraeteristicile

mediului urban?

• de pr ognoza: Dad. Soarele nu a r avea

lumina ~i ealdura, atunci ce s-ar 'intam pla? Cc

s-ar mtampla daca nu ar mai exista atmosf er a

pc P amant? I

sunt' • d .e tr anspuner e d intr-un l im ba j 'in altul: Ce

car aeteristici esenpale ale pad ur ii d e conif er e

o bser vati in fotogr afie? Ce caracteristici ale

ghetarului montan obselvati 'in profilul

longitud inal d in d esen? Care sunt deose bir ile

dintr e Carpatii Occidentali $i Carpa~i

Meridionali e care Ie identif icati e harta?

e~ite ~ i formular i cor ecte ale ' intre barilor For mular i cor ecte

In ce d .ir ectie eurge Dunar ea 111 Romania?

(...de l a vest s re est.)

Care sunt insuleJe mari din Regatul Unit al

Marii Br itanii ~i al Ir Jand ei d e Nor d ?

Car e sunt insuleJe situate 'insud uJ Frantei?

Ce r esurse natur ale are China?



Ce va importa Olanda? Ce importii OIanda? (activitate prezenta, nuviitoare)

Ce poti sa spui d es pre Muntii Carpari? (...ca Ce altitudinemaxirnii/subdiviziuniau Muntiisuntmalti, f rumo~i...) Caroati? (se precizeaza elar ce se cere!)

La agricultur a, ce pori sa spui? (...ca este Car e sunt caracteristicile agriculturii

intensiva ..., se cultiva cer eale etc., ca are olandeze?doua rarnuri ...)

Ce tip ce elima avem? ( Nu noi avem un tip Ce tip de elima este specificUngariei? .de c1ima,ci mtr-o regiune este s pecific un tipde c1ima.)

s pecifice

i----

inw.lnim In savana? (Noi Ce animale tmiescl existii/suntCe animale numer gem in savana ca sa intalnim animalele!) savanei?

Clite tipuri de pr oduse vulcanice exista? Ce tipuride pr oduse vulcaniceexistA?(tr ei)

com ponentele/ parti1e a par atuluiDin c e este f ormat un vulcan? (r oci, lava, Car e suntmateriale, cenu~a, materie racita etc.) vulcanic?(confuza)

Ce influenr a ar e 0 erup!ie vulcanica asupr aIEruptia vulcanicii are inf luenta asupr aI clim~i?(Da) climei?

~tiisa ara!i 1aharta Duniirea?(Da) Nu se formuleaza 0intTebare,ci:Cine vine lahartiisa arate Dunarea? (Eu.) - X, vino, te rog, la harta sa indicillocalizezi

...

Analiza rezultatelor. Un student converseaza li ber cu colegii pe baza desenului

4 11 p \ f llan~a, dirijand observatia efectuatii de colegi cu ajutorul unui indicator aplicatpI' pi III!;'. Colegii r iispund la intrebarile sale.

'c intrebiiri ati mai adauga la aceasta suita?

c intrebiiri ati exclude din aceaSta suita?

La ce intrebari le-ati schimba ordinea in suita?

'arc este ordinea conceptelor noi introduse in explicapa mecanismului mi~ciirii pi :ilor?

De ce se introduc conceptele in aceasta ordine ~inu in alta ordine?

Din ce partea a desenului s-a inceput analiza ~i explicatia mecanismului mi~carii pi \'ilor?

Din ce cauza este nevoie ca analiza desenului sa inceapa dintr -un anumit loc, sa1IIIIIl'Z'un anumit traseu (dejos in sus/de la stanga spre dreapta) ~inu a1tul?

Care d intre intr e biirile d e pc ta bla provoaca inviitarea? (Care v-au smmitIIII!\):!.ilatca?)

ar e dintre intr e biiri de pe ta blii"omoar a" lDvatar ea? (Care sunt banale, lar a••I III", d egeaba?)

La care dintre intrebiiri nu cunoa~teti raspunsul?

Anexa. Conversa f ia cateheticii (convergimtii) cuprinde 0 suita de intrebiiri inchise

(lI' pr od uctive, mnemotehnice, conver gente), care necesita raspunsuri scurte, exacte ~iIIIlll'\

'onversa{ia euristicii (diver gent ii, maieuticii, socr at icii) ("arta de a mo~i s piritul")

I Ilplllld c 0 suita d e i ntr e biiri d iver gente (pr oductive) ~iconver gente pr in car e elevii sunt"llIdll~i pas c u pas, intr ebare dupa intrebare, pe un traseu logic, s pre cuno~ter ea unui

II'l I (renomen, proces) al r ealitiipi, s pr e d escoper ir ea adevar ului CUDOSCutde catre eel

I III t'OlIuuce conver satia. Prin conver satie se d etermina un pr oces de d escoperire ~i

, , " 11(11 ' « · onst r uCfie) a cuno~tintelor pr in efort mental pr opr iu celui car e raspunde la

III/II h Ir i. Pentr u elaborarea con~tienta, liber a, per sonal a , creatoare a raspunsurilor elevii

1.III,dl/caza informa(ii stocate in memorie sau d in dif erite surse, I e pr ocescaza, Ie

1 11111111'ndl In f orme noi, ined ite, p r in intenned iul o per aliilor g andirii, a r ationamentulni1,111111\ina(iei (Dulamii, 2000, 2001).

[ Situatie d e invatare Dr. 6

O biec'tive oper ation ale. Stud entii vor fi ca pa bili:

- sa or d oneze logic 0 suita d e i'ntr e biiri convergente ~i d e 'intr ebar i d ivergente

(convcrsatie euristica) pe baza desenului schematic pentr u ca elevii sa inlelcaga meca-

nismul mi;;ciiriiplacitoI' (desf a;;ur area unui fenomen sau proces geograf ic) repr ezentat pe

pl~ .- sa d iri jeze prin intrebiirile for mulate $i pr in 'intr ebar i su plimentar e (aJutatoar e)

analizar ea $i ex plicar e a m ecanismul mi~ciirii placilor (proceselor gcograf icc) re pr e-

zentat IIIdescnul schematic

- sa of er e ind icii pentr u formularea r aspunsurilor de ditre elevi

- sa of er e f eed-back Ill. riispunsurile primite de I ll. elevi


- r esur se materiale: lista cn 'intr ebari, d esenul schematic T ect onica pliicilor - resurse pr ocedurale: obser vatia, conversatia, analiza

- r esurse d e timp: 5 minute

Sarcina d e lucru: I) F iecar e per eche va ordona logic in t imp de 5 minute 0 suita

d e intrebiiri convergente ~i d ivergente (collver satie euristica) pentru ca elevii sa inteleaga

mecanismul mi~car ii piacilor reprezentat in desenul schematic din Fig. 4. 2) Un student

va adresa intr e barile In suita logica colegilor din grupul mare utilizand desenul de pc

plan~ii, va numi un coleg care va raspunde Ill. intrebare ~i va o ferife~d~?ack . Daca.r~s- punsul primit nu va f i cel dor it, v a reformula intr e barea, va ofen mdlCHsau va SOItClta

a jutoruJ altui coleg in formular ea r iispunsului a~teptat.

Siln3tic d e invatar e nr. 7 I()hicetiv oper ational: stud entii vor fi ca pa bili sa explice pr oducer ea pr ecipi-

I 11"'111IIIf 1hnosfera(fenomene geografiee) p r in e la borarea unui desen schematic pe ta blaS"'lItegii didactice:

I ':-;ur c mater iale: desen schematic

I':-;UI'se procedur ale: observatia, conversatia, d esenul pe tablaI:sur sc d e timp: 5 minute

•'ulTina de lucru: Luerati in grupuri de cate patru timp de 5 minute, I) Analizati

." I1II1I; -hematic din Fig. 5. 2) Explicati in fiecare grup producerea precipitatiilor In

Itllltl ,. r I' ' prczentata prin desen. 3) Fiecare student va elabora individual doua

.I, I 1 1 4 IW r oaie pentm a reprezenta doua etape cronologice in producerea precipi-

IIlilhll III Iltlllosfer a, 4) Fiecare student va scrie alaturi d e fiecare desen explicatia pe

I II II t d ll co legilor in timpul ef ectuar ii desenului pe ta bla. 5) Fiecare student va



FORMAR EA PRECIPITATIILOR f '"r:'" .~...-.

( ; > ::~C~ ~~~A LE ':OE': ,: , : >~t~H;~., T~.:i;'

i : , " . f : : 1 )

~ ~ ~ . : L _ ~ ~ ~ O t - ~ ~ t :- - : ) : : \ - - ~, ~. ., < . . A c 0 ('I;~

~0 .

". 0 ~ 0 ~1

{:' 0 0 l') , }1

~ , < > c , ' PICATURI. 0\. ';,

Ii 0 DE APA JLJ '',.. 0 " ~

~rt~o~E T;'i~;iP~!~-_ ·: :~ .W ? ~{ t · ~! \.~~~:;

pAMAN T

Fig. 5. For mar ca pr ecipita\iilor (Dulama., 1999)

Anexa. Cerintele illr eahzarea d esenelor schematice pe tabla

C er int e d e continut:

• sa r~pr czinte'esentialul, fara d etalii nesenmif icative care Impied idi m\ele~er ea;.

• sa c orespunda continutului ~tiin~f ic din programa ~colara.,din manual ~l ex phca-

tiei p r ofesorului; . .

• sa repr ezintc cor ect ~ i sugestiv tr asaturile caracteristice (for ma, dimenslllne~ proportia, culoarea, aIcatuirea) c omponentelor mediuIui geogr afic (sa nu f ie dealul mal mar e

d ed it copacul sau sa aiba pante mai m ari d ecat in realitate etc.);

• sa r edea succesiunea logica a f enomenelor sau pr oceselor ;

• sa cuprinda titlul, legend a, d enumirile ind icate pr in sage? etc.

C erinte estet ice:

• sa fie executate eu linii sim ple, groase, cla re ~ivizibile din orice punct al clasei;

• literele sa f ie mari, di stantate ~ i scr ise cu Iinii groase pentru a fi lizibile la distanta;

• culorile intense, c ontr astante, alese c onfor m conventiilor intema~ona1e (a pele co-

lor ate In al bastru, de exem plu);

• 1 'l 1 r e pr ezinte r ealitatea schematic, nu artistic;

• N lie or donate ~icur ate;

:t ' / ' int e metodice

• ~ f ie utilizate efind reprezinta cea mai ef icienta cale de msu~ir e a cuno~tintelor,

d l 11111'1' 'er e a fenomenelor ~iproceselor ;

• s , II L l fie utilizate un numiir exagenit de desene, ei sa f ie introduse ~i alte mUloace

.II Illv,lf mant (fotograf ii, hiirti, mod ele tr idimensionale) prin care f enomenul este

"I'I\'/'. IItat mai c lar;

• til1lpulaf eetat d esenarii sa nu d epa~easca 5 minute;

• ..~ tie executat cu mana li bera., nu cu a jutorulliniar ului, pentru formar ea

.II 1IIIIId -rii dc a schita ~i pentru faptul ca nici in natur a fo rmele nu s unt conturate d e liniiill pk;

• s , nuf ie r e prezentate identic ca in manual deoar ece atunci elevii Ie pot analiza de

III 1110;

• Sf . lie d esenate in momentul in care se ex plica fenomenul, nu inainte sau du pa

I I'll( [II 'n r enomenului;

• ill timpul desenani pe ta bla profesor ul ex plica ce repr ezinta fiecare simbol utilizat

(lilli\', 'ul are, s enm), precizeaza cum sa ~na el evii caietuI, ce dimensiuni tr e buie sa aiba

. I I \ 1 1 1 1 1 ill eaiete deoar ece e1eviiau tendinta d e a f ace desene foarte mari sau foarte mici

IIIdlll'l' d escnul va f i integratl'n schema lectiei sau va fi d esenat se par at pe 0foaie nom;

• Illaintc d e ince per ea d esenului, profesorul va s pecifica d aca elevii VOl' lucr a

11111111 111 eu eJ sau VOl ' ~tepta pf ina termina pentr u a mte1ege mai bine ~i a nu f i p r eo-

III 1H 1 1

p r ior itar d e r e pr oducer ea d esenului;• dU[Jarealizar ea desenului pe t a bla, profesor ul va verifica desenele elevilor r eali-

Iii III ·, 'tete, v a o bserva dad au res pectat cerinte1e prezcntate, va da indicatii supIi-

1110 1I 1111l\ va pr eciza ce cor ectur i tre buic [acute ~ i cum anume Ie pot face (sa deseneze

Iii \ II dllll) S:J.U doar sa ~tear ga!taie anumite por\iuni d in desen).

scrie alaturi de fiecare desen 'intre bar ile pe car e Ie va adresa colegilor . Continutul

d esenului schematic poate fi modificat in f unetie de: competenta personal a, de cuno~-

tintele anterioare ale elevilor sau de experienta lor cognitiva. 6) Un stud ent va d esena

pe'tabla desenul r es peetiv in etape lo~ice. §i va ex pl!ca produ~er ~a preeipitatiilor in

atmosfer a (fenomenelor ). Pentru 0 ex phcatle completa ~l cor ecta dm punct de ved ere

~tiintif ic, yeti ur mar i sa p r eciza~ locul in care. se prod ue f enomenele, y :u pu.l,. ~~uzele~i condi p.ile, desf'~urarea lor In eta pe, consecmtele pe care Ie determma. CltItI mf or -

matii1e din anexa. . . _ Analiza r ezultatelor . Un student deseneazii pe tabla ~l exphca pr oducerea

precipita~ilor in atmosfera ~iconver seaza cu colegii pe baz a.des.enul~i. _ _

_ Ce ar tre bui sa schimbe colegul vostru pentru ca exphcat13 pnn d esen pe t a bla sa

f ie cor ecta?



Competente:

- Stabilirea materialelor ~iauxiliarelor d idactice utilizate in activitatile d e invatare

- Utilizar ea materiaieior /mijIoacclor d e il lvatare

- Aplicarea strategiiIor did actice de utilizare ef icienta a mijloacelor /auxiliarelor

d id actice in procesul d e illvatamant (analizarea ~iinterpr etar ea diagr amelor)

CSituatie de invatar e nr . 1 IObiectiv o per ational: studentii vor fi ca pa bili sa r as pund a Ia Intr e bar i pe baza

analizei ~i interpretar ii unei diagrame

Strategii d idactice:

- resurse mater iale: stereogr ama structur ata Evolu!ia p ar t icipiir ii di f er it elor sur se

d e ener gie in a provi zionarea Ja poniei (in %)

- r esurse procedur aIe: o bser vatia, conversatia, analiza, interpretarea, ghid ul d e

stud iu, Ganditi -- Lucr ati In per echi - Lucr ati in patru, Invatarea prin coo perare

- r esur se de timp: 10 minuteSarcina d e lucr u ( evocar e): Scrieti fiecare ill tim p de un minut cinci sur se d e

energie actuale In a pIOvizionarea Ja poniei 'in ordinea impor tantei, negociati aceasta

ier ar hie cu per echea ~i a poi ill grupul d e patr u pentru a a junge Ia 0 opinie comuna(Ganditi - Lucr ati in perechi - Lucrati 'in patru, Baloche, 1998).

Analiza r czultatelor : Care sunt 'in ordinea im portantei principalele sur se de

energie utiJizate ill Japonia?

Sar cina de llicru (r ealizarea sensului): Lucr ati ' in grupur i de cate patr u timp de 5

minute. I) Analiza~i ster eogr ama structurata din Fig_ 1. 2) Raspund eti la 'intr e bar ile d in

ghidul de studiu.

Analiza rezultatelor. Studentii prezinta r as punsurile la intr e bf uilc din ghid ul d e

studiu.

1) Care a fost pond er ea sur selor d e e nergie, 'in or d ine d escr es-catoar e, 'in a pr ovizionar ea Ja poniei 'in anul 1960? (analiza,compar atie, ierarhizare)

2) Cum a evoluat ponderea car bunilor 'in a provizionar eaJa poniei'intr e anii 1960 ~i 1992? (analiza)3) De ce pond er ea d ir bunelui a sciizutca sur sa d e ener gie d u paanu11960? (interpretar e)4) Cum exp1icati fa ptul ca pond er ea petrolului ca sursa deenergie 'in aprovizionarea Ja poniei a crescut putemic d in 1960

pana 'in 1978, a poi a sciizuttreptat? (interpretar e)5) Cum ex plicati f a ptu! cii pond erea gazului natur al ca sur Sad eener gie in a provizionar ea Ja poniei a sciizut in intervalul 1960-1978, similar carbunelui, a f ost minima in 1978, a poi a cr escut,

Inl Nill.lilar carbunelui? (interpr etar e)

I,) I 11 1 .ce cauza hid r oener gia ar e ponder e mica p'IOlllJ~:lr a.tJCcu c~I~laltesur?e de ener gie? (interpr etar e)' rm

/) 1)111, ce cauza ~ J~ pollla ener gia electrica este o btinuta 'in1I1111~1() e l1tt~le abla d m 1970, pond er ea cr e~te pana In 1987IIllolHcad em 1992? (inte retar e) ,

EVOLUTION D~ LA PART DES DIFFERENTES

SOURCES D'ENERGIE DA N S l'APPRO-

_ _ __ V ISION~ ~.'t\ _ ~N~ ~APONAIS (en " 1 0 )

O J

"

• Charbon

f li;; j Petr ole

: CJ Gaz n al ur el

1978 1987 1992

J : : : : : ] H yur oelectr icite

~ Electr icite Ilu c lea ir e i

II p. I. 12volutia par tici~ar ~i d ifer itelor sur se d e ener gie In a pr ovizionar ea Ja poniei(m Y o) (Bontoux & aI., 1995, p. 248)

" IlIa~ ie d e inviitare nr. 2

( Ihlcctive opera~onale. Studentii vor f i ca pabili:"~ lJllaiJzeze 0 dlagr ama in coloane

~. interpreteze 0 d iagr ama in coloane

'/ / (~J.Pdl:dteze~opaei ai id eilor pe baza informatiiIor extrase dintr -o diagr amaIII 'gll 1actlce: <

I('~ur se materiale: d iagrama In eoloane D d .' _ . " _ '/ " '1 /1,,/ II I /993, comparat a cu sit uafia Stat elor U~~:n en f a ener getlca §' z mln zer a a

I Nur se proeed urale' o bservatia, conv r j' .

h i 1 1 1 1 1 tillielul eon.secinteJo;, Invatar e~ pr in co;;: :~~~ ana lza, mter pretar ea, copacul

II '" S ' de t lmp: 10 minute

lilt' 1111d e lucru (evocar e): Completati fieear e in m d . d' . .111111 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ' palm co paci ai id eilor: unul' eu resur sele ~a I; Ivl~ual t~m p d e

I I II II I ',i IUlul Cll eele la car e are exeedent <:idoi arbo' . '1 ~r e apoSrna este'f n SlIm an pentru VA.



Analiza rezultatelor: La ce r esur se este d ef ieitar a Japonia? La ee resur se este

deficitara SUA? La ee r esurse ar e exced ent Ja ponia? La ee r esur se are exeed ent SUA?Sarcina de lucru (realizarea sensului): Lucrati ill grupuri de cate patru timp de

5 minute. 1) Analizati d iagr ama ill coloane din Fig. 2. 2) Com p1etati co pacii id eilor

desenand ramurile 'in funetie de miirimea defieitului ~i a exeedentului la fiecare

resur sa.

Analiza rezultatelor : Ce r esurse im por tii Ja ponia? Ce r esur se impor ta SUA? La

ce resurse ar e exced ent Ja poma? La e e resur se are exced ent SUA?

Sar cina de lucru (reflectie): Ja ponia ar e d eficit de petrol, carbune, gaz natur al,

minereuri feroase ~i neferoase. 1) Ce credeti ea se va Intam pla pentru a aeoper i

d ef icitul'in viitor? 2) Comp1etati tabelul consecin felor .

Analiza r ezultatelor: Ce cr ed eti ca se va ' intampla p entr u ca J aponia sa aeo per e

d ef ieitul de r esur se ill viitor?

L A D E P E N D A N C E E N E R G E TI Q U E

E l M I NIE R E D U J A P O N E N 1 9 9 3

(comparee a 10 situation des Etats·Unis)

Fig. 2. Depend enta energetiea ~i minier a a Japoniei 'in 1993, eom par ata eu situariaStatelor Unite (Bontoux & al., 1995, p. 249)

Situatie de invatar e nr. 3

O biec'tive oper ationale. Stud entii vor fi capa bili:

- sa analizeze 0er onogr ama (histor iogr ama)

- sa interpreteze 0 cr onogr ama (histor iograma)- sa formuleze intre biiri pe baza unei cr onograme

Str ategii didaetice:

I'csurse materiale: cr onogr ama (histor iogr ama) Part ea in procent e a tona jului /1/1 11 ' 11' in f ume

I'CSUTSe pr oced ur ale: o bser vatia, conver satia, a naliza, interpretar ea, invafar ea1'1111 C()Ur erare

I'csur se de timp: 10 minute

Sllr cina de lucr u (evocare): Luerati in gru puri d e cate patr u. Scrieti f iecar e, pe1 IlId , 'ute 0 tar a mar e producatoare d e vapoar e, a poi d ati foaia mai de parte (masa1IIIIIIId silllultana, Kagan 1992),

Analiza rezultatelor: Care s unt tar ile produeiitoar e de va poare?

Sar cina d e lueru (realizarea sensului): Luerati ill grupuri d e eate patru timp d e 5

111 111111'. I) Analizati cr onograma (histor iograma) din Fig. 3. 2) For r nulati 5 intre biiri d e111 .11 i~,.~i5 'intr e bar i de interpretar e la care sa se poam r aspunde pe baza cr onogr amei.

Analiza rezultatelor: Un student dir i jeaza pr in intre bari analizar ea ~i interpre-

11 1 11 1 1 liagralllei de ciitre eolegi. Pentr u a dialoga logie cu colegii, ofer iti informatiid llllill1cntarepr ovenite din alte s ur se (com petenta mem br ilor grupei),

Car e dintr e intrebar i au vizat analiza diagr amei?

.ar e d intr e 'intr ebar i au vizat interpretarea diagr amei?

Car e ar f j ord inea logiea a 'intrebiir ilor In timpul allalizei ~i inter pretiirii dia-l'llllll· j?

La eare dintr e intrebari elevii nu ar putea raspund e numai eu a jutor ulIliI(JIllla peiidentifieate pe d iagr am1?

Sarcina de lucr u (r eflec pe): 1) Cititi textul din anexa. 2) ld entifieati infonna(iileI " •slint ' 1 0 contr ad ictie eu cele s pecificate anterior .

Analiza rezuItatelor :'c informatii contr ad ictorii a p a flat?

'e a f irmatii vii conf irrna ipotezcle?

Part on "du IO n""o'lane' dOI1$!emond .

( ( 1 ' 1 0

11 ' 1 1 " 3. Pa rtea ill pr ocente a tonajului lansat ill 1ume (Bontoux & al., 1995, p. 23 8)

IIcxa. "Pr od uq ia sid erur gica era In 1993 de 99 milioane tone, ad ica 14% dinI'llld ilU!ia lTIood iali:i;;i oeupa primul loc in Iurne. Mult tim p modemismul insta1'a!iilor

283



litorale, costurile salariale mici ;;i f oI1a yenului (care permitea sa achizitioneze la pret

mic materiile prime) au protejat Japonia de cr iza sid erurgica mondiala. Astazi, d ifi-

cultati1e sunt mai putin mari dedit In 1985-1987, dar continua sa antreneze 0 putemica

bazii d e efective (37% In 15 ani) ;;i br utale restr uctural1. Du pa 1990, sider urgia

japoneza a tr ebuit sa c edeze loeul I de ex portator mond ial Germaniei unificate. Alte

ind ustrii d e baza sunt la fel d e puternice, d ar dependente: metalurgia aluminiului, a

plurnbului, (locul 5), a zincului (loculI), a cupr ului (locul 2), chimia ;;ipetrochimia.

In aceste domenii se observa 0 redeplasar e sistematica spre tar i din Asia de S-E. mai

putin exigente In privinta poluarii" (Bontoux & aI., 1995, p. 237).

"Dificultatile constr ucpilor navale. Pfma In 1974, pr od uctia (la construcpi na-

vale) a cunoscut 0 cre;;tere foarte mare: 0,8 mil. tone III 1955 ;;i 17,6 mil. In 1974.Avansul tehnologic ;;i otelul abundent au permis cOllstruirea mai rapid a ;;i mai ieftina

decat la altii. Criza petroliera a umbrit acest elan In tim p ce Taiwanul ;;i Coreea de Sud

;;i-au marit capacitatile de prod uctie. Produetia a ciizut la 4,2 mil. tin 1979, pentr u a

reveni la 7,7 milioane In 1977 ;;i 14 mil. In 1993. Par tici par ea Japoniei la prod uq ia

mondiala stagneaza (45%) In timp ce cea a Coreei cr e;;te. Hitachi Yosen, primul gr u p,

a Inchis 3 ;;antiere d in 9. Aceste reduceri drastice a ca pacitaplor de produetie ;;i d e

personal tr ebuie sa fie Illsotite d e reconver sie sistematica (platforme de for aj, uzine de

desalizar e, cazinour i plutitoare etc.)" (Bontoux & aI., 1995, p. 238).

Situatie de Invatare nr. 4 ~

Obiective o peration ale. Studentii vor fi capabili:

- sa analizeze 0

piramida a var stelor populatiei- sa interpr eteze 0 piramid a a var stelor po pulatiei

Strategil d idactice:- resur se materiale: Piramid a var stelor po pulapei din Ja ponia

- r esur se pr ocedur ale: observatia, conver satia, analiza, inter pr etarea, gr aif iti, in-

vatar ea pr in cooperar e

- r esur se d c timp: 10 minute

Sarcina d e Iucr u (evocare): Lucr ati In gr u pur i d e eate patru. 1) Gr upur ile d e pe

randul 1 yeti r as pund e mai Intai la Intrebarea d e pe posterul ill. 1, iar grupurile IlL 2 la

intr e barea d e pe postem l nr . 2. 2) Yeti schimba a poi posterele Intre voi ;;i yeti

r aspund e la Intr e bar e. 3) Veti sc himba iar poster ele ;;i yeti d iscuta In grup raspuosurile

pentru a ajunge la 0 concluzie Cll car e sunteti toF d e acord (or ganizatorul gr afic d e tip

graff iti , Bennet, Rolheiser &Stevahn, 1991).

Analiza r ezultatelor: Car e sunt cauzele ce determina f enomenul d e Im batranire a

populatiei unei tari? Ce consecinte are fenomenul d e Im biitranir e a populatiei unei

tari?

Sar cina de Iucru (realizarea sensului): Lucrati In gr upuri d e cate patru tim p d e

minute. 1) Stud iati piramida vflr stelor d in Fig. 4. 2) Gm pul 1 va analiza Piramid a

I 't lr .l' f elorpopula ,tiei J aponiei in anul 1965 ;;i se va pregati pentru a ras punde la

Ill'" ' biir i. Gmpul 2 va analiza Piramida Vlirstelor po pula fiei Japoniei fn anul 1985 ;;i

j VlI pregati pentru a raspund e la intr e bari. Gm pul 3 va analiza Piramid a viir stelor

/ III /ut!a/ iei J aponiei f n anul 2000 ~ise va pregati pentr u a raspund e la Intre biiri, Gru-

IlllI'ilc4 ;;i 5 vor f ormula Intr e biir i d e analiza ;;ise vor pr egati sa raspund ii la intrebar i.

;'"flur ile 5 ;;i 6 vor for mula intr ebiiri d e inter pretar e ;;i se vor pregati sa ras puod a la1 1 1 1 1 ' ' b, r i.

Analiza rezultatelor :

- Ce ati obser vat la Piramida wirstelor populap.ei J aponiei fn anu11965?- Ce ati o bser vat la Piramida wirstelor populafiei Japoniei In anul 1985?

Ce ati o bservat la Piramida vlirstelor po pulap.ei J aponiei fn anul2000?- Car e s unt iotr ebiir ile de analiza?

- Car e sunt Intre barile d e interpr etare?

1:iurcina de Iucru (ref lectie): Cititi textul d in anexa pentru clarificar ea informa-

lilloI',Ce inf ormatii v-au continuat i potezele emise?

65432100123456

Ef fectif d e s classes d'ag e en mi l lions de p efSOnl"l':S

E n 1 9 6 5

_ E n 1 9 8 5

_ En 200 0

(pre vis ions)

Allcxa. "Du pa al d oilea raz boi mondial, Invinsa ~i r uinata, fa ponia a tr e buit sa

III I'pl n.:ducerea consid erabila a teritor iului, In timp ce se r e patr iau cca. 6 milioane

.II 11 1 11 11 'ni. In acela;;i timp s-a pr odus baby boom, cel mai spectaculos din istor ia saI 111Ii.'lll ' dc natalitate in 1947 =34,3%), In timp ce mor talitatea era d e 14,5%, f rind 0

I II Ii H hfula de 1,5 milioane d e persoane intr -un an. Masurile r adicale sunt luate deci

III IIHH 'II Icgea eugenicii car e insista asupra avortului ;;i sterilizarii. A avut loc apoi 0

II .11111 Ii' 'onsid erabila a numamlui na;;ter ilor . Cu indicele d enatalitate d e 9,6% Inlilt, I, III!loniase s itueaza la nivelul statelor eu cea mai mica fecunditatedin Eur o pa



occid entaUi. Numar ul d e copii la 0 fe meie este de 1,5 ~i nu mai asigur a Innoirea

generatiilor . Mortalitatea este totdeauna sciizuta (7,1% In 1993), mai ales mortalitatea

infantila: 4,4%, eea mai sciizuta di n lume, ceea ce indica, printre altele, nivelul inalt al

med icalizar ii. Astfel, Japonia este 0 tara cu lunga s per anta de viata: 78 d e ani pentru

bar bati ~i 82 de ani pentr u femei. Cre~terea naturala este d e 0,25% (inferioara celei d in

Fr anta, d e exem plu). Soldul migr atoriu fiind nul, cre~ter ea anuala a populatiei este

deci in jur d e 320.000 de persoane, la totalul d e 125 mil. de locuitor i ill 1994 (r angul 8

mond ial)" (Bontoux & aI., 1995, p. 252 ).

.\.2. Analiza interaq iunilor d intremediul natural ~i populatie1),.2. Operarea eu simbolur i, semne ~i conventii

Ohiective opera!ionale. Studentii vor fi ca pabili:

sll d efineasca urmator ii ter meni: tranzitie demografica, r egim d emogr af ic, explo-'1\' ( Il;lnogr af ica, compor tament d emogr afic, politica d emogr af id i

s~ analizeze d iagrama Fa zele t ranzif iei demograf ice

sa cx plice regimul demogr af ic in cele patr u faze ale tranzitiei d emograficeSfr lltegii didactice:

n:sur se mater iale: diagrama Fa zele t ran zifiei demografice , un tabe! i ncomplet,Ii 1111din manual

l'esul:sepr ocedur ale: o bservatia, conversatia, analiza, interpretarea, explicatia,III IIII' ';.I pnn cooper are, tabelul incomplet, diagrama Venn

r csur se d e timp: 10minute

N:"'cina de Iu~ru: 1) Studiati diagr ama din Fig. 6. 2) Comp1etati tabelul pe bazaI1IIIIl';IIII~elor antenoare ~i a informatiilor extr ase d in d iagr ama. Gr upul nr . 1 va

"lIlI pl'l illformatiile despr e Faza 1. Grupul nr . 2 va completa infOlmatiile despre Faza

II (:llIpul ilL 3 va completa inf ormatiile des pre Faza III. Grupul nr . 4 va com pletaIlIf lllllln~ jilc d espre F aza IV.

Situatie d e invatare nr . 5

I ,Obiective operaponalc. Stud entii vor fi capabili:

- sa analizeze 0 cronograma (histor iogr ama)

- sa interpr eteze ocronograma (historiograma)

Strategii didactiec:- resur se mater ia1e: cronograma (historiograma) Numarul d e persoane fntr -o

locuinta fn Ger mania.:..resur se proced urale: o bservatia, conver satia, analiza, interpretar ea, invatarea

pr in cooperare


Sar cina de lueru: Lucrati in g nt puri de cate patru timp de 5 minute. 1) Analizati

cronograma din Fig. 5. 2) Ela borati un text in care analizati cronograma. 3) Ex pJicati

evolutia numar ului d e per soane intr -o locuinta in Gennania.

Analiza rezultatelor . U n stud ent prezinta analiza cronogramei ~i explica

evolutia numarului de per soane Intr -o locuinta In Germania.

. .,." '." "'.' " "'{.'" " ' ,', ",'.

1900-7~15-· _ ,,-'17~17-----44----

61lt.. •(,l l.lllu:i T~ !';UnJ C.••d .•••"m:u

P<T:'I>:lr U p..'t1'<~..... r o - - r . « . " 1 ''' ' ro c:n - .Q••••.• "••,11<'1>0".

Analiza r ezultatelor : Fiecar e gr u p prezinta infor matiile com pJetate in ta bel.

III 'l: f uza a tr anzitiei d emogr afice sunt tarile d czvoltate economic?III ;' f aza a tr anzitiei de mograf ice sunt lArilesar ace?

( " , Ilsecinte are asupr a evolutiei numamlui JocuitoriJor glo bului fa ptul ca tar ileI I I " 1 1 1 1 1 In f aza a llI-a a tranzitici demografice? .

( )h~ 'rvati diagr ama. Cand a 'inceput tranzitia demograf ica in tarile d ezvoltate?

(••Ild<lll1Ceputtranzitia d emogr afica in tiirile in curs d e dezvoJtare? (... )

( ill ' s~Jnt cauze1edecaliirii tr anzitiei demograf ice in t iirile sla b d ezvoltate? (... )( I p oillica d emograf ica ar tre bui sa ai ba t iirile sarace?

.11" II de lneru (Ref Iectic): 1) Comparati in perechi in tir n p de 5 minute com-

I I 1 1111 111111111,d c~ogr~c tr adition~J cu compor tamentul d emogr af ic mod ern dupa

111111"II' /I '1IIent:natahtate, mortahtate, s por natur al, comportament d emografic, nivel

I .I. 1 1 1 1 1 1 1 ' llconomica. 2) Completati diagr ama Venn. I n cercul d in stanga specificatiI'" II" II' :i!ice compor tamentului demogr afic trad i~onal, in cercuJ d in dreaptaI'" I. I I p' 'dice compor tamentul demogr afic mod em. In spatiul in care se suprapun1.1111/1 pl' 'ilicati as pectele comune,

Situa pe de invatare Dr. 6

Competente s pecifiee (din Pr ograma ~colara de geografie pentru clasa a X-a):

1.1. Utilizar ea ter minologiei ~tiintifice ~i disci plinar e s pecifice (concepte, noti-

uni) pentru pr ezentarea unei ·infonnatii r ef er itoar e la populatie

1.2. Ar gumentar ea unui demer s ex plicativ

2.2. FormaJizarea infor matiilor;



Anexa. T r an zitia d emogr afica este pr ocesul de evolutie a unei po pulatii d e la un

regim demogr afic tr aditional, caracter izat d e r ate r idicate ale natalitiitii ~i mortalitatii,

la unul mod er n, cu valor i f oarte scazute ale celor doi indicatori, ill relatie cu trecerea

statelor de la f aza d e Inapoiere economica, la faza de d ezvoltar e (Sur d ~i ai., 2005).

c HIl11I lente:

l'lllll' -(ar ea continuturilor instructiv-educative

1II'IIII'/ar eaactivitatilor instructiv-educative

l'lllio'lf lr ca, conducer ea ~i r ealizar ea pr ocesului instructiv-educativ, ca ac t d e

'"ll1lll1i 'ar clit 1',llIlit:ar eaad ecvatii a activitiif ilor d id actice In funq ie de tipul de lectie dominant

III' ' ar ' ' f ) d ifer itelor sur se d e inf ormar e In scopul d ocumentar ii

Illili/:f lr ca metod elor ~i str ategiilor de pr edar e adecvate pa rticularitatilor Ilith Iillitlie/clegru p, scopului ~i tipului lectiei

1'111 l'l'tllr ca evaluarii (faze, for me, tipur i)

'11111/111''3 str ategiilor adecvate d e evaluare ind ividuale/d e gr up

I IlIh()l'ar ea instr umentelor d e evaluare In [unctie d e sco p ~i particularitatile111.1111111Ilc/dc grup

H 'untic d c lovatare or , 1

()h ('(,tive operatiooale. Stud entii VOl' fi capabili:

, l' r muleze 0 sarcina de lucru pentr u evocar ea curlO~tintelor antcrioare ale." dllr II 's pr e un su biect anume

' j 1'aIizeze 0 sar cina d e lucru pr oiectata de un stud ent

'I analizcze sar cina d e Jucru proieetatii de un student•'II lI'c/.:iid idactice:

II"IIr S materiale: text, H artaf i zica a Poloniei

II ur sc pr ocedurale: elabor are d e text, l'nvafarea pr in cooper are, Scr ier e liber a,

"Idq l LlIcr a\i 'in perechi - Comunicati, Lantu1 ideilor, Ter meni cheie d ati In avans,• IIi III, MlI~ r otunda simultana

II 1I1SCde t imp: 5 minute

," 1'1111 de lucru: Lucrati In gru pur i d e cate patr u. For rnulati 0 sar cina d e lucru

I" IIIiII " II'ur ea euno~tintelor anterioare ale eleviJor des pre Polonia. Grupul m. 1 va

1,,"11.1,1 III'Ina dc lucr u prin uti lizar ea tehnicii Sc r iere libera. Grupul m . 2 va pr oiecta

1.11111III III'r u prin utilizarea tehnicii Gand iti - Lucr ati in perechi - C omunicati.11111'111III I va proiecta sarcina de lucru pr in utilizar ea tehnieii Lan{ ul id eilor . Grup~l

III I 'I pili 'cla sarcina d e l ucru prin utilizar ea tehnicii T er meni cheie d ati in avans.

1111'111III ~ va proiecta sarcina de luer u pr in utilizar ea tehnicii Cercul. Grupul m. 6

till"" II,. tr cina d e Jucru prin utilizarea tehnicii M asa rot unda simultanii.

'1l'lIl1l/area rezultatelor . Un student din fiecar e gr up prezintii sarcina de lucru111'"1111111

I III I / ,11 rczultatelor . Stud entii anaIizeaza sarcinile d e lueru.

I " I I d e lucru: Stud entii r ezolva sar cina de Iucru pr oiectata de grupul nr. I ~itI 1'1111,,11111,L



Analiza rezultatelor . Studen!ii prezinta cum anume au r ezolvat sarcinile de

lucm ~ianalizeaza r ezultatele ob!inute.- r eSUf semateriale: text, Har t a fz zicii a Poloniei

- reSUf seprocedurale: elabor are de text, invatarea prin cooperare, fonnularea d e[lIlr chari, fonnularea de enunturi, Robingo


Sar cina de lucru: Lucr a!i in grupuri de cate patru. I) Fonnulati 0 suita d e eel

PII.tin10intrebari despre PoIonia pentru a evalua euno~tin!ele e levilor : 2) Fonnulati 0

', 1 1 1 1 1 \ d e eel putin 10 enun!tiri des pre Polonia pentm a evalua euno~tintele elevilor 11Ilntr -unjoc Robingo. '

. Analiza rezultatelor. Un stud ent pr ezinta intrebarile, iar colegii ras pund la m tr e-

h f l. Un alt student prezinta enun!tirile pentru jocul R o bingo, iar colegii completeaza\lllllTltur ile.

Situatie de invatar e nr. 2 JObiective operationale: Stud en!ii vor fi capabili:

- sa fo rmuleze 0 sarcina de lucm pentru r ealizarea sensului noilor infonnatii

- sa or ganizeze 0situa!ie de inva!ar e proiectatii d e un stud ent

- sa analizeze 0 situatie d e inva!are proiectata ~iorganizata d e un student

Stratcgii didacticc:

- resurse materiale: text, Hartafi zic ii a Poloniei- resur se procedur ale: ela borare de text, invalarea prin cooper ar e, Inter viulin tr ei

tr e pte, Cubul, Ghid ul de studiu, Ciorchinele

- resurse d e timp: 5 minuteSarci na d e lucru: Lucr ati in g rupur i de c ate patm. Stud iati textul din anexa. I)

Fonnulati 0 sarcina d e lucm pentm realizar ea sensului infonnatiilor d espre pozitia

geografica a Poloniei pr in tehnica lnt er viul in t rei tr ept e. 2) Fonnulati 0 sar cina d e

lucm pentm r ealizarea sensului inf omlaliilor despre conditiile naturale din Polonia

prin metod a Cubului. 3) FonnuJati 0 sarcina de lucru pentru rcalizarea sensuJui

inf or matiilor despre popuJatia ~ia~eziir ile din Polonia prin tehnica Ghidul de stud iu. 4)

Fonnulati 0 sar cina d e lu cm pentru r ealizar ea sensului infonnatiilor des pr e economia

Poloniei pr in tehnica Ciorchinelui.Pr ezentar ea rez ultatelor . Cite un student prezintil pe rand sar cina de Jlicm

proiectata.Sarcina de luem: Stud entii rezolva pe r and t'iecar e sarcina d e lucm pr oiectata.

Anal iz a r ezultatelor . Stud entii prezinta cum anume au r ezolvat sarcinile de

lucm ~i analizeaza r czultatcle o btinute.

Anexa. R epublica Polona

Pozifia geografica. Polonia este situata 'in emisfera n ord ica intre 49° ~i a proape 55°

IlIl N, 'in zona c 1imei tem per ate ~i in emisfera estica mtr e 24° ~i 26° long E . Cu 0 supra-

IlIl. de 312 000 km2

este un stat mijlociu ca Intinder e dar al doilea ca marime din

l\ul' pa Centr ala. In nord ar e i e~ire la Mar ea Baltica, se'invecineaza cu 0 encJava car e

IIplIr \ineFed eratiei Ruse, m nord-est cu Lituania, m es t cu Belarus ~i Ucraina, in sud c u

•'Iovacia ~i Cehia, in vest cu Ger mania. Ar e d oua por tiuni de granite natur ale: cu Ucr aina',I Ilelams d e-a lungul r aului Bug, cu Germania d e-a lungul f luviuJui Odra.

Conditiile naturale. Reliefhl are 0 arhitectur a In tr ei t re pte par alele intr e ele, d e

III lIord spre sud: 0 tr ea pta d e campie, car e aco per a 70% d in s u pr afata !ar ii, una de po-

dl~lIl'i ~i alta de munti. Campi a polonez.a face par te din Ciim pia Nord-Europeana.

1) 'oar eee a f ast erodata d e calota glaciar a care a acoperit toata par te a n ordicii a

1':ul'o pei,cam pia are mor ene ~iconcavitati in care s-a acumulat apa lacurilor. Aceasta

I In pie cu pr ind e s pr e Marea Baltica 0campie litorala joasa, in centru Campia Centr al a

I'olona cu mari acumular i d e mor ene, car e fOL'meazacoline (Colinele Pomeraniei,

('olincle Mazur iei), in sud Campi a Sud ica cu r elief mai inalt. Tr ea pta d e pod i~uri

IIIpr inde Podi~ul Malopolsk a ~i Podi~ul Lu blin in sud -est. Treapta montana cuprind e

III ,'lId -vest Muntii Sud eti (scunzi, hercinici), m sud-est Muntii Car pati fonnati d in

lIIl\iiT atra (Vf . Ry sy - 2499 m, eel mai 'inalt din t ara) ~iMun!ii Beskizi. '

lima temperat-conlinentala are inf luente oceanice In nor d-vest. Iemile sunt

illIH:d c~i r eci, iar ver ile r acor oase (17°C pe litor al, 20°C in sud-est). Precipitatiile scad

tll' III 1500 mm/an in zona montana, la 450 mm/an in campie. Hid rogr afia cupr inde 0

I 'I 'Il d ensa d e raU f i drenate d e f 1uviile Vistula (1068 Ian) ~i Odra (903 Ian), care se

'III s 'in M. Baltica. Deoarece Vistula izvora~te d in Munlii Beskizi, str a bate un tr aseu

ill' 1068 kIn pe dir eq ia sud-nord prin centr ul Poloniei ~i se var sa in Golful Gd ansk alM 1 1 I i Baltice, este consideratii axa hid rogr afica a Poloniei. Inainte cu 50 de k m de

, ISlIr e,Vistula se desp,ar te in d oua brate principale, mtre care se d esIa~oara delta, In

IIIII • parte amenajaHi. In a propierca Vistulei exista mari ora~e: Cr acovia, Var~ovia,

Ild lillSk . Pe f luviu sunt amenajate doua lacur i mari d e acumulare. In aval de Var~ovia< I I I l'osl constr uitc in 1980 cinci ecluze ~i hidrocentr ale mici. Legatura pe apa este

111I1I/1\(a spre est cu Ni pm, pr in afluentul Bug, ~i spre vest eu Odra, prin canalul

I l y e l l osk a ~i afluentul Notec. Din ceJe 9300 d e lacur i natur ale din Polonia ma joritatea

1111' I'.,",ciare~i 120 sunt lacuri ar tif iciale. Vegeta!ia ~i fauna. Pr edomina padurile d e111I111l'n: (pin, molid ), car e ocupa Y . din suprafata tar ii. Fauna cuprinde un numar mic

~ituatie d e invatar e nr , 3 . = = : JObiectiv operational: studenFi vor fi ca pabili sa for muleze 0 sarcina de tuc-m

pcntr u r eflectia asu pra noilor inf or matii des pre Polonia

Strategii d idacticc:

- r esur se mater iaJe: text, H ar t af izicii a Poloniei

- resur se procedur ale: elaborare d e text, Invatar ea vr in cooperare, cvintetul, dia-

grama Ve nn

- r esur se d e timp: 5 minute

Sarcina de lucru: Lucr ati in gr upur i de cate patr u. 1) Fonnulati 0 sarcina de

lucm pentru r efleq ia asupr a noilor infonnaf ii des pre Po Ionia prin tehnica Cvintetului.2) Formulali 0sar cina de lucm pentm r eflectia asu pra noilor infonnatii despr e Polonia

prin tehnica d iagrama Venn.

Analiza r ezultatelor. Doi studenti prezintil sarcinile de lucm proiectate.

Situa pe d e invatare nr. 4 I .Obiect iv o per afional: stud enlii vor f i ea pa bili sa pr oiecteze 0 proba de e valuare

a cuno~tinlelor elevilor des pr e Polonia

Strategii didactiee:



d e specii: 83 s pecii de mamifere (pisica salbatica, castor , elan, ur s, mistret etc.), 211

~~~. .Populatia ~i a~ezar ile. Polonia este potrivit de po pulata cu cei peste 38,4 m~l.

loc. Polonezii r e prezinta 97% din po pulatie. Ei vor besc lim ba polona ~i practica religla

catolica. Densitatea med ie este de 123 loc/km2, mai mar e d ed it d ensitatea medie a

Eur o pei. Or ~ele princi pale sunt Var ~ovia ( peste 1,6 mil. loc.), Lodz (peste 900000

loc.), Cr acovia (peste 800 000 loc.), Wroclaw (cca 600 000 loc .), Poznan (cca 60 0 000

loc.). Se r emar di aglomeratia ur bana K atowice cu peste 3,2 mil. loc. in c ele 10 or a~e.

Por turile im por tante la Marea Baltica sunt Gd ansk ( cca 500000 loc.), Szczecin

(400000 loc.), Gd ynia. Var ~ovia dateaza din secolul al IX-lea. A d evenit capitalaR egatului Poloniei in secolul al XVI-lea. PentTu capital a, al doilea raz boi mondial ~i

ocu paiia germana d in perioada 1939-1944 au Insemnat distr uger ea piir iii de vest a

or a~ului, d emolarea a 90 % din fabr ici, r uinar ea a 82 d e c lad iri istor ice ~i pierderea a

85% din po pulatie. Du pa r az boi, ora~ul me dieval a fost reconstruit pe baza f otogr a-

fiilor , picturilor , schitelor ~i a gr avur ilor ~ . .Economia e st e industrial-agr ara . I n agr icultur a lucr eaza 0 trelme d m forta de

mUJlca. Ma joritatea ter enur ilo r a gricole sunt propr ietate pr ivata. Dator ita climatului

mai r acor os se cultiva predominant secar a, orz, s f ecla d e zahar , cartof , rapita. Se cr esc

bovine ~i porcine. Pe baza zacamintelor de carbuni ~i a minereurilor de fier din tar a ~i

im port este d ezvoltata industria sid erur gica ( ot el, f onta, laminate). Metalur gia

valor if icii resursele d e cupr u ~i ar gint d in pr oduq ia inter na. Ind ustr ia constr uciiilor d e

ma~ini prod uce utila je, ma~ini, va poare. Energia electTica este obiinuta In atomo-

centrale ~i ter mocentr ale cu carbune. Reieaua d e transport r utier ~i feroviar permite

r ealizar ea unor legatur i i ntre vestul ~i estul continentului, d ar ~i 'intTenord ~i sud . Prin porturile de la Mar ea Baltica se f ac schim buri comer ciale Cll diver se tar i. Fluviul

Vistula este l egat prin r aul Bug ~i pr intT-un canal de Nipru, pr intr -un alt canal d e Od r a,

ce f ace legatur a c u fluviul El ba. Polonia ex por ta ma~ini, vapoar e, metale, carbuni,

energie electTica ~i impor ta petr ol, gaze natur ale, alimente, bumbac etc. Principalele

regiuni turistice sunt: Lacurile Mazur iene, Muntii Tatr a cu, statiunea Zaco pane,

Iitor alul cu statiunea Sopot ~i or a~cle cu arhitectur a speci fi ca. In or~c eXlsta mllite

obiective istorice: castelul Wavel la C r acovia, castelul Laziensk i la Var~ovia. PoJonia

ar e 13 parcuri nationale, 645 rezcrvatii natur ale ~i 8130 d e monumentc ale natur ii

(Dularna, 2002).

Analiza rezultatelor . Un stud ent prezinta Intr ebarilc, iar ceilalti studenti r as pund

I I Ilitr e bari. Se analizeaza car acter isticile jntr e barilor ~iordinea logica a lor .

Temp erahrain -c:

20 --._ . . --- • ... __.- -. . _ _ - -. _ _ _ .. -.. .••.••.. 200

Oloem 54°02'1< 22°30'E

(langii Varyovia)

Fig. 2. Climograma cor es punzatoare !ocalitatii Olecko, situata langa Var ~ovia

(Voitovici,2006)

Situape d e invatar e nr . 6 IObiectiv oper ational: studentii vor f i c a pa bili sa f ormu!eze obiectivele o per atio-

lillie pentru lectia Polonia

Strategii d idactice:- r esur se materiale: text, p rogr ama ~colar a

- resurse pr ocedur ale: analiza, invatar ea pr in c oo perare, fommlarea de obiective- resur se de tim p: 5 minute

Sarcina d e lueru: Lucr ati in gr u pur i de catc patr u. I) Alegeti o biective de r efe-

111 11 d in Pr ogr ama ~colara d e geo grafie pentm clasa a Vl-a ad ecvate lectiei Polonia.

') For rnulati ob iective operationale cognitive, o biectivc operationalc metodologicc ~i

olll 'clive operation ale atitudinale cord ate Cll o biectivele de refer intii alese ~i cuIlulIliilede Invaiare pr oiectate anter ior .

Analiza rezultateJor . Un stud ent pr ezinta o biectivele operationale formulate.: IlId cnlii analizeaza aceste obiective o perationale.

Situatie d e invatare nr. 5 IObie~tiv operational: stud entii vor f i ca pa bili sa pr oiecteze 0 situatie d e Invatare

pe baza unei cl imogrameStrategii d idactice:

- r esur se mater iale: climograma

- resurse procedllrale: o bservar ea, analiza, f or mularea d e intr ebari, f ormularea de

enuntur i, iilvatarea pr in coo perar e- resur se de timp: 5 minute

Sar cina de luem: Lucrati In gm puri d e cate patr u. I) O bser vati ~i analizati

d iagrama din F ig. 2. 2) Formulati 0 suita d e cel putin 10 Intrebari despr e cJimogr ama

d in Fig. 2 .



2. Al doilea vers este f onnat d in doua cuvinte (adjective) care descriu subiectul.

3. Al treilea vers este fonnat din trei cuvinte care ex prima actiuni (ver be, de obi-

'ci la gerunziu).

4. Al patrulea vers este fonnat din patr u cuvinte care ex prima sentimentele elevu-

Illi tata d e s ubiectul descris.

5. Ultimul v ers este fonnat dintr-un cuvant care ex prirna esenta subiectului

Sigla este 0 repr ezentare prin d esen cu car acter de simbol. Sigla unei tari

(:lI prindeelementele specifice acelei tari, prin car e ea se d iferentiaza de celelalte tari.Competente:- Proiectarea continuturilor instructiv-educative

- R ealizar ea activitatilor instructiv-educative ( ela borarea posterelor , realizarea unui

pr oiect)- Pr oiectar ea, cond ucer ea ~i realizar ea pr ocesului instr uctiv-educativ, ca act d e COf fiU-

mcar e

- Accesarea diferiteJor surse de infonnare in scopul documentarii

- Utilizar ea metod elor ~i strategiilor de pr edar e adecvate par ticularitatilor individualel

d e grup, sco pului ~i tipului lectiei

- Utiliiar ea strategiilor adecvate d e evaluare individuale/de gr up

Situa pe de Invatare nr. 2

O biective o per a ponale. Studentii vor fi capabili:

- sa r ealizeze pr oiectul unei gradini d e legume ~i zar zavatur i

-- sa evalueze proiectul unei gr adini d e legume ~izar zavatur i

Str ategii d id acticc:

.- r esurse mater iale: f oi albe, carioci, creioane color ate

- resurse proced urale: Ynvatar ea pr in coo per are, realizar ea proiectului, TurulIlf llcr iei,analiza, notar ea

- resur se d e timp: 0 or a

Sar cina de lucr u: For mati grupur i de c~te patru-cinci. 1) Fiecare grup va r ealiza

p . 0 foaie fonnat A4 proiectul unei griid ini de legume ~i zarzavatur i. Trasati mar ginile

:1 pr ecizati dimensiunile. Tr a<;ati par celele cultivate ~i specificati prin semne

('onventionale plantele cultivate pe fiecare parcela. R ealizati legend a (IO semne - IO

pil1Ilte).Fiecare gr up va pr im:i 0 coala al ba, car ioci, cr eioane color ate. 2) Fiecare gr up

I,:i va evalua pr oiectul pr intr -o nota. 3) La finalul activitatii proiectelor vor fi afi~ate,

. va f ace T urul galeriei $i se va discuta pe baza pr oduselor $i a pr ocesului de

IlIval:arc.4) Fiecare grup va evalua pr oiectele colegilor .

Analiza rezultatelor. Studentii afi$eaza proiectele pe pereti. Stud entii analizeaza

pr oicctele ~i scriu observatiile asupra lor . Fiecarc gr u p analizeaza obser vatii1c colcgilor •Ii'li pra pr oiectelor .

Situ a pe d e invatar e nr. 1

Obiective o perationale. Stud entii vor f i capa bili:

- sa r ealizeze un poster des pr e 0 tar a eur o peana

- sa evaJueze un poster des pre 0 tar a euro peana

Strategii didactice:- resurse materiale: texte d es pre cateva tari d in Europa, f oi albe, car ioci, cr eioane

colorate

- r esur se proced urale: ela borare de text, invatar ea pr in cooperare, elabor ar e de

or ganizatori gr af ici, elaborarea posterului, cvintetul, Turul galer iei, analiza, notarea

- r esurse de timp: 0 or a

Sarcina de lucr u: Fonnati gr upur i d e cate patr u-cinci. 1) Fiecar e gr u p va r ealiza

un poster despre 0 tar a europeana, care sa cu prind a un cvintet, zece cuvintc chcie, un

or ganizator grafic, 0 sigla, 0 hatia schematica ~i ideile esentiale d es pre acea tara.

Fiecar e grup va pr imi cate doua exem plare d in materialul supor t, cate 0 coala al ba,

carioci, creioane color ate. 2) Fiecar e gru p i$i va evalua poster ul pr intr -o nota. 3) La

finalul activitatii poster ele vor f i afj~ate, se va face Turul galeriei $i se va discuta pe

baza produselor ~i a procesului de invatare. 4) Fiecar e gr up va evalua posterele

colegilor ,Analiza rezultatelor. Stud entii af i~eazii postcrele pe pereti. Stud entii analizeaza

poster ele ~i scriu o bser vatiile asupra lor . Fiecar e gr up analizeaza o bservatiile colegilor

asu pra poster elor proprii.

Anexa. Cvintet ul (Steele, Mered ith, Temple, 1998) este 0 poezie cu cinci versuri

in care se rezuma $i se sintetizeaza concis continutul de id ei aJ unui text pentru a

evid entia reflectia elevului asu pra s ubiectului a bord at.1. Pr irnul ver s este un cuvant (cuvantul-cheie) car e d enume$te su biectul care va

f i descr is (d e o bicei un substantiv).



SitlJatie de invatare nr . 2

OlJiective oper ationale. Studentii vor fi capabili:

sa or ganizeze un ex periment didactic pentr u a simula mi~car ea d e rotatie ~i

III I.) ('(I/'ea d e r evolu fie a Piimf mt ului (mod el are analogica)

sa or ganizeze un ex per iment did actic pentr u a simula pozif ia Piimiint ului la

1II/,\'I/(li ,I'i la echinoc{ii(modelare analogica)


r esur se mater iale: globul geogr afic

r esur se proced urale: o bser var ea, mod elarea, simular ea, ex per imentul, ex plica-

Ii I, 'onvcr satia- r csurse d e tim p: 5 minute

Sar cina d e Iucru: R ealizati urmatoarele ex per imente.

l) Experiment: Puneti degetul pe rand pe cei doi poli ai globului geogr af ic ~i

1111' · j7..atica linia care-i ulle~te se nume~te axa polilor . Rot iti Illcet globul geograf ic de la

Vl" j(s pre est cu ajutor ul unui singur deget aplicat d easupra Ecuatorului pana globul efee-

III'1111\ 0 r otatie completii.

I ::x punere:Pilmantul efectueaza 0mi~care d e rotatie In jurul axei d e la vest spre est

IIIlill1p de 24 de ore.

l'entr u ca elevii sa percea pa tara dificultate mi~carca de rotatie, aplicati degetul pehllo pa precizand in care parte este vestul ~i '111 care parte este estul. Daca elevii au

,t111huri pe banci, f iecare elev simuleazii m i~carea de rotatie ~iprofesorul va observa daca

1I11!"Car eade rotatie este efectuata cor ect de la vest pr e est.

2) Expunere: Pamantul ef ectueazii 0 mi~care de revolutie I n jurul Soar elui tn timp

Ill' l u5 de zile ~i 6 ore. E x periment: Solicitati-i unui clev sa "repr ezinte" Soar ele. Un alt elev va simula

IIII~'ar ea d e r evolutie efectuand 0 r otatie completa in jur ul colegului sau cu globul

I'l'llgr afic In mana pr ecizand ce anume simuleaza. De obicei e levii nu con~ientizeazii d e

III IIll;e putcii Pilmantul ef ectueazii simultan mi~ carea d e rotatie ~i mi~carea d e r evolutie.

E x punere: Pamantl11ef ectueaza mi~car ea d c r evo1utie si multan eu mi~ear ea d e

1111 ' lie. Ex per !ment: Simulati aeum simultan cele d oua mi~cari pe car e Ie efectueaza

1'11111ilntul.In experiment nu se pot efeetua 365 de mi~ciir i de rotatie 'in ti mpul unei

1I11~'. ri d e revolutie, ea 'in realitate. Pentru ca e1evii sa Inteleagii relapa temporala deIlIlIJltaneitate existentii 'intre cele doua mi~ciir i, pr ofesorul adreseazii urmatoarea

IIltr - bare:

- Cate mi~cfui de rotatie efectueazii Pilmantul In tim p de un an? ( .. . 365 de

1I11~ · iir i.)) Expuner e: Piimantul ar e axa polilor Inclinata. Daeii Pamantul ar avea axa

111 '1 I I Ildicularii pe planul elipsei, atunci 'intotdeauna r azele Soarelui ar cad ea perpen-

1I11ail:tr pe Ecuator ~i zilele ar f i egale cu no pti1e.

Ex. periment : A~ezati 'in a~a fel globul geogr af ic ea axa sa f ie per pendiculara pe

IlI pr llf alacatedrei ~i eu ajutorul unui cr eion simulati 0r azii de Soar e car e cad e per pen-

till IIlor pe Ecuator .

/:' x punere: Deoarece axa polilor este 'inclinatii, In timpul mi~car ii de revolutie,

I' III IIIt.ulse gase~te 'inpozitii dif er ite fatii de Soare.

Com petente:- Proieetarea continuturiior instr uctiv-educative

- Realizar ea activitalilor instr uctiv-educative (organizarea ex per imentelor ; simularea

unor fenomene ~i pr ocese f izice)- Pr oiectarea, cond ucerea ~i r ealizarea procesului instruetiv-ed ucativ, ca act de co mu-

nicare

- Aecesarea diferitelor sur se de inf ormar e 'in scopul d oeumenHirii

- Utilizar ea metod elor ~i strategiilor d e pr edare ad ecvate particularitiitilor ind ividuale/

de gru p, scopului ~itipului Ieetiei


Obiecti v o per ational: stud enlii v or f i eapa bili sa organizeze un experiment

d idactic pentm a dovedijorma sjericii a Piimiintului (mod elare analogicii)


- resurse mater iale: glo bul geografic, va por de hiirtie, bec, ecr an al b

- resurse proced ur alc: obser varea, modelarea, simularea, experimentul, ex pli-

cal'ia, eonver satia- resurse de timp: 5 minute

Sar cina de lucr ~: R ealizati urmiitoarele experimente.

1) E x per iment : Intr -o camer a obscura ~ezati pe aeeea~i linie un bec (Soarele),

glo bul geogr afie (Piimantul) ~i un ecran alb, Aprindeti becu!. Pe ecr an se pr oiecteazii

um br a ~i penumbr a g lobului. Adresali e levilor u rmiitoar ele 'intre bar i:

- Cc f or ma ar c um bra globului? ( cere.)

- Ce for ma ar e globul geograf ic? ( forma sf er ica.)

- Ce f orma ar e planeta Pamant? ( f or ma sferiea.)

- Oamenii vad umbr a Piimantului proiectatii pe un alt corp cosmic. Care este acest

corp cosmic? ( ... Luna.)

- Ciind vad oamcnii um bra Pamantului proiectatii pe Luna? (... 'intim pul ec lipselor

d e L una ~iIn unele faze ale Lunii.) (rationament analogic) .

2) Experiment: A~ezati un vapor de hiirtie pe 0 suprafatii planii (cated r a ) ~ i

d e plasati-I spre c1asa.Adresati elevilor u r matoarele 'intrebiir i:- Ce obser vati mai 'inf fii:catar gul sau corpul va porului? (...tot vaporul,)

3) Experiment: Fixati p e E euator ul glo bului geogr afie un vapor de hiirtie, cu

a jutorul unui ac ~irotiti Incet glo bul. ' _ . Ce dispar e mai inffii: corpul vapor ului sau catargul? (... dispare mai 'i nf f iicorpul

va porului.)

- Ce apare mai mffii:cor pul vaporului sau catar gul? (... apar e mai !nffiicatar gul).

- Dacii oamenii din port ved eau mai I ntiii catargul va poarelor care soseau, ce forma

credeti ca are Pamiintul? (... for ma sfer ieii.) (rationament analogic)

E i t U t d t " i t " S l i t f t 1 A F t t if f l i i l fi " t " t i i



Exper iment: Un stud ent "r e prezinta" Soarele ~i sta cu f ata spre c1asa. A~eza p

glo bul geografic In dreapta stud entului In a~af el ca emisf er a nordica sa fie mai luminata.

Indicap Tr o picul R acului cu ajutorul unui indicator scur t (cr eion).

- Car e emisfera este mai luminata? (... emisfera nordica.)

- Car e dintr e poIi este luminat? (... Polul Nord.)

- La car e pol este zi ~i la care este noa pte? (La Polul Nor d este zi.)- Razele cad perpend icular pe Tropicul R acului la 22 iunie. Ce anotim p Incepe In

emisfer a nord ica la 22 iunie? (... vara.)

- Cum este lungimea zilei ~i a noppi la 22 iunie In emisfer a nordica? (... ziua cea

mai lunga d in an ~inoaptea cea mai scur ta.) "

Expunere: La 22 iunie razele Soarelui cad perpend icular pe Tropicul R acului. Inemisfera nord ica este solstitiul d e vara.

In mod similar se sim~leaza pozitia Pamantului la solstitiul de iama ~i la echinoctii

ad resand Intr e barile adecvate.

Situatie d e invatare nr. 3

Obiec'tiv operational: studenpi vor fi capa bili sa organizeze un experiment

did actic pentru a d oved i forfa cent r ifugii a Piimant ului (modelare analogicii)


- resurse materiale: globul geograf ic, f r an jur i

-- resur sc proccdurale: o bscrvarea, compararca, analogi a, modclarea, simularea,

experimentul, explicatia, conver satia euristica, problematizar e


Sarcina d e luem: Realizati ur matoarele experimente. Evocarea ex per ien/elor anterioar e prin conversa ,tie: Cilnd sunteti In auto bus ~i

acesta ef ectueaza un vir a j brusc spre dreapta, In cc parte sunteti "aruncati"? (... spr e

stanga.) (fa pt generic)

I) Experiment : Aplicati deasupr a Ecuator ului glo bului geogr afie 0 f ii:;;ieeu f ranjuri.

ROliti globul eu viteza mare. Ce observati? De ee?

2) E. xper iment : Ud ati 0umbrela. Desehidep um brela ~i:rotiti·-vacu um br ela uda In

mana (situata later al). Ce observati ca sc Inf f im pla cu apa de peum brela? De ce?

Conver satie eur isticii:

- Pamilnt~1efectueazii mi:;;careade rota jie cu viteza de 465 m Js (1674000 krnJor a).

o ma~ina circula cu viteza d e 60 kr nJora, Diferenta d intre cel~ doua viteze este mare?

(... enorma.)

- Un p unct situat pe Ecuator pareurge in 24 de ore 40000 km, iar un punet situat pe

paralcla de 60° par eurge circa 30000 km, Care punct se d eplaseaza cu viteza mai mare?(, .. cel de la Ecuator .)

- In care d intre cele doua puncte cr ed eti ca ati fi "aruncat" mai putemie? (... la

Eeuator) (rationament analogic prin compararea vitezei unei ma~ini ~ia rotatiei planetei)

- Cum se nume~te forra care detcrmina "ar uncarea" mater iei s pr e exterior In timpul

rotir ii? (... forr a centr ifuga.)

- Cum variazii manmea f or tei centr if uge Intre Ecuator ~i poli? (... sead e de Ie

Ecuator s pre poli.)

- For ta centrifuga face ca a pa oceanului ~iaerul sa fie "aruncate" spre exterior mai

plIl~rnic la Ecuator . Din ce cauzi n u suntem "ar uncap" de pe glo b pr in mi~car ea d e

I()tu~ic?( ... d ator itii for tei gravitationale.) (pr o blematizar e) .

Situatie de invatare nr ..4

O biec'tiv oper ational: studentii vor f i capa bili sa organizeze un experiment

did actic pentru a simula I ncalzirea d iferentiatii a su prafetei terestre (mod elar e analogidi)


- r esur se materiale: 0 lantema circulara

- r esurse p roced urale: obser varea, analogia, modelarea, simular ea, experimentul,

plicatia, conversat-ia eur istica, pr oblematizar e- r esurse d e tim p: 5 minute

Sarcina de lucrn: R ealizati ur matorul ex per iment.

Experiment: Proiecta(i un fascieul d e lumina eu 0 lantema cir eulara, in intunerie,

I l'le pendicular pe un per ete. Obser vati forma :;;idimensiunea su pr afetei luminate,

- Ce for ma ar e supr afata luminata? (... forma de cer e.)

I~ Proiectati fascieulul de lumina oblic pe per ete, O bser vat-i forma ~i dir nensiunea

$UP afetei luminate.\1 (:: _ Ce for ma are suprafa\a luminata? ( ... f orma ovala.)

III :; _Care d intr e cele d oua su prafete luminate este mai mar e? (... ovalul.)

'Y& - Ce consecinte geogr afice are acest fenomen in pr oiectarea razelor solare pe

supr afata terestra?

- Cum cad razele solare in Romilnia In timpul verii ~iIn timpul iemii?

Situatie de inv_ a~ta_r_ e _n _ r . _5 -,--_

O biec'tiv oper ational: studentii vor f i ca pa bili sa or ganizeze un exper iment

didactic pentr u a simula mi~carile efectuate de Luna ( modelar e analogica)

Strategii did actice:- r esurse mater iale: globul geografic, miDge d e ping- pong

- r esur se pr ocedur aJc: obser varea, aoalogia, modelar ea, simular ea, ex perimenhll,

cx plica pa, conversatia euristica, problematizar e


Sarcina de lucru: R ealizati urmatorul ex periment.

A~ezati globul geogr afic pe catedrii. Globul geogr afic reprezinta Piimantul, iar

mingea d e ping- pong repr ezinta Luna.

- Ce diametru are Piimilntulla Ecuator ? (. .. 12756 km.)- Luna are diametru d e 3476 km ~ieste situatii la 384 400 km depiir tare d e Pamilnt,

adica la distanta de cir ca 30 d iametr e ter estre. Luna efectueaza 0 mi~care d e rotape in

jurul Pamilntul~i in tim p d e 29 de zile ~i 0 mi~care Injurul axei tot In 29 de zile.

E x periment : Rot iti mingea care reprezinta Luna In juml Piimantul in a~a f el ca

Luna sa I ~i mentina aeeea$i parte ind reptatii spre Pamant. Pentr u ca e1evii sa observe

acest mod de rotire, aplica\i pe mingea car e re pr ezinta Luna un d esen sau un obiect.- Din ce cauza acest punct este orientat permanent spr e Pamilnt? (... rotatia Injurul

axei Lunii ~i In jurul Piimilntului se realizeaza 29 de zile, ad ica Intr -o "Iuna".) (proble-

r natizare)

C i t f t l t t t i t t t P t? (



- Ce consecinta are faptul ca aeest punet este orientat permanent spre Pamant? (....

d e pe Pamant observam 0singura fata a Lunii.)

Situatie d-einvatar e Dr . 6 IObiectiv o per ational: studentii vor fi ca pabili sa organizeze exper imente did ae-

tiee pentru a simula eclipsa d e Luna ~ieelipsa d e Soar e (mo delar e analogica)

Str ategii d idactice:

- resurse materiale: glo bul geografic, minge de ping- pong, bee

- resur se proeed ur ale: o bser varea, analogia, mod elarea, simular ea, exper imentul,

ex plicatia, conversatia euristica

- r esur se d e tim p: 5 minuteSarcina de lucru: R ealizati urmatoar ele ex perimente.

Experiment: Glo bul geogr af ic reprezintil. Pamantul, becul re prezinta Soarele ~i

mingea d e ping- pong r eprezinta Luna. A~ezati globul geograf ic pe cated r a. A~ezati becul

pe 0 linie orizontala cu globul geogratic. Aprindeti becul. De plasati mingea Intr e bee ~i

glob pe 0 traieetorie relativ perpendieular a pe Eeuator . Ce observati?

C onclu zie: i n timpul eclipsei d e Soare nu se vede Soar ele d in cauza ca Luna trece

prin fata sa ~i 'impiediea lumina sa <tiungaJa Pamant.

Ex per iment: A~ezati globul geografie Intre bec ~i "Luna". A prind eti becul.

De plasati mingea in a~a fcl ca aceasta sa intre tr eptat in conul d e umbr a aJ globului

geografic. Ce observati?

Conclu zie: in timpul eclipsei d e Luna nu se vede Luna deoarece razele Soarelui

sunt o pr ite d e catr e Pamant, car e este situat intr e eele doua corpuri eosmice.

Situatie de invatare Dr . 8~-Obiectiv operational: studentii vor fi ea pabili sa or ganizeze un experiment

d idactic pentru a s imula formarea unei eruptii vulcanice (mod el ar e analogica)Strategii d id actice:

- resurse mater iale: mula jul unui vulcan, bieromat de amoniu

.- resur se proced urale: o bser varea, analogia, modelarea, simularea, experimentul,explicatia, eonversatia eur istica

- resurse d e tim p: 5 minute

Sarcina d e lucru: R ealizati urmator uJ experiment.

Experiment: In Ineapere este intuner ic. A~ezati pe cated r a mula jul unui vulcfu'1.

Acesta are In interior in l ocul co~ului un tub pr in ca re tr eee aerul. La baza tu bului ex istil.() s ita de azbest. Puneti d easu pra sitei de azbest ni~te bicromat d e amoniu. Aprindeti

bier omatul de amoniu eu un chibr it. Ce o bservati? (Se observa a r eacpe chimica pr incare se simuleaza er uptia vulcanica.)

Situatie de invatare nr. 9~-O biectiv o perational: studentii vor fi capabili sa organizeze un experiment

didactic pentr u a s imula pr a bu~irea individuala a rocilor pe ve r santi (modelareanalogica)


- resurse materiale: 0carte, 0 bucata de creta

- resur se procedurale: observarea, analogia, mod elar ea, simular ea, experimentul,cx plicatia, conversatia euristica

- resur se de timp: 5 minuteSar cina d e lucm: Realizati urmatorul ex per iment.

Ex per iment: Am plasati o bJic a carte sau cataloguJ pe catedr a pentr u a simula ver-

santul i nclinat la cir ca 45-60". Lasali sa cad a 0 creta de l a par tea super ioar a a " ver san-

tului". Ce observali? (Se observa c u m cr eta "alunedi" rapid sau se r ostogole~te pesupr afata inclinaili.)

E x periment: Inc1inati suprafata la cca 90" ~i lasati creta sa cad a de la partea

superioar a a "ver santului". Ce o bservati? (Se obser va cum cr eta cad e aproa pe In gol.)

Situatie de invatare nr . 7Obiec'tiv o perational: stud entii vor fi capabili s a or ganizeze un experiment

d id actic pentru a simula formar ea curentilor oceanici (mod clare analogicil.)


-- r esurse mater iale: H ar t afi zica a lumii, f ar f urie lata, apa, f runze uscate, manmtite

- r esurse procedurale: obser varea, analogia, mod elarea, simular ea, experimentul,

ex plicatia, conver satia euristica- resurse d e tinl p: 5 minute

Sarcina de Iucru: Realizati urmator uJ experimeNt.

E xperiment : Puneti a pa i~tr-o farf urie larga. Presara!i d easu pra frunze uscate,

marun~te. La mi jlocul vasuJui puneti a sfoar a s au un bat pentr u a repr ezenta Ecuatorul.

Luati d oua tu bur i goale d e la pixurile d e unica folosinta. Pozitionati aceste tubur i la

marginea vasului, la N $i la S de "Eeuator ". Doua persoane vor s ufla simultan prin cele

doua tuburi. Ce observati? ( Ar trebui sa se obser ve cum in v as se formeaza doi curentide apa car e se Indreaptil.de-a lungul "E cuatorului" pana ajung la marginea vasului, a poi

se orienteazaln directii opuse de-a lungul marginii pana eir cuitele se inchid .

- Pr in sutlarea aerului pr in cele doua tubun, ce anume am simulat? (... for mar eaalizeelor . )

- Mi~carea apei in vas este similara eelor doua circuite d e curenti existente in

Oceanul Atlantic $i in Oceanul Pacific.

Transfer: Stud entii indica pe Har t a }lZica a lumii cele doua eircuite de curenti

existente in Oceanul Atlantic ~iIn Oceanul Pacif ic ~iex plica mecanismul pr oducerii lor .

,-- _ Situatie de iDv~tare Dr. 10

Obiectiv operational: s tu de ntii vor fi capa bili sa organizeze exper imente

d idactice pentlll a simula structura inter na a PamantuJui ~i aspectul placilor tectonice(modelar e analogica) .

Strategii didactice:- resur se mater iale: un ou f ier t, un cutit

- resurse pr ocedurale: o bservar ea, anaJogia, modelarea, simularea, experimentul,cx plicatia, conversatia euristica

- resurse d e timp: 5 minute

Sar cina de lucru: Realizati unniitoar ele experimente.

Experiment : Luati un au fiert. Sectionati oul prin mi jlo c c u u n cutit. Aceastil.scctiune este analoagii unei sec~uni prin centr ul Pamiintului.

Ex i t Luati un ou fiert Loviti coaja oului pentru a 0 fragmenta in buca(i resurse de timp: 5 minute



Experiment : Luati un ou f ier t. Loviti coaja oului pentru a 0 f ragmenta in buca(i.

Coaja oului, care r e prezinta scoarta terestr ~ este fragmentata in mai multe bucati ~a

cum este f r agmentata scoarta terestra in bucati numite placi tectonice.

- resurse d e timp: 5 minute

Sarcina de lucru: Realizati urmator ul experiment.

Experiment: Umf1atiun balon cu aer .

- Unde yste presiunea aerului mai mar e: ill balon sau illexter ior ullui?

Lasati brusc balonul (care nu a fost legat la orif iciu). Ce o bser vati? (Seobservacum aerul iese br usc d in balon ~i balonul se dezumfla.)

- De ce s-a dezumf1at balonul br usc? (Aerul iese din spatiul c u presiune mare - Msi se deplaseaza spre spatiul c u presiune mica - D.)

- In mod similar se formeaza vantulin atmosfer a.


Obiectiv operational: studenpi vor fi capabili sa or ganizeze un experiment

didactic pentru a simula formar ea muntilor (mod elar e a nalogica)


- resur se m ateriale: materiale colorate de grosimi diferite, d ar cu aceea~1

supr afata

- resur se pr ocedur ale: observarea, analogia, modelarea, simularea, exper imentul,explicatia, conver satia euristica

- resur se de timp: 5 minuteSarcina d e lucru: Realizap ur matorul ex periment.

Ex per iment: Suprapuneti pe catedra bucati d e stofe sau panzetur i, colorate, egale ca

dimensiune (20/30 cm). Prindeti stiva de materiale din lateralele mai scur te (latimea

d re ptunghiului) ~i impingeti incet, cu a mandoua mainile, spre mijloc. Ce observap? (Se

o bser va cum se formeaza cute similar e anticlinalelor ~isinclinalelor .) Demonstratia se

poate face cu un caiet, cu 0 carte sau cu un zia r . Se poate folosi material verde pentr u a

reprezenta calcar ele, material gal ben pentr u a repr ezenta nisi pul etc.

_ _ --'-Situatie de invatare nr . 14Obiectiv o perational: stud entii vor fi capabili sa or ganizeze exper imente

d idactice pentr u a simula existenta aerului cald in partea superioar a a unei inca peri ~iat1cruluir ece ill partea inferioar a (modelare analogidi)


- resur se mater iale: lumanare

- r esur se procedur ale: observar ea, analogi a, modelarea, simularea, experimentul,cx plicatia, conversatia eur istica

- r esur se de tinlp: 5 minute

Sarcina de lucr u: Realizati urmiitoarele ~xperimente.

Ex periment : Amplasati 0 lumanare aprinsa in par tea superioar a a unei u~i deschise.'e o bser vap? (Se observa ca f lacar a este orientatii s pre exterior .)

- De ce f lacar a este or ientam s pre exterior ? (Aerul cald , mai u~or , situat la partea

superioar a a lncaperii, se deplaseaza sprc exterior unde c ste mai r ece.) Ex per iment : Amplasa(i l umanarea in p artea inferioar a a u~ii desehise. Ce obser vati?

( 'e obser va ca f laciira este orientatii s pr e inter ior .)

- De c e f laciira este or ientata sprc interior ? (Aerul r ece, mai gr eu, situat la par teainf erioar a a Ineaperii, se dep!aseaza s pr e interior und e este mai cald.)

Situatie de invatar e n r. 1 2

O biectiv oper ational: studen(ii vor fi ca pabili sa or ganizcze ex perimente

d idactice pentr u a simula propagar ea undei u nui cutr emur (mod elar e analogicr l)Strategii d id actice:

- resur se materiale: f oaie A4, vas cu a pa, piatr ii

- r esurse proced ur ale: obser var ea, analogia, modelar ea, simular ea, ex per imentul,

explicatia, conversatia euristica

- r esur se d e timp: 5 nr inute

Sarcina de luem: Realizati unnatoar eJe ex perimente.

Exper iment : Tineti 0 coala A4 deasu pra palmei. Loviti eu mana cea laIta in mi jlocul

foii. Ce o bservati? (Se o bser va cum f oaia se mi~ca.) E x per iment : Puneti apa intr-un vas. Aruncati sau lasati sa cad a 0 piatr a in mi jlocul

vasului. Ce observati? (Se formeaza unde in f orma de cerc.)

C onclu zie: Propagar ea und ei unui cutr emur este analoaga eu pr opagarea und ei In

a pa atunci c iind se arunca sau se lasa sa cada 0 piatra i n mi j!ocul unei a cumuliiri d e a pa

lini~tita.

Situatie de inviitare Dr. 13

Obieetiv operational: studentii VOl' f i capabili sa organizeze un experiment

didactic pentr u a simula formarea vantului (modelar e analogica)

Strategii didaetiee:

- resur se materiale: balon

- resurse pr ocedurale: o bservarea, analogia, modelar ea, simularea, exper imentul,

explicatia, conver satia eur istica

t i l d h ti St t ti lii t f i Vii t il



- resurse materiale: desene schematice: Structura verticalii a atmosferei; Viint urile per -manente; test

- resur se procedurale: observarea, anali~ eonversatia euristidi, demonstr atia, expli-catia, analiza desenului schematic, problematizarea, desen pe tabla


Forine de organizare a activitatti elevilor: frontala

Evaluarc: Ce dovezi exista ea elevii au invatat leetia?

A) De continut: raspunsur ile la intrebar ile or ale, rezolvarea itemilor din test, analiza

desenelor sehematice, a hf utilor

B) De utilizare a operatiilor giind irii: ex pliear ea eauzelor , desIa~uriirii~i eonseeintelor fe-

nomenelor; efeetuarea analogiilor , com par atiilor, rationamentelor

Competente:

- Realizarea activitati10r instr uetiv-ed ueative

- Conducerea ~i reaJizar ea proeesului instruetiv-edueativ, ea act de comunieare

- Or ganizarea ad eevata a activitatilor didactice in f unetie de tipul de leetie dominant

- Utilizarea metod elor ~i strategiilor de predar e adeevate par tieular itatilor ind ividuale/d e gr u p, seopului ~i tipului leetiei

Ileetie dupa un

Situatie d e iovatare Dr . la IObiectiv o per ational cognitiv: pe par eursul seeventei de inviitare elevii vor f i

ea pa bili sa ex pliee formarea cielonului, antieiclonului, viintului

Ex periment : Ce se 'intampla daca d esehideti geamul ~i u~a clasei? ( ... se formeaziiun eur ent de aer .)

- De ee oar e? ( ... aer ul intr a d e a fadi In clasa.)

- Com parati temperatura aerului din clasa cu temper atur a aerului de afar a. Unde

este mai fr ig? (... afaril este mai fr ig decat 'in clasa.)

- Pe und e simtiti eil intr a aer ul r eee de afarilin c1as~i?( ... pe la pieioare; pe jos.)

- De ee aerul reee intra prin par tea d e jos a f erestrei? (lpote ze: ... este mai gr eu;este mai dens.)

- Pana cand ered eti d i veti simti aerul reee ca intra in clasa? ( ... piina eand temper atur a aerului se unif or mizeaza; ... pana cand este la fel d e r eee ea afara.)

- A intr at a er ul r eee, d ar ee s-a 'intamplat eu aerul eald d in clasa? (lpot eze: ... a

ie~it afara; s-a amesteeat eu aer nl r eee.)

- Pe unde a ie~it aer ul eald afar a? ( ... pr in partea superioara a fer estr ei.)

- De ce ered eti ea aerul eald a ie~it pr in partea su per ioara a f er estrei? (l pot e ze: ...

este mai u~or ; am simtit, arc densitate mai mica.)

- Am d iseutat des pre presiunea aerului. Ce este pr esiunea aerului? ( ... for ta eu car e

aeml a pasa asupra supr afetei terestr e.)

- $tim ca a eml este mai d ens in a pro pierea su praf etei Piimiintului d atorita fortei

gravitationale. Cum var iaza densitatea moleculelor d e aer 'in atmosfer a in funqie d e

f or ta gravitationala? ( ... moleculeJe de aer sunt mai d esein apropier ea Piirnantului.)

Modelar e: Desenati un patrat, care repr ezinta un vas In care Incap 9 molecule d e aer .

Moleeulele au 0 anumitii masa. Ce se intampla eu aeeste molecule daea temperatur a aerului

cre~e?( ... sedilata.)

Situatie d e invatare nr. 1

Obiectiv oper ational: stud entii vor fi capabili sa organizeze 0

pr oiect ela bor at d e alt profesor

Strategii didactice:- resurse mater iale: desene schematiee: Structura verticalii a atmosf er ei; V iinturile

permanente; test

- r esurse pr oeedurale: observarea, analiza, eonversatia euristiea, demonstratia,

explicatia, analiza desenului schematic, pr oblematizarea, desen pe ta bla

- r esur se d c tim p: 0 ora

Sarcina de lucr u: 1) Analizati proiectul dc leetie d in anexa cu scopul d e a-I pune

In practica. 2) Gr u purile Uf. 1 vor realiza In practica situatia d e invatare nr . la, iar

gr upurile ill. 2 vor r ealiza In practica situatia d e invatar e ill. 1b.

Anexa. Proiect de lectie

Subiectul: Pr esiunea aerului ~i vantur ile

Categoria de lectie: de do band ire de euno~tinte

Motivatic: aceasta 1ectie este im portanta deoar ece se explica for marea vanturilor per -

manente, procese fundamentale pefitm spatiul tere~tr u

1.2. sa percea pa or dinea unor fenomene prezentate Sf tU o bservate

2.2. sa r elationeze o bieetele din r ealitate ell pozitia lor pe un suport eartogr afic

3.1. sa defineasea sensul t ermenilor de baza

3.2. sa utilizeze ter meni simpli In contexte cunoscute

4.2. sa d escrie ~i sa eor eleze fenomene observate d ir ect sau indir ect

5.1. sa doved easca inter es pentru eunoa~ter ea mediului Ineonjur ator

Obiective operaponale:

A) Cognitive. Pe par eursul aeestei lectii elevii a r tre bui sa fie ca pabili:

- sa explice formarea ciclonului, anticiclonului, viintului

- sa d eduea formarea vanturilor peImanente

B) Pr oeed urale. Pe pareur sul acestei leetii elevii ar trebui sa fie eapabili:

- sa r eprezinte pe desen d irec~a vantur ilor permanente pomind d in zonele d e d iver genta- sa str uctureze informatii 'inta bel

Conditti preala bile: elevii au cuno~tinte anterioar e d espr e viint, presiune atr nosferica, aer


000000000

- Cate molecule dilatate vor mai incapea In vas? ( ... mai putine.)

- Care vas eu aer va cantari ma i mult? (... cel eu mai multe molecule.)

C d ti i i f t i t t 0 f t i eM = : > (



- Car e vas cu aer credeti ci:iva apasa asupra su pr afetei terestr e cu 0 for ta mai

mare, adica va avea presiune mai mare, cel Iece cu moleculele contractate sau eel cald

cu moleculele dilatate? ( ... eel r ece.)- In conc1uzie, cum este inf luentata pr esiunea aerului d e temperatur a? ( ... aer ul

r ece ar e presiune mai mar e, iar eel ca ld presiune mai mica.)

- Desenati In caiete doua arealur i (ceIcuri/ovale) care reprezinta portiuni din

atmosfera ter estr a. In prima portiune tem peratura este mai mar e, iar In a d oua

" tem per atur a este mai mica. Scrieti sub a realuri T > ~i T<.

eM = : > ( -~

aer r ece T < P >

c__= : = : > c__= :>

Situa1ie de inva1are nr. Ib IObiectiv operational cognitiv: pe par cur sul secventei de Invatare elevii vor f i

capa bili sa explice f ormarea vanturilor per manente prin elabor area Schemei cir cula f iei

generale a atmosfer ei

Modelar e: Desenati In caiete un cer e, care va re pr ezenta globul terestr u. Re pre-

zentati pe el par alelele de 5° latitudine, tr o picele, cer cur ile polar e. R azele solare cad perpendicular pe suprafata ter estr a la Ecuator , ceea ce va d eter mina tem peraturi mari

ale aerului. D aca tem peratura este mare, cum va f i pr esiunea atmosferica? ( . .. mica.)

- Cu ce simbol yeti r e prezenta presiunea atr nosfer ica mica? (D ~i semnul -)

- La tropice este mai cald sau mai frig d ecat la Ecuator ? (... mai frig)

- Prin compar atie cu zona ecuator iala, cum va f i presiunea? ( ... mai mare)

-Ce simboluri yeti nota? (M ~i semnul +).- Daca la po l este frig, cum este p resiunea? (.". mare.)

- Ce simboluri yeti nota? (M ~i semnul ;t).

- Cum e ste presiunea aerului la cercul po lar [ata de cea de la pol? (... mai mica.)

- Ce simboluri yeti nota? (D ~i semnul-)

- A er u[ se d eplaseaza din spatiile cu maxima presiune spre cele cu minima

presiune. Trasati sagelile prio care ind icati sensul d e plasar ii maselor de aer d e [a M

(maxima presiune) la D (minima pr esiune) pr io par tea inf er ioara a atmosf erei. (Unelev deseneaza 0sageata perpend iculara d e la Polul Nor d spr e Cer cul Arctic, 0sageata

perpendicular a d e la Tr o picul Racului pc C er cul Ar ctic ~i una per pendiculara pe

Ecuator etc.)

- Obser vati ca sunt locur i d e und e sageli1e pomesc spr e directii d ifer ite. Acestea

sunt numite zone de divergenfii. Car e sunt acestea? (... zooele polar e; zOlleletr o picale).

- Obser vati ca sunt lo cur i un d e sagetile se intalnesc. Acestea sunt nur nite zone d e

conver gen fii. Car e sunt z onele d e convergenta? (... zona ecuator iala; zone Ie c ercur ilor

polar e.)

- Cate z one d e conver genta ~i de d ivergenta sunt In total? (7)- Aceasta deplasare a aerului s-ar ef ectua in lungul mer idianelor daca n u s-ar

prod uce mi~carea d e rotatie. Ce consecinte ar e mi~car ea de r otatie? (... )

- Va amintiti ca am d iscutat ca punctele af late la d ifer ite latitudini pe glob

parcur g distante d if erite In 24 d e ar e, d eci au viteze d if erite de deplasare. Din aeeastacauzii cor pur ile aflate In mi~car e pe su pr afata ter estr a sunt d eviate. Acest ef ect se

nume~te Cor io lis. Pen tru a Intelege d evierea aer ului imaginati-va ca l nsotiti masa de

aer in de plasarea ei d e la punctul de d iver genta cu fata s pre eel d e convergenta. Suntetila Polul Nor d ~i va d e plasati spr e Cercul Arctic. S pre ce d ir ectie va f i d evierea? ( ...

spr e dreapta.)

- De ce? ( ... un cor p aflat in mi~ear e car e se deplaseaza dintr-o zona cu viteza

mica d e r otatie s pr e 0 zona cu viteza mare va fi "ar uncat" (deviat) in sens invers

directiei de r ~tatie a Pamantului ~i va r amane in urma, deci va f i d eviat spre vest. In

'misfera nord icii devier ea va f i spre dreapta, iar In emisfera sud ica s pre stanga.)

aer r ece T < aer cald T >

- In car e por tiune va f i pr esiunea mai mare? ( ... in c ea cu aer rece.)

- Scr ieti ded esubt P >~i P <.

c__= :> c__= :>aer r ece T < P > aer ca ld T > P <

- Notali M in cercul cu presiune mar e ~i semnul +. Por t iunea din atmosfer a cu

presiune mare se nume§te a nticielon. Notati D in cercul cu presiune mica ~i semnul -.

Por f iunea d in atmo5jerii cu pr esiune micii se nume§t e cielon.

aer rece T < P > aer cald T > P <

- Ati spus ca aerul rece intra In cJasa p r in partea infer ioara a f erestr ei pana se

unifonnizeaza tem per atura din c1asa cu cea a aer ului d e afara. Am af lat ca aerul rece este

mai g r eu ~i ca are 0 pr esiune mai mare d ecat eel cald. I n atmosf er a aer ul ar e tendinta d e

a se d c plasa d in zo nele Cll pr esiune mar e - antieicloni - s pre zoncle cu presiune midi .-

cicloni. Vantul r e pr ezint ii mi§carea rnase /or de aer d e la anticiclon spr e ciclon pe la

partea infer ioarii a at mos f er ei. Aerul cald fiind mai u~or fier idica ~i se v a d e plasa d e la

ciclon s pre anticiclon pr in par tea super ioar a a troposfer ci pentru a inlocui aerul r ece.

Aceasta mi~car e a aerului se pr oduce pana pr esiunea aemiui se unif omlizeaza. Notati In

caiete:

I, Presiunea aer ului - fOrJ:acu car e acr ul apasa asu pr a su pr afetei Pamantului

- scade eu altitudinea- mare d aca T aerului e mica; mica d aca T aerului e mar e

2. Ciclonii si anticiclonii- eiclonii - spatii din a tmosf er a eu pr esiune mica (D) (-)- anticiclonii - spatii din a tmosf era cu presiune mare (M) (+)

3. Vantul--- - d e plasarea maselor de aer d e la a nticiclon s pee ciclon la partea inferioaraa

atmosf erei- de la cicloo"spr eanticiclon la partea super ioara a atmosfer ei pana se unif or -

mizeaziipresiunea

- Din zona de diver genta d e l a Polul Nor d ce directie va avea sageata? ( ... NE- care bat cu 20-30 k m/or a sunt vantur i cu intensitate slabii, vantul polar din Antarctica

b 200 k l d i i i



SV) (Se tr aseaza sagetile.) ..

- Din zona de diver genta d e la Polul Sud ce direq ie va avea sageata? (... SE-

NY) (Se traseaza sageti1e.)

- Din zona d e d ivergenta d e pe Tr opicul Racului ce directie va avea sageata s pr e

Ecuator? (... NE-SV) (Se traseaza sagetile.)

- Din zona de diver genta d e pe Tro picul Ca pricornului ce dir ectie va avea

sageata spr e Ecuator ? ( ... SE-NV) (Se tr aseaza sageti1e.)

- Din zona d e diver genta d e pe Tro picul Racului ce d ir ectie va avea sageata s pr e

nord ? (... SV-NE) (Se traseaza sagetile.)

- Din zona d e diver genta de pe Tro pic ul Capr icomului ce dir ectie va avea

sageatas pr e sud ? (. .. NV-SE) (Se traseaza sageti1e.)

- Colorati zona cald a cu r o~u, zonele tem per ate cu ver de, iar cele r eci cu albastr u.

Vanturile din zona calda se numesc alizee. Scr ieti pe schema ali zee. Vanturile diu

zona tem per ata se numesc vantur i d e vest . Scr ieti pe schema vantur ile de vest.

Vantur ile din zona polar a se numesc vant un po/ ar e. Scr ieti pe schema vanturi polar e.

In ce zona nu ati r e prezentat vanturi? ( . .. 'intre 5° lat N ~i 5° lat S.)

- In 5° lat N ~i 5° lat S aerul cald se r idica s pr e partea su per ioar a a tr oposfer ei, d e

aceea a fost numita zoria ca /me / or ecuat or ia / e. Scrieti pe schema co / me ecuatoria / e.

- Pentru a car acteriza un vant, se pr ecizeaza dir ec{ia. Ce ind ica d ir ectia vantului?(... d irectia d e unde " bate".)

- Ce directie a u alizeele 'in emisfera nor dica? ( NE-SV.)

- Ce d irectie au alizeele ' in emisfera sudica? ( SE- NV.)

-Ce directie are vantul de vest? ( SV-NE sau V-E.)

- Ce directie au vanturile polar e? ( ca ~i alizeele.)

- Pentru a car acter iza vantul se specif ica durata. Ce durata cr edeti ca au vanturile

d es pr e care am discutat? ( ... )

- Aceste vanturi sunt permanente, b!1ttot timpul anului d in aceea~i dir ectie ~i au

aceea~i intensitate. A treia caracter istica a vantuJui,este intensitat ea sau taria. Alizeele,

bate cu 200 kmlor a, d eci este un vant cu intensitate mare.

- Ce vanturi bat 'in R omania? ( ... vantul de vest, crivatul...)

- Ce inf luenta ar e vantul de vest asupr a tarii noastr e? (... aduce pr eci pitatiid ins pre Oceanul Atlantic.)

- Vantur ile polare bat In Romania? (... uneori.)

- Cand se simte inf luenta vanturilor polar e ' inRomania? (... iarna.)

- Notati I n caiete:6. Caracteristicile vantului

- Dir ectia - de und e " bate"- Dur ata - cat timp " bate"

- Viteza - intensitatea sau tar iaTema. Calculati pr esiunea atmosferica la 2000 m, ~tiind cii la 0 m altitudine

presiunea este de 760 mb ~ica la fiecare 105 m pr esiunea sead e eu cate 10mb. Presiuneaeste de mb.

1. Presiunea aerului - fol1acu care aer ul a pasa asu pr a s ll pr af etei Pamantului- seade Cllaltitudirrea

- mare d aca T a erului e mica, mica daca T aer ului e mare2. Ciclonii si anticiclonii

- ciclonii - spatii d in atmosfer a cu presillne mica (D) (-)- anticiclonii - s patii din atmosfera cu pr esiune mar e (M) (+)

3. Vantul - d eplasarea maselor de aer d e la anticiclon spre ciclon la par tea inferioara aatmosf erei

- de la c iclon s pr e anticiclon l a partea super ioar a a atmosfer ei piina seur tif Olmiz.eaza presiunea



Vfmturi LocalizaTe Mod de formare Directie Caracteristici

perma-

nente

Alizee - intre 5° ~i - dins pre ariile tro- - In emisfera nordica - vlintur iuscate ~

30° latitudine picale cu presiune directia NE-SV marile d e~erturiale

mar e s pr e Ecuator -In emisfera sud ica lumii: Sahara, din

dir eqia SE- NV Peninsula Ar a bia,

din Austr alia

Vanturi - intr e 30° ~i - dinspre ariile tr o- V----+E - d etermina pr eci-

d e vest 60° latitud ine picale cu P maTe pitatii

nordica ~i spr e ariile cu P

sudid i mica localizate s pr e par alelade 60°

Vanturi - intre poli ~i -d ins pr e poli (P - in emisfera nordica -r eci

polar e 60° latitudine mar e) ~ zone cu P d irectia NE-SV

mica de la paralela -in emisfera sudica

de 60° dir eqia SE-NV

5. Calmele ecuatorialc- urcarea aerului cald in z ona e cuatoriaJa spre partca superioar a a tr o po-

sf erei6. Caracteristicile vantului

- Directia - de und e " bate"- Dur ata - cat timp " bate"- Viteza - intensitatea sau taria

Competente:- Pr oiectarea evaluiirii (f aze, f orme, tipuri)

- Utilizarea strategiilor adecvate de evaluare individuale/de grup

- Elaborarea instrumentelor d e evaluare in functie de scop ~i par ticularitiitile indivi-duale/de grup


Obiective operation ale. Studentii vor f i capa bili:

- sa formuleze obiective de evaluare corelate cu un continut

- sa proiecteze un item de discriminare binara, un item dc discriminare multipHi

- sa elaboreze un text lacunar

- sa stabileasca un barem a decvat unui item


- resurse mater iale: text

- r esurse procydur ale: analiza, ela bor are de itemi, f ormular ea unor obiective de

evaluare, elaborarea unui barem, invatarea prin cooperare

- resur se d e timp: 5 minuteSar cina d e lucru: Lucr ati in gr upuri de cate patTU.1) Studiati continutul textului

din anexa. I) For mulati un o biectiv d e evaluar e cor elat cu acest continut. Ela borati un

item d e d iscr iminaTe binara (vezi pag. 189) ~i un barem corel at cu obiectivul de

evaluar e for mulat anter ior . 2) Fonnulati un obicctiv d e evaluare cor elat eu aeest

continut. Ela bor ati un item d e discriminare multi pla (vezi pag. 191) ~i un barem

cor el at cu obiectiv ul d e cvaluare formulat anterior . 3) Formulati un obiectiv d e

evaluare cor elat cu acest continut. Ela bor ati un text lacunar (vezi pag. 193) ~i un

barem corelat cu obiectivul de evaluare for mulat anterior .

Analiza r ezultatelor. Un student pr ezinta obiectivul d e evaluare, itemul ~i baremul.

Ancxa. "Vegetatia Ar ner icii r eflecta zonalitatea vegetatiei globului ter estru, care

este dependenta in principal d e zonalitatea climatidi., la care se a dauga ~ialti factori. Z onele d e vegeta f ie, unnarite de la nord la sud , sunt:

- zona tund rei, situata la limita nordica a continentului ~i pe insulele

Ar hipelagului Ar ctic, f onnata indeosebi din mU/jchi ~i licheni care se dezvoltii in

scur ta vara boreala;- silvotundra, situata in sudul tundrei, avand, pe langa mU/jchi ~i licheni , specii

d e ar bu~ti (mesteceni pitici , salcii pitice);

- zona paduriIor de conifere, i'ntinsa intre cele doua oceane, echivalentuJ

"taigalei eurasiatice"; specii predominante: bradul , zada. molidul, pinul , la car e se

IIdauga mesteacanuJ ~i plopul;

- in centrul Americii de Nord , intre paralele de 40° ~i de 60° lat. nordica, zona

formata din tr ei formatiuni vegetale inf luentate de pozitia in cadrul continentului:o bserva bil; Univer sul tot al (necunoscut), car e u u a f ost stud iat cu instrumentele

actuale. Univer sul are cateva car act erist ici:



a) in est, paduri de foioase (cufag , st e jar);

b) in centru, stepe, denumite aici pr eerii, cu specii de graminee mai inalte;

c) in vest, paduri oeeanice, de amestec, dezvoltate in conditiile unor precipitatii

bogate, cu specii care ajung la dimensiuni foarte mari, cum ar fi arborele sequoia,

denumit de aceea "arborele mamut";

- intre 40° ~i 30° lat. N,in functie de pozitie, exista trei formatiuni vegetale:

a) padurea su btropicala umeda (spre Golful Mexic);

b) vegetatia med iteraneeana (s pre Oceanul Pacific); ..c) de~er tur i subtropicale, Cll s pecii de cactu$i , in inter iorul contmentulUl, pe

fondul unor precipitatii foarte reduse;

- pe Tropicul de nord, in Podi~ul Mexican ~i in regiunile inconjuratoare, vege-

tatia de savana uscata care trece printr-o ta~ie cu vegetate mai bogata spre padurile

ec~atoriale din America Central a (Mandrut, 1999, p. 100-102).

• materia este ras pandita neunif orm, structur andu-se ierar hic, de la particule ele-

mentare (quarc, proton, neutron, electr on etc.), la complexe de superroiuri galactice;

• materia se supune unor legi fizice fundamentale;

• fiecare componenHi a Universului este inf luentatii sau influenteaza, direct sau

indirect, celelaIte componente ale Universului.

Universul este or ganizat ier arhic cupr inzand : complexe d e superroiuri de gala xii

(ansambluri de su perr oiuri de galaxii); super r oiuri d e galaxii (zeci de roiuri de

galaxii); roiuri de galaxii (ansamblur i de gr upuri de galaxii); gr u pur i de gala xii (mai

multe galaxii); galaxii (0 aglomer ar e d e milioane sau miliar d e de stele ~i sisteme

stelar e, ne buloase gazoase, pulberi, atomi dis per sati etc., care se r otesc cu viteze dif e-rite in jurul unui centru de gr eutate.); sisteme st elar e (ansambluri formate din una sau

doua stele impr euna cu totalitatea cor purilor cosmice care gr aviteaza injurullor); stele

(cor puri cosmice alcatuite din gaze la tem peraturi ~i presiuni mari, cu lumina pr opr ie)

~i alte cO/pun cosmice ( planete, comete, sateliti, m eteoriti, aster oizi) (Dulama, 2002)Situatie de lnvatare nr. 2

Obie~tive operationale. Stud entii vor fi capabili:

- sa formuleze obiective de evaluar e cor elate cu un continut

- sa proiecteze un item d e completare a unui organizator graf ic de tip piramidal,

un item de asociere sau de tip pereche (tehnica perechilor) ~iilll item cu raspuns scurt

- sa stabileasca un barem adecvat unui item


- r esur se mater iale: text

- resur se pr oced urale: analiza, ela borar e de itemi, f ormular ea unor obiective d eevaluar e, ela bor ar ea unui bar em, inyatar ea pr in coo perar e

-- resur se de timp: 5 minute

Sar cina de iuem: Lucrati in gru pur i de c ate patru. 1) Studiati continutnl textului

d in anexa. 2) -FomlUlati un o b jectiv d e evaluare cor elat cu acest continut. Ela bor ati un

item d e com pletare a unui organizator grafic d e tip piramidal (vezi pag. 197)~ j un

barem cor el at cu obiectivul d e evaluare f ormulat anter ior . 3) For mulati un o biectiv de

evaluar e cor elat cu acest continut. Ela bor ati un item de asocier e sau d e ti p per eche

(te bnica perechilor ) ( vezi pag. 190) ~i un' bar em corelat en o biectivul d e evaluar e

f ormulat anter ior . 4) For mulati un o biectiv d e evaluar e cord at cu acest continut.

Elaborati un item cu raspuns scurt (vezi pag. 198) ~iun barem corelat cu obiectivul d e

evaluare formulat anterior .

Analiza r ezultatelor. Un stud ent prezinta obiectivul de evaluar e, itemul ~i

bar emul.

Anexa Dr. 1 Elementele ~i structur a UniversuluiU niver sul c upr ind e totalitatea cor purilor ~istructurilor cosmice, spatiul ~i r elatiile

dintre ele, evenimente le ~i ener giile, car e sunt intr-o evolutie continua, legica. Dis-

tingem: U niversul observabil (metagalaxia), ale carui componente sunt yizibile pana

la 0 distanta de 15 mId. ani-lumina fata de Pamant Cll ajutorul instrumentelor astro-

nomice; U~iver sul fi zic, car e cuprindc Univcr sul observabil, plus un s patiu din afara

lui, in car e pr ezenta corpurilor se deduce din inl1uentele exercitate in Universul

Situatie d e invatare nr . 3L--":::Obie~tive o perationale. Studentii vor f i ca pa bili:

- sa formuleze obiective de evaluare corel ate cu un continut

- sa proiecteze un item de completare a unui organizator grafic d e tip c ior chine,

1m item d e completar e a unui or ganizator gr afic d e ti p arbor e, u n item d e completare a

unui ta bel (ta bel T, SWOT) ~iun item d e complctar e a unei d iagrame Venn

- sa s ta bileasca un barem ad ecvat unui i tem

Str atcgii did aetice:- r esur se mater iale: text

- r csurse procedur ale: analiza, ela bor ar e de itemi, formular ea unor o biective de

evaluar e, elabor ar ea unui har em, inva\ar ea pr in coo per ar e

- r esur se de h iT I p: 5 minute

Sarcina de lucr u: Lucra\i in gr u puri de d ite patr u. 1) Studiati continutul textului

din anexa. 2) For mulati un o b jectiy d e evaluar e corelat cu acest continut. Ela borat-i un

item d e completar e a unui or ganizator gr af ic d e ti p cior chine (vezi pag. 196) ~i u n

bar em cor clat cu o biectivul d e evaluar e f ormulat anter ior . 3) For r nulati un obiectiy d e

eyaluar e cor elat cu acest continut. Ela bor ati un item de com pletar e a unui or ganizator

gr af ic d e tip arbor e (vezi pag. 196) ~i un har em corelat cu o biectivul de evaluare for-

mulat anter ior . 4) Formulati un obiectiv de evaluare cor elat cu acest continut. Elabo-

r ati un item d e com pletar e a illmi tabel ~i un bar em cor elat cu obiectivul de evaluare

fo;mulat anterior . 5) Formulati un obiectiv d e evaluar e cor elat c u acest continut.Ela bor ati un item de com pletare a unei diagr ame Venn (vezi pag. 200) ~i un bar em

ore1at cu obiectivul de evaluare formulat anter ior .Analiza rezultatelor. Un student pr ezinta obiectivu l de evaluare, itemul ~i

bar emul.

Anexii. Conditiile naturale din Bulgaria. In nord ul larii este situatii CampiaImllta a Dunarii, cu viii ad anci ~i inguste. In partea centr alii, intr e yalea Timokului ~i

Mar ea Neagr a se situeaza Muntii Balcani, un lan{ de munti tineri al1at in pr elungirea

313

Muntilor Carpa p (In tur cii balcan - munte). In partea sudiea exista trei unitii.ti mon-

Rii ( f M l 2925 ) R d i iP i i i hi i i I l i B l iiSituape de invatare nr. 5



tane, Riia (vf . Musala, 2925 m), Rodopi ~iP irin, mai veehi ~i mai Inalti ea Balcanii.

Raul Marita dreneaza Campia Traeiea Superioara situata Intre Muntii Balcani ~i

Rodopi. Din Muntii Rila ("apa abundenta") izvorase numeroase rauri, eel mai mare

fiind Marita. Raur ile prineipale din sud eurg spre Marea Egee (Marita, Struma,

Mesta), cele din nord spre Duniire, iar eele din est spre Marea Neagra: Printre laeurile

glaciare din aee~ti munti se afla ~i Lacui Inghetat, care este aeoper it a proape pemla-

nent cu gheata. La Sapareva Bania, la sud de Sofia, existii. cele mai fierbinti izvoare

d in Europa (103,8°C) ~iun gheizer , care ar unca apele pana la 6-7 m I naltime. Clima

este temperat-continentalli cu iemi geroase, veri cald e ~iprecipitatii bogate primavara.

In Campia Tr acica Su perioara elima ar e influente mediteraneene. Pe munpi Inalti este

climat montan. In regiunile montane sunt specifice padur ile de conif ere ~i padurile def oioase cu specii de fag ~i stejar. In nord-est este vegetatie de ste pa ~i silvostepii, iar In

sud exista asociapi eu elemente med iter aneene (migdali, chipar o~i, smochini)(Dulama, 2002).

Obiective operation ale. Studentii vor fi ca pa bili:

- sa analizeze 0 hartli muta destinata evaluarii cuno~tintelor elevilor

- sa analizeze itemii asociap unei hiifti mute ~i baremul pentm fiecare item


- resurse materiale: itemi, har ta muta

- resurse proceduraie: analiza, eonversatia

- resur se d e tinlp: 5 minute

Sarcina de lUCIU: Lucrap In grupuri d e cate patru. 1) Analizati harta muta ~i

itemii asociati acesteia ras punziind la Intrebarile din ghidul de studiu.

1. Care este titlul hiiI1iimute?2. Este corect faptul ca In titlul hiiI1iimute nu este specificat spatiulre pr ezentat?3. De ce l egend a hiiqii mute cu pr inde numai 5 elemente?

4. Ce r emareati ca r egula in pr ivinta repr ezentiirii pe bar ta muta aelemente/or d e acela~i tip?5. Cate elemente din aceea~icategor ie cupr ind e har ta pentru examenulde bacalaureat? De ce?6. Ce regul1iremarcati d i este respectata in aleger ea elementelor care ar tre bui identificate pentyu a se asigura c1aritatea?7. Ce tipuri de itemi au fost asociati hiiI1iimute?8. Ce procese cognitive sunt utilizate in rezolvarea acestor itcmiasociati hiirtiimute?9. Ce tipur i'd e elemente geogr af ice ar trebui sa id entifice e levii pentm

I a rezolva itemii d e la punctul 1.1.- I.5. ~i11.1.- IT.5.?10. Ce neclaritiiti existii in formular ea r aspunsului ~i ill a plicarea

bar emului entm unctul III.a.- II1.~2 __

Situatie de invatar e nr. 4

Obiective operationale. Studentii vor fi ca pa bili:

- sa formuleze obiective de evaluare cor elate eu un continut

- sa proieeteze un item de completare a unui organizator grafic d e tip liniar

vertical ~iun item d e completare a unui or ganizator gratic de tip ar bore

- sa stabileasca un bar em ad ecvat unui item

Strategli didactice:

- resur se mater iale: tcxt

- resur se proeedurale: analiza, ela bor are d e itemi, formularea unor obiective dcevaluar e, elaborar ea unui barem, invatarea prin cooper aTe

- r esurse de timp: 5 mi nute

Sar cina d e lucr u: Luer ati in grupuri d e cate patm. 1) S tudiati con~inutul textului

din anexiL 2) F or mulati u n obiectiv de evaluare cor elat Cll acest continut. Stabiliti

eta pele In for marea unui lac pe m asiv de sare, in or d ine cr onologica. Ela borati un item

d e completar e a unui or ganizator gr af ic d e tip liniar ver tical (vezi pag. 195) ~iun

bar em corelat Cll o biectivul d e evaluar e for mulat anterior . 3) For mulati un obiectiv d e

evaluare cor elat eu acest continut. Ela bor a p un item d e com pletare a unui organizator

gr af ic de tip arbor e (vezi pag. 196) ~i un bar em corelat cu o biectivul de evaluaref or mulat anterior .

Analiza r ezultatelor. Un stud ent pr ezinta obiectivul d e evaluar e, itemul ~i baremu.l.

2) Completati in ta bel asocier ile car e se f ac in r ezolvar ea itemului de la punetul 1.1.-1.5., la unctul II. 1.- II.5.

unitate d e r elief

cur s de a ad enumirea elementului

or a e

r esur sa a su bsolului

subunitii i

ve etatiasoluri

com onente/subunitiitiloealizar e

influentele c1imaticeAned. Sarea f or meaza in scoarta ter estr a cute d iapir e. Du pii ex ploatar ea

zacamintelor de sare, In scoarta terestr a raman concavitii.ti imense. A pa provenitii. din

ploi ~i din topirea zapezilor se inf iJtreaza in straturile situate deasupra concavitatilor .

Tavanele saturate cu apa ~i sub care nu mai exista sarea care sii Ie sustina se pr abu~esc.

Pe fundul acestor concavitii.ti se acumuJeaza apa provenita d in ploi ~i din topir ea

zapezilor for mand lacuri siir ate (Dulamii, 2005).

Anexa. Extras din varianta 3 a probei scrise la Geografia R omaniei - Examen de

bacalaureat - Sesiunea iunie-iulie 2006. Harta se refera ia subiectele I-V. Pe harta sunt

mar cate unitilti de relief (sau subunitati ale acestora) cu liter e, ora~c cu numere de Ia I

la 12 ~i rauri d e la 13 la 20.

- . - - - - - - ~ \.~.

Ltgtnd2:

i bU it t

2. Raul marcat, pe harta, ell numarul 15 se nume~te ... 2 punete

3 Ora~ul Buzau este striibiitut de diul mareat pe harta eu numiirul 2 punete



r

I

~ ~~i~:rbUnitate 3. Ora ul Buzau este striibiitut de diul mareat, pe harta, eu numiirul ... 2 punete

4. Subunitatea de relief In care se afta situat ora~ul marcat eu numarul 6 se

nllme~te ... 2 puncte

5. Or~ul mareat, pe harta, eu numiirul 3 este str iibatut de raul numit ... 2 punete

Barem de corectar e #de notar e. Se aeordii eate 2p pentru fieeare raspuns eor eet:

l. Deva; 2. Cerna; 3. 19; 4. Subearpatii Getiei (Meridionali); 5. Jiu. Total 10 punete

III. Preeiza\i:

a. doua deosebiri intre elima unita\ii de relief mareate eu D ~i elima unitii\ii de

relief mareate eu H;

b. dona deosebiri Intre r elief ul unitiitii mareate eu A ~i relieful unitatii mareate eu J ;c. doua deosebiri intre clima unitatii de relief mareate eu J ~i clima unitatii de

relief marcate eu 1.

Nota 1: Pentru punetele a. ~i c. deose birile se pot rcferi la oricare dintrc

urmatoar ele elemente d e clima: temperatur i medii anuale, precipitatii medii anuale,

vanturi, influenta climatic a, etaj climatic. Pentru punetul b. deosebirile se pot r eferi la

or ieare dintr e urmatoarele aspeete ale r eliefului: mod de formare, tipuri de roci pe care

s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri de relief etc.

Nota 2: Punctajul eomplet va fi aeordat Dumai daca eele douii unitati de relief (de

la punctele a., b. ~ic.) vor fi tr atate eomparativ ~inu separat. 12puncte

Barem de cor eetar e $i d e notare. Se aeor da 12 puncte din care:

a. 4p pentru 2 deose biri Jntr e clima Pod i~ului Dobr ogei d e Sud ~i clima

Carpati10r Curbur ii (catc 2p pentru fiecar e deose bire enuntata corcct); pentm

r aspunsuri par tial eor eete se aeorda cate 1p. D eose bir ilc climatice a u in vedereurmatoar ele elemente: tem per atur i medii anuale, pr eeipita\ii medii anuale, vanturi,

inf luenta cl imatica, etaj climatic.

b. 4 p pentru doua d eosebiri intrc relief ul Subear patilor Moldovei ~i relieful

Muntilor Banatului (cate 2p pentTu fieear e deose bire enun"(ata cor ect); pentm

r aspunsuri Partial eoreete se aeor da cate I p. Deosebir ile d e relief au in ved crc

ur matoarele as pecte: tipuri de relief , altitudini (med ii sau maxime) sau alte as pecte

legate de relief (aspecte refer itoar e la modul d e formare a unitatii Jespective, unele

for me d eosebite, elemente ale aleatuir ii geologiee).

c. 4 p pentru d oua d eose biri Intr e clima Muntilor Banatului ~i clima Pod i~ului

Tamavelor (eate 2p pentr u fiecar e deosebire enun!atl'i cor eet); pentru r iispunsuri par tial

corecte s e acorda cate 1punet.

Nota 1: Pentru tratarea se par ata a eclor doua unitati d e r elief se acorda jumiitate de

puneta j (cate 1p pentm fiecare deosebire enuntata corect). Nota 2 (valabila ~i pentru subiectele IV ~i V): Se poate face refer ire la unitatile

d e relief respective f ie eu literele eu care sunt mareate pc harta, fie cu denumir ile lor

reale.

!2J"u[!]~~:~-:or i

I. Scrieti, pe fnaia de examen, litera cor espunzatoare raspunsului corect pentruf iecare d iTItr eafirmatiile de mai jos:

I. Domuri din care s e exploateaza gaz metan exista In unitatea de r elief mar eata, pe har ta, cu liter a: a. A b. C c. E d. ] - 2 puncte

2. Influente climatice submediteraneene patr und illunitatea de relief marcata, pe

harta, eu litcra: a. A b. E c. G d . H - 2 punete3. Or a~ul mar cat, pe har ta, cu numar ul 12 se nume~te: a. Bacau b. Bilrlad c. I~i

d . Vaslui - 2 punete

4. Raul mar cat, pe bar ta, Cll numar uJ 17 str a bate or a~elc: a. Bacau ~i Vaslui b.

Biirlad ~i Piatra Neam! c . Bistrita ~i Sueeava d. Piatra Neam! ~iBacau - 2 puncte

s. De pr esiunea Br a~ov este situata In unitatea de r elief marcata, pe har ta, eulitera: a. A b. F c. H d . 1- 2 puncte

6. Vegetatia de stepa este speeif ica in unitatea d e relief mar eata, pe halia, euliter a: a. A b. D c. F d . J - 2 puncte

7. Ora~ul mar cat, pe harta, eu numaml 10 se nume~te: a. Arad b. Orad ea c. SatuMar e d. Timi~oara - 2 puncte

8. Or a~ul mar cat, pe harta, cu numiirul 4 este s trabi'itut d e ra ul numit: a. Some~ul

Mare b. Some~ul Mic c. Tamava Mar e d . Tarnava Mica - 2 puncte

9. Br atul Dunarii marcat, pe harta, eu numiirul 13 se nume~te: a. Chilia b. SfilntuGheorghe e. Sulina d . Tulcea - 2 puncte

10. Solurile din clasa molisoluri (tip cernoziom) predomina In unitatea de relief mar eata cu liter a: a. C b. F c. H d . 1-2 puncte

Bar em d e corectar e $i de notar e. Se acorda eate 2 p pentru fieeare ras puns corect:l.d; 2.c; 3.d; 4.d; s.c; 6.b; 7.a; S. b; 9.a; 10.a. Total 20 puncte

Total 12 puncte

IV. a. Caracterizati unitatea de relief marcata, pe harta, eu litera B, avand in

vcder e:

a. trei caracteristici ale r eliefului;

b. c1ima (un etaj sau un tip climatic ~i 0 influenta climatiea);

317

II. Scrieti, pe f oaia d e examen, r as punsurile coreete cme completeaza afir ma(iilede mai jos:

1. Or a~ul marcat, pe harta, cu numarul I se nume~te . .. 2 puncte

316

e. 0 zona de vegetatie;

d. 0 cIasa sau un ti p d e sol;



e. trei resurse naturale. 10 puncte

b. Caracterizati unitatea d e relief mar eata, pe har ta, cu litera F, avand In vedere:

a. trei caracteristici ale r eliefului;

b. 0 influenta cIimatica;

c. un etaj de vegetatie;

d. 0 clasa sau un tip de sol;

e. patm r esurse natur ale. 10 puncte

Bar em d e corect ar e ~ide not ar e. Se acor da 10 puncte pentru pr ecizarea urmatoa-r elor e lemente:

a) 3 caracteristici ale r eliefului - 3p (cate I p pentru fiecare);

b) un etaj / un t ip climatic - Ip; 0 inf luenta climatica - lp;

c) 0 zona d e vegetatie - I p;d) 0 clasa / un tip d e sol- 1p;

e) 3 r esurse natlJrale - 3p. Total (a+ b+c+d +e) = 10 puncte

b. Se acorda 10 punete pentru precizar ea ur miitoarelor elemente:

a) 3 earaeter istiei ale r eliefului - 3p (d\tel p pentru f iecar e); b) 0 influenta climatiea _ . 1p;

e) u n eta j d e vegetatie - l p;

d) 0 dasa / un tip d e sol - 1p;

e) 4 resur se natur ale - 4p. Total (a+ b+c+d +e) = 10 punete

V. Preeizati:

I. tr ei ear acteristici ale relief ului unitatii mar eate eu litera E;

2. tr ei r esur se natur ale ex ploatate d in unitatea de relief mar eata eu liter a A -3. numele or a~elor ma reate eu numerele 8, 9 ~i II; ,

4. doua r esur se de subsol exploatate din unitatea d e relief marcata eu litera C·

5. numele raur ilor mareate eu numer cle 14 16 ~i 18' '

6. d ouii car aeteristiei ale r elief ului unitatii ~ar eatc ;u liter a D'

7. un hazar d antr o pic eu posibilitate de producer e illunitatea d e r elief marcatii e u

litera D, pr eeum ~i 0 eonseeinta a prod lleerii aeestui hazard . 18 puncte

Bat 'em d e cor ee tare ~'id e not ar e. Se acorda eate I pum:t pentr u ficcare elementsolieitat, astf el:

1. 3 earaeter istici ale r eliefului Ciimpiei Moldovei - 3 p;

2. 3 resurse natur ale ex ploatate d in Subear patii Moldovei - 3p;

3. Z aIau - Ip; Ploie~ti -l p; CaUir a~i- l p;

4. 2 resurse d e subsol ex ploatate din sector ul central al Campiei Romane - 2p;

5. Mure~ -l p; Dambovita -Ip; Bega - l p;6.2 caracteristici ale relief uJui P od i;;ului Dobr ogei de Sud - 2 p;

7. un hazard antropic eu posibilitate de pr odueere In Pod i~ul Dobr ogei de Sud -l p;

Competenta:

- Evaluarea unui manual ~eolar

Ivor f i capa bili sa evalueze un manual ;;colar


Obiectiv operaponal: studentii

utiliziind 0 fi~iide evaluareStr ategii d idactice:

.- r esur se materiale: manual ;;colar , fi~a de evaluare

- resurse procedur ale: analiza, o bser varea, evaluar ea pe baza unci fi;;ede evaluare


Sarcina d e lucr u: Lucr ati in gr u puri de dUe patru. 1) Evaluati un manual ;;colar

utilizand 0 fi;;a de evaluare. 2) Calculati media punctajului la fiecare categoric de

criterii. 3) Calculati media finala. '

Analiza rezultatelor. Studentii prezinta rezultatul evaluiirii manualelor.

Anexa. Fi~iide evaluar e a manualului ~colar Evaluator:Manual:Clasa:Autor i:Ed itura:Localitate:

Anu! a par itiei:

,.-----------------ICriteriu Puncta'

1 2 3 4 5In manual se precizeaza o biectivele-cad ru d in pro-grama ~colar a

Manualul se concentreazii pe obiectivele-cad r u din

orograma ~colarii

In manual se precizeaza obiectivele de r efer inta d in pr ograma ~colara

Manualul se concentr eaza pe obiectivele de referintadin pr ogr ama ;;colara

Obiective!e de referintii d in progr ama ~colar ii suntcorelate eu sar einile de lucm din manual

O bieetivele ~j scopurile inviitiir ii sunt precizate inmod clar pe par cursul manualului

Rezultatele pe car e Ie va obtine elevul prin stud ier ea

manualului sunt precizate in mod elar pe pareursul

manualului

Numiir ul conee ptelor din lectii este adecvat nivelului

elevilor ~i resurselor de timp



manualului

2, Analiza continutului manualnlni

Criterin Puncta'

234

TitluriJe capitolelor ~i l eetiilor din manual cor espund

celor d in programa ~eolarii

Continutul este bine organizat in capitole ~i

subca pitole

Continutul ~tiintifie este bine seleetat, manualulnefiind pr ea ineiireat

ConFnutul este coreet (obieetiv, actualizat) din punet

de veder e ~tiintific

Continutul ellprinde infor matii ~tiintifice cu relevantii

pentr u viatii

Con\inutul cuprind e inf orma\ii variate care permit

dobandirea cuno~tintelor de t ipur i d iferite

Continutul este structur at dupa criterii logice

Continutul este organiza t i n m od c1ar , logic, u~or d e

in\eles

Continutul per mi te d ez vo lt ar ca u no r v al or i ~ i

atitud ini socio-mor ale

Continutul este deschis, flexibil, permi\iind unui elev

sa apr ofundeze 0 tema sau sarcina de lucru car e il

in ter eseazii

Continutul ~i activitatile cor elate cu acesta of er a

elevullli opOitunitat ea s ii-~i d ezvolte a bi litiiti soeiale

(capacitatea d e a coo per a, em patia) ~i sa a bor deze

~<:rur i le d in p erspective dif er ite

,-

Criteriu Puncta'

1 2 3 4 5

K " " n i l ' de '""" , i oxemp'''' dinm"",, retl'"~

tsugestiile metodoJogice din pr ograma ~eolar ii

Continutul este prezentat la un nivel accesibil1elevilor ciirora Ie este destinat manualul

Continutul este prezentat progresiv, de la simplu la

comnlex

Continutul este structurat in mod pr ogresiv pe baza

eunostintelor ~i experientelor anterioare ale elevilor

Vocabular ul este adaptat nivelului elevilor pentm

care este ad resat manualul

Conceptele sunt introduse in ordine logieii ~i sunt

definite

elevilor i resurselor de timp

La clasificari se orecizeazii criter iul d e cl asificare

Lim ba jul este accesibil, textul este inteles u ~o r la

pr ima citire

Textul este construit in fraze scur te, u~or d e inte1es la

or ima citire

Explicatiile sunt clare, logice, ~tiintitice

In text nu se re peta infor matiile existente in mate-

r ialul graf ic (hart;)

Se prezintii exemple extrase d in r ealitate

Se propun situatii de inviitare pr in actiune (rezolvarede exercitii ~i probleme, algoritmizare, jocuri)

Se propun situatii d e inviitare prin cercetare directa a

realitiitii (o bservare, exper iment, mod elare, descope-

r ire) I

Se propun situatii de inviitar e pr in car e se faciliteaza

dezvoltarea gandirii critice

Se pr o pun situatii de inviitare pr in car e se faciliteazii

dezvoltarea gand irii cr eative

Se p ropun situatii de invatare prin care se f aciliteaza

dezvoltar ea gand ir ii divergente

Contine probleme rezolvate

Contine probleme ~i exer ci\ii var iate, interesante, cu

gr ade diferite de dif icultate ~i adecvate niveluluielevilor

IISe propun situatii de invalar e variate pentm fixar ea ~i

sistematizarea cuno~tintelor . ISe pr opun situatii ~i instlllmente de evaluar e - I - J -f ormativ1\. destinate autor egliir ii invatar ii - - tSar einile d e lucru sunt difer entiate pe niveluri de

d iticultate ISc propun situatii de invatare ind ividualii, in pereehi,

in grupuri mici ~i frontalii, cu inter actiuni d e tipur i

diverse (elev-elev, elev- profesor)--

Se propun aplicatii care solicita mod alitati variate de

r ezolvare a sar cinilor : oral, In scris, practic

$e propun aplicatii pr in care se dezvoltii com petente IIr ansd i sciplinare

Lirnbajul este so br u, clar, r ara impr ecizii ~i

dcficien1e, rara prea muite enumerar i

Ortografia ~i ounctuatia sunt corecte

Manualul este pr ietenos (u~or d e inteles ~i d e folosit,

IIcccsibil, cu ilustr atii potrivite), genereazii 0 atmos-

l\:r 1lp lacuta

MlIllllalul are caracter interactiv, constr uie~te un

dill log eu devul, ii oferii spri jin ~i f eed- back , ii sti-

muleaza cur iozitatea ~i motivatia

Manualul ia In consider ar e difer itele caracteristici ale

Materialul l!rafic este numerotat

Materialul grafic are legenda clara, precisa



elevului (experientele sale anterioare de invatare,

stilul de Invatare, dispozitia p entr u Invatarea autono-

ma)

Manualul ofera elevului oportunitatea sa Invete sa

Invete (strategii cognitive, strategii metacognitive,

strategii de r ezolvare a problemelor , antrenament)

Manualul ofera elevului oportunitatea de a transfera

strategii de lucr u, abilitati ~i conpnuturi

infor mationale de la activitati controlate catre

activitati ghidate ~i catre activitati libere, de la uncontext la a ltul, din interiorul clasei spre exteriorul ei

Manualul Incurajeaza elevul sa fadi alegeri, sa ia

decizii, sa i~i aSllme r es ponsabilitatea pentr u invatar e

~i pentru alte actiuni

Manualul ofera e levului oportunitatea de a integra

interesele, atitud inile, opiniile ~i experien!ele sale In

Invatare, astfel Incat activitati Ie sale sa aiM

semnif icatie pentru el

Media

Materialul gr af ic are specificat autorul (sursa)

Media

4"Analiza materialulUl1!ra IC In manua

Criteriu Puncta"-

1 2 3 4 5

Materialele gr af ice au d imensiunea potrivita pentru a

~e inlelege c<?ntinutullor --Mater ialele graf ice sunt colorate ad ecvat

Mater ialelc gr af ice sunt coreete d in punct de veder e

J!i~nlific

Mater ialele gr af ice sunt clar e ca mod de r ealizar e-

Mater ialeJe gr afice sunt elaborate conf orm convcII-

tiilor intema!ionale (lerr enda hartilor )

Materialele gratice au un eontinut relevant ~i

sugestiv pentru subiectullecpei

Materialele gr afice sunt in reJatie str iinsa cu conti-

nutul textului

Materialele grafice au un continut interesant

r

-Materialele graf ice au asoeiate sareini de lucrudestinate analizarii ~i interoreUirii lor -Mesajul materialului grafie este clar ~i u~or de

decodif icat

Exista materiale grafice in numar adeevat la toate

lectiile

Materialul gratic este var iat (imagini, harti, desene

schematiee, organizatori grafici)

Materialul grafic este plasat cor ect fata de text

Criteriu Puncta"

1 2 3 4 5Coperta este sugestiva, interesanta, adecvata continutului

Calitatea hilrtiei este buna

Numarul de pagini este adecvat numarului de ore

alocate, nivelului e1evilor Exista introducere in care se prezinta clar obiectivele,

modul de abordare a manualului, importanta continu-tului

Cuprinsul cste precis ~i detaJiat

Capitolele sunt echilibrate ca numar de pagini

Lungimea capitolelor este in concord anta cu impor-tanta temei tratate

Lungimea lectiilor este echilibrata In rapor t cu resur -

sele d e timp si cu importanta temei

Se utilizeaza modalitati de marcare a textului: subli-

nieri, boldar i, Iocadrar i, fonturi difer itc, culori d if erite

Paginile nu sunt orca incarcate

Scrisul ar e dimensiunea adecvatii vilrstei elevilor Continutul textului, ex plicatiile, materialul gr af ic, apli-

Icatiile, mod alitatiJe de evaluar e sunt inter -relationate

coerent

Continutul textului ~i a materialului gr af ic, selectia

situatiilor d e Inviitar e asigur a un sistem metodologic f - I

unitar ~icoerent _ILa s f§.r~itul fieciirui ca pito I exista un rezumat

La sfiir~itul f iecalUi capitol exista un instrument deevaluare

La s f iir~itul f iecar ui capitol exista aplicatii

La fie care leqie exista aolicatii

Exista bibliogr afie

Exista raspunsuri la probleme, intrebiiri, r ezolvari la

teste

I'.xista anexe

Media

Media :fmaHi

Dulama, Maria Eliza, 2004, Modelul inva!iirii depline a geograf iei, Editura Clusium, Cluj- Napoca ...



Dulama, Maria Eliza, 2005, Metod ologie didact ica, Editur a Clusium, Clu j- Napoca

Dulama, Maria Eliza, 2006, Har ta in predar ea geogra f iei, Ed itur a Clusium, Cluj- Na poca

Dulama, Maria Eliza, 2007, Geogra f ie f i zica. Proiecte de l ec!ii pentru clasa a V-a, E d itura

Clusium, Clu j- Napoca

Dulama , Ma ri a Eliza, 2008, Metodologii didactice activi zant e , Editur a Clusium, Clu j-

Napoca

Dulama, Maria Eliza, Hovan, Oana-Ramona, 2007, Obser va!ii asupra unui seminar vir t ual

asincron la didactica geografiei, 'in Studia Universitatis Babe~-Bolyai, Psychologia-Paeda-

gogia, XL V, I , Cluj-Na poca

Dulama, Mar ia Eliza, Hovan, Oana-Ramona , 2 00 7, Observa!ii asupr a desenelor animatedid actice ut ili zate in invatarea geogr af iei 'in St ud ia U niver sit as Babe$- Bol yai, Psychologia-

Paedagogia , XLV, 2, 2007, Cluj-Napoca

DULAMA., Maria Eliza, Hovan, Oalla-Ramona, 2007, S lid e-show use in the didactic

activit y, In E duca!ia 21, nr. 4, Casa Cartii de $tiintii, C luj-Napoca

Dulama, Maria Eliza, Serafuna Ro~covanu, 2007, Did actica geogr ajiei , Editura BONS

OFFICES, Chi~inau

Dumitr u, loan Alcxandru, 2000, Dezvoltar ea gandirii critice si invatarea e f icient a, Editura

d e Vest, Timisoara

Er deli, G., Cand e a, Melind a, Braghna, C., Costach e, S., Zamf ir , Daniela, 1999, Dic/ionar

de geografie umana, Ed itur a Corint, Bucure~ti

Giasson,loceyne, 1990, La compnihension en lectur e , De Boeck-Wesmael, Bruxelles

GJava, Catalin, 2005, Tehnologiile E - Learning. Analiza didacticii , 'in Educa!ia 21, nr . 2,

Ed itura Casa Cartii d e $tiinta, Cluj-Na poca

Glaser , Re ynold s, 1984, E d ucation and t hink ing: The role of k nowled ge , 'in AmericanPsychologist , vol. 39, nr . 1

Gliga, Lucia, Spir o, 1. (coor d.), 2001, invatarea activo, MEC, Bucure~ti

Golu, M. 1975, Principii de psihologie ciber net ica, Ed itura $tiintifica ~i EncicJo pedicii,

Bucure~ti

Golu, M. 1985, invalare $i dezvoltare, Ed itura Stiintif ica ~i Encicloped ica, Bucur e~ti

Gostini, Giorgio, 1975, I nstr uir e eurist ica pr in unitat i d id act ice, EDP, Bucur e~ti

Gr igor escu, D., Anastastiu, N., :;lecliiman, M., 1993, Geologie. Manual pentr u clasa a XI-a,

EDP, Bucure~ti

Iona~cu, lana, Dumitr u, D., 1995, Geograf ie. Manual pent r u clasa a V-a, EDP, Bucur e~ti

Ionescu, Miron, 2000, Demersuri cr eat ive in pr ed ar e $i invii fare, Ed itur a Pr esa

Univer sitara Clujeana, Clu j-Na poca

lonescu, Mir on, 2003, Instruct ie $i educa!ie. Paradigme , strategii, orientiiri , modele ,

Editura Clu j-Napoca

Jonescu, Miron, Radu, Ion, 1995, Didacticii modemii , Editur a Dacia, Cluj-Na poca

K agan S., 1989, 1992, C oo per ative learning , K agan Cooperative Lear ning, San Juan

Ca pistrano, C.A.

Mandr ut, Octavian" Negut, Silviu, 2000, Geografia continent elor - Europa, manual pentru

clasa a VI-a, Editura Cor int, Bucurqti

Mar tin Ral ph, Colleen Sexton, Kay Wagner, Jack Gerlovich, 1998, S ciencefor all child r en:

M ethods for constr uct ing und erstand ing , Allyn and Bacon, Needham Heights, MA.

MEC. Consiliul national pentru Curr iculum, 1999, Programa $colar ii pentru clasele a V-a

a V III-a , volumele 1-10, Ed itura Cicero, Bucur e~ti

Ad ascalitei, Ad r ian, 2007, Instr uire asist at a d e calculator , Editura Polir om, la~i

Albulescu, lon, 2004, Pragmatica pr ediirii. Act ivitat ea p ro f esorului intr e r utinii $i cr eat i-

vitat e , Editura Presa Universitara Clujeana, C1u j- Napoca

Baloche, Linda, 1998, The cooperative classroom, Upper Saddle River , Pr entice-Hall , N.J.

Bennett B., R olheiser C., Stevahn L., 1991, Cooperative Learning: W her e heart meet s

mind, Educational Connections, Toronto, Ontario

Bernat, Simona-Elena, 2003, Tehnica inviit iirii e ficiente , Editura Presa Universitara Clu jeana,

Clu j- Na pocaBlfmd ul, Valentin Cosmin, 2007, Demer suri teoretice ~i practic e i n evaluar ea progr esului

$colar, vol. 1-3, Editur a Univer sitafii d in Oradea

Bloom, B.S. ~i aI., 1997, Ver siunea pr escurtatii a ta xonomiei obiectivelor educafionale, 'in

C aiet e d e ped agogie mod erna , m. 6, EDP, Bucur e~ti

Boco~, Mu~ata, lucan, Dana, 2007, T eor ia $i metodologia instruirii. T eoria $i metod ologia

evaluiirii, Editura ParaleJa 45, Pite~ti

Bonta~, loan, 1995, Pedagogie, Editur a AU, Bucur e~ti

Bontoux, P. & aI., 1995, Geographie Terminales, Editions ABC Br eal, Paris

Br ien, R ., 1997, S cience cognit ive & for mation, Presses de !'Universite de Quebec,

Montr eal

Bruner , 1.S. , 1970, Pentru 0 teorie a instruir ii , EDP, Bucure~ti

Bruner , J.S., 1970, P r ocesul educa / iei i nt electuale , Editura $tiintificii, Bucure~ti

Brunet, R ., Ferras, R ., Ther iy, H., 1993, L es Mot s d e la geogr aphie. Dictionnair e critique ,

col. , , Dinamique du t erritoir e" Rec\usILa Documentatio n f r anryaise, Montpelier - Paris

Brut, Mihaela, 2006, I nstr ument e pent ru e-I earning: ghidul inf ormatic al profesoruilli

modern , Editura Polirorn, Ia~i

Cer ghil, loan, 1997, Metodele d e inviifiimant , Ed itura Didactica ~iPedagogica, Bucure~ti

C1ausse, A., 1974, Activit e et sit uations significatives, 'in vol. T e. xt es d e pe dagogie pour

l'ecole d'aujour d ' hui , F. Nathan, Paris

Cretu, Carmen, 1997, Psihopedagogia succesului , Ed . Collegium, Ja~i

Cr etu, Daniela, 2003, Dezvolt ar ea motiva / iei invii!iirii , Editura Psihomed ia, S i biu

Cr etu, Daniela, Nicu, Adr iana, 2004, Ped agogie $i elemente d e pedagogie pent r u f ormarea

cadrelor didactice, Editur a Universitiitii "Lucian Blaga", Sibiu

Cristea, Sproin, 1998, Dic!ionar de termeni pedagogic! , EDP, Bucur e~ti

Cr istea, Sor in, 2006, Curriculum ped agogic, EDP, Bucure~ti

Cuco~, Constantin, (1996), Pedagogie, Ed itura Polirom, la~i

Cuco~, Constantin, (1996, 2002), Pedagogie , Editura Polirom, la~iDelors, J., 2000, C omoara liiuntricii , Editura Polirorn, la~i

Dulama, Maria Eli7..a, 1999, Materiale gr a f ice pent r u pr edar ea $i inviit area geogra jiei

fizice , Editura Clusium, Clu j-Napoca

Dulama, Maria E liza, 2000, Elemente din didact ica geogr afiei , Editura Clusium, Cluj-

Napoca

Dulama, Maria Eliza, 2001, M et od ica pr edarii geografiei. C urs pent r u st ud en f i. Supor t

mater ial pentr u seminarii, Ed itura Clusium, Cluj- Napoca

Dulama, Mar ia Eliza, 2002, Mod ele , strat egii §i tehnici did act ice activizante cu aplica!ii in

geografie, Editura Clusium, Cluj- Napoca

MEC. Consiliul national pentru Curriculum, 200 I, Ghid metodologic de aplic are a

progr amei de geografie clasele a IV-a - a VI I I -a, Bucure~ti

MEC Consiliul national pentru Curriculum 2001 Ghid metodologic pentru aplicarea

Radu, loan, 2000, Strategii metacognitive fn procesul fnvii fiirii la elevi, in Ionescu, M.,

Radu, 1., Salade, D., (coor d), Studii de pedagogie aplicatii , Editura Presa Universitarii

Clujeana Cluj-Napoca



MEC. Consiliul national pentru Curriculum, 2001, Ghid metodologic pentru aplicarea

programelor :jcolare din aria cur ricular ii am :jisocietate, f nviif iimant liceal, Bucur e~ti

Mehedinti, Simion, 1930, Terra. Introducer e fn geogr a fie ca :jtiinlii, vol. I-II, Editur a

Nationala, Bucure~ti

Meredith K. S., Steele J.L., 1995, C orn or maize: W hat good is it? Reading and reasoning

be yond the primary grades, Allyn and Bacon, Boston, MA.

Mialarct, G., 1979, L 'analyse psychologique des sit uations M ucatives, 'in Probleme de

pedagogie cont empor anii, ill. 7, Biblioteca Centr alii Pedagogica, Bucur e~ti

Milo~escu, Mariana, 2003, invafii singur Int ernet, Editur a Teora, Bucure~ti

Milo~escu, Mariana, 2003, invafa singur utilizar ea calculat orului, Ed itur a Teor a, Bucure~ti

Mure~ Alina, Voitovici, Roxana-Monica, 2006, Slide-schow-ul modalit ate ri ficienta pentrui:nviifareaGeogrqfiei r egionale, 'in Dulamii, M. E., lIovan OR, Bucilii F. (Ed ~i coord.), T endinf e

actuale in pr edarea :ji inviif area geogrqfiei. C ontempor ar y trends in t eaching and learning

geography , E d itur a Clusium, Cluj-Napoca

Mure~ Alina, Voitovic~ R oxana-Monica, 2006, Lec fia vir tualii, ' in Dulamii, M. E., llovan OR ,

Bucilii F. (Ed ~icoord.), T endin fe actuale inpm /ar ea :jiinviifar ea geogrqfiei. Cont empor ar y tr ends in

t eaching and lear ning geography, Editur a Clusium, Cluj-Na poca

Nicola loan, 1996, Trat at d e pedagogie :jcolara , EDP, Bucur e~ti

Ogle Donna, 1986, K - W-L: A T eaching M od el t hat Develops Active Read ing of Ex posit ory

T e xt, in The Read ing Teachers, 39, 564-570.

Okon, Willcenty, 1978, inviifamant ul pr oblematizat f n :jcoala cont em poranii, EDP, Bucur e~ti,

Pamf il, Alina, 2000, Didactica limbii :ji lit eratur ii romane pent r u : jcolile cu predar e i:n

limbile minoritii f ilor nafionale, Editur a Dacia, Cluj-Na poca.

Pani~oar a, 1.0., 2004, C omunicarea eficient ii , Editur a Polirom, Ia~i

Paun, Emil, (1991), Noi d e zvoltiir i fn campul met od elor eur ist ice d e predar e , in Revista de

pedagogie , nr . 2, B ucure~ti

Pearson, P.D., Fielding, L., 1991, C ompehension Inst ruction, 'in R . Barr, M.L. K amil, P.

Mosenthal, P.D. Pear son (ed s.), Handbook o f Reading Resear ch , Vol. 2, Longman, White

Plains, N.Y.

Piaget, J., 1969, Psihologia inteligenf ei , Ed itllr a $tiilltifidi, Bucure~ti

Piaget, J., 1973, E pist emologie genet icii , Editur a Dacia, C1uj- Na poca

Po p, Gheorghe, '1988, I ntrod ucere fn meteor ologie:ji climat ologie , Editura Tehnica, Bucllr e~ti

Posea, Grigor e, Alm~ Iu! iana, 1999, Geogr afie fizica gener ala. Manual pent ru clasa a I X-a ,

Editur a All Educational, Bucur e~ti

Posea, Gr igore, Alma~ IuHana, 2000, Geogr af ie. M anual pent ru clasa a V-a, Editura All,

Bllcure~ti

Posea, Grigor e, Alm~ Iuliana, 2003, Geogr afie. Manual pent r u clasa a V ll-a, Ed itura All,

Bucur e~tiPosea, Grrigore, Miindrut, O. 1993,1995, 1996, Geogr af ie f izicii generala. M anual pentru

clasa a IX-a, EDP., Bucure~ti.

Posea, Grigore, 1986, Geografia de La A la Z. Dic f i onar de t ermeni geografici, Editura

~tiintifica ~i Encic1o pedicii, Bucure~ti

Radu, I. T., 2000, Evaluarea in procesul didactic, EDP, Bucure~ti

R ad u, I., Ionescu, M., 1987, E x perien fa d idact icii ~icr eativitate , Editura Dacia, Cluj- Na poca.

Radu, LT. 1988, Evaluarea rand amentului :jcolar , 'in Curs de pedagogie , Tipografia

Universitatii Bucure~ti

Clujeana, Cluj Napoca.

Reichert, Raimond, 2004, On the Learning in E-Learning, Swiss centre for Innovations in

Learning University of Sf. Gallen, Proceedings of of ED-MEDIA 2004, W orld Corifer ence

on Educational Multimedia, Hypermed ia & T elecommunication, June 21-26 2004, Lugano,Switzer land

Sanders, N. M., 1969, Classroom Quest ions: What K inds?, Harper and Row, New York

Sandulache, Alexandru, Sf iclea, Victor, 1970, 1979, C artografie-Topografie , ED?, Bucur e~ti

Steele lL. & Steele P., 1991, The T hinking-writing connection: using cluster ing to help

students wr it e persuasively, 'in Reading Horizons, Vol. 32, 41-50.

$tefan, Mir cea, 2003, T eor ia situa f iilor educative , Editura Ar amis, Bucure~ti

Stoica, A., 2003, E valuarea progresului :jcolar, Editura Humanitas, Bucure~ti

Strat, Daniela, Popescu, Manuela, 1998, Geografie. M anual de geogr af ie pentru clasa a V I-a ,Editura Teora, Bucure~ti

Surd, Vasile, Zotic, Vasile, Po pa-Bota, Horatiu, Nicoleta E chedi, 2005, Geografie. C lasa a

X-a, Ed itura Dacia, Cluj-Na poca

Temple, c., S teele, J., Mer edith, K ., 1998, Alte st r ategii de promovare a gandirii critice ,

Ghidul III - IV, editat d e Fundatia Sor os ~i d e InstitutuI pentru 0 Societate Deschisa in

cadrul proiectului "Lectur a ~i scr ier ea pentr u dezvoltar ea giindirii critice", Clu j- Napoca.

Tod ir a~, Alexand r u-Dan, 1999, Dicfionar de geogr afie , Ed itura A. D. T odira~, Ia~i

Totter, Alexandra, Grund , Svcn, Gr ote, Gudela, 2004, Method ological A p proach t o the

E valuat ion o f e c Learning T echnologies , Institute of W prk Psychology of the Swiss Federal

Institute o f T echnology (ETH), Pr oceed ings of ED-MEDIA 2004, W orld Conference on

Educat ional M ultimed ia, Hyper med ia & Telecommunication, June 21-26 2004, Lugano,

Switzer land

Tufescu, Victor , Gillr caneanu, Claud iu, Mier la, Ion, 1995, 1997, Geografia Romaniei.

M anual pentru clasa a X I I -a, EDP, BlIcure~ti

Viiideanu, G. (co or d.), ,1986, Pedagogie, Editllra Universitiitii "AI. 1. Cuza", Ia5i.

Valcan, Dumitr u, 2007, Pr oblematizarea : ji fnviit area prin d escoper ire metode active de

pred ar e- f nviitar e a mat ematicii :ji a ~t iinfelor nat ur d , 'in Dulamii M. E., Bucila F., Hovan OR,

(ed ~i coord .), Tend in f e actuale ' in pr edarea ~'i f nviif ar ea geogra f iei. Contemporary t r ends in

teaching alld learning geogr aphy , Ed itura Clusium, Clu j-Napoca

Varzar u, C., Doicin, Luminita, 2004, Descoper ir ea - str at egie comple xa de pred are -

inviifare, in Tr ibuna f nvat amantului, d ecem brie, nr .777 -778

Voicu, P., Dane!, 0., I on, M., Letea, 1., 1990, Geogra jl e. M anual pent ru clas a a V II-a ,

EDP, Bucure~ti

Waug h, D., 2000, Geogr aphy. An Integrated Approach, Third Ed ition, Nelson House,

London

Zlate, M., 1999, Psihologia mecanismelor cognit ive , Editur a Polir om, Ia~i* * * 1995, 1997, 1999, Legea fnvii/ amantului, 'in Monitorul Oficial, Bucure~ti

* * * 1993, Dict ionnaire actuel d e !' education

33126596 maria eliza dulama elemente de didactica vii

Documents