2velimirovici

7/21/2019 2velimirovici

1/74


2/74


3/74

)edactor: Corina Ggeanu# Pr* Serban Tica

Grafic: +ona Curc# +i,aela -oicu

Traducerea a fost fcutduporiginalul .n limba englez:

%is,op "i/olai -elimirovic,#The Faith ofChosen People,0SA*

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale

NICOLAE VELIMIROVICI, episcop

Credina poporului lui Dumnezeuepiscop "icolae -elimirovici1

trad*: Diana Potlog

%ucureti: Editura Sop,ia# &''( p*1 cm* S%": 23456&'35'&52

*Potlog# Diana


4/74

Despre autor

Erudiia Episcopului "icolae -elimirovici 7(66'5(289# unul dintre

mai prolifici scriitori din istoria %isericii ;rtodo$e Srbe#cei

impresioneazpe toi cei ce intr.n contact cu operele sale* n afardecea mai .nalt educaie posibil pentru un preot# primit .n Serbia

.naintea primului rzboi mondial# de5a lungul vieii sale a susinut

doctorate la universiti din .ntreaga lume: %erna 7Elveia# ;$ford

7+area %ritanic i Columbia 7Statele 0nite ale Americii*

n ciuda vastitii cunotinelor sale# Episcopul "icolae nu a pierdut

niciodatsimplitatea copilreasca sufletului su de srb# trsturcare

d unicitate operelor sale* Ele ating inima# cugetul si sufletul oricrei

fiine umane .nsetatde Dumnezeu i flmnddupcele ce au valoare

., oc,ii eternitii*Cufundat .ntr5o iubire i o umilin asemntoare celor ale lui

El a continuat strdania ascetica sfinilor descendeni din "eman?a# a

sfinilor clugri srbi* A fost un apostol# un evang,elist# un lumintor icel mai de seam.nvtor al poporului srb de la sfntul Sava .ncoace*

A mai fost si martir* Episcopul "icolae a redat viaa mona,ismului nostru*

Toi clugrii i toate clugriele noastre de azi sunt copiii spirituali ai

Sfntului Episcop "icolae si ai Sfntului Sava@*


5/74

Prefa

Crezul sauVjeruju,cum este numit .n %iserica Slavon# este cea

mai concis i mai e$act e$presie e$istent a doctrinei de baz a

credinei noastre ortodo$e* l rostim la fiecare oficiere a Sfintei Liturg,ii# .lcitim .mpreuncu rugciunile noastre personale* Totui# ci dintre noi s5

au oprit o clippentru a se .ntreba ce vrea el sspun# sau de unde vine

i cine l5a compus >

Simbolul Credinei# cum mai este numit Crezul# a fost elaborat .n

secolul al patrulea la primul sinod ecumenic inut la "iceea .n 4&8 i la al

doilea sinod ecumenic inut la Constantinopol .n 46(# c,iar dac se

bazeazpe simboluri ale botezului datnd .ncdin timpurile apostolice*

Prima parte a Crezului a fost elaborat de 4(6 episcopi# Sfini

Prini inspirai de Dumnezeu ce s5au adunat la "iceea de pe .ntregpmntul* Aici# pentru prima dat .n istoria %isericii# s5a putut ine un

sinod ecumenic@# adiccu o participare universal* Aceasta deoarece

pe parcursul secolelor persecuiile .mprailor romani pgni au

determinat %iserica saibo e$istenascuns* Au e$istat totui# de5a

lungul acestor secole# multe sinoade (sabors) locale sau regionale#

printre care i sinodul inut la erusalim# menionat .n "oul Testament

(Fapte(8* Scopul propus al Sinodului de la "iceea din 4&8 era ca sub

.ndrumarea Sfntului Du, al lui Dumnezeu sse formuleze o e$punere

conciscare sdefineascadevrurile si convingerile fundamentale aleCredinei Cretine*

A doua parte a Crezului# .ncepnd cu cuvintele *** Si .n Sfntul

Du, ***@# a fost elaboratde (8' Sfini Prini adunai la al doilea sinod

ecumenic inut .n 46( la Constantinopol si care avea scopul de a

completa Simbolul Credinei si a contracara diferitele erezii ce ameninau

ssubmineze adevrurile eterne ale cretintii ortodo$e*

ncepnd cu acele timpuri# Sfnta noastr%iseric;rtodo$# trupul

veritabil i adevrat al lui


6/74

valoroase* Ele trezesc .n inimile credincioilor o credin .nfocat* Ele

picur credin curat .n sufletele .nsetate* Ele lumineaz cugetele

cuttoare ale credincioilor cu razele strlucitoare ale credinei

adevrate*

Aceasta nu este o e$punere didactic si rece a unor realititeologice rigide* Aceasta este o istorie mictoare ce .nclzete inimile# a

iubirii unui tat pentru copiii si# despre iubirea lui Dumnezeu pentru

oameni# o iubire ce depete capacitile noastre de .nelegere*

De fiecare dat cnd rostim Crezul din inim# noi de fapt

confirmm realitatea acestei iubiri* Eu cred@ cacest adevr divin# etern

i nemuritor este realitate* Eu cred@ cacest Simbol al Credinei divin#

etern i nemuritor a fost lsat lumii de nsui Dumnezeu 5 zvorul a toat

iubirea 5 pentru ca oamenii spoatcunoate iubirea lui Dumnezeu i

s5L iubeasci ei* Eu cred@ caceasta este credina poporului ales# a

celor ce poart.n sine icoana lui Dumnezeu* Eu cred@ cacesta este

adevratul .neles al credinei prinilor notri 5 S)PST-;

P)A-;SLA-E# si S-ET;SLA-LE*

!itropolitul "rine#

a Preasfinitei !aici a lui Dumnezeu,

$m#sla%e, "llinois, &' decembrie &


7/74

Crezul - Simbolul de credin

Cred *ntr-+nul Dumnezeu, Tatl totiitorul, Fctorul

cerului si al pmntului, al tuturor celor vzute si nevzute

i *ntr-+nul Domn lisus .ristos, Fiul lui Dumnezeu, +nul-

/scut, Care din Tatl 0-a nscut mai *nainte de toi vecii

1umin din 1umin, Dumnezeu adevrat din Dumnezeu

adevrat, nscut nu fcut, Cel de o fiin cu Tatl, prin Care

toate s-au fcut Care pentru noi oamenii si pentru a noastrmntuire, 0-a po2ort din ceruri si 0-a *ntrupat de la Duhul

0fnt si din !aria Fecioara si 0-a fcut om 0i 0-a rsti2nit

pentru noi *n zilele lui Poniu Pilat, a ptimit si 0-a *n2ropat 0i a

*nviat a treia zi dup0cripturi i 0-a *nlat la ceruri si sade de-

a dreapta Tatlui i iari va svie cu slav, sjudece viii si

morii, a Crui *mprie nu va avea sfrit

i *ntru Duhul 0fnt, Domnul de viaFctorul, Care de la

Tatl purcede3 Cel ce *mpreuncu Tatl si cu Fiul este *nchinatsi slvit, Care a 2rit prin prooroci

"ntru una, sfnt, soborniceascsi apostoleasc4iseric,

mrturisesc un botez spre iertarea pcatelor, atept *nvierea

morilor si viaa veacului ce va svie min


8/74

"

Cred ntr-Unul Dumnezeu"

Cine seamnsemine bune pe un cmp ce nu a fost curat 5 +nom raional nu va face aa ceva +n om raional va aciona *n acord cu

Cuvntul lui Dumnezeu 6l va cura mai *nti cmpul de ne2hini apoi

va semna semine bune

Cmpul este sufletul uman# neg,ina 5 politeismul# smna bun5

credina .ntr5un Dumnezeu*

S credem .ntr5un singur Dumnezeu ne pare azi ceva firesc si

evident totodat1 s credem .n mai muli dumnezei 5 ceva absurd i

prostesc* Dar nu .ntotdeauna a fost aa* Au fost timpuri .n care doar

civa oameni pe pmnt credeau .ntr5un Dumnezeu# apoi au venit altetimpuri cnd un .ntreg popor credea .ntr5un Dumnezeu* Toi ceilali# care

erau politeiti# priveau pe monoteiti cu dispreul omului bogat deoarece

considerau c acetia aveau un singur Dumnezeu i deci mult prea

puin* Dar monoteitii# la rndul lor# .i priveau pe politeiti cu mirare i

tristee# deoarece ei avnd muli dumnezei de fapt nu aveau nici unul*

Credina .ntr5un Dumnezeu trebuia sfie primitmai .nti de la un

martor de .ncredere# pentru ca mai apoi ea sfie semnat.n sufletele

oamenilor ca .n cmp* +artorul cel mai de .ncredere ce a adus mrturie

pentru un Dumnezeu unic i contra mulimii de zei a fost nsuiDumnezeul cel 0nul# -iu si Adevrat* El nsui i5a adus mrturie cnd a

spus prin vrednicele sale slugi: Eu sunt Domnul Dumnezeul tu*** Snu

ai ali dumnezei afarde +ineB@(67&'# &54*

Dumnezeul cel 0nul# -iu si Adevrat S5a revelat treptat# .n mi?locul

neg,inei politeiste# El a gsit cteva cmpuri mici pe care le5a curat i

le5a purificat i a semnat peste ele smna buna credinei* Acestea

erau sufletele ctorva brbai drepi* Aceste suflete erau mai mult ca

nite lumnri pregtite pe care El le5a aprins i acestea au luminat .n

.ntunericul politeismului i lumina lumineaz.n .ntuneric si .ntunericul nu

a cuprins5o@("oan &,8* Abel# Eno,# "oe# Abra,am# saac# acob# ov#

osif# +oise# saia i Daniel au fost lumnrile Domnului 5 aprinse fiecare

.n parteB

Astfel# Dumnezeul cel 0nul# -iu i Adevrat S5a revelat .ntregului

neam al lui acob sau zrael* n marea Sa mil# El S5a revelat lor mai .nti

pe pmnturile Egiptului# un pmnt strin# apoi .n pustiu# pmntul

nimnui i apoi .n Canaan# pmntul lor* i pentru un timp .ntregul neam

a spus Cred .ntr5un Dumnezeu@*

Dar oamenii .ndu,ovnicii au .nceput sse clatine .n credina lor i

aceasta a durat mai multe secole* i e$ista pericolul ca lumina s se


9/74

mistuie .n .ntuneric i din focul aprins s rmn cenua* -znd

pericolul# Dumnezeul cel 0nul# -iu i Adevrat# .ndurtorul i cel mai

+ilostiv Dumnezeu a trimis printre oameni pe iul Su# Domnul isus


10/74

aceasta*** meseria noastr e .n prime?die s a?ung fr trecere***@

(Fapte &,89-8:) De aceea unii priveau noua credin ca pe o

ameninare pentru sufletele lor# .n timp ce al ii o considerau o ameninare

pentru trup*

stfel, toate popoarele i toi oamenii din lume, cu foarte puinee7cepii, se simeau ameninai i cei ce formau aceste e7cepii, cai

0ocrate la tena, au fost condamnai la mori crude

Cultura nu a a?utat ctui de puin* Popoarele mai cultivate fceau

doar idoli din materiale mai preioase si cu o lucrare mai rafinatdect

popoarele primitive# dar idolii rmneau idoli i sub?ugarea sufletului

uman era aceeai .n toate* Cnd Sfntul Apostol Pavel a fost .n cultivata

Atena du,ul lui se .ndr?ea .n el# vznd ccetatea este plinde idoli@

(Fapte &:,&;) Acelai lucru i s5a .ntmplat lui Andrei .n Sarmeia# lui

+atei .n Egipt i lui %artolomeu .n ndia 5 idoli .n piee# idoli .n faa

?udectoriilor i a cazarmelor militare# idoli .n case# idoli .n fiecare

camer# idoli pretutindeni* "ici nu puteau numra toi zeii pe care

popoarele i oamenii .i venerau*

i aceti spini idoletrici i5au .nepat pn la snge pe Sfinii

Apostoli* Acetia i5au .ndeprtat cu .ndrzneal# i5au curat si purificat i

.n locul lor au semnat smna bun .n Dumnezeul 0nul# -iu i

Adevrat* Apostolii au .ndeplinit aceast sarcin titanic prin cuvinte#

miracole# dragoste i sacrificiu* 0nde au euat .ntr5un fel# au izbndit .ntr5

altul* 0nde nu au putut izbndi .n nici un fel# ei au izbndit prin propriul

lor snge i moarte* Sngele martiriului lor i5a ars pe idoli ca focul cel viu*Dumnezeul cel 0nul# -iu si Adevrat a binecuvntat mesa?ul

apostolilor Si si muncile# lacrimile# suspinele i sacrificiile lor* Astfel# se5

minele lor au dat roade bune* Si aceste roade constau .n faptul cazi ne

pare ceva firesc scredem .ntr5un Dumnezeu si absurd i prostete s

credem .n muli dumnezei*

Eu sunt Domnul# Dumnezeul tu i snu ai ali dumnezei afarde

+ine@* Aceasta a fost# prima mrturie a lui Dumnezeu .n ceea ce5L pri5

vete# prima revelare fcut oamenilor de pe pmnt a lui Dumnezeu

despre Dumnezeu i prima porunca lui Dumnezeu* Snu ai ali dum5nezei .n afarde +ine@# poruncete Dumnezeu1 pentru cdacvei avea

ali dumnezei vei abate asupra ta dounenorociri* Prima: vei crede .n

dumnezei fali# ine$isteni# imaginari i iluzorii*

A doua: vei .mpri cu acetia iubirea i teama reverenioascare

+i se cuvine .n .ntregime +ie# Dumnezeul cel 0nul# -iu i Adevrat*

Astfel# credina ta .n +ine se va umbri i vor slbi iubirea i teama

ta reverenioasfade +ine* Eu +voi .ndeprta de tine ?ignit i insul5

tat* Si vei deveni ateu# orictevlavie ai crede tu cdepui .n credina ta

.n mai muli dumnezei# .n ultiminstanpoliteistul i ateul sunt acelailucru* "ici unul nu are un Dumnezeu# nu5L are pe Dumnezeul cel 0nul#


11/74

-iu i Adevrat*

Credina .ntr5un Dumnezeu# Dumnezeul cel 0nul# -iu i Adevrat

este credina celui umil i .nelept* "u este credina celui mndru# a crui

mndrie .l face nesocotit* Aceasta deoarece el se zeificpe el .nsui sau

o altcreaturde5a Creatorului i nicidecum pe Creator*Cu c!t omul este mai umil, cu at!t el este mai "nelept# Cu c!t

el este mai aro$ant, cu at!t e el mai nerod# Dumnezeu d

discernm!nt celui umil pentru ca acesta stie i s"nelea$, dar

El se opune celui m!ndru# Cu c!t cel umil triete mai mult "n pace

cu Dumnezeu, cu at!t Dumnezeu "l "nzestreazcu discernm!nt# i

discernm!ntul este lumina ce duce la Dumnezeul cel %nul, Viu si

Ade&rat# Binecu&!ntai sunt cei ce au discernm!ntul de a &edea

&remelnicia lumii i nimicnicia omului# Binecu&!ntai sunt cei ce se

simt mici i ne"nsemnai pentru c Dumnezeu "i &a ridica la

cunoaterea suprem, la cunoaterea e'istenei si mreiei

Dumnezeului celui Prea"nalt#

Aceasta este credina &oastr, purttori de (ristos, si a

&oastr, cei mai umili i deci cei mai "nelepi# Lsai s)ie aceasta

si credina copiilor &otri din $eneraie "n $eneraie p!nla s)!ritul

&eacurilor# Aceasta este Credina Ortodo'm!ntuitoare, care nu a

)ost niciodat ruinat# Prin aceast credin au )ost sal&ai

strmoii &otri# Cu ade&rat, aceasta este credina poporului ales,

a acelora ce poarticoana lui Dumnezeu "n ei "nii# La *udecata

"n)ricoat ei nu &or )i ruinai "n )aa "n$erilor i a celor drepi#Dimpotri&, ei &or primi sla&i &or )i numii cei binecu&!ntai#


12/74

II

Tatl Atottiitorul,

ctorul cerului si al pm!ntului,al tuturor celor zute si nezute"

S privim# cu fric i cutremur# prin perdeaua eternitii puin

.ndeprtat* "u mna slab a omului a dat uor la o parte aceast

perdea* Ea a fost dat la o parte de El 5 Dumnezeul cel 0nul# -iu si

Adevrat* Cine .n afar de El ar putea s o .nlture > Toate minile

omeneti luate la un loc cu toate puterile ce nu in de ceruri nu ar putea

urni aceastperdea nici ct un fir de pr*

El s5a .ndurat de oameni i a micat perdeaua* i trei raze delumins5au rsfrnt asupra oamenilor ce poarticoana Sa .n ei .nii* i

cei alei au vzut aceasta i au tresrit de bucurie sfnt* El S5a revelat

ca 0nul ncomparabil 5 comparabil doar cu El nsui* Dumnezeul cel

0nul# -iu i Adevrat S5a revelat ca Tat# Atotputernic i ctor*

Cugetul veste strfulgerat de un gnd nelinitit si de .ntrebarea:

Tatal cui >@ i .n ce moment a devenit El Tatl >@ El este Tatl Dom5

nului nostru lisus @ De cnd Dumnezeu a fost Dumnezeu# de atunci Dumnezeu a fost

Tatl* Dar .n El nu e$istnici un cnd@# deoarece .n El nu e$istciclu

temporal*

Cel Prea.nalt S5a revelat mai .nti ca Tat# apoi ca Atotputernic si

ctor# .n vecie# .n afarde iul Su 0nul5"scut# nimeni nu a putut s5

L numeascpe Dumnezeu Tat*

Dar .n timpuri > "ici c,iar .n timp# pe parcursul a secole si secole 5

nimeni* Ascultai istoria antic a omenirii si primii5o .n inim* Ea v

umple gndurile de lumini sufletul de bucurie* De cnd a fost creat

lumea i de cnd Adam a fost izgonit din rai din cauza pcatului de

moarte# respingtorul pcat al neascultrii fade propriul su Creator si

pnla coborrea iului lui Dumnezeu pe pmnt# .n tot acest rstimp

nici un muritor nu a .ndrznit s5L numeascpe Dumnezeu tatal su*

Cei mai supui alei ai Si se adresau Lui cu nume foarte mree* Ei .l

numeau Atotputernicul@# udectorul@# Prea.naltul@# )egele@# Domn al

mulimilor@# dar niciodatnu foloseau dulcele nume de Tat@*

Cei mai buni reprezentani ai neamului omenesc puteau s sesimtcreaturi ale unui Creator Atotputernic# ca oale ale unui ;lar divin#


13/74

dar niciodat copii ai unui Tat ceresc* Acest drept i5a fost acordat

omului prin Domnul nostru isus


14/74

i mai apoi s-i foloseti puterea pentru a conduce ceea ce ai creat 5 0i

cel Prea*nalt nu ar trebui s fie numit mai *nti Fctor i apoi

totputernic 5@ 6ste aa doar *n aparen, dar atunci cnd vaflai *n

faa Celui devrat nu judecai dupaparene scultaiA Dumnezeu *ntr-

adevr este mai *nti totputernic, *nainte de a crea ceruli pmntul,totputernicul Dumnezeu a purtat *n 0ine mreul proiect al creaiei, de

la cele mai mari pn la cele mai mici detalii, precum i toate forele,

toate le2ile, toate sistemele de ordine Fr aceast *neleapt

atotputernicie cum ar fi fost creaia posibilsi realizabil5

Astfel# dup ce mreul Creator a creat lumea vzut si cea

nevzut# El a rmas .n continuare Atotputernic i prin puterea sa de

netgduit a continuat se$ercite control absolut asupra tuturor forelor#

legilor i sistemelor de ordine din ambele lumi* Au nu se vnd dou

vrbii pe un ban > i nici una din ele nu va cdea pe pmnt frtirea

Tatlui vostru@ spune iul lui Dumnezeu(!atei('#&2* i pr din capul

vostru nu va pieri@ (1uca 8&, &), iari fr voia Dumnezeului

Atotputernic*Cu tria braului u, Dumnezeu supune c-iar i )orele

ad&erse, cele care lupt "mpotri&a le$ii ale i "mpotri&a

credincioilor, i armonizeaztotul cu planurile ale# Nici o lacrim

a celui drept nu este uitatnici dacaceasta cade "n mare# Nici un

cu&!nt rostit pe pm!nt, bun sau ru, nu rm!ne )rrspuns, )ie el

desc-is sau ascuns din partea lui Dumnezeu#

Tatl# Atotputernicul# ctorul* Acesta este Dumnezeul vostru 5

Cel 0nul# -iu i Adevrat* Ca ctor# Dumnezeu a creat cerul sipmntul si toate creaturile vzute i nevzute ***.n cer si pe pmnt

toate cte a voit a fcut@ (Ps &&=,&&) Prin cuvintele .n cer@ sfinii

interprei au .neles .ntotdeauna .mpria .ngerilor i a tuturor celorlalte

puteri cereti# vzute pentru Dumnezeu# dar nevzute pentru noi* Prin

cuvintele pe pmnt@ ei au .neles toate lucrurile materiale i toate

creaturile de pe pmnt# de sub pmnt# de deasupra pmntului# ct si

cele departe de pmnt# dar accesibile percepiei noastre senzoriale*

Tot ce a fost creat# vzut i nevzut# a fost creat de Dumnezeu* "u

e$istun alt ctor .n cer sau pe pmnt .n afarde Cel Prea.nalt* Side la cele mai mari pnla cele mai mici# nu e$istnimic creat care s

fie creat de altcineva .n afarde Cel Prea.nalt* El este unicul ctor .n

adevratul si deplinul sens al cuvntului# .n adevratul si deplinul sens al

cuvntului# ctorul este Cel ce a fcut att materialul construciei# ct

i sc,eletul* Att materia# ct i forma materiei1 i El este Cel ce

infiltreaz .n toate o putere mistic a creaiei# a relaiei reciproce# a

atraciei i respingerii# a micrii i vieii*

De aceea# cnd auzii spunndu5se Creatorul a creat tot ceea ce

este creat@# nu .nelegei c numai forma lucrurilor a fost creat deCreator dintr5o materie pree$istent# ci c.nsi materia a fost creat:


15/74

Prin aceasta se manifestdeplintatea puterii creatoare a lui Dumnezeu#

prin faptul cEl a creat i una# i cealalt*

ie cmateria constdin cele patru mari elemente 5 pmnt# ap#

foc i aer 5 stabilite de gndirea antic# fie cacestea patru .mpreuncu

toate celelalte constau dintr5o singurproto5materie de naturelectric#potrivit gndirii tiinifice moderne# nu merit s ne adncim acum .n

acest subiect* 0n lucru este sigur: att urzeala ct i bttura fabricii

universale reprezintinvenia i creaia lui Dumnezeu# marele Creator*

Poate oare gndirea omeneascsptrundvreodattot misterul

i toatmreia acestei fabrici# aleilor > Poate oc,iul so cuprind>

Poate urec,ea so aud> Poate limba so e$prime > iguri i culori#

numere i propoziii# muzici cntec# bucurie i durere# vieti .n ap#

vieti .n sol# vieti .n aer# constelaii strlucitoare 5 toate acestea oare

nu v conduc# o# aleilor# mai mult spre o tcere pioas dec!t spre

cu&!ntare>

Stii totui caceastsplendoare miraculoasi impuntoare a

universului vzut nu e dect o stra?atrgtoare .n faa intrrii unui palat

.mprtesc# .n faa porilor lumii nevzute# a .mpriei spirituale

.ngereti* i acolo# .n spatele porilor# se afl adevratul miracol#

miracolul tuturor miracolelor# splendida mreie a tuturor mreiilor* Aici#

unde Prea.naltul .mprat al .mprailor strlucete .n locul soarelui

(poc 88, ')A Aici nici gndul# nici urec,ea# nici oc,iul# nici limba nu

folosesc la nimic* +arele Apostol a fost ridicat .n du, pnla al treilea

cer***@# a fost rpit .n rai i a auzit cuvinte de nespus# pe care nu secuvine omului sle griasc("" Cor &8, 8-9)Astfel# .n ceruri# .n .mp5

ria spiritual a .mpratului Creator totul depete puterea noastr

actualde .nelegere i e$presie*

0i lumea aceasta vzut, *n comparaie cu cea nevzut, e ca o

umbrcomparatcu realitatea, ca un simbol comparat cu un spirit, ca

tipritura comparatcu ideea, ca o amintire despre casa celor e7ilai

Dar acelai Creator a creat ambele lumi, att cea vzut, ct i cea

nevzut 6l, +nul, ine *n mna sa neobosit si atotputernic ambele

lumi - doar 6l, Creatorul 6l, +nul, le conduce pe crri misterioase, spredestinaii misterioase pe care tot 6l le-a predestinat - 6l, blndul Tatal

Domnului .ristosi al tuturor aleilor si copii

Aceasta este credina celor scldai .n lacrimi# a celor ce plng

pentru dreptate# adevr i via* "u este credina slugilor nedreptii#

.nelciunii i morii# a prietenilor rsului ce sfrete prin disperare*

Aceasta este credina celor scldai .n lacrimi# care plng din cauza

neputinei lor i a neputinei .ntregii omeniri* Ei cautzvorul dreptii# al

adevrului i al vieii* i acest zvor le este dat* Astfel# lacrimile lor de

durere sunt transformate .n lacrimi de fericire# pentru cei gsesc ceamai preioascomoar# adicpe Tatl Atotputernicul# ctorul* Ce mai


16/74

au ei de cutat cnd prin El li se dtotul > Le rmn doar lacrimile de

pocincu care ei spalorice nedreptate i .nelciune si se .ndepr5

teazde moartea venic* Splai cu lacrimile pocinei# ei devin blnzi

i .ngduitori fade fraii lor ce se ciesc# fade tovarii lor de drum#

pe crarea ce duce la trmul etern i .i a?utsdescopere dreptatea luiDumnezeu# zvorul dreptii# adevrului i vieii*

Aceasta este credina voastr# purttori de


17/74

III

i ntr-Unul Domn lisus *ristos,

iul lui Dumnezeu,Unul-&scut, Care din Tatl S-a nscut

mai nainte de toi ecii"

; noulumins5a rsfrnt asupra voastr# o# aleilor# cei ce purtai

icoana lui Dumnezeu .n voi* Prin perdeaua puin datla o parte de mna

Celui Prea.nalt# o nouscprare de lumins5a rsfrnt asupra voastr#

luminndu5v ca fii ai lui Dumnezeu* Aceast lumin v dezvluiemisticul# eternul# fericitul mister al venicei paterniti si al filiaiei eterne#

.n aceastlumin# o binecuvntare a cobort asupra voastri balsamul

consolrii a cobort asupra oc,ilor votri scldai .n lacrimi*

Domnul lisus este unic att ca


18/74

tuturor i pentru binele tuturor*

-oi avei un astfel de +esia# o# oameni si neamuri# pe adevratul

+esia# dup cum avei un soare pe bolta cerului* i la fel precum un

singur soare strlucete asupra voastr# a tuturor 5albi# negri# galbeni sau

roii 5 la fel unul +esia strlucete asupra voastra tuturor* Domnul esteasupra tuturor# slugi ale sale* El .i lumineazpe toi* Cine dintre voi caut

un alt soare > "imeni* De ce ar cuta atunci cineva un alt mesia# cnd

lumina lui +esia5isus este mai strlucitoare dect lumina soarelui 5 mai

strlucitoare# mai nelimitat# mai creatoare de via# mai aductoare de

fericire i mai salvatoare >

.erii/&de ali mesia, o, oameni i neamuri, i )erii/&de mai

muli mesia pentru c ei sunt pierdui, su)lete scormonitoare de

bani i slu$i ale celui "neltor# atan &rea s de)imeze sla&a

Domnului Iisus "n lume, trans)orm!nd unicul i nepm!ntescul

nume al lui Mesia, (ristosul, "ntr/un )el de ordin cu care el

decoreaztot mai muli impostori# Dar &oi tii cuna este s)ii un

$eneral i alta este s te ornezi cu toate decoraiile unui $eneral

)r a )i "n realitate# .erii/& de acei mesia pe care "i &estesc cei

nebotezai# Mesia &ostru poart un sin$ur semn, o sin$ur

decoraie0 crucea# Crucea, care "n acelai timp este si stindardul

&ictoriei# Prin aceasta &ei recunoate pe mesia &ostru, sin$urul

Mesia ade&rat# El este acelai care, c!nd&a, a ieit "n c!mp

$!rbo&indu/se pentru a semna i care &a mai iei o dat drept,

pentru a aduna recolta prin "n$eri#Singurul +esia al lumii este nsui iul lui Dumnezeu# 0nul5"scut#

care din Tatl S5a nscut mai .nainte de toi vecii* Aceasta este puterea

Sa cereasc1 aceasta este garania adevratului Su mesianism* ;ricine

neagfaptul cDomnul lisus este +esia va fi prins cu minciuna 7dovedit

mincinos*

Apostolul care si5a odi,nit capul pe pieptul lui lisus afirmsi mai

direct acest fapt* atvorbele sale: Cine este mincinosul# dacnu cel ce

tgduiete clisus este @(" loan 8, 88)Putea oare altcineva

.n afar de iul lui Dumnezeu s fie +esia > i puteau oamenii srecunoascpe altcineva drept +esia >

El a trebuit saltoiascbtrnul i deczutul arbore al umanitii

cu propriul Su snge* "ici un snge de muritor nu ar fi fost destul de

pur# destul de tnr# destul de puternic i de dttor de viapentru a

oferi acestui arbore vigoarea necesarpentru a .ntineri ia se "nnobila*

Cu adevrat# nici un snge# .n afar de cel al iului lui Dumnezeu cu

care El a .mbrcat propria Sa divinitate ca i cu o ,ainpurpurie*

?, aleilor, lsai acum minile voastre s se ridice ctre +nul-

/scut, Fiul lui Dumnezeu, voi cei ce purtai icoana lui Dumnezeu *nsine "l vei recunoate imediat prin icoana lui Dumnezeu din voi i


19/74

recunoscndu-1 vvei umple de fericire .ristos este numit +nul-/scut

Fiu al lui Dumnezeu deoarece 6l este unicul Fiu nscut din Dumnezeu

Tatl Cnd "l numii pe Cel Prea*nalt Tat, confirmai deja e7istena Fiu-

lui +n brbat frcopii nu este numit tati nici nu este numit printe

cel ce nu a lsat urmaiPrea.naltul vorbete prin gura proorocului Su astfel: ;are# Eu voi

desc,ide pntecele frs5l las snasc> ice Domnul* Sau Eu# Cel ce

fac snasc# .l voi .nc,ide >@(*s ;;, )Snu se .ndoiascdeci nimeni

cDumnezeu este un nsctor1 i snu se .ndoiascnimeni de 0nul

"scut# iul lui Dumnezeu* E$istoare .n lume ceva bun ce nu este .ntru

Dumnezeu i prin Dumnezeu > "aterea este i ea un lucru bun* De

aceea# faptul de a se nate este .n Dumnezeu# nu ca un concept# ci ca o

realitate# ca o realitate etern# deoarece Dumnezeu este etern*

Dumnezeu este martor* Dumnezeu Tatl nsui a adus mrturie i

L5a proclamat pe lisus

nsui a spus despre Sine: iul lui Dumnezeu sunt@ (loan &B, =;)

Dup cum nici o persoan simitoare nu s5ar putea numi tat

renegndu5si fiul# tot aa nimeni nu poate numi pe un fiu# fiu si snege

tatl* Cum ar putea e$ista un tatcare nu a avut niciodatun copil sauun fiu care nu a avut niciodatun tat> i cel care i5a odi,nit capul pe

pieptul iului lui Dumnezeu nu spune# iari# .n legtur cu aceasta:

;ricine tgduiete pe iul nu are nici pe Tatl# cine mrturisete pe

iul are si pe Tatl@ 7" loan 8, 8=)>

0n oarecare om bogat avea un singur fiu* Si acest brbat era

foarte milostiv1 aflnd c .n vecintatea sa erau muli orfani# el s5a

.ntristat* S5a dus i a adunat toi orfanii i i5a adus .n casa sa* i a fcut

din casa sa casa lor# iar din averea sa avere a lor* Apoi s5a adresat lor

spunndu5le iii meiB@# aa cum se adresa unicului su fiu cu cuvinteleiul meu B@* Ce difereneste# dar# aici>

6ste uor pentru voi, o, aleilor, s vedei diferena 6a este

evident> acel om bo2at era *n esendoar tatl unicului su fiu, din mil

numindu-se si tatal tuturor orfanilor din casa sa

Diferena este c doar fiul brbatului bogat era fiul su prin

natere# .n timp ce toi ceilali erau fii ai si prin adopie# .nrudirea .n

substani .nrudirea prin darul adopiei 5 aceasta este diferena*

Acestea vsunt dezvluite# o# oameni cu ?udecat# pentru ca s

avei o arm.mpotriva acelor oameni iraionali care spun cu arogan:tim c


20/74

lui DumnezeuB ntrebai5i cu blndee si umilin: suntei voi fii din mil

sau suntei fii .n esen> -orbii i ne rspundei: cum putea -oi tii c

Dumnezeu este frpcat* "umai Cel ce este frpcat .l poate natepe Cel rde Pcat* Cum poate fi un pctos nscut din Cel ce este

frde pcat > Poate cineva sdea ceva ce el nu are > i cine dintre fiii

femeilor este frde pcat> i cine dintre voi s5ar putea numi pe sine# cu

sinceritate# fiu al lui Dumnezeu .n esen>

n substansau .n esen# iu al lui Dumnezeu poate fi numit doar

Cel ce poart.n sine caracteristicile i puterile divine ale lui Dumnezeu

Tatl* Cu alte cuvinte# doar Dumnezeu poate fi numit iu al lui

Dumnezeu* ;are nu mrturisete# .n armonie# .ntreaga naturvzutc

tot ceea ce e nscut e de aceeai substan cu nsctorul > Ste?arul

nate ste?ar# porumbelul nate porumbel# leul nate leu# oimul nate

oim# omul nate om si tot aa# .n toate domeniile naturii vii* Ce

Dumnezeu se poate nate din Dumnezeu > Doar eternul iu al lui

Dumnezeu# nscut din Dumnezeu Tatl# .ntreaga natur vie ne

mrturisete caa trebuie sfie i nsui Domnul o face prin mrturia

Sa* i astfel# dac


21/74

eterna flacra iubirii printeti si filiale, care se 2sete *n Dumnezeu

De aceea, toi prinii care *i iubesc copiii cu dra2oste invincibili toi

copiii care *i iubesc prinii cu dra2oste invincibilacceptcu bucurie

credina *n Tatl venic si *n venicul 0u Fiu din ceruri

Aceasta este credina voastr# o# purttori de


22/74

I+

$umindin $umin, Dumnezeu

aderat din Dumnezeu aderat,nscut nu fcut, Cel de o fiincu Tatl,

prin Care toate s-au fcut"

Proorocul si vizionarul a privit ctre eternitate i a vzut c nu

e$istau soarele# luna sau stele1 si totui# era o lumin inefabil care

ptrundea totul i lumina totul(1uca9'#(2 ipoc&(# &4* tii voi# o#

aleilor# ce fel de lumin era aceasta > %nuii: este lumina etern a

c,ipului Celui Prea.nalt* Este lumina eternului Tat# lumina eternului iui lumina eternului Du, Sfnt 5 o Lumin# o Dumnezeire# o rumusee*

Sfinii Prini de la "iceea 74&8# luminai de aceast etern

Lumin# au artat prin urmtoarele ase e$presii care este legtura

dintre Domnul nostru lisus


23/74

.n fiina unui om*

Aceasta poate fi vzutdoar de cel botezat# curat de pcate i

sfinit* Sfinii Apostoli au vzut5o# la fel i Sfinii Prini de la "iceea#

precum i toi oamenii .ndu,ovniciti pe parcursul a multe# multe secole*

Dumnezeu era .n


24/74

e fcut e diferit .n substan i fiin de creatorul su* Cercetai i

.nelegei: un copil e din aceeai esencu tatl su# dar un topor este

dintr5o altsubstandect fierarul care l5a fcut*

Acestea sunt cele patru e$presii pe care Sfinii Prini de la "iceea

le5au folosit pentru a defini legtura dintre Si de ctre cine ar putea fi fcut Cel ce este co5etern

cu Tatl >

La fel cum nu putem vorbi de soare frlumin# o# purttorilor de


25/74

Sfntului Du, al lui Dumnezeu* Stii totui cEl# Cel ce nu poate fi

cuprins .n .ntregul univers# nu poate fi cuprins nici .n cuvinte omeneti*

i tot ce s5a spus despre El pnacum# o# purttorilor de


26/74

credina copiilor votri# din generaie .n generaie# pn la sfritul

cltoriei* Cu adevrat# aceasta este credina poporului ales# a celor ce

poarticoana lui Dumnezeu .n ei* n iua udecii lui Dumnezeu ei vor fi

prote?ai i .ndreptii de credina# puritatea si faptele lor bune* Si ei vor fi

numii binecuvntai*


27/74

+

Care pentru noi oamenii si pentru

a noastrm!ntuire, S-a po'or!t din cerurisi S-a ntrupat de la Du#ul Sf!nt si

din aria ecioara si S-a fcut om"

Precum o mamcare se apleaci se .nclinasupra copilului care

plnge .n leagn# aa este i coborrea Creatorului .ntre oamenii din

aceast lume temporal i vzut# coborrea din e$istena Sa

miraculoas.n istorie* "oi# oamenii# i mntuirea noastram fost cauza

coborrii Sale i a modului cum s5a fcut aceasta: nscut din ecioara

+aria i din Sfntul Du,* Cine spune aceasta> Dacnoi# oamenii# am

afirma aceasta# ar mai rmne loc i de .ndoial* Dar El nsui a spus5o#

0nul# lucru de care nu se poate .ndoi nici unul dintre cei ce poarticoana

lui Dumnezeu .n sine*

El nsui# 0nul# Adevratul# a spus despre Sine ca venit ca s

slu?eascEl i s-i dea sufletul rscumprare pentru muli@(!atei&'#

&6* Adic# ca s serveasc oamenilor i s Se dea pe Sine ca

rscumprare pentru oameni* Acesta este scopul coborrii Sale* i nu un

om a artat modul .n care El a cobort 7nimeni nu l5ar fi crezut# ci unar,ang,el al lui Dumnezeu* Gavriil# ar,ang,elul lui Dumnezeu# a

descoperit aceasta ecioarei +aria din "azaret: -ei lua .n pntec i vei

nate fiu i vei c,ema numele lui lisus@* Cnd +aria a .ntrebat: Cum va

fi aceasta# de vreme ce eu nu tiu de brbat >@# ar,ang,elul lui

Dumnezeu a rspuns: Du,ul Sfnt Se va pogor. peste tine i puterea

Celui Prea.nalt te va umbri1 pentru aceea i Sfntul care Se va nate din

tine iul lui Dumnezeu se va c,ema@* Daccineva dintre voi se .ntreab

consternat cum este posibil aa ceva# -estitorul vetii celei bune a lui

Dumnezeu .i rspunde la fel precum a rspuns Preafericitei ecioarecnd a spus: La Dumnezeu nimic nu este cu neputin@(1uca(,&6543*

Mai potri&ite sunt aici tcerea i bucuria dec!t "ntrebarea si "ndoiala

- tcerea "n )aa tainei sublime i bucuria "n )aa atotputerniciei

Dumnezeului i Creatorului nostru#

iul lui Dumnezeu i iul ecioarei 5 0nul# conceput .n ceruri i

nscut pe pmnt# care e$istsi .n venicie i .n timp* Acesta este +esia

al vostru# o# aleilor# si Salvatorul vostru*Conceput *n eternitate de Tat

fr de mam /scut *n timp din !am fr tat. Cel ce vrea s

.neleag aceasta deplin s spun dac .nelege firul de nisip de subpiciorul su# sau frunza din copac# sau stelele de pe bolta cerului* A


28/74

.neles el cele mai mici creaturi ale lui Dumnezeu pe care le zdrobete

sub tlpi# le atinge sau le vede > ;are gndirea omeneasc# ce tot

cerceteaz# numr# msoar# compar# descrie de sute i mii de ani# a

.neles ea pe deplin o singurlucrare a lui Dumnezeu din aceastlume >

Aceastlume este miraculoas1 .ntreaga lume emanmiracole*Aceast lume e misterioas1 .ntreaga lume este tmiat cu

mireasma misterelor sublime i ptrunse de veneraie* Cu att mai

miraculos este .nsCreatorul acestei lumiB n orice punct .n care venicia

se intersecteazcu timpul# .n care cerul se intersecteazcu pmntul#

apare o luminsublim* Aceastlumini nu .ntunericul este mai presus

de .nelegerea voastr* Sfnta ecioar din "azaret a fost un punct

binecuvntat .n care cerul a intrat .n contact cu pmntul* Si din acel

punct a luat natere o luminsublimcare a .nceput slumineze asupra

.ntregii lumi* Aceast lumin e cea de ne.neles pentru voi#

binecuvntailor# i nu .ntunericul*

Cercetai# binecuvntailor# cu umilin si cu team1 cercetai cu

mintea voastr tot ceea ce a creat Dumnezeu# dar credei ceea ce a

revelat El despre Sine i despre propria Sa fiinsublim* Cci umblm

prin credin# nu prin vedere@(""Cor8# 3* Este Dumnezeu om pentru ca

paternitatea si naterea Sa sfie ca paternitatea si naterea omului >

Paternitatea si naterea uman nu este dect un semn# o umbr# o

imagine palida paternitii i naterii lui Dumnezeu* Aceasta nu ne este

revelat nou i de aceea nu putem ti ce rol a ?ucat Sfntul Du, .n

conceperea# .n venicie# a iului lui Dumnezeu*Ce rost are s cercetezic!nd Dumnezeu pstreaz tcerea si nu dez&luie 1Dar Dumnezeu#

prin ar,ang,elul Gavriil# ne5a descoperit cte ceva despre rolul Sfntului

Du, .n naterea iului lui Dumnezeu .n timp* Si ceea ce Prea.naltul a

binevoit sreveleze prin vestitorul Su frtrup al vetii celei bune# pe

acestea le tim* Cunoatem mai precis cSfntul Du, a cobort asupra

ecioarei +aria .n "azaret i c puterea Celui Prea.nalt a umbrit5o*

Astfel# eternitatea a intrat# .n contact cu timpul# cerni cu pmntul# du,ul

cu fizicul i a aprut o Luminsublim# ce a luminat lumea i pe voi# cei

ce suntei .n lume* .n acest fel# Sfnta ecioara conceput .n trupul sui a dat trup 0nului# care a binevoit sfie +esia i Salvatorul si sapar

ca un om .ntre oameni*

***Si S5a fcut om@* De ce Sfinii Prini de la "iceea includ si

aceast e$presie cnd ei de?a spuseser : i S5a .ntrupatFF > "u era

aceaste$presie suficienti .ndea?uns de clar> El S5a .ntrupat# a luat

formtrupeasc# El a aprut .n formomeneasc5 nu este aceasta de

a?uns> "icidecum* ormele din univers sunt multe si felurite* Demult#

Dumnezeu S5a revelat israelitilor sub forma unui stlp de foc i a unui

nor* Sfntul Du, a aprut la rul ordanului .n c,ip de porumbel* Eranecesar de a se specifica clar .n ce fel de trup a aprut .n lume iul lui


29/74

Dumnezeu* El a aprut .n carnea trupului uman1 nu .n c,ip de om# dup

cum Sfntul Du, a apru .n c,ip de porumbel 5 Doamne fereteB 5# ci ca

om fizic# real* Ca un om adevrat a aprut i nu ca un om iluzoriu* Din

aceastcauztrebuit rostite ambele e$presii: si 7El S5a .ntrupat*** i S5

a fcut om@*El ne5a onorat cu cel mai mare privilegiu posibil atunci cnd# ca

iubitor al omenirii# a cobort printre noi ca unul dintre noi* Lipsindu5Se de

slava# fericirea i frumuseea Sa etern# El a cobort .n urenie i .n

ruinoasa noastrvale a plngerii# pentru oameni si pentru salvarea lor*

Aa cum un rege trimite crainici .ntr5un orapentru a5i anuna venirea# la

fel si )egele cerurilor# care din dragostea Sa pentru oameni a dorit s

apar pe pmnt# a trimis vestitorii Si ctre neamul omenesc si si5a

anunat sosirea# .n cele din urm# El S5a deertat pe Sine# c,ip de rob

lund# fcndu5Se asemenea oamenilor@ (Fil 3* Si toat aceast

deertare@ El i5a asumat5o benevol 5 de dragul oamenilor si al salvrii

noastre*

Aceast credin este oferit de Dumnezeu tuturor oamenilor i

tuturor generaiilor pmnteti* Dar cel pctos nu o poate accepta att

timp ct nu se ciete i nu se purific de nedreptatea# arogana i

cruzimea sa* Cum ar putea cei care au profanat icoana lui Dumnezeu din

ei .nii saccepte aceastcredin> Glasul cerului nu gsete ecou .n

sufletul lor* Cnd )egele cerurilor va .nltura definitiv perdeaua de

mistere cu mna Sa i va aprea .nvluit .n nori de .ngeri# va fi dureros 5

vai ce dureros va fi i ce .nspimnttor va fi .n acea clip pentrunecredincioiB Dar binecuvntate# binecuvntate sunt sufletele pure i

casteB De o mie de ori# binecuvntai sunt cei ce5i purific din timp

sufletele de rutate i accept i pstreaz credina .n Dumnezeu 5

pacea cereasc.n inimile lor pure i .n sufletele lor drepte* Ei nu vor fi

ruinai .n ceruri de ctre Sfnta i Preanevinovata ecioar# +aica

Domnului i vor primi de la iul su binecuvntarea i viaa venic*

Aceasta este credina voastr# purttorilor de


30/74

VI

Si S-a rsti'nit pentru noi

n zilele lui Poniu Pilat,a ptimit i S-a n'ropat"

lacra iubirii divine strlucete continuu .n inima paternitii lui

Dumnezeu i a filiaiei lui Dumnezeu* Adierea timpului nu a?unge pn

acolo niciodat* Sc,imbri capricioase nu ating niciodat acea flacr#

nu o .ncovoaie# nu o mresc i nu o micoreaz* Din aceast cauz

iubirea divin este via fr vrst# bucurie netulburat# putere

nelimitat* Cu aceastmiraculoasflacr.n minile Sale# .n inima Sa i.n .ntreaga Sa fiin# )egele cerurilor a cobort .n mod miraculos .ntr5o

misiune miraculoas printre oameni* i El a rostit aceste cuvinte

binecuvntate: oc am venit sarunc pe pmnt si ct avrea sfie

acum aprins@(1uca( 2* ie ca o singurscnteie din acel foc sfnt

scadasupra inimilor voastre si ar fi destul pentru a vlumina lunga

cale ctre viaa venic* "u5l stingei# ci ascundei5l i pstrai5l ca si cea

mai nepreuitmotenire# o# aleilor# care purtai icoana lui Dumnezeu .n

voi*

Mult milosti&ul, .iul %nul/Nscut al lui Dumnezeu, a aplecatcerurile i a cobor!t pe pm!nt pentru noi i pentru m!ntuirea

noastr# El nu a cobor!t de pe un tron pe altul, ci de pe tron pe

pm!nt rece# A ptimit mult pentru noi i pentru m!ntuirea noastr#

C-iar si pentru acestea, e su)icient pentru a )i ruinai si pentru a

sl&i iubirea a# Dar pentru ca ade&rul s)ie complet, mai trebuie

adu$ate i altele# M!ntuitorul neamului omenesc a suportat

de)imare, rutate, curse, scuipri, lo&ituri, ridiculizri i biciuiri#

Dar nici acum nu am spus totul# El a )ost condamnat "mpreuncu

-oii, rsti$nit pe cruce2 a ptimit p!n la moarte, i/a dat ultimasu)lare "n a$onie i a )ost "n$ropat# El nu a respins pa-arul plin

p!nsus al supliciului, nici nu a "ndeprtat coroana de spini de pe

)runtea a, nici nu a aruncat crucea $rea de pe umerii i# Aa a

"ncoronat El ade&rata credin ortodo' / patima i dra$ostea /

sacri)ic!ndu/se#

tii voi# aleilor# de ce Sfinii Prini au inclus .n Crezul nostru

numele lui Poniu Pilat# ucigaul lui Dumnezeu > Snu v.ndoii# pentru

c Sfntul Du, al lui Dumnezeu# Cel ce a inspirat pe Sfinii Prini cu

.nelepciune# a binevoit sfacaceasta* i El a voit sfacaceasta pen5

tru ca cei credincioi s tie e$act i pentru totdeauna .n care


31/74

trebuie scread* Pentru cau aprut i vor mai aprea .n lume ,ristoi

fali i mesia mincinoi pentru a v .nela i a v .ncurca* De aceea

atotprevestitorul Du, Sfnt# plin de dragoste fade oameni# a dorit s5i

prote?eze pe credincioii lui


32/74

.ntreba de ce au crezut ei necesar sadauge aceste cuvinte cnd de?a

s5a spus cEl S5a rstignit@ > Cnd cineva este rstignit i pironit pe

cruce# cine se mai poate .ndoi de ptimirea Sa > i cnd cineva .i d

ultima suflare pe cruce nu e ceva firesc i obinuit totodat s fie

.ngropat > 0n om cu ?udecatnu s5ar .ndoi* Pentru un om raional acestlucru e pe ct de normal# pe att de clar* Dar oamenii ira ionali sunt roi

de .ndoial* Ei cred cse mresc pe ei .nii umilindu5L pe De ce negai

durerea celui care a fcut pmntul s se cutremure i soarele s se

.ntunece > De ce s5a .mpietrit inima voastr .n faa durerii care face

pietrele scrape >Aceste pietre &or mrturisi "mpotri&a &oastr"n

3iua Rsplii, "n temuta zi#

%inecuvntai sunt cei doi oameni# losif i "icodim# pentru cs5au

dovedit plini de rvn.n faa trupului mort al Domnului* Ei L5au cobort

de pe cruce cu team reverenioas# L5au .nvelit cu gri? .n pnzimpregnatcu uleiuri mirositoare si L5au .ngropat cu mare cinste .ntr5un

mormnt* i au venit iudeii i au pus mormntul sub paz i L5au

pecetluit* Au cerut grzi i de la Pilat pentru a veg,ea mormntul# ca nu

cumva trupul mort al lui


33/74

egoiti i frsuflet nu pot accepta aceastcredin* Cum ar putea fi ea

acceptatde ctre cei ce .ngroapicoana lui Dumnezeu din ei .n pmnt

i se transform.n morminte pentru sufletele lor >

Cu adevrat# mormintele lor nu vor intra .n .mpria venica lui

Dumnezeu# iar deczuii vor fi predai focului nestins*Aceasta este credina sufletelor recunosctoare* Trind .n aceast

vale a durerii i terorii# ele fac bine fra atepta sli se rspundcu

bine* Ele recunosc spinii acestui cmp care este lumea i au mare gri?

ca urma lsat de ele .n aceast lume s nu fie plin de spini* Ele

pstreaztcerea cnd aud remarca sarcastic: Toi ceilali sunt spini1

c,iar credei c voi putei fi trandafiri >@* Si# pe ascuns# aceti oameni

plng pentru fraii lor care se strduiesc cu .ncpnare s-i lase urma

lor .n aceastlume spinoas* 0n singur spin este drag inimii lor# unul

singur: cel pe care a clcat piciorul delicat al iului lui Dumnezeu i sub

care s5au desfcut trandafiri* Cei cu inima recunosctoare vd aceti

trandafiri i se las ptruni de mireasma lor 5vai# unica mireasm

plcut# dttoare de via.n mi?locul du,orii de putreziciune i moarte*

Sufletele recunosctoare privesc i vd muli ali spini .n afara cii

lui


34/74

+II

Si a niat a treia zi dupScripturi"

Aleilor#


35/74

a "n)iat "n continuare la numeroi brba i i )emei martirizai "n

numele u# El /a artat unor brba i demni de &eneraie si unor

)emei i )ecioare s)inte de/a lun$ul "ntre$ii istorii a Bisericii lui

Dumnezeu p!n"n zilele noastre# El /a artat celor tre4i si "n &is, "n

rzboaie i "n "nc-isori, l!n$ paturile bolna&ilor "n &remuri derestrite, atunci c!nd puterea omeneasc nu mai putea )ace nimic#

/a artat "n cocioabe sracilor, "n altare strlucitoare s)intei sale

preoimi, precum i "n ascunztori ale sama&olnicilor pctoi

poc ii# /a artat doar acolo unde credina puternic i ru$ciunile

rostite cu lacrimi L/au c-emat i unde apariia a era

indispensabil. La ce bun s le enumerm> Prezena Sa vie este

constant resimitde ctre cei cu adevrat alei# de ctre cei ce poart

icoana lui Dumnezeu .n sine* Gndii5vcare au fost ultimele cuvinte pe

care Domnul Cel .nviat i -iu le5a spus celor ce5L urmau: i iatEu cu

voi sunt .n toate zilele# pnla sfritul veacului* Amin@(!atei&6#&'*

Amin sfie o# DoamneB DupScripturi@# aa cum au scris inspiraii

autori ai scripturilor# dupcum au prezis profeii lui Dumnezeu# aa s5a

.ntmplat* A fost scris de profei: cnu vei lsa sufletul meu .n iad si nu

vei da pe un cuvios al Tu svadstricciunea@(Ps &',('* Si iari

este scris i proorocit: S se scoale Dumnezeu i s se risipeasc

vr?maii lui@ 7Ps* 93#(*

Dar pe lng multele proorociri despre .nvierea lui


36/74

.ntmplat dupcum a fost proorocit* Domnul i +ntuitorul vostru a fost

torturat# rstignit# .ngropat mort# dar a treia zi El S5a ridicat din mori plin

de slav*

Iubirea este de ne"n)r!nt, copii "mprteti, Iz&orul su este "n

ceruri, "mpria sa este etern, umbra sa este pe pm!nt si lipsetedin iad# Vai, ce puternic este aceast umbr 5 Dar iubirea

ade&rat , iubirea ce p!lp!ie "n inima eternei paterniti i eternei

)iliaii a lui Dumnezeu, iubirea pe care (ristos a adus/o pe pm!nt /

aceast iubire este atotputernic# atan "mpreun cu p ctoii s/au

bucurat nebunete de moartea lui Mesia# atan i/a primit nebunia

atunci c!nd a pierdut total icoana lui Dumnezeu din el# De unde ar )i

putut el stie 1 Cum ar )i putut el ssimtc!t de atotputernic

este iubirea di&in1 Puterea acestei iubiri este incomparabil,

nemsurat i nemr$init# Pm!ntul ar )i e'plodat dac (ristos nu

s/ar )i ridicat din el# Pm!ntul nu e "n stare s/L in"nuntrul su#

Aceasta este puterea iubirii cereti eterne i ade&rate# .ora iubirii

nu poate )i descris. Cu )ora acestei iubiri arz!nde, "mpratul

cerurilor a &izitat pm!ntul, a suportat toate umilirile si torturile i "n

)inal a "n&iat# Prin )ora sa sunt &indecate in)irmitile, sunt alun$ai

demonii, sunt tratate bolile, sunt linitite )urtunile i "ntrea$a natur

este )orat s se supun# Aceast iubire este "n "ntre$ime )ctoare

de minuni i oriunde apare, "n orice loc si "n orice timp, ea )ace

miracole*

Aceasta este credina copiilor lui Dumnezeu# o# copii .mprteti#copii care au fost adoptai de Dumnezeu prin puterea iubirii lui


37/74

arta milsi vor fi numii binecuvntai*


38/74

VIII

Si S-a nlat la ceruri si

sade de-a dreapta Tatlui"

Cea mai miraculoas persoan a vizitat pmntul si a plecat* Si

toate celelalte legate de El au fost si ele miracole* Si acest miracol s5a

rspndit asupra .ntregii planete Pmnt* Si multe sute de generaii pe

parcursul a nousprezece secole .nc,eiate au vorbit despre acest

vizitator mai mult dect de oricine altcineva .n aceast lume* Cel mai

mare miracol este ctoate aceste generaii au vorbit despre El nu ca de

un fost vizitator# ci i ca despre un contemporan* C,iar si azi# generaianoastrvorbete despre El ca despre un contemporan# la fel de mult ca

despre un mai vec,i vizitator* -enic vec,i si venic contemporan* Este

miracolul niciodatrepetat pe parcursul istoriei omenirii* Personalitatea

acestui vizitator era e$traordinar# incomparabili imposibil de .neles

pentru o fiinterestr* +uli se .ntreabcu uimire: Cine este El > "oi .l

cunoatem i nu5L cunoatem* privim cu luare aminte din deprtare i5

L privim de alturi* Sufletul Su e printre noi# autoritatea Sa e deasupra

noastr* "umele Su ne aduce speran# linite i bucurie* Cine este El >

Acest e$traordinar vizitator al pmntului este mp

ratul .mp

r

iei

cereti prefcut .n om# .n om adevrat* Dup cum .nvierea Sa din

mormnt e conformcu puterile Sale# la fel si .nlarea Sa la ceruri e pe

msura mreiei Sale lesit5am de la Tatl i am venit .n lume1 iari las

lumea si +duc la Tatl@(loan(9# &6* Ce poate fi mai limpede dect

aceasta >

Ce poate fi mai limpede dect faptul c un fiu ar trebui s se

grbeasc s a?ung .napoi la tatl su dup ce a .ndeplinit voina

acestuiaB ;are nu este normal ca un .mprat sse .ntoarc.n .mpria

sa dupce a ieit victorios din razboi > i un semntor sse .ntoarc

acasdupa ce a semnat cmpul su > i un .nvtor sse retrag.n

locuina sa dupce a .mprtit cunotinele sale > i un pstor sse

.ndrepte spre locul de unde a pornit dupce a gsit oaia pierdut> i un

preot sse re.ntoarcdupce a binecuvntat o cas> i un lucrtor s5

i afli odi,na dupce i5a fcut lucrul> i Domnul


39/74

ecioar si puterea lui Dumnezeu# El S5a .nlat .n mod miraculos la

ceruri# prin puterea Sa Divin# .n faa Sfintei Sale +aici si a ucenicilor

Si* nlarea Sa a fost si raional# si mrturisit* A fost logic# bazndu5

se pe cea mai .nalt raiune 5 cea cereasc1 si a fost mrturisit de

martori oculari ce au trecut de bunvoie prin suferine pentru mrturia lor*Au fost muli martori 5 cine ar putea s5i enumere pe toi> Sfntul apostol

si evang,elist +arcu scrie referitor la .nlarea Domnului: Deci Domnul

lisus dupce a vorbit cu ei S5a .nlat la cer si a ezut de5a dreapta lui

Dumnezeu@ 7(9# (2* Sfntul Luca# tmduitorul# ne ofero relatare mai

detaliatasupra acestui eveniment mre# spunnd: Si acestea zicnd#

pe cnd ei priveau S5a .nlat si un nor L5a luat de la oc,ii lor* Si privind

ei pe cnd El mergea la cer# iatdoi brbai au stat lngei .mbrcai .n

,aine albe# care au zis: %rbai galileeni# de ce stai privind la cer >

Acest lisus care S5a .nlat de la voi la cer astfel va si veni precum L5ai

vzut mergnd la cer@ (Fapte (, 25((1 1uca 8&* n timpul acesta

vedem .ngerii lui Dumnezeu# ca si la conceperea si naterea

+ntuitorului# .n timpul postirii de dupbotez# .n timpul agoniei Sale .n

grdina G,etsimani si la .nvierea Sa glorioas* ;tirea cereasca fost

.ntotdeauna lngmpratul su si .ngerii au putut fi vzui de oameni

oricnd mpratul a crezut de cuviin*

Si iari anticul psalmist a vorbit# proorocind: )idicai cpetenii

porile voastre si v ridicai porile cele venice i va intra .mpratul

slavei* Cine este acesta mpratul slavei > Domnul puterilor* Acesta este

.mpratul slavei@(1uca&4# 352* n altparte spune iari: is5a DomnulDomnului +eu: ezi de5a dreapta +ea# pnce voi pune pe vr?maii

Ti aternut picioarelor Tale@ 7Ps* ('2#(* C,iar Domnul# martorul tuturor

martorilor# a prezis propria Sa .nlare la ceruri i mrirea Sa ulterioar*

Si a prezis aceasta .n momentul celei mai mari umiliri# cnd iudeii L5au

scuipat i L5au plmuit .n palatul marelui preot* El a prezis cu aceste

cuvinte sfinte: Si v spun .nc: De acum vei vedea pe iul ;mului

eznd de5a dreapta puterii si venind pe norii cerului@(!atei 8;,911uca

& 92* Ce mrturie mai e necesaroamenilor pe lngaceasta> "ici

un neadevr nu poate fi aflat .n spusele lui +esia# nici privitor la celespuse despre trecut# nici la cele prezise pentru viitor*

Totui e$ist mai multe mrturii confirmate de sngele martirilor#

pentru ca sufletele voastre s fie si mai bine .ndestulate cu adevr*

Sfntul Petru mrturisete referitor la


40/74

picioarele Lui@(6fesl# &'5&&16vrei( &1Col4#(* 0n martor similar al

acestora este si Sfntul Stefan# ar,idiacon si martir: ar tefan fiind plin

de Du, Sfnt si privind la cer a vzut slava lui Dumnezeu i pe lisus

stnd de5a dreapta lui Dumnezeu* i a zis: at# vd cerurile desc,ise i

pe fiul ;mului stnd de5a dreapta lui Dumnezeu@ (Fapte :,88589* SiSfntul Andrei al Constantinopolului a vzut pe Domnul .n slav.n ceruri*

Si la fel li s5a .ntmplat multor altor sfini# .n special martiri# crora

Domnul li s5a artat pentru ca ei spoatsuporta torturile*

Si aa +esia si +ntuitorul nostru# 0nul si 0nicul# s5a ridicat la

ceruri dupce coborse ca -izitator* El S5a .nlat la .mpria Sa de

origine# eterni nemuritoare# unde a pregtit cte un loc pentru cei din

cealalt.mprie a Sa care l urmeaz# cei ce formeaz%iserica Sa de

pe pmnt*

De aceea# aleilor# nu ateptai un alt mesia care s vin# s

fondeze o .mprie pmnteascpentru voi si care sdomneascca

.mprat al pmntului* 0n astfel de mesia este ateptat de ctre

necredincioi# de ctre nealesi# care au .ntunecat icoana lui Dumnezeu

din ei* Aceti nefericii nu tiu cun astfel de mesia nu este adevratul

+esia# ci unul fals* Cci orict de mreai de durabilar fi o .mprie

pmnteasc# .n cele din urmaceasta va a?unge la sfrit la fel ca toate

celelalte# supuse lumii si timpului* Si o datcu sfritul vine necazul i

plngerea*

;are ar putea o astfel de domnie saducsatisfacie sufletelor i

pace inimilor voastre > Ar putea un astfel de mesia sfie cel dupcaretn?ete inima voastr>%nicul i ade&ratul Mesia a spus0 "mpria

Mea nu este din lumea aceasta+ loan 67, 89:# Ade&ratul Mesia este

mai presus de toate i mai minunat dec!t orice cerin a oamenilor2

i mai mult de at!t, El este mai )rumos si mai corect dec!t orice

dorin, "mpria a se "ntinde "n a)ara timpului, "n a)ara celor

sc-imbtoare si trectoare# Ea este "mpria &enic , nes)!rit i

nemuritoare#

E'ist un sin$ur Mesia de acest )el / Domnul nostru lisus

(ristos, %nul/Nscut, .iu al lui Dumnezeu, Imprat i &izitatornscut pe pm!nt din cea mai ne&ino&at )ecioar, Maria, rsti$nit

pentru noi "n timpul lui Poniu Pilat, Cel ce a ptimit, a )ost "n$ropat,

a "n&iat i /a ridicat la ceruri, unde st cu mrire de/a dreapta lui

Dumnezeu ;atl# Aceasta este credina s)inilor, credina celor ce s/

au biruit pe ei si i/au )cut $!ndul si inima s se "nale spre cerurile

str lucitoare# Cu a4utorul acestei credine ei si/au "n&ins patimile si

si/au )cut $!ndul si inima s se "nale spre ceruri i au de&enit

s)ini# Ei sunt rodul acestei credine, cel mai sntos rod &zut

&reodatde pm!nt# Des)r!naii care/i t!rsc $!ndul si inima prinpra) nu pot accepta aceast credin# Doar cei ce se "n)r!neaz si se


41/74

stp!nesc se apropie de "nlimile cereti# Cei pentru care

ru$ ciunea este o dulce des)tare a acestei credine# Cei ce o)er

milostenie i iertare celor czui sunt mulumii de aceast credin.

Ei se $!ndesc ne"ncetat la temuta *udecat2 de aceea *udecata nu

&a )i de temut pentru ei# Ei &or )i numii copii ai lui Dumnezeu, copii"mprteti# Ei &or domni "ntru &ecie "mpreun cu Domnul "nlat i

se &or "nclzi la inima iubirii &enice a paternitii lui Dumnezeu#

"u este oare aceasta i credina voastr# purttorilor de Aceasta s fie i credina

copiilor votri# din generaie .n generaie* Aceasta este credina ortodo$

salvatoare# ce nu a fost ruinat niciodat# adnc precum adncul

mormntului si .naltca .naltul cerului* Ea predicpocina i purificarea*

Ea este acceptat i pstrat de ctre oamenii cu adevrat alei# de

ctre cei ce poarticoana lui Dumnezeu .n ei* n iua udecii lor vor fi

miluii si ei vor fi numii binecuvntai*


42/74

I.

Si iari a sie cu sla,

s/udece iii si morii,a Crui mprie nu a aea sf!rit"

-i se cere vigilen 5 si vigilena este alert# stare de veg,e si

ateptare* -eg,erea asupra propriei persoane# asupra gndurilor#

dorinelor si faptelor tale 5 acesta este regula strict a credinei tale*

Alerta ascute vederea spiritual# pentru ca aceasta s poat vedea i

distinge binele de ru si spoatti cine intr.n inima i gndurile tale*

-eg,ind se poate respinge un duman si accepta un prieten*Ateptarea"ntrete dra$ostea si contiina curat.Cui .i este adresataceast

ateptare> Celui ubit# celui Preaiubit# celui a crui dragoste v5a adus pe

voi pe aceast lume si a crui dragoste v va .ntmpina pe cealalt

lume* Si iat# El a promis svin* Si sufletele oamenilor tremur.n faa

acestei promisiuni ca dragostea ce tremur.n ateptarea iubitului*

Aceastateptare .ntrete dragostea i contiina curat* Drept

aceea priveg,eai# c nu tii ziua nici ceasul cnd vine iul ;mului@

(!atei&8# (4* Acestea sunt cuvintele Sale# cuvinte ce vprevin* Snu

fii ca cele cinci fecioare ne.nelepte# care .n nebgarea lor de seamaufost luate prin surprindere i alungate* El vine 5rmnei tre?i i veg,eaiB

El a venit odat1 va veni iari* Prima oar# El a venit cu umilin* A

doua oar# El va veni cu mrire* Prima oarEl a venit ca )scumprtor

al lumii1 a doua oarEl va veni ca udector al acesteia* Diferena dintre

prima i a doua venire a Sa este foarte mare* Cnd a venit prima oarEl

a petrecut treizeci i trei de ani pe pmnt* A doua venire a Sa va dura

foarte puin: cci precum fulgerul iese de la rsrit i se aratpnla

apus# aa va fi i venirea iului ;mului@(!atei 89,&3* Astfel# a doua

venire a Domnului va fi neateptat5 i la fel de bruscprecum fulgerul*

Din aceastcauzEl i5a prevenit pe toi: Priveg,eai deci# cnu tii .n

care zi vine Domnul nostru@(!atei &* Prima oarEl a venit ca un

semntor i a uurat suferina* A doua oarEl va veni ca un culegtor

iute* i dupcum culegerea viei este o muncscurt.n comparaie cu

multele munci ce sunt cerute# de la plantat pnla strngerea recoltei#

aa va fi si cea de5a doua venire a Sa .n comparaie cu prima 5 scurtsi

repede* -ai# ct de neateptatva fi ea B

De aceea vi se cere vigilen si alertare a sufletului# veg,ere si

ateptare*

Si a doua venire a Domnului va fi plinde slav# scldat.ntr5oluminde o slavnemaivzut* Atunci se va arta pe cer semnul iului


43/74

;mului si vor plnge toate neamurile pmntului si vor vedea pe iul

;mului venind pe norii cerului cu putere si cu slavmult@(!atei 4'*

ntr5adevr# venirea Sa va fi demnde mpratul .mprailor# .naintea Sa#

.n spatele Su si .n ?urul Su vor trmbia cete .ngereti* Sunet de

trmbiva rsuna din goarnele .ngerilor si foc si parva iei din ele* Siva trimite pe .ngerii Si# cu sunet mare de trmbi# si vor aduna pe cei

alei ai Lui din cele patru vnturi# de la marginile cerurilor pn la

celelalte margini@(!atei(*

Aa descrie Domnul a doua venire a Sa si proorocul Su

clarvztor# pe care nici iudeii nu5l pot contrazice# o descrie astfel:

Tronul Su# flcri de foc1 roile lui# foc arztor* 0n ru de foc se vrsa si

ieea din el1 mii de mii .l slu?eau si miriade de miriade stteau .naintea

luiB udectorul S5a aezat si crile au fost desc,ise@(Dan :,25('*

Aa a descris5o marele i clarvztorul Su prooroc# pe care nici

iudeii nu5l pot contrazice* Si Sfntul Su Apostol o descrie astfel: Drept

este .naintea lui Dumnezeu s rsplteasc cu necaz celor ce v

nec?esc pe voi* ar vou celor nec?ii# s v dea odi,n# i nou# la

artarea Domnului lisus din cer# cu .ngerii puterii Sale .n vpaie de foc#

osndind pe cei ce nu se supun Evang,eliei Domnului nostru lisus* Ei

vor lua ca pedeapspieirea venicde la faa Domnului i de la slava

puterii Lui# cnd va veni s se preamreasc .ntru sfinii Si i s fie

privit cu uimire de ctre toi cei ce au crezut@("" Tesl# 95('*

-enirea udectorului va fi neateptati va fi .n putere i slav*

Si udecata Sa va fi aa cum el .nsui a prezis5o si a descris5o@(!atei&8# 4( i urm** El va .mpri toi oamenii# la dreapta i la stnga Sa# aa

cum pstorul separ oile de capre* Celor din dreapta Sa dreptul

udector le va spune: -enii# binecuvntaii Tatlui +eu# motenii

.mpria cea pregtit vou de la .ntemeierea lumii@* ar celor din

stnga Sa le va spune: Ducei5vde la +ine# blestemailor# .n focul cel

venic care este gtit diavolului si .ngerilor lui@*Criteriul dup care El &a

4udeca &a )i simplu si clar# El "i &a in&ita pe primii la &ia &enic si

binecu&!ntare2 Cci &a zice El, )lm!nd am )ost i Mi/ai dat s

mn!nc2 "nsetat am )ost i Mi/ai dat s beau2 strin am )ost si M/aiprimit, $ol am )ost si M/ai "mbrcat2 bolna& am )ost si M/ai

cercetat2 "n temni am )ost i ai &enit la Mine+# Atunci c!nd drepii

"l &or "ntreba c!nd L/au &zut ei la ne&oie i L/au a4utat, dreptul

*udector &a rspunde0 Ade&rat zic &ou, "ntruc!t ai )cut unuia

dintre aceti )rai ai Mei prea mici, Mie Mi le/ai )cut+# #

Iar pe ceilali, care &or sta "n st!n$a a, dreptul *udector "i &a

trimite la c-inurile &enice, "n )ocul pre$tit pentru dia&ol si "n$erii

si# Atunci c!nd acetia Il &or "ntreba c!nd L/au &zut &reodat,

czut la ne&oie, ca s/L a4ute, dreptul *udector &a rspunde0Ade&rat zic &ou0 "ntruc!t nu ai )cut unuia dintre aceti prea


44/74

mici, nici Mie nu Mi/ai )cut+#

Cercetai, aleilor, i vedei cum Domnul .ristos se

identificpe 0ine cu cei ce ptimesc *n lume 6l *i numete cu

milostivire fraii 0i mai mici i refuza vreodat s dai pine

frailor lui .ristos 5 0tii dar coricine refuzsle-o dea lor,refuzso dea 1ui 1a udecatacestea vor fi descoperitei 6l

va judeca cu dreptate

Si cnd se va sfri udecata# va .ncepe pentru cei drepi o domnie

nesfriti venic* Atunci cei drepi vor strluci ca soarele .n .mpria

Tatlui lor(!atei(4#4* Toate celelalte .mprii vor fi drmate i orice

altstpnire i putere se va risipi ca ceaa .n faa soarelui1 va rmne

doar .mpria Sa# fr,otare sau teritorii .nvecinate* Dupcum c,iar si

proorocul# pe care pni iudeii .l recunosc# a prezis si a vzut .ntr5o

viziune: Stpnirea Lui este venic# stpnire care nu va trece# iar

.mpria Lui nu va fi nimicitniciodat@(Dan :,(* Si .mpria Sa va

fi mai durabildect .nsui cerul vzut si pmntul1 cci scris este c

cerul si pmntul vor trece# iar .mpria Sa va rmne(Fapte&(#(*

Cu o astfel de rspndire de lumin# cu astfel de putere i mrire

va lua sfrit drama divino5umance a .nceput .ntr5o peterrece din

%et,leem* Astfel va creste si se va .nla gruntele de mutar(!atei(4#

4(54& i se va transforma .n pomul vieii# care va cuprinde .ntreaga lume

vzuti nevzut.De aceea, lsai su)letele &oastre s se bucure, o,

drepilor, dac"n aceast &ia ptimii ce&a "n numele lui lisus sausuportai umilire pentru *udecata a#

Fiecare zi de suferin, necaz i umilire v va aduce

veacuri i veacuri de fericire, cci voi vei fi rspltii cu

cetenia *n2ereasc *n *mpria 0a Cine se aseamn lui

lisus *n suferin se va arta 1uii *n slav


45/74

care a murit "n a$onie mare pe


46/74

.

Si ntru Du#ul Sf!nt,

Domnul de iatctorul,Care de la Tatl purcede0

Cel ce mpreun

cu Tatl si cu iul

este nc#inat si slit,

Care a 'rit prin prooroci"

Cnd un cltor vede o lumin .n noapte# el se bucur* Si .i

.ndreaptpaii ctre lumin# fra se .ntreba ce fel de foc este acela cearde .n deprtare* Cu ct se apropie# cu att el .ncepe s5si pun

aceast.ntrebare*

Credina cretini-a apropiat pe oameni de lumina venic

a *ndumnezeirii Din aceast cauz cretinii *i pun attea

*ntrebri *n le2turcu aceastmisterioasi fascinantlumin

- pentru cei s-au apropiat foarte mult de ea Cei ce sunt mai

departe de aceastlumin*i

pun mai puine .ntrebri despre ea* Semiii se mircum iafetiii pot crede

.n trei dumnezei*7 Conform tradiiei popoarelor semite din Asia +i?locie#

evreii si arabii sunt descendeni ai fiului lui "oe# Sem# pe cnd iafeii

7indo5europenii sunt descendeni ai fiului mai mic al lui "oe# lafet* De

aici episcopul "icolae menioneaz .n mod retoric acuzaia adus

cretinilor# care cred .n Sfnta Treime# de ctre iudei si musulmani

7n*trad*

Cine crede .n trei dumnezei > Este oare posibil ca popoarele

cretine care au curat attea continente si insule de politeism s

cread.n trei dumnezei >

Spunei5le cvoi nu credei .n trei dumnezei# ci .n unul# DumnezeulCel 0nic# -iu i Adevrat# dar c+esia al vostru a adus att de aproape

lumina etern# .nct voi distingei trei flcri* ;rei )lcri eterne / un

sin$ur )oc# ;rei maiesti / un sin$ur "mprat# ;rei miracole /un

sin$ur mister# ;rei ipostasuri / o sin$ur .iin# ;rei persoane / un

sin$ur Dumnezeu# Marele nume0 )!nta ;reime# )!nta ;reime "n

%nul# ;atl, .iul i Du-ul )!nt, "ntotdeauna si pentru totdeauna un

sin$ur Dumnezeu#

La picioarele acestui mister dttor de &ia, sera)imi i

-eru&imi "i acoper )eele s)inte, cu team sacr, cu a&!nt di&in,"ntr/o &enic beie de dulcea ine)abil. i nenumratele cete


47/74

"n$ereti adunate "n ceruri intoneaz imnuri, cu un tremur uor

sl&ind mreia Dumnezeului %nic, Dumnezeului Viu0 )!nt, )!nt,

)!nt este Domnul a&aot5+#

P!n i mreul soare de pe bolta cereasc reprezint o

trinitate "n unitate0 o mas de )oc, lumin si cldur / toate acestetrei elemente nedesprite "ntre ele )ormeaz un sin$ur soare#

.iecare atom de pe pm!nt reprezint si el o tri/unime# P!n si

su)letul omului / icoana Dumnezeului treimic / este compus din trei

puteri de baz in&izibile0 a)ectul, intelectul i &oina# i toate

acestea nu "mpart su)letul "n trei su)lete# u)letul este unul i

rm!ne unul2 puterile sale sunt trei i rm!n trei, "n unitate#

Dar lumea nu a cunoscut dumnezeirea i Sfnta Treime prin

aceste ilustrri# umbre i simboluri ale naturii* Ea a a?uns la aceast

cunoatere prin revelare cereasc* Domnul lisus


48/74

((#(4* Acesta este cel mai mare dar pe care Dumnezeu .l ofer

oamenilor* Cciatunci c!nd d Du-ul )!nt, de )apt El e d pe ine*

E$istoare vreun dar mai mare ca acesta > E$istoare o dragoste

mai adncdect aceasta >

Cum S5a artat Du,ul Sfnt credincioilor > +ai .nti ca ardoare .ninim* Aceasta apare .n timpul rugciunilor .nflcrate# uneori ca o

cldurputernic.n tot corpul* Proorocul eremia aduce mrturie clarsi

adevrat .n acest sens# pentru c El mrturisete din proprie

e$perien* eremia a avut de suferit multbat?ocuri multe .ncercri

pncnd cuitul i5a a?uns la os: Dar iatera .n inima mea ceva ca un

fel de foc aprins# .nc,is .n oasele mele# i eu msileam s5L .nfrnez si

n5am putut@ (loan &'#2* Att de irezistibil este Sfntul Du, al lui

Dumnezeu .ntr5o inimcurat.n care a intrat*

+ai mult dect att# Du,ul Sfnt s5a .nfiat ca o voce* Sfinii

prooroci si apostoli mrturisesc adesea auzul acestei voci mistice si

totui clare a lui Dumnezeu* Auzi# dar nu vezi cine vorbete*

+ai mult dect att# Du,ul lui Dumnezeu S5a artat sub formde

porumbel* Aceasta s5a .ntmplat la botezul Domnului


49/74

aceastiubire nelimitata fost trimis c,iar i un al doilea +ngietor*

n plus# Domnul lisus Cum dar ai

putea .nelege misterul etern al nenscutului Tat* Cum ai putea

.nelege conceperea iului si purcederea de la Du,ul Sfnt> iii

oamenilor nu au fost niciodat.n stare sptrundun adevr oarecare

despre Dumnezeul Prea.nalt# dacacesta nu le5a fost revelat lor de ctre

Prea.naltul i nu l5au ptruns nici mai mult i nici mai puin# ci att ct le5

a fost revelat el lor*"e5a fost revelat faptul c Sfntul Du, nu este o creaie a lui

Dumnezeu ci Dumnezeu*El este Domnul, Dttorul de &ia, a c rui

prezen creeaz &ia , d trie, o)er "nelepciune i produce

bucurie#El purcede venic de la eternul Tat* El este din aceeai esen

cu Tatl# din aceeai esen cu iul 5 de aceeai esen# de aceeai

putere i de aceeai mrire* El difer doar .n privina persoanei* 0n

ipostas deosebit .l distinge de Tatl i de iul* Dar Lui i se cuvine aceeai

.nc,inare i aceeai slav.)inii prooroci au &orbit prin El# "n simpli

pescari El a picurat "nelepciunea cerurilor# Brba ilor si )emeilor,celor neputincioi / martirizai pentru (ristos / El le d putere de

biruin, mai tare dec!t moartea#

Sfntul Du,# Dttorul de via# care purcede de la Tatl este

Dumnezeu Adevrat din Dumnezeu Adevrat* El s5a descoperit i a

lucrat* El se reveleaz i lucreaz .n continuare* Cei crora El li se

reveleazi pe cei prin care El lucreaz.l cunosc* Ei nu cunosc esena

Sa1 ei .l cunosc prin revelare i lucrare*

Credina .n Sfntul Du, al lui Dumnezeu nu se bazeaz pe

presupuneri# pe ipostaze gndite# ci pe realitatea revelat# e$periatimrturisit*


50/74

Oricine dorete s de&in martor &iu al acestei realiti trebuie

s )ac e)orturi pentru a/i cura inima de pcat si a o tm!ia cu

ru$ ciune, "nainte de a pipi orice mister di&in#i Sfntul Du, Se va

revela lui# Du,ul Adevrului si al vieii# Du,ul .nelepciunii si ericirii#

Du,ul Libertii i al Adopiei* Si acest Du, Sfnt va depune mrturieprivitor la adevrul tuturor descoperirilor lui


51/74


52/74

.I

Intru una, sf!nt, soborniceasc

si apostoleasc1iseric"

Cltori# avei gri?de arcB Arunci cnd a venit potopul# "oe a fost

salvat .ntr5o arcsigur* Potopul nebuniei si pcatului continufrde

.ncetare* Din aceastcauzubitorul de oameni a construit arca salvrii*

Cerei5 arca Sa si .n curnd vei intra .n ea*

"u v lsai .nelai de mulimea diferitelor nave# decorate i

.mpodobite pe dinafar# .ntrebai de puterea motorului i de .ndemnarea

cpitanului* Cel mai puternic motor i cel mai .ndemnatic crmaci se pot

gsi pe arca lui


53/74

aceasta > Totul a fost prevzut i proorocit# precum un crmaci cu

e$perienprevede i spune cltorilor despre furtunile i pericolele ce5i

ateapt* Cci trebuie sfie .ntre voi i eresuri# spune Apostolul# ca s

iasla lumincei lmurii@(" Cor &&, &)Dacun grup de pasageri de

la bordul arcei i5ar scobi o luntre pentru ei i ar cobor. .n mare snavig,eze singuri# v5ai .ntrista# bine.neles* i aa i ar trebui* E$emplul

lor# un e$emplu de aruncare fr speran i .ncpnat .n braele

pericolului# .ntrete credina voastr.ntr5una si unica arcde salvare*

Biserica este numit s)!nt.E limpede pentru voi de ce ea este

numit sfnt* +ai .nti pentru c bazele ei au fost puse de Sfntul

Sfinilor* Apoi# pentru c Domnul a transformat5o# a rscumprat5o# a

purificat5o i a .ntrit5o cu propriul Su snge sfnt i prea pur* n al

treilea rnd# deoarece c,iar de la .nceput Sfntul Du, al lui Dumnezeu a

.ndrumat5o# a inspirat5o# a adus5o la via# .n al patrulea rnd# pentru c

toi membrii si sunt numii sfinii# desprii de orice nesfinenie din

aceastlume .n care ei cresc i prin care cltoresc# .n al cincilea rnd#

deoarece sfintele ceruri le sunt rezervate ca locuin# .n al aselea rnd#

pentru c.n ea sunt mi?loacele date de Dumnezeu prin care oamenii se

sfinesc i se pregtesc pentru viaa cereasc* Din aceast cauz

%iserica este numitsfnt*

n plus#Biserica este numit soborniceasc =uni&ersal:#De ce

aceasta > +ai .nti# pentru cea .i unete .n Dumnezeul viu pe copiii.ntregului pmnt# ai tuturor neamurilor# ai tuturor limbilor* Ea nu se

adreseaz unei singure rase# nici unui singur neam# nici unei singure

naiuni* Precum omul care st la rscrucea drumului i .i invit pe toi

cltorii la petrecerea .mpratului(!atei 88, ),aa face i %iserica* La

fel face i sfnta i universala %iseric# .i inviti .i unete pe toi fiii si

fiicele oamenilor# spre mntuire* Si nu refuzpe nimeni# dintre cei ce nu

o resping pe ea i# .n consecin# pe fiecare* Aceasta este diferena

dintre atotprimitoarea %iseric a "oului Testament i %iserica

pregtitoare din -ec,iul Testament# care se limita la un singur popor*Si %iserica mai este numituniversalpentru cea include i pe

cei vii si pe cei adormii* Cei ce au adormit .ntru Domnul sunt# .n aceeai

msur# membri ai si# ca i cei ce .nctriesc pe pmnt* Drumeii pe

care arca salvrii i5a transportat pe pmntul cel nou# .n .mpria ve5

nic# precum i cei ce sunt transportai astzi sau cei ce vor fi

transportai mine 5 toi sunt membri ai unei sfinte %iserici universale*

4iserica, deci, este numit universal pentru c ea nu cunoate

limite le2ate de ras, limb, spaiu, timp sau moarte

Pe ln2acestea, 4iserica este universalatt prin *nvtura, cti prin structura sa


54/74


55/74

armonie i fericii, ei mi2reaz ca un stol de psri ctre re2iuni mai

calde - ctre *mpria luminii divinei cldurii Tatlui



56/74

.II

rturisesc un botez spre iertarea pcatelor"

Apa spal* Ce spal apa > Ea spal transpiraia si praful de pe

piele* Acele mici particule de impuriti pe care corpul le secret

transpirnd# apa le spal* Si orice particulnesemnificativde praf din

aceastlume ce se asazpe piele# apa o poate .ndeprta*

Dar apa nu e .n stare s .nlture toat murdria# resturile si

putreziciunea ce se adun.n interiorul corpului* Apa este neputincioas

.n faa acestei murdrii interioare# ce apare si rmne .n corp* Aceast

murdrie vine de la praful duntor si nesntos pe care oamenii .l

in,aleazde parcar fi ,ran*

Si dacapa este neputincioas.n faa acestei impuriti materiale#

cu att mai mult ea este neputincioas .n faa impuritii ascunse .n

adncul sufletului*

Este clar capa nu spalsufletul* Ea curaerul i solul# poate s

spele acopermntul vieuitoarelor# inclusiv pielea omului* Efectele sale

sunt enorme1 serviciul su este nepreuit* Dar ea nu poate .nltura

necuria slinoasa sufletului omenesc* udeii .i splau .n mod constant

pielea cu ap* Dar apa nu a putut niciodatsse atingde necurenia

sufletului lor* Si impuritatea interioar s5a acumulat .n ei# .ntr5o aamsur.nct dintr5o datea a rbufnit si s5a revrsat peste preacuratul

Domn lisus


57/74

ua prin care oamenii intr "n Biserica lui (ristos# Ei nu intr de

dou sau de trei ori, ci o sin$ur dat # Adic, e'ist un sin$ur botez,

"n )intele cripturi ale lui Dumnezeu acest )apt este accentuat "n

mod special prin cu&intele0 %n domn, o credin, un botez+ 2fes%

>, ?:# De aceea e&itai pe cei ce & spun c o persoan are ne&oie demai multe ori de un botez#

Prin botez# cea mai ruinoas fapt cu care au fost pngrii

strmoii neamului nostru i care s5a transmis urmailor ca o motenire

este .ndeprtat de pe icoana lui Dumnezeu din noi* Aceast pecete

demonic de pe sufletul nostru# .ntunecat i respingtoare ca .nsui

iadul# poate fi .ndeprtatdoar prin botezul adevrat*

n consecin# botezul marc,eaz moartea pctosului# a omului

vec,i si naterea omului nou din noi# frpcat* i Sfintele Scripturi ale

lui Dumnezeu confirmacest fapt: Au nu tii ctoi ci .n


58/74

adevratul i completul botez 5 botezul unic ce nu poate fi repetat .n

cazul aceleiai persoane*

n timpul nopii# "icodim# un conductor al iudeilor# a venit la


59/74

"ntotdeauna comoara i podoaba Ortodo'iei#

Au fost c,iar i pgni care nu au fost botezai cu apsi cu Du,# ci

doar cu sngele martiriului* i botezul lor este acceptat ca valid i

canonic* %otezul lor e considerat c,iar mai de predect botezul nostru

obinuit* Ei nu au avut timp s fie botezai cu ap i cu Du,* iindpgni# ei erau orbi sufletete# dar brusc au .nceput s vad i L5au

recunoscut pe


60/74

bolnav si5i aduce sufletul la spitalul@ numit %iseric.i o datintrat *n

acest spital@ prin botez ca printr-o u, sufletul 2sete aici, *nuntru, tot

de ce are nevoie pentru a fi sntos ici 2sete mrturisirea i

penitena, care trateaz orice ran sufleteasc $sete 0fnta

"mprtanie, hranpentru suflet, din trupuli sn2ele lui .ristos ici el2sete 0fntul !aslu - cerere adresatprin ru2ciune 0fntului Duh de

a *ntrii de a milui templul care este corpul omenesc, precumi slbitul

slluitor al acestui templu, sufletul omenescAici el 'sete sf!nta

tain a Cstoriei -un miracol al celei mai nelepte or'anizri a lui

Dumnezeu% ici el 2sete binecuvntarea preotului, *n continuitatea

misiunii i puterii apostolice ici el 2sete toate celelalte leacuri prin

care atotputernicul Duh al lui Dumnezeu trateaz, consoleaz, mn2ie

i *nalsufletele credincioilor

Aceasta este credina celor c,ibzuii i .nelepi* "ec,ibzuiii i cei

slabi la minte o acceptfrtragere de inim* "ecunoscndu5i propria

nimicnicie# ei nu simt nevoia unui a?utor de la Dumnezeu* Dar c,ibzuiii

cerceteaz cu gri? propria lor slbiciune i slbiciunea tuturor celor

nscui pe pmnt* Si cercetndu5se pe sine si pe ceilali# ei au a?uns s

cunoascfaptul cnecurenia sufletului omenesc nu poate fi curat

cu ap1 si nici cu vreun alt element al naturii frputerea Sfntului Du, al

lui Dumnezeu* De aceea ei cer cu umilina?utorul lui Dumnezeu* Si# .n

.nelepciunea lor# ei profit de toate balsamurile pentru suflet care se

gsesc .n spitalul di&in care e )!nta Biseric# .ntorcnd spatele

umbrelor i iluziilor acestei lumi# ei se .ncred .n voina Celui Prea.nalt* i.i .ndreapt# fr de .ncetare# privirea ctre lumina etern* Ei tiu c

sunt pelerini i c pelerina?ul lor .n curnd va lua sfrit* De aceea ei

.nainteazfericii din ce .n ce mai mult* i .i a?utbinevoitori pe tovarii

lor# pe fraii i surorile lor# ca si cum ar fi cu toii copii .mprteti ce se

.ntorc la domeniul .mprtesc al Tatlui lor din cer*



61/74

.III

Atept nierea morilor"

0n stol de psri 5 ce privelite .ncnttoareB ; singurpasre nu

lasniciodatimpresia unei frumusei att de copleitoare precum o face

un stol .ntreg* "ici un stol de psri care se odi,nete pe pmnt nu este

la fel de frumos ca un stol .n zbor# ce zboartot mai sus i mai compact*

maginai5vun milion de psri dintr5o singurspecie* maginai5

vctoate sunt roii* Si cele coboar# se aazpe sol i rmn acolo*

0n alt milion coboar# se aazi rmne* i iari un altul i altul# i

aa secole i secole de5a rndul* Stoluri nenumrate# miliarde# frde

capt# de psri* )mnnd pe pmnt# .i sc,imbculoarea .n diverse

nuane* 0nele devin rou .nc,is# altele negre# pestrie sau albe*

i imaginai5vcaceste stoluri nenumrate# de parcar primi un

ordin de la cineva# s5ar ridica toate odat.n aer i ar .ncepe szboare*

Ce privelite mreaB Cele mai multe sunt psrile albe si stolurile lor

dense zvcnesc .n fa* Dupele urmeazpasrile pestrie# apoi vin cele

roii si# .n cele din urm# cele negre* Psrile albe zboariute si vioi# iar

cele ce urmeazdupele cu ct sunt mai .n spate# cu att zboarmai

ne.ndemnatic i frpoft* Soarele va fi acoperit cu totul# iar deasupra

pmntului se va lsa .ntunericul nopii*

;# frailor i surorilor# acesta nu este doar un vis si o imagine*)ealitatea va depi orice vis si orice imaginaie a omului*

ntr5o noapte .nstelat# Dumnezeu l5a scos pe dreptul i

credinciosul Avraam afarsi i5a zis: a uit5te la cer i numrstelele#

dac poi s le numeriB@ Avraam# cuprins de team i consternare# a

privit* Atunci Dumnezeu i5a zis: Att de muli vor fi urmaii tiB@ (Fac

(8#8* Si la vremea aceea Avraam era btrn i frcopii* Si5a .ndeplinit

Dumnezeu promisiunea >

Pnastzi miliarde frcapt de suflete umane au cobort i s5

au aezat pe pmnt# .mbrcate toate .n carne i snge ca .ntr5unvemnt purpuriu* Aa a binevoit Dumnezeu* +iliarde frcapt# i totui

.n momentul .n care Dumnezeu a promis aceasta Avraam nu avea nici

un copilB +iliarde frcapt* Sunt oare mai multe stele pe cer >

Sara a rs .n inima ei cnd a auzit promisiunea lui Dumnezeu c.n

curnd va nate un fiu*

Soia lui Avraam a zis: Dupce am a?uns btrns5mi mai fie

mie a zburda > ar stpnul meu e un moneagB@ Atunci Domnul a zis lui

Avraam: Pentru ce a rs Sara > *** Este la Dumnezeu vreun lucru cu

neputin >@ i .ntr5ade5vr# Dumnezeu nu s5a dat .napoi de la cele

promise* El i5a inut promisiunea* 0rmaii drepi ai lui Avraam au


62/74

.mbogit .n plan spiritual poporul cretin* i probabil s5au .nmulit#

depind numrul stelelor de pe cer*

Aceasta a fost promisiunea lui Dumnezeu# legat de coborrea

sufletelor pe pmnt* ; promisiune mreasi minunat# egalatdoar de

o alt promisiune a lui Dumnezeu i anume .nlarea sufletelor de pepmnt i .nvierea din mori* Dumnezeu# prin Domnul


63/74

pociete i se .ntoarce la

n Capernaum# acea cetate a necredincioilor care a disprut de pe

faa pmntului din cauza lipsei de credin 5 .n aceast cetate puin

credincioii iudei .i puneau Domnului o .ntrebare dupalta* n cele din

urm# Domnul a zis: Amin# amin griesc vou* Cel ce mnnctrupul

+eu i bea sngele +eu are viavenici Eu .l voi .nvia .n ziua cea de

apoi@(loan ;,8458* n faa templului lui Solomon care a fost ras de pe

faa pmntului# fiind pngrit de necredin# Domnul a spus: -ine

ceasul# si acum este# cnd morii vor auzi glasul iului lui Dumnezeu*** Sivor iei: cei ce au fcut cele bune spre .nvierea vieii# iar cei ce au fcut


64/74

cele rele spre .nvierea osndei@(loan ',&85&2* Celor ce clatindin cap

spunnd ce greu le vine lor s cread# spunei5le: Este la Dumnezeu

vreun lucru cu neputin>@*

n plus# lisus a mai fcut si alte multe afirmaii despre .nvierea

morilor* Si pentru a nu lsa loc pentru .ndoial# El a confirmat cele spusede El prin fapte* El a .nviat pe fiica moarta lui lair# pe un conductor al

sinagogii iudeilor* Domnul a luat mna ei rece si moart .n a Sa i a

spus: Copil# ie zic# scoal5teB@* Si fetia moarta revenit viai s5a

ridicat(!atei2#&81!arcu8#(*

Si iari# Domnul a .nviat pe fiul vduvei lui "ain* A?ungnd .n acel

ora.mpreuncu discipolii Si# El a .ntlnit o procesiune funerari a

vzut o vduv bocindu5i cu disperare unicul fiu* +ai .nti# El s5a

apropiat de mam consolnd5o cu cuvintele: "u mai plngeB@* Apoi

apropiindu5se# s5a atins de racli a rostit: Tnrule# ie zic# scoal5teB@#

i tnrul a .nviat i s5a ridicat* i lisus l5a dat mamei sale@(1uca3#(&5

(8*

+ai apoi# Domnul l5a .nviat i pe Lazr .n %etania* Patru zile a stat

el .n mormnt* Surorile sale .l plngeau* i toate rudele sale .l plngeau*

Pn i Domnul a .nceput s plng* i lisus a strigat: Lazre# vino

afarB@* i mortul a ieit la lumin@ (loan ((* i Domnul l5a lsat s

meargla surorile lui*

Pe cine a mai .nviat Domnul > Pe Sine* El a .nviat din mormnt a

treia zi dup ce a murit# aa precum a proorocit* i vznd c este

Domnul s5au bucurat ucenicii@(loan&'#&'* Ce suflet omenesc .nsetat devia nu s5ar bucura de Domnul > nviatul care .nviazB Aa

atotputernicul Domn lisus a confirmat cuvintele Sale i promisiunea sa

privind .nvierea celor ce sunt mori*

Sfinii Apostoli au fcut din .nvierea din mori a lui +esia temelia

predicrii Evang,eliei* i toat sperana lor personal i tot cura?ul lor

neclintit .n faa morii i5a e$tras putere i ,ran din acest eveniment

slvit* 0nii dintre ei# care la .nceput persecutau %iserica lui


65/74

de crezut@# rspundei5i: Este oare la Dumnezeu vreun lucru cu

neputin>@*

Demult# .n timpuri strvec,i# un prooroc a vzut i a proorocit c

cei care dorm .n rna pmntului se vor detepta# unii pentru viaa

venic# iar alii spre ocari spre scrbvenic(Dan( &*Totui# un alt prooroc# mai .nainte# a privit i a vzut .ntr5o viziune o

vale .ntinsplinpnpeste margini cu oasele uscate ale morilor* i el

a privit i a vzut cum la glasul Domnului s5a fcut cutremur mare i

oasele uscate au .nceput sse adune i sse aeze* i privind# el a

vzut cum oasele au .nceput sse acopere cu carne i sse .mbrace cu

piele* i Dumnezeu a poruncit i du,ul vieii a intrat .n ele* Si proorocul a

vzut cum corpurile omeneti au prins via si se scul .n picioare o

foarte mare otire@(lez43*

Acestea sunt viziunile si proorocirile drepilor profei ai lui

Dumnezeu* )ealizarea acestor viziuni i .ndeplinirea acestor proorociri a

venit de la


66/74

ruinat* Cu adevrat# aceasta este credina poporului ales# a celor ce

poarticoana lui Dumnezeu .n ei* La ?udecata lui


67/74

.I+

Si iaa eacului ce a sie"

ntoarcerea acas* -ai# ce bine este ste .ntorci B +ai ales la o

cas unde te ateapt un tat .mpreun cu muli frai# surori# copii si

prieteniB i mai ales atunci cnd casa nu este o cocioab lipsit de

provizii i goal# ci un palat .mprtesc# unde un tat.mprat .i ateapt

cu o adnc.ngri?orare copiii din deprtri*

Cltori# voi tii cTatl .mprtesc nu e nimeni altul dect Cel

Prea.nalt* -oi suntei copiii pe care El .i ateaptcu o att de adnc

.ngri?orare* -oi v .ntoarcei dintr5un inut strin la El* Aceast lume i

Adevrul sunt cm

2velimirovici

Documents