21 februarie interviul cognitiv comportamental

10
21 Februarie Hipnoterapia cognitiv comportamentală Presupune integrarea tehnicilor CC în hipnozaă. Transa este un anumit tip de relatie între terapeut și client - investiție de putere și încredere – Terapeutul trebuie să utilizeze tot ce ii aduce clientul în cabinet. Transa în sine nu este psihoterapie. Terapia Ccomportamentala= ca reacție la terapiile lungi (psihanaliză), este un ansambu de tehnici de modificare a comportamentului - toria învățării. Omul se naște tabula rassa – personalitatea este învățare. Stimul – reactie – în cazul acesta psihologia nu poate fi o știință pentru că nu poate studia fenomenul care determină, pentru că nu este observabil. Observabil este decăt stimulul și răspunsul. Psihoterapia behavioristă este un proces de dezvățare învățare. Caracteristici Centrate pe PREZENT – pun accent pe determinanții actuali ai comportamentului și mai puțin pe aspectele istorice. Criteriul major al evaluării eficenției terapiei îl reprezintă eliminarea simptomului.(terapie centrată pe simptom)

Upload: maria-aprozianu

Post on 19-Feb-2016

17 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

psihologie interviul cognitiv comportamental

TRANSCRIPT

Page 1: 21 Februarie Interviul Cognitiv Comportamental

21 Februarie Hipnoterapia cognitiv comportamentalăPresupune integrarea tehnicilor CC în hipnozaă. Transa este un anumit tip de relatie între terapeut i client -ș investi ie de putere i încredere – Terapeutul trebuie săț ș utilizeze tot ce ii aduce clientul în cabinet. Transa în sine nu este psihoterapie.

Terapia Ccomportamentala= ca reac ie la terapiile lungiț (psihanaliză), este un ansambu de tehnici de modificare a comportamentului - toria învă ării. țOmul se na te tabula rassa – personalitatea este învă are.ș ț Stimul – reactie – în cazul acesta psihologia nu poate fi o tiin ăș ț pentru că nu poate studia fenomenul care determină, pentru că nu este observabil. Observabil este decăt stimulul i răspunsul.ș Psihoterapia behavioristă este un proces de dezvă areț învă are.țCaracteristici

Centrate pe PREZENT – pun accent pe determinan iiț actuali ai comportamentului i mai pu in pe aspecteleș ț istorice.

Criteriul major al evaluării eficen iei terapiei îl reprezintăț eliminarea simptomului.(terapie centrată pe simptom)

Valorifică cercetarea fundamentală din psihologie pentru formularea ipotezelor cu prvire la tratament i laș obiectivele specifice (un experiment cu un singur subiect)

Tratamentul este definit în termeni opera ionali iț ș obiectivi pentru ca metodele aplicate să poată să fie reproduse (interven iile sunt bine standardizate,ț manualizate)

Asigură descrieri foarte precisă ale comportameului simptom a i tehnici de evaluare ale simptomului – auș fost generate o serie de scale de evaluări ale comportamentelor simptom.

Page 2: 21 Februarie Interviul Cognitiv Comportamental

Behaviorismul a limitat imaginea stimului doar la aspectul fizic nu a luat în considerare semnifica ia investită asupraț sitmulului, imaginea noastră fa ă de stimul.ț

Bazele teoretice i empirice ale terapiei comportamentale șParadigmele – condi ionarea clasică, nu numai comportamenteț dar i stări afective. (pavlov) – condi ionarea operantă (oriceș ț comportament este reglat de consecin ele lui), valen aț ț consecin elor este judecată prin prisma cre terii frecven ei iț ș ț ș intensită ii comportamentului. ț4 tipuri de consecin e ț

întărirea pozitivă sau recompensa descrie situa ia în careț antecedentul este urmat de o conseci ă pozitivă ț

întărirea negativă situa ia în care un comportamentț cre te în intensitate i frecven ă pentur că este urmat deș ș ț omiterea unei pedepse(pentru evitarea pedepsei)

pedeapsa nerecompensare frustrantă (sentimentul de frustrare

pentru că nu mai este lăudat - această frustrare ii va determina comportamentul).

O consecin ă negativă imediată i de mică intensitate va aveaț ș tendin a să inhibe comportamentul antecedent, iar ciuda celorț pozitive dar îndepărtate. O recompensă mică dar imediată va avea tendin a să crească comportamentul în frecven ă iț ț ș intensitate în ciuda celor negative îndepărtate. (ex fumatul - recomensă imediată dar efect negativ îndepărtat)

(dafinoiu- pedeapsa ne indică ceea ce nu trebuie fpcut , recompensa ne indică ceea ce trebuie făcut - de aceea este mai indicat să utilizăm recompensa,)

Page 3: 21 Februarie Interviul Cognitiv Comportamental

Modelul bifactorial al fobiilor propus de Mowerer –orice fobie este dobândită printr-un proces de condi ionare clasică dar deț men ine printr-un proces de condi ionare operantăț ț

(Dafinoiuu - Orice comportament are consecin e i negative iț ș ș pozitive însă la diferite niveluri, prioritatea se schimbă)

Teoria învă ării sociale – învă area modelului de la al ii. (A.ț ț ț Bandura) - credin ele privind eficien a personal mediazăț ț angajarea noastră în ac iune – predic ii ce se auto împlinesc.ț ț (credin ele crescute duc la succes, iar cele scăzute la insucces)țCorela ie între teoria expectan ei i eficien a persoanală. –ț ț ș ț starea de consonan ă i disonan ă. - ansele în cazulț ș ț ș disonan ei sunt să se modifice performan a sau credin elor, deț ț ț cele mai multe ori omul alege să schimbe comportamentul. Bandura a propus un model de autocontrol 3 stadiiȘ importante – autoobservarea, autoevaluarea (raportarea la anumite standarde – perosanle i generale) i autoîntărireaș ș (am facut bine mă felicit, am facut rău mă sanc ionez)ț

Teroria celor 3 sisteme RachmanOrice fobie ar putea fi descrisă în termenii răspunsurilor în 3 sisteme diferite: comportamental, cognitiv-afectiv i fiziologic.ș (ulterior au fost împăr ite în 4 pentur că s-a despris cognitivulț de afectiv). Terapia nu produce scimbări simultatne i cuș aceea i intensitate, pentur că sistemele nu ac ionează sincron.ș ț

Beck i Elis (părin ii terapiei cognitive) ș ț(dafinoiu- omul este mai degrabă ra ionalizatori)ț

Page 4: 21 Februarie Interviul Cognitiv Comportamental

Interviul de evaluare cognitiv-comportamental

Se desfă oară pe fondul unei rela ii terapeutice, care respectăș ț condi iile formulate de Rogers.-imagine pozitivăț necondi ionată, empatie i congruen ă(transmiterea aceluia iț ș ț ș mesaj pe toate canalele verbale i nonverbale)șObiectivul de a se finaliza cu o conceptualizare clinică a cazului- cu explicarea problemei clientului din perspectiva paradigmei CC. Stările de intensitate afectivă scarde randamentul controlului

Etape scurtă descriere a problemei – ascultarea activă (cu

interes) felul ăn care pacientul ne povestete problema , ne informează cu cadrele de referin ă internă în legătura cuț problema, credin ele sale. (ceea ce scoate în eviden ă,ț ț cum corelează el problema de evenimente) Întrebările : momentul apari iei, împrejurări, simptoame, schimbărileț importante, terapii încercate anterior, ce a mai făcut pentru a rezolva problema. Trebuie apreciat caracterul de urgen ă al problemei, ex idea ia de suicid. (sunt convinsș ț că o pute i face oricând indiferent de ceea ce fac eu)ț Rezolvarea ambivalen ei – dorin a de via ă/dorin a deț ț ț ț moarte

Dezvoltarea problemei – ultimul episod care a determinat solicitarea (pentru că este cel mai proaspăt în memorie). Se face o scurtă incursiune istorică în rela ie cu prezentul.ț Debutul i evolu ia problemeiș ț - constan a ei, agravareaț sau lipsa manifestării problemei. De i factori declansatoriș nu mai sunt, problema se men ine. ț Factori predispozan iț – istoria familială- abandon, hiperautoritate, caracteristici de personalitate – extraverisa, hiperexcitabilitatea , anxietatea ca trăsătură de persoanlitate. Sau atitudinea

Page 5: 21 Februarie Interviul Cognitiv Comportamental

celor din jur fa ă de comportamentele sexuale, deț exemplu.

Descrierea problemei sau analiza func ională -ț antecedente , comportament, Consecin e, credin e –ț ț pentru a produce o schimbare ne putem focaliza pe oricare dintre aceste aspecte. (în legătură cu ultimul episod este de recomandat să facem analiza, pentru că este proaspăt în memorie)

Identificarea variabilele de context i modulatorii -ș strategia poate fi exact schimbarea fatorilor contextuali. Factorii cognitivi (modulatorii ) sunt mai greu de identificat pentru că oamenii sunt mai concentra i peț factorii externi decât pe ceea ce gândesc(simt). Factorii modulatori ar putea fi cei fiziologici – Sindromul premenstrual. – cre te autocontrolul. Alt factor ar putea fiș credin ele celorlal i membrii cu prvire la cauza bolii, sauț ț credin ele proprii privind cauza simptomului – trebuiescț luate în seamă

Factori de men inere – consecin ele sunt cei maiț ț importan i factori de între inere. Se pot găsi la toateț ț nivelurile - comportamental, etc. Care sunt consecin eleț imediate ale apari iei simptomului? Cum anume s-aț schimbat comportamentele persoanelor importante în jurul dumneavoastră decând ave i această problemă?ț Cum crede i că ve i putea men ine aceste schimbriț ț ț pozitive i după ce comportamentul dumneavoastră vaș dispărea? – strategia de găsire a alternativelor. Evitarea este un factor de între inere a situa iilor fobogene.ț ț Consecin ele MEN IN comportamentul simptom.ț Ț Trebuie avut în vedere nu doar consecin ele apropiate -ț Presupunând că vă rezolva i problema acum, care ar fiț consecin ele rezolvării problemei?ț

Resurse de adaptare i control – Cum v-ati descurcatș altădată în situa ii similare? Cum vă explica i că înț ț

Page 6: 21 Februarie Interviul Cognitiv Comportamental

anumite situa ii problema dumneavoastră nu se maiț manifestă , sau se manifestă cu o intensitate scăzută? Familie, rela ii, muncă, inteligen ă, imagina ie. (Dafinoiuț ț ț – nu putem fi anxio i fără să avem o imagina ie bogată.ș ț Anxietatea este o reac ie la ceea ce ne imaginăm -ț imagina ia este o resursă. Fobia este capacitate deț învă are. )ț

Istoria medicală i psihiatrică anterioară (delimitămș teritoriul minat al solu iilor deja încercate) ț

Credin e despre probleme i tratament. ț ș Credin ele celor care întreaptă clientul cătreț

psihoterapeut. Gradul de angajare în tratament. – motiva ia. Se poateț

evalua pri măsra în care clientul pune în act prescrip iileț pe care psihoterapeutul le dă. Ce ne spune faptul că pacientul nu face temele : sunt aceste teme relevante pentru el? Clientul percepe o legătură între realizarea acestor teme i rezolvarea problemei? – este nevoie deș explica ie i conceptualizare clinică. Verificăm temele?ț ș Am explicat suficient de bine clientului ce anume are de făcut? – dacă prescrip iile sunt prea generale, s-ar puteaț să nu facă. Sunt aceste teme în acord cu resursele de care dispune cleintul?

Situa ia psihosocială a pacientului – informa ii – dacă areț ț prieteni, muncă, religioasă, statusul educa ional,ț programul profesional i familial. ș

Conceptualizarea clinică a cazului – explicarea problemelor clientului din perspectiva paradigmei CC. Scoaterea în eviden ă a consecin elor pozitive aț ț simptomelor , dorite în mod incon tient. Conceptualizareș preliminară, poate fi schimbată pe măsură ce ob inemț informa ii suplimentare din partea clientului nostru ț

Page 7: 21 Februarie Interviul Cognitiv Comportamental

Dafinoiu- anxietateea duce la hipercontrol, hipercon tientș izare.