21 Februarie Hipnoterapia cognitiv comportamentalăPresupune integrarea tehnicilor CC în hipnozaă. Transa este un anumit tip de relatie între terapeut i client -ș investi ie de putere i încredere – Terapeutul trebuie săț ș utilizeze tot ce ii aduce clientul în cabinet. Transa în sine nu este psihoterapie.

Terapia Ccomportamentala= ca reac ie la terapiile lungiț (psihanaliză), este un ansambu de tehnici de modificare a comportamentului - toria învă ării. țOmul se na te tabula rassa – personalitatea este învă are.ș ț Stimul – reactie – în cazul acesta psihologia nu poate fi o tiin ăș ț pentru că nu poate studia fenomenul care determină, pentru că nu este observabil. Observabil este decăt stimulul i răspunsul.ș Psihoterapia behavioristă este un proces de dezvă areț învă are.țCaracteristici

Centrate pe PREZENT – pun accent pe determinan iiț actuali ai comportamentului i mai pu in pe aspecteleș ț istorice.

Criteriul major al evaluării eficen iei terapiei îl reprezintăț eliminarea simptomului.(terapie centrată pe simptom)

Valorifică cercetarea fundamentală din psihologie pentru formularea ipotezelor cu prvire la tratament i laș obiectivele specifice (un experiment cu un singur subiect)

Tratamentul este definit în termeni opera ionali iț ș obiectivi pentru ca metodele aplicate să poată să fie reproduse (interven iile sunt bine standardizate,ț manualizate)

Asigură descrieri foarte precisă ale comportameului simptom a i tehnici de evaluare ale simptomului – auș fost generate o serie de scale de evaluări ale comportamentelor simptom.

Behaviorismul a limitat imaginea stimului doar la aspectul fizic nu a luat în considerare semnifica ia investită asupraț sitmulului, imaginea noastră fa ă de stimul.ț

Bazele teoretice i empirice ale terapiei comportamentale șParadigmele – condi ionarea clasică, nu numai comportamenteț dar i stări afective. (pavlov) – condi ionarea operantă (oriceș ț comportament este reglat de consecin ele lui), valen aț ț consecin elor este judecată prin prisma cre terii frecven ei iț ș ț ș intensită ii comportamentului. ț4 tipuri de consecin e ț

întărirea pozitivă sau recompensa descrie situa ia în careț antecedentul este urmat de o conseci ă pozitivă ț

întărirea negativă situa ia în care un comportamentț cre te în intensitate i frecven ă pentur că este urmat deș ș ț omiterea unei pedepse(pentru evitarea pedepsei)

pedeapsa nerecompensare frustrantă (sentimentul de frustrare

pentru că nu mai este lăudat - această frustrare ii va determina comportamentul).

O consecin ă negativă imediată i de mică intensitate va aveaț ș tendin a să inhibe comportamentul antecedent, iar ciuda celorț pozitive dar îndepărtate. O recompensă mică dar imediată va avea tendin a să crească comportamentul în frecven ă iț ț ș intensitate în ciuda celor negative îndepărtate. (ex fumatul - recomensă imediată dar efect negativ îndepărtat)

(dafinoiu- pedeapsa ne indică ceea ce nu trebuie fpcut , recompensa ne indică ceea ce trebuie făcut - de aceea este mai indicat să utilizăm recompensa,)

Modelul bifactorial al fobiilor propus de Mowerer –orice fobie este dobândită printr-un proces de condi ionare clasică dar deț men ine printr-un proces de condi ionare operantăț ț

(Dafinoiuu - Orice comportament are consecin e i negative iț ș ș pozitive însă la diferite niveluri, prioritatea se schimbă)

Teoria învă ării sociale – învă area modelului de la al ii. (A.ț ț ț Bandura) - credin ele privind eficien a personal mediazăț ț angajarea noastră în ac iune – predic ii ce se auto împlinesc.ț ț (credin ele crescute duc la succes, iar cele scăzute la insucces)țCorela ie între teoria expectan ei i eficien a persoanală. –ț ț ș ț starea de consonan ă i disonan ă. - ansele în cazulț ș ț ș disonan ei sunt să se modifice performan a sau credin elor, deț ț ț cele mai multe ori omul alege să schimbe comportamentul. Bandura a propus un model de autocontrol 3 stadiiȘ importante – autoobservarea, autoevaluarea (raportarea la anumite standarde – perosanle i generale) i autoîntărireaș ș (am facut bine mă felicit, am facut rău mă sanc ionez)ț

Teroria celor 3 sisteme RachmanOrice fobie ar putea fi descrisă în termenii răspunsurilor în 3 sisteme diferite: comportamental, cognitiv-afectiv i fiziologic.ș (ulterior au fost împăr ite în 4 pentur că s-a despris cognitivulț de afectiv). Terapia nu produce scimbări simultatne i cuș aceea i intensitate, pentur că sistemele nu ac ionează sincron.ș ț

Beck i Elis (părin ii terapiei cognitive) ș ț(dafinoiu- omul este mai degrabă ra ionalizatori)ț

Interviul de evaluare cognitiv-comportamental

Se desfă oară pe fondul unei rela ii terapeutice, care respectăș ț condi iile formulate de Rogers.-imagine pozitivăț necondi ionată, empatie i congruen ă(transmiterea aceluia iț ș ț ș mesaj pe toate canalele verbale i nonverbale)șObiectivul de a se finaliza cu o conceptualizare clinică a cazului- cu explicarea problemei clientului din perspectiva paradigmei CC. Stările de intensitate afectivă scarde randamentul controlului

Etape scurtă descriere a problemei – ascultarea activă (cu

interes) felul ăn care pacientul ne povestete problema , ne informează cu cadrele de referin ă internă în legătura cuț problema, credin ele sale. (ceea ce scoate în eviden ă,ț ț cum corelează el problema de evenimente) Întrebările : momentul apari iei, împrejurări, simptoame, schimbărileț importante, terapii încercate anterior, ce a mai făcut pentru a rezolva problema. Trebuie apreciat caracterul de urgen ă al problemei, ex idea ia de suicid. (sunt convinsș ț că o pute i face oricând indiferent de ceea ce fac eu)ț Rezolvarea ambivalen ei – dorin a de via ă/dorin a deț ț ț ț moarte

Dezvoltarea problemei – ultimul episod care a determinat solicitarea (pentru că este cel mai proaspăt în memorie). Se face o scurtă incursiune istorică în rela ie cu prezentul.ț Debutul i evolu ia problemeiș ț - constan a ei, agravareaț sau lipsa manifestării problemei. De i factori declansatoriș nu mai sunt, problema se men ine. ț Factori predispozan iț – istoria familială- abandon, hiperautoritate, caracteristici de personalitate – extraverisa, hiperexcitabilitatea , anxietatea ca trăsătură de persoanlitate. Sau atitudinea

celor din jur fa ă de comportamentele sexuale, deț exemplu.

Descrierea problemei sau analiza func ională -ț antecedente , comportament, Consecin e, credin e –ț ț pentru a produce o schimbare ne putem focaliza pe oricare dintre aceste aspecte. (în legătură cu ultimul episod este de recomandat să facem analiza, pentru că este proaspăt în memorie)

Identificarea variabilele de context i modulatorii -ș strategia poate fi exact schimbarea fatorilor contextuali. Factorii cognitivi (modulatorii ) sunt mai greu de identificat pentru că oamenii sunt mai concentra i peț factorii externi decât pe ceea ce gândesc(simt). Factorii modulatori ar putea fi cei fiziologici – Sindromul premenstrual. – cre te autocontrolul. Alt factor ar putea fiș credin ele celorlal i membrii cu prvire la cauza bolii, sauț ț credin ele proprii privind cauza simptomului – trebuiescț luate în seamă

Factori de men inere – consecin ele sunt cei maiț ț importan i factori de între inere. Se pot găsi la toateț ț nivelurile - comportamental, etc. Care sunt consecin eleț imediate ale apari iei simptomului? Cum anume s-aț schimbat comportamentele persoanelor importante în jurul dumneavoastră decând ave i această problemă?ț Cum crede i că ve i putea men ine aceste schimbriț ț ț pozitive i după ce comportamentul dumneavoastră vaș dispărea? – strategia de găsire a alternativelor. Evitarea este un factor de între inere a situa iilor fobogene.ț ț Consecin ele MEN IN comportamentul simptom.ț Ț Trebuie avut în vedere nu doar consecin ele apropiate -ț Presupunând că vă rezolva i problema acum, care ar fiț consecin ele rezolvării problemei?ț

Resurse de adaptare i control – Cum v-ati descurcatș altădată în situa ii similare? Cum vă explica i că înț ț

anumite situa ii problema dumneavoastră nu se maiț manifestă , sau se manifestă cu o intensitate scăzută? Familie, rela ii, muncă, inteligen ă, imagina ie. (Dafinoiuț ț ț – nu putem fi anxio i fără să avem o imagina ie bogată.ș ț Anxietatea este o reac ie la ceea ce ne imaginăm -ț imagina ia este o resursă. Fobia este capacitate deț învă are. )ț

Istoria medicală i psihiatrică anterioară (delimitămș teritoriul minat al solu iilor deja încercate) ț

Credin e despre probleme i tratament. ț ș Credin ele celor care întreaptă clientul cătreț

psihoterapeut. Gradul de angajare în tratament. – motiva ia. Se poateț

evalua pri măsra în care clientul pune în act prescrip iileț pe care psihoterapeutul le dă. Ce ne spune faptul că pacientul nu face temele : sunt aceste teme relevante pentru el? Clientul percepe o legătură între realizarea acestor teme i rezolvarea problemei? – este nevoie deș explica ie i conceptualizare clinică. Verificăm temele?ț ș Am explicat suficient de bine clientului ce anume are de făcut? – dacă prescrip iile sunt prea generale, s-ar puteaț să nu facă. Sunt aceste teme în acord cu resursele de care dispune cleintul?

Situa ia psihosocială a pacientului – informa ii – dacă areț ț prieteni, muncă, religioasă, statusul educa ional,ț programul profesional i familial. ș

Conceptualizarea clinică a cazului – explicarea problemelor clientului din perspectiva paradigmei CC. Scoaterea în eviden ă a consecin elor pozitive aț ț simptomelor , dorite în mod incon tient. Conceptualizareș preliminară, poate fi schimbată pe măsură ce ob inemț informa ii suplimentare din partea clientului nostru ț

Dafinoiu- anxietateea duce la hipercontrol, hipercon tientș izare.