2010 02 mar apr - bru-italia.eude asemenea, vom înelege c slujitorulluidumnezeu,marelepreot, domnul...

28

Upload: others

Post on 12-Jan-2020

6 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin
Page 2: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin

2010�martie���aprilie Cruce �i Înviere

2

A�a�este�scris��i�a�a�trebuia�s��p�timeasc��Hristos���i�s��învie�din�mor�i�a�treia�zi��

SCRISOAREA�PASTORAL��a�PS�Florentin�CRIH�LMEANU,�

Episcopul�Eparhiei�greco�catolice�de�Cluj�Gherla,�

la�m�rita�S�rb�toare�a�Învierii�din�mor�i�a�Domnului�

�i�Dumnezeului��i�Mântuitorului�nostru�Isus�Hristos�2010�

�Florentin,� prin� harul� �i� mila�

Bunului�Dumnezeu,�Episcop�de�Cluj�Gherla,� Onoratului� cler� împreun��slujitor� �i� de� Dumnezeu� iubitor,�cuvioaselor� persoane� consacrate� �i�iubi�ilor� credincio�i� greco�catolici�împreun�� rug�tori,� precum� �i�tuturor� cre�tinilor� de� Dumnezeu�cinstitori,�arhiereasc��binecuvântare��i� cre�tineasc�� salutare� la� m�rita�s�rb�toare:�«HRISTOS�A�ÎNVIAT!»��

�«V�� aduc� aminte� fra�ilor,�

Evanghelia�pe�care�v�am�binevestit�o,�pe�care�a�i� �i� primit�o,� întru� care� sta�i,� prin�care�sunte�i�mântui�i;�(…)�Hristos�a�murit�pentru�p�catele�noastre�dup��Scripturi;��i�a�fost�îngropat��i�a�înviat�a�treia�zi,�dup��Scripturi»�(cf.�1Cor�15,1�3).��

�Iubi�i�credincio�i,��Continuând� ultimul� mesaj� pastoral�

cu�ocazia�s�rb�torii�Na�terii�Domnului,�

v�� propun� s�� aprofund�m� împreun��prorociile� Sfintelor� Scripturi� despre�Patima,�Moartea��i�Învierea�Domnului,�pentru� a� p�trunde� mai� adânc� în�tainele� providen�ialului� plan� de�mântuire�a�neamului�omenesc,�în�care�suntem� fiecare� dintre� noi� cuprin�i.�Astfel�vom� în�elege�c��atât�patimile��i�moartea� r�scump�r�toare� prin�r�stignire,� cât� �i� glorioasa� înviere� a�Domnului� au� fost� prevestite� cu�multe�

Page 3: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin

Cruce �i Înviere martie���aprilie�2010

3

secole�înainte�prin�proroci��i�nu�au�fost�doar� un� joc� al� întâmpl�rilor,� un�concurs� defavorabil� de� împrejur�ri,� ci�a�fost�voin�a�lui�Dumnezeu�ca�Dreptul,�Sluga�Sa� (cf.� Is�53,11)� s�� fie�«pedepsit�pentru� mântuirea� noastr�»� (cf.� Is�53,5).��

De� asemenea,� vom� în�elege� c��Slujitorul� lui�Dumnezeu,�marele�Preot,�Domnul� nostru� Isus� Hristos,� vine�pentru� a� se� aduce� Jertf�� de� isp��ire�pentru� p�catele� noastre,� fiind� deplin�con�tient� de� misiunea� Sa�r�scump�r�toare� �i� dorind� s��împlineasc�� întru� totul� Sfintele�Scripturi.��

În� timpul� vie�ii� Sale� publice,� fiind�împreun��cu�ucenicii�S�i,�Isus�veste�te�adeseori� momente� din� cadrul�patimilor,� mor�ii� �i� învierii� Sale� (Mc�10,33�34;� Mt� 20,18�19;� Lc� 18,31�33).�Meditând�asupra�acestor�prevestiri�ale�Mântuitorului,� în�elegem�c��El�a�mers�în�mod�con�tient��i�liber�pe�acest�drum�al�patimilor.�Nu�a�fost�nici�tr�darea�lui�Iuda,� nici� judecata� cu� martori�mincino�i� în� fa�a� sinedriului,� nici�nehot�rârea� �i� frica� lui� Pilat,� nici�strig�tele� poporului� care� cerea�r�stignirea� �i� eliberarea� lui� Baraba,�care� au� decis� soarta� lui� Isus.� Dincolo�de�to�i�cei�care�au�avut�impresia�c���i�au� impus� propria� voin��� cu� for�a� sau�cu� viclenia,� �i� mult� mai� presus� de�ace�tia,� a� fost�Voin�a� lui�Dumnezeu��i�Planul� S�u� mântuitor� pentru�

r�scump�rarea� p�catelor� noastre,� a�a�cum�au�prezis�în�scrierile�lor,�cu�multe�secole�mai� înainte,�prorocii� (cf.�Ps�21;�68;� Is� 53;� 59;� 62;� Zah� 11;� 12,� etc.).�Dup�� cum� pedagogia� divin�� a�descoperit� treptat� omenirii� misterul�întrup�rii,� în� mod� asem�n�tor�dezv�luie� treptat� �i� misterul�r�scump�r�rii.� Mai� întâi� prin� scrierile�Vechiului� Testament,� prin� revela�ii�f�cute� patriarhilor,� regilor� sau�prorocilor� �i� chiar� prin� prevestirile�f�cute�de�c�tre�Isus��i�de�cei�din�timpul�Noului�Leg�mânt.�

�1.� Vechiul� Testament� anticipeaz��

Patima� Domnului.� Marele� Preot�prevestit.��

«El�fusese�str�puns�pentru�p�catele�noastre� �i� zdrobit� pentru� f�r�delegile�noastre.� El� a� fost� pedepsit� pentru�mântuirea�noastr���i�prin�r�nile�Lui�noi�to�i�ne�am�vindecat�»�(Is�53,5).��

Cea� dintâi� prevestire� a�r�scump�r�rii�mântuitoare�r�sun��înc��în� raiul� p�mântesc� prin� vocea� Tat�lui�ceresc:«Du�m�nie� voi� pune� între� tine��i� între� femeie,� între� s�mân�a� ta� �i�s�mân�a�ei;�aceasta�î�i�va�zdrobi�capul�iar� tu� îi� vei� în�epa� c�lcâiul»� (cf.� Gen�3,15).� Binecuvânt�rile� f�g�duite�patriarhilor�Avraam,� Isaac��i� Iacob�pot�fi� considerate�prorocii�despre�poporul�r�scump�rat� prin� Hristos� (Unsul� lui�Dumnezeu,� Mesia).� Jertfa� lui� Isaac,�unicul� fiu� iubit�al�patriarhului�Avraam,�

Page 4: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin

2010�martie���aprilie Cruce �i Înviere

4

pe�care�acesta�este�gata�s��o�aduc��la�porunca� divin�,� prefigureaz�� jertfa�Unicului� Fiu� iubit� al� lui� Dumnezeu.�Isaac� a� fost� salvat� prin� interven�ia�îngereasc�,� dar� Fiul� S�u� unic� Isus�Hristos�va�bea�paharul�suferin�ei�pân��la� cap�t,� trecând� pragul� sacrificiului�suprem�al�mor�ii�(cf.�Gen�22,1�13).��

Patriarhul� Iacob,� pe� patul� mor�ii,�vorbe�te�fiilor�s�i�despre�Împ�ciuitorul�care� va� veni� �i� c�ruia� i� se� vor� supune�toate� popoarele.� El� «va� lega� de� vi���asinul� S�u,� de� coard�� mânzul� asinei�Sale.� Va� sp�la� în� vin� haina� Sa� �i� în�sânge�de�strugure�ve�mântul�S�u»�(cf.�Gen�49,10�11).��

Mielul� pascal� f�r�� de� prihan�� din�timpul� lui�Moise,�ale� c�rui�oase�nu� se�vor�zdrobi�(cf.�Ex�12,5.10.46)��i�semnul�sângelui� s�u� care� va� feri� casele� de�moarte� (cf.� Ex� 12,13.23�24),� îl�prefigureaz�� pe� Isus,� «Mielul� lui�Dumnezeu,�Cel�ce�ridic��p�catul�lumii»�(cf.� Io� 1,29).� A�a� va� fi� prezentat� de�c�tre� Ioan� Botez�torul,� lui� Andrei� �i�Ioan,� ca� Mielul� lui� Dumnezeu,� C�ruia�nu�i�vor�fi�zdrobite�oasele�pe�Cruce�(cf.�Io� 19,33.36),� iar� Sângele� S�u� va�dobândi�via�a�ve�nic��(cf.�Io�6,53�54).��

�arpele� de� aram�� în�l�at� de�Moise�pe� stâlp,� în�de�ert,� pentru� ca� poporul�privindu�l,� s�� fie� vindecat� de�mu�c�tura� �erpilor� venino�i� (cf.� Num�21,4�9),� este� de� asemenea� o�prefigurare� a� Celui� care� urma� s�� fie�în�l�at�pe�Cruce�(cf.�Io�3,14�15).��

În� cartea� psalmilor� ca� �i� între�scrierile� prorocilor� poporului� Israel,�g�sim� scene� care� zugr�vesc,� sub�inspira�ie� divin�,� chipul� Slujitorului�suferind.� Acestea� redau� uneori� cu�multe�detalii�episoade,�atitudini,� tr�iri�sau� expresii� rostite� în� timp,�mult�mai�târziu� �i� identificate� de� c�tre�evangheli�ti�cu�momente�ale�patimilor�Mântuitorului�Isus�Hristos.��

Psalmistul� David� contempl�� în�viziune� pe� Acela� care,� înc�� de� la�na�terea� Sa,� �i�a� pus� speran�a� în�Dumnezeu,� invocând� ajutorul� S�u� (cf.�Ps� 21,9�11).� Apoi� descrie� situa�ia�cutremur�toare� în� care� se� afl�,�înconjurat� fiind� de� tauri� �i� lei�amenin��tori�(cf.�Ps�21,�12�13),�sim�ind�cum�inima�i�se�tope�te�ca�ceara,�t�ria�i�se�usc��precum�un�vas�de�lut��i�limba�i�se� lipe�te� de� cerul� gurii� (cf.� Ps� 21,15�16).� Pare� c��psalmistul� ascult��o� voce�de� dincolo� de� timp� a� unui� sclav�torturat,� care� red�� tr�irile� Sale:�«Str�puns�au� mâinile� mele� �i�picioarele� mele.� Num�rat�au� toate�oasele�mele,�iar�ei�priveau��i�se�uitau�la�mine.�Împ�r�it�au�hainele�mele�loru�i��i�pentru� c�ma�a�mea�au�aruncat� sor�i»�(Ps� 21,18�20)� �i� glasul� celui� torturat�continu�� «Zdrobit� a� fost� sufletul� meu�de�oc�ri��i�necaz�(…)��i�mi�au�dat�spre�mâncarea�mea�fiere��i�în�setea�mea�m�au�ad�pat�cu�o�et»�(cf.�Ps�68,23.25).�E�limpede� c�� se� descrie� situa�ia� unui�sclav,� a� unui� servitor,� condamnat� la�

Page 5: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin

Cruce �i Înviere martie���aprilie�2010

5

moarte,� dar� nu� orice� moarte,� ci�cutremur�toarea� moarte� prin�r�stignire;� care,� dup�� ce� mai� întâi�fusese�deja�torturat��i�batjocorit,�a�fost�dezbr�cat� iar�hainele�de�pe�el� au� fost�luate��i�jucate�la�sor�i.��

Psalmul� 21� red�� “ad� litteram”�strig�tul� Celui� chinuit,� care� a� r�sunat�de� la� în�l�imea� Crucii�r�scump�r�toare:� «Dumnezeul� meu,�Dumnezeul� meu,� pentru� ce� m�ai�p�r�sit?»� (cf.� Ps� 21,1;� Mt� 26,46;� Mc�15,34).�Servul�torturat�se�simte�socotit�cu� cei� care� se� coboar�� în� groap�� �i�simte�cum�via�a�lui�s�a�apropiat�de�iad,�a�ezat�fiind�«în�groapa�cea�mai�de�jos,�întru� cele� întunecate� �i� în� umbra�mor�ii»�(cf.�Ps�87,3�4.6;�Lc�23,53).��

Prorocul� Zaharia� aude� în� revela�ie�vocea�Domnului�care�îi�spune�«arunc��olarului�pre�ul�acela�scump�cu�care�Eu�am� fost� pre�uit� de� ei»,� Cuvânt� care�descrie� episodul� tr�d�rii� Domnului� �i�precizeaz��chiar�pre�ul�de�30�de�argin�i�care�a�fost�simbria�tr�d�torului�(cf.�Zah�11,12�13;�Mt�26,15;�27,7�10).��

Cele� mai� clare� prorocii� despre�Patima� Domnului� sunt� cele� ale�profetului� Isaia,� fiul� lui� Amos.� El�prive�te� în� revela�ie� divin�� pe�Servitorul� suferind,� Dreptul,� Sluga�Domnului� (cf.� Is� 42,1;� 53,11)� �i� îi�contempl�� fa�a� schimonosit�,� chipul�resping�tor,�ce�nu�se�mai�aseam�n��cu�chipul� oamenilor� (cf.� Is� 52,14;� 53,2),�privit� ca�«cel�din�urm��dintre�oameni;�

om� al� durerilor� �i� cunosc�tor� al�suferin�ei»� (cf.� Is� 53,3).� Torturat� �i�chinuit,�El�s�a�supus�cu�blânde�e��i�f�r��împotrivire� «ca� un� miel� spre�înjunghiere� s�a� adus� �i� ca� o� oaie� f�r��de�glas�înaintea�celor�ce�o�tund,�a�a�nu��i�a� deschis� gura� Sa»� (cf.� Is� 53,7),� a�acceptat� suferin�a� �i� chiar� �i�a� oferit�trupul�spre�p�timire�«spatele�l�am�dat�spre� b�t�i� �i� obrajii�mei� spre� p�lmuiri��i� fa�a� mea� nu� am� ferit�o� de� ru�inea�scuip�rilor»� (cf.� Is� 50,6).� El� �i�a� dat�via�a�spre�moarte��i�cu�cei� f�c�tori�de�rele�a�fost�socotit�(cf.�Is�53,12).��

Toate� aceste� prorocii� redau� scene�sau� tr�iri� pe� care� evangheli�tii� le� vor�reg�si� în� timpul� patimilor�Mântuitorului� nostru� Isus� Hristos,�Servitorul� suferind� (cf.� Io� 19,37;� Lc�23,34�35;�Mt�27,34�35;�Mc�15,23�24).��

Prorocul� Isaia� explic�� limpede� �i�motivul� acestor� suferin�e�înfrico��toare:� «El� a� luat� asupra� Sa�durerile� noastre� �i� cu� suferin�ele�noastre� s�a� împov�rat� (…)� El� fusese�str�puns� pentru� p�catele� noastre� �i�zdrobit� pentru� f�r�delegile� noastre…»�(cf.�Is�53,4�5).�Altfel�spus,�pedeapsa�pe�care�fiecare�p�c�tos�s�ar�fi�cuvenit�s��o�isp��easc�� pentru� propriile� f�r�delegi��i� p�cate,� cu� toate� durerile� �i�suferin�ele� ei,� a� fost� luat�� asupra� Sa�c�ci� «…El� a� fost� pedepsit� pentru�mântuirea�noastr���i�prin�r�nile�Lui�noi�to�i� ne�am� vindecat»� (cf.� Is� 53,5).�Aceasta� este� esen�a� actului�

Page 6: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin

2010�martie���aprilie Cruce �i Înviere

6

r�scump�r�tor,� nucleul� de� for��� al�Misterului� r�scump�r�rii:� El� a� fost�pedepsit�pentru�mântuirea�noastr�.��

Iat��r�spunsul�la�întrebarea�pe�care�chiar��i�ast�zi�unii��i�o�mai�pun:�De�ce�a�permis� Dumnezeu� patima� �i� moartea�înfrico��toare� a� Fiului� S�u?� Acesta� a�fost�Planul�divin�de�mântuire�prevestit�înc�� dintru� început� (cf.� Gen� 3,15),�promis��i�f�g�duit�patriarhilor,�prorocit�în� cânt�rile� psalmilor� �i� în� scrierile�

prorocilor.� Este� planul� Celui�Atot�tiutor� care� î�i� descoper�� prin�împlinirea� prorociilor� în�elepciunea�Providen�ei� divine:� «Eu� vestesc�sfâr�itul��i�mai�dinainte�ceea�ce�are�s��se� întâmple.� �i� zic:� Planul� Meu� va�d�inui��i�toat��voia�Mea�o�voi�face!�(…)�Am�vorbit,�voi�împlini;�am�hot�rât,�voi�înf�ptui!»�(cf.�Is�46,10�11).��

�(continuare�în�num�rul�viitor)�

Anul�preo�esc�2009�2010�(II)�În�Joia�Mare,�înainte�de�jertfa�Crucii,�în�

pridvorul� (foi�orul)� Cinei� celei� de� Tain��Domnul� Isus� s�a� rugat�pentru�ucenicii� S�i�reuni�i� în� jurul�Lui,�privind� în�acela�i� timp�peste� veacuri,� la� comunitatea� ucenicilor�din� toate� timpurile,� la� “aceia� care� vor�crede� în� mine� prin� cuvântul� lor”� (Ioan�17,20).�

În� rug�ciune� pentru� ucenicii� din� toate�timpurile,�El�ne�a�v�zut��i�pe�noi,�preo�ii�de�ast�zi��i�s�a�rugat�pentru�noi.�

S�� ascult�m� ce� cere� pentru� cei�doisprezece�apostoli��i�pentru�noi�cei�din�al�treilea� mileniu:� “Sfin�e�te� pe� ei� întru�adev�r,� Adev�rul� T�u;� Cuvântul� T�u� este�adev�rul.� Precum�M�ai� trimis� pe�Mine� în�lume,� �i� Eu� i�am� trimis� pe� ei� în� lume.�Pentru�ei,�Eu�M��sfin�esc�pe�Mine�însumi,�ca� �i� ei� s�� fie� sfin�i�i� întru� adev�r”� (Ioan�17,17�19).�

Sfântul�Paroh�de�Ars,� Ioan�Vianney,�ca��i� mul�i� al�i� sfin�i� preo�i� pe� parcursul�istoriei� au� în�eles� acest�mesaj� c�,� El� este�Lumina�cea�mai�Curat�,�Adev�rul��i�Binele�f�r�� nici� o�murd�rie;� �i� prin� chemarea� la�preo�ie� �i� hirotonire,� nu� mai� apar�in� lui�însu�i,� lumii� acesteia,� ci� sunt� d�rui�i� lui�Dumnezeu.�

D�ruit� lui� Dumnezeu� înseamn�� a� fi�disponibil� pentru�al�i,� a� se� consacra,� a� se�sacrifica,�ca��i�Isus�care�este�Marele�Preot��i�victima�pentru�mântuirea�noastr�,�este�originea�preo�iei�noastre,�preo�ia� lui� Isus,�preo�ia�noastr��a�Noului�Testament.�

Preotul� se� roag�� mereu� pentru� a�deveni�omul�adev�rului,�omul�iubirii,�omul�lui� Dumnezeu,� iubirea� din� Inima� Lui� Isus�cum�îi�pl�cea�s��zic��Sfântului�Vianney.�

“Înainte�de�a�te�forma�în�inima�mamei�tale� eu� te�am� cunoscut”� (Psalmi� 139,13�14).� Aceste� cuvinte� îndreptate� de� c�tre�

Page 7: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin

Cruce �i Înviere martie���aprilie�2010

7

Dumnezeu� profetului� Ieremia,� chema� de�El�ca�s��fie�omul�Lui�Dumnezeu�în�mijlocul�contemporanilor� s�i.� Este� important� aici�verbul� “a� cunoa�te”� care� în� Biblie�înseamn��c��Dumnezeu� i�a�parte� la� via�a�omului�pe�care�a�creat�o,� la�deciziile�sale,�la� cre�terea� sa,� la� dificult��ile� sale,� la�bucuriile�sale��i�la�misiunea�sa�pe�care�tot�El�i�a�încredin�at�o.�

“Eu� sunt�P�storul� cel�bun,� cunosc�oile�mele� �i� oile� m�� cunosc� pe� mine”� (Ioan�10,14).�

Sfântul�paroh�de�Ars�a�în�eles�cuvintele�acestea� în� rela�ia� sa� cu� Dumnezeu,� la�chemarea� sa� �i� la� lucrarea� care� i� s�a�încredin�at,� misiunea� de� a� fi� p�stor� de�suflete,�adic��preot.�

“Mai� înainte� ca� s�� te� fi� întocmit� în�pântecele� mamei� tale,� te� cuno�team,� �i�mai�înainte�ca�s��fi�ie�it�la�lumin��Eu�te�am�sfin�it�(consacrat)��i�te�f�cusem�prooroc�al�neamurilor”� (Ieremia� 1,5).� Verbul� ebraic�“gadash”� exprim�� mai� întâi� ideea� de�separare:�omul�lui�Dumnezeu,�pentru�a�se�dedica�cu�totul�misiunii�sale,�trebuie�s��se�separe,� s�� ias�� din� “cas�”,� din� sânul�familiei,�s��lase�obi�nuin�ele�cotidiene,�de�a� face�voia�proprie,�pentru�a�putea�s��se�dedice�întru�totul�comunit��ii.�

Al�turi� de� cuvintele� biblice� �i� Sfântul�P�rinte� Papa� Ioan� Paul� al� II�lea,� de� pie�memorie,� zicea� preo�ilor� �i� oamenilor� lui�Dumnezeu:�“Nu�v��teme�i!�Nu�ave�i�fric�!�Eu�sunt�cu�tine”.�YHWH,�este�tetragrama�numelui� lui� Dumnezeu,� aceasta� vrea� s��

spun�� c��Dumnezeu� este� prezent�mereu�cu�cine�îl�cheam��în�ajutor.�

“Iat��m�”� sunt� cuvintele� cu� care�profe�ii�au�r�spuns�chem�rii�Domnului,�iar�Isaia� spune� “trimite�m�”,� Fecioara�Maria:�“Iat�� sunt� serva� Domnului;� fie�mie� dup��Cuvântul� T�u”� (Luca� 1,56).� �i� preo�ii� de�ast�zi� sunt� chema�i� de� Domnul� �i� au�r�spuns��i�ei� chem�rii� la� fel� ca��i�profe�ii:�“Iat��m�”�vin�s��fac�voia�Ta,��ie�s��m��ofer��i�fra�ilor�mei.�

Sfântul� P�rinte� Papa� Benedict� al� XVI�lea,� în� scrisoarea� dat�� cu� ocazia� Anului�preo�iei,� �i� la� 150� de� ani� de� la� “Dies�Natalis”� a� Sfântului� Ioan� Vianney,� model�pentru� to�i�preo�ii� din� lume,� spunea:� “un�preot�dup�� inima� lui�Dumnezeu,�este� cel�mai�mare�dar�pe�care�Dumnezeu�poate�s��l�acorde�unei�parohii,�este�unul�din�darurile�cele� mai� pre�ioase� din� milostivirea� lui�Dumnezeu”.�“O�cât�este�de�mare�preo�ia!�Dumnezeu� îl� ascult�.� El� pronun��� dou��cuvinte��i�Domnul�nostru�coboar��din�cer�la�vocea�sa��i�se�închide�în�pâine.�Ce�folos�cu�o�cas��plin��de�aur�dac��n�ar�fi�nimeni,�nici�unul�s��deschid��u�a;�el,�preotul�deci,�este� economul� bunului� Dumnezeu,�administratorul� darurilor� Sale.� L�sa�i� o�parohie�20�de�ani� f�r��preot,� iar�oamenii�se� vor� asem�na� mai� mult� animalelor.�Preotul�nu�este�preot�pentru� sine�ci� este�preot�pentru�al�ii”.�

Sfântul� îi� înva��� pe� credincio�ii� s�i� s��m�rturiseasc�� cu� pre�ul� vie�ii� lor� pe� Isus�Hristos,� îi� cheam��s�� vin�� înaintea�Sfintei�Împ�rt��anii,� a� Tabernacolului� (sau�

Page 8: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin

2010�martie���aprilie Cruce �i Înviere

8

Chivotului)� pentru� a� se� ruga,� “nu� este�nevoie� s�� vorbi�i� mult� pentru� a� v�� ruga�bine”�spunea�Sfântul,�“se��tie�c��Isus�este�acolo,� s�� ne� deschidem� inimile� noastre�pentru�a�ne�putea�bucura�de�prezen�a�Sa.�Aceasta�este�rug�ciunea�cea�mai�bun�”.��i�îi�mai� îndeamn�:� “Veni�i� la� Împ�rt��anie,�fra�ii�mei,�veni�ii�la�Isus.�Veni�i�s��tr�i�i�din�El�pentru�a�putea�tr�i�cu�El.�Este�adev�rat�c�� nu� sunte�i� demni,� vrednici,� dar� de� El�ave�i� nevoie!� Toate� faptele� bune� nu�valoreaz�� cât� sacrificiul� de� la�Dumnezeiasca�Liturghie,�pentru�c��faptele�bune� sunt� lucrarea� omului,� dar� Sfânta�Liturghie�este�lucrarea�lui�Dumnezeu”.�

În�14/15�aprilie�am�f�cut�un�pelerinaj�în�Fran�a,�la�Ars,�al�turi�de�300�de�preo�i�din�Episcopia� Romei,� condu�i� de� Cardinalul�Vicar� Agostino� Valini� �i� de� Episcopii�auxiliari.�

Prima� etap�� a� fost� la� Lyon,� al� treilea�ora��ca��i�popula�ie�dup��Paris��i�Marsilia.�Un� ora�� roman,� fondat� în� 43� înainte� de�Hristos,�punct�“strategic”�de�dezvoltare��i�de� acces� spre� Italia.� Sfântul� Irineu� a� fost�Episcop� aici� �i� martirizat� printre� primii�martiri,� în� timpul� împ�ratului� Marcus�Aurelio,� în� anul� 77� dup�� Hristos.� Sfântul�Irineu,�mare�teolog,�s�a�n�scut�la�Smirne�în�Asia�Mic�,�în�jurul�anului�130;�s�a�format�la��coala�Sfântului�Policarp.�Din�operele�sale�se� vede� înv���tura� dreapt�� împotriva�ereziilor� din� timpul� s�u,� �i� elaborarea�doctrinei�principiului�succesiunii�apostolice�ca� �i� garan�ie� a� transmiterii� credin�ei�“tradi�ia� apostolilor,� cunoscut�� în� toat��

lumea� �i� tr�it�� în� fiecare� Biseric�� de� to�i�aceia� care� vor� s�� vad�� adev�rul.� Iar� noi�putem� enumera� pe� aceia� care� au� fost�institui�i� Episcopi� în� Biserici,� de� c�tre�Apostoli� �i� de� c�tre� succesorii� acestora�pân�� în�zilele�noastre.�Dar�pentru�c��ar�fi�prea� lung� �irul� enumer�rii,� s�� lu�m� doar�Biserica� cea�mai�mare,� cea�mai� veche� �i�mai�cunoscut��dintre�toate��i�apostolii�lor�cei�mai�cinsti�i�Petru��i�Pavel�pe�care�ei�au�fondat�o� �i� au� stabilit�o� la� Roma.� Cu�aceast�� Biseric�,� într�adev�r� pentru�originea� sa� mai� excelent�,� trebuie,� este�necesar� s�� fie� de� acord� fiecare� Biseric�”�spunea�Sfântul�Irineu�de�Lyon�(Adv.�Haer.�III,3,1�2).�

În� Catedrala� Sfântul� Ioan� Botez�torul�unde�s�au��inut�Conciliile�din�1245��i�1274�(al�XIII�lea��i�al�XIV�lea),�în�timpul�lucr�rilor�celui� de�al� doilea� a� murit� Sfântul�Bonaventura.�

Cea�de�a�doua�etap��a�fost�la�Ars,�la�30�de�Km�de�Lyon,�care�în�1815�când�Sfântul�Ioan�Vianney�a�fost�sfin�it�preot�avea�230�de�persoane,�ast�zi�num�rul�credincio�ilor�care� merg� în� pelerinaj� este� de� peste�450.000.�

În� interiorul� acestui� sanctuar� putem�vedea:�biserica�mare�în�a�c�rei�interior�se�poate�vizita��i�vechea�biseric��a�parohie�de�Ars�care�p�streaz���i�mormântul�Sfântului�Ioan� Vianney,� se� mai� pot� vedea�confesionalul� (scaunul� de� spovad�),�Canonica�cu�camerele��i�buc�t�ria�pe�care�sfântul�le�a�folosit�timp�de�41�de�ani,�si�nu�în� ultimul� rând� putem� admira� �i� Capela�

Page 9: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin

Cruce �i Înviere martie���aprilie�2010

9

Inimii� unde� se� p�streaz�� pe� lâng�� alte�moa�te�ale�sfântului��i�inima�sa.�În�biserica�mare,�modern�,�în�subteranul�acesteia�se�g�sesc� �i� camere� pentru� primirea�numero�ilor�pelerini.�

Foarte� important� se� poate� aminti�prezen�a� unui� Seminar� Teologic�interna�ional� la� care� se� preg�tesc� viitorii�preo�i�la��coala�parohului�de�Ars.�

A�doua�parte�a�acestei�etape�a� fost� la�Paray�le�Monial,� unde� a� tr�it� c�lug�ri�a�Sfânta� Margareta� Maria� Alacoque,� de� la�vârsta�de�24�de�ani,�din�1671�pân��în�1690�când� se� stinge�din�via��.�Corpul� s�u,�deci�sfintele�moa�te,� neputrezite� se� g�sesc� în�una�din�capelele�m�n�stirii,�construit��de�Sfântul� Francisc� de� Sales.� În� anul� 1920�

aceasta� este� ridicat�� la� cinstea� altarelor,�deci�este�recunoscut��ca��i�sfânt�.�

Sfintei� i�a� ap�rut� Domnul� nostru� Isus�Hristos,� cerându�i� s�� r�spândeasc�� cultul�Inimi� Sale� Neprih�nite,� str�puns�� �i�însângerat�� de� p�catele� omenirii,� care�este� izvorul� iubirii� sale� necondi�ionate�pentru�omenire.�Timp�de�17�ani� sfânta�a�continuat� s�� aib�� aceste� revela�ii� divine,�Domnul�Isus�sugerându�i�s��r�spândeasc��cultul� Inimii� Neprih�nite� mai� ales� în�primele�vineri�ale�lunilor�de�peste�an.�

Va�urma…��

Al�vostru�P�rinte�Spiritual��SERAFIM�VESCAN�IULIAN�� �Programul Bisericii

Duminec�: � 8:40 – 9:50 – Utrenie sau Acatist � 10:00 – 11:30 – Sfânta Liturghie � 12:00 – 13:00 – P�r�stase �i alte rug�ciuni � Spovedanii – în timpul Utreniei �i dup� Sfânta Liturghie � Sfântul Maslu – în prima duminic� din fiecare lun�, la orele 12

Alte activit��i: - Conferin�e pe teme de actualitate spre folosul credincio�ilor � Pelerinaje organizate în diferite locuri din Italia � 12:00 – Catehez� cu tinerii �i preg�tire pentru Sfânta Împ�rt��anie solemn� � 12:00 – Catehez� pentru Botez sau pentru Cununie

În timpul s�pt�mânii P�rintele Serafin Vescan poate fi g�sit în Biserica mare, în urm�torul program: � 8:00 – 8:30 – Spovedanii � 8:30 – 9:10 – Sfânta Liturghie (zilnic) � Joi, 16:00 – 17:00 – slujba Paraclisului � Vineri, 16:00 – 17:00 – Calea Crucii � Duminic� seara, 18:20 – 20:45 – Spovedanii

Page 10: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin

2010�martie���aprilie Cruce �i Înviere

10

Inima��i�mântuirea�Reflexie�pornind�de�la�cartea�“Oglinda�inimii�omului”�de�Iosif�Trifa

Din� aceast�� mic�� carte� dar� în� acela�i�

timp�mare� în� ceea� ce�prive�te� con�inutul�s�u,�putem�înv��a�multe�lucruri�bune�care�s�� ne� ajute� s�� ajungem� la� mântuirea�sufletului,�care�este�cel�mai�de�pre�� lucru�din�aceast��via��.�Autorul�ne�arat��c��taina�mântuirii�are�dou��puncte�principale.�

Primul� punct� este� Golgota,� jertfa�Mântuitorului,�pentru�c��doar�Sângele�S�u�ne�poate�purifica�de�orice�p�cat�(In�1,7).�

Cel� de�al� doilea� punct� este� inima�omului� care� este� centrul� vie�ii,� �i� care� ar�trebui� s�� fie� „curat�”� ,� pentru� c�� de� la�inim�� ies� toate,�dac��aceasta�este� curat��din�ea�vor�izvorî�lucruri�bune:�precum�mila,�dragostea,� via�a� curat�;� din� contr�� îns��dac��inima�este�„grea”�(plin��de�p�cate,�se�pot� enumera� aici� cele� �apte� p�cate�capitale:� trufia,� desfrânarea,� l�comia,�pizma,�mânia,�be�ia��i�minciuna).�Aceast��carte�ne�spune�c��trebuie�s��ne�purific�m�inima�de�toate�aceste�rele��i�s��începem�s��tr�im�o�via���cu�Isus�Hristos.�

Cetatea�vie�ii� �i�mântuirii� noastre�este�inima.� Aceast�� cetate� are� o� u��� la� care�bate� atât� Domnul� nostru� Isus� Hristos�c�ruia� îi� putem� spune� „Supremul� Bine”;�cât� �i� diavolul� cel� viclean,� noi� fiind� liberi�putem� alege� c�ruia� s��i� deschidem� u�a�cet��ii�inimii�noastre.�Cum�nu�putem�slujii�la�doi�st�pâni��i�lui�Dumnezeu��i�mamonei�(Mt� 6,24)� decidem� noi� c�ruia� s��i�

deschidem,� Isus� nu� ne� for�eaz�,� El� ne�iube�te��i�ne�a�teapt��pe�când�cel�viclean�ne� îndeamn��cu��oapte��i� ispite� la�p�cat.�Isus�ne�a�teapt���i�ne�las��liberi�pentru�c��nu� vrea� s�� ne� mântuiasc�� cu� for�a,� de�altfel�iubire�cu�for�a�nu�este�iubire.�

Omul� care�L� accept�� pe� Domnul� ca�aliat,�adic��îi�deschide�u�a�inimii�prime�te�darurile� biruin�ei� cu� care� îl� alung�� pe�diavolul.� Când� cele� �apte� p�cate�men�ionate�mai�sus�intr��în�inima�omului,�atunci�s���tim�c��diavolul�a�cucerit�cetatea�inimi� noastre.� Pentru� a� sc�pa� de� ele�trebuie�s��fugim�repede�la�Domnul�nostru�Isus� Hristos� deoarece� doar� El� ne� poate�salva�prin�patima��i�jertfa�Sa.�

„Voi� sunte�i� casa� Spiritului� Sfânt”� zice�Sfântul�Apostol�Pavel� (1Cor�6,19)� îns��din�„casa”� în� care� diavolul� intr�� Spiritul� se�dep�rteaz�� �i� fuge.� Ar� fi� bine� s�� �tim� c��pentru�a�ajunge�într�o�stare�grozav�,�este�destul�s��tr�im�„în�voia�gândurilor�noastre��i� în�duhul�acestei� lumi”� (Ef�2,23).�Cartea�ilustreaz�� cele� afirmate� prin� mule�exemple.� Unul� din� acestea� este� cel� care�aseam�n��stare�omului�c�zut� în�p�cat�cu�cea�a�omului�care�doarme�un�somn�adânc�din� care� trebuie� s�� se� trezeasc�,� chiar�Domnul� vrea� s�� ne� trezeasc�� încercând�prima�dat��prin�vorbe�dulci,� iar�mai�dup��aceea� prin� încerc�ri� u�oare,� �i� poate�mai�

Page 11: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin

Cruce �i Înviere martie���aprilie�2010

11

grele.� Cine� se� întoarce� de� la� p�cat� va� fi�„vas�ales”�iar�cine�nu�va�fi�pierdut.�

Ne� mai� zice� P�rintele� Iosif� Trifa� c�� în�momentul�trezirii�noastre�din�somnul�greu�al�p�catului�intr��în�sufletul�nostru��razele�Spiritului� Sfânt,� moment� în� care� diavolul�fuge,�noi� trebuind� s�� r�mânem�statornici�în�bine.�

Un� lucru� frumos� �i� mi�c�tor� este� �i�modul� în� care� Domnul� vrea� s�� deschid��inima�noastr�.�Pentru�aceasta�El�folose�te�trei� chei:� prima� este� cea� de� „argint”:�reprezentat�� de� predicile� ce� le� aude�p�c�tosul�în�biseric�,�rug�ciunile�ce�se�fac�pentru�el;�dac��u�a� inimii�nu�se�deschide�atunci� Domnul� folose�te� cea� de�a� doua�cheie:� reprezentat�� de� încerc�ri� �i�suferin�e;� �i� în� fine� dac�� nici� a�a� nu� s�a�deschis�atunci�Domnul�folose�te�cea�de�a�treia� cheie,� cea� de� „aur”� care� este� cheia�darului�harului�Spiritului�Sfânt.�

Este�a�a�de�frumos�s��auzim�c��diavolul�nu�mai�are�nici�o�putere�asupra�unei�inimi�cuprinse� �i� cârmuite� de� darul� �i� harul�Spiritului�Sfânt.�

Începutul� mântuirii� noastre� este�înfrângere,� umilin�a� sau� smerenia� care�purced� din� cunoa�terea� �i� recunoa�terea�st�rii�noastre�p�c�toase:�„Inim��înfrânt���i�smerit�,� Dumnezeu� nu� va� urgisi”� (Ps�50,18).� Când� am� ajuns� s�� cunoa�tem�tic�lo�ia� noastr�,� mizeria� noastr��sufleteasc�,�s��plângem�cu�lacrimi�fierbin�i�c��am�cheltuit�talan�ii�în�zadar,�s��alerg�m�la�picioarele�Domnului��i�s��facem�aceast��rug�ciune:� „Doamne� Isuse!� Eu� sunt� un�

p�c�tos,�cel�mai�p�c�tos�din�lume.�Averea�sufleteasc�� am� risipit�o…� talan�ii� i�am�cheltuit� în� zadar…�haina�mi�am�murd�rit.�Totul� e� stricat…� totul� e� putred…� totul� e�bolnav�în�mine.�Tot�capul�meu�este�bolnav��i� toat�� inima�mea� sufer�� de�moarte� (Is�1,5).� Inima�mea�s�a�tulburat� întru�mine��i�frica� mor�ii� a� c�zut� asupra� mea� (Ps�63,10)…�totul�s�a�tulburat�înl�untrul�meu…�P�catele� �i� f�r�delegile� s�au� gr�m�dit� în�sufletul�meu�ca�un�vulcan�ce�clocoate…�F��Tu� Doamne,� ca� din� acest� vulcan� s���â�neasc�� m�rturisirea� p�catelor� mele.�Sunt�bolnav�Isuse�Doamne��i�Tu�singur�m��po�i� t�m�dui� c�ci� Tu� ai� zis:� bolnavilor�trebuie�doctor� (Mt�9,12)…�m��scufund� în�pieire� �i� numai� Tu� singur�m�� po�i� sc�pa.�Doamne� Isuse!� Eu� vin� la� Tine� cu� toate�p�catele�mele,� �i� cu� toate� lacrimile�mele.�Prime�te�m���i�m��mântuie�te…”.�

Un� om� p�c�tos� se� împac�� cu�Dumnezeu� prin� jertfa� cea� Mare� a� Fiului�S�u� de� care� satana� fuge� sp�imântat�v�zându�ne�pleca�i��i�plângând�sub�bra�ele�Crucii� Mântuitorului,� care� stau�întotdeauna� deschise� pentru� primirea� �i�iertarea�noastr�.��Omul�convertit�are�cele��apte� virtu�i� care� constituie� pietre�temeinice�a�mântuirii�noastre��i�care�sunt:�credin�a,� dragostea,� n�dejdea,� smerenia,�cur��ia,� r�bdarea� �i� h�rnicia.� O� persoan��întoars��cu�adev�rat�la�Isus,�nu�mai�poate�iubi�pe�cele�p�mânte�ti,�ci�se�dedic��iubirii�celor� cere�ti� tr�ind� potrivit� Evangheliei.�Omul� duhovnicesc� care� tr�ie�te� potrivit�Evangheliei,� are� �i� mari� ispite� de� la�

Page 12: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin

2010�martie���aprilie Cruce �i Înviere

12

potrivnicul� diavol� �i� de� aceea� acesta�trebuie�s��se�roage�pentru�a�nu�c�dea� în�ispit�.� Siguran�a� noastr�� este� c�� în� ciuda�ispitelor� celui�potrivnic,�Domnul� Isus�este�aliatul��i�ajutorul�nostru,�Cel�care�a�învins�o�dat�� pentru� totdeauna� puterile�întunericului.��

Iat�� înc��o� rug�ciune�care� s��ne�ajute�pe� drumul� cre�terii� noastre� suflete�ti:�„Isuse�Bunule�Doamne!� Învrednice�te�m���i�m��înt�re�te��i�pe�mine�s��pot�tr�i�pân��la�sfâr�it�o�via���de�biruitor.� Înt�re�te�m��cu�darurile�Crucii�s��pot�birui�pân��la�sfâr�it�toate�ispitele�ispititorului�diavol”.�

Spre� sfâr�itul� acestor� înv���turi�spirituale�cu�mult��pace,� lumin�,�bucurie,�sufletul� a�teapt�� s�� mearg�� în� casa�Domnului,� unde� „Supremul� Bine”,� Isus� îi�a�teapt���i�îi�cheam�:�„Vino�slug��bun���i�credincioas�”� (Mt� 25,21),� �i� merg� la�fericirea� cea� ve�nic�.� Aceast�� fericire�începe� deja� de� aici� de� pe� p�mânt� tr�ind�dup�� înv���turile�Mântuitorului.� Pentru�a�putea� �ti� când� am� ajuns� s�� fim� oameni�duhovnice�ti,� trebuie� s�� vedem� dac��rezist�m� ispitelor� potrivnicului,� daca�biruim� atunci� putem� zice� c�� suntem�oameni�spirituali�(sau�duhovnice�ti).�

Ne� este� prezentat�� �i� viclenia�diavolului,� �oaptele� cu� care� vine� la� inima�ce�a�reu�it�s�� fie�cu� Isus,�ne�spune�c��nu�putem�renun�a�de�tot� la�pl�cerile� lume�ti��i�ne�face�s��credem�c��putem�sluji�la�doi�st�pâni:�lui�Dumnezeu��i�mamonei.�

Am� auzit� cum� cheam�� Isus� sufletele�care�merg� la� El,� într�un�mod�asem�n�tor�procedeaz�� �i� „potrivnicul”,� �i� el� cheam��pe�aceia�care� i�au�slujit�cu�aceste�cuvinte�cumplite:� „al� nostru� e�ti� pentru� c�� nou��ne�ai� slujit”.� S�� încerc�m� dar� s�� nu�ajungem�în�focul�cel�întunecat.�Un�alt�lucru�pe�care�diavolul�l�ar�putea�face�este�s��ne�ispiteasc�� f�cându�ne� s�� credem� c�� nu�exist��nici�iad��i�nici�rai,�astfel�ne�în�eal���i�ne�atrage�la�el.�S��încerc�m�dar,�fra�ilor,�s��nu�ascult�m�aceste��oapte�viclene.�Pentru�c�� ascultându�le� tr�im� o� „orbire”�sufleteasc�.� S��L� rug�m� pe� Domnul,�„Supremul� Bine”,� s�� ne� redea� vederea,�vindecându�ne�de�aceast��orbire.�

Dup��cum�am�spus�mai�sus,�celor�care�au� tr�it� potrivit� Sfintei� Evanghelii� li� se�preg�te�te�r�splata�fericirii�ve�nice.�S��ne�str�duim� cu� to�ii� s�� tr�im� potrivit� Sfintei�Evanghelii,�cunoscând��i�tr�ind�fr��e�te�în�iubirea�Domnului�Nostru�Isus�Hristos.�

Ana�IGNA�

Parohiile romanesti din Italia au un sit propriu:

www.bru-italia.eu Parohia noastra este indicata cu ROMA NORD

Page 13: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin

Cruce �i Înviere martie���aprilie�2010

13

Pelerinaj�la�moa�tele�sfântului�Nicolae,��Bari��6�7martie�2010�

Momentele� de� post� �i� de�rug�ciune� pe� care� credincio�ii�cre�tini� le� tr�iesc� în� anumite�perioade�ale�anului�bisericesc,� se�transform�� într�un� adev�rat�mod�de� via��� atunci� când� la� fiecare�pas,� ace�tia� sunt� în� leg�tur�� cu�aproapele,� cu� Biserica,� cu�Dumnezeu.� Postul� �i� rug�ciunea�au�caracterizat��i�pelerinajul�f�cut�de� credincio�ii� români� de� la�Parohia� Greco�Catolic�� Roma� –�Euclide� în� frunte� cu� pr.� Serafim�Vescan� la� Moa�tele� Sfântului�Ierarh� Nicolae� la� Bari.� Printre�pelerini� a� fost� prezent� �i�seminaristul� R�zvan� Iacob� Vasile�de� la� Colegiul� Pio� Romeno�precum��i�pr.�Anton�Cioba.�

Postul�Mare,� perioad�� în� care�s�a� situat� acest� pelerinaj,� a� f�cut�astfel� încât� fiecare� pelerin� s��d�ruiasc�� din� timp,� comoditate� si�energie� în� vederea� cre�rii� atmosferei�specifice� pelerinajului.� Pornind�sâmb�t�� seara� de� la� Roma,� s�a�c�l�torit� toat�� noaptea,� ajungându�se�diminea�a� la� Bari.� Pe� parcursul�drumului,� pe� lâng�� rug�ciunile� f�cute�pe� autocar:� Vecernia,� Rozarul,�Acatistul� Sf.� Nicolae,� etc.,� la� fiecare�pauz�� pelerinii� au� fructificat� timpul� �i�harul�primit�prin�rug�ciune�în�vederea�

cercet�rii� con�tiin�ei� �i� a�Sacramentului�Spovedanii.��

Ajun�i� la� Bari,� înainte� de� r�s�ritul�soarelui,� am� celebrat� to�i� împreun��Sfânta� Liturghie� pe� mormântului�marelui� f�c�tor� de� minuni,� Sfântul�Nicolae,�dup�� care�am�celebrat� slujba�Parastasului� pentru� cei� r�posa�i� din�neamul�nostru.�La�finalul�Liturghiei��

Page 14: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin
Page 15: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin
Page 16: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin

2010�martie���aprilie Cruce �i Înviere

16

fiecare� pelerin� a� avut� posibilitatea� s��venereze� moa�tele� Sfântului� Nicolae,�s�rutând� mormântul� �i� rugându�se�pentru� mijlocirea� acestuia� la� Bunul�Dumnezeu�pentru�nevoile�personale.��

A� urmat� apoi� agapa� fratern�� pe�malul� M�rii� Adriatice,� dup�� care�fiecare� a� vizitat� Bisericile� importante�din� ora�.� În� jurul� amiezii� grupul� de�pelerini� s�au� adunat� pentru� a� porni�spre� Roma.� Pe� autocar,� în� ciuda�oboselii,� s�a� continuat� programul� de�rug�ciune� specific� pelerinajului.� S�au�cântat� cântece� religioase,� s�au� f�cut�rug�ciuni� îmbinate� cu� diverse�medita�ii�pornind�de� la�via�a�Sfântului�Nicolae� precum� �i� cu� împ�rt��iri�personale� f�cute� de� pelerini.�Momentele� de� împ�rt��ire� a�experien�ei� pelerinajului� au� fost�printre�cele�mai�solemne�deoarece,�ca�într�o� familie,� aproape� fiecare� pelerin�a� m�rturisit� felul� în� care� acest�pelerinaj� l�a� marcat,� subliniind�importan�a� pelerinajelor� de� acest� fel�f�cute�pân��acum�dar��i�a�celor�care�se�vor�mai�face.�Fiecare�s�a�f�cut,�în�mod�direct� sau� indirect,� mesager� al�Sfântului�Nicolae�pentru� cei� de�acas�,�pentru� cei� de� la� locul� de� munc�,�pentru�cei�pe�care�îi�vor�întâlni�în�via�a�lor.�

Despre�Sfântul�Nicolae�Cine�a�fost�Sfântul�Nicolae?�Sau�mai�

bine� spus� cine� este� Sfântul� Nicolae� �i�care�este�leg�tura�lui�cu�ora�ul�Bari?�Ei�

bine,� Sfântul� Nicolae� este� unul� dintre�cei� mai� importan�i� Sfin�i� ai� Bisericii.�Via�a�lui�demn��de�luat�ca�exemplu�de�c�tre� cre�tini,� dar� �i�minunile� pe� care�el� le�a� f�cut� înc��din� timpul�vie�ii,�dar��i� dup��moarte,� sunt� adev�rat�� surs��de� credin��� �i� mângâiere� pentru�Biserica�de�pe�p�mânt.��

Sfântul�Nicolae� din�Mira� Lichiei� s�a�n�scut� în� jurul� anului� 260� în� ora�ul�Patara,� Licia� �i� a�murit� în� jurul� anului�335,� în� Mira,� ast�zi� Kocademre� –�Turcia.� În� ceea� ce� prive�te� via�a�Sfântului,� un� singur� lucru� este� cert� �i�anume�faptul�c��nu�se�cunoa�te�nimic�cu� exactitate� despre� aceasta,� în� ciuda�cultului� s�u� foarte� r�spândit.�Elementele�bibliografice�despre�el�sunt�pu�ine� �i� îndoielnice.� Oricum,�n�scându�se� în� Patara,� care� era� un�port� important� din� Asia� Minor�,� ora��unde� s�a� oprit� �i� Sfântul� Pavel� în� una�din�c�l�toriile�sale�misionare,�îl�face�pe�Sfântul�Nicolae� s�� fie� considerat� grec.�Aceasta�pentru�c��Asia�Minor��era�de�cultur�� �i� limb�� greac�.� Numele� s�u�Nikòlaos� –� în� greac�� înseamn�� popor�victorios,� iar� acest� lucru� �i� l�a� însu�it,�acordând� o� importan��� deosebit��poporului�în�via�a�sa.��

Sfântul� Nicolae� este� patronul�spiritual� al� �rilor� de� Jos,� al�Rusiei,� al�provinciei� Lorena,� precum� �i� al� mai�multor�ora�e�vest�europene,�între�care�Bari.� Este� de� asemenea� cunoscut� ca�protector� al� celor� acuza�i� pe� nedrept,�

Page 17: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin

Cruce �i Înviere martie���aprilie�2010

17

al� comercian�ilor,� c�l�torilor,� fetelor�nem�ritate,�mireselor� �i,� în� special,� al�copiilor�mici.�

�Legenda�lui�Mo��Nicolae�Se� spune� c�� trei� surori,� fetele�unui�

nobil� s�rac,� nu� se� puteau� m�rita�datorit�� situa�ie� financiare� precare.�Atunci� când� fata� cea�mare� a� ajuns� la�vremea�m�riti�ului,�Nicolae,�ajuns�deja�episcop,� a� l�sat� noaptea,� la� u�a� casei�nobilului,� un� s�cule�� cu� aur.� Povestea�s�a� repetat� �i� când�a� venit� vremea�de�m�riti�� pentru� cea� de� a� doua� fat�.�Când� i�a� venit� vremea� �i� celei� de� a�treia�fete,�nobilul�a�stat�de�paz��pentru� a� afla� cine� era� cel� care�le�a� f�cut� bine� fetelor� sale.� În�acea� noapte,� nobilul� stând�ascuns�l�a�v�zut�pe�Nicolae�care�l�sa� s�cule�ul� cu� aur.� Se� spune�c�� Sfântul�Nicolae� s�a� urcat� pe�acoperi�� �i� a� dat� drumul�s�cule�ului� prin� hornul� casei,�într�o� �oset�� pus�� la� uscat,�motiv� pentru� care� a� ap�rut�obiceiul� ag���rii� �osetelor� de��emineu.� Dup�� ce� tat�l� fetelor�a� v�zut� cele� întâmplate,� Nicolae� l�a�rugat�s��p�streze�secretul,� îns��acesta�nu�a�rezistat�tenta�iei�de�a�povesti�mai�departe.��

De�atunci,�oricine�primea�un�cadou�nea�teptat� îi� mul�umea� lui� Nicolae�pentru�el.�Cei�trei�s�cule�i�cu�aur�f�cu�i�cadou� fetelor� de� nobil� au� devenit�

simbolul�Sfântului�Nicolae�sub�forma�a�trei� bile� de� aur� în� iconografia�apusean�.�

�Catedrala�Sfântul�Nicolae�din�Bari�A� fost� construit�� în� sec.� al� XVII�lea�

pentru� a� ad�posti� moa�tele� Sf.�Nicolae,� aduse� din�Mira� Lichiei� de� un�grup�de�marinari�din�Bari.�Construc�ia�Catedralei�a�început�în�anul�1089��i�s�a�terminat� în� anul� 1197,� în� timpul�domina�iei� italo�normande� a� Apuliei.�Ridicarea� acesteia� este� pus�� în�leg�tur�� cu� aducerea� moa�telor�Sfântului� Nicolae� din� Turcia,� de� c�tre�

ni�te� negustori.� Potrivit� legendelor,�sfântul,� trecând� prin� ora�� în� drumul�s�u� spre� Roma,� l�a� ales� pe� acesta�(ora�ul� Bari)� drept� loc� de�înmormântare�al� s�u.�Papa�Urban� II� a�venit� în� Bari� pentru� a� sfin�i�a�ez�mântul�în�anul�1089.�Elias,�abate�al� unei� m�n�stiri� din� apropiere� ��

Page 18: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin

2010�martie���aprilie Cruce �i Înviere

18

Sfântul�Benedict� �� a� fost�numit�primul�arhiepiscop.� Edificiul� a� fost� deschis�oficial� în� anul� 1197,� în� prezen�a�vicarului�imperial,�episcopul�Conrad�de�Hildesheim,��i�a�numero�i�al�i�episcopi,�prela�i��i�nobili.�

Arhitectura� bisericii� este�interesant�.� Biserica� are�mai� de�grab��forma�p�trat�,� sem�nând�mai�mult� cu�un� castel� decât� cu� o� biserica.� Acest�lucru� este� înt�rit� de� prezen�a� a� doua�turnuri�masive�în�lateralele�fa�adei.��

Interiorul�este�format�dintr�o�nava��i�dou�� abside,� desp�r�ite� prin� coloane�de� granit� �i� pila�tri.� Prezbiteriul� este�separat�de�restul�edificiului�cu�ajutorul�a� trei� arce� sprijinite� pe� coloane� de�influen���bizantin�.�Deasupra�acestora�se� afl�� "matroneum",� un� loc� gen�tribun�� pentru� femei,� cu� deschidere�spre�nava�bisericii.�Bazilica�a�fost�prima�

biseric�� cu� aceast�� form�� de�arhitectur�,�alc�tuind�un�model�ce�va�fi�ulterior� imitat�de�multe�alte�cl�diri�ale�regiunii.��

În� biseric�� se� afl�� �i� mormântul� lui�Bona� Sforza� (secolul� al� XVI�lea),� din�marmura.� Muzeul� bisericii� de�ine�numeroase� �i� importante� opere� de�art�,�incluzând��i�o�colec�ie�de�sfe�nice�din� secolul� al� XII�lea,� donate� de� c�tre�regele�Charles�I�de�Anjou.�

Biserica� a� fost� renovat�� la� sfâr�itul�secolului� al� XIII�lea,� în� 1456� �i� în�secolul� al� XVII�lea.� Renovarea� din�secolul�al�XX�lea�a�dus�la�îndep�rtarea�multor� adaosuri� baroce,� l�sându�se�doar� tavanul� de� lemn,� înr�mând�imagini�ale�lui�Carlo�De�Rosa.�

Pr.�Anton�CIOBA �

Comer�ul�cu�Hristos�Statueta�mea� spart�,� reprezentându�L�

pe� Domnul� Isus� Hristos,� am� g�sit�o� la�Sevilla.�În�art��m��fascineaz��tema�lui�Isus�pe� cruce.� Cel� mai� mult� îmi� plac�reprezent�rile� din� perioada� barocului�spaniol.� Ultima� dat�,� am� fost� la�cump�r�turi� în� compania� unui� bun�prieten.�

Chiar�pe�Domnul�Hristos,�ce�alegere!�Îl�po�i�g�si�între�piuli�e,�între�gr�mezi�de�fier�vechi� oxidat,� haine� vechi,� pantofi,� c�r�i,�p�pu�i�rupte�sau�litografii�romantice.�Totul�

e� s�� �ti�unde� s��l� cau�i.�Deoarece�Hristos�merge� �i� apare� peste� tot� în� aceast��fr�mântat���i�neverosimil��pia���care�este�Via�a.�

Dar�în�acea�diminea��,�ne�am�îndreptat�spre� casa� artistului,� este� mai� u�or� s��l�g�se�ti� acolo� pe� Hristos,� dar� la� un� pre��mult� mai� scump,� c�ci� este� deja� zona�anticarilor.�

Este�un�Hristos�cu� impozite�de� lux,�un�Hristos�pe�care�l�au�scumpit�turi�tii�pentru�c�� de� când� s�a� intensificat� turismul,� �i�

Page 19: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin

Cruce �i Înviere martie���aprilie�2010

19

Hristos� este� mai� scump.� Vizitasem� doar�dou��sau�trei�magazine��i�mergeam�înspre�al�treilea�sau�al�patrulea.�_�Ehm,�dore�ti�ceva�domnule?�_�Doar�s��dau�o�rait��prin�magazin,�s��privesc,�s��v�d.�

Deodat�,�în�fa�a�mea,�culcat�pe�o�mas�,�am�v�zut�un�Hristos�f�r��cruce,�vroiam�s��m�� arunc� pe� el,� dar� mi�am� st�pânit�impulsul.� L�am�privit� pe�Hristos� cu� coada�ochiului,�m�a�cucerit�din�primul�moment.�Bineîn�eles� c�� nu� era� chiar� ceea� ce�c�utam,� era� un� Hristos� spart.� Dar� chiar�aceast��situa�ie�m�a�legat�de�el,�nu��tiu�de�ce.�Am�ar�tat�interes�mai�întâi�pentru�ni�te�lucruri� din� jurul� meu,� pân�� ce� am� pus�mâna�pe�Hristos,�mi�am�st�pânit�degetele�s�� nu�l� mângâi!� Ochii� nu� m�� în�elaser�!�Nu!� Era� într�adev�r,� o� reprezentare�frumoas�� a� lui� Hristos,� era� un�impresionant�trup�mutilat.�Bineîn�eles,�nu�avea�cruce,�îi�lipsea�jum�tate�de�picior,�un�bra�� întreg� �i,� de�i� capul� se� p�strase,� nu�mai�avea�chip.�

Anticarul�s�a�apropiat,�a�luat�statueta�în�mân���i�spuse:�_�Oh,� este�o�pies��magnific�,� se� vede�c�� ave�i� gust.� Domnule,� privi�i� ce�splendid��linie,�ce�execu�ie!�_� Dar� este� atât� de� rupt�,� atât� de�mutilat�!�_� Nu� conteaz�,� domnule,� este� al�turi�un�restaurator,�prieten�de�al�meu;�o�s��vi�l�fac��nou!�

�i�iar��i�la�evaluat,�l�a�l�udat,�îl�mângâia�într�una;�dar�nu�pe�Hristos,�ci�marfa�care�avea�s��i�aduc��bani.�

Am�insistat;�a�stat�la�îndoial�,�a�f�cut�o�pauz�,� s�a� mai� uitat� o� dat�� la� Hristos,�pref�cându�se�c��îi�era�greu�s��se�despart��de� el� �i� mi� l�a� întins� într�un� acces� de�generozitate� fictiv�,� spunându�mi� pe� un�ton�resemnat��i�îndurerat:�_� Uite,� domnule,� ia�l,� a�a� ca� pentru�dumneata,� hai� d��mi� doar� 3000� de�pesete.�Lua�i�o�bijuterie!�

Vânz�torul� exalta� calit��ile� pentru� a�men�ine� pre�ul.� Eu,� cre�tin� bun� sc�deam�din�merite�ca�s��cobor�pre�ul.�Deodat�,�m�a�trecut�un�fior.�Discutam�pre�ul�lui�Hristos�ca� �i� cum� era� vorba� despre� o� banal��marf�!� Mi�am� amintit� de� Iuda!� Nu� era�oare�tot�un�fel�de�comer��cu�Hristos?�

Dar� de� câte� ori� nu�L� vindem� �i�cump�r�m� pe� Hristos,� �i� nu� din� lemn,� ci�din�carne,�din�carnea�celor�apropia�i!�Via�a�noastr�� este� de� cele� mai� multe� ori� o�vânzare�a�lui�Hristos.�

Am� cedat� amândoi,� pre�ul� a� sc�zut� la�800� de� pesete.� Înainte� de� a� pleca,� l�am�întrebat� dac�� �tie� de� unde� era� acea�statuet��a� lui�Hristos��i�de�ce�era�atât�de�teribil� mutilat�.� Vag� �i� incomplet,� mi�a�spus� c�� avea� impresia� c�� statueta� venea�de� undeva� din� mun�ii� Arasena� �i� c��mutil�rile�fuseser��f�cute�într�o�profanare�pe� timp� de� r�zboi.� L�am� luat� în� bra�e� cu�dragoste��i�am�ie�it�cu�el�pe�strad�.�În�final,�noaptea,� am� închis� u�a� camerei� �i� am�r�mas�singur,�fa���în�fa���cu�Hristos.�Cât�de�

Page 20: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin

2010�martie���aprilie Cruce �i Înviere

20

mutilat��i�însângerat�era,�v�zându�l�a�a�m�am� hot�rât� s��L� întreb:� Hristoase,� cine� a�fost�cel�care�a�îndr�znit�s���i�fac��asta?�Nu�i�au�tremurat�mâinile�când�le�a�rupt�pe�ale�tale,� smulgându�Te� de� pe� cruce?� Mai�tr�ie�te�înc�?�Unde?�Ce�ar�face�azi�dac��te�ar�vedea�în�mâinile�mele?�S�ar�c�i?�

“Taci!,� m�a� întrerupt� o� voce� t�ioas�.�Taci,�pui�prea�multe�întreb�ri!�Crezi�c��am�o�inim��atât�de�mic���i�meschin��ca�a�ta?�Taci!�Nu�m��mai� întreba��i�nici�nu�te�mai�gândi�la�cel�care�m�a�mutilat,�las��l;�ce��tii�tu?�Respect��l!�eu�deja�l�am�iertat.�Eu�am�uitat�imediat��i�pentru�totdeauna�p�catele�lui.� Când� un� om� se� c�ie�te,� eu� iert� totul�deodat�,� nu� ca� voi,� pentru� vreo� afacere�meschin�.�Taci,�am�zis.�De�ce�când�m��vezi�pe�mine�a�a,�cu�mâinile��i�picioarele�rupte,�nu� te� gânde�ti� la� cei� care� îi� jignesc,� îi�r�nesc,� îi� exploateaz�� �i� îi� mutileaz�� pe�fra�ii� lor� oameni?� Care� p�cat� este� mai�mare?�S��mutilezi�o�statuet��de�a�mea�vie,�din� carne� �i� oase,� în� care� eu� tr�iesc� prin�harul�botezului?�Oh,� ipocri�ilor!�V�� rupe�i�hainele� de� pe� voi� când� v�� gândi�i� la� cel�care� mi�a� mutilat� imaginea� de� lemn,� în�timp�ce�da�i�mâna��i�v��prezenta�i�onorul�c�tre�cei�care�l�mutileaz��fizic�sau�moral�pe�Hristos�viu�în�fra�ii�vo�tri”.�

Eu�am�r�spuns:�“Nu�pot�s��te�v�d�a�a�distrus,� restauratorul� poate� s��mi� cear��cât�o�vrea.�Tu�meri�i�totul!�M��doare�s��te�v�d�a�a.�Mâine�de�diminea��,�o�s��te�duc�la�atelier.�E�ti�de�acord�cu�planul�meu?�Nu�i�a�a�c��te�bucuri?”�

“Nu,� nu�m�� bucur!,� a� r�spuns�Hristos�pe�un� ton�rece��i�aspru.�E�ti� la� fel�ca� to�i�ceilal�i��i�vorbe�ti�prea�mult!”.�

A�fost�un�moment�de�lini�te.�Un�ordin,�t�ios� ca� un� fulger,� a� str�puns� lini�tea�ap�s�toare:� “nu�m�� restaura,� î�i� interzic!�M��auzi?”�_� Da,� Doamne,� î�i� promit,� nu� te� voi�restaura.�_� Mul�umesc,� mi�a� r�spuns� Hristos.�Tonul�lui�mi�a�dat�din�nou�încredere�_�De�ce�nu�vrei�s��te�restaurez?�Nu�te�în�eleg.� Nu� în�elegi,� Doamne,� c��pentru�mine�va� fi�un�chin�continuu�s��te�v�d�a�a�rupt��i�mutilat�în�fiecare�zi?�Nu�în�elegi�c��m��doare?�_�Asta��i�vreau,�ca�atunci�când�m��vezi�mutilat� s���i� aduci� aminte� mereu� de�cei� care� tr�iesc� al�turi� de� tine;� rup�i,�înfrân�i,� s�raci,� mutila�i,� f�r�� bra�e�pentru� c�� li� s�au� refuzat� posibilit��ile�de�a�munci.� F�r��picioare�pentru�c�� li�s�au�închis�drumurile.�F�r��chip�pentru�c��li�s�a�luat�onoarea.�To�i�uit��de�ei��i�le� întorc� spatele.� Nu� m�� restaura,� s��v�d� dac�,� v�zându�m�� a�a,� î�i� vei�aminti�de�ei��i�te�va�durea,�s��v�d�dac��a�a,� rupt� �i� mutilat� î�i� voi� servi� drept�cui� în� inim��pentru� durerea� celorlal�i!�mul�i�cre�tini�exagereaz��cu�devo�iuni,�cu�s�rut�rile,�cu�florile�pe�care�le�aduc�unui� Hristos� frumos,� �i� uit�� de� fra�ii�lor,�oamenii,�Hristo�i�urâ�i,�rup�i,�afla�i�în�suferin��.�

Sunt� mul�i� cre�tini� care� î�i� împac��con�tiin�a� s�rutând� un� Hristos� frumos,� o�

Page 21: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin

Cruce �i Înviere martie���aprilie�2010

21

oper��de�art�,�în�timp�ce�l�jignesc�pe�micul�Hristos�din�carne��i�oase,�care�este�fratele�lor.�S�rut�ri�resping�toare,�îmi�fac�sil�!�Le�suport� numai� pentru� c�� sunt� sculptat� în�lemn��i�nu�pot�pleca,�dar�îmi�r�nesc�inima.�Ave�i� prea� mul�i� Hristo�i� frumo�i!� prea�multe�opere�de�art��cu�imaginea�mea�pe�cruce.�V��amenin���pericolul�de�a�r�mâne�doar�cu�opera�de�art�.�Un�Hristos�frumos�poate�s��fie�un�refugiu�periculos�în�care�s��te� ascunzi� fugind� de� durerea� celorlal�i,�calmând� în� acela�i� timp� con�tiin�a� printr�un� fals� cre�tinism.� Din� cauza� aceasta,� ar�trebui� s�� ave�i�mai�mul�i� Hristo�i� rup�i� �i�mutila�i,� câte� unul� la� intrarea� în� fiecare�biseric�,� care� s�� strige� mereu,� prin�membrele� lui� rupte� �i� prin� chipul� f�r��form�,�durerea��i�tragedia�celei�de�a�doua�p�timiri�ale�mele�în�fra�ii�mei,�oamenii!�De�

aceea�te� implor,�nu�m��restaura,� las��m��rupt�al�turi�de�tine,�chiar�dac��î�i�voi�face�via�a�ceva�mai�amar�.�_�Da,�Doamne,�î�i�promit.�

�i� un� s�rut� pe� singurul� picior� f�cut�a�chii� a� fost� semn�tura�promisiunii�mele.�De�azi�înainte,�voi�tr�i�al�turi�de�un�Hristos�rupt��

Credin�a�f�r��fapte�este�moart��spunea�Sfântul�Pavel,�s��încerc�m��i�noi�s��tr�im�o�via��� de� cre�tini� autentici,� ajutându�i� pe�fra�ii�no�tri� afla�i� în� suferin�e�a�a�precum�odinioar�� a� f�cut� Simon� din� Cirene�ajutându�I� Domnului� nostru� Isus� Hristos�s���i� poarte� crucea.� (Adaptat�� dup��Humberto�A.�Agudelo�C.,�Vitamine�pentru�suflet� 6,� Editura� Pauline,� Bucure�ti� 2004,�39�47.)�

Al�turi�de�Domnul�în�Patima,�Moartea��i�Învierea�Sa�cea�purt�toare�de�via�a�

Am�mai�afirmat�o��i�cu�alte�ocazii,�titlul�revistei� noastre� este� „Cruce� �i� Înviere”�pentru�c��aceste�dou��mistere�stau�la�baza�mântuirii� noastre� înf�ptuite� de� Domnul�nostru�Isus�Hristos�prin�patima,�moarte��i�Învierea�Sa�cea�izvorâtoare�de�via���pentru�întreaga�omenire.�

În� meditarea� Sfintelor� �i�Mântuitoarelor� Patimi� ale� Domnului� ne�am� reunit� cu� to�i� de� s�rb�toarea� Intr�rii�Domnului�nostru�Isus�Hristos�în�Ierusalim,�l�am� aclamat� al�turi� de� pruncii� de�odinioar�,� iar� mai� apoi� preg�tindu�ne�

suflete�te� pentru� S�pt�mâna� Mare� am�s�vâr�it� împreun�� „Drumul� Crucii”,�încercând� s�� în�elegem� cât� de�mult� ne�a�iubit�Domnul��i� ce�mare�sacrificiu�a� f�cut�pentru� noi,� cât� a� p�timit� spre�mântuirea�noastr�,��i�cât�de�mult�vrea�ca�noi�to�i�s��ne�mântuim��i�nici�unul�s��pierim.�Am�fost�ajuta�i� în� medita�ie� de� câ�iva� credincio�i�care� au� dat� via��� reprezentând�personajele� cele� mai� importante� din�„Drumul�Crucii”.�O�rug�ciune�din�Acatistul�ale�Patimilor�Domnului�nostru�Isus�Hristos,�ne�dezv�luie�misterul�p�timirii�Domnului:�

Page 22: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin

2010�martie���aprilie Cruce �i Înviere

22

„Ap�r�torul�cel�mare��i�Domn�al�cerului��i�al� p�mântului,� pe� Tine,� împ�ratul� cel�nemuritor,�v�zându�Te�r�stignit�pe�Cruce,�f�ptura� toat�� s�a� schimbat,� cerul� s�a�însp�imântat,� temeliile� p�mântului� s�au�cl�tinat,� iar� noi� nevrednicii,� închin�ciune�de�mul�umire� aducând� patimilor� pe� care�le�ai�r�bdat�pentru�noi,�cu�tâlharul�strig�m��ie:�Isuse,�Fiul�lui�Dumnezeu,�pomene�te�ne�întru�împ�r��ia�Ta!”.�

Am� parcurs� împreun�� S�pt�mâna�Mare� participând� la� oficiile� cele� sfinte,� L�am�venerat� pe�Domnul� în� p�timirile� cele�de� via�a� purt�toare,� apoi� al�turi� de� Iosif�din� Arimateea.� L�am� v�zut� pus� în�mormânt,� �i� am� cântat� atunci� versurile�Prohodului�Domnului,�ne�am�adus�aminte�de� tr�d�rile� noastre� prin� p�cat� �i� am�încercat�s��ne�apropiem�de�Isus�cu�c�in����i�inim��curat�.�

Iar� în� ziua� Învierii� al�turi� de� acel� salut�minunat:� „Hristos� a� înviat!”� la� care� am�r�spuns�cu�bucurie��i�însufle�ire:�„Adev�rat�a�înviat!”�am�fi�putut�spune��i�noi�Doamne�ai�înviat�cu�adev�rat��i�în�inima�mea.�N�am�primit�doar�lumina�exterioar�,�dar�mai�ales�pe� cea� interioar�,� n�am� mâncat� doar�pa�tile,�dar�L�am�primit�pe�Domnul�nostru�Isus�Hristos�în�Sfânta�Tain��a�Euharistiei,��i�astfel�am�înviat��i�noi.�Celebrarea�oficiului�Învierii��i�a�Dumnezeie�tii�Liturghii�a�durat�pân�� în� zori,� iar�noi�precum�mironosi�ele�femei� am�mers� �i� noi� în� lumea�mare� s��anun��m� bucuria� care� ne�a� umplut�sufletul:�„Hristos�a�înviat!”.�

V�� dorim� tuturor� S�rb�tori� Sfinte� �i�Fericite,�pline�de�lumin���i�bucurie!�

�Zamfir�Ioan�RUSU

Per�i�nostri�amici�italiani�La� Lettera� pastorale� di� Sua� Eccellenza�

Florentin� Crih�lmeanu,� Vescovo�dell’Eparchia�Greco�Cattolica�di�Cluj�Gherla,�alla� gloriosa� Festa� della� Risurrezione� dai�morti�del�nostro�Signore�Gesù�Cristo�2010.�

La�Lettera�inizia�con�il�lieto�annuncio�che�questa�festa�proclama:�“Cristo�è�risorto!”�e�continua�riportando�i�primi�tre�versetti�della�Lettera�ai�Corinzi� che�parla�del�medesimo�mistero.�Continua� il�messaggio�del�Natale,�cerca�di�approfondire�le�profezie�della�Sacra�Scrittura� sulla� Passione,� la� Morte� e� la�Risurrezione�del�Signore,�per�approfondire�il� progetto� di� salvezza� del� genere� umano,�

nel�quale�ognuno�di�noi�è�compreso.�Così�capiremo� che,� la� passione,� la� morte�salvatrice� per� mezzo� della� Croce� e� la�gloriosa�risurrezione�del�Signore�sono�state�annunciate�dai�profeti�molti�secoli�prima�e�non� per� puro� caso,� ne� per� periodo�sfavorevole�della�situazione,�ma�è�stata� la�volontà�di�Dio�che�il�Giusto,�il�Suo�Servo�(cf.�Is�53,11)�fosse�punito�per�la�nostra�salvezza�(Is�53,5).�Capiremmo�anche�che�il�Servo�di�Dio,�il�Sommo�Sacerdote,�il�nostro�Signore�Gesù�Cristo�viene�a�sacrificarsi�per� i�nostri�peccati,� essendo� pienamente� cosciente�

Page 23: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin

Cruce �i Înviere martie���aprilie�2010

23

della� sua� missione� salvatrice� e� volendo�adempire�pienamente�le�Sacre�Scritture.�

Durante� la� sua� vita� pubblica,� essendo�insieme� ai� Suoi� discepoli,� Gesù� annuncia�spesso�momenti�della�Sua�Passione,�Morte�e� Risurrezione� (…).� Riflettendo� su� questi�annunci�del�Salvatore�capiremo�che�Egli�è�andato� coscientemente� e� liberamente� sul�cammino�della�passione.�Non�è�stato�né�il�tradimento�di�Giuda,�né�il�processo�con�falsi�testimoni� davanti� al� Sinedrio,� né�l’indecisione�e�la�paura�di�Pilato,�né�il�grido�del�popolo�che�richiedeva�la�crocifissione�e�la�liberazione�di�Baraba,�che�hanno�deciso�la� sorte� di� Gesù.� Tutti� hanno� avuto�l’impressione� di� aver� imposto� la� propria�volontà� con� la� forza� e� la� furbizia,� ma�superiore�a�questi�è�stata�la�Volontà�di�Dio�e� il� Suo� Progetto� di� salvezza� per� la�remissione� dei� nostri� peccati,� così� come�hanno�predetto�tanti�secoli�prima�i�profeti�(…)� Così� come� la� pedagogia� divina� ha�rivelato� all’umanità� gradualmente� il�mistero�dell’Incarnazione,�allo�stesso�modo�rivela�anche�il�mistero�della�salvezza.�Prima�per� mezzo� degli� scritti� dell’Antico�Testamento,� tramite� la� rivelazione� fatta�ai�Patriarchi,� ai� Re�o� ai� Profeti,� e� poi� con� gli�annunci� fatti� da� Gesù� stesso� e� da� quelli�della�Nuova�Alleanza.�

La� Lettera� si� articola� in� tre� punti:� 1.�L’Antico� Testamento� anticipa� la� Passione�del� Signore,� il� Sommo� Sacerdote�annunciato;� 2.� Il� Sommo� Sacerdote�sacrificato;� 3.� L’adempimento� tramite� la�Risurrezione� del� Signore,� il� Sommo�

Sacerdote� Salvatore.� Riproduciamo� in�questo�numero� il� primo�punto.� I� seguenti�due� punti� gli� riproduciamo� nel� numero�prossimo�numero�della�nostra�rivista�.��

L’immagine�del�Salvatore�dipinta�di�Sua�Eccellenza� che� si� serve� di� diversi� citati�biblici,� sia� dell’Antico� che� del� Nuovo�Testamento,�ci�fa�pregustare�la�bellezza�di�prendere�in�mano�il�testo�sacro�e�di�nutrirci�spiritualmente.�

Sua� Eccellenza� ricorda� anche� l’anno�dedicato� dal� Santo� Padre� al� sacerdozio,�infatti� la� struttura� della� Lettera� pastorale�svela� proprio� l’importanza� del� sacerdozio�nella�vita�della�Chiesa.�

In�fine�lascio�la�parola�a�Sua�Eccellenza:�“Rafforzati�nella�fede,�nelle�Sacre�Scritture�come�parola�di�Dio�indirizzata�a�noi,�come�genere�umano,�potremmo�continuare�con�più�fiducia�il�nostro�pellegrinaggio�terreno,�cercando� di� guardare� verso� la� gioia� e� la�felicità�della�Risurrezione�a� cui� tutti� siamo�chiamati�(Mc�10,39)”.�

“Che� cosa� significa� oggi� per� noi� la�Risurrezione�di�Cristo,�il�Sommo�Sacerdote?�Significa� la� risurrezione� della� nostra� fede!�Vuol�dire�ricordarci�le�parole�della�Scrittura�e�rileggerle�vivendole�non�solo�come�parole�senza�vita,�ma�come�Spirito�vivificante.�

Dio�è�presente�nella�Sua�parola� letta�e�proclamata� ricevuta� con� fede� e� vissuta,�perché�la�nostra�fede�è�la�garanzia�della�vita�eterna�secondo� le�parole�del�Salvatore� (cf�Gv�11,25�26).�

Questo� è� il� senso� profondo� del� detto:�“La�nostra�fede�è�la�nostra�vita!”�affermato�

Page 24: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin

2010�martie���aprilie Cruce �i Înviere

24

dal�Cardinale�di�pia�memoria,�Iuliu�Hossu,�il�primo� porporato� della� nazione� rumena,�testimonio� di� fede� nei� carceri� comunisti,�della�cui�nascita�festeggiamo�150�anni.�

Ricordando�i�nostri�antenati�e�ricevendo�con�cura�l’esempio�della�loro�fede�(Ev�13,7)�celebrate� con� santa� gioia� la� Festa�risplendente� della� Risurrezione� del� nostro�Signore� chiedendoGli� la� grazia� che�leggendo� e� meditando� le� Sacre� Scritture,�partecipando�ai�Sacramenti�e�conoscendo�il�Magistero� della� Chiesa� potrete� conoscere�più�profondamente�Lui�e�la�forza�della�Sua�Risurrezione.�Così,�assomigliando�a�Lui�nella�Sua�morte,� arriveremo�anche�noi�alla� Sua�Risurrezione�dai�morti,�alla�vita�gioiosa,�alla�destra�del�Padre.�Uniti�insieme�a�Suo�Figlio�Gesù� Cristo,� il� Salvatore� e� il� Redentore,�nella� forza,� grazia� e� amore� dello� Spirito�Santo,�il�Buono�e�Vivificante”.�

�L’articolo� di� Padre� Serafim� L’anno�

sacerdotale�2009�2010�(II)�presenta�alcuni�aspetti� salienti� del� tema� del� sacerdozio,�cercando�allo�stesso�tempo�di�rafforzare�la�fede�dei�nostri�fedeli�nella�Santa�Eucaristia�invitandoli� a� ricevere� frequentemente�questo� sacramento� nella� Divina� Liturgia.�Ricorda�con�cura� la� figura�di� rilievo�di�San�Giovanni� Vianney,� parroco� d’Ars,� Francia.�Padre� Serafim� ci� presenta� anche� la� sua�visita� in� Francia� che� ha� avuto� culmine� ad�Ars,�presso�la�tomba�di�questo�santo�che�è�anche�il�patrono�dei�sacerdoti.�

Prendendo�nota�della�testimonianza�dei�Santi�della�Chiesa�possiamo�rafforzarci�nella�fede�e�viverla�da�veri�cristiani.�

�L’anima�e�il�Salvatore�è�l’articolo�scritto�

dalla�Signora�Ana,�una� fedele�della�nostra�parrocchia.�L’articolo�è�scritto�a�partire�dal�libro� di� Iosif� Triba� Lo� specchio� dell’anima�dell’uomo.�Vivere�la�vita�in�Cristo,�una�vita�pienamente� cristiana� è� l’idea� centrale�dell’articolo�della�signora�Ana.�

�Pelerinaj�la�moa�tele�Sfântului�Nicolae,�

Bari�6/7�martie�2010���Pellegrinaggio�alle�reliquie�di�San�Nicola,6/7�marzo�2010,�è�il�contributo� di� Padre� Anton� Cioba,� che�insieme� ad� un� altro� alunno� del� Pontificio�Collegio� Pio�Romeno,� R�zvan�Vasile,� sono�andati� in�un�pellegrinaggio�organizzato�da�Padre� Serafim� Vescan,� insieme� ad� un�numero� considerevole� di� fedeli� romeni�della� parrocchia� Greco�Cattolica� Roma�Euclide,� a� Bari� per� venerare� le� reliquie� di�San�Nicola.�

Afferma� Don� Basilio:� “I� momenti� di�digiuno�che�i�cristiani�vivono�in�certi�periodi�dell’anno� liturgico,� si� trasformano� in� veri�modi� di� vivere� quando� essi� sono� a�passo�con�gli�altri,�alla�Chiesa,�a�Dio”.�Infatti�il� digiuno� e� la� preghiera� hanno�caratterizzato�anche�questa�esperienza�che�è� iniziata� sabato� sera,� è� continuata� con� il�viaggio�fino�a�Bari,�con�la�celebrazione�della�Divina� Liturgia,� poi� l’agape� fraterna� e� la�visita�della�città�di�Bari,�ed�infine�il�viaggio�di�ritorno� a� Roma.� Tutto� il� pellegrinaggio� è�

Page 25: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin

Cruce �i Înviere martie���aprilie�2010

25

stato� ritmato� dalla� preghiera,� dalla�meditazione,�dai� canti�di� lode�a�Dio,�dalla�preparazione� per� la� confessione� e� poi�l’avvicinamento�a�questo�sacramento.�

L’articolo� di� Don� Basilio� si� struttura� in�quattro� parti:� la� prima� offre� delle�informazioni� generali� sul� pellegrinaggio,� la�seconda� parte� offre� alcune� informazioni�sulla�biografia�di�San�Nicola�di�Bari;�la�terza�parte�ci�viene�raccontata�una�storiella�che�rivela�la�bontà�e�la�generosità�di�San�Nicola;�ed�in�fine�nella�quarta�ci�sono�forniti�alcuni�dati�importanti�sulla�basilica�di�San�Nicola�di�Bari.�

Chiudo� con� le� parole� dello� stesso� Don�Basilio:�“Ognuno�è�diventato,�direttamente�o�indirettamente,�messaggero�di�San�Nicola�di�Bari,�per�quelli�che�sono�rimasti�a�casa,�per� i� compagni� di� lavoro,� per� quelli� che�incontreranno�nella�loro�vita”.�

�Il�commercio�con�Cristo�è�la�storiella�che�

ci�viene�offerta�per�la�meditazione�per�una�migliore� comprensione� della� Passione� del�nostro� Signore� Gesù� Cristo.� Ci� piace� fare�degli� atti� pietosi,� delle� preghiere,� degli�inchini� davanti� ai� bei� crocefissi,ma� ci�dimentichiamo� spesso� dei� nostri� fratelli�sofferenti,�mutilati�dalla�sofferenza�e�dello�

sfruttamento.�Il�Cristo�della�storiella�anche�se�mutilato�preferisce�non�essere�ristorato,�perché�vuole�che�i�cristiani�si�curino�di�più�del� loro�prossimo� sofferente,� la� visione�di�Cristo�sofferente�sia�per�noi�la�spinta�verso�la�missione�verso�i�poveri�e�verso�chi�soffre�nei�nostri�giorni.�Perché� la�nostra� fede�sia�viva�e�vissuta�nella�sua�pienezza.�

�Accanto�al�Signore�nella�Sua�Passione,�

Morte�e�Risurrezione�è�un�resoconto�della�Via�Crucis�fatta�nella�Domenica�delle�Palme�di� quest’anno,� che� abbiamo� meditato�meglio�grazie�all’iniziativa�di�alcuni�di�noi�di�dare�vita�ai�personaggi�di�questa�preghiera.�Il� cammino� però� continua� con� le�celebrazioni� di� tutta� la� Settimana� Santa� a�cui�abbiamo�partecipato,�e� in�cui�ci� siamo�fatti� partecipi� della� Passione,� Morte� e�Risurrezione�del�nostro�Signor�Gesù�Cristo.�Alla� fine� della� celebrazione� della�Risurrezione�e�della�Divina�Liturgia,�di�buon�mattino,� come� le� mirofore,� siamo� andati�anche� noi� a� portare� la� luce,� ed� il� gioioso�annuncio:�“Cristo�è�risorto!”.�Un�augurio�a�tutti�i�nostri�fedeli�lettori,�alle�loro�famiglie,�e�ai�nostri� collaboratori,�di�Santa�e�Buona�Pasqua!�

Zamfir�Ioan�RUSU�

Page 26: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin

2010�martie���aprilie Cruce �i Înviere

26

� �tiri � �tiri � �tiri � �tiri � �tiri � �tiri � �tiri � �tiri � �tiri � �tiri � �tiri ��tiri ��tiri � 14.03.2010���Padova:�Pelerinajul�comunit��ilor�române�ti�din�Italia�la�Padova�

Duminic�,� 14� martie� 2010,� românii� greco�catolici� din�Italia�au�f�cut�un�pelerinaj�la�Padova,�afl�m�de�pe�situl�Bru�Italia.eu.� Din� fiecare� comunitate� de� credincio�i� de� rit�bizantin� român,� din� toate� p�r�ile� Italiei,� dar�mai� ales� din�Lombardia,�Veneto��i�Emiglia�Romagna,�cu�mijloace�proprii�sau� cu� autobuze,� organizate� de� c�tre� preo�i,� un� num�r�mare� de� pelerini� a� ajuns� la� Bazilica� Sf.� Anton,� în� care� se�g�se�te� mormântul� acestuia.� Cel� care� a� primit� pelerinii�anul� acesta� a� fost� Episcopul� de� Cluj�Gherla,� PS� Florentin�Crih�lmeanu.�

Preasfin�ia� Sa� a� reiterat,� în� predica� sa,� importan�a�men�inerii�credin�ei�în�diaspor�,�“departe�de�propria�cas�,�de� propria� familiile� �i� de� mediul� în� ne�am� n�scut,� unde,�probabil,�este�mai�u�or�s��ne�men�inem�în�via�a�de�credin��”.�La�Sfânta��i�Dumnezeiasca�Liturghie,� oficiat�� de� Episcopul� de� Cluj�Gherla,� au� participat� aproximativ� treizeci� de�preo�i�de�rit�bizantin��i�roman��i�peste�o�mie�de�pelerini.�Corul,�compus�din�credincio�i�ai�comunit��ilor�române�ti�din�Imola��i�Bologna,�a�sprijinit�rug�ciunea�întregului�popor�cre�tin�care�a�participat�la�Liturghie.�Dup��ceremonie,�credincio�ii�au�mers�împreun��cu�Episcopul� s�� consume� cu� bucurie� �i� fraternitate� preparatele� tradi�ionale� române�ti,�între� acestea� num�rându�se� sarmalele� de� post,� legumele� �i�mânc�rurile� specifice� din�Postul�Mare

� �tiri � �tiri � �tiri � �tiri � �tiri � �tiri � �tiri � �tiri � �tiri � �tiri � �tiri ��tiri ��tiri � 30.03.2010�Episcopul�Bogdanffy�de�Oradea�recunoscut�ca�martir�

Un�prim�Episcop�catolic�român�decedat�în�închisorile�comuniste�este�mai� aproape� de� beatificare� dup�� ce� sâmb�t�,� 27� martie� 2010,� Papa�Benedict�al�XVI�lea�a�semnat�o�serie�de�decrete�printre�care��i�cel�privind�martiriul� Episcopului� romano�catolic� Szilard� Bogdanffy� de� Oradea.�Acesta�s�a�n�scut�la�data�de�21�februarie�1911�în�localitatea�Feketeto�din�Banatul�de�Nord�(pe�atunci� în�comitatul�Torontal�din�Ungaria,�ast�zi� în�Serbia).� A� fost� consacrat� în� clandestinitate� ca� Episcop� auxiliar� de� Satu�Mare� �i� Oradea� la� 14� februarie� 1949,� la� vârsta� de� 38� ani,� în� Capela�Nun�iaturii� Apostolice� din� Bucure�ti,� de� c�tre� Episcopul�Gerald� Patrick�Aloysius� O’Hara� de� Savannah,� regent� al� Nun�iaturii� Apostolice� din�

România.�Episcopul�Bogdanffy�a�fost�arestat�la�5�aprilie�1949�la�Oradea,�trecând�ulterior�prin�închisorile�de�la�Jilava,�Capul�Midia,�Sighet��i�Aiud.�În�aceasta�din�urm��a�murit�la�3�octombrie�1953,�la�vârsta�de�42�de�ani�

� �tiri � �tiri � �tiri � �tiri � �tiri � �tiri � �tiri � �tiri � �tiri � �tiri � �tiri ��tiri ��tiri �

Page 27: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin

Cruce �i Înviere martie���aprilie�2010

27

� Cuprins � Sommario � Cuprins � Sommario � Cuprins � Sommario � Cuprins � Sommario �

Cuprins A�a este scris �i a�a trebuia s� p�timeasc� Hristos �i s� învie din mor�i a treia zi ...... 2 Anul preo�esc 2009-2010 (II) ................... 6 Inima �i mântuirea .................................. 10 Pelerinaj la moa�tele sfântului Nicolae, Bari -6-7martie 2010 ............................... 13 Comer�ul cu Hristos ................................ 18 Al�turi de Domnul în Patima, Moartea �i Învierea Sa cea purt�toare de via�a ......... 21 Per i nostri amici italiani ......................... 22

Sommario Così è scritto e così dovrà soffrire Cristo e risorgere dai morti il terzo giorno .……2 L’Anno Sacerdotale 2009-2010 (II) …..……6 L’anima e il Salvatore .……………………10 Pelegrinagio alle relique di San Nicola, Bari 6-7 marzo 2010 …………..….…13 Comercio con Cristo ………….....…….16 Accanto al Signore nella sua Sofferenza, Morte e Risurrezione ………………….21 Pentru prietenii no�tri italieni ………22

� Cuprins � Sommario � Cuprins � Sommario � Cuprins � Sommario � Cuprins � Sommario � �� REDACTIA �� REDACTIA �� REDACTIA ��

Director�al�revistei��i�redactor:�pr.�Serafim�VESCAN�Iulian;�

�Tehnoredactori:�

Zamfir�Ioan�RUSU,�Andrei�MRCU�;��

Fotografii:�Rocco�Mario�POLLA�

��

Colaboratori:�pr.�Serafim�VESCAN,�

Pr.�Anton�CIOBA,�Ana�IGNA��

�� REDACTIA �� REDACTIA �� REDACTIA ��

��ADRESE DE CONTACT���ADRESE DE CONTACT �� Preot�Serafim�VESCAN�Iulian:��

PAROHIE:� Basilica� Sacro� Cuore�Immacolato�di�Maria�ai�Parioli�Via�Sacro�Cuore�Immacolato�di�Maria�5,�00197�ROMA��

ACAS�� :�Via�Sacro�Cuore� Immacolato�di�Maria�ai�Parioli,�nr.�5,�Piazza�Euclide��

��

Mobil:�3497307782�;�Tel./Fax:�068070359�E�mail:�[email protected]��

��ADRESE DE CONTACT���ADRESE DE CONTACT ���

Revista folose�te �tirile

oferite de siturile BRU.ro �i catholica.ro

Page 28: 2010 02 mar apr - bru-italia.euDe asemenea, vom înelege c SlujitorulluiDumnezeu,marelePreot, Domnul nostru Isus Hristos, vine pentruaseaduceJertfdeispire pentrupcatelenoastre,fiinddeplin