BOLILE NEUROPSIHICE N MEDICINA FAMILIEIPROF RESTIAN ADRIAN

LA MF POATE VENI ORICE BOLNAV CU ORICE BOALDEOARECE MF ESTE MEDICUL DE PRIM CONTACTLA MF POATE VENI ORICE BOLNAV DE ORICE VRSTPOATE VENI UN COPIL CU OTIT MEDIE ACUTPOATE VENI UN ADULT CU PNEUMONIEPOATE VENI UN BTRN CU DEMEN SENILPOATE VENI UN BRBAT CU ADENOM DE PROSTATPOATE VENI O GRAVID CU DISGRAVIDIEPOATE VENI ORICE BOLNAV CU ORICE BOAL

DE CINE DEPIND SOLICITRILE MFSOLICITRILE MF DEPIND DE INCIDENA I PREVALENA BOLILORCU CT O BOAL ARE O INCIDEN I O PREVALEN MAI MARE CU ATT EA VA SOLICITA MAI FRECVENT MFEXEMPLU DE INCIDEN BOLILE RESPIRATORIIDE PREVALEN HTA, CARDIOPATIA, ETCSOLICITRILE MAI DEPIND DE NUMRUL DE BOLNAVIDE SITUAIA ECONOMIC, ETC

BOLILE NEUROPSIHICE AU O INCIDEN I O PREVALEN FOARTE MAREINCIDENA PE PRIMELE LOCURI SE AFL BOLILE RSPIRATORII, BOLILE DIGESTIVE, BOLILE CARDIACE I BOLILE NERVOASE I ALE ORGANELOR DE SIMPREVALENA PE PRIMELE LOCURI SE AFL BOLIEL CARDIOVASCULARE, BOLIEL DIGESTIVE, BOLIEL RESPIRATORII I BOLILE NERVOASE

CELE MAI FRECVENTE BOLI NEUROLOGICEPRINTRE CELE MAI FRECVENTE BOLI NEUROLOGICE CU CARE ESTE CONFRUNTAT MF SE AFLMIGRENAEPILEPSIABOALA ALZHEIMERBOALA PARKINSONPOLINEVRITELEAVC

CELE MAI FRECVENTE BOLI PSIHICECELE MAI FRECVENTE BOLI PSIHICE CU CARE ESTE CONFRUNTAT MF SUNTDEPRESIILE PSIHICEANXIETATEATULBURRILE DE PERSONALITATEALCOOLISMULBOALA ALZHEIMERADICIILEADHD

ABORDAREA BOLNAVULUI NEUROPSIHICDEOARECE BOLILE DE DIFERITE SPECIALITI NECESIT O ABORDARE SPECIALBOLNAVUL NEUROPSIHIC NECESIT UN ANUMIT MOD DE ABORDAREDE ACEEA MF TREBUIE S TIE S ABORDEZE BOLNAVUL NEUROLOGIC I BOLNAVUL PSIHICADIC TREBUIE S TIE S CONSULTE BOLNAVULS STABILEASC UN DIAGNOSTIC DE SUSPICIUNES TIE S IA DECIZIA INIIAL

CONSULTAIA MINIMAL DE SPECIALITATEPENTRU A PUTEA SZTABILI UN DIAGNOSTIC PREZUMTIVPENTRU A PUTEA LUA DECIZIA INIIALMF TREBUIE S TIE S EFECTUEZE O CONSULTAIE MINIMAL DE SPECIALITATEADIC S CONSULTE BOLNAVUL NEUROLOGICS CAUTE SEMNELE I SIMPTOMELE CORESPUNZTOARES STABILEASC DIAGNOSTICUL DE SPECIALITATES IA DECIZIA INIIAL

CONSULTAIA MINIMAL DE NEUROLOGIE SE IMPUNE ATUNCI CND BOLNAVUL PREZINT UN SIMPTOM CARE AR PUTEA FI DETERMINAT DE O BOAL NEUROLOGICN ACEST CAZ ESTE OBLIGAT S IA N COSISERARE EXITENA UNEI BOLI NERVOASEDE ACEEA TREBUIE S FAC O ANAMNEZ INTIT PE SISTEMUL NERVOSS FAC UN EXAMEN FIZIC MAI ATENT AL SISTEMULUI NERVOSS STABILEASC DIAGNOSTICUL BOLII RESPECTIVE

PRINCIPALELE SIMPTOME CARE POT S SUGEREZE O BOAL NEUROLOGIC

PRINCIPALELE SIMPTOME CARE POT SUGERA O BOAL PSIHICSIMPTOMELE CAARE POT SUGERA O BOAL PSIHIC POT FITULBURRI DE PERCEPIETULBURRI DE MEMORIETULBURRI DE GNDIRETULBURRI ALE INSTINCTELORTULBURRI ALE CONTIINEI

EXEMPLE DE TULBURRI DE PSIHICETULBURRI DE PERCEPIEILUZIILE, HALUCINAIILE, CONFUZIILEN PSIHOZE, INTOXICAII, ALCOOLISMTULBURRI DE GNDIRELENTOARE, FUGA DE IDEI, OBSESIILE, DELIRUL, DEZORGANIZAREAN PSIHOZE, N DEMENE, INTOXICAII, ALCOOLISMTULBURRI AFECTIVEDEPRESIE, MELANCOLIE, EUFORIE, ETC

CEFALEEACEFALEEA ESTE UN SIMPTOM FOARTE FRECVENT NTLNITPESTE 90% DIN INDIVIZI AU CEL PUIN UN EPISOD DE CEFALEE PE AN10+15% SUFER N MOD CURENT DE CEFALEECEFALEEA POATE FI PRIMAR SAU SECUNDARCEFALEEA SECUNDAR POATE FI PRODUS DE FOARTE MULTE BOLIDE ACEEA DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC ESTE FOARTE GREU DE STABILIT

CLASIFICAREA CEFALEELORCEFALEILE POT DI MPRITE NCEFALEI PRIMAREMIGRENACEFALEEA DE TENSIUNECEFALEEA N CIORCHINECEFALEI SECUNDAREBOLI NERVOASEBOLI CARDIOVASCULAREBOLI RENALE, INTOXICAIIBOLI PSIHICE, ETC.

1.1 Primary headaches 1.1.1 ICHD 1, ICD10 G43: Migraine1.1.2 ICHD 2, ICD10 G44.2: Tension-type headache (TTH)1.1.3 ICHD 3, ICD10 G44.0: Cluster headache and other trigeminal autonomic cephalagias1.1.4 ICHD 4, ICD10 G44.80: Other primary headaches1.2 Secondary headaches 1.2.1 ICHD 5, ICD10 G44.88: Headache attributed to head and/or neck trauma1.2.2 ICHD 6, ICD10 G44.81: Headache attributed to cranial or cervical vascular disorder1.2.3 ICHD 7, ICD10 G44.82: Headache attributed to non-vascular intracranial disorder1.2.4 ICHD 8, ICD10 G44.4 or G44.83: Headache attributed to a substance or its withdrawal1.2.5 ICHD 9, ICD10 G44.821 or G44.881: Headache attributed to infection1.2.6 ICHD 10, ICD10 G44.882: Headache attributed to disorder of homeostasis1.2.7 ICHD 11, ICD10 G44.84: Headache or facial pain attributed to disorder of cranium, neck, eyes, ears, nose, sinuses, teeth, mouth or other facial or cranial structures1.2.8 ICHD 12, ICD10 R51: Headache attributed to psychiatric disorder1.3 Cranial neuralgias, central and primary facial pain and other headaches 1.3.1 ICHD 13, ICD10 G44.847, G44.848, or G44.85: Cranial neuralgias and central causes of facial pain1.3.2 ICHD 14, ICD10 R51: Other headache, cranial neuralgia, central or primary facial pain

MIGRENAMIGRENA ESTE O BOAL FOARTE FRECVENTAFECTEAZ 10-15% DIN POPULAIA GENERALMIGRENA ARE DE OBICEI UN CARACTER EREDITARDE ACEEA EA DEBUTEAZ DE OBICEI N COPILRIEEA ESTE REZULTATUL UNEI HIPERREACTIVITI VASCULAREINTERVINE SEROTONINA, HISTAMINA, BRADIKINA, NOCICEPTINA, ENDORFINELE, ETC

MANIFESTRILE CLINICE DIN MIGRENHEMICRANIE, PULSATILACCENTUAT DE LUMIN, DE ZGOMOTE I EFORTPALOARE SAU CONGESTIEFOTOFOBIE, GREURI, VRSTURITULBURRI DE RITM CARDIACEAMEELITULBURRI SENZITIVE

CLASIFICAREA MIGRENELORMIGRENELE POT FI CALSIFICATE N MIGRENA CLASICMIGRENA COMUNMIGRENA OFTALMOPLEGICMIGRENA HEMIPLEGICMIGRENA BAZILARMIGRENA ABDOMINAL

TRATAMENTUL MIGRENELORTRATAMENTUL CRIZEIANTALGIGE, ANTIINFLAMATOAREDERIVAI DE ERGOTAMINANTAGONITI DE SEROTONIN, SUMATRIPTANI

TRATAMENTUL DE PRVENIRE A CRIZELORBETABLOCANTEANTIHISTAMINICEANTIDEPRESIVEANTICALCICE

CEFALEEA DE TENSIUNEREPREZINT 90% DIN CEFALEILE PRIMAREDETERMINAT DE SUPRASOLICITRI PSIHICESTRESURI PSIHICEEXCESUL DE CAFEAPOZIII VICIATE ALE CAPULUICONTRACTURA MUCHILOR GTULUI I ALE CAPULUI

MANIFESTRI CLINICEDEBUT LENT, PROGRESIVCEFALEE CONSTRICTIV PRESANTBILATERALNEPULSATILDE INTENSITATE MODERATNU ESTE NTOVRIT DE FOTOFOBIE, DE GREURI I VRSTURI

CONVULSIILESUNT FOARTE FRECVENT NTLNITE N MFMAI ALES LA COPILUL MICPOT FI DETERMINATE DE FEBRTULBURRI METABOLICETRAUMATISMELEZIUNI CEREBRALETOXICE

CLASIFICAREA CONVULSIILORLA COPIL CONVULSIILE POT FI MPRITE N CONVULSIIFEBRILE NEFEBRILECONVULSIILE FEBRILE POT FISIMPLE SUNT UNICE DUREAZ APROXIMATIV 5 MINUTE, FR DEFICIT POSTCRITICCOMPLICATE APAR I SUB UB ANDUREAZ MAI MULT DE 5 MINUTESUNT URMATE DE DEFICIT POSTCRITIC

EPILEPSIAESTE O BOAL DESTUL DE FRECVENT NTLNIT N MF, PREVALENA 1-2%DETERMINAT DE FACTORIGENETICIPERINATALILEZIONALIINFECIITOXICE

MANIFESTRI CLINICESUB FORM DE CRIZETONICO-CLONICE DE GRAND MALCLONICE PURETONICE PUREHIPOTONICEAKINETICECRIZE JAKSONIENECRIZE PSIHOMOTORII

CLASIFICAREA EPILEPSIILORCRIZE DE GRAND MALCRIZELE DE PETIT MALCRIZELE AKINETICECRIZELE JAKSONIEIECRIZELE PSIHOMOTORIICRIZELE HIOPTONICCRIZELE MIOCLONICE

CRIZA DE GRAND MALPESTE 80% DIB CAZURIDEBUT BRUSCPIEDEREA CUNOTINEICONTRACTURI TONICE GENERALIZATE 20-30 SECURMATE DE CRIZE CLONICESECUSE MIOCLONICE GENERALIZATEURMATE DE COM RELAXAREA SFINCTERELOR

CRIZELE DE PETIT MAL CRIZE BRUTE I SCURTE DE PIEDREA CUNOTINEINTRERUPEREA BRUSC A ACTIVITIIPRIVIRE N GOLDUREAZ 5-10 SECUNDERELUAREA ACTIVITIIAMNEZIA ATACULUI

TRATAMENTUL EPILEPSIEITRATAMENTUL CRIZELORDIAZEPAMCLONAZEPAMFENITOINTRATAMENTUL DE PREVENIRE A CRIZELORCARBAZEPINAFENITOINACLONAZEPAMULVALPROATUL DE SODIUGABAPENTINA, PREGABALINA

TREMURTURILESUNT FOARTE FRECVENT NTLNITE MAI ALES LA BTRNIELE POT FI CLASIFICATE NTREMORUL POSTURAL, N TULBURRI METABOLICE, MEDICAMENTE, SEVRAJ ALCOOLTREMORUL DE REPAUS, BOALA PARKINSONTREMORUL INTENIONAL, LA MICRI VOLUNTARE, LEZIUNI CEREBELOASE

BOALA PARKINSONARE O PREVALEN DE 5% N POPULAIA PESTE 80 DE ANIESTE DETERMINAT DE O SCDERE A DOPAMINEI N LOCUS NIGER I LOCUS CERULEUSCA REZULTAT AL UNOR PROCESE DEGENERATIVEA UNOR INFECIIA UNOR LEZIUNIA UNOR INTOXICAIIA UNOR MEDICAMENTE, NEUROLEPTICELE

MANIFESTRI CLINICETREMURTURI DE REPAUSDISPAR LA MICAREBRADIKINEZIEINSTABILITATE POSTURALFACIES IMOBILTREMOR PERIORALMARSUL CU PAI MICI I TRIITENDINA DE CDEREDETERIORARE MINTAL

TRTAMENTUL BOLII PARKINSONN TRATAMENTUL BOLII PARKINSON SE POT FOLOSIPRECUROSRI AI DOPAMINEI, LEVODOPAINHIBIT AI DECARBOXILAZEI, CARBIODOPAINHIB DE MONOAMINOXIDAZ B, SLERGINAANTICOLINERGICE, BENZTORPINANTIDEPRESIVE, IMIPRAMINA, ALTELE, AMANTADINA

DEMENELEDEMENELE SUNT CARACTERIZATE DE DIMINUAREA TREPTAT A FUNCIILOR PSIHICEFRECVENA LOR CRETE ODAT CU VRSTALA 70N DE ANI- 5%, LA 80 DE ANI 20%, LA 90 DE ANI 50%CAUZE DEGENERATIVE VASCULARE, POSTTRAUMATICE, TOXICE, CARENE, ALCOOLISM, ETC

CLASIFICAREA DEMENELORDEMENELE DEGENERATIVE, BOALA ALZHEIMER, BOALA PARKINSON, BOALA PICK, BOALA LEWYDEMENELE VASCULARE, ATEROSCELORZA CEREBRAL, AVCDEMENELE SECUNDARE, TOXICE, POSTINFECIOASE, BOALA JACOB-CREUTZFELD, POSTTRAUMATICE, TUMORALE, ALCOOLISMUL CRONIC, HIDROCEFALIA, ETC

BOALA ALZHEIMERREPREZINT PESTE 60% DIN DEMENESDEREA MEMORIEI RECENTEDIFICULTATEA DE A-I GSI CUVINTELEDEZORIENTAREA SPAIO-TEMPORALDEPRESIE, ANXIETATE, IDEI DELIRANTEAGITAIA, APATIE, IRITABILITATETULBURRI DE PERSONALITATE

ETIOPATOGENIA BOLII ALTZHEIMERAPARIIA UNOR PLCI SENILE FORMATE DIN BETA-AMILOID, PROTEINA TAU, PRESENILINA I, I PRESENILINA IISCDEREA SINTEZEI DE ACETILCOLINCRETEREA ACTIVIT SIST GLUTAMINERGICMOARTEA NEURONALSTRESUL OXIDATIV

TRATAMENTUL BOLII ALZHEIMERINHIBITGORI DE COLINESTERAZ PENTRU CRETEREA NIVELULUI DE ACETILCOLINRIVASTIGMINA, DONEPEZINMEDICAMENTE ANTIGLUTAMINETGICE, MEMANTINAANTIOXIDANTEANTIINFLAMATOARE

ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALESUNT FOARTE FRECVENT NTLNITE N PRACTICA MEDICALPOT FI ISCHEMICE, HEMORAGICEACCIDENTELE ISCHEMICE POT FI DETERMINATE DE TROMBOZE, EMBOLII, SPASM VASCULARACCIDENTELE HEMORAGICE POT FI DTERMINATEDE ANEVRISME, MALFORMAII, TRAUMATISME

CLASIFICAREAVC POT FI CLASIFICATE N AVC ISCHEMICE 80%TRANZITORIICONSTITUITEAVC HEMORAGICE 20%INTRACEREBRALESUBARAHNOIDIENECLASIFICRI ANATOMICE N FUNCIE DE ZONA AFECTAT

MANIFESTRILRE CLINICE ALE AVC TRANZITORDEFICIT NEUROLOGIC SUB 24 DE ORE DE OBICEI DUREAZ 1-2 OREISCHEMIE N TERITORIUL CAROTIDIANPARESTEZII,TULB DE MOTILITATE, PAREZETULB DE SENSIBILITATE, TULB DE VORBIRETERITORIUL VERTEBROBAZILARVERTIJ, ATAXIE, DIPLOPIE, DIZARTRIE

MANIFESTRI CLINICE AVC ISCHEMIC CONSTITUITMANIFESTRILE DEPIND DE ZONA AFECTATARTERA CEREBRAL ANTERIOAR, PAREZ, TULB SENSIBILITATE CONTRALATERAL, CONFUZIE, TULB DE COMPORTAMENT, ETCARTERA CEREBRAL MEDIE, HEMIPLEGIE CONTRALAT, TULB SENSIBILIT, AFAZIE, SOMNOLEN, STUPOARE ARTERA BAZILAR, VERTIJ, GREA. VRSTURI, ATAXIE, DIZARTRIE, SINDROMUL TALAMIC, DIPLOPIE, ETC

MANIFESTRILE CLINICE ALE AVC HEMORAGICCEFALEE, VRSTURI, EVOLUIE RAPID, TULB DE MOTILITATE, HEMIPLEGIE CONTRALATERALAFAZIEPIEREDEREA CONTIENEI, COM DE DIFERITE GRADESEMNE DE IRITAIE MENINGEAL, REDOAREA CEFEI

DG DIFERENIAL NTRE AVC ISCHEMIC I HEMORAGIC

PRECIZAREA DG NECESITTOMOGRAFIE COMPUT

DEOARECE TRATAMENTUL AVC ISCHEMIC DIFER DE TRAMAMENTUL AVC ISCHEMICESTE NECESAR TCDE ACEEA NAINTE DE INCEPEREA TRATAMENTULUI MEDICAMENTOS ESTE NECESAR O TC

TRATAMENTUL AVCREPREZINT O URGENBOLNAVUL CU AVC TREBUIE INTERNAT N SPITALTRATAMENTUL GENERAL, AEZAREA BOLNAVULUI CU CAPUL MAI RIDICAT, PE O PARTEPERMEABILIZAREA CILOR RESPIRATORIIADMINISTRAREA DE OXIGENABORDAREA UNEI VENELA NEVOIE INTUBAREA BOLNAVULUI

COMELEREPREZINT PIERDEREA CONTIENEI NSOITE DE TULBURRI NEUROVEGETATIVEPOT FI DE DIFERITE GRADESCALA GLASGOWFORM UOAR, MEDIE, SEVERN FUNCIE DE DESCHIDEREA OCHILOR, DE REACIA BVERBAL I DE REACIA MOTORIE LA STIMULUI

ETIOLOGIA COMELORCOME METABOLICE, HEPATIC, UREMIC, DIABETIC, TULB HIDROELECTROLITICE, DEZHIDRATARE, COME INFECIOASE, MENINGITE, ENCEFALITECOME TOXICE, ALCOOL, PESTICIDE, OXID CARCOME TRAUMATICE, COMOII, CONTUZIICOME NEUROLOGICE, TUMORI, EPILEPSIECOME NEUROVASCULARE, ISCHEMII CEREBRALE, HEMORAGII CEREBRALE, HEMORAGII MEMNINGIENE

TULBURRILE DE PERSONALITATETULBURRI POLIMORFE CARACTERIZATE DE INCAPACITATE INDIVIDULUI DE SE INTEGRA ARMONIOS N COLECTIVITATEDUP KRAEPELIN REPREZINT DE FAPT O PSIHOZ INSUFICIENT DEZVOLTATSUNT FOARTE FRECVENTEAPROXIMATIV 15% DINTRE INDIVIZI PREZINT TULBURRI DE PERSONALITATE

ETIOPATOGENIEN APARIIA TULBURRILOR DE PERSONALITATE INTERVINFACTORI GENETICIFACTORI PERINATALIFACTORI DE MEDIUFACTORI FAMILIALIFACTORI EDUCAIONALI

CLASIFICAREFIIND NITE TULBURRI POLIMORFESUNT FOARTE MULTE CLASIFICRICEA MAI LEGAT DE CLINIC PERSONALITATE PARANOIDPERSONALITATE SCHIZOIDPERSONALITATE HISTRIONICPERSONALITATE NARCISICPERSONALITATE OBSESIVPERSONALITATE EVITATNTPERSONALITATE ANTISOCIAL

MANIFESTRI CLINICEDEPIND DE TIPUL DE BOALN TIPUL PARANOID, SUSPICIOS, DISTANT, INTERPRETATIV, ERMETIC, DORINA DE PUTERETIPUL SCHIZOID, INTROVERTIT SOLITAR, BIZAR DETAAT DE REALITATE, HIPOAFECTIVTIPUL NARCISISC, ADMIRAIA PROPRIE, IMPUNE IDEILE SALE, DISTANT, EMFATIC, AVID DE TITLURI I DEMNITITIPUL HISTRIONIC, SEDUCTOR, VERSATIL, TEATRAL, LABIL, PROVOCATOR, EROTIC

DEPRESIILE PSIHICEDEPRESIILE SUNT FOARTE FRECVENTEAPROXIMATIV 10-20% DINTRE ADULI2-3% DINTRE COPII AU DEPRESIEPESTE 30% DINTRE BOLNAVII CARE VIN LA MF AU DEPRESIEDEPRESIE DUCE LA SCDEREA CALITII VIEIIDEPRESIA ESTE CONSIDERAT UN FACTOR DE RISC PENTRU APARIIA ALTOR BOLIDE EXEMPLU CANCERUL

CLASIFICAREA DEPRESIILOR

MANIFESTRILE CLINICELIPSA DE INTERESTULB EMOTIVEIDEI DE CULPABILITATEATITUDINE PESIMISTAPARIIA UNOR DURERILENTOARESCDEREA APETITULUI I A GREUTIISCDEREA LIBIDOULUIIDEI DE SUICID

TRATAMENTUL DEPRESIILORPSIHOTERAPIAANTIDEPRESIVE TRICICLICEIMIPRAMINA, DOXEPINA, NORTRIPTILIBAHETEROCILCLICE, MIANSERINAINHIBITORI DE MONOAMINOOXIDAZEINHIBITORI DE RECAPARE A SEROTONINEIPROXENTINE, SERTRALINAPROZACUL

ANXIETATEAESTE UN SIMPTOM FOARTE FRECVENT NTLNIT N PRACTICA MEDICALANXIETATEA O FRIC FR OBIECTO STARE DE NELINITE, DE NCORDAREANXITATEA GENERALIZATFORME PARTICULARETULBURRI DE PABICTULB OBSESIV-COMPULSIVEFOBI

MANIFESTRILE CLINICEANXIETATEA SE POATE ANIFESTA PRIN CEFALEEFENSIUNE MUSCULARTAHICARDIE, PALPITAIIDURERI TORACICEDURERI ABDOMINALEGREURI, VRSTURIDIAREE, CONSTIPAIETREMURTURI, ETC

ATACUL I TULBURRILE DE PANICPOATE APRE FOARTE FRECVENT PE FONDUL UNEI ANXIETI GENERALIZATESE APRECIAZ C 28% DIN POPULAIE A VUT CEL PUIN UN ATAC DE PANICPOATE FI DECLANAT DE STRES, DE CONSUMUL DE ALCOOL, ETCATACUL DE PANIC SE POATE COMPLICA CU TULBURRILE DE PANIC MAI NPERSISITENTE

MANIFESTRI CLINICEDEBUT BRUSCPALPITAII PUTERNICEDISPNEEVALURI DE CLDURDURERI TORACICETRANSPIRAIITREMURTURIAMEELIPARESTEZIIFRICA DE MOARTE IMINENT

TRATAMENTN ANXIETATE SE POT FOLOSIPSIHOTERAPIAANXIOLITICE, DIAZEPAMUL, ALPTRAZOLAMUL, MEDAZEPAMULANTIDEPRESIVE, PAROXENTINA, SERTALINA, PROZACUL

ADICIILEADICIILE SAU DEPENEDENELE REPREZINT O PROBLEM DE SNTATE PUBLIC FOARTE IMPORTANT N SOCIETATEA CONTEMPORANDEPENDENA RFEPREZINT APARIIA I PERSISITENA CONSUMULUI UNOR SUBSTANE SAU A UNUI COMPORTAMENT CARE ACIONEAZ ASUPRA SISTEMULUI DE RECOMPENSSISTEMUL DE RECOMPENS-PEDEAPS ESTE EISTEM MEZOLIMBIC CARE ARE CA MEDIATOR PRINCIPAL DOPAMINACARE SPOMOVEAZ COMPORTAMENTELE CARE PRODUC PLCERE I CONFORT I EVIT COMPORTAMANETELE CARE PRODUC DISCONFORT

DEPENDENTELE DE SUBSTANE DUPA DSM IV 304.00 dependena de opiacee 304.10 sedativ , hipnotic , sau anxiolitic dependen (inclusiv dependena de benzodiazepine i dependenei de barbituric ) 304.20 dependena de cocain 304.30 Cannabis dependen 304.40 dependen Amfetamina (amfetamina sau asemntoare) 304.50 halucinogene dependen 304.60 inhalant dependen 304.80 Polysubstance dependen 304.90 Phencyclidine (sau phencyclidine-like) dependen Alte 304.90 (sau necunoscut) substan dependen 305.10 Nicotina dependen

Decesele produse de droguri

DEPENDENELE COMPORTAMENTALEDEPENA DE JOCURI DE NOROCDE UNELE ALIMENTE, DE EXEMPLU DE DULCIURIDE COMPUTERDE INTERNETDE TELEVIZORDE SHOPINGDE SEX

MANIFESTRILE CLINICEDEPIND DE SUBSTANMAI NTI EUFORIE, BUN DISPOZIIEAPOI, MODIFIRI DE DIPOZIIE, SCDEREA ENERGIEI, TUSE, NEVOIA IMPERIOAS DE A CONSUMAMARIHUANA, OCHII ROII, DILAT PUPILE, DIFICULT DE COORDONARE, SC APETITOPIACEE, TULBURRI RESPIRATORII, CONFUZIE, GREA, VRSTURI, SOMNOLENTENDINA DE CONSUMA I DE CRETE DOZA

SINDROMUL DE ABSTINENLA NTRERUPEREA BRUSC A DROGULUI POT APARETULBU NEUROPSIHICE, DISFORIE, ANXIETATE, AMAELI, DEPRESIE, TULB SOMATICE, DIFERITE DUREI, TREMURTURI, CRAMPE, TRANSPIRAII, TAHICARDIE, DIAREE, VRSTURITENDINA IMPERIOAS DE A CONSUMA DROGUL

Withdrawal syndromeEarly symptoms of withdrawal include:Agitation,Anxiety, Muscle aches ,Increased tearing, Insomnia, Runny nose, Sweating, Yawning

Late symptoms of withdrawal include:Abdominal cramping, Diarrhea, Dilated pupils Goose bumps- Nausea, Vomiting