®®

EDITORIALSchimbarea paradigmei energetice 2Energy paradigm change

POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIESEnergia și schimbările climatice 3Energy and climate change

Europa și tranziția energetică: modelul pieței de energie electrică 8Europe and Energy Transition: Electricity Market Design

DIN ENERGETICA UE | EU ENERGY Discursul domnului Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene la Evenimentul Liderilor, COP21 11Jean-Claude Juncker at the COP21 Leaders Event

Discursul Comisarului pentru politici climatice și energie, Miguel 12 Arias Cañete la Adunarea Plenară a Parlamentului European

Commissioner Miguel Arias Cañete at the European Parliament Plenary

DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITYInformații de la Consiliul Mondial al Energiei 14

World Energy Council News

DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITYPerspective energetice mondiale. Drumul către reziliență. 20 Managementul și finanțarea infrastructurilor energetice pentru a face fața riscurilor generate de condițiile climatice extreme Sinteza evenimentului

World Energy Perspectives. The Road to resilience – Managing the risks of the energy-water-food nexus. Event summary

SENIORII ENERGIEI | SENIORS OF ENERGYDialog de suflet cu dl. Prof. Dr. Ing. Doctor Honoris Causa - Dumitru Fodor, Universitatea din Petroșani 33Interview with Mr. Ph. D. Eng., Doctor Honoris Causa - Dumitru Fodor, University of Petroșani

NOI SUNTEM VIITORUL ENERGETICII ROMÂNEȘTI

WE ARE THE FUTURE OF THE ROMANIAN POWER SECTORNevoia de energie nucleară: singura sursă care îndeplinește 38 obiectivele de decarbonizare concomitent cu siguranța în furnizare

The need for nuclear power: the only source that meets the goals of decarbonisation in line with safety in supply

INFOEvenimente organizate în perioada aprilie - octombrie 2016 46

DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS:

ISSN: 2066 - 4974

ANUL XIV, NR. 173, aprilie 2016

2 aprilie 2016

EditorialSchimbarea paradigmei energetice Ionuț Purica, consilier CNR-CME

Dacă Edison s-ar fi ocupat să in-ven teze ochelarii în infraroșu în loc de becul cu incandescență, lumea ar fi fost altfel azi cu posesori de ochelari în infraroșu care ar fi bogați e nergetic și cei care nu pot vedea pe întuneric – săraci energetic. Mai mult dacă Tesla nu ar fi arătat cum se transportă energia pe linii de î naltă tensiune în curent alternativ pro babil că am fi avut generatoare lo cale de rezidență sau de stradă ca re ar fi făcut din nou diferența în tre posesori de energie și cei care nu o au.

După cum se vede din cele de mai sus lumea nu are doar un viitor e nergetic ci mai multe care depind de ce fel de tehnologii avem la dis poziție și ce alegem dintre ele la un moment dat, de ce resurse e nergetice avem și ce putem să ex-ploatăm din ele, de modul cum in te-rac ționează fluxurile de energie, de in formații și de bani, etc.

Trăim acum o perioadă de schimbare de paradigmă energetică. Distribuția re surselor în lume se schimbă: Sta-te le Unite care erau până nu demult un mare importator de materii e nergetice devin exportator de căr-bu ne și în curând exportator de gaz natural (lichefiat). În ultimii 15 ani China și-a crescut importurile de petrol si gaz de peste zece ori a jungând să caute resurse în zone în tinse din Africa și America de Sud, ce ea ce schimbă vechea orientare a împărăției dintre pământuri de a ră mâne între hotarele ei terestre. U niunea Europeană, care a fost lea-der-ul găsirii de resurse în secolul al XIX-lea și leader-ul producerii de tehnologii în secolul XX, se con-cen trează pe reducerea de emisii a sociată cu tehnologii de generare de energie din surse regenerabile și

pe creșterea eficienței consumului de energie, pentru a compensa lipsa de resurse și, implicit dependența de furnizorii acestora.

Schimbarea de ponderi și distribuție a resurselor energetice și apariția de noi tehnologii atât de generare cât și de consum al energiei e.g. trans port electric, iluminat eficient, etc., conduc la schimbarea prețului e nergiei generând o migrare a in-dus triilor energo intensive spre e conomiile unde energia este ief ti nă, evident, ducând cu ele și locurile de muncă precum și creș te rea de putere de cumpărare a sociată. Activitatea economică in ten să atrage investiții producând o re orientare a fluxurilor financiare și cu acestea a polilor de putere care au nevoie de protecție militară și ge nerează activitate politică mai intensă.

Consiliul Mondial al Energiei fi na-lizează pentru Congresul său din acest an, un raport asupra sce na-riilor de dezvoltare energetică în care sunt considerate două mari tendințe: prima în care piața con du-ce dezvoltarea iar guvernele vin din ur mă ajutând această dezvoltare, iar cea de-a doua în care guvernele dau direcția de dezvoltare iar pia-ța se orientează pe aceste linii de dezvoltare. Evident se pot re cu-noaș te în primul tip de scenarii si-tu ația din economiile dezvoltate din SUA și UE iar în cel de-al doilea tip si tuația din China. Se analizează și un al treilea scenariu de schimbări dras tice atat structurale cat si teh-no logice majore.

Unde ne găsim noi în economia Ro-mâ niei în toată această dinamică? Cu toate că România a fost prima ța ră din lume care a început exploatarea

petrolului și printre pri mele care au exploatat gazul na tu ral, sau poa te tocmai de aceea, prezentul arată o reducere rapidă a re sur-se lor convenționale de gaz si pe-trol. În același timp apar resurse ne convenționale în platforma con-ti nentală a Mării Negre, în zone cu ga ze de șisturi, precum și hi-drații din Marea Neagră. Toate acestea ne pot conduce nu numai la independență energetică ci la a deveni exportatori (din nou) de re-surse energetice. Aceasta nu face decât să întărească po ziția militar strategică pe care o avem pre-cum și să creeze un pol de pu tere în zona Sud Est Europeană. Cum vom gestiona acest potențial de-pinde de viziunea pe care o vom avea și de capacitatea de a ră-mâ ne u niți în a lua decizii și a le aplica în scopul de a ne integra la nivelul re al al potențialului pe care îl avem într-o Uniune Europeană și într-o lu me care se găsește în pra gul unor schim bări substanțiale și profunde. Ca pacitatea de a ne alege viitorul, din cele multe pe care le avem în fa ță, depinde de viziunea faptului că se poate câș-ti ga mult mai mult din con trolul de către noi a resurselor noas-tre (energetice, tehnologice, de i novare, etc.) decât din cedarea a cestei responsabilități (e adevărat nu ușoare) către alții din mulțimea ma re a doritorilor internaționali spe cializați.

În final subliniem faptul că avem op țiuni, atât legate de resurse cât si de tehnologii, opțiuni care ne permit să determinăm un viitor optimal pen tru dezvoltarea noastră, viitor care să reașeze România pe harta energetică a Europei și poate chiar a lumii.n

aprilie 2016 3

Politici energeticeEnergia și schimbările climatice*)

Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE), o agenţie independentă, a fost înfiinţată în noiembrie 1974. Activitatea sa principală s-a axat - şi este - axată pe două direcţii: promovarea securităţii energetice pentru statele sale membre printr-un răspuns comun la întreruperile în alimentarea cu petrol şi furnizarea unei cercetări competente şi a unei analize asupra modalităţilor pentru a oferi energie curată şi sigură la un preț accesibil, pentru cele 29 de ţări membre ale sale cât şi pentru alte state. AIE desfășoară un program cuprinzător de cooperare în domeniul energiei între ţările sale membre, fiecare dintre acestea fiind obligată să deţină stocuri de petrol egale cu echivalentul a 90 de zile din importurilor sale nete. Scopul agenţiei include următoarele obiective: asigurarea accesului ţărilor membre la surse sigure şi ample pentru toate formele de energie; în special, prin stocarea unor capacităţi eficiente de răspuns la urgenţe în cazul întreruperilor în alimentarea cu petrol; promovarea unor politici energetice sustenabile care să determine dezvoltarea e co no -mică şi protecţia mediului într-un context global – în special în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice; îmbunătăţirea transparenţei pieţelor internaţionale prin colectarea şi analizarea datelor din domeniul energiei; stimularea colaborării la nivel mondial în ceea ce priveşte tehnologiile din domeniul energiei pentru a asigura surse viitoare de energie şi pentru a diminua impactul lor asupra mediului, inclusiv prin îmbunătăţirea eficienţei energetice şi prin implementarea tehnologiilor cu emisii scăzute de carbon; găsirea de soluţii la provocările din sectorul energie de la nivel mondial prin angajament şi dialog cu ţările nembre, cu industria, cu organizaţiile internaţionale şi cu ale părţi interesate.

Angajamentele privind schim­bă rile climatice vor încetini sub­stan țial creşterea emisiilor din sectorul energie

Acţiunile din sectorul energie pot sus ţine sau distruge eforturile de puse pentru îndeplinirea o biec­ti vului stabilit la nivel mon dial privind schimbările cli ma tice.

Producerea şi utilizarea energiei de-termină în jur de două treimi din emisiile de gaze cu efect de se-ră (GES) la nivel mondial, ceea ce înseamnă că sectorul energie tre-buie să se gă seas că în centrul ac-ţi unilor adoptate la nivel mondial pen tru abordarea schimbărilor cli-ma tice. Cea de-a 21-a Conferinţă a Părţilor (COP21) – care a fost or-ganizată la Paris în decembrie 2015 – a fost un moment important în eforturile depuse pentru com ba te-rea schimbărilor climatice. Având in-ten ția de a prezenta şi de a informa

factorii de decizie care au participat la COP21, Agenţia Internaţională pen-tru Energie (AIE) a făcut o evaluare a impactului sectorului energie a supra angajamentelor luate la ni vel naţional privind schimbările cli matice (denumite „Contribuții In ten ţionate Determinate la Nivel Na ţional” [INDC]). Evaluarea ac-tu alizează analiza şi datele Ra por-tului Special al AIE privind Schim-bă rile Climatice, World Energy Out-look (publicat în iunie 2015) 1 care in clude toate angajamentele cli-matice până la jumătatea lunii oc-tom brie, împreună cu ultimele date dis ponibile din domeniul energiei. Acest raport încearcă să răspundă la două întrebări esenţiale: cum va arăta sectorul energie în anul 2030 da că toate INDC-urile sunt im ple mentate pe deplin, şi dacă va fi suficient să aşezăm sectorul e nergie pe un drum conform cu o biectivul climatic stabilit la nivel mondial?2

Nivelul angajamentelor este fără precedent, însă preocuparea sec torului energie este inegală

Nivelul angajamentelor privind schim bările climatice este im­pre sionant.

Mai mult de 150 de ţări care şi-au depus angajamentele corespund aproximativ unei ponderi de 90% din activitatea economică de la ni-vel mondial şi în jur de 90% din emisiile de CO2 rezultate în prezent din sectorul energie (Figura 1). Pri-vind regiunea în care se găsesc la ni vel global, se subliniază că, toate ţă rile din America de Nord şi-au de-pus INDCs, aproape toate ţările din Europa, aproximativ 90% din ţă rile din Africa, două treimi din ţă rile în curs de dezvoltare din Asia, 60% din ţările din America Latină şi o treime din ţările din Orientul Mi jlociu. Aceste ţări determină actualmente 90% din cererea de com bustibil fosil la nivel

1 Energia și schimbările climatice: raportul special World Energy Outlook este diponibil pentru a fi descărcat gratis de la www.worldenergyoutlook.org/energyclimate.2 Limitarea creșterii în medie a temperaturilor la nivel mondial la nu mai mult de două grade Celsius (2°C), comparativ cu nivelurile pre-industriale

*) Preluare din World Energy Outlook, Special Briefing for COP21, IEA, 2015

4 aprilie 2016

mondial şi a proximativ 80% din producţia de com bus tibili fosili la nivel mondial.

Conţinutul angajamentelor privind schim bările climatice variază în mul te pri vinţe, ceea ce face ca in ter pretarea și evaluarea lor să fie pro vo catoare.

Formele angajamentelor dezbătute în INDCs includ obiective absolute pri-vind emisiile de GES, abaterile de la tra iectoriile emisiilor „business-as-usu al”, obiective privind intensitatea e mi siilor (de ex. emisiile de GES per u nitate de producție economică), re-du ceri sau limitări în emisiile pe cap de lo cuitor, sau declaraţii privind politici şi măsuri care trebuie implementate. Mul-te angajamente sunt condiţionate, cel pu ţin parţial, de susţinerea financiară sau de alţi factori. Toate cele 125 de an gajamente INDC (care acoperă mai mult de 150 de ţări) se referă la emisiile din sectorul energie, şi multe dintre a cestea includ obiective sau acţiuni pen-tru a putea fi realizate. Aproximativ ju -mătate din angajamentele INDC in-clud obiective explicite concentrate pe sec to rul energie, fie ca un obiectiv in-di vidual privind emisiile de GES fie ca un obiectiv independent. Cele mai o bişnuite măsuri cu privire la energie sunt cele care vizează implementarea în-tr-un procent ridicat a energiei din sur se regenerabile (40% din contribuţii), sau o eficienţă ridicată în utilizarea energiei (o treime din contribuţii). Alte mă suri din sectorul energie care ar putea ajuta la

reducerea emisiilor de GES pe ter men scurt, precum re ducerea utilizării cen-tralelor ineficiente fun cţionând cu căr-bu ne, diminuarea e misiilor de metan din producerea de pe trol şi gaze, reforma sub venţiilor pentru com-bustibili fosili sau preţul carbonului, sunt reflectate în INDC doar de câteva țări. O parte din tehnologia folosită în sec-torul e nergie sau opţiunile politice ca-re sunt ne cesare pentru o transformare pe termen lung a sectorului, precum e ner gia nucleară, captarea și stocarea carbonului şi vehiculele electrice al ter-na ti ve (biocombustibili avansaţi, ve-hi cule e lectrice etc.), sunt menţionate des tul de pu ţin. În final, sunt multe ca-zuri în care un obiectiv total de GES es-te specificat în cadrul unei INDC, însă fără a clarifica con tribuţia aşteptată a sectorului energie vi zavi de sursele acestor emisii care sunt pro duse din al-te sectoare decât cel de e nergie. O pro-ble mă importantă este con tri buţia la e misiile de GES determinată de sec torul a gricol, prin schimbarea modului de u tilizare a pământului şi din silvicultură (LULUCF), care, pentru unele ţări, poate fi semnificativă.

Angajamentele decuplează le gă tu­ra dintre producerea de e nergie şi e misiile din sectorul energie

Creșterea emisiilor de GES în sec to­rul energie încetineşte foar te mult, da că INDCs sunt im ple men tate in­tegral.

Figura 1. Angajamentele privind schimbările climatice la nivel naţional pentru COP21 şi acoperirea în ceea ce priveşte emisiile de CO2 produse de sectorul energie

în anul 2013Notă: Cercurile reprezintă emisiile totale de CO2 din sectorul energie. Nivelul acestor emisii acoperit de INDC (începând de la jumătatea lunii octombrie 2015 apare în verde iar cele care

nu au acoperire apar în gri)

aprilie 2016 5

O analiză completă a INDC depusă în cadrul COP213 arată că emisiile din sectorul energie de la ni vel mon dial cât şi cele aferente pro ce -selor cresc cu 3,7 megatone e chi-valent dioxid de carbon (Gt CO2-eq)

4 din perioada 2014 până în 2030, o treime din creşterea ob ser vată încă din anul 2000 (11,2 Gt CO2-eq), din moment ce cererea pen-tru combustibilii fosili sca de con-siderabil iar ponderea u tilizării com bustibililor cu emisii scă zute de carbon în mixul energetic creş-te la aproximativ o pătrime până în 2030 (de la mai puţin de 20% cât es te astăzi). De asemenea creşte pon derea gazelor naturale în mixul e nergetic, în timp ce ponderea căr-bu nelui şi a petrolului scade. Creș-te rea anuală a emisiilor la nivel mon di al scade considerabil până în 2030 (a proximativ 0,5% pe an); însă

deo cam dată nu va stagna – un punct im portant şi urgent în îndeplinirea o biectivului privind schimbările cli ma-tice la nivel mondial. Emisiile to tale de GES din sectorul energie sunt estimate la 42 Gt CO2 eq în 2030 (Tabelul 1). Se estimează că ţă rile care reprezintă mai mult de ju mătate din activitatea e conomică la nivel mondial vor ajunge cu e misiile de GES din sectorul energie la o plafonare fie vor scădea până în 2030, probabil Uniunea Europeană, Sta tele Unite, China, Japonia, Co-re ea şi Africa de Sud. Ca atare, an-ga jamentele climatice ajută la ex-tin derea decuplării necesare dintre dez voltarea economică şi emisiile de GES din sectorul energie – emisiile pe unitatea de producţie economică a jungând cu 40% mai mici în anul 2030 faţă de ziua de astăzi.

Emisiile de CO2 de la nivel mon­

di al din producerea de energie ră mân la un nivel constant până în anul 2030.

Sectorul energie este cea mai im-por tantă sursă de producere a emisiilor de CO2 cât şi sectorul în ca re s-au concentrat cele mai mari e forturi pentru decarbonare. În timp ce emisiile de la nivel mondial ră mân în mare parte constante, ce-re rea pentru energie creşte cu mai mult de 40% până în anul 2030. În e senţă, la nivel mondial, legătura din tre cererea de energie electrică în creştere şi nivelul în creştere al e misiilor de CO2 este întreruptă – un pas important în calea decarbonării (Figura 2). În ţările OECD, cererea pen tru energie electrică creşte cu a proximativ 10% însă cantitatea to tală de emisii de CO2 din sectorul e nergie a scăzut cu o treime. În ţă-rile care nu fac parte din OECD, ce-re rea de energie electrică creşte cu a proximativ 75% însă emisiile cresc cu doar o pătrime. Şapte din fiecare ze ce unităţi de producţie de energie e lectrică suplimentară până în 2030 se estimează a fi cu emisii scăzute de carbon, aducând cota totală a pro ducerii de energie electrică din sur se cu emisii scăzute de carbon de la o treime atât cât este astăzi la a proximativ 45% cât va fi în 2030.

Tehnologiile cu emisii scăzute de car bon ocupă locul primordial în in vestițiile din sectorul energie

Implementarea completă a anga jamentelor climatice va im­pu ne ca sectorul energie să in­ves tească 13,5 trilioane $ în do­me niul eficienței e nergetice şi în tehnologiile cu emisii scăzute de carbon în ce pând din 2015 până în 2030 re pre zen tând

Tabelul 1 Emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul energie cât şi cele rezultate din procese la nivel mondial în Scenariul INDC (Gt CO2 –eq)

Figura 2 Creşterea cererii pentru energie electrică la nivel mondial şi emisiile aferente de CO2 începând din 1990 (stânga) şi emisiile aferente de CO2 pe regiune (dreapta)

3 AIE a analizat INDC-urile depuse pentru COP21 începând de la jumătatea lunii octombrie, împreună cu cele mai recente date disponibile la nivel mondial din sectorul energie (inclusiv revizuiri oficiale recente la bilanțul energetic al Chinei). Mod-elul energetic la nivel mondial al AIE a fost utilizat pentru a estima impactul INDC asupra cererii din sectorul energie, asupra alimentării, asupra emisiilor cât și asupra tendințelor de investiții până în 2030, utilizând estimări de ordin economic dar și privind prețul la energie al WEO-2015 (publicat în data de 10 noiembrie 2015). Îm afară de INDC, analiza ia în considerare toate politicile din sectorul energie de la nivel național care sunt implementate în acest moment sau care sunt supuse discuției în toate țările. Analiza se bazează pe implementarea completă a angajamentelor necondiționate privind INDC. Unele țări și-au exprimat deja părerea că ar putea fi de acord privind unele contribuții mai ambițioase în anumite condiții, însă astfel de con-tribuții suplimentare nu sunt incluse aici.4 Pe baza potențialului de încălzire la nivel mondial (GWP) din cel de-al Cincilea Raport de Evaluare al Panelului Interguverna-mental privind Schimbările Climatice (IPCC), calculat în medie la peste 100 de ani.

6 aprilie 2016

a proximativ 40% din in ves tițiile to tale din acest sector.

Aproximativ 8,3 trilioane $ sunt ne-ce sari pentru îm bu nă tă țirea eficienței e nergetice în transporturi, la clădirile din sec toa rele industriei, în timp ce o ma re par te din investiția rămasă va fi fo losită pentru decarbonarea sec-to rului energie. Mai mult de 60% din in vestiţiile totale în capacităţile de pro ducere a energiei este es ti mată a fi pentru capacitatea de energie din sur se regenerabile, (4,0 tri lioane $), o tre ime din această su mă va fi alocată pentru energia e oliană, aproximativ 30% pentru e nergia solară (în prin-cipal pentru pa nouri fotoelectrice) şi aproximativ o pătrime pentru hi-dro energie. În timp ce țările OECD absob 60% de investiţii în eficienţă e nergetică (5 trilioane $), ţările non OECD absorb o cotă mai mare de in-ves tiţii în tehnologii cu emisii scăzute de carbon (2,7 trilioane $).

Angajamentele accelerează tran ­ziţia energetică, însă nu la un ritm destul de rapidAngajamentele luate pentru COP21 pot avea un impact po i­tiv asupra tendințelor viitoare din sec torul energetic, însă nu­şi ating sco pul cu privire la corectarea

cur sului necesar ob ţi nerii unui o biec tiv climatic sta bilit.

Dacă aşteptările privind schimbările cli matice nu cresc în mod progresiv, se estimează că direcţia stabilită de INDC va fi în conformitate cu o creştere medie a temperaturii la ni-vel mondial de aproximativ 2,7 gra de Celsius (°C) până în anul 2100, ne-atingând scopul de limitare a creș te-rii la nu mai mult de 2°C.5 INDC-urile trebuie prin urmare gândite ca o ba ză importantă pe care vor trebui con-stru ite aşteptările.

Sectorul energie poate face mai mult pentru frânarea şi re­du cerea emisiilor sale de GES; e xistă multe modalităţi pentru toa te ţările în care acţiunile din sec torul energetic încă mai pot fi accelerate.

Raportul Special al AIE privind Energia şi Schimbările Climatice a scos în evidenţă modul în care doar cinci măsuri din sectorul energie (ba zându-se doar pe tehnologii şi pe politici testate) ar putea ajuta la a jungerea mai devreme a vârfului e misiilor totale de GES aferente sec torului energie, fără costuri e conomice. Aceste mă-suri, care au fost prezentate ca o

„Strategie pun te” au fost gândite a fi o punte pen tru acțiuni viitoare, încă mai sunt va labile. Cele cinci măsuri sunt: îm bu nătăţirea eficienţei energetice în in dustrie, în sectorul rezidenţial şi în cel al transporturilor; scoaterea din fun cţiune a celor mai puţin e ficiente termocentrale; creşterea in vestiţiilor în tehnologiile de pro ducere a energiei din surse re ge ne rabile (la 400 miliarde $ până în 2030); eliminarea treptată a sub vențiilor pentru combustibilii fo-sili şi reducerea emisiilor de me tan la producerea de petrol şi gaze. O mare parte dintre aceste măsuri sunt incluse în unele dintre an ga jamentele INDCs depuse, însă există reserve de îmbunătățire pen tru ca adoptarea lor să se extindă şi ca nivelul aşteptărilor lor să creas că. O sumă suplimentară de 3 trilioane $ (în jur de aproximativ 20%) pentru in vestiții cumulate în e ficienţă e nergetică şi în tehnologiile cu e misii scăzute de carbon ar fi ne-ce sa ră până în anul 2030 pentru a se aduce nivelul aşteptărilor reflectate în INDCs până la aceea a AIE Stra-te gia punte (Figura 3). În jur de 70% din investiţiile suplimentare tre buie să fie canalizate către îm bu nătăţirea eficienţei energetice şi a proximativ 30% către susţinerea fer mă a implementării energiei din sur se re ge-nerabile, realizarea unei re duceri im-por tante în ceea ce pri veş te emisiile de GES aferente sec to rului energie şi îmbunătăţirile unui im por tant număr de indicatori din sec to rul energie (Tabelul 2).

Claritatea viziunii şi siguranţa ac­ţiunii pot ajuta sectorul e nergetic

Eforturile pentru îmbunătăţirea cla rităţii şi consistenței an ga ja ­mentelor privind schimbările cli ­matice, precum şi pentru i den ti­fi carea modalităţilor pen tru creş ­terea aşteptărilor, ar a duce be­neficii majore. Acestea includ obiective definite mai clar şi măsurabile şi mai multe informaţii cu pri vire la politicile de bază concepute cu intenţia de a permite îndeplinirea acestor obiective. Probabil

Figura 3 Investiţiile cumulate din sectorul energie la nivel mondial pe fiecare scenariu 2015-2030

Notă: Investiţiile în combustibilii fosili includ investiţii în alimentarea cu combustibili fosili şi în producerea de energie din combustibili fosili. T&D înseamnă transport şi distribuţie. Emisiile scăzute de carbon fac referire la alimentarea cu energie şi la combustibilii pentru transport. Eficiența energetică acoperă toate sectoarele care

utilizează energia.

5 Pentru a evalua impactul asupra creșterii medii a temperaturii la nivel mondial, am utilizat MAGICC cu o traiectorie a emi-siilor între traiectoria concentrației reprezentative (RCP) 4,5 și 6 din cel de-al Cincilea Raport de Evaluare al IPCC. Aceasta a fost considerată ca fiind o traiectorie a emisiilor pe termen lung mult mai apropiată ca și conformitate cu această analiză INDC.

aprilie 2016 7

că mai presus de toate, sectorul energie are nevoie de claritate din partea INDCs şi COP21 ast fel încât să poată face o evaluare sigură a rolului său în reducerea emisiilor de GES, şi apoi realizarea investiţiilor ne-ce sare într-un mod oportun şi eficient. Există de asemenea o necesitate pentru o consistenţă mai mare, atât în ceea ce priveşte INDCs, acolo unde nivelul in for-maţiilor oferit variază (la fel ca şi ca pa-ci tatea de a măsura progresul), cât şi ca ţă rile să posede planuri de decarbonare pe termen lung. De exemplu, cum se vor cupla obiectivele INDC şi planurile cu implementarea de noi tehnologii şi e mergente în sectorul energetic care au potenţialul de a furniza schimbarea trans-formaţională necesară pentru a ob ţine niveluri mari de decarbonare în vi itorul apropiat.

Progresele în reducerea emisiilor de GES aferente sectorului energie tre buie, în cele din urmă, să fie per manente mai degrabă decât tem po ra re.

Ca atare, factorii de decizie trebuie să fie precauţi pentru că profiturile estimate considerate pentru implementarea INDCs pot fi în pericol dacă sunt obţinute pe baza unei schimbări ciclice mai degrabă de cât structurale. Profiturile care rezultă din turbulenţele pieței cât şi din condiţiile pro pice care sunt determinate de ten-din ţe de preț dominante, tendinţele e conomiei mai mari sau tendinţele de-mo grafice se pot dovedi a fi reversibile.

Acest lucru oferă asigurarea că INDCs şi implementarea acestora se găsesc în con textul decarbonării pe termen lung, pen tru a asigura că planurile pe termen scurt şi mediu sunt în conformitate cu o biectivele şi strategiile pe termen scurt.

Reorientarea sistemului energie la nivel mondial către unul care este con form cu obiectivele climatice este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă sectorul energie în ziua de azi, iar IEA va continua să acorde o mare prioritate acţiunilor re alizate în scopul diminuării schim­bă rilor climatice.

AIE va acţiona ca un centru de expertiză la nivel mondial privind impactul sec to-ru lui energie asupra mediului, şi privind teh nologiile şi politicile disponibile pen-tru a le diminua. Va evalua de asemenea im pac tul angajamentelor la nivel naţional pri vind schimbările climatice pe măsură ce sunt dezvoltate, îmbunătățite, re vi zu-i te şi implementate, pe baza datelor şi a indicatorilor care se găsesc la dispoziţia sa.

În data de 10 noiembrie 2015, AIE a publicat ultima ediţie a celei mai importante publicaţii anuale a sa, World Energy Outlook,6 care pune în evidenţă ultimele realizări din sectorul energiei şi a climei, subliniază aportul acestora pentru securitatea energetică la nivel mondial, dezvoltarea economică şi mediul. n

Tabelul 2 Indicatori selectaţi pentru decarbonarea sectorului energetic*Exclude utilizarea tradiţională a biomasei solide.

Note: toe = tone echivalent petrol, g CO2/kWh = grame de CO2 pe kilowatt –oră, gCO2/v-km = grame de CO2 pe vehicul-kilometru, tCO2/toe= tone de CO2 pe tone de echivalent petrol

6 Pentru a comanda o copie, accesați www.iea.org/bookshop.

8 aprilie 2016

Europa şi tranziţia energetică: modelul pieţei de energie electrică*) Maria van der Hoeven, Director Executiv AIE

„Tranziția energetică schimbă Europa″ - acest titlu spune atât de mult, în atât de puţine cuvinte. Tran ziţia energetică schimbă E u ro-pa. Această declarație cuprinde nu numai cele mai evidente aspecte im portante ale tranziţiei energetice – un pas către un sistem energetic cu emisii scăzute de carbon în faţa a meninţării schimbărilor climatice – dar şi alte provocări, de la tensiuni ge opolitice şi de la schimbări în comerţul la nivel mondial, la în tre-bări fundamentale privind dez vol-ta rea infrastructurii şi la modelul pieţei de energie electrică.

Toate aceste aspecte sunt importante pen tru tranziția energetică, şi este într-adevăr o abordare holistică com pletă care este necesară dacă ne dorim să depăşim provocările le gate de schimbările climatice în a ce laşi timp cu întărirea securităţii e ner ge-ti ce. Cu toate acestea, aş do ri să mă con centrez pe ultimul punct.

Pieţele de energie electrică – Europa înregistrează progrese pro miţătoare, întreaga lume es­te cu ochii pe noi

În data de 16 mai 2014, timp de câ teva ore scurte, însă istorice, pre ţul angro al energiei electrice a fost acelaşi pe întregul continent, în cepând din Portugalia şi până în Finlanda. Aceasta a fost o realizare u nică. Acesta a fost un exemplu clar şi ambiţios legat de modul în ca re Europa depune eforturi pentru in-te grarea pieţelor sale de energie e lectrică – în contrast direct cu re gi-uni precum America de Nord, acolo un de observăm un sistem mult mai fragmentat. Iar apoi în da ta de 20 mai 2015, cuplarea prin preț a fost implementată în Europa de Vest pentru a utiliza chiar mai mult in-fra structura existentă de tran-

sport. Aceasta este o altă realizare semnificativă în piaţa de energie electrică europeană, şi se pare că va fi extinsă curând şi în alte regiuni.

Cu alte cuvinte, o astfel de integrare per mite energiei electrice să fie tran-zacționată în afara hotarelor. Per-mi te ţărilor care produc energie în ex ces să transporte această energie electrică către vecinii lor. Acest fapt a sigură că centralele electrice nu ră mân neutilizate ci mai degrabă sunt utilizate la potenţialul lor. Şi în contextul tranziției energetice cu e misii scăzute de carbon, permite o mai bună integrare a energiei variabile din surse de energie re ge -nerabile – centrale eoliene şi pa no-uri fotoelectrice.

Totuşi, în ciuda a ceea ce putem auzi de la optimiștii tehnicieni – există bariere importante de or din tehnic şi politic pentru in tegrarea pieţei regionale de energie electrică şi pentru in­te grarea energiei variabile din sur se regenerabile de energie.

Lucrăm din greu pentru găsirea so-lu ţiilor. În mai 2015 G7 au solicitat AIE „să evalueze cele mai eficiente op ţiuni pentru asigurarea securităţii de energie electrică, inclusiv prin creş terea flexibilităţii sistemului pen tru a integra o producere va ri -abilă a energiei electrice.” Acest fapt indică nu numai importanța a cor da-tă acestei teme de către țări, dar şi nivelul de expertiză pe care AIE l-a adus la masa negocierilor. Deşi or ganizaţia noastră s-a concentrat pe securitatea energetică, modul în ca re definim securitatea energetică s-a schimbat de-a lungul timpului. Nu mai discutăm de mult timp doar de securitatea în alimentare fur ni-za tă de combustibilii fosili. În aceste mo mente această securitate include

în tregul mix energetic, şi cel mai si-gur include energia electrică.

Când este vorba de securitate e nergetică şi de energie electrică, una dintre provocările importante es te asigurarea stabilităţii sis te mu-lui. Într-adevăr una dintre ce le mai discutate teme în ceea ce pri veş-te energia electrică în Europa es te volatilitatea fluxurilor de e nergie pes te graniţe. Unele ţări, in clusiv Germania, Danemarca, Spa nia şi Italia, au implementat de ja la un nivel ridicat centralele e oliene şi panourile fotoelectrice. A ceste ţări folosesc interconectări cu ve-ci nii în principal baterii de sto-care a energiei – exportând în mo-men tul în care bate vântul şi când soa rele străluceşte, şi importând când condiţiile de vreme sunt ne fa-vorabile. În acest mod ar trebui să funcţioneze sistemul, cu ţările ca re beneficiază de potenţialul de fle-xibilitate al vecinilor săi. Acesta es-te unul dintre obiectivele centrale al in tegrării pieţei.

Simplu în teorie, dificil în prac ti că

Dacă considerăm oricare dintre în-tre ruperile recente în alimentarea cu energie din ţările OECD, precum New York sau Italia în 2003, sau Ger mania şi Franţa în 2006, acestea fac referire toate – fără excepţie – la probleme de coordonarea sis-te mului. Dat fiind acest potenţial pen tru volatilitate, nu ar trebui să fim surprinşi că operatorii de sistem sunt conservatori în abordarea lor la in tegrarea la scară largă.

Într-adevăr, managementul tran-zitelor de energie electrică trans-fron taliere, în special pe termen scurt, s-a dovedit a fi foarte pro vo-ca tor. În practică, capacitatea re ţelei pen tru tranzacţionarea trans fron-

*) Preluare din Conferința POWER-Gen Europe: „Tranziția energetică schimbă Europa″, OECD/IEA, 2015

aprilie 2016 9

ta lieră este în scădere, pe măsură ce cota energiei variabile din surse re generabile crește. Acesta este un mo tiv de îngrijorare.

Și acesta este doar începutul. Să por-nim de la obiectivul Europa 2030: ca energia din surse regenerabile să ajungă la o cotă de 45% până la 47% din totalul producerii de e nergie e lec-tri că. Cum poate fi în de plinit acest obiectiv împreună cu abordarea pro-vocărilor de or din tehnic şi politic a tranzitelor trans fron taliere?

În principal, prioritatea rămâne con strucţia de interconectări su pli-men tare. Europa promovează activ acest obiectiv, din moment ce este un proiect de interes comun. Acesta va ajuta la o mai bună integrare a unei ponderi în creştere a energiei va riabile din surse regenerabile.

Însă aceasta nu poate fi singura so-lu ţie. Infrastructura la scară largă a duce noi provocări, nu numai în ce-ea ce priveşte finanţarea şi pe ri oada de timp - din multe puncte de vedere anul 2030 este destul de aproape când discutăm despre dez voltarea in-fra structurii – cât şi des pre politica de la nivel local şi re gi o nal.

Noi stâlpi, cabluri, şi oţel pe teren tre buie să fie în conformitate cu un model inteligent de piaţă

Aceasta înseamnă o piaţă care sta-bi leşte preţurile care reflectă în mod adecvat realitatea fizică a sistemului de energie electrică, atât în ceea ce pri veşte perioada de timp – în care e nergia este produsă şi utilizată – şi spaţiu – unde este produsă şi u tilizată.

Cererea nu este tot timpul pre dic-ti bilă, şi uneori forţele pieţei nu pot fur niza asigurările de care are nevoie un generator. În acest caz, pieţele de capacitate sunt un instrument ca re pot asigura că o capacitate poa te fi remunerată indiferent de cât de multă energie este produsă. Mul te ţări au implementat deja ast-fel de pieţe, şi mult mai multe iau în considerare mecanismele de capacitate. Însă pieţele de ca pa-citate la nivel naţional nu sunt so lu-

ţi a adecvată în ceea ce priveşte un sistem integrat european.

În timp ce unele provocări ar fi pu-tut fi evitate dacă ar fi existat o co-or donare cu ani în urmă privind ast-fel de politici şi mecanisme, ac ţi uni sunt acum în desfăşurare. Comisia Europeană ia măsuri pentru îm bu-nă tăţirea coordonării pieţelor de ca pacitate, precum s-a dovedit de co municarea recentă asupra Uniunii Energetice.

Astfel de progrese au loc într-un moment în care multe ţări din Europa nu se confruntă cu ne voia ur gentă de investiţii în sis te mul de alimentare cu energie e lectrică. Mul-te ţări au nevoie doar de păstrarea în funcţiune a cen tra le lor electrice e xistente. Al te ţări îşi pun întrebarea da că va e xista o nevoie pentru in-ves tiţii în ca pa ci tăţile convenţionale. Există de fapt o posibilitate ca o biectivele pen tru anul 2030 privind e ficiența e nergetică, implementarea sis te me lor de producere a energiei din sur se regenerabile să poată duce la o situaţie de supracapacitate struc-tu rală şi crearea de active blocate. Acest lucru este adevărat în ceea ce pri veşte scăderea cererii de energie e lectrică. Conform celor mai recente es timări ale noastre, cererea de e nergie în Europa a scăzut cu 1,5 % în anul 2014. Vestea bună este că în final o astfel de tendinţă creşte po sibilitatea decuplării dezvoltării e co nomice şi a cererii de energie e lectrică.

Drept rezultat al acestor dezvoltări, com paniile de utilităţi din Europa se simt împovărate. Pe de-o parte, există o cerere redusă. Pe de altă par te, există o implementare rapidă a energiei din surse regenerabile. În acelaşi timp, profitabilitatea es te scăzută iar vânzările sunt în scă de-re. Multe dintre companii vor tre bui să-şi amortizeze bunurile, în spe cial centralele cu funcţionare pe ga ze.

Astfel, există voci care afirmă că, com paniile de utilităţi la scară lar-gă nu au un viitor într-o lume a e nergiei din surse regenerabile şi a ge nerării distribuite. Aceasta este o simplificare realizată prea des:

com pararea unui sistem energetic cu emisii scăzute de carbon cu pră-bu șirea utilităţilor la scară largă.

Însă, se dovedeşte că nu este deloc ca zul aici. De fapt, în scenariul AIE 450 – un model care consideră creş-te rea temperaturii medii globale li mitată la 2°C – generarea de e nergie la scară industrială continuă să fie absolut esenţială pentru în-de plinirea cererii pentru energie a Europei.

Cu toate acestea, utilităţile vor tre-bu i să evolueze.

Multe voci se întreabă dacă ve chiul model de business al ser viciilor publice de energie e lectrică care vând kilowat­oră u tilizatorilor au sens pe viitor.

Datorită faptului că acesta este un viitor care va caracteriza cel mai probabil cantităţi mai mari de ge-ne rare distribuită, precum pa nouri solare pe acoperișurile re zi den-ţiale. Este de asemenea un viitor ca racterizat de reţele inteligente, un de tehnologia informaţiei ajută la controlarea dispozitivelor din gos-po dării şi la optimizarea u tilizării de energie electrică în clă dirile publice şi comerciale, in clu siv clădirile de bi rouri stil turn, su per mar ket-uri şi spitale.

În acest viitor, kilowatul-oră de e ner gie electrică poate că nu es-te cel mai valoros produs. Mai de-grabă compania care va în re gis tra progrese este cea care fo lo seşte ideile inovatoare pentru a a duce laolaltă energia, tehnologia, e fi ci-en ța şi alte resurse într-un mod re-zilient şi sigur. Este compania care va profita de o piaţă care apreciază fle xibilitatea.

Acest lucru nu înseamnă că toa-tă lumea este pregătită să se de-co necteze de la reţea. Chiar şi în situaţia unei produceri des-cen tralizate şi a tehnologiilor de sto care, în timp ce numărul de kilowaţi-oră scoşi din reţea ar pu tea scădea, doar puţini se pot de co necta complet. Chiar dacă costul ba teriilor scade, ceea ce este posibil să se

10 aprilie 2016

întâmple, majoritatea producătorilor de energie vor rămâne conectați la re-ţea. Pentru moment, dincolo de ge ne-ra ţia contoarelor mai rămâne o mică pro porţie de consum de energie, şi mai de grabă decât reducerea nevoilor re ţe-lei, integrarea surselor de energie re-ge nerabilă creşte nevoia de investiţii în reţea, cel puţin pe termen scurt.

Ca atare, reţelele vor rămâne co­loa na vertebrală a unui sistem care uneşte toate aceste resurse. Tarifele la energia electrică vândută cu a mă­nun tul trebuie să aducă asigurări că toţi utilizatorii contribuie în mod co­rect, pentru simplul motiv că re ţea­ua este esenţială.

Un lucru esenţial este asigurarea me-diu lui adecvat pentru aceste investiţii, şi tranziţia energetică ca un tot unitar.

Un aspect al acestui mediu este o a numită formă a preţului la carbon. Re-for ma structurală a ETS va îmbunătăţi gradul în care preţul actual la carbon sem nalează investiţia necesară. Cu toate a cestea, în ciuda unui preţ la carbon, e xistă cazuri în care pieţele existente en gros nu au putut a trage investiţiile pen tru producerea de energie cu emisii scă zute de carbon, in clu siv energia din sur se regenerabile, energia nucleară, şi captarea şi stocarea car bonului. În a cest sector acţiunile gu ver nului vor fi esenţiale.

Pentru stimularea competiţiei, pentru creş terea inovării şi pentru a oferi un oa recare nivel de siguranţă pentru re a-li zarea investiţiilor, există o nevoie clară pen tru reforme ale pieţei şi reforme de or din politic. În timp ce preţul carbonului sau plafonul emisiilor sunt un element e senţial, nu este de ajuns.

Pe măsură ce costul energiei din surse re generabile scade, rolul politicilor şi al mecanismelor se pot îndepărta de a coperirea unor mari diferenţe de cost cu pro ducerea de energie din combustibili

fo sili, şi către un rol în crearea acelor ca-dre de reglementare şi de piaţă care pur şi simplu încurajează investiţiile.

Tranziţia energetică către emisii scăzute de carbon este în desfăşurare, şi nu mai es te cale de întoarcere. Acesta es te un lu cru bun pentru mediu, pen-tru economie şi pentru securitatea sis-te melor noastre e nergetice. Cu toate acestea drumul nu a fost uşor, şi va con tinua şi de acum încolo să prezinte di ficultăți. Toată această ac ti vi tate des-fă şurată este continuă.

Mai sunt bineînţeles multe alte pun­cte care nu au fost abordate.

Centralele nucleare învechesc, cu ju mă-tate din capacitatea nucleară e xistentă a UE ce urmează a fi scoasă din funcţiune până în anul 2040. Legile din sectorul de mediu impun scoaterea din funcţiune a centralelor vechi cu func ţi onare pe cărbune. Există o nevoie de a se di-ver sifica alimentarea cu gaze, cu toa te acestea terminalele de GNL stau ne fo-lo site în Spania din moment ce există o lipsă de interconectări care să profite de această capacitate. Există nevoia de sto care a gazelor, un domeniu în care E uropa Centrală a investit, lipsește însă o integrare transfrontalieră a pieţei. Aşa cum a arătat Raportul nostru privind Pia-ţa de Gaze pe Termen Mediu, nu există ni ciun scenariu potrivit căruia Europa se poa te aştepta să-şi reducă dependenţa sa de gazele din Rusia.

Toate acestea sunt provocări care vin o dată cu tranziţia energetică. Cu toate a cestea, sunt de netrecut. Decidenţii de la nivel politic ar trebui să profite de şansa de a face schimbări importante în modul în care producem, utilizăm şi stabilim pre ţul energiei. Viziunea, leadership-ul, şi acţiunile decisive bazate pe realităţi ale sistemului energetic european este ce ea ce este necesar pentru a profita de a ceastă oportunitate. Ambiţia este lăudabilă, însă acţiunea este cea care va face diferenţa. n

aprilie 2016 11

Din Energetica UEDiscursul domnului Jean­Claude Juncker, președintele Comisiei Europene la Evenimentul Liderilor, COP21*)

Paris 30 noiembrie 2015Domnule Preşedinte, Excelențele voastre, doamnelor şi domnilor,

Permiteţi-mi să încep prin a-mi exprima solidaritatea faţă de lo cu i-to rii Parisului şi ai Franţei. Aş dori să aduc tribut modului în care aceştia s-au confruntat cu atrocităţile re-cen te ca indivizi şi ca societate.

Mă gândesc în special la parizianul care, aflându-se în cea mai mare su ferinţă, a oferit următorul răspuns provocator teroriştilor responsabili pentru moartea soţiei sale şi mama acestui copil: „Ne vom juca ca până acum şi întreaga lui viaţa acest băieţel vă va sfida prin a fi fericit şi liber.”

Așa cum este responsabilitatea unui tată de a se asigura că un copil este fe ricit, indiferent de ceea ce se poate în tâmpla, este responsabilitatea noas tră ca lideri politici de a asigura o lume stabilă pentru milioanele de co pii din jurul lumii.

Schimbările actuale în ceea ce pri-veşte clima redesenează harta lu-mii şi măresc potenţialul pentru instabilitate sub toate formele.

Nu le putem spune generaţiilor viitoare că nu am ştiut pentru că sun-tem cu toţii conştienţi de faptul că ris-cu rile din ziua de azi ne vor aştepta şi mâine. Cunoaştem ameninţările, sun-tem conștienți de riscuri şi le putem preveni. Este o chestiune de dorinţă

politică şi de acţiune. Aceasta este tema principală a acestei conferinţe. Trebuie şi putem lăsa generaţiilor vi itoare o lume care este mai sta bi-lă, o planetă mai sănătoasă, so ci e-tăţi mai sănătoase şi economii mai prospere. Acesta nu este un vis. Aceasta este o realitate şi este la în demâna noastră.

În Europa în anul 2007, am decis re ducerea emisiilor noastre de CO2 cu până la 20% până în anul 2020 comparativ cu nivelurile din 1990. Acestea au scăzut deja cu 23% în timp ce produsul intern brut al Europei a crescut cu 46%. Avem în vedere în momentul de fa-ţă o reducere de cel puţin 40% a e misiilor până în 2030.

Oraşele din Europa şi companii i novatoare dintre cele mai im por tan-te au luat deja măsuri pentru creş-te rea eficienţei energetice şi pentru dezvoltarea energiei din surse re-ge nerabile. Tranziţia energetică tra-sea ză noua lume, o lume care are emisii scăzute de carbon şi care este bogată în oportunităţi.

O evoluţie similară către un nou model economic este în desfășurare pes te tot în lume. Trebuie să in-ten sificăm ritmul eforturilor, pen-tru că ceasul ticăie din ce în ce mai tare. Am avea nevoie de cel pu ţin patru planete pentru a ne păs tra standardul actual de viaţă, pro-ducând şi consumând, însă avem o singură planetă şi nu patru.

Deci, da, resursele acestei lumi sunt finite, însă creativitatea umană este inepuizabilă.

Tranziţia actuală nu este uşoară. Trebuie să ne ajutăm unii pe alţii. În anul 2014 Europa a alocat 14,5 mi liarde euro în scopul acţiunilor cli matice în ţările în curs de dez-vol tare. Vom depune şi trebuie să de punem mai multe eforturi în anii ca re vor veni. Iar ceilalţi trebuie să ne urmeze exemplul.

Există o nouă lume dinamică. Însă rezultatele sunt insuficiente când vine vorba de limitarea încălzirii glo-ba le la mai puţin de două grade, un obiectiv care este de o necesitate vitală.

Promisiunile frumoase nu mai sunt de ajuns. Avem nevoie de un acord o bligatoriu, robust şi pe termen lung ca re să reflecte o viziune pe termen lung a unei economii fără emisii de carbon, a cărui implementare va fi perioc evaluată şi adaptată pen-tru creşterea nivelului necesar al ambiţiei.

În fiecare zi, cetățenii noştri, com-pa niile noastre, societăţile noastre civile transformă tranziţia energetică în realitate. Pentru ca eforturile lor să fie un succes, aceştia au nevoie de acest acord al solidarităţii şi al responsabilităţii. Trebuie să le o ferim acest lucru şi putem face acest lucru la Paris.Vă mulţumesc pentru atenţie. n

*) Preluare din Speech/15/6211, Comisia Europeană

12 aprilie 2016

Discursul Comisarului pentru politici climatice și energie, Miguel Arias Cañete la Adunarea Plenară a Par la men tului European*)

*) Preluare din Speech/15/5797, Comisia Europeană

Permiteţi-mi să încep prin trans-mi terea unui mesaj esenţial: A -sigurarea unei alimentări sigure şi re ziliente cu energie pentru cetăţenii şi companiile din UE este o prioritate pri mordială pentru Comisie.

În lunile ce vor urma vom întreprinde ur mătoarele măsuri:

● revizuirea Legii privind Securitatea Alimentării cu gaze

● publicarea unei noi strategii cu-prin zătoare privind GNL şi sto ca-rea

● propunerea de schimbări la A -cor durile Interguvernamentale (IGAs) pentru a ne asigura că sunt în conformitate cu securitatea o biectivelor de alimentare ale Europei

Pentru acest motiv ne-am luat an-ga jamentul pentru diversificarea sur selor noastre de energie, a fur-ni zorilor şi a rutelor.

Scopul este simplu: încetarea supra-de pendenței de un singur furnizor sau traseu şi furnizarea fiecărui stat membru trei surse potenţiale de gaze, indiferent că este vorba de gazoducte din surse diferite, de GNL sau de stocare. În acest scop ne bazăm pe o piaţă emergenta de GNL care ne va permite mai mult de cât a ne dubla importurile de la a proximativ 40 miliarde m3 până la 90 miliarde m3 până în 2020; vom investi în modernizarea capacităţilor noas tre de stocare şi vom urgenta de mersurile pentru o mai bună in-ter conectare a statelor membre.

Înregistrăm progrese notabile în a ceste sectoare. De fapt în ultimele câ teva luni am reuşit să obţinem

pri mele câteva rezultate tangibile în acele regiuni care sunt insuficient co nectate cu piaţa internă.

Câteva e xemple:

● Noul grup la nivel înalt privind Co­nec tivitatea Gazelor în Europa Centrală de Est şi de Sud­Est va creşte interconectările în acea re-giune în lumea post South-Stream.

● Acordul politic din iulie dintre Spania, Portugalia şi Franţa cu pri vire la dezvoltarea conductei MIDCAT va creşte capacitatea de interconectare a gazelor în-tre Peninsula Iberică şi restul E uropei. Sperăm că MIDCAT va fi o peraţional până în 2020.

● Se depun de asemenea eforturi pen tru o primă livrare de 10 mi liarde m3 pe an de gaze din A zerbaidjan către Europa până în 2020 prin conductele Trans­Anatolian (TANAP) şi Trans­Adriatic (TAP).

● Planul restructurat al in ter-co nectării pieței baltice de energie (BEMIP) va fi in stru-men tul nostru esenţial pentru a in tegra complet ţările baltice în Europa. Vom vedea acest lucru re alizându-se în momentul în ca-re se va semna acordul privind in terconectorul pe gaze GIPL din tre Polonia şi Lituania. Acel proiect include o contribuţie UE de aproximativ 300 milioane euro.

Nu pot să subliniez cât de im por tan-te sunt aceste demersuri, UE încă mai importă aproximativ o tre i me din gazele sale din Rusia, din ca re aproape jumătate tranzitează ac-tual mente Ucraina.

În ceea ce privește Nord Stream 2:● Comisia a luat la cunoştinţă de

a cordul părţilor interesate de a con strui alte două secţiuni ale con ductei Nord Stream.

● Nord Stream 2 ră mâ ne un proiect comercial. Şi bi neînţeles, va ră-mâ ne la la ti tu di nea părţilor co-mer ciale să de ci dă ce tip de in-fra s tructură este vi abilă pentru acesteia.

● Ca şi ori ce altă conductă din UE, a ceastă conductă va trebui să res pec te legislația UE, în special al Tre ilea Pachet Energetic, cât şi le gis laţia din domeniul mediului, con cu ren ței şi a achiziţiilor publice.

● Comisia va evalua acest proiect des tul de riguos ţinând cont de ca drul de reglementare european. Acea evaluare va fi realizată în con formitate cu calităţile sale in-trin seci.

● Capacitatea de transport din Ru sia este actualmente utilizată în tr-o proporţie de aproximativ 50% şi aceasta depăşeşte nevoia UE pen tru o posibilă alimentare vi i-toa re. Dacă se va construi, Nord Stream 2 – conform estimărilor – va creşte chiar mai mult ca pa-ci tatea de transport în exces din Rusia.

● Co misia susţine activ eforturile pen tru a se asigura că Ucraina este şi va rămâne o rută de transport sta bilă şi sigură.

UE rămâne deschisă în ceea ce priveşte gazele din Rusia şi ne-am do ri să considerăm Rusia ca un furnizor de încredere privind gazele naturale pe viitor; ne-am dori de

aprilie 2016 13

asemenea să ve dem că transportul gazelor din Rusia îşi găseşte locul în strategia noastră de di versificare şi că furnizorul rusesc ca şi orice alt furnizor din UE joacă după re gu lile competiţiei şi ale pieţei noastre de energie.

Concluzii

În contextul se cu rității energetice, diversificarea este e senţială. Di ver si fi ca-rea rutelor şi a sur se lor.

Nordstream 2 nu urmăreşte acest o biectiv politic important. Dimpotrivă, da că se va construi, nu numai că va creş te dependența Europei de un singur fur nizor, ci va creşte de asemenea de-pen dența Europei de o singură rută de trans port.

Mai precis, proiectul va epuiza tranzitul prin Ucraina, va concentra 80% din im-por turile de gaze ruseşti pe o singură ru-tă şi va conduce la o poziţie dominantă a Gazprom pe piaţa din Germania prin creş terea cotei sale de piaţă de la 40 la pes te 60%.

Prin urmare alinierea acestui proiect cu stra tegia noastră energetică europeană în ceea ce priveşte siguranţa alimentării ri dică îndoieli serioase.

Este esențial să păstrăm si gur tranzitul prin Ucraina, care re pre zintă în ziua de astăzi în jur de jumătate din gazele din Rusia care trec prin UE.

Aşa cum am menţionat mai devreme, e xistă o supracapacitate pentru trans-

por tul de gaze din Rusia. Pentru aceste mo tive proiectul Nord Stream 2 nu poate de veni vreodată un proiect de interes co mun. Nu poate beneficia niciodată de fi nanţare din partea UE sau de suportul UE.

Vom con tinua evaluarea noastră ri-gu roasă în ce ea ce priveşte proiectul Nord Stream 2, vom asigura în special res pectarea pe deplin a legislației în ceea ce priveşte cea de-a Treia pia-ţă internă a energiei – indiferent da-că Rusia continuă să-şi des făşoare activitatea în fruntea WTO (Or-ganizaţia Mondială a Comerţului). Vom lua legătura cu operatorul de sem nat al conductei şi cu Autoritatea de Re-gle mentare din Germania care se va o cupa de certificarea operatorului con-duc tei pentru a afla mai multe lucruri cu pri vire la detalii legate de proiect.

Pe această bază, Comisia va elabora con cluziile sale cu privire la legalitatea pro iectului Nord Stream şi cu privire la ac ţiunile viitoare care vor fi întreprinse de către Comisie. Vă vom informa cu pri vire la orice dezvoltare majoră privind acest subiect.

Companiile sunt cele care vor decide da că proiectul Nordstream este viabil sau nu din punct de vedere comercial. În să, dacă proiectul se implementează, sar cina Comisiei va fi de a asigura o res pec ta re deplină a acqui-ului UE. Voi acorda atenţie personal acestui aspect. n

Strasbourg, 7 octombrie 2015

14 aprilie 2016

*) Preluare din World Energy Focus, nr. 19, ian. 2016

Stocarea energiei mai ieftină decât credem.Raport elaborat de Consiliul Mondial al Energiei*)

Din activitatea CME

O abordare restrictivă privind „nivelarea costurilor energetice” LCoE (levelised cost of energy) poate fi înşelătoare când se consideră aspectele economice ale stocării energiei. Aceasta este una dintre concluziile majore ale noului studiu „Stocarea energiei solare şi eoliene: trecerea de la cost la valoare” realizat de Consiliul Mondial al Energiei cu privire la costurile reale ale stocării energiei. Conform studiului, care a fost publicat în data de 19 ianuarie, multe instalații de stocare prezintă o valoare adăugată care nu este inclusă în structura de ansamblu a costului.

Stocarea a fost adesea descrisă ca fiind Sfântul Graal al tranziţiei că tre un sistem energetic cu emisii scă-zute de carbon. Stocarea e ficientă şi la un preț accesibil ar per mite energiei impredictibile din sur se regenerabile să fie mai bine in te-gra tă în sistemele energetice, ar îm bunătăţi destul de mult aspectele e conomice ale sistemelor solare din clădiri, permiţând oamenilor chiar să se deconecteze de la re-ţea, ar putea ajuta la declanşarea unei revoluţii în ceea ce priveşte a utomobilele electrice şi ar putea re zolva problemele legate de su pra-încărcarea reţelei. Problema este că acest Sfânt Graal încă ne mai ocoleşte. Motivul principal este fap-tul că stocarea energiei este privită ca fiind prea scumpă.

Însă chiar este? Există motive să cre dem că imaginea pe care ne-am cre at-o despre stocarea energiei es-te considerabil mai bună decât ce-ea ce se înţelege în prezent. Un nou studiu elaborat de Consliul Mon-dial al Energiei împreună cu a utorii principali din partea DNV GL, a rată că metoda LCoE, care este fo lo-si tă ca un standard în evaluarea cos turilor de producere a energiei e lectrice, poate fi înşelătoare în mo mentul în care se aplică stocării e nergiei. Cel mai important motiv es te faptul că această formulă este in completă, din moment ce ignoră par tea de venituri – ignoră valoarea pe care o poate aduce stocarea.

În ceea ce priveşte producerea de energie electrică, veniturile sunt relativ uşor de evaluat şi de com pa rat, însă când vine vorba de sto ca re, valoarea oferită variază în fun cţie de aplicare. De exemplu, stoca rea poate permite fur nizorilor să furnizeze energie la anumite ore, când preţul este mai ri dicat. Poate o feri de asemenea ca-pa citatea de producere care este ne-ce sară în anumite circumstanţe. Sau poa te permite utilizatorilor să se de-co nec teze complet de la reţea ceea ce poate constitui un avantaj în zo-ne le rurale sau izolate. Pot exista de a semenea şi avantaje indirecte, pre-cum o asigurare mai bună a ser vi-ciului de alimentare cu energie sau re ducerea volatilității preţului.

Elemente diferite

Conform celor spuse de Hans-Wilhelm Schiffer, Preşedinte al gru pului de studii a Resurselor de Energie la nivel mon dial, care co or do nează 15 grupe de studii în cadrul Con si liu lui Mondial al Energiei, in clu siv un nou grup de stu diu privind Sto carea, aceasta ar trebui să fie con siderată ca fiind cu to-tul nouă, ca fiind un e lement separat în ca drul sistemului e nergetic. „Există pa tru tipuri diferite de elemente în sis temul energetic: pro ducerea de e ner gie convenţională şi din surse re -generabile, rețele de distribuție şi sto-ca re”, a afirmat a cesta. „De e xem plu, nu se pot a plica valori de LCoE ale producerii de e nergie convenţională la aplicaţiile de sto ca re.”

Schiffer oferă exemplul unui sat un-de un generator diesel este înlocuit de un sistem de stocare solar. „Sto-carea poate creşte siguranţa, poa te ajuta la reducerea poluării a erului, poate diminua dependența de sur-se le externe, poate ajuta la in te-grarea unor noi surse re ge ne ra bi le de energie. Doar LCoE nu poate in-te gra toate aceste valori.

Conform studiului, preocuparea pri-vind costurile, îşi are originea în mai multe domenii. În primul rând, este vorba de apariția târzie a industriei energiei din surse regenerabile, „ca re tinde să se concentreze mai mult pe LCoE datorită avantajelor pe care le poate avea de pe ur ma mecanismelor politice care a te nu-ează riscurile fluxurilor sale de ve-ni turi”. În al doilea rând este vor-ba de faptul că „în majoritatea pie ţe lor de energie, flexibilitatea nu este suficient valorificată„ sau mo netizata”. Destul de adesea, „industria poate vorbi doar de o ju-mă ta te a formulei de profit: cost”, arată studiul.

De obicei stocarea nu primeşte acelaşi tip de susținere precum e nergia din surse regenerabile.

Recomandările clasei politice

Schiffer a afirmat că decidenții politici şi autorităţile de reglementare ar trebui să ia în considerare imaginea de ansamblu în momentul creării

aprilie 2016 15

cadrului de reglementare. „De obicei stocarea nu primeşte acelaşi tip de sus ținere precum energia din surse re generabile sau ca alte opţiuni de flexibilitate precum răspunsul la cerere. În multe ţări stocarea e -nergiei este considerată ca a par ţi-nând utilizatorilor finali. Acest lucru înseamnă: energia electrică ca re este stocată include şi taxele şi im-po zitele, pe lângă taxele şi im po zi-tele pe care clientul le plăteşte deja pen tru energia electrică. Aceasta es te o povară dublă care nu se jus-ti fi că. „Considerăm că ar trebui să existe un mediu echitabil. Şi mai mult ar trebui să se investească în R&D (Cercetare şi Dezvoltare).”

Studiul a determinat autorii să facă trei recomandări decidenţilor politici:● Să depăşească o abordare

res tric tivă privind nivelarea cos tu rilor la evaluarea teh­no logiilor de stocare. Industria energiei din sur se regenerabile s-a obişnuit cu e valuarea tehnologiei bazată pe cos turile nivelate, un-de sunt re compensate doar teh-no logiile re alizate cu un buget scăzut. A ceastă evaluare LCoE es te apoi fo losită pentru a ajuta la elaborarea politicii, astfel încât sunt pro movate cele mai ieftine teh no logii. Însă această abordare nu va elimina stocarea. Cele mai ief tine tehnologii s-ar putea să nu li v reze cea mai mare valoare.

● Examinarea stocării prin in­ter me diul studiilor de caz ho listice în context, mai de ­gra bă decât a acorda în­cre dere estimărilor pri vind cos tul generic. Cea mai bu nă modalitate pentru a în ţe le ge va-loa rea stocării este de a con si dera aplicaţii specifice - pre cum cele solare în combinaţie cu sto ca rea – sau altfel servicii spe ci fi ce care sunt oferite de către sto care – precum reglarea frec venţei. Este de asemenea im por tant ca aceste

studii de caz nu nu fie elaborate doar într-o zonă ge ografică: piaţa de energie la ni vel local este ceea ce determină foar te mult venitul disponibil pen tru fiecare serviciu.

● Accelerarea dezvoltării pie ţe­lor fle xi bile, colaborarea cu operatorii de sis tem, cu o pe­ra torii de transport şi cu a u­toritățile de reglementare. Dez voltarea aplicațiilor în ce-ea ce priveşte energia variabilă din surse regenerabile necesită e la borarea urgentă a pie ţelor fle xibile, inclusiv nevoia de a a sigura că pieţele de servicii a u-xi liare sunt concepute astfel în-cât să fie un mediu corect pen tru toţi. Dezvoltarea piețelor fle xibile va ajuta la abordarea ris cului de venit asociat cu in sta la ţiile de stocare. Din moment ce sem na-le le monetare sunt a locate ser vi-ci ilor de flexibilitate, acest lu cru va creşte preocuparea sec torului e nergetic în ceea ce pri veş te fle-xibilitatea, şi va a juta la con ce pe-rea de soluții de busi ness pen tru stocare.

Grupul de Studiu privind Sto ca­rea Energiei

Grupul de Studiu al Consiliului Mon dial al Energiei este una din tre cele 15 grupe de studii ca re funcționează actualmente în cadrul Consiliului Mondial al E nergiei. Acestea includ grupe pri vind Sursele Regenerabile de Energie (RES), integrarea sis te­melor, captarea şi sto carea car­bo nului, petrolului, ga ze lor şi altele.

Grupul privind Stocarea a fost i niţiat după Congresul Energiei la nivel Mondial de la Daegu, din Co­re ea de Sud din 2013, şi a devenit fun cţional anul trecut. Ca toate ce lelalte grupe de studii ale Con­siliului Mondial al Energiei de pes­te tot din lume, acest grup include

experţi de la nivel mondial, atât din cadrul com pa niilor cât şi din cadrul a cademiilor. Com paniile active din cadrul Grupului de Studii pri vind Stocarea sunt DNV GL (a utori principali), PwC (care și­a adus o contribuţie im­por tan tă la analiza costului), Sie mens, Voith, Iberdrola, Enel Green Po wer şi altele.

Lucrarea Grupului de studii pri­vind Sto carea, „Energia so la ră şi eoliană și stocarea: tre ce rea de la cost la valoare”, care a fost publicată în data de 19 ianuarie, a abordat do uă aplicaţii ale sto că­rii: stocarea cu energia solară şi stocarea cu e nergia eoliană.

Costurile stocării vor scădea cu 70%

Stu diul Grupului de Studii nu nu­mai că arată că o abordare res­tric tivă asupra costurilor poate fi în şelătoare, dar con cluzionează că și cos turile vor scă dea rapid în anii ur mă tori!

Progresele în domeniu indică o scădere sem nificativă pentru ma­joritatea teh no logiilor de stocare din 2015 până în 2030. Teh no­logiile cu baterii pre zintă cea mai mare re du ce re a costurilor, ur mate de ter mo elemente, de ma teriale cu e nergie termică la­ten tă şi su pra condensatoare. Teh nologiile cu ba te rii indică o re ducere de la aproximativ 100­700 euro/ MWh în 2015 la 50­190 euro/ MWh în 2030; aceasta es te o reducere de peste 70% a cos tu lui în următorii 15 ani. Teh­no logiile pe sodiu­sulf (NaS), cu plăci de plumb şi acid sulfuric cât şi cele pe litiu­ion sunt cele mai fo lo site. Acumularea prin pom­pare arată cea mai scăzută re­ducere a cos tului, datorită ni­ve lului actual de ma turitate al teh nologiei, urmată de sto carea e nergiei cu aer comprimat. n

16 aprilie 2016

*) Preluare din www.worldenergy.org

Deciziile din domeniul energiei și rolul energiei nucleare în lume și în Japonia*)

În jur de 100 de experţi din do me-niul energetic şi al energiei nu cle-are s-au întâlnit în Tokio în data de 17 septembie 2015 pentru a dis cuta despre mixul energetic şi des pre rolul energiei nucleare în lu me şi în Japonia în cadrul u nui sim pozion organizat de către Co-mi tetul membru al Japoniei şi de că tre Asociaţia pentru Energie din Japonia, JEA. Patru vorbitori prin ci-pa li au adus în prim-plan tema „per-spec tive globale ale deciziilor din do meniul energiei‟, „rolul energiei nu cleare în mixul energetic‟ şi „mo-da litatea adecvată pentru obţinerea ac ceptării publicului.‟

Începând de la accidentul nuclear de la Fukushima din 11 martie 2011, toate centralele nucleare din Japonia au fost închise. Cu toate acestea, la începutul lunii septembrie 2015, o centrală cu reactor cu apă pre su-rizată, unitatea-1 Sendai şi-a re în-ceput funcţionarea comercială du-pă elaborarea unui nou raport de siguranţă şi după obţinerea a cor-durilor de la municipalităţile lo ca le. Unitatea-2 Sendai ar fi trebuit să în ceapă în octombrie 2015. Însă, e xistă o incertitudine cu privire la mo mentul pornirii şi de asemenea le gat de cât de multe alte unităţi ar fi trebuit să-i urmeze acesteia în oc-tombrie 2015. În plus, mai e xistă o altă incertitudine cu privire la pre-lun girea ciclului de viaţă al cen tra-le lor învechite de la 40 la 60 de ani precum şi posibilitatea de a con stru i altele noi.

În Europa, unele ţări şi-au manifestat in tenţia fermă de a dezvolta noi re-ac toare nucleare. Pe de altă parte, ţă rile din Orientul Mijlociu şi unele ţări în curs de dezvoltare şi-au ma-ni festat îngrijorarea privind dez vol-ta rea energiei nucleare. Pe baza acestor puncte de vedere, Asociaţia pen tru Energie din Japonia şi Co mi-te tul membru japonez al Con siliului

Mondial al Energiei, au or ganizat un simpozion internaţional pri vind „De ciziile din domeniul e nergiei şi Rolul energiei nucleare în lume şi în Japonia‟, în cadrul că ru ia au fost invitaţi experţi străini cât şi din Japonia. Scopul a fost sta bi li rea u nei „Tendinţe globale‟ prin com pa-ra ţia cu mixul energetic din Ja po ni a şi cu alte mixuri de energie de la ni-vel mondial.

Patru vorbitori principali au discutat des pre „perspectiva mondială a de-ci ziilor din domeniul energiei”, „rolul e nergiei nucleare în mixul energetic”, şi „modalitatea adecvată pentru ob-ţinerea acceptării publicului”. Vor bi-torii au fost Dna Agneta Rising, Di-rector General al WNA; Dr. Shozo Kaneko, fost Profesor al Universităţii din Tokio; Dr. Kenji Yamaji, Director Ge neral al Institutului de Cercetare a Tehnologiilor Inovatoare pentru Fi-zica Pământului (RATE); Dl Hi de toshi Takehara, Preşedinte şi Di rec tor Re prezentant, Hitachi-Ge Nu clear Energy, Ltd al Hitachi-GE, Ja ponia.

Dna Agneta Rising, Director Ge­neral al WNA:

Dna Agneta Rising a prezentat un raport important intitulat „De ci zi-i le din domeniul energiei şi Rolul energiei nucleare”, în cadrul că ru-ia a subliniat rolul energiei nu cle -are în abordarea schimbărilor cli -matice. Aceasta a apreciat re por -nirea Sedai-1, afirmând că a fost un pas important imens care a si-tu at Japonia pe drumul către re-fa cerea balanţei sale comeciale şi al recâştigării independenţei sale e nergetice, precum şi reducerea e mi siilor de GES.

„Se înţelege pe deplin de ce în cre-de rea oamenilor în tehnologia nu-cle ară a fost zguduită pe deplin de e venimentele din 11 martie 2011”, a afirmat aceasta. „Însă acum ja po-

nezii vor vedea că reactoarele lor vor fi operate eficient şi în siguranţă de operatori care sunt angajaţi pe de plin pentru protejarea sănătăţii pu blice şi a mediului,” a afirmat aceasta.

Doamna Agneta Rising a continuat, „Este de asemenea important să li se amintească oamenilor de rolul im-portant pe care l-a jucat energia nu-cleară în susţinerea industriei, păs-trând la un nivel scăzut facturile la energie şi menținând Japonia într-o sta re de securitate energetică.”

Dr. Shozo Kaneko, fost Profesor al Universităţii din Tokio:

Dr. Shozo Kaneko, s-a referit la „Tra-iec torii ale industriilor japoneze” sub liniind faptul că în Japonia, acolo unde 96% din combustibilii fo sili sunt importaţi, securitatea e ner getică este prima prioritate, o re laţie apropiată cu întreaga lume es te importantă şi această relaţie a schim bat dramatic situaţia energiei la nivel mondial. Pentru ilustrarea a cestui punct, Dr. Kaneko a oferit e xemplele următoare: declaraţia fer mă a administraţiei Obama pri-vind o trecere de la cărbune la ga-ze de şist şi trecerea Germaniei pri vind sursele de energie de la e ner gie nucleară sau de la cărbune la energia din surse regenerabile (SRE).

Dr. Kaneko a afirmat, „Ceea ce se aş teaptă de la industria Japoniei es te o producţie constantă pentru a păstra produsele sale la un nivel com petitiv prin inovare. Tehnologiile din ziua de azi în special cele care fac re ferire la eficiența ridicată a cen-tra lelor electrice precum USC (ultra su per-critical) sau IGCC (integrated Ga sification Combined Cycle) sunt e senţiale pentru succes.‟

Dr. Kenji Yamaji, Director Ge ne­ral al Institutului de Cercetare a

aprilie 2016 17

Tehnologiilor Inovatoare pentru Fizica Pământului (RATE):

Dr. Kenji Yamaji a prezentat „Mixul e ner getic în Japonia. Acesta a a nunţat că guvernul din Japonia a co municat o ficial situaţia privind INDC (Intended Na tional Determined Contribution) ca re vi za un obiectiv de re du cere a GES de 26% până în 2030 comparativ cu anul 2013, şi că acest obiectiv se ba zează pe un mix energetic până în 2030 (SRE:22~24%, nuclear: 22~20%, GNL: 27%, cărbune: 26%, pe trol: 3%).

Dr. Yamaji a mai afirmat, „Mixul de energie electrică ca un procent al fi ecărei surse de energie este bi-ne-echilibrat. Cu toate acestea, ar tre bui să se reţină faptul că marile e conomii de energie asumate în mi xul energetic până în 2030 sunt foar te ambiţioase şi implică un preţ ri dicat al carbonului.‟

Dr. Hidetoshi Takehara, Pre şe­din te şi Director Reprezentant, Hitachi­GE Nuclear Energy, Ltd al Hitachi –GE, Japonia care a a chiziţionat Horizon Nuclear Po­wer Ltd. în Marea Britanie:

Dl Hidetoshi Takehara a prezentat o lucrare intitulată „Tehnologia nu-cle a ră acum şi în viitor”. Acesta a afirmat, „Pe lângă a tragerea a tenţiei asupra eficienței com paniilor noastre din grup pen tru furnizarea de servicii şi pentru dez voltarea de tehnologii pen tru re tra gere din funcţionare şi de-con ta mi na re, vom oferi soluţii pentru creş terea siguranţei centralelor nu-cle are bazându-ne pe lecţiile în vă ţa-te din incidentul de la Fu ku shi ma.‟ Simpozionul a fost găzduit de Dl Teruaki Masumoto, Preşedinte al Co mitetului Naţional Japonez al Con siliului Mondial al Energiei. n

Marea incertitudine a petrolului: cât de departe va merge *)

A intrat lumea – poate chiar şi permanent - într-o perioadă pre lun-gită a preţurilor scăzute la petrol? Există unii observatori ai pieţei care cred într-adevăr acest lucru. Roberto F. Aguilera de la Curtin U niversity din Australia şi Maria Ra detzki de la Luleå University of Tech nology din Suedia, autori ai unei cărţi noi, „Preţul petrolului”, nu au ezitat să declare că „perioada pre ţurilor excesiv de ridicate a ajuns la final”. Mai mult sau mai pu-ţin permanent: „Scenariul nostru optimist are în vedere un preț de 40$ până în 2035.”

Motivul principal pentru perspectiva lor realistă este că aceştia se aş-teap tă la „o revoluţie la scară largă a gazelor de şist la nivel mon di-al”. „În opinia noastră”, a afirmat Aguilera, „boom-ul gazelor de şist din SUA este acum doar un început umil. Pe măsură ce se dezvoltă şi se ex tinde la nivel internaţional, va avea

un impact imens asupra alimentării cu petrol la nivel mondial. Folosind metodologii simple şi rezonabile, estimăm că revoluţia gazelor de şist din afara SUA va produce 20 milioane suplimentari de barili pe zi (bdp) până în 2035.”

În plus, cei doi autori au afirmat că există o altă revoluţie care are loc, şi anume „aplicarea forării orizontale şi a fracturării la formaţiunile de pe-trol din lume din afara SUA.” A ceastă tehnologie, au spus aceş tia – care be neficiază de mult mai puţină teh-no logie decât cea a re vo luţiei privind ga zele de şist – va pro duce o cantitate su plimentară de 20 milioane bdp în aceeaşi pe rioadă, totalizând o creş-te re to ta lă spectaculoasă de peste 40 milioane bdp până în 2035, egală cu aproximativ jumătate din producţia de pe trol la nivel mondial din 2014. Acesta este doar pe partea de a limentare. Dacă privim lucrurile din par tea de cerere, mulţi observatori

observă riscuri în reducere, în prin-cipal ca rezultat al politicilor pri-vind schimbărilor climatice (e ficienţa e nergetică) şi dezvoltarea com-bus tibililor alternativi în trans por-turi (vehiculele electrice, ga ze le, bi-ocombustibilii). Odată cu creș te rea spectaculoasă a surselor şi cu con-trac tarea cererii, ar putea fi sfâr şitul erei petrolului – în sensul că petrolul nu ar mai putea conduce lu mea?

Cu toate acestea, Aguilera şi Radetzki, nu merg atât de departe pentru a fi de acord cu acest lucru. „Costul unei politici climatice intense este atât de ridicat, iar confuziile şi lipsa de acţiuni încă de la semnarea protocolului de la Kyoto din 1997 atât de generalizate, încât să ne determine să ne îndoim că o politică strictă va fi aplicată”, a afirmat Aguilera. Totuşi, Aguilera a insistat că excedentul petrolului de şist va fi de ajuns pentru a păstra preţurile într-o perioadă de stagnare.

*) Preluare din World Energy Focus, nr. 17, noi. 2015

Preţurile scăzute la petrol zdruncină industria mondială a petrolului. Vor rămâne acestea la un nivel scăzut? cât timp? Şi cât de scăzut este la urma urmei? Acestea sunt câteva dintre întrebările esenţiale pe care şi le pune întregul sector energetic de la nivel mondial. World Energy Focus a discutat cu trei experţi şi cu Directorul Executiv al AIE, Fatih Birol, care a privit în perspectivă piaţa actuală – şi a oferit o viziune asupra viitorului. Unii sunt de părere că ne găsim într-un ciclu absolut normal. Alţii prevăd apariţia unor schimbări fundamentale.

18 aprilie 2016

Cea mai mare rată a declinului

Nu toată lumea este de acord cu acest punct de vedere. Fatih Birol, în calitatea sa de Director Executiv al Agenţiei pentru Energie (IEA) începând din 1 septembrie 2015, nu a fost de părere că „creșterea cererii de petrol se va diminua”, deşi se va înregistra o încetinire. Această încetinire pe partea de cerere se va manifesta indiferent de dezvoltarea economică, a afirmat Birol. „Va fi în principal un rezultat al măsurilor de eficiență energetică.”

Însă, a adăugat persoana care până nu demult era Economist Şef al IEA şi responsabil pentru faimosul raport anual al IEA, World Energy Outlook (WEO), acest lucru nu înseamnă că preţurile vor rămâne scăzute. „Suntem de părere că situarea preţurilor la petrol la acest nivel este puţin probabil să rămână neschimbată.”

Există câteva motive pentru acest fapt, a explicat Birol. Acesta a afirmat că „chiar dacă cererea ar rămâne la un nivel stabil, avem nevoie de investiţii imense în sectorul petrolier, în principal pentru înlocuirea câmpurilor existente care sunt în declin. Acest fapt se datorează ratei naturale de declin a câmpurilor care devine din ce în ce mai abruptă.”

Conform ultimului raport WEO, publicat în data de 10 noiembrie 2015, este necesar ca în următorii 20 de ani în jur de 650 miliarde $ să se investească în fiecare an pentru a compensa acest declin. „Acesta este egal cu ceea ce a fost necesar până recent atât în ceea ce priveşte compensarea declinului natural şi a răspunde la creşterea cererii.”

Aşadar, cu atât de multe proiecte care s-au anulat sau întârziat, este foarte probabil ca preţurile să se redreseze, conform supuselor lui Birol. „Doar un exemplu: dacă acest nivel al preţului continuă câţiva ani, producţia de petrol a SUA va scădea cu 3 milioane bdp”. Acesta a mai remarcat că „multe proiecte din SUA au sens la aproximativ 64 $”.

Dar despre posibilitatea ca revoluția de gaze de şist a SUA să se extindă în alte părţi ale lumii? Birol a fost de părere că acest lucru nu poate fi posibil la scară mare. „Vor exista unele producţii limitate în unele ţări, de exemplu Canada, şi

probabil în Rusia sau America Latină. Însă acest lucru este departe de a se întâmpla cu ceea ce am văzut în SUA.”

O situaţie normală

Cyril Widdershoven, care lucrează ca expert senior pentru MEA Risk, o firmă de consultanţă privată cu sediul în Florida, şi cu o companie de consultanţă cu sediul în Dubai, NAMEA Group, este de acord cu această evaluare. „Revoluţia petrolului de şist nu se va extinde la nivel mondial, cu siguranţă nu la preţurile pe care le observăm acum”, a afirmat acesta. „Circumstanțele din SUA sunt mai prielnice decât oriunde altundeva. Petrolul se găseşte la adâncimi nu foarte mari, aproape de piaţă. Există o bună infrastructură, un regim de proprietate liberal, apă suficientă. Acesta nu este cazul în marea majoritate a celorlalte zone.”

Conform spuselor domnului Wi dder-sho ven, care este specialist în ceea ce priveşte zona Orientului Mijlociu şi a căutat pieţe petroliere decenii la rând, trecem printr-un ciclu normal”. „Pro duc-ţia de petrol a crescut în ultimii ani, în momentele acelea confruntându-ne cu o criză financiară. În acest moment pro-duc ţia a fost atinsă de aceste schimbări, în timp ce cererea din afara ţărilor OECD încă continuă să crească. Prin urmare preţurile ar trebui „să revină în condiții normale în jur de 55-60$ la sfârşitul anului viitor.” La nivel geopolitic unul dintre cei mai mari factori de incertitudine este Iranul, a fost de părere Widdershoven. „Dacă Iranul nu revine pe piaţă, preţurile vor creşte chiar mai mult.”

Privind pe termen lung, este fără îndoială adevărat, a afirmat Widdershoven, că „într-un anumit moment din viitor ce re-rea să scadă”. Însă, a adăugat acesta, „acest lucru nu se va întâmpla acum”. După cum este cunoscut de toată lumea, de asemenea, „dacă decidenţii de la ni-vel mondial reuşesc implementarea pre -ţurilor privind carbonul la COP21, e xistă un scenariu posibil ca petrolul şi gazele să devină prea scumpe. Însă ma joritatea companiilor petroliere de la nivel naţional cu care am discutat nu cred că guvernele lor vor lăsa ca acest lucru să li se întâmple.”Aceasta lucru nu înseamnă că industria petrolieră poate sta linistită a afirmat

aprilie 2016 19

Widdershoven. Condiţiile pieţei actuale sunt destul de dificile pentru companiile pe troliere de la nivel internaţional (IOCs), precum Shell, ExxonMobil şi BP. Spe cialistul danez în evaluarea riscurilor a afirmat că IOCs este posibil să fie în-ghi ţite – de către companiile Petroliere de la nivel naţional, NOCs. „Consider că IOCs vor fi dinozaurii secolului 21. Pia ţa va fi dominată de către NIOCs – Com-pa niile petroliere de la nivel naţional şi internaţional. Sunt surprins că acestea nu au pus bani pe masă pentru a cum-pă ra bunuri Shell sau BP.”

O nouă eră

Ged Davis, Preşedinte executiv al World Energy Scenarios, grupul reprezentativ de studiu al Consiliului Mondial al Energiei, a elaborat o perspectivă pe ter-men lung privind dezvoltarea pieţelor de petrol. Acesta a afirmat că au existat pe-rioade succesive în istoria pieţelor pe tro-lie re conduse de mecanisme diferite de preț. „Prima a fost perioada în care Seven Sisters (șapte firme surori din domeniul petrolier) au controlat preţurile. Acest fapt a dus la o creștere importantă a cererii în anii 1960, când prețurile erau situate la 20$ barilul la nivelul banilor din ziua de azi. Apoi ţările OPEC au pre-lu at controlul pieţei. Acestea au devenit producător variabil și au crescut preţurile până la 60$ iar mai târziu chiar şi la 100 $ în contextul actual.”

Aceste prețuri ridicate, care au durat între anii 70 şi până la mijlocul anilor 80, au determinat o reducere drastică în creş terea cererii datorită „îm bu nătăţirilor dra matice în eficienţa e nergetică”, a a firmat dl Davis. Drept re zultat, preţurile s-au prăbuşit la a proximativ 30$. A ceasta perioadă a pre ţurilor scăzute a du-rat începând cu anul 1986 până în anul 2004 şi a fost ur mată de o altă perioadă

a preţurilor ridicate, parţial datorită cererii puternice din China. „Fiecare perioadă conţine seminţele propriei sale distrugeri.”

În opinia domnului Davis, care este de asemenea şi CEO al companiei de con sul tanţă Forescene şi care a lucrat în trecut pentru Forumul Economic la ni vel Mondial, şi pentru Shell, printre alţii, ceea ce vedem azi „este aproape cu si gu ranţă începutul unei noi ere de for ma re a prețului”. Acesta a fost de părere că există posibilitatea ca pre ţu-rile să ră mâ nă în jurul nivelurilor ac tu-ale pentru o perioadă de timp. „Puteţi observa acum că bugetul Iranului este construit pentru 42 $ -50 $. Guvernul rus consideră 50 $. Acest lucru nu este atât de diferit faţă de ceea ce am văzut în contextul actual com parativ cu jumătatea anilor ‘80 şi anii ’90. »

Domnul Davis este de aceeaşi părere că această perioadă se va încheia de asemenea cu propria sa înfrângere – iar preţurile vor creşte? Da, în cele din urmă, ca şi în alte ere, preţurile vor creşte ca o consecinţă a reducerii in ves ti țiilor mari în proiectele petroliere şi o creş tere a cererii pentru petrol. Însă pe ter men lung acesta nu este de părere că bazele pieţei se vor schimba foarte mult. Nu doar din cauza petrolului de şist – acesta a considerat că experienţa din SUA este unică, deşi oportunitatea pen tru dezvoltare există în multe ţări. Însă a existat o mare îmbunătăţire în productivitate, ceea ce a diminuat cos tu ri le, în special pentru producţia de petrol de şist. În plus, vehiculele electrice ar putea să se dezvolte brusc după 2020, în special datorită îngrijorărilor în ceea ce priveşte poluarea aerului. Ce s-ar întâmpla dacă sisteme substanţiale de preț al carbonului s-ar implementa? Într-o zi, industria ar putea arăta foarte diferit.” n

20 aprilie 2016

Din activitatea CNR-CMEPerspective energetice mondiale. Drumul către reziliență.Managementul și finanțarea in fra struc ­turilor energetice pentru a face față riscurilor generate de condițiile climatice extremeSinteza evenimentului Prof. Virgil Mușatescu, consilier CNR-CME

Evenimentul cu titlul de mai sus a avut loc pe data de 31 martie a.c. la sediul Bibliotecii Centrale a U niversității Politehnica București sub forma unui atelier și a avut ca scop principal diseminarea în România a raportului finanțat de Consiliul Mondial al Energiei (CME) în cadrul programului de stu dii pentru anul 2015. Comitetul Na ți o nal Român al CME a organizat o serie de conferințe care au abordat te maticiile studiilor: 1) Declarația CME la Conferința Părților (CoP 21) de la Paris din 2015, 2) Raportul pri-vind Trilema Energiei, 3) Raportul pri-vind Drumul spre Reziliență – ris cu-rile generate de evenimentele de vre-me extremă, urmând ca seria să fie încheiată de discuții privind I nițiativa Globală a Electricității (GEI).

Moderatorul atelierului, domnul Virgil Mușatescu – consilier CNR – CME - a fost sprijinit în eforturile de cla ri fi care ale noțiunilor noi lansate de stu diu și în ghidarea discuțiilor de către dna Dumitra Mereuță, consilier per sonal al Ministrului Mediului.

Atelierul a debutat prin prezentarea stu diului de către moderator. Pe scurt, raportul scoate în evidență fap tul că studiul se concentrează pe

im pactul unor riscuri noi, în spe cial a evenimentelor de vreme ex tremă a supra infrastructurii e nergetice. Ne cesitatea unei astfel de analize rezidă în faptul că nu mă rul de astfel de evenimente în ul timii ani față de ultimii 20 ani a crescut cu 40%, iar frecvența s–a dublat. În consecință, studiul e xaminează soluțiile tehnice și de pro iectare pentru dezvoltarea unor sis teme energetice reziliente și se su gerează cum trebuie încorporate ris curile aferente vremii extreme în e valuări tehnice și financiare pentru dez voltarea unei infrastructuri mai sigure. În final, raportul arată cum modelele financiare și natura in ves-ti ției trebuie să se adapteze pentru ex tinderea mecanismelor necesare de reziliență.

Pentru clarificarea noțiunilor, s-a fă-cut o analiză succintă a conceptului de reziliența, ajungându-se la o de finire a acestei noțiuni aplicată sis temelor energetice sub formă: Re ziliența unui sistem energetic es te proprietatea de a se opune scoa terii sale din starea normală de funcționare sub acțiunea unei per turbații exterioare și de a re ve-ni rapid la starea normală de fun cți o na-re după ce perturbația ex te ri oa ră care a acționat asupra sa a fost în lăturată.

Raportul identifică trei tipuri de ris curi noi care aduc provocări su pli mentare sistemelor energetice ac tu ale:

● Riscul de vreme extremă, în-țelegând prin aceasta orice for-mă de vreme care este severă, ne obișnuită sau nesezonieră. În afara furtunilor puternice, e xem -ple tipice sunt secetele, va lu ri le de căldură pe perioade în de lun-

ga te și inundațiile.

● Legătura energie – apă – hra­nă este o relație com pli cată și in terdependentă în tre folosirea de către om a apei, a hranei și a energiei, cu impact direct și indirect a supra economiei, so ci -etății, bu năstării, mediului, e co-lo giei, să nătății și comerțului.

● Riscul cibernetic. Tehnologiile și sistemele de rețea s-au mo-der nizat, iar complexitatea in ter -conexiunii lor s-a accentuat ex-po nențial. Un atac cibernetic se referă la o manevră folosită de in divizi sau organizații care țin -tesc infrastructura, sistemele in -for matice, rețele de rețea și/sau dis pozitivele electronice per sonale.

Măsurile de creștere a rezilienței se pot clasifica tipic în măsuri „hard”, res pectiv „soft”.

Până acum, energia- ca majoritatea sec toarelor de infrastructură- s-a ba zat pe măsuri hard care asigură sec torul să reziste și să se întoarcă la per formanțele inițiale în urma unui in cident brusc sau a unui impact de o anumită magnitudine. Într-o a se-me nea abordare, infrastructura s-a construit pe principiul „fail-safe”. Acest tip de măsuri e scump și nu a luat – de multe ori - în considerare vre mea extremă.

O a doua abordare o reprezintă mă surile soft. Înfruntată cu riscuri e mergente și care evoluează rapid, în infrastructura a apărut conceptul de „safe-fail”. El recunoaște că sis te-me le pot cădea și – de aceea - trebuie

aprilie 2016 21

so luții mai inteligente (smarter), în lo cul celor mai puternice. Reziliența soft poate fi mai bună prin a dap-ta rea infrastructurilor printr-o mai bu nă preparare de a răspunde la im pacturi bruște și de a reduce a variile. De aceea, într-o abordare in tegrată trebuie combinate cele 2 ti puri de măsuri. În acest sens, ra-por tul da ca exemplu modul în care s-au rezolvat efectele uraganului San dy la nivelul Statului New York. Co misia de analiză stabilită prin ordinul Guvernatorului Statului a con clu zionat că trebuie luate în con-si derare ambele tipuri de măsuri: pro filaxie, dar și reproiectare a in-fra structurii deteriorate.

Studiul subliniază faptul că, din ne-fe ricire, deseori lipsește ghidarea le -gală sau reglementarea adecvată, în primul rând, nu se știe câtă re zi liență e necesară. Fără ținte, com paniile și nici băncile nu sunt sti mu late în a finanța măsurile fie ele hard sau soft.

O definiție comună a vremii extreme acceptată și de studiul analizat es te aceea că evenimentul asociat acestui tip de vreme, comparat cu da tele istorice înregistrate într-un loc spe ci-fic, este diferit cu cel puțin 10%.

Conform Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) și altor stu dii, creșterea temperaturilor me dii globale stimulează condițiile ca re generează frecvență și durata e venimentelor de vreme extremă. Ca re zultat, riscuri cum ar fi: creșterea ni velului mărilor/oceanelor, seceta, dis trugerea recoltelor și lipsa apei se vor intensifica punând stres pe in frastructura în general și cea e nergetică în special.

Elementul definitoriu în legătură cu vre mea extremă, dar și cu legătura e nergia – apă - hrană este apa: fie lip sește, fie este în exces pentru ter men scurt, fie prin topire duce la creșterea nivelului mărilor și o cea-ne lor.ONU previzionează că va fi o lip să a cca 40% din necesarul glo bal de apă la nivelul 2030.

Apa e folosită ca o necesitate zil ni că: - de băut, pentru creșterea și pro-ce sarea hranei, pentru i giena și să-

nă tatea publică, pentru pro du ce rea de bunuri și asigurarea de ser vi cii și e solicitată în lanțul de ge ne rare și asigurare a surselor de energie.

Raportul semnalează că numărul de evenimente de vreme extremă (va luri de căldură, furtuni con vec tive, uragane și taifunuri, că deri e xagerate de zăpadă/răciri ac cen tu ate, alte evenimente care pot afecta infrastructura energetică – fe no me nul El Nino, inundații, tsu na mi etc.) a crescut de 4 ori în 2014 față de 1980. Dintre acestea, inundațiile și va lurile de căldură afectează toa te re-giunile globului, iar dintre a ces tea, cele mai vulnerabile sunt în mod deosebit vulnerabile. America La tină întâmpină îngrijorări din ca u za fenomenului El Nino, Europa este vul nerabilă la tem-peraturile scăzute, la furtunile con vec-ti ve și la secetă, în timp ce Africa Sub-Sahariană și O rientul Mijlociu se luptă cu riscul lip sei de apă.

În privința riscului cibernetic, ra-por tul subliniază faptul că sectorul e nergiei este vulnerabil în mod spe-cial atacurilor cibernetice. În SUA, 40% din atacurile IT în 2012 au țin tit com pa niile energetice și se es timează că pâ nă în 2018, com-pa niile de petrol și gaze pot avea cos turi de până la 1.87 mld USD da torate atacurilor ci ber netice a supra infrastructurii spe cifice. Ris-cu rile cibernetice includ atacuri re-a lizate de indivizi sau or ga nizații ca re țintesc infrastructura, sis teme de informații, rețele și com pu tere per sonale. În unele cazuri, a ceste a tacuri pot fi de sabotare sau de spi onaj (industrial, economic, pri-vind securitatea companiei sau chiar a statului etc.). Atacurile pot vi za atât activele (pentru pro du-ce re de dis funcționalități), cât și date (detalii des pre afacere, con-su matori, licențe, bre vete, strategii de producție, mar ke ting etc.), iar impactul e sub di ver se forme: co-mer cial, financiar, o perațional, res-pec tiv cu efecte în cas cadă.

Ca exemplu, se relatează faptul că pe 15 august 2012, Saudi A ramco a suferit un atac cu un vi rus informatic, care a afectat 30 000 computere și a distrus 85% din hardware-ul com-paniei. Atacul n-a țintit doar com-

pa ni a, el a fost în drep tat asupra întregii economii a ță rii.

Compania de asigurări Lloyd’s și U niversitatea Cambridge au realizat o simulare numerică pentru a e va-lua amploarea unui eveniment prezumtiv: atac asupra a 50 ge-ne ratoare din statele de Nord-Vest ale Statelor Unite și s-a ajuns la concluzia că acest atac poate a fecta alimentarea cu electricitate a 93 milioane de oameni, rezultând mi -nim 243 mld USD în pagube e co no-mi ce și între 21 mld și 71 mld USD în cereri de asigurare.

Întrucât efectele sunt atât de im-por tante este esențial să se găseas-că schemele potrivite de fi nan-țare. Studiul preia datele A genției Internaționale de Energie ca re con sideră că – fără luarea în con-si derare a noilor riscuri - ne ce sa rul total de capital pentru sectorul e -ner getic global până în 2035 este de aproape 50 trilioane USD, dintre ca-re: America de Nord: 10,2 tril. USD, America de Sud: 4,1 tril, E u ropa 6,3 tril, OECD Asia: 2,6 tril, Non-OECD Asia: 12,7 tril, Africa: 3,5 tril, Rusia: 4,7 tril, iar Orientul Mij lociu: 3,4 tril.

Tehnologiile necesare pentru a fa-ce infrastructura energetică mai re zilientă față de riscurile puse de le gătura energie-apă-hrană cresc to tuși costul dezvoltării. De aceea, re ziliența crescută va adăuga – du-pă estimările WEC – încă cca 48–53 trilioane USD în investițiile cu mu-la te globale din infrastructură la ni velul 2035. Nivelul necesarului de finanțare este – în consecință – sem nificativ, iar sectorul privat va a vea un rol crucial.

Infrastructura energetică trebuie să an ticipeze, să prepare, să absoarbă și să revină la starea inițială din e ve nimentele cu efecte negative – acum și în anii următori. Estimările sunt următoarele: peste 53 tril USD sunt necesare în infrastructura e ner getică în intervalul 2014-2035, 40 tril USD în asigurarea energiei și res tul în eficiență energetică.

În generarea de energie electrică sunt necesari 19.3 tril USD - 25.7

22 aprilie 2016

tril USD pentru intervalul 2015-2050. Nu sunt incluse însă efectele e venimentelor de vreme extremă, schim bările climatice și alte ris-curi emergente asupra activelor de infra structură care necesită a dap-tare în continuare. Aceste noi so-li citări trebuie evaluate și în cor-po rate în estimările existente. Ca o primă estimare, se consideră că sce nariul 2°C ar solicita dublarea teh nologiilor de carbon redus și de e ficiență energetică (conform WEC 2013).

Până acum, finanțarea majoritară a in frastructurii din țările ne dez-voltate a venit de la guverne sau bănci de dez voltare, țările dez vol-tate au fost capabile să finanțeze în special prin sectorul privat, iar economiile e mergente au combinat cele 2 ten din țe.

În lumea actuală de după re ce si-une, cu incertitudini politice și de re glementare, e nevoie de o di ver-sificare a investitorilor pentru ca in-ves tițiile să fie făcute în timp util. Cum guvernele au capacitate li mi-ta tă, atragerea – prin măsuri de pro mo vare legislativă și de re gle-mentare – de finanțări mai multe din sectorul privat este crucială.

Dar pentru a atrage sectorul pri-vat în acest tip de finanțare, in-ves titorii trebuie să aibă încredere că pot înfrunta riscurile diferite pe care le întâlnesc și să-și atingă aș-tep tările risc-răsplată. Investițiile în energie sunt de termen lung și sunt puternic sensibile la actualele ris-curi: politice, de reglementare, con-struc ție, operaționale, de piață etc., deci pentru a atrage investițiile, pro iectele trebuie să arate o înțe-legere completă a tuturor ris cu-rilor, inclusiv a celor noi, de ti pul e venimentelor extreme. Așa în cât, reziliența financiară cere o în țe le-ge re a naturii riscurilor e mer gente și a beneficiilor asociate (e vitarea da unelor, cash flow mai si gur, re cu-perarea investițiilor prin ta ri fe re-gle mentate etc.).

Atât politicienii, cât și re gle men-tatorii joacă un rol cheie în a si gu-ra rea faptului că stimulentele și

informațiile în scopul obținerii re-zilienței sunt corect stabilite. Ei trebuie să transmită semnale cla-re asupra nivelului dorit de re-zi liență a sistemelor energetice, iar tarifele trebuie stabilite corect pen tru a asigura ca investițiile să fie realizate în direcțiile necesare. Pot fi folosite și stimulente care să permită companiilor energetice și dezvoltatorilor de proiecte din do-me niu să atingă standardele dorite, iar penalizările de nerealizare pot – acolo unde este cazul – să e chi li bre-ze piața.

În final, studiul concluzionează ur-mă toarele:

● Energia este cel de al 2-lea u tilizator de apă proaspătă după a gricultură. Apa este folosită în tot lanțul de producere de surse pri mare (cărbune, țiței, gaz, bi-o fuel) și în generarea de energie electrică (hidro, răcire). 98% din e nergia electrică produsă are ne-vo ie de apă.

● Riscurile puse de legătura (nexus) e nergie-apă-hrană (EAH) vor fi mai semnificative din cauza creș-te rii cererii de energie, apă și hra nă. Mai mult, unele regiuni ca re au acum lipsă de apă sunt de așteptat a avea creștere e co-no mică, de populație și schim bări în structura consumului, in ten-sificând riscurile.

● Împreună cu creșterea sporită a cererii, incertitudinea privind dis-po nibilitatea și calitatea apei – a fectată de impactul schimbărilor cli matice cum ar fi: scăderea dis-po nibilității apei dulci, creșterea tem peraturii oceanelor și numărul ma re de evenimente de vreme ex ternă – va crește semnificația ris curilor puse de legătura E-A-H.

● Analizele privind schimbările cli-matice scot în evidență că în tre 2014 și 2068 reducerile în ca-pacitatea hidro utilizabilă va im-pac ta 2/3 din cele 24.515 hi dro-cen trale analizate și peste 80% din cele 1.427 CTE evaluate.

● În multe cazuri, se întâlnește

o lipsă gravă de cunoaștere a pro blemelor locale specifice ale a pei și o lipsă a instrumentelor de modelare care reflectă ris cu-rile puse de EAH în deciziile de investiții în infrastructura e ner ge-tică. Acest risc poate fi a sociat cu valori foarte mari, de e xemplu, în 2015, hidrocentralele din Brazilia au avut pierderi de cca 4,3 mld USD datorate secetei și măsurilor de raționalizare a apei.

● Riscurile de mai sus pot fi am pli-ficate de lipsa unei guvernanțe să nătoase a apei cum ar fi: drep-tu rile clare ale utilizatorilor care con cură la folosirea acelei ape, sta bilirea corectă a prețului și a a ranjamentelor comerciale.

● Cooperarea trans-frontalieră este o chestiune cheie. 261 bazine in ternaționale trans-frontaliere a co peră 45% din suprafața te-res tră, servesc 40% din populația lu mii și asigură 60% din volumul de apă dulce al globului. Acest lu cru afectează operarea in fra-struc turilor energetice planificate și propuse și este – evident - ne-ce sar să se asigure cadrul potrivit de management trans-frontalier.

● Impactul sistematic al riscului de vreme asupra sistemelor e ner getice prin perturbări în a limentare se resimte pentru zile, chiar săptămâni. În cazul vremii ex treme, chiar luni și ani (Katrina, San dy, Fukushima etc.).

● Pentru minimizarea limitărilor de re surse, trebuie redusă amprenta de apă pentru generarea de e nergie. Se sugerează folosirea mai accentuată a surselor re ge-ne rabile, dar și a gazului natural, cel mai mic generator de emisii de gaze cu efect de seră dintre com bustibilii fosili.

● Și schimbările tehnologice pot ajuta. Studiile de caz au de mon -strat utilitatea decuplării sis te -melor de răcire de la sursele de apă dulce prin folosirea apei ma -rine sau a răcirii uscate și in te-gra rea regenerabilelor în de sa li-nare și irigare.

aprilie 2016 23

● Metodologiile care integrează din stadiul de proiectare - dis-po nibilitatea apei trebuie să e chilibreze îngrijorările pri vind se curitatea energetică, sus te na -bilitatea și suportabilitatea ei (tri-lema energiei). Unele teh no logii care sunt legate și de tran zi ția spre carbon redus, cum ar fi bi o-combustibili și CSC, pot însă mări necesarul de apă, dublând con-sumul de apă al CTE pe căr bu ne.

● Riscurile emergente aferente e venimentelor de vreme severă, le găturii EAH și cele cibernetice tre buie să se ia în considerare la proiectarea și exploatarea sis-temelor energetice, de pre fe rat prin abordări complexe, com bi-na te (hard și soft).

● Una din problemele esențiale o re prezintă finanțarea, iar rolul sec torului privat devine crucial. Pen tru aceasta – însă – trebuie cre at cadrul legislativ și de re-gle mentare care să permită re-cu perarea capitalului investit în condițiile unor piețe competitive.

Pentru a identifica modul în care co-mu nitatea energetică din România poa te utiliza studiul prezentat, mo-de ratorul a propus următoarele di-rec ții:

● Discuții - care să lămurească as-pec te încă neluate în considerare pen tru sectorul energetic ro mâ-nesc. Scop: înțelegere superioară și evaluare.

● Se simte necesitatea unui efort su plimentar pentru modelarea e fectelor noilor riscuri

● Putem considera că este un mo-ment propice deorece ne aflăm în perioada elaborării noii strategii e nergetice naționale orizont 2035

● Luarea în considerare a noilor ris-curi permite îmbunătățirea ca-drului legislativ al sectorului – care să integreze concluziile stu-diu lui

● De asemenea, îmbunătățirea ca -

drului de reglementare cu in te-gra rea efectelor noilor riscuri

● Regândirea – în noul context – a mo dului de finanțare a proiectelor de infrastructură energetică care să ia în considerare noile riscuri.

Cu scopul lămuririi legăturii din tre

schimbările climatice și e ve ni men-tele de vreme extremă și a re lației cu infrastructura energetică, doamna Dumitra Mereuță a prezentat as-pecte privind efectele schimbărilor cli matice asupra sectorului e ner ge-tic. Din datele prezentate, a vând ca sursă Inventarul Emisiilor GES pe anul 2015, rezultă o re du ce re sub-stanțială a acestor emisii, de la cca 180 mil t CO2 echiv în 1989 la cca 62 mil t CO2 echiv în 2014, deci o scădere de cca 66,1%. Ro lul sec-to rului energetic apare e vident, acesta fiind vinovat de 53% din e misii în 2000, respectiv 39% în 2014. Continuarea acestei ten-din țe se așteaptă de la aplicarea OPERA CLIMA care reprezintă O pe-raționalizarea Strategiei pri vind schimbările climatice și dez vol ta-rea componentei climatice a Pro-gramelor Operaționale 2014-2020. Obiectivele strategice la nivel na ți-o nal sunt:

Obiectivul 1: Stabilirea infrastructurii cri tice în sistemele energetice și im-ple mentarea măsurilor pentru a fa-ce față impacturilor evenimentelor ex treme, respectiv

Obiectivul 2: Înțelegerea po ten ți-a lelor impacturi ale schimbărilor cli matice în sistemul de cerere e nergetică.

În concluzie, doamna Mereuță a

subliniat ur mătoarele:● Sectorul producției de energie

e lectrică este vulnerabil la e fectele schimbărilor climatice – fe nomene hidro – meteo extreme

● Emisiile GES aferente sectorului „in dustrie energică” din Inventarul Na țional „demonstrează” aportul sur selor regenerabile de energie în mixtul energetic din ultimii ani

● Identificarea vulnerabilităților sur-se lor regenerabile de energie la fenomenele climatice ar tre bu i luate în considerare la de ter mi-narea riscurilor și a costurilor asociate acestora în construirea mi xului energetic pentru perioada ur mătoare.

În continuare, pentru a se i dentifica și a se putea dezbate in fluența evenimentelor de vre-me extremă asupra sectorului e -nergetic ro mâ nesc, o serie de vor bitori s-au referit la im pac tul a pariției unor astfel de e venimente a supra diverselor com po nente ale sec torului. Astfel, domnul Mircea Eremia, profesor dr. ing. la Universitatea Politehnica din Bu-cu rești, plecând de la faptul că sis temele electroenergetice ac tu-ale reprezintă cele mai extinse, și în același timp, unele din cele mai complexe sis te me create de om, a subliniat com plexitatea a cestor sisteme și prin aceea că generatoarele din cen tra le le e lectrice aflate la zeci, sute, chiar mii de km unele de altele tre bu-ie să funcționeze în sincron și să asigure în orice moment echi -librul dintre puterea consumată și cea produsă. Avariile/blackouts în aceste sisteme complexe apar ca o consecință imediată a unor ca uze sau perturbații. Cauzele pot fi naturale (cutremure de pă-mânt, i nundații, alunecări de te-ren, furtună mag netică solară, u ragane, secetă, i nundații etc.) sau datorate unor e rori umane de operare și conducere a SEE. În schimb, perturbațiile au pro ba-bilitate mică de apariție, nu pot fi anticipate de către o peratorii din sistem, ceea ce fa ce ca sistemele EE să fie cu atât mai vulnerabile. În con secință, sunt necesare investiții

24 aprilie 2016

pen tru dezvoltarea unor proiecte ge ne rale, pentru „întărirea” in fra-struc turii energetice, bine definite și coordonate cu scopul de a a juta la prevenirea producerii și e fectelor co lapsurilor/dezastrelor în industria e nergetică.

Pentru a ilustra aceste lucruri, domnul Mircea Eremia a prezentat pe larg e venimente excepționale în-tâlnite în sis temele energetice mari cum ar fi: co lapsul SE Hydro-Que-bec, Canada din 1989, cel al sis-te mului Kansai, Japonia din 1995, de zastrul de la Fukushima, Japonia, 2011, ca și pa tru blackouts majore în tâmplate în 2003: în Nord-Est SUA – Canada, 14 august, Londra, 2003, Suedia- Danemarca, 23 sep-tem brie și – res pec tiv - în Italia în 28 septembrie.

Revenind în România, fenomenele me teo-climatice cu risc sunt cu atât mai periculoase cu cât contrastul ter mic-baric este mai mare, res-pec tiv se produc mai mult în afara se zonului lor caracteristic. Ca fe-no mene caracteristice se citează grin dina – înghețarea picăturilor de ploaie, având cea mai frecventă pe rioadă de producere în lunile a prilie – octombrie, ca recorduri fi-ind 28.05.2005 (comuna Pielești, jud. Dolj), grindină cu diametrul de 5 mm…4 – 5, respectiv 02.06.1995 (Oltenia), grindină de mărimea unui ou de gâscă (grindina poate pro voca a varii ale suprafeței pa-no urilor ter mi ce și fotovoltaice), chi ciura ta re – depunere de ghea-ță; cea mai mare greutate a fost de 13,2 kg/m de conductor în no-iem brie 1961 la Vâr ful Omul (de-punerea de chi ciu ră tare poate pro duce ruperea con duc toa re lor li niilor de înaltă tensiune și vis-co lele extreme cum a fost cel din

4 – 6.11.1995, marcând cea mai tim purie instalare a iernii, care a du rat până în 16.04.1995 când a că zut ultima ninsoare.

Pe lângă a cestea, România a mai suferit de: pre cipitații excedentare, tornade și vi jelii, canicule, însoțite de secete pre lungite.

Următorul vorbitor, domnul Gheorghe In dre, director de proiect în ca drul Transelectrica, a abordat pro ble matica sectorului de transport a energiei electrice, prezentând și câ te va cazuri concrete.

Plecând de la cerințele actuale im-pu se sistemelor de transport și anume:

● Necesitatea introducerii de noi me canisme și structuri ale O peratorilor de Transport și de Sis tem (TSO) din Europa

● Necesitatea planificării strategice a dezvoltării rețelei și promovarea in vestițiilor pentru îmbunătățirea fi abilității rețelei; îmbunătățirea si guranței în alimentare pentru a veni în întâmpinarea cerințelor con sumatorilor; strategii de men-te nanță cerute de politică, cadrul de reglementare și impactul a su-pra aspectelor financiare și de s ecuritate a rețelei; tendințe noi în definirea strategiilor de men te-nan ță preventivă;

● Asigurarea fiabilității rețelei de trans port în mediul concurențial de piață;

● Adaptarea la perspectiva a pa -riției rețelelor inteligente; ma -nagementul datelor și in for ma ți-i lor;

● Încadrarea în sistemele e lec tro-energetice a instalațiilor de pro-du cere a energiei electrice ca re utilizează resurse primare re ge-ne rabile;

● Managementul situațiilor de ur-gen ță în sistemul de transport al energiei electrice; politici de e valuare și reducere a riscului; pla nuri de urgență; măsuri re-zul tate din experiența bazată pe feed-back;

● Promovarea conceptului de ma na-ge ment al activelor

● Îmbunătățirea modalităților de res taurare a funcționării rețelei e lectrice după perturbații majore u tilizând un sistem automat in te-grat;

● Planificarea dezvoltării pe ter-men mediu și lung a in fra struc-turii rețelelor electrice în con-di țiile piețelor liberalizate și ale dezvoltărilor tehnologice con tem-po rane;

● Perfecționarea și actualizarea teh-nologiilor informatice și de co-mu nicație utilizate pen tru evoluția stra tegică și mo der nizarea ex ploa-tă rii și men te nan ței.

Având în vedere aceste cerințe, sis temele electoenergetice actuale și cele viitoare se confruntă cu noi pre ten ții în privința ma na ge-men tului de mentenanță care să cuprindă:

● Planificarea retragerilor din ex-ploa tare având în vedere riscurile; a nalize SWOT, minimizarea ris-cului financiar ca urmare a ie și-ri lor neplanificate din fun cți une, modalități de evaluare a ris cu-rilor;

● Planificarea acțiunilor de men te-nanță în vederea asigurării îm-bunătățirii performanțelor vi i toa re

● Tehnici pentru elaborarea stra te-giilor eficiente de mentenanță

● Asigurarea securității și si gu ran -ței pe durata acțiunilor de men -

aprilie 2016 25

tenanță, colaborarea între o pe ra-tori și contractori

● Optimizarea fiabilității și re du -cerea du ratei și a costurilor re tra-ge rilor din exploatare.

Ca prim exemplu privind efectele e venimentelor de vreme extremă, s-a prezentat avaria din 25-26 iu-ni e 2014 apărută la LEA de 220 kV București Sud - Ghizdavu 1+2. Fenomene meteorologice de o se-bite care au favorizat apariția in-cidentului (conform datelor fur-ni zate de ANM) au fost: vânt cu as pect de vijelie, foarte puternic (43,2 km/h), precipitații sub formă de averse de ploaie, descărcări e lectrice frecvente. Efectele cauzate de fenomenele meteorologice de-o sebite au fost: suprasolicitare la e forturi a LEA, pierderea stabilității stâl pilor, deformarea și prăbușirea la pământ a unui număr de 11 stâlpi tip Sn 220252A între bornele 110-120.

Alte exemple prezentate au fost e venimentele din decembrie 2009. Con dițiile meteorologice au fost to-tal nefavorabile înregistrându-se vânt, ninsoare, depuneri de polei la sol și depuneri de chiciură pe e lementele liniilor, conductoare și stâlpi. Efectele au constat în de clan-șa rea și indisponibilizarea simultană a patru linii electrice aeriene de 400kV din rețeaua de transport și a mai multor linii de 110 kV din rețeaua locală de distribuție. Suc-ce siunea de evenimente a culminat în data de 20.12, cu declanșarea unităților nucleare U1 și U2 ale CNE Cer navodă, în stația Cernavodă și izolarea acestora pe serviciile pro-prii, separarea completă a zonei Dobrogea față de SEN și rămânerea ei nealimentată cu energie electrică pe un interval de aproximativ 2,5 ore.

În final, s-au prezentat și efectele asupra sistemului a perioadelor de secetă extremă, respectiv a celor cu inundații.

Riscurile de vreme extremă pot in-flu ența și structura utilizării surselor de energie ale țării. În acest sens, d. Victor Vaida, prof. dr. ing., pre-șe dinte SIER, a lansat o listă de în-trebări legate de funcționarea sis te-mu lui energetic național în condiții climatice extreme.

● Este pregătit SEN să funcționeze în siguranță pe termen mediu și lung, în condiții „climatice nor ma-le’”, dar în „condiții climatice ex-treme”?

● Care sunt condițiile „climatice nor-ma le” și „climatice extreme” în Ro mânia?

● Îngrijorarea CME este firească având în vedere evoluția e ner ge-tică și mediului la nivel glo bal, dar cât de pregătită este UE pen-tru aceste noi provocări?

● Putem spune că acest semnal de alarmă al CME va sensibiliza o dată în plus autoritățile statului, ca re vor înțelege importanța e nergeticii pentru viitorul României.

După opinia dlui Vaida, situația ac-tu ală a sectorului nu este în cu ra-ja toare, iar elementele cheie ar fi următoarele:

● Energetica este slăbită și fără mă -suri credibile de redresare.

● Structura de producere energie e lectrică (mixtul energetic) ne co-res punzătoare.

● Sistemul de transport intern și transfrontalier însuficient con so lidat.

● Piața de energie electrică fun cți o-nea ză ineficient pe baza actualei struc turi de producere.

● Investiții foarte reduse în do me-niile termo, nuclear și chiar hi-dro energetică.

● Activitățile de cercetare-pro iec-ta re și de construcții-montaj în

e nergetică reduse de peste 10 ori.● Privatizări necorespunzătoare. ● Finanțare necorespunzătoare pen -

tru dezvoltare și modernizare din cel puțin două motive:

- Privatizarea băncilor (in ter na ți o na le).- Sprijin slab din partea UE și FMI pen tru energetică.Dacă primele observații sunt e vi-den te, ultimele două – cele legate de privatizare și de finanțare - sunt dis cutabile și ar trebui revăzute (de e xemplu, FMI nu se implică – prin în-săși statutul său - în proiecte ale unor sectoare, ci în eforturile de sta bilizare macroeconomică, iar UE fi nanțează programe pentru mediu și eficiență energetică) – n.n.

Domnul Vaida prevede pentru orizontul 2035 o structură de producție cu cir ca 55% fără emisii de CO2 și circa 45% cu emisii de CO2, respectiv vi i torul mix energetic să fie bazat pe o putere instalată de circa 6500 MW în centralele termoelectrice, circa 6500 MW în centrale hidroelectrice și minim 1426 MW în centrala nu cle ară, completat de regenerabile.

Având în vedere acestea și faptul că în aceste zile se lucrează la re a-li zarea strategiei energetice, dânsul con sideră că ar trebui luate în con si-de rare următoarele direcții:

● Realizarea noii Strategii Energetice să cuprindă decizii strategice cu-ra joase în interes național, cu un sce nariu energetic optim și mixt e nergetic echilibrat, bazat pe resursele energetice proprii.

● Să se realizeze exploatarea ra-ți onală a resurselor energetice na ționale și prelungirea cât mai mult a duratei de epuizare a acestora. România deține resurse e nergetice neregenerabile și re-ge nerabile, care pot să-i asigure e nergia necesară pe termen me-diu și lung, dacă acestea sunt ex-ploatate rațional și în interes na-ți onal.

● Oprirea definitivă a privatizării re-sur selor energetice, exploatarea lor să se facă doar în interes na ți-o nal, prin contracte de exploatare

26 aprilie 2016

cu firme specializate. (Trebuie de-taliată această direcție, având în vedere că resursele subsolului nu sunt privatizate în sensul vân ză rii lor, ci se concesionează, adică au contracte de exploatare cu firme specializate străine sau ro mânești. ANRM exact asta face –n.n)

● Noua Strategia Energetică trebuie să prevadă obligatoriu realizarea unor investiții, în noi capacități de producție a energiei electrice și termice, de transport și dis tri-buție a acestora. În maxim 10 – 15 ani, va exista un gol foarte ma-re de capacități de producere în centralele termoelectrice, de pes-te 80%, care va afecta grav vi-i torul mixt energetic al SEN, cu o re ducere importantă a siguranței în funcționare a acestuia, a pro-duc ției de energie electrică, cu o dezechilibrare majoră a ba lan ței de energie electrică a țării, pre-cum și o reducere mare a pro duc-ției de energie termică, cu efecte sociale majore. Efectele a cestui gol de capacități de pro ducere, vor fi și mai mari, da că nu se continuă programul nu cle ar, deja foarte întârziat și în anii cu hidraulicitate scăzută, când producția în cen tra-le le hi dro electrice se poate reduce chiar cu 50%, față de un an cu hi-dra u li ci ta te normală.

● Realizarea noilor capacități de pro-ducere în grupuri ter mo e ner getice, de condensație și de co generare, pe bază de soluții mo derne cu eficiență ridicată, cu parametrii supracritici și ul tra su pracritici pe cărbune și cu ciclu com binat pe gaze.

● Realizarea unor noi capacități de trans port intern și transfrontalier de energie electrică și gaze na tu rale trebuie să reprezinte o pri o ri tate.

● Mixtul energetic național pentru pro ducerea de energie electrică, în perioada 2020-2035, va fi pro-ba bil format din: cărbune (25-30 %), hidro (25-30%), nuclear (20-25%), regenerabile (15-20%) și hi drocarburi (8-10%). În acestă va riantă propusă, circa 65% din pro ducția de energie electrică (hi-dro, nuclear și regenerabile) este fără emisii de CO2. Restul de 35%

din producție va fi pe cărbune și hi drocarburi, cu emisii reduse de CO2, prin realizarea unor grupuri mari pe cărbune, cu parametrii su pracritici și ultrasupracritici și a unor grupuri cu ciclu combinat, pe gaze, cu eficiență ridicată.

● Pregătirea corespunzătoare a SEN și a pieței de energie electrică pen tru participarea la piața re-gi onală și apoi la cea unică de e nergie electrică.

● Analiza costurilor actuale, pe tot lanțul producție-transport-dis tri-bu ție-furnizare-consumator.

În concluzie:● Sistemul Energetic Național nu

este pregătit să funcționeze în si-gu ranță pe termen mediu și lung în condiții climatice normale, cu atât mai puțin în condiții climatice ex treme. Pentru pregătirea fun-cți onării în siguranță în condiții „clima tice normale și extreme” pe termen mediu și lung este ne cesară o strategie energetică în interes na-ți onal cu acțiuni cu ra joase, care să creeze soluții de dezvoltare, e ficientizare și fi nan ța re.

● Strategia energetică a guvernului și parlamentului trebuie să aibă în vedere pe lângă problemele teh ni ce și economice și problemele so ciale.

● Pentru funcționarea SEN în con-di ții „climatice extreme”, dar și în „vremuri extreme” trebuie să ne ocupăm în primul rând noi, a jutorul partenerilor trebuie să fie în totdeauna pe plan secundar. În pro blema resurselor energetice, UE nu ne poate ajuta (azi 50% im port și 70% în 2030).

● Avertismentul dat de Comitetul Na țional Român al CME arată în-că odată că cine are resurse în ge ne ral și energetice în special va supraviețui mai ușor. „Deșteptul ca ută resurse” iar „prostul le vin-de altora”, deci singura soluție si-gură o reprezintă măsurile in ter ne de creștere a securității e nergetice pe termen mediu și lung de către conducerea țării.

● Este nevoie de o atenționare a con ducerii politice și mediului

a cademic și ar trebui organizate dez bateri cu teme ca: „Energetica ro mânescă încotro?” și „Strategia e nergetică a României. Orientări pe termen mediu și lung”.

În cadrul secțiunii de discuții au in-ter venit următorii:

Domnul Alexandru Pătruți – con si-lier CNR – CME - a completat viziunea noilor ris curi care apar în dezvoltarea sec to rului energetic, în special cel al resurselor energetice. Provocările sec torului energetic românesc se com pletează cu faptul că prin des-co perirea noilor resurse de gaze

na turale și țiței din Marea Neagră, pre țurile mici ale hidrocarburilor a da ugă probleme suplimentare pri-vind capacitatea de finanțare pentru ex ploatarea acestor noi descoperiri. În plus, faptul că acestea se găsesc în zone de apă adâncă cu riscuri su-plimentare: vânturi puternice, cu-tre mure etc. În aceste condiții, e ne cesară o nouă legislație aferentă zo nei off-shore, inclusiv crearea unei noi autorități specifice de re gle-mentare.

Domnul Mircea Meteș – dr. ing., pen sionar – a abordat problema cen-tra lei nucleare, obiectiv și el sensibil la situațiile de vre me extremă.

aprilie 2016 27

E vocând faptul că îm pli nim acest an 20 ani de activitate de producere de energie electică folosind fi siunea nu cleară, dânsul a subliniat că în ca zul centralei nuclear-electice de la Cer na vodă, problema cheie a fost și a rămas apa de răcire. S-au discutat ce le două si tuații în care reactoarele au fost oprite din motivul lipsei de apă. Noile modificări ale structurii bra țelor dunărene care au dus chiar la apariția unui prag între Dunărea ve che și brațul Borcea. Evident, tre buie să se țină seama de aceste mo di-ficări în cazul noilor investiții din programul nuclear.

Domnul Vasile Zacheu Ștefănescu s-a referit la legătura din tre o altă ca li ta-

te a sistemului electroenergetic, cea de adecvanță, și re ziliență. Cele două tre-bu ie com binate în cadrul noii Strategii

E nergetice a României. Atât a decvanța, cât și reziliența solicită o regândire a mo de lu lui pie ței de e chilibrare.

Domnul Mircea Tarța – dr. ing., pen-sionar – a apreciat calitatea e venimentului și a solicitat ca o sinteză a pre zen tă rilor și a discuțiilor să fie trimisă fac torilor de decizie.

În încheierea atelierului, mo de ra torul a reamintit obiectivele de cla ra te ale evenimentului: ● realizarea unei dezbateri asupra in-

fluenței vremei extreme asupra in fra-struc turii energetice din România,

● analiza concluziilor studiului CME,● analiza dificultăților întâlnite în fi an ța-

rea infrastructurii e ner ge ti ce în fața vre mei exreme,

● stabilirea unor linii directoare pen-tru planurile viitoare de dez vol ta re a energeticii românești și a solicitat pă-re rea auditoriului da că acestea au fost atinse, altfel spus, dacă evenimentul a fost sau nu util. Părerea unanimă a ce lor pre zenți a fost că atelierul a fost nu numai util, dar și interesant și de ac-tualitate, iar concluziile stu diului CME trebuie să fie cu nos cute de către de ci-den ții domeniului. n

MESAGERUL ENERGETICColectivul de redacţie:

Redactor Responsabil: Dr. ing. Gheorghe BălanMembri și referenți științifici (în ordine alfabetică):

Prof. dr. ing. Niculae Napoleon Antonescu, Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, Ing. Cătălin Marinescu, Prof. dr. ing Virgil Mușatescu, Dr. ing. Alexandru Pătruți,

Prof. dr. ing. Ionuț Purica, Prof. Elena Ratcu, Dr. ing. Vasile Rugină, Ing. Anton Vlădescu, Ing. Victor Vernescu,

Drd. ing. Călin Vilt, Ing. George ConstantinReferent layout: Ing. Silvia Prundianu

Traduceri: Drd. Luminiţa DurăuTehnoredactare şi machetare: Drd. Luminiţa Durău

Editare: Image Photo ProductionSecretariat Executiv CNR­CME: Telefon: 0372 821 475; 0372 821 476;

E-mail: ghbalan@cnr-cme.ro;Website: www.cnr-cme.ro

*Notă: Toate drepturile asupra acestei publicații sunt rezervate Asociației CNR-CME. Orice reproducere, integrală sau parțială, prin indiferent ce mijloace, a materialelor apărute în paginile publicației se poate face numai cu aprobarea Asociației. Opiniile exprimate în

articolele publicate în Buletinul informativ aparțin autorilor.

28 aprilie 2016

aprilie 2016 29

30 aprilie 2016

FOREN 2016 WEC CENTRAL & EASTERN EUROPE REGIONAL ENERGY FORUM Safe and Sustainable Energy for the Region

PIAȚA SERVICIILOR FOREN 2016

Și Dvs. ați putea fi un partener la Eveniment!

NU RATAȚI OPORTUNITATEA DE A FI RECUNOSCUT CA LIDER ÎN

DOMENIUL DUMNEAVOASTRĂ!

Organizatorii vă stau la dispoziție pentru ca participarea firmei

dumneavoastră să se bucure de tot succesul dorit! 1. EXPOZIȚIE INTERNAȚIONALĂ

Prezentarea de produse, instalaţii, exponate, machete, postere etc.

SERVICII OFERITE: Stand expozițional cu o suprafață de 9 m2

Cost: 7.000 RON+TVA.

2. MESE ROTUNDE

Masa rotundă se organizează în sală separată, numai pentru firma - partener, şi constituie un prilej

pentru prezentarea de către acesta a unor: tehnologii sau realizări deosebite; oferte de servicii şi

asistenţă tehnică; tehnologii potenţiale ale firmei ; aparate, echipamente etc.

Cost: 8.000 RON+TVA.

3. FILME TEHNICE – marți 14 iunie 2016

Film care să prezinte pentru firma - partener: obiectivele şi profilul profesional; potenţialul uman şi

tehnologic; realizări de aparate şi tehnologii noi; oferte de servicii şi posibilităţi de cooperare.

Durata: maximum 30 minute.

Sincronizarea în limba română sau engleză.

Proiecţia filmelor se programează de organizatori în ziua de marţi 24 iunie 2014 la fiecare jumătate de oră.

Cost: 1.500 RON+TVA.

4. VIZITE TEHNICE – în perioada 13 – 15 iunie 2016

Vizite desfăşurate în scopul prezentării unor realizări performante, staţii şi standuri de cercetare, fluxuri

tehnologice etc.

Cost: 2.500 RON+TVA.

5. PUBLICITATE

Prezentarea de reclame sau articole publicitare în Catalogul Publicitar al Forumului care va fi tipărit

color în 1000 exemplare şi difuzat la toţi partenerii şi participanţii înscrişi la FOREN 2016.

Cost: 2.000 RON+TVA/ pagină.

NOTĂ:

� Pentru obţinerea calităţii de Partener vă rugăm să completaţi formularele de înscriere. Acestea se pot

descărca de pe website-ul FOREN 2016.

� Mai multe detalii legate de serviciile prezentate mai sus puteți găsi în formularele de inscriere sau la email

elena@cnr-cme.ro.

Pentru a fi la curent cu detaliile privind organizarea FOREN 2016

și piața serviciilor la zi,

vizitați permanent website-ul:

www.cnr-cme.ro/foren2016

Pentru detalii suplimentare vă rugăm să contactați

Secretariatul Executiv FOREN 2016:

Tel: 0372.821.475/476

Website: www.cnr-cme.ro/foren2016 Email : foren2016@cnr-cme.ro

aprilie 2016 31

FOREN 2016 WEC CENTRAL & EASTERN EUROPE REGIONAL ENERGY FORUM Safe and Sustainable Energy for the Region

Date HOURS TECHNICAL AND SOCIAL EVENTS PLACE OF THE EVENTS11 June 1200-1800 Welcome to attendants / Participants Registration Vox Maris Grand Resort

Costinesti, Romania

Sund

ay,

June

12

830-1800 Welcome to attendants / Participants Registration

1000-1230 THE OPENING CEREMONYINTERNATIONAL EXHIBITION EXPO FOREN 2016

Vox Maris Grand ResortCostinesti, Romania

Romania Hall

1500-1700 THE OPENING CEREMONY FOREN 2016offered by ENEL ROMANIA

Vox Maris Grand ResortCostinesti, Romania

Romania Hall

1700-1730 Coffee break offered by ENEL ROMANIA

1730-1900 CONCERT / MUSICAL SHOWoffered by TBC

1900-2000 WELCOME COCKTAILOffered by TBC

12-16June 830-1800 INTERNATIONAL EXHIBITION EXPO FOREN 2016

Mon

day,

June

13

HOURSDISCUSSION SESSIONS

CH 1Romania

300

CH 2Transilvania

150

CH 3Muntenia

80

CH 4Oltenia

80

CH 5Banat

80

CH 6Maramures

80

CH 7Moldova

60

CH 8Bucovina

20

CH 9Dobrogea

830-1000

KA 1- - - - - -

WEC Meetings

Poster Session

1000-1030 Coffee break offered by TBC1030-1230 - - - - -1400-1530

WF 1DS 1.1 DS 2.1 DS 3.1 DS 4.1 DS 5.1

1530-1600 RTF 1 Coffee break offered by Re Power Vanzari Romania1600-1800 DS 1.2 DS 2.2 DS 3.2 DS 4.2 DS 5.2830-1800 SPECIAL PROGRAM FOR ACCOMPANYING PERSONS

Tues

day,

June

14

HOURSROUND TABLES

CH 1Romania

300

CH 2Transilvania

150

CH 3Muntenia

80

CH 4Oltenia

80

CH 5Banat

80

CH 6Maramures

80

CH 7Moldova

60

CH 8Bucovina

20

CH 9Dobrogea

830-1000 Regional Energy

Day

-- -- -- -- -- --

WEC Meetings

Poster Session

1000-1030 Coffee break offered by TBC1030-1230 - - - - - -1400-1530

WF 2RT 1 RT 2 RT 3 RT 4 RT 5

1530-1600 RTF 2 Coffee break offered by TBC1600-1800 RT 6 RT 7 RT 8 RT 9 RT 10830-1800 SPECIAL PROGRAM FOR ACCOMPANYING PERSONS

1900-2100 DINNER SPEECH

Wed

nesd

ay,

June

15

HOURS

DISCUSSION SESSIONS AND ROUND TABLESCH 1

Romania300

CH 2Transilvania

150

CH 3Muntenia

80

CH 4Oltenia

80

CH 5Banat

80

CH 6Maramures

80

CH 7Moldova

60

CH 8Bucovina

20

CH 9Dobrogea

830-1000

EnergyTrilemma

-- -- -- -- -- -- -

Poster Session

1000-1030 Coffee break offered by TBC1030-1230 - - - - - - -1400-1530

WF 3DS 1.3 DS 2.3 DS 3.3 DS 4.3 DS 5.3 RT 11

1530-1600 RTF 3 Coffee break offered by Honeywell Romania1600-1800 DS 1.4 DS 2.4 DS 3.4 DS 4.4 DS 5.4 RT 12830-1800 SPECIAL PROGRAM FOR ACCOMPANYING PERSONS

1900-2100 DINNER PARTY(with the financial support of ADREM INVEST)

Thur

sday

, Jun

e 16 HOURS

DISCUSSION SESSIONS AND ROUND TABLESCH 1

Romania300

CH 2Transilvania

150

CH 3Muntenia

80

CH 4Oltenia

80

CH 5Banat

80

CH 6Maramures

80

CH 7Moldova

60

CH 8Bucovina

20

CH 9Dobrogea

830-1000

KA 2- - - - - - -

Poster Session

1000-1030 Coffee break offered by TBC1030-1230 RT 13 DS 1.5 DS 2.5 DS 3.5 DS 4.5 DS 5.5 RT 141400-1530 RTF 4 RT 15 RT 16 RT 17 RT 18 RT 19 RT 20 RT 211530-1600 Coffee break offered by TBC

1600-1700 THE MESSAGE OF THE FORUM AND FOREN 2016 PAPER AWARDS(with the financial support of SNGN ROMGAZ)

June 17, 18, 19 POST - CONFERENCE VISITS

32 aprilie 2016

aprilie 2016 33

Seniorii Energiei Dialog de suflet cu dl. Prof. Dr. Ing., Doctor Honoris Causa Dumitru FODOR, Universitatea din Petroșani Prof. Elena Ratcu, Consilier CNR-CME

Personalitate eminentă a industriei miniere din țara noastră, cu opinii pertinente privind abordarea pluridisciplinară a acestui domeniu, cu mare putere de muncă și permanentă dorință de perfecționare a școlii superioare miniere, domnul prof. dr.ing. Dumitru Fodor a contribuit la educarea și formarea profesională a numeroase generații de absolvenți, reușind să transmită acestora nu numai cunoștințele necesare, ci și exemplul său de înaltă conduită morală și profesională. Vizionar și preocupat permanent de viitorul învățământului superior minier din România, domnul profesor Dumitru Fodor este formatorul Școlii de Exploatări Miniere la zi din cadrul Universității din Petroșani, alegându-și cu deosebită atenție discipolii. Dincolo de statura sa impunătoare și fizionomia aparent severă, se află un om special, cu un caracter nobil cu multă înțelegere pentru cei din jur și un mentor generos care impune prin cunoaștere, dar și prin afecțiunea pentru cei tineri și mai puțin tineri.

Absolvent al Institutului de Mine din Petroşani, Facultatea de Mine, spe cializarea „Exploatări Miniere”, (no ta 10 și diplomă de merit), pro-mo ția 1961, cu o activitate de 50 de ani dedicată învăţământului su-pe rior în cadrul aceluiași institut, dom nul profesor Dumitru Fodor a par curs toate gradele didactice: a sistent universitar, șef de lucrări, con ferenţiar universitar, șef de Ca-te dră Tehnică Minieră şi Geologie la Universitatea din Petroşani, pro fesor universitar, prodecan la Fa cultatea de Mine, prorector și rector al Institutului de Mine din Pe tro şani. Activitatea sa didactică s-a desfășurat în paralel cu o in-tensă activitate de cercetare pri vind exploatarea zăcămintelor de subs-tan țe minerale utile în subteran și cariere; exploatarea și valorificarea com pletă a rocilor ca materiale de con strucții; mecanizarea proceselor de producție în industria minieră; me canica rocilor și a pământurilor etc. A contribuit la pregătirea a pes te 50 de promoţii de ingineri în do meniul mineritului, iar în în vă ţă-mân tul superior a deţinut o serie de funcţii de răspundere printre care şi cele de Prorector şi Rector, timp de 14 ani la Institutul de Mine din Petroşani, astăzi Universitatea din Petroşani. În prezent este pro-

fe sor universitar consultant la Universitatea Petroșani. Ampla ac-tivitate științifică a domnului pro fe-sor Dumitru Fodor cuprinde, printre altele: 35 de tratate, cărţi şi ma-nu ale de specialitate, peste 200 de articole publicate în volume şi re-vis te de specialitate din România şi din străinătate (Germania, Italia, Spania, Iugoslavia, Bulgaria, Grecia, Turcia, Iran, India, China, Mexic) și peste 100 de comunicări ştiinţifice la congrese şi simpozioane în țară şi în străinătate. A elaborat pentru in-dus trie, pe bază de contract, peste 100 de lucrări ştiinţifice ale căror re zultate se regăsesc în activitatea de proiectare şi în cea productivă. A fă cut şi face parte din colective de ex pertizare a studiilor şi proiectelor de punere sau menţinere în ex-ploa tare a unor mari zăcăminte din străinătate şi de pe teritoriul României și are trei certificate de in ventator. A fost membru fondator şi preşedinte al Fundaţiei Naţionale pen tru Reconstrucţia şi Dezvoltarea Zo nelor Miniere și a făcut parte timp de 10 ani din Colegiul Consultativ pen tru Cercetare şi Dezvoltare de pe lângă Ministerul Cercetării, un de a condus Comisia de Materii prime, coordonând de fapt întreaga ac ti-vitate de cercetare şi dezvoltare din domeniul Geologiei, Mineritului, Pe-

trolului şi Gazelor. Înainte de pen-si onare, domnul profesor Dumitru Fodor a deținut funcţiile de Şef al Catedrei de Tehnică Minieră şi Geologie din Universitatea din Pe troşani, Membru al Senatului Universităţii, Vicepreşedinte al Co-le giului de Redacţie al Revistei Mi-nelor, Membru al Comisiei de Ma-terii Prime de pe lângă Colegiul Con sultativ pentru Cercetare şi Dez-vol tare, Preşedinte al Comitetului Na ţional Minier şi Membru activ în Comitetul Internaţional Mine, Mem-bru în Consiliul Naţional al A sociaţiei Generale a Inginerilor din Ro mânia (AGIR). În prezent este mem-bru al Societăţii Internaţionale a Profesorilor Minieri și membru ti tu-lar al Academiei de Științe Tehnice din România, conducător de doc-to rate cu specializarea: Mine, ex-ploa tări miniere subterane şi la zi din domeniul Mine, Petrol şi Gaze, membru şi vicepreşedinte al C o le-giu lui de Redacţie al Revistei Minelor, membru în Comitetul Internaţional pen tru Organizarea Congreselor Mon diale Miniere, preşedinte al Comitetului Naţional Minier Român. Meritele profesionale ale domnului pro fesor Dumitru Fodor i-au fost re cunoscute prin conferirea de im-por tante distincții, și premii, printre care: Ordinul Muncii clasa a III-a

34 aprilie 2016

(1972), Ordinul Naţional pentru Me rit în Grad de Cavaler (2000), Pre miul „Opera Omina” pentru ex-ce lenţă în activitatea de cercetare şti inţifică acordat de Consiliul Na-ţi onal al Cercetării Ştiinţifice din În văţământul Superior (2001), Pre miul Naţional al AGIR (2001), pentru lucrarea „Impactul industriei mi niere asupra mediului” și Diploma AGIR (2012) pentru lucrarea „Me-to de şi tehnologii moderne în ex-ploa tarea la suprafaţă – realizări şi performanţe”. În anul 2015, dom nul pro fesor Dumitru Fodor, împreună cu colegii săi, dr.ing. Buliga Gheor-ghe – Președintele Asociației In gi-ne rilor de Petrol și Gaze, Membru al Academiei Oamenilor de Știință din Ro mânia și geolog Stelian Diță, a pri mit premiul Național AGIR pentru lu crarea „Enciclopedia Economiei Resurselor Minerale din România” (Editura AGIR și Editura AIPG Bu cu-rești – 2014).

***

„Când m-am dus la Institutul de Mine, nu știam prea multe des-pre minerit”

Elena Ratcu: Domnule pro fe sor, parcurgând CV-ul dum nea voas-tră, constat că via ța v-a fost mar cată de trei puncte cardinale: năs cut în partea de Nord-Est a țării, lângă Botoșani, unde

ați urmat școala elementară, ați plecat apoi în Vest, la Arad, pen tru a urma gimnaziul şi liceul „Moise Nicoară”, după care v-ați deplasat spre Sud-Vest, la Petroșani, unde ați absolvit Fa cul tatea de Mine și

unde v-ați și stabilit definitiv. Cum se face că din Botoșani ați ajuns la Pe tro șani- via Arad- și cum de v-a captivat școala superioară mi-ni e ră?

Dumitru Fodor: Eu mă trag de la țară, din Comuna Cordăreni - Bo-toșani. După ce tatăl meu s-a în-tors din război, a intrat în serviciu la Depoul C. F. R. Dărmănești -Su-cea va și s-a calificat în funcția de fochist pe locomotive. La scurt timp du pă aceea s-a transferat la Depoul de Locomotive din Arad, unde și-a con tinuat activitatea până ce a ie-șit la pensie. Mama, împreună cu frații mei au plecat și ei la Arad îm-pre ună cu tata, iar eu am rămas la Cordăreni, la un frate al mamei până în 1949 când am terminat școala e lementară, după care am plecat și eu la Arad, la părinții mei, unde am urmat gimnaziul și liceul. Fiind o familie cu posibilități materiale li-mi tate, după absolvirea liceului am ales să merg la Institutul de Mine de la Petroșani, pentru că acolo pri-meam bursă și uniformă pe toată pe rioada studenției. Realitatea este că, atunci când m-am dus la In sti-tu tul de Mine, nu știam prea mul-te despre minerit, însă după ce am ajuns acolo și am luat legătura cu re alitatea mi-a plăcut.

‒ La scurt timp de la absolvirea fa cultății ați urmat cursul „U ti-li zarea izotopilor radioactivi în industrie”, în cadrul In sti tu tului de Fizică Atomică de pe lângă Academia Română, do me niu de mare interes la vremea aceea...

‒ În anii în care am urmat acest curs la Institutul de Fizică Atomică era în vogă pregătirea și preocuparea pen-tru utilizarea izotopilor radioactivi în diverse sectoare de activitate in-dustrială. Cum mineritul era un sec-tor propice pentru așa ceva, am fost no minalizat pentru a face această spe cializare. Necazul a fost că, după ce am absolvit acest curs, interesul pen tru izotopii radioactivi a scăzut, iar aplicațiile practice materializate în in dustrie s-au diminuat foarte mult.

‒Despre stabilitatea haldelor de steril din bazinul minier de la

Rovinari (subiectul tezei dum-nea voastră de doctorat) s-a scris enorm. Am avut un coleg îm pătimit de acest subiect la ICEMENERG (institutul unde mi-am început activitatea). Su-biec tul este și acum de mare ac tualitate. S-au realizat astfel de proiecte de reamenajare mi-nieră a haldei, domnule pro fe-sor? Unde și cu ce impact?

‒ Eu am avut preocupări foarte se rioase privind construcția și sta bi litatea acestor depozite de steril sau halde cum li se mai spune. În zona minieră a Olteniei sunt con stru ite peste 30 de halde care în ma gazinează aproape cinci miliarde de metri cubi de rocă sterilă. După con struirea haldelor, acestea sunt a menajate pentru redarea lor în cir cu itul economic (agricol și silvic). Pâ nă în prezent, în Zona Olteniei au fost redate circuitului economic, cu re zultate foarte bune, peste 2000 de hectare, majoritatea în circuitul a gricol și silvic.

‒Numele dumneavoastră es te strâns legat nu numai de In sti-tu tul de Mine din Petroșani, ci de întreaga activitate minieră din România. Ați parcurs toate trep tele universitare, ați format și educat multe generații de stu-denți. Care considerați că este re alizarea dumneavoastră cea mai concretă, mai importantă și mai de succes de până acum în munca de pregătire și per fec ți-o nare a viitorilor spe cia liști în domeniul minier?

‒ Eu am contribuit la pregătirea a peste 50 de promoții de ingineri, mas teranzi și doctoranzi, dar re a-li zarea mea cea mai importantă a fost înființarea secției de ingineri în domeniul Exploatărilor Miniere la suprafață, unde am pregătit ca-drele de specialitate cu studii su-pe rioare pentru marile cariere de cărbune, minereuri metalifere și ne-me talifere, precum și roci utile de pe tot cuprinsul țării.

„Cărbunele reprezintă o sursă de energie foarte sigură”

Foto: La biroul de lucru

aprilie 2016 35

‒Înainte de 1989 sectorul mi nier din România avea o mare dez-vol tare și peste 150 de localități din tre cele 14 regiuni miniere din țară, de pin deau de minerit. Ca re este si tuația prezentă și vi-i toare a mi ne ri tu lui?

‒ Astăzi cărbunele și-a pierdut mult din importanță.Totuși, mi ne-ritul carbonifer va continua să se dezvolte, deoarece cărbunele re pre-zintă o sursă de energie foarte si gură, care se găsește în diferite re giuni ale globului în cantități foar te mari. Vii-to rul cărbunelui va fi în energetică și în domeniul chi mi zării. În orice caz, cărbunele tre bu ie exploatat cu chel-tu ieli mai mici. Deci, în viitor vom exploata ză că min tele bogate aflate în condiții a vantajoase, ceea ce în seam-nă ex ploa tarea la suprafață.

‒ Se remarcă în prezent o schim bare de atitudine la ni-ve lul Uniunii Europene faţă de po liticile din minerit. Europa în cepe să investească mult în minerit, ceea ce înseamnă re-surse minerale, locuri de mun-că și fonduri la buget. Ce se întâmplă în România?

‒ România este o țară bogată în substanțe minerale utile solide. Mai avem în subsolul țării peste 15 miliarde de tone de cărbune și minereuri utile. Va trebui să ne or ga nizăm, să le exploatăm și apoi să le valorificăm în folosul poporului român.

- Acum doi ani v-ați exprimat to-ta lul dezacord față de proiectul Roșia Montană. Subiectul a

divizat practic mediile ști in ți-fi ce și opinia publică și au fost organizate numeroase ma ni -festații pro și contra Roșia Mon -tană. De ce ați fost atât de tran-șant împotriva proiectului?

‒ Am fost împotriva proiectului pen-tru că nu era realist. Canadienii vo iau să exploateze zăcământul la o producție de 13 milioane de to-ne minereu aurifer pe an, ceea ce era absolut imposibil. După mi ne, negocierea contractului nu a fost corectă. Totul s-a negociat în de fa-voarea României. Proiectarea ex-ploa tării s-a făcut în exterior, fără con sultarea și participarea părții ro mâneși, ca urmare, totul s-a pro-iec tat în avantajul lor. Bine că s-a ter minat așa cum s-a terminat, dar par că văd că nu se vor lăsa.

‒ În paralel cu activitatea di dac-tică, ați desfășurat o intensă ac-ti vitate de cercetare în diverse do menii miniere. Ați încercat să atrageți și studenții în munca de cer cetare?

‒ În perioada studenției mele, am avut o activitate foarte susținută în domeniul cercetării științifice stu-denţeşti. Am prezentat, de a se me-nea, o serie de lucrări la sesiunile științifice și la conferințele na ționale studenţeşti la care am ob ți nut o serie de premii. În postura de ca-dru didactic, la toate cercetările pe care le-am efectuat mi-am luat co-laboratori și din rândul studenților. A ceastă colaborare a fost foarte bu-nă şi cu profit, mai ales pentru for-ma rea viitorilor specialiști. Toți cei

ca re au făcut cercetare în studenție se regăsesc astăzi în poziția de ca-dre didactice, cercetători sau pro-iec tanți în domeniul valorificării sub stanțelor minerale utile. De fapt, în treaga cercetare realizată de mine în decursul anilor am făcut-o în e chi pe largi. Cercetarea în minerit nu se poate face decât în echipe bi-ne structurate, cu oameni bine in-for mați şi specializați pe diverse do-me nii de activitate.

‒ Sunteți denumit formatorul șco lii de exploatări miniere la zi din cadrul Universităţii din Petroșani. Ce proiecte mai importante ați realizat în a cest scop, cum vă alegeți co la-boratorii, cum predați mai de-par te ștafeta pentru dez vol ta-rea în continuare și cu aceeași in tensitate acest domeniu?

‒ După cum v-am spus, în perioada în care eram rector la Institutul de Mine, am înființat secția de Ex-ploa tări Miniere la zi. Am pregătit

Foto: Din activitățile studenților Universității Petroșani

Foto: La ora de curs

Foto: Cu studenții la carierele de lignit din bazinul Minier Rovinari

36 aprilie 2016

su ficienți ingineri astfel încât să a copere necesitățile producției. În continuare avem în vedere pre gă-tirea inginerilor pentru exploatări la zi, prin alocarea în planurile de în vățământ a unor ore suficiente de curs, lucrări practice și proiecte pen tru acest gen de activități. Vi i-torul mineritului va consta în ex-ploa tările miniere la suprafață. De fapt și astăzi 75-80% din întreaga pro ducție de substanțe minerale u tile solide se obține din cariere.

‒Se mai înscriu studenții de azi la Universitatea din Petroșani pen tru a studia mineritul?

‒ Promoțiile de ingineri minieri din ul timii ani au fost din ce în ce mai re duse numeric, datorită închiderii mi nelor. Acest lucru se va vedea pes te puțin timp și în industrie. Eu cred că va trebui să gândim bine no-i le cifre de școlarizare, astfel încât în viitor să putem răspunde cerințelor.

‒ Sunteți vizionar și permanent pre ocupat de perfecționarea în-vă țământului universitar și de îm binarea teoriei cu practica şi cu cercetarea ştiinţifică. Cum re ușiți să realizați această ar mo nizare?

‒ Practica productivă este absolut ne cesară pentru viitorul specialist în mi nerit. Studentul minier trebuie să facă practică în minele de cărbune, în mi nele de minereuri și în saline. De asemenea, el trebuie să facă prac tică în carierele de cărbune și în carierele de minereuri dotate cu teh nologii în flux continuu, dar și cu teh nologii în flux discontinuu. În ac tivitatea de practică, studentul tre bu ie să ur mă-rească și să participe la procesele teh-no logice, dar să se intereseze și să se ocupe, dacă poa te, şi de problemele de cercetare științifică.

‒ Ați elaborat peste 100 de lucrări ştiinţifice pentru industrie, pe ba ză de contract. Câte dintre a cestea sunt cu aplicabilitate prac tică în industrie?

‒ O mare parte dintre rezultatele ac tivității de cercetare științifică şi-au găsit aplicabilitatea în producție le gat de modernizarea metodelor de

ex ploatare, asecarea zăcămintelor, sta bilitatea taluzurilor și lucrărilor mi niere din cariere, construcția și stabilitatea haldelor de steril, or-ga nizarea activităților productive etc. Multe din rezultatele cercetării au fost folosite în activitatea de pro iectare pentru deschiderea, ex-ploatarea și valorificarea ză că min-te lor de substanțe minerale utile.

‒ Cum vedeți viitorul industriei miniere la noi peste 10 ani? ‒ Toate națiunile lumii, inclusiv Ro-mânia, au nevoie de materii pri me minerale pentru a-și putea sus ți-ne și dezvolta economia. Până în prezent mineritul din România a contribuit decisiv la progresul teh-nic şi economic al țării. În viitor mi neritul din România va reveni în actualitate pentru că avem încă mul te substanțe minerale utile în sub solul țării care așteaptă să fie

ex trase și valorificate. Dacă nu vom fa ce noi acest lucru, se vor găsi alții bu curoși să o facă.

„Am muncit de când mă știu”

‒ Colaboratorii sunt uimiți de marea dumneavostră ca pa ci-tate de muncă, de zecile de pro-iecte realizate în paralel și de permanenta dorință de a per-fecționa școala superioară mi-ni eră. De unde vă vine această forță?

‒ Eu am muncit de când mă știu. În totdeauna atunci când am început un lucru am făcut eforturi pen tru a-l termina bine. În majoritatea ca zu-rilor mi-a reușit. Atunci când mi s-a în credințat o responsabilitate am făcut per manent eforturi pentru a o rezolva la timp și la cotele maxime de exigență.

Foto: Conferința Internațională a Societății Profesorilor Minieri

Foto: Cu o parte din colegii de liceu

aprilie 2016 37

‒ Studenții vă consideră un adevărat men tor și pe parte profesională, dar și pe problemele de viață în general, pen tru că vă simt foarte apropiat. Ce me saj ați transmite tinerei generații de energeticieni de la noi?

‒ Mesajul pe care îl transmit tinerilor e nergeticieni de la noi este acela de a mun ci cu râvnă și de a-și face datoria cu onoare şi cinste în folosul ROMÂNIEI.

‒ Aș dori să încheiem dialogul nos-tru cu câteva întrebări mai ne con-ven ționale. De câte ori ați coborât în mi nă până acum?

‒ Activez în domeniul mineritului de peste 50 de ani și am coborât în mină de sute de ori. Prin natura funcțiilor pe care le-am deținut am vizitat aproape toa te minele și carierele din România. De asemenea am vizitat multe mine și ca riere din străinătate.

‒ V-a fost teamă la început?‒ Niciodată nu mi-a fost frică și niciodată nu am avut rețineri să intru în vreo mină.

‒ Care a fost cel mai mare succes din activitatea profesională și din cea personală? ‒ Am avut multe succese în activitatea pro fesională, însă nu m- am gândit ni-cio dată să le categorisesc. Succesul din via ța personală este acela de a-mi fi în-te meiat o familie frumoasă, cu o soție în-ţe legătoare și doi copii realizați.

‒Care este persoana care v-a inspirat cel mai mult în viață?‒ Persoanele care m-au inspirat cel mai mult în viață au fost profesorii mei, cărora le mulțumesc pentru felul în care m-au îndrumat și m-au ajutat să mă re-

a lizez și aș menționa pe profesorii mei, Vasile Poboran, Ștefan Covaci, Aron Popa și Nicolae Letiu.

‒ Aveți un hobby prefarat?‒ Da, călătoriile în țară și în străinătate.

‒ Care era sfatul de viață pe care îl dă deați copiilor dumneavoastră?‒ Sfatul dat copiilor mei a fost acela de a se pregăti foarte bine și, indiferent de me seria aleasă, să facă eforturi și să fie cei mai buni.

‒ Dar studenților?‒ Studenților mei le spun mereu să-și iu bească meseria aleasă, pentru că este foar te frumoasă și, dacă este făcută bine și cu pasiune aduce multe satisfacții.

‒ Cum și unde vă place să vă relaxați?‒ Mă relaxez citind și discutând cu pri e tenii.

‒ Ce proiect aveți în vedere pentru viitor? ‒ Proiectul meu de viitor este acela de a ajuta să repornim mineritul din România.

‒ Ce vă doriți cel mai mult în momentul de față?‒ Îmi doresc sănătate şi putere de muncă în continuare.

Domnule profesor, vă mulțumesc foar te mult pentru timpul acordat, cu atât mai mult cu cât știu cât este acesta de prețios pentru dum nea-voastră. Știu că aveți în plan multe proiecte pen tru viitor și vă doresc din suflet să aveți sănătate și ani mulți pentru a le putea realiza. n

21 martie 2016

38 aprilie 2016

Noi suntem viitorul energeticii româ nești

Dialogurile InvesTenergy: Seniorii energeticieniCNR­CME și tinerii VLERAstăzi dialog între Dl Ing. Dragoș Gabor , consilier CNR-CME, fost director CNR Cernavodă și Ing. Emil Macovei, VLER, membru în Consiliul Director al CNR-CME, Nuclearelectrica: Nevoia de energie nucleară: singura sursă care îndeplinește obiectivele de decarbonizare concomitent cu siguranța în fur-nizare

Dialogurile InvesTenergy: Se­nio rii energeticieni CNR­CME și tinerii VLER. I­am invitat la un dialog pe tema „Nevoia de e nergie nucleară: singura sursă ca re îndeplinește obiectivele de de carbonizare concomitent cu si guranța în furnizare″ pe Dl Ing. Dragoș Gabor fost director CNE Cer navodă, consilier CNR­CME și Ing. Emil Macovei – membru în Board­ul de conducere VLER, mem bru în Consiliul Director al CNR­CME, ca reprezentant al com paniei Nuclearelectrica

România are nevoie de energie nu-cle ară și pentru a reuși să păstreze pre țul energiei la un nivel competitiv și pentru a nu deveni importator de energie InvesTenergy continuă se-ria dezbaterilor între seniorii și ti-ne rii energeticieni ai României cu in ter locutorii – Dl. Ing. Dragoș Gabor și Ing. Emil Macovei. Aceștia con si deră energia nucleară ca fiind sin gura sursă de energie capabilă să îndeplinească obiectivele de de -carbonizare concomitent cu si gu ran-

ța în furnizare, fiind stabilă și nefiind dependentă de fluctuațiile de preț ale combustibililor fosili. Energetica nu cleară asigură satisfacerea ne vo-ilor de energie ale omenirii dând un răspuns complet cerinţelor „con tra-dictorii” ale „trilemei energiei” aşa cum a fost definită de Consiliul Mon-di al al Energiei: reprezintă o sursă de securitate energetică deoarece a duce o diversificare a mixului de energie; prin caracterul ei de e ner-gie fără carbon se înscrie în ten-dinţa actuală de decarbonizare a pro ducţiei de energie electrică, răs punzând în mod deplin pre o cu-părilor de prevenire a schim bă rilor climatice; energia e lectrică pro-du să în centralele nu cle ar o e lec tri-ce este competitivă ca preţ faţă de energia electrică produsă cu com-bustibili fosili, contribuind astfel la su portabilitatea preţului energiei e lectrice de către consumatori şi la competitivitatea lor pe piaţă. În pre zent, Unitățile 1 și 2 de la Cer-na vodă funcţionează la coeficenţi de disponibilitate de nivel mondial a sigurând 18-20% din energia

electrică produsă în ţara noastră. Cei doi specialiști în domeniu con-si deră că România are nevoie de e nergie nucleară să-și mențină mi-xul energetic pentru a asigura si gu-ranța în furnizare și pentru a re u-și să păstreze prețul energiei la un nivel competitiv și pentru a nu de-ve ni importator de energie.

InvesTenergy: Când și cum a a părut energia nucleară în viața e conomică a omenirii?

Dl. Ing. Dragoș Gabor: Energia nu cleară este energia intrinsecă pro ceselor din interiorul nucleului a tomic. Pentru a ajunge la utilizarea ei, ştiinţa a parcurs drumul lung de la studiul radioactivităţii naturale a unor nuclee, descoperită de H. Becquerel în 1836, la fisiunea nu-cle ară a nucleelor grele, descoperită de O. Hahn şi F. Strassman în 1939, proces care este însoţit de o puternică degajare de energie ter-mică. În 1942, la Chicago, E. Fer-mi a pus în funcţiune prima „pilă atomică” în care se producea în mod

InvesTenergy, în parteneriat cu CNR-CME (Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei) și VLER (Viitorii Lideri Energeticieni ai României), a lansat o platformă de dezbateri pe teme de energie între seniorii și tinerii energeticieni ai României. Seria de dialoguri între generații, dedicate unui schimb de idei necesar și constructiv, tratează – într-o manieră deschisă – temele de actualitate cu impact asupra sectorului energetic românesc. Având convingerea că un dialog deschis și interactiv între seniorii energeticieni CNR-CME și tinerii VLER este mai mult decât binevenit într-un moment de cumpănă pentru sectorul energetic, în care se simte nevoia acută de strategie, cu direcții și acțiuni, continuăm proiectul nostru cu un al doilea dialog de excepție.

aprilie 2016 39

con trolat energie termică pe baza reacţiei de fisiune în lanţ a nucleelor de uranium 235. Condiţiile istorice ale acelor vremuri au determinat fo-losirea energiei nucleare mai întâi în scopuri militare, la fabricarea „bom-bei atomice”. De aceea, domeniul ei de dezvoltare şi aplicare a fost i niţial secretizat. Cadrul de folosire a energiei nucleare în scopuri paş-ni ce a fost convenit, sub egida ONU, începând cu prima Conferinţă In ternaţională a Naţiunilor Unite de la Geneva, din 1955, dedicată a cestei probleme. De la început a fost evident că cea mai importantă u tilizare paşnică a acestei noi e nergii primare este producerea de energie electrică şi termică în centrale nuclearoelectrice. Pe plan internaţional, în perioada 1954 – 1957 se pun în funcţiune, de către ţările care dispuneau de teh no-lo gia nucleară, primele cen tra le nu clearoelectrice comerciale de-mon strative: Obninsk – Uniunea Sovietică, Shippingport – SUA, Calder Hall – Marea Britanie, Mar-coule – Franţa, iar în 1968 Douglas Point – Canada. Odată cu sta bilirea ca drului de utilizare a e nergiei nu-cleare în scopuri paşnice sub con-trolul ONU, dezvoltarea teh no-lo giilor nucleare ia un avânt de-o sebit şi construcţia de centrale nu clearoelectrice devine posibilă în toa te ţările care sunt de acord să sem neze Tratatul de neproliferare a ar melor nucleare iniţiat de ONU.

Ing. Emil Macovei: În primul rând aș vrea să clarificăm puțin despre ce fel de energie nucleară discutăm. Energia nucleară se obține prin re-ac ții de fisiune, fuziune sau prin de-zin tegrare radioactivă. În ceea ce privește fuziunea nucleară, această re acție este cea care se petrece în stele, momentan este utilizată doar în aplicații militare și se află în cercetare diverse programe pen tru a realiza reactoare care să fo lo sească o astfel de reacție (cel mai cunoscut este ITER). În ceea ce privește cen-tralele nucleare, în o perare din în-treaga lume, acestea fo losesc re-acția de fisiune. Ca multe al te tehno logii și energia nucleară a fost dezvoltată/cercetată intens, la în ce-put, pentru a fi folosită în aplicații

mi litare. După cel de-al doilea război mon dial, ca o consecință logică, a ur mat aplicarea acestor cercetări în do menii civile și din acel moment a început dezvoltarea metodelor de a controla reacția de fisiune. În-tot deauna această modalitate de a ob ține energie a avut de înfruntat un puternic curent anti-nuclear și a fost nevoie de a se supune unor cerințe de securitate mult mai stricte decât în cazul celorlalte sur-se de energie. După război, când americanii au lansat asupra Japoniei ce le două bombe nucleare, energia nu cleară a fost asociată cu o forță „ne gativă”. Prima centrală nucleară a fost construită în Rusia și a intrat în operare comercială în anul 1954. După punerea în funcțiune a pri-me lor centrale nucleare și a do-ve dirii utilității pașnice a acestei teh nologii a urmat o perioadă de creș tere și îmbunătățire a imaginii „nu clearului” la nivel mondial. Din pă cate evoluția imaginii publice a supra energiei nucleare a fost si tu-ată întotdeauna într-un con de um-bră deoarece a fost considerată ca fiind mult prea periculoasă. Per cep-ția publică, de multe ori, este ba za-tă pe mituri și nu pe date și fapte re ale, din acest motiv industria nucleară face mari eforturi de a in-forma continuu și de a prezenta da-te reale, pentru combaterea a cestor mi turi. În istoria energeticii nu-cleare, fără a lua în considerare ex-pe riențele militare, vorbim de trei in cidente la centrale nucleare, în-să prin comparație, în ultimii 25 de ani, au fost peste 10 dezastre ma-jo re legate de energia provenită din com bustibili fosili.

InvesTenergy: Cum se po zi ți-onează energia nucleară în ra-port cu celelate soluții pentru sa tisfacerea nevoilor de energie ale omenirii?

Dl Ing. Dragoș Gabor: Nevoile de energie în cadrul civilizaţiei ma te-riale a omenirii sunt mari şi în per-ma nentă creştere. În competiţie cu celelalte forme de energie primară u tilizate la producerea de energie e lectrică, energia nucleară prezintă u nele avantaje certe: este o energie cu rată în sensul că la producerea

de energie electrică nu degajă ga-ze cu efect de seră, contribuind la decarbonizarea economiei, iar de-şe urile sale sunt izolate faţă de me diu şi supuse unui management con trolat; este o energie cu mare dis ponibilitate şi asigură securitatea a limentării cu energie electrică a unei ţă ri, piaţa uraniului fiind abundentă, li beră de ingerinţe politice, cu preţ stabil în trend uşor crescător, iar evoluţia tehnologică va lărgi spec-ta culos baza de combustibil prin pro movarea reactoarelor rapide şi a combustibilului pe bază de tho riu; energia electrică produsă în cen tra-lele nuclearoelectrice este com pe-ti tivă ca preţ cu aceea produsă în cen tralele pe bază de combustibili fo sili, contribuind la accesibilitatea e nergiei pentru micii consumatori şi la asigurarea competitivităţii ma -rilor consumatori. Se evocă aşa -zisa „problemă morală” a e ner-ge ticii nucleare: „Este corect să ne rezolvăm cu energia nucleară pro blemele noastre prezente şi să lăsăm generaţiilor viitoare pro ble-ma deşeurilor radioactive în de po-zi te care trebuie să reziste mii de ani?” Răspunsul începe cu ce am spus mai înainte, deşeurile nucleare sunt izolate permanent faţă de me-diu şi supuse unui management con tinuu şi controlat. Depozitarea lor pe termen scurt şi mediu are o teh nologie sigură şi de necontestat, iar depozitarea pe termen lung are so luţia tehnică acceptată de toate ţă rile, respectiv depozitul geologic şi câteva dintre ţările lumii au trecut de ja la selectarea amplasamentelor şi proiectarea tehnologiilor de de po-zi tare şi control. Dar ceea ce este poa te mai important: în prezent se pun la punct tehnologii de re-pro cesare a combustibilului ars din reactoarele termice curente, pen-tru ca materialul fisionabil re cu pe-rat să fie ars cu multă e ficienţă în vi itoarea generaţie de re actoare ra pide, reducându-se cu un factor de 100 volumul deşeurilor ra di o-ac tive rezultat din energetica nu-cle ară. Energetica nucleară este o in dustrie sigură, aplicarea ei este gu vernată de reguli şi norme foarte se vere care asigură exploatarea in stalaţiilor la standardele de pro-tecţie cele mai ridicate din in dus-

40 aprilie 2016

trie. Şi, totuşi, istoria ei a fost mar-ca tă de trei evenimente care au in fluenţat evoluţia ei. Accidentul de la Three Milles Island (SUA) din 1979, care nu a avut nici un impact a supra mediului înconjurător, do-ve dind eficienţa măsurilor de an-ve lopare a instalaţiilor, dar a avut un efect economic prin închiderea cen tralei avariate şi prin faptul că timp de 30 de ani în SUA nu a mai fost contractată construcţia ni ciu-nui reactor nuclear, peste cele 100 existente în funcţiune sau în con-struc ţie la data evenimentului. Al do ilea accident, cel de la Cernobîl (U niunea Sovietică) din 1986, s-a produs la un reactor atipic în sen-sul că nu corespundea normelor in-ter naţionale de securitate nucleară, fă când parte dintr-o filieră bună pro-ducătoare de plutoniu pentru pro-gra mul militar, dezvoltată numai în Uniunea Sovietică; a avut un impact ma jor asupra mediului înconjurător şi un impact puternic pe plan mondial pro ducând o încetinire apreciabilă în dez voltarea energeticei nucleare. Cel de al treilea accident, de la Fukushima (Japonia) din 2011, nu a fost cauzat de un fenomen intrinsec pro cesului nuclear, ci de un răspuns ne adecvat la un fenomen natural ex trem (tsunami) care a depăşit aş teptările celor care au gestionat acest proiect; a avut un impact pu-ternic asupra mediului şi social, pro-du când evacuarea din zonă a cca 120.000 de oameni. El a fost urmat de o puternică reacţie internaţională ca re s-a axat pe probleme de se-cu ritate nucleară raportate la e venimente externe extreme, chiar de foarte mică probabilitate şi modul de răspuns la accidentele severe din instalaţii însoţite de eliberări de ra-dioactivitate în mediul exterior. Co-mu nitatea nucleară a reacţionat prompt la aceste provocări re vi-zuind concepţia de securitate nu cle-ară şi promovând generaţia III + de reactoare nucleare termice de fisiune cu sisteme pasive pen tru instalaţiile suport de răcire a combustibilului nuclear în caz de avarie.

Ing. Emil Macovei: În momentul de față, energia nucleară este una dintre cele mai bune soluții pentru a satisface cererea de energie la nivel

mon dial. Spre deosebire de energia pro venită din surse regenerabile, cum ar fi energia solară și eoliană, ce necesită soare sau vânt pentru a produce electricitate, energia nu cle-ară poate fi produsă chiar și în ca -zul unor condiții meteorologice de -favorabile. Centralele nucleare pro -duc energie aproape continuu, tre -buind să fie oprite doar în sco puri de mentenață preventive a e chi pa men-te lor, pe perioade limitate.

InvesTenergy: Cum a evoluat e nergetica nucleară pe plan mon dial? A ținut România pasul cu progresele internaționale?

Dl Ing. Dragoș Gabor: Evoluţia e nergeticii nucleare pe plan mon-di al poate fi periodizată astfel: 1954-1957 – primele centrale nu-cle aroelectrice comerciale de mon-stra tive; 1957-1979 – este perioada care înregistrează cel mai mare nu-măr de reactoare aflate simultan în construcţie (43 de reactoare, în anul 1975) ca o consecinţă a „cri-zei petrolului” din anii 1972-1973; 1980-1986 – este perioada când sunt puse în funcţiune anual ce-le mai multe reactoare (vârful es te reprezentat de punerea în funcţi-une a câte 33 de reactoare în anii 1984 şi 1985); 1986-2006 – se mar chează o scădere drastică a nu-mă rului de reactoare în con struc ţie şi/sau conectate la reţea, ca ur-mare a accidentului de la Cer no-bîl (1986); 2007-2010 – este pe-ri oada de „renaştere a energeticii nu cleare” pe plan mondial, cu sco pul reducerii dependenţei de com bustibilii fosili şi a reducerii e misiilor de gaze de seră, respectiv no ua politică de decarbonizare a e nergeticii în vederea prevenirii e fectelor schimbărilor climatice; 2011-2012 – şocul produs de ac-ci dentul de la Fukushima (2011) con duce la oprirea tuturor celor 50 de reactoare nucleare din Ja-po nia şi la schimbări de politici nu-cle are în Europa unde Germania re nunţă la programul nuclear iar al te ţări renunţă la construcţia de noi centrale nuclearoelectrice; în pre zent, asistăm la o restabilire a încrederii opiniei publice în e nergetica nucleară, ca urmare a

unor măsuri de revizuire şi înăsprire a normelor de securitate nucleară şi de introducere de sisteme pa-si ve în instalaţiile de răcire a com-bustibilului nuclear la noua ge ne-raţie de reactoare termice de fi-siune; de remarcat deplasarea zo nei de dezvoltare a energeticii nu cle are dinspre America de Nord şi Europa de Vest spre Asia şi Europa de Est. Energetica nucleară este în prezent pe locul trei în mixul e nergetic mondial. La sfârşitul a nului 2014, Agenţia In ternaţională pen tru Energia A to-mi că de la Viena consemna la ni vel mondial un număr de 438 de re-ac toare o peraţionale (faţă de ma-xi mumul de 441 reactoare atins în dec. 2010), cu o putere totală netă instalată de 276,216 MWe (cea mai mare va loa re atinsă până în prezent) şi cu o producţie de energie electrică în anul 2014 de 2410,4 Twh (faţă de pro ducţia maximă atinsă, în anul 2010 de 2629,8 Twh, reducerea fi-ind urmarea nefuncţionării celor 50 de reactoare nucleare din Japonia şi a celor 7 reactoare scoase din fun -cţiune de Germania, ca efect post-Fukushima). România a re ac ţi onat prompt la deschiderea pen tru fo-lo sirea paşnică a energiei nu cleare decisă de Conferinţa In ter naţională a Naţiunilor Unite ca re a avut loc la Geneva în 1955, în fiinţând în acelaşi an Comitetul pen tru Energie Nucleară în scopul co ordonării activităţii de cercetare în domeniul nuclear şi a elaborării po liticii statului în utilizarea paşnică a energiei nucleare. Un an mai târziu a fost înfiinţat şi Institutul de Fizică Atomică, centru de cer ce-tare ştiinţifică şi de formare a ca-dre lor în domeniu, dotat cu o bază de cercetări pentru energetica nu-cle ară constând dintr-un reactor de cercetare (1957) şi un cyclotron (1959). Membră a Agenţiei de la Viena, România a fost permanent co nectată la problematica şi deciziile lu ate la nivel mondial în problemele con strucţiei şi exploatării centralelor nu clearoelectrice.

Ing. Emil Macovei: România a ți nut pasul, în mare parte, doar cu ceea ce înseamnă energie nucleară ob-ținută prin reacția de fisiune în re-ac toare din filiera CANDU. La nivel mon dial acest sector se dezvoltă

aprilie 2016 41

con stant prin apariția, chiar dacă doar la nivel de concept, a unor noi fi liere de reatoare ce ar putea utiliza com bustibilul „ars” (în urma unor re procesări) în centralele în operare la acest moment, a unor unități ce produc din ce în ce mai multă e nergie și chiar prin explorarea po-si bilității dezvoltării reactoarelor ba-za te pe fuziune nucleară.

InvesTenergy: Care este pa ra-digma actuală a energeticii nu-cle are în satisfacerea nevoilor de energie?

Dl Ing. Dragoș Gabor: Energetica nu cleară asigură satisfacerea ne vo-ilor de energie a omenirii dând un răspuns complet cerinţelor „con tra-dictorii” ale „trilemei energiei” aşa cum a fost definită de Consiliul Mon-di al al Energiei: reprezintă o sursă de securitate energetică deoarece aduce o diversificare a mixului de e nergie, combustibilul ei putând fi pro curat de pe o piaţă stabilă politic şi financiar; prin caracterul ei de e nergie fără carbon se înscrie în ten dinţa actuală de decarbonizare a producţiei de energie electrică, răs punzând în mod deplin pre o-cu părilor de prevenire a schim bă-rilor climatice; energia e lectrică pro dusă în centralele nu cle a ro e-lec trice este competitivă ca preţ fa ţă de energia electrică produsă cu combustibili fosili, contribuind ast fel la suportabilitatea preţului e nergiei electrice de către con su-ma tori şi la competitivitatea lor pe pia ţă. Este de menţionat că e fortul in vestiţional la realizarea cen tra-le lor nuclearoelectrice este ma re, aşa cum este de fapt şi la ma ri-le amenajări hidroenergetice, dar e nergia nucleară se menţine în po li-tica investiţională prin factorul de ca-pa citate mare (în medie 80% la nivel mon dial) şi durata mare de viaţă e conomică (chiar până la 60 de ani, în SUA). Efortul investiţional mare ce rut de construcţia de noi centrale nu cleare conduce şi la preocuparea pen tru prelungirea perioadei de via-ţă a reactoarelor în funcţiune în ur-ma retehnologizării lor; acest fapt con duce la îmbătrânirea „flotei” mon diale de reactoare nucleare, un mo tiv pentru a se căuta mijloace

în vederea susţinerii financiare a con strucţiei de reactoare nucleare noi în ţările cu energetică nucleară dezvoltată.

Ing. Emil Macovei: Energetica nu cle-a ră la nivel mondial a învățat un lucru si gur: este mult mai ușor să închizi un reactor decât să construiești unul nou. Ca urmare a accidentului de la Fukushima, Germania a luat brusc decizia politică de a pune ca-păt funcționării celor mai vechi opt u nități și Japonia, s-a confruntat cu în chiderea tuturor reactoarelor sa le. Cu toate acestea, programele nu cle-are nu au fost stopate în aceste țări. Motivul este simplu: faptul că ce-re rea de energie electrică a cres cut constant. Constatăm de ceva vre-me că energetica nucleară a ră mas aproape constantă cu un nu măr de re actoare în funcțiune. U nitățile care au fost închise, au fost înlocuite cu noi reactoare (în spe cial în China), dar nu mai mult de atât. Uniunea Europeană, prin stra te gia realizată pen tru acest sector, de oarece se es-ti mează că nevoile e nergetice vor creș te rapid, atribuie un rol foarte important energiei nu cleare.

InvesTenergy: Cum s-a dez vol-tat energetica nucleară în țara noastră? Care este rolul și pon-de rea energiei nucleare în mixul energetic național?

Dl Ing. Dragoș Gabor: Începuturile e nergeticii nucleare în ţara noastră nu au fost uşoare. În perioada 1960-1968 a avut loc procesul de op ţiune privind filiera de reactoare nu cleare pe care urma să se dez-vol te energetica nucleară în ţa ra noas tră, optându-se pentru re ac-to rul cu uraniu natural răcit şi mo-de rat cu apă grea sub presiune (PHWR) dezvoltat de Canada. S-a considerat că această filieră pre ve-nea dependenţa energeticii noastre de marile puteri, singurele care re-a lizau în acea perioadă combustibil nu clear îmbogăţit în izotopul uraniu 235. Primul Program Nuclear Na ţi-onal, elaborat în anul 1968, pre ve-dea importul unei centrale nucleare de 300 MWe cu uraniu natural şi apă grea, care urma să constituie pro-to tipul pentru filiera naţională şi a

unei centrale nucleare de 440 MWe cu uraniu îmbogăţit şi apă uşoară ca re urma să constituie singura noas tră participare la programul de energetică nucleară lansat de U niunea Sovietică pentru ţările so-cia liste. La importul centralei de 300 MWe s-a renunțat în 1970 în principal pe fondul pierderilor e co-nomice provocate de inundaţiile ca tastrofale din acel an, iar la cen-tra la de 440 MWe, oferită fără an-ve loparea instalaţiilor nucleare, s-a re nunţat în 1975 neacceptându-se im plicarea organizaţiilor române în proiect pentru anveloparea ei cu suportul tehnic a unor firme din Vest. Adevăratul început al e ner ge-ti cii nucleare româneşti a avut loc în a doua jumătate a anului 1976. Conducerea statului a fost in for-ma tă asupra reuşitelor realizate de Canada prin punerea în funcțiune cu suc ces a patru grupuri de câte 600 MW la centrala nuclearoelectrică Pickering, în perioada 1971 – 1973, care funcționau cu cei mai înalți factori de disponibilitate a pu -terii instalate înregistrați pe plan mondial pentru centrale nu cle a-roelectrice. Astfel s-a obținut a pro-barea de reluare a tratativelor pen tru filiera CANDU. Programul Nu clear Naţional a fost refăcut pre-vă zându-se construcţia a 10-12 cen trale nuclearoelectrice în filiera ca nadiană (CANDU) cu un aport pro gresiv al economiei româneşti. În 1978 au fost contractate: licenţa de utilizare a conceptului CANDU în România, proiectul şi asistenţa teh nică pentru realizarea Unităţilor 1 şi 2 de la Cernavodă şi servicii de procurare, iar ulterior, importul prin cipalelor echipamente pentru par tea nucleară şi clasică a celor do uă unităţi. O dată cu importul de echipamente s-au contractat şi licenţele, proiectele şi know-how în vederea realizării în ţară a e chipamentelor pentru celelalte u -nităţi nucleare. În întreaga e co-no mie naţională s-au stabilit sar-cini pentru asimilarea treptată de echipamente şi materiale ne ce -sare realizării centralelor nu cle a-roelectrice din Program, pe baza im portului de documentaţii sau pe ba za cercetărilor proprii ple-când de la cerinţele stabilite de

42 aprilie 2016

proiectantul cen tralei. În 1978 se pun în funcţiune, în Feldioara, fa-bri cile de concentrare şi de rafinare a minereului de uraniu ex tras în ţara noastră şi se produce UO2 de pu ritate nucleară, materia primă pen tru Secţia de producere a e lementelor de combustibil nu cle ar pentru reactoarele CANDU, am pla-sa tă la IRNE Piteşti, care va în ce-pe fabricaţia lor în 1985. În 1988 s-au produs primele cantităţi de apă grea la Combinatul de la Halânga. Se crea în acest fel infrastructura ne cesară programului naţional de centrale nuclearoelectrice cu re ac-toa re CANDU. Construcţia cen tra lei nuclearoelectrice de la Cernavodă a început în aprilie 1979 cu a me-na jarea terenului şi în 1982 cu tur-narea primului beton la clădirea re-actorului primei unităţi. Procesul de re alizare a acestui obiectiv a fost com plex, dificil şi de durată. În de-cem brie 1996 a fost pusă în ex ploa-tare comercială Unitatea 1, iar în sep tembrie 2007 – Unitatea 2. În pre zent ambele unităţi funcţionează la coeficenţi de disponibilitate de ni-vel mondial asigurând 18-20% din e nergia electrică produsă în ţara noas tră. Unităţile 3 şi 4 au rămas în con servare la un nivel de realizare a con strucţiilor civile de 52% pentru U nitatea 3 şi 30% pentru Unitatea 4.

Ing. Emil Macovei: Începuturile cer cetărilor în domeniul energeticii nu cleare se leagă de apariția pri-mu lui reactor de cercetare pus în fun c țiune la Mǎgurele în 1957. În România, energetica nucleară, ca și ramură a Sistemului Energetic Na-țional, a apărut în jurul anului 1968 prin aprobarea programului na ți o-nal nuclear, dar situația politică și e conomică de la acea vreme s-a re-flec tat și în cazul acestui program. În anii ‘70 România purta negocieri cu Canada și Uniunea Sovietică pentru cum părarea reactoarelor nucleare pre văzute în programul mai sus a mintit. Argumentele politice, faptul că se dorea independentizarea față de resursele energetice ale Uniunii So vietice, precum și cele tehnice, fap tul că reactoarele CANDU folosesc u raniul natural și posibilitatea creării unui ciclu complet al combustibilului în țara noastră, au dus la semnarea,

în anul 1977, între Romania și Ca-na da a unui acord de cooperare privind utilizarea energiei atomice în scopuri pașnice și au început ne-gocierile pentru realizarea re ac toa re-lor CANDU. În decembrie 1978 a fost semnat un contract de licențǎ pen tru teh nologia CANDU. Tot a tunci au fost sem nate contracte pen tru servicii de in ginerie, asistențǎ teh nicǎ și ser-vi cii de procurare ne ce sare pentru re alizarea părții nucleare (reactorul CANDU) a U nitǎții 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodǎ. Și cu toate că ex ca vările pe amplasamentul de la Cernavodă au început în 1978 și s-au fi nalizat un an mai târziu, în 1979, pu nerea în funcțiune a celor 2 unități s-a produs de abia în 1996 (U nitatea 1) și 2007 (Unitatea 2). În pre zent pon derea energiei nucleare în raport cu producția la nivel na ți o nal se si tu-ea ză undeva între 18% și 20%.

InvesTenergy: Avantajele și de-za vantajele energiei nucleare pen tru România…

Dl Ing. Dragoș Gabor: Avantajele pen tru România de a avea o com-po nentă de energie nucleară în mi xul său de energie consumată, res pectiv o putere de 1408 MWe în sistemul său energetic, sunt, în-tr-o enumerare neexhaustivă, ur-mă toarele: pentru cca 18% din e nergia electrică produsă România are o sursă de energie primară dis-tin ctă, bazată în prezent pe o re-sur să naturală proprie, minereul de u raniu, deci are un mix energetic di versificat, ceea ce îi asigură se cu-ri tatea energetică; dispune de o pu-te re electrică reprezentând cca 25% din puterea medie în funcţiune în sis temul energetic, putere care are un indice de disponibilitate foarte ma re, de peste 90% pentru fiecare din cele două unităţi, deci având o con tribuţie deosebită la stabilitatea sis temului energetic; se asigură cca 2000 de locuri de muncă pentru spe cialişti din care majoritatea au un nivel înalt de calificare, pre-cum şi alte mii de locuri de mun că în companiile private care a sigură ser vicii pentru energetica nu cle a-ră; are asigurată o mare parte din energia electrică necesară pen tru alimentarea consumatorilor vul ne-

rabili, energetica nucleară livrând 35% – 21% (2014 – 2015) din pro-duc ţia sa pe piaţa reglementată; cen trala nuclearoelectrică de la Cer-navodă are un impact social im por-tant asupra comunităţii locale prin asigurarea de locuri de muncă pen-tru localnici, energie termică pentru o raşe la cel mai mic preţ din ţară, con tribuţie financiară importantă la bugetul local. Nu cred că putem vor bi de dezavantaje aduse de e nergia nucleară, ci doar de unele par ticularităţi ale acestei forme de energie de care trebuie ţinut sea-ma în utilizarea ei: utilizarea ei tre buie însoţită de respectarea unor reguli stricte care să prevină con taminarea profesională şi e li-be rarea în mediul înconjurător a radioactivităţii care însoţeşte pro-ce sul nuclear; experienţa din e ner getica noastră nucleară es-te pozitivă, neînregistrându-se ni-ciun incident semnificativ; gru pu-rile nuclearoelectrice au o flexi-bi litate mică în exploatare şi nu par ticipă la urmărirea sarcinei şi con trolul frecvenţei în sistem, ele tre buind să fie exploatate la ba-za graficului de sarcină; a ceastă par ticularitate a lor pune pro ble -me în conducerea sistemului mai ales când se funcţionează cu o componentă semnificativă de e ner-gii din surse regenerabile (care au o producţie cu grad mare de va ri-abilitate); combustibilul ars care se extrage din reactorul nuclear şi de -şeurile rezultate din procesul de ex -ploatare prezintă diferite grade de radioactivitate, trebuind să fie i zo-late faţă de mediu şi supuse unui ma nagement controlat, în depozite spe ciale din incinta centralei, pre-cum şi în depozite naţionale pentru de pozitarea pe termen lung.

Ing. Emil Macovei: Unul dintre ce-le mai importante avantaje ale energiei obținută în centralele nu-cle are este faptul că este mai puțin cos tisitoare decât energia produsă din combustibili epuizabili. Acest lu-cru se datorează faptului că pentru o anumită cantitate de energie se folosește o cantitate infimă de com-bus tibil în raport cu alte mo da lități de producere a energiei. Un alt mare avantaj al energiei nu cleare este

aprilie 2016 43

acela că în procesul de conversie nu se degajă gaze cu efect de seră. Energia produsă din sur se nucleare nu variază în funcție de prețul pe-tro lului sau al gazelor na turale. Bi-ne înțeles, după cum am mai spus, tot un avantaj îl reprezintă și faptul că față de energia provenită din sur-se regenerabile, centrala nu cle ară funcționează și produce a proape în orice condiții climaterice. De -zavantajul energiei nucleare îl con -stituie deșeurile nucleare, și ca re deși nu sunt în cantități mari, de-po zitarea lor trebuie tratată cu ma-re importanță. Dar având în ve de re fap tul că întreaga industrie mon-dială se confruntă cu acest as pect și că deja finlandezii au găsit, se pare, o soluție și realizează un de pozit ge-o logic final, cred că în scurt timp vor apărea soluții pentru a răspunde și acestei probleme.

InvesTenergy: De ce are nevoie România de două noi reactoare nucleare? Câți ani se va mai baza România pe energie nucleară?

Dl Ing. Dragoș Gabor: Dacă Ro mâ-nia vrea să-şi asigure o componentă nu cleară semnificativă în mixul ei de energii, pentru a se bucura de avantajele pe care această com-po nentă le asigură, trebuie să ia cât de curând decizia de a con-stru i noi reactoare nucleare, de oa-re ce punerea în funcţiune a unei unităţi nucleare are loc la 7- 8 ani de la data la care se ia decizia con-struc ţiei sale. Este de presupus că până la nivelul anului 2025 la ca-re ar putea intra în funcţiune o no-uă unitate nucleară, necesarul de energie electrică a economiei noas-tre va fi mai mare decât cel ac-tu al şi vor fi necesare noi unităţi care să producă energie electrică. Evident că necesarul de energie e lectrică la nivelul anului 2025 tre-bu ie stabilit printr-o prognoză de dez voltare a economiei naţionale şi o portunitatea acoperirii lui inclusiv cu o componentă nucleară trebuie con firmată în cadrul strategiei e ner geticii naţionale în curs de e laborare. Trebuie să ţinem seama, de asemenea, că durata de viaţă a Unităţii 1 Cernavodă expiră la ni-ve lul anului 2022 iar a Unităţii 2 la

2033 şi că retehnologizarea lor pen-tru o nouă durată de viaţă de câte 25 de ani durează câţiva ani şi presupune costuri de cca 1,5 mi li ar de de euro pentru fiecare dintre unităţi. De ce vor bim de două noi re actoare? Pentru că Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă au realizată par tea de construcţie în pro-cen te de 53% şi respectiv 30% astfel că fi na lizarea lor înseamnă repunerea în circuitul economic a unor active im portante realizate în trecut şi re-pre zintă totodată o investiţie mai e conomică decât construirea u nor u nităţi de la zero, pe un nou am pla-sament. Pe de altă parte, s-a de mon-strat că realizarea „la pa chet” a celor două unităţi este mai e conomică de-cât realizarea lor prin do uă proiecte distanţate printr-un in terval de timp semnificativ. Şi de ce este bine să ne păstrăm în fi li era uraniu natural – apă grea? Pen tru că avem în ţară întreaga in frastructură necesară susţinerii acestei filiere: fabrica de combustibil nu clear, apa grea, baza de cercetare şti in ţi fică, experienţă şi specialişti în ex ploa ta rea acestui tip de reactoare şi mai există unităţi din construcţia de maşini care au realizat în trecut şi au competenţa să realizeze şi în vi i tor, echipamente pentru acest tip de re-ac toare. Şi apoi, acest tip de re actor a realizat în ţara noastră re zultate re marcabile, cele două u nităţi de la Cernavodă plasându-se între primele 10 reactoare din lu me în ceea ce pri-veş te factorii de ca pa ci tate realizaţi de la punerea lor în funcţiune.

Ing. Emil Macovei: Din punctul meu de vedere, consider că România ar trebui să se bazeze în continuare pe e nergia nucleară mulți ani de acum î nainte. În condițiile actuale în care avem un sistem energetic îmbătrânit și majoritatea investițiilor se duc spre sectorul energiilor din surse re-ge nerabile, România are nevoie să-și mențină mixul energetic pentru a asigura siguranța în furnizare, pen tru a reuși să păstreze prețul e nergiei la un nivel competitiv și pen tru a nu deveni importator de e nergie. Energia nucleară este sin-gu ra sursă de energie capabilă să în deplinească obiectivele de de car-bo nizare concomitent cu si gu ran-ța în furnizare, este stabilă și nu de pinde de fluctuațiile de preț ale

com bustibililor fosili. Caracteristica de stabilitate în producție co ro bo-rată cu capacitatea sa de a în de-plini obiectivele decarbonizare fac energia nucleară să fie o parte im-por tantă a soluției pe termen lung, cel puțin în România.

InvesTenergy: Care sunt so lu-țiile de perspectivă pentru u ti-li zarea energiei nucleare? Cum participă România la dez vol-tarea acestora?

Dl Ing. Dragoș Gabor: În prezent e nergetica nucleară mondială es-te constituită aproape exclusiv din reactoare nucleare cu fisiune cu neutroni termici (termalizaţi). În acest cadru, tendinţele de mo der-ni zare constau în generalizarea pro iectelor de generaţia III+ ca-rac terizate în special prin sisteme de securitate nucleară pasive şi în dez voltarea reactoarelor modulare mici, clasa sub 300 MW şi clasa 300 – 700 MW care au avantajul u nor investiţii mai mici, o încadrare mai flexibilă în curba de sarcină a sis-te melor energetice şi pot re zol-va probleme economice locale. În per spectivă există preocupări pen-tru dezvoltarea generaţiei IV de re actoare de fisiune, cu neutroni ra pizi, care au proprietatea mul ti-pli cării combustibilului fisil, produc o cantitate mică de deşeuri înalt ra dioactive şi pot prelucra şi com-bus tibilul ars de la reactoarele cu neutroni termici. În Uniunea E uropeană sunt în dezvoltare mai mul te proiecte (filiere) de asemenea re actori; proiectul ASTRID – re ac-tor răcit cu sodiu de 600 MWe cu pu nerea în funcţiune în 2017; pro-iec tul LEADER – reactor răcit cu plumb a cărui prototip ALFREDO are prevăzută punerea în funcţiune în 2025; proiectul ALEGRO – re-ac tor răcit cu gaz, pentru aplicaţii in dustriale la tempraturi înalte. România participă la proiectul re ac-to rului răcit cu plumb, reactorul de-mon strativ ALFREDO urmând să fie con struit la noi în ţară; participarea păr ţii române este coordonată de Institutul de Cercetări Nu cle-are. Pentru o perspectivă mai în-de părtată se lucrează la de mon-stra rea posibilităţii obţinerii de

44 aprilie 2016

e nergie electrică din fuziunea nucleară (fu zionarea a două nuclee de hidrogen cu producerea unui nucleu de heliu şi e liberarea unei cantităţi uriaşe de energie) în regim comercial, prin construirea unui pro totip demonstrativ până în anul 2050 în cadrul proiectului ITER (International Ther monuclear Experimental Reactor) con dus de Uniunea Europeană dar şi cu par ticiparea SUA, Rusia, China, Japonia. Con strucţia reactorului demonstrativ a început la Cadarache (Franţa) în 2008, primele rezultate semnificative (ob ţi-nerea primei plasme) se prelimină pen-tru 2020. Participarea şi conducerea pro-iec tului de către Uniunea Europeană se re alizează prin proiectul EUROfusion, un con sorţiu de centre de cercetare din 26 de state membre. România este membră EUROfusion încă de la înfiinţarea acestui con sorţiu, prin Institutul de Fizică A to-mi că care coordonează participarea ce-lorlalte institute şi organizaţii ro mâ neşti implicate.

Ing. Emil Macovei: Una dintre soluțiile de perspectivă pentru utilizarea energiei nu cleare o reprezintă reactorul bazat pe re acția de fuziune. Din păcate, costurile ri dicate ale acestor cercetări duc la o implicare limitată a institutelor de cer-ce tare românești. Scopul primordial al e nergiei nucleare este acela de a produce și furniza energie electrică. Există a pli ca-ții legate de desalinizarea apei de ma re și producerea de agent termic, dar fun-damental este faptul că acest sector ge-nerează și furnizează cantități mari de e nergie electrică, ceea ce poziționează e nergia nucleară ca o soluție viabilă în sa tisfacerea cererii la nivel mondial.

Dl Ing. Dragoș Gabor a urmat cur su-ri le Institutului Politehnic București, Facul tatea de Energetică, Secția Hi dro-energetică. La începutul carierei profe-sionale, a fost inginer în energetica cla-si că, ocupând diferite funcții: inginer de serviciu și inginer șef adjunct la Ter mo-centrala Paroșeni; inginer principal la serviciul energetic din Ministerul In dus-tri ei Chimiei și Petrolului și inginer șef la În treprinderea de Reparații Utilaj Electric din orașul Câmpina; inginer șef la În tre-prin derea Energomontaj, perioadă în ca-re a participat la dezvoltarea sistemului

e nergetic național, activând în domeniul con strucții-montaj de centralele termo și hidro electrice. În 1970-1971 a fost di-rector tehnic la Comitetul de Stat pen-tru Energia Nucleară, acesta fiind mo-men tul când a trecut de la energetica cla sică la energetica nucleară, unde a și ră mas pentru restul vieții profesionale. În perioada 1971-1989, a fost director al în treprinderii responsabilă cu realizarea pri mei centrale nuclearoelectrice din țara noas tră. A petrecut perioada 1979-1989 pe șantierul centralei nuclearoelectrice Cer navodă, timp în care a urmat un sta-giu de pregătire de 3 luni la School of Nu clear Engineering de la Technological In stitute of Georgia din Statele Unite ale Americii (SUA) și a făcut numeroase de-pla sări în străinătate pentru tratative sau do cumentare în Canada, SUA, URSS, Belgia, Italia, Bulgaria, Cehoslovacia. A fost ulterior inginer specialist, consilier și șef serviciu în domeniul centralelor nu cle-aroelectrice, în RENEL și la Centrala Nu-cle aroelectrică Cernavodă. După ieșirea la pensie Dl Gabor a continuat să lucreze în sectorul privat legat de activitățile de re alizare a centralelor nuclearoelectrice, cea mai lungă perioadă ca director al A sociației Furnizorilor din România de E chipamente, Materiale și Servicii pentru Cen trale Nuclearoelectrice (AFEN). În prezent activează ca membru în A so ci-a țiile: CNR-CME (membru onorific) și AREN, în cadrul căreia a primit premiul „Ionel Purica”.

Ing. Emil Macovei: A absolvit, în cadrul U niversității Politehnica din București, Fa-cultatea de Energetică, secția Centrale Nu cleare. Ca și activitate profesională, a în ceput să lucreze la Luxten Lighting Co. ca Project Manager, unde s-a ocupat de re alizarea proiectelor de iluminat public și branșamente. În 2010 s-a angajat la S.N. Nuclearelectrica S.A., compania ce de ține și operează centrala nucleară de la Cernavodă și Fabrica de Combustibil Nu-clear de la Mioveni, ca inginer în ca drul Serviciului Suport Tehnic din sediul cen-tral al companiei în București. În prezent es te șeful Serviciului Suport Tehnic la Nuclearelectrica. Este membru în Con si liul Director CNR-CME și membru în board-ul de conducere VLER (Programul Viitorii Lideri Energeticieni din România). n

aprilie 2016 45

10 motive să participați la Ziua Comunicațiilor 2016

„Am gândit Ziua Comunicațiilor ca un eveniment vizionar, unde oa me nii sunt la fel de importanți ca teh no logia. Am avut în vedere crearea unei elite profesionale, care să des ci freze tendințele pieței, dar și să pro pună soluții aplicate. De aceea evenimentul a fost bine primit de pia ță, iar ecourile pozitive. Ziua Co municațiilor este parte a istoriei de 20 ani a industriei românești de co municații, iar toate persoanele și companiile marcante din acest do meniu au participat, în diverse e tape, la eveniment.”

Eugen Preotu, inițiatorul și or ga­nizatorul conferinței Ziua Co mu­nicațiilor

Inițiată în 1996, anul în care Mi nis-terul Comunicațiilor scotea la licitație primele licențe GSM, con ferinţa Ziua Comunicaţiilor ră mâ ne un punct relevant de contact între operatori, autoritățile de re glementare, furnizorii de in fras truc turi și cei de servicii. Piața a bundă în evenimente, iar zilnic sun-teți asaltați de informații, însă net-wor kingul de calitate contează cel mai mult. Ziua Comunicațiilor re u nește sute de specialiști IT&C, o ficialități și reprezentanți ai celor mai importanți jucători din piață ca re abordează probleme de mare ac tu alitate, ceea ce vă oferă o ex pu ne re la idei și vă facilitează accesul la oportunități profesionale pe care on line-ul nu vi le oferă.

Ziua Comunicațiilor 2016 este o ex po -conferință care vă permite să:

Identificați noi oportunități de busi ness. Sunteți la curent cu ten din-țele actuale din industrie, dar știți care sunt noutățile cu impact real pe pia ța locală? Ziua Comunicațiilor vă o feră o perspectivă care integrează pro vocările generate de adoptarea no ilor tehnologii și de modalitățile optime de valorificare.

Aflați ce inițiative legislative se pregătesc. Ziua Comunicațiilor con-stituie o platformă consacrată de dialog

între autoritățile de re gle men tare și industrie. Par ti ci pând la con ferință, aflați nu doar care sunt no ile strategii legislative la nivel na ți onal și european, ci și care sunt e fectele lor în piață.

Accesați niveluri superioare de com petență. O conferință care re-u nește peste 700 de specialiști IT&C din 20 de industrii reprezintă mediul i deal de a accesa niveluri superioare de competență. Ziua Comunicațiilor fa-cilitează dialogul direct și schimbul de experiență între participanți.

Identificați noi parteneri și po ten­țiali clienți. Selecția atentă a com-paniilor invitate oferă garanția că la Ziua Comunicațiilor puteți in te racționa cu firme cu o reputație bu nă, care vă pot deveni parteneri pe termen lung. Iar abordarea des chi să a nevoilor reale în cadrul wor kshop-urilor vă permite să i dentificați potențiali clienți cărora vă puteți adresa direct.

Obțineți răspunsuri concrete. Struc-tura interactivă a sesiunilor și va-rietatea tematicilor abordate fac ca Ziua Comunicațiilor să reprezinte lo cul în care puteți afla răspunsuri con crete la provocările cu care vă confruntați. Prin amploarea și selecția atentă a invitaților, con fe rința concentrează un nivel de ex pertiză net superior oricărui alt e veniment IT&C local.

Vedeți la lucru cele mai noi teh­nologii. Expoziția din cadrul con fe rinței Ziua Comunicațiilor vă dă po sibilitatea să vedeți la lucru cele mai noi produse și tehnologii, dar și să probați modul în care acestea răs pund nevoilor și cerințelor specifice pe care le aveți.

Vă consolidați relațiile de par te­neriat. Ziua Comunicațiilor re pre zintă prilejul optim de a întări relațiile de colaborare pe care le aveți cu parteneri din varii industrii. Prin structura sa, conferința fa ci litează networking-ul informal, atât în spațiul expozițional,

cât și în cadrul galei festive care încheie e venimentul.

Creșteți gradul de vizibilitate. Par-ticiparea la Ziua Comunicațiilor es te o confirmare a faptului că vă a flați printre companiile care au un cu vânt de spus în evoluția industriei IT&C românești. Prezența la con fe rin ță reprezintă modul optim de a vă crește notorietatea în piață.

Luați pulsul concurenței. La Zi ua Comunicațiilor companiile își pre zin tă cele mai noi produse și servicii, ce ea ce vă dă posibilitatea de a afla ca re sunt avantajele competitive pe care mizează concurența. Nu vă pu teți permite să ignorați inițiativele com petiției!

Vă îmbunătățiți imaginea per­so nală. Un eveniment precum Ziua Comunicațiilor vă forțează să ie șiți din zona de confort, să gândiți alt fel și să identificați noi provocări per sonale. Conferința este prilejul op tim de a vă promova și consolida re putația în rândul comunității pro fe sionale.

Ziua Comunicațiilor reprezintă un mo-ment unic de convergență, care vă oferă șansa de a afla și învăța lu cruri noi, de a le relaționa și de a sta bili noi contacte. Nu ratați aceste o portunități. n

46 aprilie 2016

aprilie 2016 47

48 aprilie 2016