2009 poate fi privit ca un an cu o dubla semnificatie

7/25/2019 2009 Poate Fi Privit CA Un an Cu o Dubla Semnificatie

1/7

2009 poate fi privit ca un an cu o dubla semnificatie: 80 de ani de la inceputul colectivizarii in

Uniunea Sovietica si 60 de ani de la declansarea aceluiasi proces in Romania. Schita de portret a

fiecaruia din aceste doua evenimente va face obiectul a doua studii in paginile suplimentului

!ldine. Studiul de fata se va apleca" cum este si firesc de altfel" asupra colectivizarii in URSS"

mai precis asupra perioadei #92$ % #929 cand profilul campaniei de transformare socialista a

agriculturii a fost decis. &otivul acestei ordini nu tine doar de cronologie" ci si de functia demodel a e'perientei sovietice a colectivizarii.

(elul in care socializarea agriculturii a avut loc in Romania sau in oricare dintre democratiile

populare este putin probabil de a fi inteles in afara arhetipului sovietic. )iscutabil" motivatia si

asemanarile colectivizarii au depasit in Romania subiectul adaptarii la conte't. )in ratiuni de

spatiu dar si plecand de la faptul ca cele doua secvente constituie capitole aparte in istoria

colectivizarii" studiul nu va discuta mostenirea leninista si viziunea lui &ar' si *ngels in practica

colectivizarii +adica perioada de dinainte de #92$, si" respectiv" teribila suferinta umana

provocata de succesul ametitor conform e'presiei lui Stalin al colectivizarii +in cateva luni s-a

socializat peste umatate din lumea rurala a URSS, al carui varf este foametea din #9/2 % #9//

soldata cu un numar de morti care variaza intre 2 si milioane despre care tot mai mult sevorbeste astazi in termen de genocid. 1mpreuna cu aceste doua parti" s-ar fi putut argumenta ca

procesul colectivizarii isi are temeinic infipte radacinile in leninism si" mai departe" mar'ism.

entru ca discutarea perioadei de dinainte #92$ si dupa #9/0 lipseste" studiul va argumenta ca

procesul colectivizarii reprezinta sublimarea poate cea mai izbutita a stalinismului vazut nu doar

ca variant ideologic" dar mai ales ca practica. )e aceea" intr-un anume fel colectivizarea

reprezinta prima etapa in batalia pentru puterea suprema a lui Stalin +urmatoarea va fi data de

procesele politice de la sfarsitul anilor /0, si singura care implica cea mai mare parte a societatii

sovietice.

1927 principiul colectivizarii

! discuta colectivizarea intr-o perspectiva de timp mai indepartata presupune efortul de a

raspunde catorva intrebari precum a fost aceasta de neocolit3 ! fost benefica pe termen lung3

)ecizia colectivizarii s-a luat prematur3 S-ar fi putut face si in alt fel3 1n fine" a cunoscut iarna

anilor #929 % #9/0 un proces de colectivizare in masa3 +4ar5ieicz" p. 20,.

!supra hotararii de a colectiviza agricultura s-a cazut in cursul lucrarilor celui de-al #-lea

congres al artidului 7omunist din Uniunea Sovietica +7US," desfasurat in decembrie #92$"

insa procedura efectiva nu a inceput decat doi ani mai tarziu. !rgumentul invocat oficial in

luarea acestei masuri trimite intr-un mod consistent la continutul ideologic: progresulindustrializarii pe care partidul il doreste" iar istoria il cere" intampina dificultati in productia

insuficienta de grane +in optica guvernamentala" industrializarea necesita grane si materii prime

la un pret cat mai scazut,.

7um productia la scara mica +e'ploatarea familiala a loturilor de pamant, nu poate asigura

aceasta nevoie" oficialii de partid au consimtit concentrarea proprietatilor in unitati mari de

productie agricola +ferme colective,. a aceasta se adauga ostilitatea culacilor +chiaburi in

varianta romaneasca," o categorie inventata pentru a da sens ideii de lupta de clasa.

egitimarea colectivizarii cu discursul ideologic al mar'ism-leninismului se verifica" ca atare"prin prisma a trei elemente: conflictul de clasa" inevitabilitatea socialismului agricol si vointa

partidului de a duce la capat acest proces.


2/7

7e anume a prevalat dintre factorii economici si cei politici in decizia de a colectiviza agricultura

este o polemica neincheiata" cu toate ca evidentele par sa sugereze de partea cui se inclina

balanta. categorie de istorici sustine ca argumentul economic a cantarit cel mai mult" in special

cu privire la dezvoltarea economica si dificultatile agriculturii rusesti din acel timp. a doua

categorie" discutabil mai numeroasa" refuza determinismul materialist pe care argumentul

sovietic se intemeiaza" pledand" in schimb" pentru relevanta argumentului ideologic care"inevitabil" dubleaza o anumita vointa politica. 7ontinutul dezbaterilor politice asupra doctrinei"

la fel ca si lupta pentru putere dintre diversele factiuni ale 7US sunt indicatori ai rolului

precumpanitor ucat de doctrina in decizia de a colectiviza agricultura. !stfel ca" in aceasta

optica" ideologia constituie un instrument de a schimba realitatea si nu atat o banala reflectie a sa

+*llison" p. #92,.

*'emplul invocat este teoria agrara a lui enin. +rebuie spus ca in afara de viziunea

cooperatista a agriculturii" enin in eforturile lui de a adapta dogma mar'ista la conditiile

Uniunii Sovietice" s-a preocupat asiduu pentru definirea luptei de clasa in mediul rural.,)esigur" intre aceste doua scoli istoriografice" isi fac loc si autorii care se rezuma doar la a

enumera elementele politice si economice" fara a urmari neaparat o ierarhizare a importantei

acestora in initierea si cursul colectivizarii. )e pilda" ;arr< Schartz livreaza trei factori care au

convers in decizia asupra agriculturii: nevoia crescanda de grane pentru industrializare" tendinta

culacilor de a impiedica satisfacerea acestei nevoi si faptul ca guvernul s-a dedicat de multa

vreme obiectivului socializarii agriculturii +ibidem,.

*'plicatia oficiala a hotararii luate la congresul partidului din decembrie #92$ care a fost

rezumata la inceputul acestui paragraf a venit ca urmare a unei analize a realitatii. !ltfel spus"

oficialii sovietici s-au pus de acord asupra solutiei dupa ce vor fi aflat din teritoriu problemele cu

care se confrunta statul sovietic al acelui timp. 7ata vreme industria si agricultura se afla intr-un

raport de conditionare univoca in sensul in care succesul industrializarii depinde de capacitatea

agriculturii de a furniza bani si produse" problemele durabile ale agriculturii incetineau ritmul

industrializarii. a vointa guvernului de a accelera industrializarea" se adauga nevoia taranilor

+numeric din ce in ce mai multi, de a manca mai mult si de a se bucura de produse industriale

ieftine +ibid" p. #9=,. !stfel" vointa guvernului +statul, si nevoia taranilor +societatea, au insemnat

doua entitati asezate pe pozitii contrarii.

ucrurile s-au complicat si mai mult in clipa in care" la aceste concluzii inspirate in principal de

realitate" s-au adaugat considerente teoretice" fara nicio legatura cu realitatea" cum ar fi" de pilda"

notiunea luptei de clasa care i-a obligat pe doctrinari sa inventeze categoria culacilor"

corespondent in mediul urban al capitalistului.

Culacii (chiaburii) dusmanul de clasa

1nainte de a enunta eroarea perceptiei sovietice asupra realitatii care face obiectul criticilor la

ustificarea oficiala a colectivizarii" deschid o paranteza +absolut necesara in vederea intelegerii

nu doar a istoriei colectivizarii" ci si a suferintei imense" tradusa in zeci de milioane de morti in

Rusia Sovietica si oriunde acest model a fost e'portat,. Scopul acesteia este de a discuta notiunea

de culac.)upa cum a fost spus" definirea structurii de clasa la sat si identificarea celor care urmau sa

serveasca rolul de dusman de clasa s-a facut inainte vreme de colectivizare. Un rol important l-a


3/7

ucat enin. &ai important decat clasificarea taranimii a fost descoperirea dusmanului de clasa

pe care l-au botezat culac. 7ategoriile fiind fi'e" criteriile care au stat la baza constituirii lor au

variat in functie de loc si timp.

1n baza avutiei" terminologia sovietica a grupat taranimea in trei categorii generale: taranii saraci+bednerens5


4/7

!mbiguitatea ultimului criteriu" la fel ca si libertatea lasata organelor special abilitate de a spune

cine este culac nu doar ca a relativizat notiunea" dar a facut posibil ca orice persoana sa poata fi

inclusa pe lista dusmanilor de clasa. entru a fi si mai precisi in atitudinea pe care sa o aiba

fata de culaci o data identificati" acestia au fost impartiti la randul lor in trei sub-categorii:

criminalii vinovati de agitatie contra-revoltionara" aflati sub incidenta legilor securitatii de stat+pedeapsa nu putea fi alta decat condamnarea la moarte," instaritii care urmau sa fie inlaturati din

comunitate +sub forma domiciliului obligatoriu" cea mai frecventa forma, si cei mai putin

instariti care erau reasezati in zone necultivabile +?eermann" p. /$=, sau concentrati in lagare de

munca.

1n fata unei asemenea stari de fapt ar fi probabil superfluu de adaugat ca procesul deschiaburirii a

incalcat cele mai elementare norme de ustitie" cum ar fi aplicarea masurilor penale pentru ofense

definite si delimitate cu strictete" de catre autoritati speciale" independente de cele administrative.

!ctiunile impotriva culacilor au fost luate in numele necesitatii" ca gesturi eroice si nu ca masuripolitienesti sau uridice +ibid" p. /$/,. !sa se e'plica de ce denumirea culacilor se face sub o

forma peiorativa" colorata cu invective emotionale" fapt care produce o deturnare a functiei

indeplinita de catre definitie: de la functia normativa" se trece la cea emotionala" un e'celent

stimulent politic +ibid" p. /$=,. Scopul acestei categorisiri a vizat organizarea stiintifica a

colectivizarii" insa dincolo de aceasta" prin inventarea categoriilor de buni +batra5i si bedn


5/7

olerarea acestora ar fi insemnat" de facto" intoarcerea la reformele fostului prim-ministru cu

care 4* semana in multe privinte" lucru evident de neacceptat. !stfel" singura solutie era

eliminarea acestora.

7u toate ca 4*-ul incepuse sa-si arate limitele inca din #92" criza acestei initiative economice

nu s-a facut simtita decat spre anul #92$. )in acest punct de vedere" congresul al @A-lea al

partidului nu doar ca da unda verde colectivizarii" dar pune capat si 4*-ului. observatie

importanta de facut in opinia unor autori este ca ideea colectivizarii nu inlocuieste 4*-ul. 1ndefinitiv" acesta sucomba inainte ca alternative sa se nasca in mintea liderilor politici +ein" p.

#62,.

1n perioada cruciala dintre #92$ si #929" pe langa subrezirea politicii 4* se produce si o grava

criza de procurare a granelor +cu apogeul atins in iarna dintre #92$ si #928," ca rezultat al

intrepatrunderii unui intreg lant de factori" bunaoara slabiciunea cresterii industriale cu precadere

intarzierea aplicarii masurilor cuprinse in planul de industrializare ce a avut ca prim efect

imposibilitatea de a furniza taranilor echipamentul tehnic promis. a aceasta se adauga fisurile

inerente ale agriculturii care s-au reflectat intr-o productie scazuta +cu mult mai scazuta chiar fatade cea dinainte de primul razboi mondial," raportul nefavorabil taranului dintre pretul de vanzare

cu amanuntul a produselor industriale si pretul stabilit de stat pentru produsele agricole +lucru

care a motivat fie preferinta pentru stocarea produselor agricole" fie optiunea de a-si vinde

produsele pe piata libera si nu guvernului al carui pret de achizitionare era inferior celui de pe

piata, +ibid" pp. #6/ % #6=,.

1n afara de a culege roadele unei polirici guvernamentale defectuase" perioada discutata este

totodata ceasul concluziilor si al dezbaterilor aprinse asupra metodelor de realizare a fermelor

colective. )ezbaterile care au avut loc in decursul congresului din #92$ scot in evidenta cel putin

doua pozitii fata de colectivizare sau" mai e'act spus" fata de prioritatile partidului in relatie cu

sectoarele industriale si agricole. Una" considerata a fi de stanga si a carui figura principala este

rots5


6/7

consimtit ca politica comunismului de razboi lansata de enin s-a incheiat cu un fiasco. a fel de

mult" cei doi au convenit ca 4*-ul a tradus alianta guvernului cu taranii prin care acestora din

urma le erau acordate o serie de concesii precum dreptul de a angaa" dreptul de a intra liber pe

piata" dreptul de a insamanta in functie de preturi relativ libere. Unde pozitiile celor doi se

desparteau era in lectiile esecului politicii comunismului de razboi. )aca ?u5harin s-a lasat

infiorat de obstinatia taranilor de a rezista in fata asaltului guvernamental" Stalin" dimpotriva" a

considerat ca ideea e buna si poate fi repetata cu sanse mari de izbanda cu singura conditie aintaririi statului +4ar5ieicz" p. 22,.

!ltfel spus" daca 4*-ul a consemnat victoria taranilor impotriva statului" lupta a fost castigata

nu prin rezistenta taranilor" ci din cauza slabiciunii administratiei centrale de stat. !cesta lectie

diferit inteleasa face ca intre cei doi zidul sa se ridice numai in clipa cand se pune problema

atitudinii fata de tarani si optiunii fata de piata libera. 7u alte cuvinte" nu scopul in sine e

contestat +cei doi sunt de acord asupra colectivizarii ca schimbare necesara in statutul

agriculturii," ci miloacele realizarii acestuia. *'presia ferma a acestei divergente se observa in

felul celor doua grupari de a se raporta la culaci. )aca stanga" reprezentata acum de Stalin" optapentru eliminarea culacilor" discursul liniei zis de dreapta era unul conciliant" ba chiar favorabil

culacilor. 1n acest sens" este binecunoscuta lozinca lui ?u5harin +care prin 4otele scrise in

#928 isi construise ocazia de a-si rafina programul,: 1mbogatiti-vaB

)elegitimarea pozitiei adoptate de ?u5harin s-a facut prin lansarea a doua tipuri de acuze:

opozitia la perspectivele de dezvoltare si refuzul de a-i reprima pe capitalistii satelor. 7u

toate ca pozitia de pe care Stalin s-a lansat in blamarea deviatiei de dreapta pare ceva mai

aproape de dogma mar'ist-leninista" acuzele acestuia cat timp figurile cheie ale conspiratiei de

dreapta +?u5harin" dar si R


7/7

Relativ la ritm" doua optiuni care amintesc de mai vechea disputa intre linia stalinista si cea

deviationista +de dreapta, se afima: una asumata de Ca5ovlev insusi potrivit careia graba

nefireasca ar transforma colectivizarea reala intr-o colectivizare-spectacol +ceea ce noi nu

dorim, si alta asumata de catre o minoritate care pledeaza pentru colectivizarea rapida intrucat

e'ista dorinta de la firul ierbii pentru formarea 5ol5hozurilor +fermele colective, +4ar5ieicz"

p. /=,. Raportul sub-comisiei definitivat la 22 decembrie #929 a recomandat pozitia curentului

de opinie dominant" insa un amendament trimis direct lui Stalin de catre cea de-a doua factiune afacut ca intregul raport sa fie retrimis spre verificare asa incat ideea colectivizarii rapide sa aiba

castig de cauza. 7u privire la chestiunea culacilor" din nou se afirma doua tendinte" diferite in

continut" insa identice in principiul eliminarii culacilor +deculacizarea,. rima care sustine o

atitudine binevoitoare fata de culaci: deportarea in regiuni indepartate nu reprezinta o solutie

cu e'ceptia celor care se opun colectivizarii" maoritatii populatiei culace sa-i fie tolerata munca

la 5ol5hoz.

Aersiunea eliminarii culacilor in opinia subcomisiei difera de cea din timpul comunismului de

razboi prin faptul doar miloacele de productie trebuie sa fie confiscate de catre 5ol5hoz. 1ncontrast" conform liniei dure intreaga populatie culaca necesita e'cluderea totala de la 5ol5hoz si

deportarea in regiuni in care supravietuirea se face cu dificultate +ibid" p. /,. 7um era de

asteptat" ?iroul olitic si-a asumat doar a doua pozitie. !lte masuri care au suscitat dezbateri

aprinse au fost referitor la chestiunea proprietatii. )aca o pozitie sustinea ca o mica parte din

proprietate sa fie incredintata taranilor cu titlu personal" alta +favorizata de catre puterea centrala,

sustinea forma de 5ol5hoz +artelul, in care niciun fel de miloc de productie sa nu incapa pe

mana taranilor +ibid,. e acest fundal a fost semnat la ianuarie #9/0 decretul asupra

colectivizarii.

2009 poate fi privit ca un an cu o dubla semnificatie

Documents