Aspectele legale ale iniţierii afacerii

Carolina TIMCO, dr. conf.univ.

2 Conţinut

1. Alegerea statutului juridic al

afacerii

2. Protecţia proprietăţii

intelectuale

3 Obiectivele de învăţare

cunoaşterea formelor organizatorico-juridice de bază ale activităţii de antreprenoriat;

studierea avantajelor şi dezavantajelor diverselor forme organizatorico-juridice;

înţelegerea criteriilor de alegere a statutului juridic reieşind din particularităţile afacerii şi interesul personal;

cunoaşterea aspectelor legale privind proprietatea intelectuală;

ilustrarea procesului de obţinere a brevetului;

înţelegerea necesităţii creării şi înregistrării mărcii;

cunoaşterea deosebirilor dintre modelul de utilitate şi modelul sau desenul industrial;

cunoaşterea obiectelor dreptului de autor şi înţelegerea importanţei înregistrării acestora;

înţelegerea noţiunii de secret şi identificarea măsurilor privind apărarea secretului comercial în cadrul întreprinderii.

4 Alegerea statutului juridic

Este pregătit să-şi asume complet responsabilitatea pentru desfăşurarea afacerii sau doreşte s-o împartă cu altă persoană?

Este capabil să lucreze în echipă sau preferă să se bazeze numai pe propriile puteri?

În ce domeniu doreşte să se lanseze?

Dispune de resurse financiare suficiente pentru a se lansa în afacerea respectivă?

Ce venit planifică să obţină şi este gata să-l împarte cu cineva?

Cum va fi ţinută evidenţa contabilă? etc.

5

Formele organizatorico-juridice

Întreprindere individuală Întreprindere în comandită Întreprindere în nume colectiv Societate cu răspundere limitată Societate pe acţiuni Cooperativă de producere Întreprindere de arendă Întreprindere de stat şi municipală

6Întreprinderea individuală formă de desfăşurarea a activităţii de întreprinzător

în mod individual, în numele şi pe riscul propriu.

Gospodăria ţărănească (GŢ) constituie o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole.

7 Societate cu răspundere limitată

societatea comercială cu personalitate juridică al cărei capital social este divizat în părţi sociale conform actului de constituire şi ale cărei obligaţii sînt garantate cu patrimoniul societăţii;

fondată de una sau mai multe persoane, numărul maximal de asociaţi este de 50 de persoane;

capitalul social minimal pentru înregistrare - 5400 lei.

8 Principalele avantaje ale SRL relativ uşor de constituit - formalităţile pentru întemeiere sunt

puţine, iar cheltuielile sunt relativ reduse; statutul legal este bine definit - în 2007 a fost aprobată

Legea Republici Moldova privind societăţile cu răspundere limitată în care este determinat modul de constituire, funcţionare, reorganizare şi lichidare a SRL;

riscuri financiare mai mici; conducere relativ simplă; nu există obligaţia de a face publice rapoartele financiare,

acestea prezentându-se doar la Inspectoratul Fiscal de Stat; răspunderea asociaţilor este limitată – asociaţii nu răspund

pentru obligaţiile societăţii, ci suportă riscul pierderilor ce rezultă din activitatea societăţii în limitele cotei lor la capitalul social.

9 Dezavantajele SRL

existenţa obligatorie a capitalului social, spre deosebire de întreprinderea individuală;

posibilitatea apariţiei unor neînţelegeri între asociaţi, ce pot duce la lichidarea societăţii.

10 Societate pe acţiuni (SA)

societatea comercială al cărei capital social este divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sînt garantate cu patrimoniul societăţii;

numărul acţionarilor societăţii pe acţiuni nu este limitat;

capitalul social minim necesar pentru înregistrarea acestea - 100 mii lei.

11 Valori mobiliare

Acţiunea atestă dreptul proprietarului acesteia (acţionarului) de a participa la conducerea societăţii, de a primi dividende, precum şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia

Obligaţiunea este un titlu financiar de împrumut care atestă dreptul deţinătorului de obligaţiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominală şi o dobânda aferentă în mărimea şi în termenele stabilite prin decizia de emitere a obligaţiunilor.

12 Avantajele de bază ale SA

durata de viaţă mai mare în comparaţie cu alte forme organizatorico – juridice, datorită transmiterii libere a proprietăţii prin tranzacţia de vânzare-cumpărare a acţiunilor;

posibilitatea de atragere a resurselor financiare suplimentare prin emitere de obligaţiuni;

răspunderea proprietarului în limita valorii acţiunilor ce-i aparţin.

13Dezavantajele SA

formalităţile multiple pentru înfiinţare, în comparaţie cu alte forme organizatorico-juridice, deoarece pe lângă înregistrarea la Camera de Înregistrări de Stat, este necesară organizarea emisiunii de acţiuni şi înregistrare de stat a acestora la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare;

cheltuielile mai mari pentru înregistrare;

plafonul legal al capitalului social mai ridicat – minim 100 000 lei, spre deosebire de societatea cu răspundere limitată – minim 5 400 lei.

14 Societatea în nume colectiv

reprezintă o societate comercială creată prin încheierea unui contract între persoane fizice sau între persoane fizice şi juridice în scopul desfăşurării în comun a activităţii de antreprenoriat.

Numărul asociaţilor societăţii în nume colectiv nu poate fi mai mic de 2 şi nici mai mare de 20 persoane fizice sau juridice.

15 Avantajele alegerii SNC

formalităţi reduse pentru constituirea societăţii;

cheltuielile pentru înregistrare nu sunt mari;

nu există o mărime legal stabilită a capitalului social.

16 Societatea în comandită

se constituie în urma încheierii unui contract de asociere a două sau mai multe persoane fizice şi juridice în scopul desfăşurării în comun a activităţii de antreprenoriat sub aceeaşi firmă;

are în componenţa sa cel puţin un comanditat şi un comanditar.

17Societatea în comandită

Comanditaţii sau asociaţii cu cota deplină de participare poartă răspundere nelimitată şi solidară pentru obligaţiunile societăţii.

Comanditari sunt membrii-finanţatori ai societăţii în comandită, care răspund de obligaţiunile asociaţiei numai în limita cotei de participare, n-au dreptul să participe la conducerea şi administrarea societăţii şi să conteste hotărârile comanditaţilor în ce priveşte dirijarea activităţii societăţii.

18 Cooperativa de producţie este fondată de 5 sau mai multe

persoane fizice care au atins vârsta de 16 ani, asociate benevol în calitate de membri în scopul desfăşurării în comun a activităţii de producţie şi a altei activităţi economice, bazate preponderent pe munca personală a membrilor ei şi pe cooperarea cotelor de participare la capitalul acesteia.

19 Avantajele de bază ale COOP

administrarea pe principii democratice a activităţii cooperativei;

capitalul social al cooperativei este variabil, nefiind stabilită prin lege mărimea minimă a acestuia;

unitatea intereselor de muncă, contribuţia economică şi ajutorul reciproc al membrilor cooperativei;

cooperatorii poartă răspundere pentru obligaţiunile cooperativei de producţie în limitele cotelor ce le aparţin din patrimoniul cooperativei, în cazul că valoarea cotei este insuficientă, atunci poartă răspundere suplimentară cu averea personală.

20 Dezavantajele COOP

luarea deciziilor în mod democratic poate duce la desfăşurarea unor discuţii lungi, fără a ajunge la un consens şi la o decizie acceptată de toţi;

pot apărea neînţelegeri dintre cooperatori, referitor la contribuţia fiecăruia şi distribuirea veniturilor, care pot duce la lichidarea cooperativei.

21

obiectele de proprietate industrială, care acoperă invenţii, modele de utilitate, soiuri de plante, topografii ale circuitelor integrate, denumiri de origine ale produselor, mărci de produse şi mărci de servicii, desene şi modele industriale. Aceste drepturi pot fi protejate numai după înregistrarea de stat la AGEPI;

obiectele dreptului de autor şi ale drepturilor conexe. Dreptul de autor se extinde asupra operelor literare, de artă, de ştiinţă etc., inclusiv programe pentru calculator, baze de date, website-uri şi apare odată cu crearea operei;

secretul comercial (know-how) etc.

Protecţia proprietăţii intelectuale. Drepturile de proprietate intelectuală

22Brevet de invenţie

Invenţia reprezintă o rezolvare sau realizare dintr-un domeniu tehnic care prezintă noutate şi progres faţă de stadiul cunoscut până atunci.

Brevetul de invenţie reprezintă titlurile de protecţie ce conferă titularului, inventatorului sau întreprinzătorului, dreptul exclusiv de exploatare a invenţie.

23Brevet de invenţie

Pentru a fi brevetabilă invenţia trebuie să corespundă următoarelor condiţii:

să fie nouă – nu este cuprinsă în stadiul tehnicii, fiind propuse produse sau procedee noi, necunoscute la momentul înregistrării;

să fie aplicabilă industrial – poate fi utilizată practic; să implice o activitate inventivă – ce presupune, că pentru un

specialist din domeniu invenţia nu rezultă în mod evident din cunoştinţele cuprinse în stadiul tehnic;

să nu reprezinte descoperiri, teorii ştiinţifice şi metode matematice; creaţii estetice; planuri, principii şi metode de executare activităţilor intelectuale, în materie de jocuri sau programe de calculator; prezentări de informaţii.

24

Procedura de eliberare a brevetului

Justificată

Respingerea

Depunerea cererii de brevet la AGEPI

Eliberarea brevetului şi publicarea cu menţiunea privind

eliberarea brevetului

Respingerea cererii

Examinarea cererii(formală/preliminară)

Acceptarea cererii

Publicarea cererii

Examinarea în fond a cererii

Acordarea brevetului

Respingerea cererii Publicarea Hotărârii privind brevetul

Opunerea publică (depunerea contestărilor)

25Beneficiile brevetării dreptul exclusiv privind utilizarea invenţiei pe toată

durata perioadei de protejare;

obţinerea unei poziţii sigure pe piaţă datorită exclusivităţii producerii;

interzicerea altor întreprinderi fabricarea sau utilizarea invenţia respectivă, fără acordul titularului brevetului;

posibilitatea de a încasa plăţi suplimentare în urma comercializării invenţiei sau oferirii licenţei pentru utilizarea acesteia;

posibilitatea de iniţia acţiuni în instanţa de judecată, în cazul încălcării dreptului privind utilizarea invenţiei, în scopul recuperării pierderilor, inclusiv a câştigului nerealizat etc.

26 Riscurile nebrevetării

o altă persoană / întreprindere poate să breveteze invenţia;

concurenţii pot prelua invenţia şi realiza produsul obţinut în urma invenţiei fără consimţimântul autorului şi a achitarea taxelor pentru aplicarea acesteia;

imposibilitatea comercializării invenţiei sau oferirea licenţei.

27Dreptul la brevet poate fi transmis total sau parţial prin: cesiune – titularul brevetului (cedent) transmite (vinde)

către o persoană sau întreprindere (cesionar) dreptul de proprietate asupra invenţiei protejate de brevet;

licenţă – titularul brevetului transmise drepturile de exploatare a invenţiei, rezervându-şi dreptul de proprietate asupra acesteia. În caz cînd unui singur licenţiat i se acordă dreptul de a beneficia de licenţă, aceasta este exclusivă. Licenţele acordate mai multor întreprinderi pot fi neexclusive sau parţial exclusive.

succesiune legală sau testament.

Pentru a întra în vigoare contractul de cesiune sau licenţă se înregistrează la AGEPI, iar informaţia privind transmiterea dreptului la brevet se publică.

28 Marca

prezintă orice semn susceptibil de reprezentare grafică, care serveşte la deosebirea produselor şi/sau serviciilor unui comerciant (sau unui grup de comercianţi) de cele ale altora.

Marca înregistrată protejează modul de identificare a unui producător sau a altei surse de reputaţie.

29

Cele mai frecvente tipuri de mărci

tridimensională

verbală

figurativă

combinată

30Tipologia mărcilor

individuală - aparţine unei singure persoane fizice sau juridice;

colectivă - este destinată pentru a deosebi produsele fabricate şi comercializate ori serviciile prestate de membrii unei uniuni sau asociaţii economice de cele aparţinând altor persoane fizice sau juridice;

de conformitate (de certificare) - este aplicată sau emisă pe baza regulilor unui sistem de certificare, indicând cu un grad suficient de încredere că produsul, procesul sau serviciul în cauza este conform cu un standard sau cu un alt act normativ specific.

notorie – aplicată produselor sau serviciilor în cadrul unui segment relevant de public, inclusiv ca urmare a promovării ei în Republica Moldova la data depunerii cererii de înregistrare sau la data prioritarii invocate în cerere.

31 Beneficile de la înregistrarea mărcii

obţinerea dreptului exclusiv asupra mărcii şi utilizării acesteia pe un anumit teritoriu;

interzicerea altor persoane utilizarea mărcii în activitatea lor comercială, fără consimţământul titularului;

obţinerea de venituri suplimentarea prin comercializarea mărcii sau încheierea contractului de licenţă;

posibilitatea iniţierii unor acţiuni în instanţa judecătorească în cazul încălcării drepturilor asupra mărcii şi obţinere despăgubirilor legate de beneficiul ratat şi cheltuielile suportate;

interzicerea importului produselor sub această marcă;

constituirea bazei pentru înregistrarea internaţională a mărcii;

folosirea marcajului ® sau a unui text care indică faptul că marca este protejată în Republica Moldova

32 Model de utilitate o formă nouă dată unui produs cunoscut,

prin care acesta dobândeşte o calitate tehnică nouă.

În calitate de model de utilitate poate fi înregistrată o executare constructivă a mijloacelor de producere şi a obiectelor de consum sau a părţilor integrante ale acestora.

33Deosebiri dintre brevetul de invenţii şi modelul de utilitate: cerinţele de înregistrare nu sunt atât de

stringente în comparaţie cu cele înaintate pentru obţinerea brevetului.

perioada de protecţie este mai redusă. Certificatul se acorda pentru o perioada de 5

ani de la data constituirii depozitului naţional reglementar la AGEPI. Valabilitatea certificatului poate fi prelungita, la cererea titularului, pentru o perioada de încă 5 ani;

procedura de înregistrare este mai simplă; cheltuielile pentru înregistrare sunt mai

reduse.

34 Model sau desen industrial

o formă nouă dată unui produs industrial în scopul individualizării estetice, rezultată, în special, din caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii şi/sau ale materialelor şi/sau ale ornamentaţiei produsului în sine.

35Deosebirea între desen şi model industrial numărul de dimensiuni, astfel produsele redate în

două dimensiuni (desene de etichete, afişe, ţesături etc.) sunt considerate desene, iar cele tridimensionale (cutii, mobilier, încălţăminte, jucării, articole de menaj etc.) – modele industriale.

36Exemple de desene şi modele industriale

Desen

Modele

37Dreptul de autor

reprezintă o formă de protecţie a operelor creaţiei intelectuale în domeniul literaturii, artei şi ştiinţei. Autorul operei (lucrării) beneficiază de protecţia patrimonială şi morală odată cu crearea acesteia, indiferent de faptul este lucrarea publicată sau nepublicată.

se extinde asupra expresiilor şi nu asupra ideilor, procedeelor, metodelor de funcţionare sau conceptelor matematice ca atare.

38 Dreptul de autor include: drepturile patrimoniale legate de utilizarea şi

difuzarea operei,

drepturile morale (personale) ce se referă la recunoaşterea paternităţii, numelui autorului, integrităţii operei etc. Drepturile morale nu pot fi înstrăinate şi rămân valabile în cazul cedării drepturilor patrimoniale.

39Lucrările care se referă dreptul de autor operele literare şi publicistice (cărţi, broşuri, articole,

programe pentru computer etc.); operele dramatice şi muzical-dramatice, scenariile,

proiectele de scenarii, libretele, sinopsisul filmului; operele ştiinţifice scrise sau orale, cum ar fi: comunicările,

studiile, cursurile universitare, manualele şcolare, proiectele şi documentaţiile ştiinţifice;

compoziţiile muzicale cu sau fără text; operele coregrafice şi pantomimele; operele audiovizuale (filme, formate de emisiuni etc.); operele de pictură, sculptură, grafică şi alte opere de artă

plastică;

40Lucrările care se referă dreptul de autor

operele de arhitectură, urbanistică şi de artă horticolă (schiţe, planşe, machete şi lucrări grafice ce formează proiectele de arhitectura. etc.);

operele de artă aplicată; operele fotografice şi operele obţinute printr-un procedeu

analogic fotografiei; hărţile, planurile, schiţele şi operele plastice referitoare la

geografie, topografie, arhitectură şi alte ştiinţe traducerile, adaptările şi orice alte prelucrări ale operelor

literare, de artă, ştiinţifice, precum şi enciclopediile, antologiile, culegerile, bazele de date etc.

alte opere (planuri de afaceri, documente de audit, propuneri de eficientizare etc.).

41 Nu constituie obiecte ale DA

documentele oficiale (legile, hotărârile judecătoreşti,

alte documente), precum şi traducerea lor oficială;

simbolurile şi semnele statului;

expresiile folclorice;

noutăţile zilei şi faptele cu caracter de simplă

informaţie.

42 Beneficiile înregistrării DA

posibilitatea valorificării comerciale a operei;

în caz de litigiu, instanţa judecătorească poate recunoaşte înregistrarea drept prezumţie a paternităţii, dacă nu se va dovedi altfel;

posibilitatea informării publicului despre drepturile sale, prin imprimarea pe fiecare exemplar al operei a simbolului ocrotirii dreptului de autor: ©, a numelui (denumirea) titularului drepturilor exclusive de autor şi anului primei publicări a operei;

protejarea drepturilor de autor atât pe teritoriul Republicii Moldova, cît şi pe plan internaţional.

43 Termenul de valabilitate

pe tot timpul vieţii autorului plus 70 de ani după deces,

în cazul operei audiovizuale - timp de 50 de ani,

asupra operei de artă decorativă şi aplicată - timp de 25 de ani de la data apariţiei legale a operelor sau de la data creării, dacă nu au fost publicate.

44 Secret comercial

informaţiile care ţin de producţie, tehnologie,

administrare, de activitatea financiară şi de altă

activitate a agentului economic, a căror divulgare

poate să aducă atingere intereselor lui.

45Informaţia constituie secret comercial dacă:

are o valoare comercială reală sau potenţială pentru întreprinzător;

este secretă, nu este cunoscută şi accesibilă publicului larg;

deţinătorul ei ia măsuri de protejare, inclusiv prin clauza de confidenţialitate;

nu este protejată de dreptul de autor şi de brevet.

46Avantajele protecţiei PI prin aplicarea secretului comercial: soluţia tehnică poate fi protejată dincolo de limita de

20 de ani pe care o conferă protecţia prin brevet de invenţie;

nu este divulgată soluţia tehnică în procesul înregistrării;

nu sunt necesare cheltuieli pentru înregistrarea, care în cazul brevetului de invenţie pot depăşi 600 euro;

au o acţiune imediată.

47Limitele protecţiei PI prin aplicarea secretului comercial:

este imposibilă protecţia secretului comercial dacă acesta a fost divulgat, întreprinzătorul având posibilitatea să-şi recupereze parţial prejudiciu;

soluţia tehnică poate fi dedusă şi de alte persoane, acestea înregistrând-o în calitate de brevet;

dacă secretul comercial a fost divulgat, va fi imposibilă interzicerea accesului la informaţia dată.

48Măsuri privind apărarea secretului comercial şi a accesului la el

în caz că secretul comercial poate fi brevetabil, este binevenit să fie protejat prin un cerc limitat de persoane trebuie să aibă acces la secretul comercial, acestea fiind informate privind confidenţialitatea informaţiei şi păstrarea secretului comercial;

în contractul de muncă să fie inclusă clauza de confidenţialitate, care prevede ca pe toată durata contractului individual de muncă şi pe o perioadă anumită după încetarea acestuia, să nu divulge date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în perioada desfăşurării activităţii la întreprinderea respectivă.

în relaţiile cu partenerii de afacerii, întreprinzătorul trebuie să stipuleze precis conţinutul informaţiilor ce constituie secret comercial prin semnarea unor acorduri de confidenţialitate.

49 Acte normative

Codul Civil al Republicii Moldova, nr. 1107-XV din 6.06.2002

Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova, nr. 259 din  15.07.2004

Lege privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate, nr. 66 din  27.03.2008

Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, nr. 845-XII din 3.01. 1992

Legea Republicii Moldova cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, nr. 220 din 19.10.2007

Legea Republicii Moldova privind dreptul de autor şi drepturile conexe, nr. 293 din  23.11.1994

Legea Republicii Moldova privind licenţierea unor genuri de activitate, nr. 451-XV din 30.07.2001

50 Acte normative Legea Republicii Moldova privind protecţia desenelor şi

modelelor industriale, nr. 161 din  12.07.2007

Legea Republicii Moldova privind societăţile cu răspundere limitată, nr. 135 din  14.06.2007

Legea Republicii Moldova privind protecţia invenţiilor, nr. 50 din  07.03.2008

Legea Republicii Moldova privind protecţia mărcilor, nr. 38 din  29.02.2008

Legea Republicii Moldova cu privire la secretul comercial, nr. 171 din 06.07.1994

Legea Republicii Moldova privind societăţile pe acţiuni, nr. 1134 -XIII din 2.04.1997

Regulamentul privind procedura de depunere, examinare şi înregistrare a desenelor şi modelelor industriale, HG nr. 1496 din  29.12.2008

51 Surse Internet www.agepi.md - site-ul Agenţiei de Stat de

Protecţie a Proprietăţii Intelectuale (AGEPI)

www.justice.md – site-ul Băncii oficiale de date juridice din Republica Moldova, conţine aproximativ 43 mii acte juridice

http://ec.europa.eu/youreurope/business/index_ro.htm - site-ul Comisiei Europene, Europa voastră / Întreprinderi

http://www.wipo.int/portal/index.html.en - site-ul Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale