aspectele miscarilor mandibulare

7/26/2019 Aspectele miscarilor mandibulare

http://slidepdf.com/reader/full/aspectele-miscarilor-mandibulare 1/60

ASPECTELE

CARACTERISTICE ALE

MISCARILOR MANDIBULARE

LA EDENTATUL TOTAL



MISCARILE MANDIBULARE

Dinamica mandibulara poate fi sistematizata dupanumeroase criterii. Astfel miscarile mandibulei pot ficlasificate in:- miscari mandibulare elementare

- miscari simetrice pure realizate fara contact interdentar cecuprind:- miscari de coborare, ridicare, propulsie, retropulsie,retractie fortata;

- miscari efectuate cu contact interdentar dar farainterpozitie de alimente;- miscari de masticatie cu dinti naturali;- miscari de masticatie cu dinti artificiali.



O alta clasificare a miscarilor mandibulei este:

•- miscari limita in plan frontal, sagital, orizontal;•- miscari functionale ce cuprind: miscari demasticatie, de deglutitie, de fonatie, etc. Dupa Posselt miscarile mandibulare de baza sunt:

•- miscarile de deschidere si inchidere;

•- miscarea de protruzie cu contact dentar si revenire;

•- miscarea de retruzie si revenire, cu contact dentar;

•- miscarea de lateralitate si revenire, pastrandcontactul dentar.



1. MISCARILE FUNDAMENTALE ALE

MANDIBULEI

• Miscarile fundamentale miscari pure! ale mandibuleisunt: miscarea de rotatie si miscarea de translatie, ce se pot realiza in cele trei planuri: sagital, orizontal sifrontal.

• Miscarea de rotatie se realizeaza cand fiecare punctal mandibulei parcurge o traiectorie curba a careilungime creste proportional cu distanta de la centrul de

rotatie la un punct luat in considerare. Miscarea detranslatie se realizeaza cand fiecare punct al mandibuleise va deplasa pe o traiectorie apro"imativ liniara, parcurgand distante egale fata de punctul de origine.



2. MISCARILE MANDIBULARE

COMBINATE

#n dinamica functionala mandibulara numai miscarilede balama si miscarea de propulsie se intalnesc ca miscari pure, celelalte tipuri de miscari fiind incadrate in miscarilecombinate pe care le e"ecuta mandibula. Miscarilemandibulei se coreleaza cu miscarile in articulatiatemporo-mandibulara care realizeaza atat miscari pure derotatie si translatie! cat si miscari combinate. Miscarilemandibulare sunt oglinda configuratiei anatomice si

functionale a determinantilor anatomici posteriori A$M!,anatomici anteriori ocluzia!, functionali muschiimobilizatori ai mandibulei!.



2.1. Inregistrarea miscarilor mani!"lei

• Miscarile principale ale mandibulei coborare, ridicare, antero- posterioare, de lateralitate dreapta-stanga! se integreaza armonios infunctia masticatorie, conform unui tipar individual, specific fiecaruiindivid.

• Aparatura de inregistrare a miscarilor mandibulei trebuie sa

indeplineasca unele conditii: - aparatura sa nu deran%eze si sa nu modifice miscarile mandibulei; - sa redea cu acuratete datele si sub o forma compatibila analizei

computerizate; - inregistrarile sa fie complete si sa redea intreaga desfasurare a

procesului; - datele culese sa fie prezentate sub o forma accesibila interpretarii

clinicienilor.



Dintre metodele multiple de inregistrare amintim cele cefolosesc:

- traductoare mecanoelectrice fi"ate prin gutiere pe arcadele

dentare;- traductoare electronice cuplate cu fotocelule legate de incisiviiinferiori;

- filmarea miscarilor mandibulei;

- traductori feromagnetici cu magnet atasat incisivilor inferiorisau in vestibulul labial mandibular, etc.



#ndiferent de modalitatea de inregistrare se

impun cateva remarci:- masticatia urmeaza un traseu ciclic, in directie predominant vertical-oblica;

- e"ista o componenta de lateralitatetransversala si oblica, insotita de glisare lanivelul ocluziei;- deci, se realizeaza miscari ciclice in toate cele

& planuri sagital, frontal,orizontal.



'.(.(. Anvelopa miscarilor limita in plan sagitat

Anvelopa miscarilor limita reprezinta traseul cedelimiteaza o figura geometrica in interiorul careia se

inscriu miscarile functionale mandibulare. Anvelopamiscarilor limita in plan sagital cuprinde:

- coborarea, ridicarea mandibulei;

- deschiderea, inchiderea gurii;- propulsia mandibulei.



)u a%utorul unui traductor plasat la nivelul punctuluiincisiv inferior se inscrie in plan sagital diagramaPO**+$ pe care se descriu urmatoarele pozitii

succesive:- pozitia de intercuspidare ma"ima #M!;- pozitia de propulsie cu dintii frontali incisivii! cap lacap PP!;- pozitia de propulsie ma"ima PPM!;- traiectoria de deschidere din propulsie ma"ima PPM-M!;- pozitia de deschidere ma"ima M! cea mai anterior posibila;

-pozitia de inchidere cea mai posterior posibila M--#M!;-- htraiectoria de inchidere deschidere! obisnuita



Anvelopele miscarilor functionale in plan sagital:

- se incadreaza in anvelopa miscarilor limita;

- ciclurile masticatorii au la inceput amplitudinimai mari, care se reduc pe masura ce alimentuleste faramitat si amestecat cu saliva;

- ridicarea mandibulei este mai rapida si nuurmeaza intotdeaunatraiectoria coborarii.



Anvelopa miscarilor limita in plan frontal;- cuprinde deschiderea ma"ima a gurii cudeplasarea e"trema de lateralitate dreapta-stangaa mandibulei. #maginea se aseamana cu un /scut//pescarus/;

-ciclurile functionale se inscriu in interiorulanvelopei miscarilor limita. Anvelopa miscarilor limita in plan orizontal:realizeaza inregistrarea miscarilor laterale

e"treme, dreapta si stanga. Aspectul curbei estede romb.



Procesul masticator

0ndele masticatorii sunt compuse din:•- panta descendenta - coborarea mandibulei;•- varful undei;•- panta ascendenta - ridicarea mandibulei;•- palierul ocluzal - linie dreapta, rotun%ita, cudenivelari, corespunde contactului ocluzal.

Procesul masticator reprezinta timpul necesarmasticatiei unui aliment de la introducerea lui incavitatea bucala, pana la deglutitie.



Procesul masticator areurmatoarele faze:• 1aza #: - corespunde pozitiei de ocluziei: se

inregistreaza ca o linie dreapta.• 1aza ##: - introducerea alimentului in gura se

inscrie ca o panta descendenta, de amplitudine siinclinatie variabila in functie de: deschiderea maimare sau mai mica a gurii si viteza de coborare amandibulei.

• 1aza ###: - corespunde adaptarii masticatiei laconsistenta alimentului; se inregistreaza unde cu paliere ocluzale mai lungi.



1aza #2: - /faza de regim a masticatiei/, candeficienta functionala este ma"ima, are loc ostabilizare a amplitudinii si frecventei undelor; estefaza care poate caracteriza un anumit individ si unanumit tip masticator.1aza 2: - de formare a bolului; se inregistreazaunde cu pante mai line si cu pauze mai mari intre

ele; deglutitia se inregistreaza sub forma unei liniiorizontale.Pentru inregistrarea unui procesmasticator in aboratorul de 1iziologie 0M1$imisoara s-a folosit un sistem mecano-electricimaginat de Dr. 3otia *maranda! ce cuprinde:

- dispozitivul de sustinere a capului;- ' traductori de deplasare conectati de menton;- un sistem de inregistrare: inscriptor 45



Miscarile functionale ale mandibulei

Miscarile functionale reprezinta combinatii ale miscarilorfundamentale, realizandu-se concomitent in mai multe planuri. Printre principalele miscari functionale amintim;miscarile de masticaties deglutitie, supt, fonatie, vorbire,

etc. Prin aparitia starii de edentatie totala se modifica foartemult conditiile anatomice si neuro-musculare caredeclansau, reglau si influentau miscarile mandibulare.+dentatia totala, instalata brusc sau lent treptat! estecaracterizata de o engrama proprie, fiind dificil deapreciat proportia, ramasa din starea de dentat sau dinengramele care sau format 6n fazele de edentatie partiala.



7elatiile interma"ilare la edentatul total sunt analizate

pentru a se decela daca e"ista modificari si valoarea lor.Determinarea si restaurarea relatiilor interma"ilare suntobtinute fara dificultate si se realizeaza o suprapunere aintercuspidarii ma"ime cu relatia centrica ceea ce

constituie idealul. Absenta suprapunerii intercuspidariima"ime cu relatia centrica, constituie o mare eroarecapabila sa determine grave tulburari 6n miscarilemandibulare fiindca ocluzia-contactele dentare produc

alunecari derapa%e!.



8n trecut au e"istat ipoteze referitor la miscarilemandibulei la edentatul total reprezentate de afirmatiile9nu sunt modificari comparativ cu ale dentatului.

)ercetatorii %aponezi au demonstrat prin radiometrie ladentat 6n cursul a ' de ore dintii celor doua arcade sunt6n contact direct 6ntre ei apro"imativ (,&< ore =< minute!,6n acest timp ma%oritatea contactelor sunt prezente 6ntimpul deglutitie. 8n cadrul ciclului masticator automatizate"ista trei tipuri de miscari: miscarile mandibulei faracontacte dentodentare care formeaza marea ma%oritate amiscarilor mandibulare automatizate; miscarilemandibulare automatizate cu contacte dentare, din care

functional ma%oritatea sunt realizate 6n timpul deglutitieisi numai 6nt>mplator 6n timpul masticatiei; miscarie"treme conform schemei lui Posselt.



Miscarile din prima categorie, e"ecutate 6n mod automatizatsunt dominante 6n sens vertical, numai (<? 6n sens orizontallaterale!, cu scopul de a aplica resturile alimentare si a le

readuce pentru tritrurare pe fetele ocluzale.Miscarile 6n sens orizontal pot fi provocate direct sau indirect

pe cale refle"a pentru evitarea obstacolului constituit de diferitecontacte premature sau interferente. Acest tip de miscare, desi

automatizate, sunt nocive, nu trebuie sa fie prezente si laedentatul total. Din aceleasi considerente @anelson a afirmat 6nmod natural, tritrurarea alimentelor, 6n special la edentatul totaleste obtinuta prin miscarile mandibulei 6n sens vertical, inclusivla pacientii care 6n starea de dentat au avut componente

orizontale ale miscarilor mandibulare. Miscarile automatizate 6nsens orizontal, fara contacte interdentare, apar 6n fonatie si 6nmimica specifica a individului.



Propulsia din timpul fonatiei nu este posibil sa fiecontrolata voluntar; de aceea montarea dintilor frontali la protezele totale trebuie sa permita complete libertate de

propulsie a mandibulei 6n timpul fonatiei . 8n acest scop,6ntre incisivii inferiori si superiori se creeaza o inocluzieorizontala 6n sens sagital. Berespectarea acestui spatiu pentru propulsia mandibulei va reprezenta o conditiefavorizanta sa se produca contacte la nivelul dintilor

frontali 6n fonatie, ceea ce determina instabilitatea protezelor si 6ntreruperea fonatiei pentru stabilizarea protezelor. Miscarile functionale ale mandibulei 6n sens vertical,sunt caracterizate de contacte dentodentare, care trebuie

sa fie prezente 6n timpul deglutitiei. #ntercuspidareama"ima trebuie sa se suprapuna cu relatia centrica laedentatul total corect protezat.



Miscarile din categoria a treia C reprezentate demiscarile e"treme C propulsia ma"ima si miscarilenefunctionale indirect sunt sau nu cu contacte

dentodentare. Miscarile voluntare e"treme nu aparniciodata 6n ciclul automatizat al miscarilor demasticatie. Miscarile e"treme efectuate de mandibulaformeaza aria miscarilor limita fata de care aria

miscarilor fundamentale la dentat, este mult mai mica.a edentatul total protezat, aria acestor miscarifunctionale se rastr>nge si mai mult, 6n functie destabilitatea si mentinerea protezelor. Prin aparitia stariide edentatie totala se modifica foarte mult conditiileanatomice si neuro-musculare care declansau, reglau siinfluentau miscarile mandibulare.



Dintre determinantii miscarilor mandibulare dispare 6n primul r>nd ghida%ul anterior care nu poate sa fie refacut protetic fara riscul de a destabiliza protezele. Determinantul posterior, articulatia temporomandibulara 6n functie de

modificarile morfo-functionale, prezinta, uneori multe leziunistructurale dar relatia centrica ram>ne nemodificata, fiind unreper fundamental, care este deosebit de necesar pentrurealizarea rapoartelor interma"ilare functionale la edentatultotal.

Musculatura sau determinantul mi%lociu, dupa unele teorii,6si mentin refle"ele contractiilor automatizate, elementare darcu multe modificari produse de absenta sensibilitatii proprioreceptorilor care e"istau la nivelul parodontiuluidintilor. De la suprafata mucoasei cavitatii orale si a limbii sunttransmise semnale e"teroreceptive. $oate particularitatile

structurilor edentatului total produc tulburari ale mecanismuluide reglare a contractiilor automatizate muschilor, e"istente lanivelul engramei, de masticatie, a fiecarui individ



8n prima perioada de la aplicarea protezelor apar stimulicare produc organizarea unui tip deosebit de miscarimandibulare automatizate influentate de urmatorii factori

biologici:

C engrama miscarilor mandibulare de%a e"istente 6n faza dedentat;

C determinantul posterior, respectiv miscarile permise dearticulatia temporo-mandibulara si 6n special de pozitia derelatie centrica -care este cunoscut, ram>ne constanta sireproductibila;

C relatiile noi interma"ilare stabilite de protezele totale, carecuprind: dimensiunea verticala de ocluzie, spatiul deinocluzie fiziologica din pozitia de postura, intercuspidareama"ima si raportul stabilit fata de relatia centrica, raportul

dintilor din zona frontala si laterala fata de tesuturile moibuze, obra%i si limba! la care se poate adauga gradul dementinere si de stabilitate ale protezelor pe c>mpurile

protetice.



1iziopatologia mecanismelor, care modificaengrama miscarilor mandibulare

+ngrama miscarilor automatizate se modifica 6n raport cu tipul deedentatie, topografia si numarul dintilor prezenti pe arcada numarulstopurilor ocluzale prezente si absente! .+dentatia totala, instalata bruscsau lent treptat! este caracterizata de o engrama proprie, fiind dificil deapreciat proportia, ramasa din starea de dentat sau din engramele care

sau format 6n fazele de edentatie partial. +ste cunoscut, engramelefi"ate la nivelul sistemului nervos central sunt modificate 6n raport cuevolutia normala sau patologica a diferitelor structuri ale aparatuluidento-ma"ilar, ale celorlalte organe si sisteme. 8n faza de edentate totalindividul mai pastreaza, unele elemente ale engramei din starea dedentat .Protezele, e"ecutate corect daca sunt necesare unele 9retusuri

ale engramelor de masticatie e"istente anterior, la ma%oritatea pacientilor se produce adaptarea sistemului neuro-muscular sa se obtinarefle"ele necesare. Astfel se realizeaza o selectare 6n final, automatizataa miscarilor mandibulare, care sunt favorabile pentru adaptarea

pacientului la proteze .



Perioada de timp 6n care se produce automatizareamiscarilor, determinate de contractiile musculare este

variabila 6n functie de v>rsta, de capacitatea biologica sireactivitatea fiecarui pacient. a v>rstele mai tinere,capacitatea de adaptare este mai mare, comparativ cucea a pacientilor foarte v>rstnici. #poteza si tendinta care

a e"istat 6n trecut 6n cadrul tehnologiei protezei totale,sa redea la edentatul total prin montarea dintilor aceleasicaracteristici la nivelul arcadelor dentare, care au fost

prezente 6n starea de dentat, a creat o conceptie eronata

despre constructia protezelor .



Anvelopa miscarilor functionale refle"e la dentatdelimiteaza o arie mult mai redusa fata de miscarilelimita, s-a imaginat pentru protezele totale sa se reproduca

miscarile ma"ime daca protezele sunt mentinute 6n modcorespunzator pe c>mpurile protetice. Miscarile ma"imeau fost efectuate 6n timpul amprentarii, la unele tehnici,ceea ce au avut ca rezultat final, o reducere a suprafeteizonei de spri%in a c>mpului protetic. 1orta de adeziune,

fiind mult mai redusa si presiunile ocluzale au foste"ercitate cu valori mai mari pe unitatea de suprafata.7ezultatul a fost nefavorabil din urmatoarele puncte devedere: instabilitatea protezelor si atrofia structurilor

biologice ale c>mpurilor protetice. 7elatiile interma"ilarela edentatul total sunt analizate pentru a se decela dacae"ista modificari si valoarea lor.



Astfel: la edentatul total, dupa ablatia si e"tractiile protezelor fi"e pluridentare posibil sa prezinte urmatoarele aspecte: a. daca planul de ocluzie a prezentat elemente favorabile sa fiementinute rapoartele mandibuloma"ilare 6nc>t intercuspidarea ma"imasa se suprapuna cu relatia centrica; Determinarea si restaurarearelatiilor interma"ilare sunt obtinute fara dificultate si se realizeaza osuprapunere a intercuspidarii ma"ime cu relatia centrica ceea ceconstituie idealul. Prognosticul tratamentului de cele mai multe ori estefavorabil c>nd sunt asigurate mentinerea si stabilitatea 6n faza clinica deamprentare. b. daca au fost denivelari ale planului de ocluzie, 6nsotite de puncte

premature de contact si interferente 6n dinamica mandibulara care sadetermine, ocluzie de necesitate si de obisnuinta, cu modificari lanivelul articulatiei temporo-mandibulare si ale grupelor musculare.Aceste situatii clinice, nu reprezinta cazuri izolate, unicate. Activitatea

practica si documentarea din literatura de specialitate, arata un procentsuficient de mare, care trebuie sa reprezinte un semnal necesar si util

pentru fiecare medic dentist solicitat sa rezolve astfel de cazuri.



Dificultatea 6si are debutul 6n faza de determinare a relatieicentrice care desi se sustine, este conservata permanent,stereotipurile contractiilor musculare instalate 6n perioade mai

mari de timp, 6si mentin activitatea si 6n faza c>nd se pozitioneazamandibula 6n relatie centrica, se manifesta nefavorabil, asupraarcadei dentare a protezei mandibulare 6n momentul conducerii 6n7). +"ista tendinta la acesti pacienti sa-si pozitioneze mandibula6n laterodeviatie st>nga, dreapta sau lateropulsie. Bumai un

e"ercitiu, care consta 6n solicitarea intensa a muschilor ridicatori,6n scopul modificarii tonusului oboseala! si conducereamandibulei 6n pozitie 6nalta, posterioara, simetrica dupa tehnicalui DaEson sau 7amfiord creeaza posibilitatea sa se obtinasuprapunerea 6ntre intercuspidarea ma"ima si relatia centrica.



+volutia ulterioara: la proba machetelor posibil sa apara tendinta delatero-deviatie c>nd trebuie sa se obtina intercuspidarea ma"ima, fara sase suprapuna cu relatia centrica; iar la insertia protezelor sa semanifeste aceleasi tendinte.7ezultatele favorabile adica suprapunereaintercuspidarii ma"ime cu relatia centrica sunt obtinute daca, mediculdentist este dotat cu mult tact si rabdare sa e"plice purtatorului de

proteze 6n fata oglinzii cum sa-si diri%eze constient mandibula, acestee"plicatii sunt utile pentru cei care au capacitatea s 6nteleagae"plicatiile si au dorinta sa aplice ceea ce i se recomand. a edentatultotal protezat ma%oritatea miscarilor sunt necesare sa fie realizate 6n a"a

balama terminala, distantarea mandibulei arcadei inferioare fata de ceasuperioara! sa fie numai de '<mm-'F mm!. Amplitudinea deschiderii

gurii trebuie sa fie redusa.



Absenta suprapunerii intercuspidarii ma"ime cu relatia centrica,constituie o mare eroare capabila sa determine grave tulburari 6nmiscarile mandibulare fiindca ocluzia-contactele dentare producalunecari derapa%e!. Primul contact dento-dentar 6ntre arcadele

protezelor, creeaza senzatii de nesiguranta. +ste instalata oneconcordanta, nepotrivire 6ntre contactele dentare. 7efle", se producalte contacte mai ferme, mai stabile 6n plan orizontal, ceea ce determinadevierea mandibulei de la stereotipul creat pentru masticatie. Protezaeste deplasata de pe c>mpul protetic, progresiv si daca la insertie a

prezentat mentinere si stabilitate foarte buna determinate de succiune siadeziune. Acest mecanism, comple" neuro-muscular si mecanic #M!

produce modificari la nivelul structurilor c>mpului protetic- mucoasa si

os- atrofia osului si hipertrofie localizata 6n unele zone ale mucoaseisau atrofie 6n altele.



• #nstabilitatea protezelor e"ercitata de derapa%ul ocluzaldetermina anumite contractii ticuri! ale musculaturii oro-faciale si ale muschilor limbii cu tendinta sa stabilizeze proteza care nu sunt eficiente. )oncomitent, apar sicontractii ale muschilor mobilizatori ai mandibulei a carormanifestari sunt urmate de consecinte asupra mecanismuluicare este necesar pentru instalarea contractiilorautomatizate. *pasmele musculare instalate, prezintacaracteristice disfunctiei, determina cicluri masticatoriiatipice, cu componente orizontale importante, care produc

mai intens mobilizarea protezelor cu efecte si asupramodificarilor de troficitate la nivelul structurilor c>mpului protetic.



• Modificarile mari de pozitie ale dintilorsunt urmate de instabilitatea protezelor,corectarea este remediat prin remontarea

dintilor. Daca pozitiile dintilor sunt modificate,fara consecinte mari asupra stabilitatii protezelor este recomandabil sa se temporizeze

interventia fiindca e"ista posibilitatea uneiadaptari, 6n mod progresiv deoarece la multecazuri clinice se instaleaza lent.



+rori evidente la protezele totale pot sa apara 6n

urmatoarele situatii morfo-clinice :

• C spatiul minim de vorbire al lui *ilverman nueste prezent sau are dimensiuni foarte reduse;disfunctiile fonatorii, produc tulburari 6n vorbire

cu repercursiuni psiho-nervoase, manifestate subforma de stres nervos, care sunt nefavorabile pentru perioada de adaptare la proteze;

• C spatiul functional, util pentru limba a lui

*cheirnemaers, c>nd nu este prezent, are douaconsecinte: mobilizarea protezei inferioare,senzatia de 6ncorsetare a limbii;



• C spatiul functional util limbii nu este presentdaca: regula lui Pound nu s-a aplicat la montareagrupului dintilor laterali inferiori, versantul

lingual al protezei este gros, (- mmsupradimensionat! sau nu este concav.

Daca spatiul functional util pentru limba nu este

prezent, miscarile automatizate ale mandibuleisunt 6ntrerupte, de contractiile muschilor, caresunt necesare sa stabilizeze protezele.



DETERMINAREA CLINICA ARELATIILOR INTERMAXILARE

• Determinarea clinica a relatiilor interma"ilare laedentatul total bima"ilar se realizeaza cu a%utorulsabloanelor de ocluzie sau a machetelor de ocluzie.+tapele de realizare cuprind urmatoareleoperatiuni:

(. 2erificarea sabloanelor de ocluzie. '. Determinarea curburii vestibulare a

sablonului superior. &. Determinarea nivelului si orientarea planului

de ocluzie in regiunea frontala si zonalaterala.



. Determinarea dimensiunii verticale aeta%ului inferior in relatie de postura si relatiede ocluzie.

F. Determinarea si inregistrarea relatieicentrice.

G. )onservarea si solidarizarea machetelor de

ocluzie.



2erificarea sabloanelor de ocluzie

• )u a%utorul sabloanelor de ocluzie sedetermina raporturile mandibulo-ma"ilare inrelatie centrica si transferul acestor date si

relatii pe un articulator pe care se vor realizaetapele urmatoare de confectionare a protezelor totale.



Sabloaele !e ocluzie trebuie sai!e"lieasca urmatoarele obiecti#e:

• - sa refaca contururile cele mai armonioase pentru buze si obra%i obiectiveestetice!.

• - sa redea din nou rosul buzelor cu limita clara cutaneo-mucoasa prin refacereavolumului

• optim al buzelor obiective estetice!.• - sa refaca pierderea de substanta osoasa alveolara obiective morfologice!.• - sa orienteze pozitia, volumul, inaltimea dintilor artificiali, asigurand o articulare

clara si• distincta a fonemelor bilabiale, fricative sau labiodentare obiective fonetice!.• - sa fie stabile pe campul protetic si sa produca o presiunea la fel ca pentru

inregistrarea• amprentei functionale.• - sa permita determinarea nivelului si orientarea planului protetic de ocluzie.• - sa permita evaluarea dimensiunii verticale a eta%ului inferior.• - sa permita manevrele clinice de realizare si inregistrare a relatiei centrice si

e"centrice si• transferul rezultatelor pe un articulator adaptabil sau semiadaptabil.



Haza sablonului pentru ma"ilar sau mandibulatrebuie:

$ sa fie confectionata din materialul pe care l-amindicat: acrilat sau placa de baza numai pentruma"ilar.

- sa fie nedeformabila si rigida. - bine adaptata pe modelul functional, cumarginile rotun%ite plasate la limita de mucoasa

pasiv-mobila, identica cu limita viitoarei proteze

finite. - scoaterea si repunerea sablonului pe modelulfunctional trebuie sa se realizeze cu usurinta.



)ontrolul intraoral al sabloanelor de ocluzie

*e controleaza mentinerea si stabilitateasabloanelor pe campul protetic apasand alternativ

pe suprafata ocluzala a valurilor de ocluzie indreptul premolarilor si se controleaza daca nuapare bascularea in %urul unui a" sagital. *everifica marginile bazei sablonului si raportullor cu limitele campului protetic. Pentru o mai buna stabilitate se realizeaza

inchiderea marginala la nivelul liniei Ah dupametodele cunoscute,captusirea intraorala a bazelorcu pasta IO+, paste siliconate sau materialeadezive.



. Determinarea curburii vestibulare asablonului superior

Du"a a"licarea sabloului i ca#itatea oralase e%amieaza coturul cel mai armoios albuzei su"erioare& "leitu!iea obra'ilor si se#eri(ca "routia foemelor labio$!etare. Se

e%amieaza "ri is"ectie !i fata si "ro(l. Daca buza su"erioara este su"rae#aluata si"roemieta& se re!uce !itr$o baza !e sablo)roasa ce itra i fu!ul !e sac& se ra!iaza !i#alul !e ceara "aa ce se stabileste coturul

cel mai armoios al buzei su"erioare.*oemele labio$!etare +*, si +-, "u ie#i!eta ra"ortul corect itre buza iferioara simar)iea iferioara a #alului !e ocluzie.

Determiarea i#elului si orietarea



Determiarea i#elului si orietarea"laului !e ocluzie i re)iuea frotalasi zoa laterala• Bivelul planului de ocluzie se determina in zona frontala si

laterala. Planul de ocluzie reprezinta un plan virtual care ianastere prin unirea marginii libere a incisivilor superiori cuvarfurile cuspizilor disto-linguali ai molarilor doi inferiori.Acest plan este denumit plan de orientare protetica sau deorientare ocluzala dupa anau!. a dentat prezinta treicurbe caracteristice:

- in plan transversal la nivelul dintilor frontali superiori- curbaincizala.

- in plan transversal la nivelul dintilor laterali- curba luiJilson.- in plan sagital la nivelul dintilor laterali- curba lui *pee.



Bivelul planului de ocluzie

• Petru zoa frotala la ma%ilar& "ortiuea #izibila !i #alul!e ocluzie ca! "acietul sta cu )ura usor itre!escisa este!e /$0 mm fata !e mar)iea iferioara a buzei su"erioare.1ra!ul !e #izibilitate se micsoreaza cu #arsta& este limitat lase%ul masculi& la i!i#i!ul retras sau itro#ertit. 1ra!ul !e#izibilitate este mai mare la tieri& femei& "acieti e%tra#ertiti.

La bola#ii cu "areze sau "aralizii faciale se urmareste as"ectul(zioomie armoios si u criteriile clasice !e !etermiare a)ra!ului !e #izibilitate !etara. La i#elul zoei frotaleiferioare& #alul !e ocluzie se )aseste cu mar)iea sa liberasituata cu 0 mm sub limita su"erioara a buzei iferioare itrecele !oua comisuri. i zoa laterala i#elul "laului !e ocluzie#a ( la mi'locul !istatei !itre cele !oua creste e!etate& sau

mai a"ro"iat !e creasta care sufera u "roces mai accetuat!e resorbtie si atro(e osoasa. Petru ma!ibula limita !istala a"laului !e ocluzie ice"e la uirea /23 su"erioare cu 023iferioare a zoei tuberculului "iriform si are limita aterioarala 0 mm sub mar)iea buzei iferioare.



Orientarea planului de ocluzie

• Petru zoa frotala ma%ilara #alul !eocluzie trebuie sa (e "aralel cu liia bi"u"ilaraca! i!i#i!ul "ri#este s"re i(it. i zoelelaterale orietarea "laului !e ocluzie lama%ilar se realizeaza i ra"ort cu "laul luiCam"er 4s"ia azala aterioara si cetrulco!uctului au!iti# e%ter5& sau "laul Ala$ Tra)us 4A!erse5 cu care se cofu!a 4liiata)eta la ari"a asului $ mi'locul tra)usului5.6or!urile !e ocluzie i zoele laterale trebuie

sa (e "aralele cu "laul lui Cam"er. Practic serealizeaza cu !oua ri)le sau cu "laul lui *o%a!a"ta! "ri ra!iere sau a!au)ire #alurile !eocluzie.



+"ista situatii in care planul de ocluzie in zonalaterala nu este paralel cu planul lui )amper :

$ convergenta distala daca spatiul protetic dintre celedoua creste edentate se micsoreaza spredistal.- in progenie adevarata se realizeaza o divergenta spredistal.- profilul drept al pacientului va avea un paralelism perfect.- profilul conve", planul ocluzal convergent cu planul lui

)amper.- profilul concav, planul ocluzal divergent cu planul lui)amper.



Determinarea si inregistrarea relatiei centrice

+tapa de determinare a relatiei centrice urmeaza clinic etapeloranterioare, care in ordine au fost: stabilirea nivelului si orientarea

planului de ocluzie la ma"ilar si la mandibula, determinareadimensiunii verticale a eta%ului inferior in relatia de postura cusabloanele de ocluzie si stabilirea valorii dimensiunii verticale in relatie

centrica. Pentru determinarea 7) un rol deosebit de important il are pregatirea psihica si de rela"are musculara a pacientului, de echilibru psihic si neuro-muscular. Pozitia lui este de rela"are musculara,semisezanda sau culcat, cu capul spri%init pe tetiera. O serie de e"ercitiide rela"are musculara, e"ercitii de stergere a refle"elor determinate de

proteze mobile vechi, incorecte, chiar un tratament medicamentosantistres, tranchilizante minore sau miorela"ante centrale, poate fi facutcu (-' zile inainte de aceasta sedinta clinica. 2erificarea patologieiA$M si tratamentul ei anterior este de asemenea foarte important.

Teici !e !etermiare a relatiei



Teici !e !etermiare a relatieicetrice

• /. Teica clasica

Avand stabilite cu a%utorul sabloanelor de ocluziedimensiunea verticala de ocluzie si linia mediana din planul medio-sagital in corespondenta pentru ma"ilar simandibula, nivelul si orientarea planului de ocluzieverificat estetic si fonetic, se trece la determinarea 7).

a nivelul sablonului superior, din valul sablonului seindeparteaza din dreptul premolarilor si molarilor unstrat uniform de ' mm din planul de ocluzie., dupa carese aplica un strat uniform de ',F mm de ceara.



• *ablonul inferior va prezenta valul de ocluzie sub forma uneilame de inguste de & mm, iar in zona frontala marginea valului

de ocluzie se gaseste cu ' mm sub marginea superioara a buzeiinferioare de la o comisura la alta. imita posterioara a

planului de ocluzie se proiecteaza la unirea treimii superioarecu doua treimi inferioare a zonei tuberculului piriform. Pevalul de ocluzie inferior in zonele laterale sunt realizate casetetriunghiulare cu baza superior, intrerupand continuitateavalului, pentru a verifica pozitionarea lui in valul sablonuluisuperior. Daca gradul de atrofie si resorbtie al cresteloredentate este marcant si pentru o mai buna stabilitate a

sablonului inferior, se confectioneaza in dreptul fiecarui molarde G ani, mici aripioare de spi%in pentru indecsi, din err. +lesunt fi"ate la limita valului inferior cu baza sablonului.



Determinarea 7)

• - inainte de a trece la realizarea 7), in pozitia derepaus mandibular cu cele doua sabloane incavitatea orala, se urmareste:

•

- trasarea pe sablonul superior si inferior a linieimediene.• - se verifica lipsa derapa%ului.• - se verifica pozitia mandibulei in dimensiune

verticala de ocluzie.• - se incalzeste in mod egal valul sablonuluiinferior.



2erificarea reperelor pentru obtinerea7):• 7eper A$M. )ondilii plasati centric in cavitatea

glenoida se palpeaza la (& mm de marginea tragusului pe linia tragus-unghiul e"tern al ochiului.

• 7eper muscular. )ontractiile musculare sa fiesimultane si echilibrate. +le se pun in evidenta palpatoriu.

• 7epere antropometrice. +ta%ul inferior egal sau maimic decat eta%ul mi%lociu, linia mediana mandibulara sacorespunda cu planul medio-sagital, distanta gonion-nasion de partea dreapta sa fie egala cu cea de parteastanga si cu simetrie dimensionala.



• inii ghid. Dupa determinarea 7) pe cele douavaluri de ocluzie se traseaza linia mediana si doualinii laterale. *e determina din nou 7), iarcorespondenta liniilor dupa mai multe incercaridemonstreaza relatia corecta.

• Proba spatulei. Dupa determinarea pozitiei 7),

sabloanele raman in contact intim ocluzal pe toatasuprafata lor si se incearca proba spatulei. Probaspatulei pozitiva impune refacerea 7).

• Bu e"ista o metoda clinica completa de

inregistrare a 7). De aceea optam a realiza 7) prin mai multe metode, verificandu-se apoi pearticulator e"actitatea inregistrarilor.



+securi in obtinerea 7) corecte sedatoresc:- lipsei climatului adecvat dintre pacient si medic.- lipsa de stabilitate, volum si forma optima asabloanelor de ocluzie.

- instabilitatea sabloanelor de ocluzie in cavitateaorala.- metoda de determinare a 7) neadaptata pacientului.

- folosirea unei singure metode de determinare a7).- lipsa verificarii reperelor 7).



*tabilirea 7) fiind realizata, sabloanele de ocluzie sesolidarizeaza intre ele fara a modifica pozitia lor cu:

• - a%utorul unor anse de sarma introdu-se in valurile sabloanelor.• - sau se modeleaza doua casete piramidale la ambele valuri de ocluzie vestibular in

• dreptul premolarilor, se introduc si se pozitioneaza corect sabloanele in cavitatea orala in 7),

• se ramoleste material termoplastic care plasat pe un mic suport metalic dreptunghiular se

• aplica in casetele preparate anterior. Ansamblul racit se indeparteaza din cavitatea orala.

•

- solidarizarea prin folie de ceara. a nivelul valului de ocluzie superior in dreptul• molarilor se modeleaza doua casete triunghiulare cu baza ocluzal, iar o folie dreptunghiulara

• de ceara este ramolita si adaptata pe fata ocluzala a valului inferior. in cavitatea orala se

• pozitioneaza sabloanele in 7), ceara ramolita va patrunde in casetele superioare si cu a%utorul

• unei spatule incalzite se completeaza mentinerea sabloanelor in pozitia stabilita.

• - solidarizarea prin stifturi. Doua stifturi metalice se incalzesc si se introduc simetric in

• valul inferior in dreptul molarului prim, incat e"tremitatea lor ascutita sa ramana ( mm afara.

• 0rmeaza pozitionarea sabloanelor in 7) unde sunt solidarizate prin aceste doua stifturi.



Pentru alegerea si montarea dintilor artificiali, pesabloanele de ocluzie se traseaza urmatoarele repere:

• - linia mediana medio-sagitala raportata la frenurile labiale, mi%loculfiltrului nazal si

• piramida nasala.• - linia surasului, raportata la o linie ce urmareste conturul buzei

superioare cand• pacientul surade. *e delimiteaza astfel inaltimea dintilor frontali

superiori, coletele dentare se vor plasa la nivelul liniei surasului.• - linia caninilor, raportata la o linie trasata din glabela, tangenta la

marginea e"terna a aripii nasului, ce intersecteaza planul ocluzal alsablonului superior. De aici se ridica o perpendiculara spre pupila

care reprezinta linia caninului. +a fi"eaza fata distala a caninilor silatimea celor trei dinti frontali superiori pana la linia mediana.



#nregistrarea grafica a 7)• $ ire)istrarea )ra(ca itraorala a RC "resu"ue u asamblu !e

!is"oziti#e alcatuite !i:• $ ac iscriitor (%at "e liia me!iaa a bor!urii su"erioare i a%ul

sa)ittal me!ia& itr$o caseta "araleli"i"e!ica mo!elata i #alulsu"erior. E%tremitatea acului iscriitor se )aseste "e "laul !eocluzie.

• $ "lacuta !e ire)istrare (%ata "e su"rafata ocluzala a #aluluiiferior& cu care este i acelasi "la& "e liia me!iaa& i !re"tulacului iscriitor cu care #ie i cotact. Iaite !e itro!ucereasabloaelor i ca#itatea orala& se ra!iaza i !re"tul molariloriferiori lmm !i su"rafata ocluzala a #alului si se #aselieazasu"rafetele ocluzale ale #alurilor. Pacietul !esci!e lar) ca#itateaorala "aa la obosirea muscilor coboratori& ca a"oi "ri"ozitioarea ma!ibulara cu a'utorul cliiciaului& "acietul saici!a )ura si sa i)ita sali#a& "aa la cotactul !itre cele !ouasabloae. Di aceasta "ozitie #a !uce ma!ibula i "ro"ulsie cu

cotact itre cele !oua #aluri !e ocluzie& ca a"oi sa realizezeretro"ulsia ma%ima i aceleasi co!itii. Acul iscriitor #a trasa oliie atero$"osteioara& cu limita ma%ima "osterioara u!e estecosi!erat "uctul i care ma!ibula este i RC. De aici "acietule%ecuta !oua& trei miscari !e lateralitate !rea"ta& sta)a !i"uctul !e RC& se #a !elimita "e "lacuta !e ire)istrare u u)isau a uui arc& u)iul )otic& cu #aloarea ormala !e /078. -arful

arcului )otic cores"u!e cu RC.



*e fi"eaza sabloanele in 7) si se in%ecteaza unmaterial de amprentare in caseta paralelipipedica intreacul inscriitor, placuta de inregistrare si sabloane. Dupa priza materialului pot fi scoase din cavitatea orala.•

- inregistrarea grafica e"traorala a 7). Acul inscriitoreste fi"at e"traoral pe valul sablonului superior pe liniamediana, iar placuta de inregistrare e"traoral la nivelulmandibulei. )ontactul dintre acul inscriitor si placuta deinregistrare acoperita cu negru de fum sau ceara moalecolorata! are lor in dimensiunea verticala de ocluzie, iarmiscarile mandibulei si rezultatele obtinute suntasemanatoare ca pentru inregistrarea grafica intraorala.

D t i RC i t !



Determiarea RC "ri meto!ecom"le%e

/. Teica ire)istrarii RC cu "uct !e s"ri'i cetral.Sistemul este format !i:•$ "lacuta !e ire)istrare )ra(ca "lasata orizotal&"aralel cu "laul !e ocluzie iferior& i !re"tul molarilor&"e bor!ura iferioara.

•$ "uct !e s"ri'i iscriitor cu ialtime re)labila& (%at icetrul )eometric !e )ra#itatie al ma%ilarului la i#elulbazei sabloului su"erior& la i#elul boltii "alatie4!etermiat !e itersectia !ia)oalelor ce uesc caiii!e al !oilea molar !e "artea o"usa5. Se stabileste !imesiuea #erticala !e ocluzie fara#alurile !e ocluzie cu "uctul !e s"ri'i cetral i cotactcu "lacuta !e ire)istrare& !e u!e se realizeazamiscarile ma!ibulare cuoscute "etru stabilirea arcului)otic.



Teica La!e !e ire)istrare a

RC cu "uct !e s"ri'i retroicisi#.• Autorul "oreste !e la u "rici"iu "ersoal

coform caruia ma!ibula realizeaza ici!ereaormala s"re ocluzia cetrica atata tim" catma!ibula u italeste ici u obstacol. Elcosi!era u "ermaet !era"a' realizat la cotactul

celor !oua #aluri !e ocluzie& !e aceea u se folosescsi "ro"ue u !is"oziti# format !i !oua "lacutemetalice. Placuta su"erioara (%ata !e u #al !eocluzie !e lcm latime si )rosime cat mai re!usa&cotie u sistem !e articulare si (%are a uei ti'e#erticale. Placuta iferioara se (%eaza !e baza

sabloului iferior si cotie i "artea aterioara sime!iaa u maso !e culisare si blocare a ti'ei#erticale. Cu a'utorul acestui sistem se !etermia!imesiuea #erticala o"tima !e ocluzie.

h i d l i d i i



$ehnica centrocordului OpotoE de inregistrare a7) cu punct de spri%in bimolar

Aceasta tehnica are la baza urmatoarele principii:•- masticatia este controlata si coordonata pe calerefle"a astfel incat rezultanta fortelor masticatoriieste intotdeauna aplicata acolo unde este necesara pe arcada dentara.•- pozitia de hiperestensie fortata a capului trebuiesa suprime actiunea muschilor pterigoidieni e"terniin deplasarea mandibulei.•- inregistrarea grafica a deplasarilor mandibulei seinregistreaza grafic fie la nivelul punctuluiinterincisiv, fie simultan la nivelul molarilor.



• Dispozitivul este alcatuit dintr-o bordura metalica informa de arcada formata din trei placi metalicesuprapuse: o placa superioara cu un varf anterior plasat pe linia mediana si doua varfuri plasate la nivelulfiecarui al doilea premolar superior; o placa inferioaracu un dispozitiv anterior de inregistrare a deplasarilorvarfului anterior frontal, lateral doua lo%ii ce vor oferiirealizarea bloca%ului intregului dispozitiv; o placaintermediara de solidarizare a celor doua placi; doi butoni echilibranti.

• Pentru determinarea 7) se mai folosesc: tehnicamemoriei ocluzale e%oKeu", tehnica @anelson destimulare electrica bilaterala.

aspectele miscarilor mandibulare

Documents