UNIVERSITATEA DIN ORADEA Facultatea de Medicină şi Farmacie Specialitatea Fiziokinetoterapie

TEMATICA EXAMENULUI DE LICENłĂ

2004

TEMA NR. 1

Evaluarea pacientului în recuperarea medicală: principii de diagnostic

privind relaŃia boală-disfuncŃie; incapacitate, infirmitate, handicap. Bibliografie:A. Nica, Compendiu de medicină fizică şi recuperare,

Ed. Universitară „Carol Davila”, 1998 Paginile 10 - 16

1. Între problemele cele mai importante de recuperare semnalăm: A. Aspecte legate de capacitatea de mişcare, de desfăşurare a ADL-urilor şi

desfăşurarea posibilităŃilor de comunicare. B. Desfăşurarea posibilităŃilor de comunicare C. Integrarea socială D. Integrarea psihologică E. Toate aspectele semnalate la punctele 1, 2, 3, 4

Corect: E

2. Capacitatea de mişcare articulară se apreciază prin:

A. bilanŃ clinic B. istoricul bolii C. disponibilităŃile de comunicare D. bilanŃ articular E. bilanŃ muscular

Corect: D

3. Odată cu bilanŃul articular se pun în evidenŃă: A. hipotrofii musculare B. laxitatea ligamentară care poate duce la hiperextensie

(ex. Genu recurvatum) C. contractura în flexie cu apariŃia unui flexum, care în stadiul

ireductibil face imposibilă extensia. D. laxitate complexă capsulo-ligamentară E. atrofii musculare

Corect: B,C,D

4. BilanŃul articular se realizează: A. prin testarea forŃei musculare a muşchilor adiacenŃi unei articulaŃii. B. cu ajutorul goniometrului. C. prin comparaŃie cu mobilitatea normală contralaterală D. cu ajutorul artroscopului E. cu ajutorul goniometrului şi/sau prin comparaŃie cu mobilitatea normală

contralaterală Corect: E

5. În analiza mobilităŃii articulare se apreciază: A. gradul maxim de mobilitate B. unghiul funcŃional C. forŃa musculară D. spasticitatea E. gradul maxim de mobilitate şi/sau unghiul funcŃional

Corect: E

6. BilanŃul muscular apreciază:

A. tonusul, forŃa şi rezistenŃa musculară B. gradul maxim de mobilitate C. unghiul funcŃional D. spasticitatea unui muşchi E. laxitatea ligamentară

Corect: A

7. BilanŃul muscular are un sistem de cotare internaŃională. Sistemul are scala:

A. 0-1 B. 0-5 C. 0-10 D. 0-100 E. 0-3

Corect: B

8. Nivelele de dependenŃă sunt următoarele:

A. independenŃa, dependenŃa B. independenŃa, nevoia de control C. nevoia de control, nevoia de asistenŃă D. independenŃă, nevoia de control, nevoia de asistenŃă, dependenŃa E. independenŃă, nevoia de asistenŃă

Corect: D

TEMA NR. 2

Paraliziile periferice ale membrului superior (plex brahial, nerv circumflex, radial, median, cubital): etiologie, tablou clinic, tratament şi recuperare funcŃională

Bibliografie:J. Kiss, Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală în afecŃiunile aparatului

locomotor, Ed. Medicală, 1999 Paginile 183 - 188

9. AlegeŃi răspunsurile corecte privind nervul circumflex: A – Ramurile terminale inervează muşchiul deltoid. B – Ramurile terminale inervează muşchii supra- şi subspinos. C – Acest nerv este afectat adesea în timpul unor traumatisme ale umărului. D – Deficitul motor poate fi moderat sau total. E – Deficitul motor este întotdeauna total. Corect: A, C, D

10. AlegeŃi răspunsurile corecte referitoare la tratamentul chirurgical al nervului circumflex:

A – Tratamentul chirurgical al nervului circumflex se impune de la început. B – Tratamentul chirurgical se impune după 3-5 luni de recuperare motorie fără rezultat

clinic sau electric. C – În caz de eşec al tratamentului chirurgical se recurge la chirurgia paleativă. D – În caz de eşec al tratamentului chirurgical se trece direct la artrodeza umărului. E – Artrodeza umărului este tratamentul de ultimă instanŃă, după ce s-a încercat şi chirurgia paleativă. Corect: B, C, E

11. Nervul radial asigură următoarele mişcări la nivelul măinii:

A – Extensia pumnului, degetelor şi policelui. B – Flexia pumnului şi degetelor. C – AbducŃia policelui. D – AdducŃia policelui. E - Înclinarea radială a pumnului. Corect: A, C, E

12. Care dintre următoarele afirmaŃii sunt false? Afectarea nervului radial se poate produce:

A – La nivelul braŃului prin compresiune prelungită pe faŃa posterioară a humerusului. B – În momentul fracturilor la nivelul diafizei humerale. C – În timpul manevrelor de reducere a focarului de fractură a diafizei humerale. D – La nivelul braŃului, determinând întotdeauna deficit motor al tricepsului brahial. E – La nivelul cotului, determinând durere la nivelul regiunii epicondiliene, fără deficit motor al unuia din muşchii extensori. F – La nivelul antebraŃului în fracturile înalte ale radiusului. Corect: D, E

13. AlegeŃi răspunsurile corecte. Paralizia nervului radial:

A – Compromite extensia braŃului. B – Compromite extensia antebraŃului pe braŃ. C – Afectează prehensiunea prin pierderea posibilităŃii de a deschide mâna. D – Afectează prehensiunea prin pierderea posibilităŃii de a închide mâna. E – Afectează prehensiunea şi prin pierderea stabilităŃii pumnului. Corect: B, C, E

14. În cadrul tratamentului fizical-kinetic al paraliziei nervului radial:

A – Procesul de recuperare al contracŃiei musculare se desfăşoară dinspre proximal spre distal. B – Tonifierea lungului supinator se efectuează din poziŃie cu cotul flectat la 100 grade. C – Tonifierea scurtului supinator se efectuează cu cotul în flexie şi antebraŃul în poziŃie neutră. D – Tonifierea extensorului comun al degetelor se începe cu cotul flectat şi pumnul flectat. E – ReapariŃia tabacherei anatomice confirmă recuperarea lungului extensor, scurtului extensor şi a adductorului policelui corect. Corect: A, B, D

15. O singură afirmaŃie din cele enumerate mai jos este falsă. Care?

A – Ortezarea mâinii în paralizia nervului radial se utilizeaz cu scop funcŃional. B – Ortezarea se realizează permanent pe parcursul a 24 de ore. C – Orteza menŃine pumnul în rectitudine şi policele în abducŃie. D – Orteza lasă liberă faŃa palmară a mâinii şi degetelor. E – Programul de terapie ocupaŃională se realizează la început cu orteza funcŃională montată pe mână.

Corect: B

16. AlegeŃi afirmaŃiile corecte. Nervul median:

A – Este un nerv mixt senzitivo-motor. B – Nu are fibre vegetative. C – La nivelul mâinii asigură flexia pumnului şi a primelor trei degete şi opoziŃia policelui. D – La nivelul antebraŃului asigură supinaŃia. E – Teritoriul senzitiv cuprinde pulpa policelui, indexului şi mediusului. Corect: A, C, E

17. Nervul median poate fi afectat:

A – De-a lungul întregului său traseu. B – Cel mai frecvent prin plăgi la nivelul pumnului. C – La nivelul pumnului, deşi la acest nivel este foarte bine protejat. D – La un nivel mai înalt, determinând paralizia completă a flexiei indexului. E – Printr-o atingere joasă, fără a determina deficitul de forŃă al vreunei mişcări. Corect: A, B, D

18. În care dintre următoarele sindroame nu este afectat nervul median?

A – Sindromul rotundului pronator. B – Sindromul de compresiune la nivelul arcadei lui Struthers. C – Sindromul de lojă Guyon. D – Sindromul de canal carpian. E – Sindromul defileului retro-epitrohlean. Corect: C, E

19. AlegeŃi răspunsurile corecte privind nervul interosos anterior:

A – Este o ramură motorie a nervului median. B – Poate fi comprimat de inserŃia tendinoasă a capătului profund al rotundului pronator. C – Comprimarea acestui nerv determină deficit motor al lungului flexor al policelui şi al flexorului profund al indexului. D – Comprimarea acestui nerv se asociează şi cu tulburări de sensibilitate. E – Tratamentul fizical-kinetic este suficient pentru a obŃine o recuperare funcŃională. Corect: A, B, C

20. Sindromul rotundului pronator este o afectare a nervului median caracterizată prin:

A – Durere nedelimitată la nivelul antebraŃului. B – Durerea este exacerbată de mişcarea de pronaŃie a antebraŃului efectuată împotriva unei rezistenŃe. C – Nu sunt prezente tulburări de sensibilitate în teritoriul nervului median. D – Atingerea musculaturii eminenŃei tenare este discretă. E – Tratamentul este fizical-kinetic, nefiind necesar un tratament chirurgical. Corect: A, B, D

21. Sindromul de compresiune la nivelul arcadei lui Struthers se caracterizează prin următoarele:

A – Afectează întotdeauna nervul median. B – Nu afectează niciodată nervul cubital. C – Interesarea nervului median la acest nivel este de cele mai multe ori traumatică.

D – Această arcadă este inconstantă anatomic. E – Arcada lui Struthers se găseşte la nivelul epitrohleei. Corect: A, C, D

22. Sindromul de canal carpian are următoarele caracteristici:

A – Reprezintă afectarea nervului median prin compresiune. B – La acest nivel, nervul median este afectat foarte rar. C – Nu are întotdeauna o cauză traumatică evidentă. D – Nu se asociază niciodată cu sindromul de lojă Guyon. E – În cadrul tratamentului recuperator se va pune accent pe recuperarea sensibilităŃii Corect: A, C, E

23. AlegeŃi răspunsurile corecte referitoare la nervul cubital:

A – Inervează muşchii cubital anterior şi flexor comun profund al degetelor. B – Teritoriul senzitiv se întinde pe marginea cubitală a pumnului şi mâinii. C – La nivelul carpului traversează canalul carpian. D – La nivelul carpului traversează canalul Guyon. E – După traversarea carpului se divizează în două ramuri, ambele motorii. Corect: A, B, D

24. Care dintre următoarele afirmaŃii sunt false?

A – Afectarea nervului cubital are rar o cauză traumatică. B – Nervul cubital poate fi afectat în luxaŃii ale cotului. C – Nervul cubital este lezat în fracturile extremităŃii superioare a humerusului. D – Comprimarea nervului cubital se poate produce în gutiera epitrohleoolecraniană. E – Comprimarea nervului cubital în canalul Guyon se asociează frecvent cu comprimarea nervului median în canalul carpian. Corect: A, C

25. Care sunt răspunsurile corecte referitoare la sindromul defileului retro-epitrohlean:

A – Apare prin comprimarea nervului cubital, mai frecvent prin traumatisme. B – FrecvenŃa este mai mare la bărbatul adult. C – Se manifestă prin dureri la nivelul cotului, antebraŃului şi măinii. D – Deficitul motor este întotdeauna prezent. E – Recuperarea funcŃională este dificilă, chiar dacă se intervine chirurgical. Corect: A, B, E

26. O singură afirmaŃie din cele enumerate mai jos este falsă. Care? Sindromul de lojă Guyon:

A – Apare prin comprimarea nervului cubital la nivelul pumnului. B – Apare rareori asociat cu sindromul de canal carpian. C – Apare izolat în traumatisme prin cădere pe mână. D – Are ca tratament principal, tratamentul chirurgical. Corect: B

27. AlegeŃi răspunsurile corecte referitoare la tratamentul paraliziei nervului cubital:

A – Tratamentul leziunilor traumatice ale nervului cubital este în principal chirurgical. B – Tratamentul fizical-kinetic este util numai postoperator. C – Tratamentul fizical-kinetic este prezent atât preoperator cât şi postoperator. D – În paraliziile recente, obiectivul principal al tratamentului fizical-kinetic este prevenirea instalării grifei cubitale.

E – În paraliziile vechi, cu grifă cubitală instalată, programul fizical-kinetic nu-şi mai are rostul. Corect: A, C, D

28. În paraliziile recente de nerv cubital, tratamentul fizical-kinetic:

A – Are ca obiectiv prevenirea instalării grifei cubitale. B – Urmăreşte stabilizarea articulaŃiilor MCF în flexie şi reducerea acŃiunii flexorilor degetelor. C – Urmăreşte întinderea muşchilor extensori ai degetelor. D – La nivelul policelul, urmăreşte antrenarea abducŃiei. E – Deasemenea, la nivelul policelui urmăreşte menŃinerea unei bune mobilităŃi în articulaŃia trapezo-metacarpiană. Corect: A, B, E

29. În paraliziile recente de nerv cubital un exerciŃiu terapeutic util pentru prevenirea grifei cubitale

este descris de Bouvier. Una din afirmaŃiile de mai jos referitoare la acest exerciŃiu este falsă. Care?

A – Stabilizează degetele III, IV, V într-o poziŃie de flexie lejeră. B – Bolnavul extinde activ degetele. C – Se pune în acŃiune extensorul comun al degetelor. D – La începutul programului de recuperare exerciŃiul se efectuează cu pumnul în extensie. E – Se realizează astfel întinderea muşchilor flexori lungi. Corect: D

30. În parezele de nerv cubital aflate în cursul regenerării nervoase programul fizical-kinetic:

A – Nu mai are ca obiectiv principal prvenirea instalării grifei cubitale (ca în parezele recente). B – Acordă o atenŃie mai mare facilitării contracŃiei musculare voluntare a muşchilor în curs de reinervare. C – Recomandă pentru antrenarea musculaturii intrinseci a mâinii un exerciŃiu în care pumnul se menŃine un flexie şi MCF în rectitudine. D – În cadrul exerciŃiului de la punctul C, se va efectua o extensie activă a degetelor. E – Prin acest exerciŃiu sunt puse în tensiune tendoanele flexorului comun al degetelor. Corect: B, C, D

TEMA NR. 3

Paraliziile periferice ale membrelor inferioare (crural, sciatic, spi, spe)

Etiologie, tablou clinic, tratament şi recuperare. Bibliografie:J. Kiss, Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală în afecŃiunile aparatului

locomotor, Ed. Medicală, 1999 Paginile 183 - 188

1.Cât timp poate să dureze recuperarea funcŃională a unui nerv secŃionat traumatic la care s-a practicat cu succes neurorafia? a. O lună b. 6 luni c. 1 an d. 1,5 ani e. 2 ani Corect: b,c,d,e

2. Care sunt obiectivele tratamentului fizical-kinetic în cazul recuperării paraliziilor de nervi periferici, pentru prevenirea complicaŃiilor? a. Conservarea unui Ńesut cutanat şi subcutanat trofic, fără aderenŃe, edeme, escare b. Cicatrici cât mai suple c. Profilaxia retracŃiilor capsulo-ligamentare d. Conservarea amplitudinii de mişcare în limite normale la toate articulaŃiile e. Conservarea tonusului muscular şi a forŃei de contracŃie în grupele agoniste Corect: a,b,c,d 3.Evaluarea în timp a evoluŃiei unei leziuni traumatice a nervilor periferici se realizează prin: a. BilanŃ repetat al funcŃiei motorii b. BilanŃ repetat al funcŃiei sensitive c. BilanŃ repetat al funcŃiei vegetative d. Ecografie de parŃi moi e. Radiografie Corect: a,b,c 4.Din evaluarea clinică a leziunii traumatice a nervilor periferici nu vor lipsi: a. Aprecieri asupra stării tegumentului şi cicatricelor b. Aprecieri asupra vaselor sanguine arteriale şi venoase c. Aprecieri asupra stării osului şi articulaŃiei d. Aprecieri asupra durerii e. Aprecieri asupra forŃei musculare Corect: a, b,c,d 5. Cauzalgia este: a. Durere cu caracter de arsură ce depăşeşte teritoriul nervului b. Durere cu caracter de arsură pe teritoriul nervului c. Durere declanşată de atingerea superficială d. Durere influenŃată de profilul psihologic al bolnavului e. Durere de mică intensitate Corect: a,d 6. Examenul electric al nervului periferic cuprinde: a. Electrodiagnosticul de stimulare cu curenŃi de joasă frecvenŃă b. Examenul electromiografic c. Măsurarea vitezei de conducere motorie şi senzitiva a nervului d. Ecografia de părŃi moi e. RMN Corect: a, b,c,d 7. Electrostimularea selectivă a muşchiului denervat se face cu : a. CurenŃi excitomotori exponenŃiali de joasă frecvenŃă b. CurenŃi excitomotori de medie frecvenŃă c. Impuls de 500-1000 msec cu panta de creştere>5-600 msec d. Impuls urmat de pauză în raport de 1/ 4

e. Parametrii orientativi Corect: a,d,e 8. În recuperarea neurologică sunt preferate tehnicile: a. Kinetoterapie manuală b. Tehnici de facilitare a contracŃiei musculare voluntare (Kabat) c. Autoantrenament muscular prin biofeed-back EMG d. Tehnici de facilitare ce se bazează pe iradierea influxului nervos e. ExerciŃii izometrice şi izodinamice Corect: a, b,c,d,e 9. Nervul crural ia naştere din rădăcinile : a. L1, L2 b. L2, L3 c. L3 d. L4 e. L3, L4 Corect: e 10. Nervul crural este un nerv: a. Motor b. Senzitiv c. Mixt d. Ramură terminală a plexului lombosacrat e. Ramură din primele rădăcini sacrate Corect: c,d 11. Ramura motorie a nervului crural inervează: a. FaŃa anterioară a coapsei b. FaŃa internă a coapsei şi a gambei c. FaŃa internă a genunchiului d. Muşchiul tensor fascia lata e. Croitorul, cvadricepsul Corect: d,e 12. Ramura senzitivă a nervului crural inervează: a. Tensorul fasciei lata b. Croitorul c. Cvadricepsul d. FaŃa anterioară a coapsei e. O parte din faŃa internă a coapsei şi gambei Corect: d,e 13. Leziunea traumatică a nervului crural este iatrogenă: a. Lezarea în timpul biopsiei ganglionare sau a exciziei abcesului psoasului b. Comprimarea nervului cu depărtătoarele în timpul artroplastiei şoldului c. Comprimarea printr-un hematom în teaca psoasului d. InjecŃii intrafesiere e. InjecŃii intraarticular

Corect: a,b,c 14. Deficitul complet de forŃă a cvadricepsului: a. Împiedică mersul pe teren plat b. Împiedică mersul pe plan înclinat c. Împiedică mersul pe scări d. Împiedică mersul pe bicicletă e. Împiedică „mersul piticului” Corect: b,c,d,e 15.Programul de recuperare a leziunii traumatice a nervului crural trebuie să insiste pe: a. Tonifierea fesierului mijlociu b. Tonifierea marelui fesier c. Tonifierea adductorilor d. Refacerea forŃei şi rezistenŃei cvadricepsului după reinervarea lui e. Tonifierea tricepsului sural Corect: b,d,e 16. Nervul sciatic ia naştere în micul bazin din: a. Trunchiul lombo-sacrat b. Rădăcinile spinale L5, S1 c. Rădăcinile L4, L5 d. Rădăcinile L5, S1, S2 e. Rădăcinile L3, L4, L5, S1 Corect: a,b 17. Nervul sciatic inervează muşchii: a. Ischiogambieri b. Rotatori externi c. Pătratul crural d. Pectineu e. Tensor fascia lata Corect: a,b,c,d 18. Etiologia leziunilor trunchiului sciatic este diferită: a. Fracturile bazinului b. Hematomul fesier c. InjecŃiilor intramusculare d. Chirurgia şoldului e. Tratamentul recuperator Corect: a,b,c,d 19. Nervul SPE este lezionat prin: a. Traumatism direct al regiunii poplitee b. Traumatism direct al marginii externe a 1/3 corpul gambei c. Compresiune d. Fractură e. InjecŃie i.m. Corect: a,b,c,e

20. Manifestarea paraliziei SPE d.p.d.v. motor : a. Imposibilitatea eversiei piciorului b. Imposibilitatea inversiei piciorului c. Stepajul piciorului d. Grafia degetelor e. Mers pe călcâi / vârful degetelor, dificil sau absent Corect: c,d,e 21. Manifestarea paraliziei SPE d.p.d.v. senzitiv: a. Hipoestezia plantei b. Hipoestezia gleznei c. Hipoestezia feŃei dorsale a piciorului d. Anestezia feŃei dorsale a piciorului e. Cauzalgie Corect: c,d,e 22. Compresiunea SPE poate fi : a. Profundă, la nivelul bicepsului crural b. Externă c. În plăgile regiunii poplitee d. Profundă, la nivelul arcadei muşchiului lung peronier e. Aparat gipsat larg Corect: a,b,c,d 23. Leziunea SPE poate fi prin: a. ElongaŃia nervului în luxaŃii peroneo-tibiale superioare b. Entorsele grave ale genunchiului c. Entorsele şoldului d. LuxaŃiile genunchiului e. Entorsele grave ale piciorului Corect: a,b,d 24. Tratamentul fizical-kinetic al paraliziei SPE implică: a. Mobilizări precoce pasive manuale b. Precocitatea tratamentului datorată tendinŃei de a dezvolta redoare c. Ortezarea nu e necesară d. Electrostimularea analitică a musculaturii dorsiflexoare şi eversoare nu e necesară e. Durată de 9-12 luni Corect: a,b,e 25. Nervul SPI este localizat : a. În fosa poplitee b. Pe faŃa internă a genunchiului c. Sub arcada tricepsului sural d. FaŃa externă a genunchiului e. FaŃa internă a gambei Corect: a,c

26. Nervul SPI inervează motor: a. Muşchii anteriori ai gambei b. Muşchii flexori ai gleznei c. Muşchii eversori ai piciorului d. Muşchii inversori ai piciorului e. Muşchii adductori ai coapsei Corect: b 27. Nervul tibial posterior derivă din SPI şi inervează: a. Muşchii flexori ai degetelor b. Muşchiul gambier posterior c. Muşchii intriseci ai degetelor d. Muşchii anteriori ai gambei e. Muşchii laterali ai gambei Corect: a,b,c

28. Ramurile senzitive ale SPI asigură sensibilitatea: a. FeŃei anterioare a gambei b. FeŃei posterioare a gambei c. FeŃei dorsale a piciorului d. Plantei piciorului e. FeŃei laterale a gambei Corect: d

TEMA NR. 4

Hemiplegia de cauză vasculară: tablou clinic, program terapeutic şi de

recuperare. Bibliografie: Neurologie - tratat, Editura Nationala 1997-Prof. Dr. C-Tin. Popa Paginile 183 - 188

1.AfecŃiunile cerebro-vasculare(A.V.C.) sunt determinate de următoarele procese patologice: a. embolia de origine cardiaca b. ateroscleroza c. malformatii congenitale ale vaselor sanguine cervico-cerebrale d. scaderea viscozitatii sanguine e. cresterea presiunii de perfuzie cerebrala Raspuns:a,b,c. 2.Accidentul ischemic tranzitor se caracterizeaza prin: a. deficit focal cu instalare brutala b. ireversibil c. durata de cateva minute pina la o ora d. regresiv in 72 ore e. regresiv in 48 ore Raspuns:a,c. 3. Accidentul ischemic tranzitor vertebro-bazilar se traduce prin: a. cecitate

b. diplopie c. dizartrie d. logoree e. surditate Raspuns:b,c. 4. Ischemia tranzitorie in capsula interna sau in fasciculul corticospinal in partea anterioara a protuberantei este reprezentata prin: a. afazie b. hemineglijenta c. hemipareza motorie pura interesand fata, membrul superior si membrul inferior d. durata scurta (12-24 ore) e. durata lunga (72 ore) Raspuns:c,d. 5. Sediul cel mai frecvent al proceselor aterosclerotice si aterotrombotice ce stau la originea accidentului ischemic tranzitor este: a. originea arterei carotide interne b. originea carotidei primitive c. segmentul trunchiurilor arterelor cerebrale anterioare d. segmentul trunchiurilor arterelor cerebrale medii e. artera subclaviculara Raspuns:a. 6. Ocluzia completa a arterei cerebrale medii determina: a. hemiplegie contralaterala b. hemianestezie c. tetraplegie d. parapareza e. hiperestezie contralaterala Raspuns:a,b. 7. Ocluzia arterei coroidiana anterioara in forma sa completa produce: a. hemianopsie homonima b. atrofie optica c. hemianestezie d. hemiplegie contralaterala e. paraplegie Raspuns:a,c, d. 8. Sindromul de crosa aortica presupune: a. prezenta pulsului carotidian si radial b. pierderi repetate de cunostinta c. cecitate definitiva d. disconfort la trecerea in ortostatiune e. disparitia pulsului la artera pedioasa Raspuns:b,d. 9. Angiografia cerebrala permite: a. detectarea stenozelor severe si formarea unui trombus mural la nivelul bifurcatiei carotidiene b. vizualizarea directa a leziunilor ateromatoase c. punerea in evidenta a circulatiei la nivelul cercului Willis

d. nu vizualizeaza ocluziile embolice ale ramurilor arteriale cerebrale e. masurarea directa a fluxului sanguin Raspuns a,b,c. 10. Riscurile principale ale angiografiei cerebrale selective sunt: a. insuficienta hepatica b. disectie aortica c. accidente vasculare embolice d. insuficienta cardiaca e. insuficienta respiratorie Raspuns:b,c. 11.Tratamentul anticoagulant a unui accident ischemic tranzitor in teritoriul carotidian se face cu: a. ibuprofen b. sulfinpirazona c. dipiridamol d. heparina e. indometacin Raspuns:d. 12. Contraindicatiile tratamentului anticoagulant sunt: a. ulcer evolutiv hemoragic b. hipertensiunea maligna c. hipotensiunea arteriala d. insuficienta hepatica e. virsta sub 40 ani Raspuns:a,b,d. 13. Tratamentul antiplachetar a accidentului ischemic tranzitor se poate face cu: a. aulin b. aspirina c. heparina d. ticlopidina e. ketoprofen Raspuns:b,d 14. Tratamentul accidentului ischemic tranzitor provocat de o stenoza severa a carotidei interne (diametrul arterei carotide interne < 2 mm) consta in: a. administrarea de anticoagulante b. administrarea de antiagregante plachetare c. endarteriectomie carotidiana d. anastomoza intre o ramura temporala superficiala a carotidei externe si o ramura corticala a arterei silviene e. administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene Raspuns:c,d. 15. Accidentul ischemic tranzitor prin insuficienta de artera vertebrala se manifesta prin: a. vertij b. parestezii in hemifata homolateral si a membrelor contralateral c. paraplegie d. diplopie e. polifagie Raspuns:a,b,d.

16. Sindromul Wallenberg rezulta din: a. ocluzie a arterei cerebeloase superioare b. ocluzie a arterei circumferentiala scurta c. ocluzie a arterei vertebrale ipsilateral in 70-80 % din cazuri d. ocluzie a arterei cerebeloase postero-inferioara in 20 % din cazuri e. ocluzia ramurilor paramediane din trunchiul bazilar Raspuns:c,d. 17. In sindromul bulbar median apare: a. paralizie si atrofie de hemilimba de partea leziunii b. sindrom Claude-Bernard-Horner c. paralizia membrelor de partea opusa leziunii d. afectarea tactila si proprioceptiva a hemicorpului de partea opusa leziunii e. paraplegie Raspuns:a,c,d. 18. In sindromul latero –bulbar nu apare: a. cadere lateralizata de partea leziunii b. nistagmus de partea leziunii c. afectarea sensibilitatii termoalgezice a hemicorpului si uneori a fetei de partea opusa leziunii d. tetraplegie e. ptoza palpebrala Raspuns: d. 19. In sindromul lateral protuberantial mijlociu (artera circumferentiala scurta ) nu apare: a. sindrom Claude-Bernard-Horner b. paralizia muschilor masticatori de partea leziunii c. ataxia membrelor de partea leziunii d. tulburari termoalgezice ale membrelor si trunchiului de partea leziunii e. atingerea senzitiva a hemifetei Raspuns:a,d. 20. In sindromul protuberantial inferior lateral (ocluzia arterei cerebeloase antero-inferioare) apare: a. tulburari ale sensibilitatii termoalgezice la nivelul hemicorpului de partea leziunii b. nistagmus vertical si orizontal de partea leziunii c. paralizie faciala de partea leziunii d. hiperestezie in hemifata de partea leziunii e. paralizie de lateralitate de partea opusa leziunii Raspuns:b,c. 21. Cauza frecventa d e accident vascular la copil si adultul tinar este: a. disectia marilor artere extracraniene b. infarctul miocardic c. fibrilatia artriala d. policitemia vera e. hipotensiune arteriala Raspuns:a. 22. Boala Moya-Moya este data de ocluzia urmatoarelor artere: a. artera tibiala anterioara b. artera carotida interna c. trunchiul arterei cerebrale mijlocii si arterei cerebrale anterioare d. artera dorsala a piciorului

e. artera femurala Raspuns:b,c. 23. Urmatoarele procese sunt cauze de embolie cerebrala: a. mixomul atrial b. angiopatia diabetica c. prolaps de valva mitrala d. vegetatiile din endocarditele bacteriene acute si subacute e. tahicardie sinusala Raspuns: a,c,d. 24. Anumite sindroame neurologice nu evoca un mecanism embolic in teritoriul arterei cerebrale mijlocii: a. sindrom de opercul frontal b. monoplagie brahiala c. afazie Broca d. paralizie de verticalitate a privirii si ptoza bilaterala e. hemianopsie laterala homonima Raspuns:d. 25. Cauzele de hemoragie intracraniana non traumatica sunt: a. hipertensiunea arteriala b. malformatii arteriovenoase c. rupturile anevrismelor (saculare) d. arteriopatia obliteranta e. hipotensiune arteriala Raspuns:a,b,c. 26. Hemoragiile din hipertensiune nu survin frecvent in urmatoarele localizari: a. talamus b. protuberanta c. cerebel d. substanta alba centrala a emisferei e. putamen si capsula interna adiacenta Raspuns:d. 27. Etiologia hemoragiilor subarahnoidiene presupune: a. ruptura unui anevrism sacular intracranian b. malformatii arteriovenoase intracraniene c. hemoglobinopatii d. policitemia vera e. meningiom Raspuns:a,b. 28. Trombozele sinusului lateral nu apar in : a. infectii intracraniene (meningite) b. stari de hipercoagulabilitate (hemoglobinopatii) c. utilizarea contraceptivelor orale d. utilizarea antiagregantelor plachetare e. septicemie Raspuns:d.

29. Semnele clinice in hemoragia putamenala sunt: a. hemiplegie contralaterala b. Babinski absent c. vorbire prost articulata d. ochii deviaza de aceeasi parte cu hemipareza e. hemiplegie homonima Raspuns:a,c. 30. Deficitul neurologic major intr-o hemoragie occipitala este: a. afazie b. delir c. hemianopsie d. tulburari de sensibilitate localizata la un hemicorp e. cecitate Raspuns:c.

TEMA NR. 5

Paralizia de nerv facial . Etiologie . Tablou clinic. Program terapeutic si

de recuperare Bibliografie: Neurologie - tratat, Editura Nationala 1997-Prof. Dr. C-Tin. Popa Paginile: 589 - 608

1. Nervul facial inerveaza: a. Muschii mimicii b. Muschii sternocleidomastoidieni c. Muschii paravertebrali d. Muschi supraspinosi e. Muschii limbii

2. Nervul facial vehiculeaza sensibilitatea: a. Proprioceptiva

b. Tactila c. Dureroasa

d. Gustativa in 2/3 anterioara a limbii e. Exteroceptiva

3. Paralizia periferica a nervului facial se manifesta prin: a. Stergerea santului nazogenian, pliurile cutanate intinse, inchiderea pleoapelor este imposibila b. Accentuarea santului nazogenian, ridurile muschiului frontal se accentueaza

c. Pleoapele sunt inchise

d. Buza superioara ridicata

e. Buza superioara coborata

4. Recuperarea in paralizia periferica a nervului facial se adreseaza in special urmatorilor muschi: a. Muschiului sternocleidomastoidian

b. M. paravertebrali c. M. fetei si pleoapei d. M. deglutitiei e. M. limbii

5. Musciul frontal este: a. M. ridicator al buzei superioare b. M. ridicator al pleoapelor c. M. mirarii d. M. dilatator al narinei e. M. coborator al pleoapelor

6. Muschiul orbicular al ochiului are urmatoarea actiune: a. Declanseaza inchiderea pleoapelor b. Declanseaza deschiderea pleoapelor

c. Este muschiul mirarii d. Esta muschiul atentiei e. Nici una din variantele de mai sus

7. In paralizia faciala “a frigore” recuperarea functionala depinde de: a. Inaltimea leziunii; putand fi totala sau partiala b. Anotimp

c. Boli asociate

d. Varsta pacientului e. Nu este influentata de factorii anteriori mentionati

8. In faza flasca a paraliziei faciale periferice recuperarea cuprinde: a. Bai galvasnice

b. Masaj cu gheata

c. Caldura locala, masaj, kinetoterapie d. Bai termale

e. Electrostimulare 9. Manevrele de masaj folosite in recuperarea paraliziei faciale periferice sunt:

a. Efleuraj, frictiuni circulare b. Cernut c. Rulat d. Tractiuni e. Batere

10. In paralizia faciala periferica electrostimularea se realizeaza cu: a. Curenti exponentiali de joasa frecventa b. Curenti de medie frecventa c. Curenti de inalta frecventa d. Curenti de joasa frecventa cu impulsuri dreptunghiulare e. Ultrasunet

11. Pentru diagnosticul topografic al lezarii nervului facial se utilizeaza: a. Testul Schrimer b. Electroencefalografia c. Electrocardiografia d. Disparitia ridurilor frontale e. Nici una din posibilitatile de mai sus

12. Kinetoterapia eficienta in paralizia faciala presupune: a. Plasarea muschilor hemifetei paralizate in pozitie alungita b. Plasarea muschilor hemifetei paralizate in pozitie neutra sau in pozitie de scurtare c. Executarea rapida a exercitiilor terapeutice d. Activarea muschilor din ½ inferioara a fetei atat timp cat se lucreaza muschii din ½ superioara a

fetei e. Executarea lenta a exercitiilor terapeutice

TEMA NR. 6

Traumatismele cranio cerebrale

Bibliografie: Neurologie - tratat, Editura Nationala 1997-Prof. Dr. C-Tin. Popa Paginile: 589 - 608

1.Fracturile oaselor craniului se clasifica in:

a)lineare b)de baza de craniu

c)complexe d)cominutive e)contuze

raspuns:a, b ,c, d 2.Fracturile oaselor bazei craniului sunt adesea insotite de urmatoarele semne:

a) hemotimpan b)echimoze tardive ale regiunii mastoidiene

c) sughit d) echimoze periorbitare e)echimoze toracice

raspuns:a, b, d 3.Nervii cranieni susceptibili de a fi lezati in cazul unei fracturi de baza de craniu sunt:

a)nervii olfactivi b)nervii optici c)nervii oculomotori d)nervul trohlear e)nervul sciatic

raspuns:a, b, c, d 4.Comotia cerebrala este: a)o pierdere de lunga durata a constientei

b)o pierdere imediata, dar tranzitorie a constientei c)asociata cu scurte perioade de amnezie

d)asociata cu lungi perioade de amnezie e)pierderea definitive a constientei raspuns:b, c

5.Contuziile la suprafata creierului apar:

a)datorita fortelor mecanice ce deplaseaza creierul in raport cu craniul b)la deceleratia creierului impotriva fortei interne a craniului

c)spontan d)in urma unor traumatisme care antreneaza o pierdere de constienta prelungita e)toate cele de mai sus

raspuns:a,b,d 6.Semnele clinice provocate de contuziile cerebrale:

a)depind de sediul si de talia acestora b)se exprima frecvent cu hemipareza c)se exprima frecvent cu deviatie a privirii

d)sunt totdeauna fruste e)se exprima frecvent cu paraplegie raspuns:a,b,c 7.Tabloul clinic al hemoragiilor mezencefalice cuprinde:

a)coma b)midriaza

c)mioza d)diminuarea sau abolirea reflexelor oculoencefalice e)toate cele de mai sus raspuns:a,b,d 8.Hematoamele subdurale acute:

a)devin simptomatice in minutele sau orele ce urmeaza traumatismului b)au un interval liber inaintea aparitiei comei

c)sunt de regula asimptomatice d)nu sunt niciodata insotite de cefalee e)nu se manifesta niciodata clinic raspuns:a,b

9.Traumatismul cranian minor cu prognostic bun are urmatoarele caracteristici clinice:

a)pacient alert si cooperant b)cefalee c)greturi si/sau un singur episod de varsaturi

d)coma e)toate cele de mai sus raspuns:a,b,c 10.Urmatorul sindrom clinic este specific contuziilor zonelor anterioare ale lobului temporal: a)cefaleea b)varsatura c)fotofobia

d)delirul asociat cu refuzul pacientului de a fi examinat sau agitatie e)sughitul

raspuns: d 11.Contuzia fetei inferioare a lobilor frontali si a polului frontal este caracterizat de:

a)incetinirea activitatilor mentale si lipsa de interes (abulie) b)usoara irascibilitate c)pacientul face glume nepotrivite

d)pacientul e in coma profunda e)pacientul e in coma vigila raspuns: a,b,c

12.Urmatorul sindrom caracterizeaza leziunea cerebrala mediana sau de tija hipofizara: a)bulimia

b)diabetul insipid c)coma d)fotofobia e)toate cele de mai sus raspuns: b 13.Majoritatea pacientilor avand un traumatism cranio cerebral de gravitate medie:

a)se amelioreaza in 1-6 saptamani b)se amelioreaza in 1 ora

c)in timpul primei saptamani vigilitatea, memoria, performantele mentale sunt fluctuante d)spontaneitatea si memoria se normalizeaza mai tarziu, adesea brusc e)se amelioreaza in 30 de minute

raspuns: a,c,d 14.La pacientii comatosi post traumatism cranio cerebral semnele clinice mai importante de urmarit sunt:

a)profunzimea comei b)marimea pupilelor

c)miscarile membrelor d)diureza e)toate cele de mai sus raspuns: a,b 15.Celemai frecvente complicatii respiratorii ale traumatismelor cranio cerebrale sunt:

a)hipoxia acuta b)pneumopatia de deglutitie c)sindromul de detresa respiratirie a adultului(SDRA) d)sunturi arteriovenoase severe e)astmul bronsic

raspuns: a,b,c,d 16.Embolia pulmonara:

a)este adesea o complicatie severa a traumatismelor cranio cerebrale grave b)poate fi prevenita prin compresie pneumatica intermitenta a moletilor c)poate fi prevenita cu doze mici de heparina

d)nu poate fi prevenita e)nu este o complicatie severa a traumatismelor cranio cerebrale grave raspuns: a,b,c 17.Hemoragiile digestive :

a)pot complica starea pacientilor cu traumatisme cranio cerbrale severe b)nu survin niciodata la pacientii cu traumatisme cranio cerebrale severe

c)pot fi prevenite cu inhibitori de receptori-H2 sau cu antiacide d)nu pot fi prevenite la pacientii cu traumatisme cranio cerebrale e)nu apar niciodata la pacientii cu traumatisme cerebrale severe raspuns: a,c 18.Emboliile grasoase cerebrale diseminate :

a)pot aparea la pacientii cu traumatisme severe ale oaselor lungi b)pot fi prevenite printr-o buna rehidratare c)se insotesc la cateva zile dupa fracturi de agitatie, delir sau somnolenta, coma, epilepsie

d)nu pot fi prevenite e)pot fi prevenite raspuns: a,b,c,e 19.Traumatismele cranio cerebrale acute:

a)pot antrena apnee tranzitorie

b)se pot insoti de stop cardiac

c)pot antrena o hipertensiune arteriala cu bradicardie d)nu antreneaza complicatii cardiovasculare e)pot antrena complicatii cardiovasculare raspuns: a,b,c,e 20.Scala Glasgow pentru comele din traumatismele cranio cerebrale urmareste indicatorii:

a)deschiderea ochilor b)cel mai bun raspuns motor

c)cel mai bun raspuns senzorial d)raspunsul verbal e)toate cele de mai sus

raspuns: a,b,d

TEMA NR. 7

Traumatisme vertebro medulare (cu sau fără manifestări neurologice):

tablou clinic, evaluare, principii terapeutice şi de recuperare Bibliografie: Compendiu de medicina fizica si recuperare 1998-Dr.Sarah Nica Paginile 146 - 153

1.Zonele afectate cu predilectie in traumatismele vertebro medulare sunt: a)zonele de tranzitie anatomo functionale ale coloanei vertebrale b)zona cervicala C1-C2 c)zona cervicala C5-C6 d)zona toracala T11-T12 e)zona lombaraL3-L4 raspuns:a,b, c, d 2.Sunt considerate fracturi stabile ale coloanei vertebrale:

a)cele care nu se deplaseaza dupa imobilizare b)cele cu evolutie favorabila c)cele care nu prezinta semne neurologice d)cele care nu sunt insotite de dureri e)toate cele de mai sus raspuns:a,b 3.Sunt considerate ca fracturi instabile ale coloanei vertebrale: a)fracturile cu dislocatii b)fracturile cu deplasare c)fracturile foarte algice d)fracturile cu complicatii neurologice severe e)toate cele de mai sus raspuns:a, b, d. 4.Bilantul clinico-functional al traumatismelor vertebro medulare analizeaza: a)integritatea pachetelor vasculonervoase b)tipul de afectare osoasa c)tipul traumatismului de parti moi d)intensitatea durerii e)starea de constienta raspuns:a, b, c 5.Traumatismele rahidiene cu complicatii neurologice pot genera: a)fenomene de compresie radiculara b)fenomene de compresie medulara c)fenomene de compresie mieloradiculara d)hipertensiune intracraniana e)coma profunda raspuns:a, b, c 6.Tetraplegia compatibila cu supravietuirea: a)se produce prin leziunu cervicale sub C4 b)se produce prin leziuni cervicale sub C7 c)se produce prin leziuni cervicale superior de C3 d)se produce prin leziuni la nivel toracal e)se produce prin leziuni la nivel lombar raspuns:a 7.Paraplegia: a)se produce prin leziuni la nivel cervical b)se produce prin leziuni la nivelul coloanei toracale c)se produce prin leziuni la nivelul coloanei lombare d)poate sa cuprinda “sindromul cozii de cal” e)se produce prin leziuni cervicale superior de C3 raspuns:b, c, d 8.Comotia medulara este definita ca: a)traumatism vertebro medular cu abolirea temporara a functiilor medulare cu remisiune completa b)traumatism vertebro medular cu abolirea permanenta a functiilor medulare si sechele post traumatice c)traumatism vertebro medular cu instalare brusca a deficitelor motorii invalidante d)traumatism vertebro medular fara substrat anatomo-patologic specific e)traumatism medular cu abolirea permanenta a functiilor medulare raspuns:a, d 9.Contuzia medulara este definita ca:

a)traumatism vertebro medular urmat de compromiterea functionala partiala sau totala a maduvei si dezvoltarea unor sechele post traumatice b)traumatism vertebro medular cu abolirea temporara a functiilor medulare cu remisiune completa c)traumatismul vertebro medular cu modificari anatomo-patologice variate d)traumatism vertebro medular fara modificari anatomo-patologice specifice e)traumatism vertebro medular fara expresie clinica raspuns:a, c 10.Compresia medulara poate fi: a)acuta b)progresiva c)tardiva d)mixta e)toate variantele de mai sus raspuns:a, b, c 11.Dilacerarea medulara: a)apare cel mai frecvent dupa fracturi-luxatii vertebrale toracale sau toraco-lombare b)nu determina sechele invalidante c)este substratul lezional al transsectiunii medulare ireversibile, invalidante d)apare cel mai frecvent dupa fracturi-luxatii cervicale e)determina sechele invalidante raspuns:a, c,e 12.Sindromul Brown-Sequard este caracterizat prin: a)apare in compresiile medulare cervicale si toracale b)sindrom piramidal de partea leziunii c)tulburari de sensibilitate profunda de partea leziunii d)tulburari de sensibilitate superficiala de partea leziunii e)sindrom extrapiramidal raspuns:a, b, c 13.Sindromul de compresie cervicala centromedulara poate prezenta: a)monopareza b)tetrapareza cu predominenta brahiala accentuata distal c)tulburari de sensibilitate termoalgezica si tactila d)tulburari sfincteriene e)hemiplegie raspuns:b, c, d 14.Sindromul de compresie cervicala centromedulara: a)apare mai frecvent la tineri b)apare mai frecvent la varstnici, pe fondul unor modificari degenerative discale c)in evolutie, se corecteaza intai parapareza la nivelul membrelor inferioare d)in evolutie, se corecteaza intai tulburarile motorii ale membrelor superioare e)in evolutie, se corecteza intai tulburarile sensitive ale membrelor superioare raspuns:b, c 15.Sindromul radiculomedular cervical acut se caracterizeaza prin: a)tetraplegie b)hipoestezie si hipoanalgezie sublezionala c)prezenta sensibilitatii profunde proprioceptive d)tulburari vasomotorii e)nici unul din raspunsurile de mai sus raspuns:a, b, c, d

16.In cazul traumatismelor vertebro medulare cu nivel lezional deasupra lui C5: a)functia respiratorie este sever compromisa b)functia respiratorie nu este afectata c)pacientul ramane total dependent fizic d)pacientul poate deveni independent in scaun rulant e)pacientul va folosi mersul in cadru ca mijloc de ambulatie raspuns:a, c 17.In cazul traumatismelor vertebro medulare cu nivel cervical C6: a)majoritatea pacientilor necesita asistenta partiala pentru autoingrjire b)deplasarea se realizeaza cu scaunul rulant electric c)deplasarea se realizeaza cu ajutorul ortezelor KAFO si cadru d)pacientii castiga independenta pentru hranire, scriere, condus masina e)deplasarea se realizeaza cu ajutorul ortezelor AFO si cadru raspuns:a, b, d 18.In cazul traumatismelor vertebro medulare cu nivel cervical C7, C8 si T1: a)initial sunt afectate gesturile de aotoingrijire, transferurile, condus masina b)pacientii pot deveni independenti in scaunul rulant c)pacientii sunt total dependenti de asistenta fizica d)pacientii nu pot realiza transferurile e)deplasarea se va realize cu ajutorul ortezelor AFO si carje raspuns:a, b 19.In cazul traumatismelor vertebro medulare cu nivel toracal T2-T6: a)initial sunt afectate gesturile care privesc igiena personala ,transferurile, imbracatul b)pacientul poate sa-si recapete independenta c)pacientul nu poate sa-si recapete independenta d)deplasarea se face in scaun rulant e)deplasarea se face cu ajutorul ortezelor AFO si cadru raspuns:a, b, d 20.In cazul traumatismelor vertebro medulare cu nivel toracal T7-T12: a)pacientul poate obtine o independenta completa pentru functiile sfincteriene b)pacientul este independent pentru transferuri, imbracat si sofat c)pacientul este independent pentru mers neortezat d)pacientul este independent in scaun rulant e)pacientul ramane toatal dependent fizic raspuns:a, b, d 21.In cazul traumatismelor vertebro medulare cu nivel L1-L4: a)initial sunt afectate mersul si functiile sfincteriene b)se recupereaza functiile sfincteriene c)este posibila recuperarea mersului biped d)este de preferat ca si economie de energie ambulatia in scaun rulant e)este de preferat ca si economie de energie mersul ortezat raspuns:a, b, c, d 22.In cazul traumatismelor vertebro medulare cu nivel L5, S1, S2: a)se obtine independenta functiilor sfincteriene b)se recupereaza mersul biped cu orteze de glezna si carje canadiene c)este absolut necesar scaunul rulant d)sunt afectate gesturile de autoingrjire e)este afectata functia respiratorie raspuns:a, b

23.In cazul traumatismelor vertebro medulare cu nivel S2-S4 a)sunt afectate mersul si gesturile de autoingrijire b)sunt afectate numai functiile sfincteriene c)este afectat numai mersul d)ambulatia se face in scaun rulant e)este afectata functia respiratorie raspuns: b 24.Traumatismele rahidiene fara complicatii neurologice sunt: a)entorsele b)luxatii si luxatii-fracturi c)traumatismele jonctiunii lombo-sacrate d)fracturile instabile si stabile e)traumatismele cranio cerebrale raspuns:a, b, c, d 25.In entorsele cervicale benigne: a)pot aparea dureri si contractura musculara la nivelul traumatismului b)poate aparea vertij, tulburari de memorie si concentrare c)poate aparea tetraplegia d)pot aparea fenomene vegetative post traumatice si modificari de flux sangvin in artera vertebrala e)poate aparea paraplegia spastica raspuns:a,b, d 26.In entorsele cervicale severe: a)se compromite stabilitatea rahisului prin ruptura ligamentelor b)se impune folosirea minervei c)se instituie programul kinetoterapeutic ce cuprinde contractii statice globale si metode de facilitare proprioceptiva d)nu se instituie program kinetoterapeutic in prima faza e)nu se impune folosirea minervei raspuns:a, b, c 27.In fracturile stabile ale coloanei vertebrale: a)recuperarea se realizeaza prin exercitii de mobilizare aotomata a segmentului, intretinerea si cresterea fortei musculaturii paravertebrale b)se poate aplica masaj decontracturant c)nu se aplica masaj decontracturant d)se incepe recuperarea amplitudinii rahisului dupa 3 luni de la traumatism e)se incepe recuperarea amplitudinii rahisului dupa 3 ani de la traumatism raspuns:a, b, d 28.Luxatiile si luxatiile-fracturi ale rahisului: a)pot dezvolta complicatii nervoase b)nu pot dezvolta complicatii nervoase c)necesita interventii ortopedico-chirurgicale sau neurochirurgicale d)necesita inceperea programului kinetoterapeutic in prima faza e)toate cele de mai sus raspuns:a, c 29.Fracturile stabile ale rahisului: a)sunt fracturi parcelare de corp vertebral b)sunt fracturi cu tasare de corp vertebral c)se trateaza chirurgical d)se pot trata conservator prin repaus si imobilizare e)nu se pot niciodata trata prin repaus si imobilizare

raspuns:a, b, c, d

TEMA NR. 8

Scleroza multiplă: tablou clinic şi principii de tratament Bibliografie: J. Kiss, Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală în afecŃiunile aparatului

locomotor, Ed. Medicală, 1999 Paginile 275 - 276

1. Scleroza multiplă este: a. proces de demielinizare a substanŃei albe b. distrugerea tecilor de mielină cu conservarea cilindraxului c. proces de demielinizare a substanŃei albe a sistemului nervos central d. distrugerea substanŃei cenuşii e. nici una din cele de mai sus

corect b, c 2. Principalele semne clinice ale sclerozei multiple sunt: a. spasticitatea b. oboseala şi scăderea forŃei musculare de la extremităŃile distale c. parestezii d. tulburări de echilibru e. nistagmus, diplopie

corect a, b, c, d, e 3. NotaŃi afirmaŃiile adevărate de mai jos: a. scleroza multiplă afectează adultul tânăr, 20 – 30 de ani b. sechelele apar rapid c. în stadiul II apar semnele neurologice d. puseele evolutive apar la intervale neregulate de timp e. în stadiul II pacientul este semidependent

corect a, c, d 4. Obiectivele terapeutice în tratamentul fizical-kinetic al sclerozei multiple sunt: a. întreŃinerea mobilitîŃii articulare b. prevenirea atrofiilor musculare şi conservarea supleŃei muşchilor c. menŃinerea troficităŃii Ńesuturilor moi d. conştientizareapoziŃiei corecte a coloanei lombare e. conservarea cât mai mult timp a capacităŃii de deplasare a pacientului

corect a, b, c, e 5. NotaŃi afirmaŃiile false legate de recuperarea pacienŃilor cu scleroză multilplă: a. tratamentul se va institui tardiv b. tratamentul va fi continuu pe toată durata bolii c. tratamentul va fi efectuat numai între pusele evolutive d. se vor recomanda cure balneare în staŃiunile de profil e. se va evita apariŃia oboselii

corect a, d 6. NotaŃi afirmaŃiile adevărate legate de recuperarea pacienŃilor cu scleroză multilplă: a. în timpul puseelor evolutive, tratamentul se limitează la mobilizări articulare pasive b. în stadiul I se recomandă masaj sedativ c. pentru a combate spasticitatea se aplică căldură local d. pentru a combate spasticitatea se aplică crioterapie locală

e. se evită apariŃia oboselii corect a, c, e

7. recuperarea medicală în scleroza multiplă va urmări: a. să scadă dificultăŃile mersului b. să reducă spasticitatea c. să limiteze efectele ataxiei d. să realizeze independenŃa totală a pacientului e. să fie aplicată în puseu evolutiv

corect a, b, c TEMA NR. 9

Boala Parkinson: tablou clinic şi principii de tratament Bibliografie: J. Kiss, Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală în afecŃiunile aparatului

locomotor, Ed. Medicală, 1999 Paginile 136 - 174

TEMA NR. 10

Recuperarea medicala in sechelele posttraumatice ale membrului

inferior ( sold, genunchi, complex glezna, picior) Bibliografie: J. Kiss, Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală în afecŃiunile aparatului

locomotor, Ed. Medicală, 1999 Paginile 136 - 174

1.In fractura de col femural dupa practicarea osteosintezei, focarul de fractura nu este suficient de stabil pentru a permite sprijinul total timp de:

a. 6 luni b. 1 an c. 3 luni d. 1 luna e. 14 zile

2. In primele 2 saptamani dupa fractura de col femural cu osteosinteza se vor efectua zilnic 3, 4 sedinte de kinetoterapie constand din:

a. kinetoterapie activa b. contractii musculare izometrice ale muschiului cvadriceps si fesier mare c. kinetoterapie activa cu rezistenta pentru cvadriceps si fesier mare d. nu se incepe mobilizarea e. nici o afirmatie anterioara nu este adevarata

3. Tehnica cea mai corecta de incarcare progresiva a membrului inferior operat este cea care utilizeaza planul inclinat:

a. se incepe cu sprijin bipodal de 30 grade care asigura o incarcare a soldului cu 25% b. se incepe cu o incarcare a soldului de 10% c. se incepe cu o incarcare a soldului de 50% d. se incepe cu sprijin bipodal de 50 grade e. se incepe cu sprijin bipodal de 10 grade

4. Criteriul dupa care se stabileste progresivitatea incarcarii: a. varsta pacientului b. greutatea pacientului c. durerea d. tipul interventiei ortopedico-chirurgicale

e. nu are importanta

5. Un bolnav cu soldul operat la care desi recuperarea s-a efectuat cu toate precautiile, schioapata in timpul mersului din urmatoarele motive:

a. durere, expresie a unei tendinite,inegalitate de lungime a membrului inferior, insuficienta

muschiului fesier mijlociu

b. insuficienta muschiului fesier mare si cvadriceps

c. instabilitatea genunchiul d. neutilizarea bastonului e. varsta pacientului

6. Crioterapia, laserterapia, se utilizeaza in tratamentul fizicalkinetic al soldului operat pentru:

a. tonifierea musculaturii insuficiente b. tratamentul tendinitei c. tratamentul sindromului algoneurodistrofic

d. tratamentul tulburarilor circulatorii e. nici una din variantele de mai sus

7. Dupa artroplastia totala de sold tonifierea muschiului fesier mijlociu se incepe dupa: a. 3 saptamani de la interventie b. imediat dupa interventie

c. 6 saptamani de la interventie

d. 2 luni de la interventie

e. 6 luni de la interventie

8. Tonifierea analitica a muschiului fesier mijlociu se obtine prin: a. mobilizarea soldului operat b. exercitii izodinamice rezistive efectuate impotriva rezistentei manuale opuse de

fiziokinetoterapeut c. exercitii pasive executate de fiziokinetoterapeut d. exercitii izometrice

e. mers pe plan inclinat 9. Scurtarea la maximum a perioadei de imobilizare la pat este necesara pentru:

a. prevenirea flexumului de sold si genunchi b. prevenirea sindromului algoneurodistrofic c. cresterea stabilitatii soldului operat d. prevenirea scurtarii membrului e. nu este corecta nici una din afirmatiile anterioare

10. Punerea cat mai precoce in incarcare a membrului inferior operat depinde de: a. starea psihica a bolnavului b. tipul interventiei ortopedico-chirurgicale

c. tipul fracturii d. stabilitatea fracturii, soliditatea montajului, greutatea bolnavului e. varsta bolnavului

11. Tratamentul fizicalkinetic al fracturilor de genunchi in timpul imobilizarii in aparat gipsat presupune: a. mobilizari pasive si active ale soldului si degetelor piciorului b. exercitii izotonice ale musculaturii coapsei c. verticalizarea bolnavului si mersul intre bare paralele

d. recuperarea mersului cu o carja axilara sau canadiana

e. hidrokinetoterapie

12.In fractura intercondiliana a femurului tratata chirurgical ( reducere si osteosinteza ) : a. consolidarea focarului de fractura se realizeaza intr-un interval de 130-150 de zile b. postura in flexie a genunchiului se poate incepe 7 zile postoperator c. masajul este permis in si la distanta de focarul de fractura d. hipotrofia musculara este combatuta prin provocarea contractiei musculare active cu ajutorul

tehnicilor de facilitare neuromusculare proprioceptive, exercitii izometrice si exercitii

izodinamice fara rezistenta e. nici o afirmatie de mai sus nu este corecta

13. In fracturile de rotula fara deplasare tratate ortopedic : a. sprijinul pe membrul inferior este permis imediat b. nu se permit exercitii izometrice statice c. se permit exercitii active contra rezistenta maximala d. sprijinul pe membrul inferior este permis dupa 2 saptamani e. recuperarea amplitudinii de miscare a genunchiului se incepe prin mobilizarea rotulei in sens

vertical si transversal 14. Tratamentul fizicalkinetic, recuperator in fracturile de platou tibial operate presupune:

a. contractii izometrice ale cvadricepsului, precedate de contractii active facilitate neuromuscular b. incarcarea progresiva a genunchiului intre a 90-a si a 120-a zi c. mobilizarea genunchiului incepe din a 2-a zi d. tonifierea muschilor “labei de gasca “ in fracturile compartimentului intern

e. exercitii active contra rezistenta 15. Tratamentul fizicalkinetic, recuperator al redorii stranse de genunchi consta in:

a. posturi de flexie, extensie, care se alterneaza la fiecare 3 ore, ziua si noaptea, ortezare b. aplicari de parafina c. mobilizarea pasiva din ziua a II- a dupa mobilizare sub anestezie

d. tonifiere musculara cat mai tardiva

e. exercitii izometrice

16. Metodologia tratamentului fizicalkinetic dupa meniscectomie presupune: a. zavorirea “active” a genunchiului in extensie si exercitii de tonifiere a cvadricepsului in prima

saptamana b. initierea sprijinului partial pe membrul inferior afectat insistand asupra derularii pasului c. solicitarea flexiei genunchiului in prima saptamana postoperator mai mara de 90 de grade

d. kinetoterapie activa in lant kinetic inchis si refacera fortei musculare a cvadricepsului in primele zile postoperator

e. nici una din afirmatiile de mai sus nu este valabila

17. Recuperarea genunchiului dupa entorse: a. trebuie organizat pe o perioada de 6 luni pana la 1 an in functie de intinderea leziunilor si tipul

interventiei chirurgicale b. in entorsele simple tratamentul se deruleaza in 5 faze c. reluarea sprijinului si eliminarea atelei este permis dupa 12 saptamani d. kinetoterapia proprioceptiva statica in incarcare este permisa numai in perioada a IV-a

e. toate afirmatiile de mai sus sunt corecte

18. In entorsele benigne de glezna tratamentul recuperator presupune a. electroterapie antialgica, caldura locala

b. repaus articular si crioterapie locala c. reluarea sprijinului bipodal din prima zi d. exercitii active contra unei rezistente manuale

e. bicicleta ergometrica

19. In entorsa de glezna de gravitate medie: a. se prefera imobilizarea in aparat gipsat a piciorului in unghi drept pe glezna b. mersul este permis dupa o saptamana c. durata minima a imobilizarii este de 3 saptamani d. se indica repaus cu membrul inferior in pozitie decliva

e. se practica mobilizare activa imediat dupa accident 20. In entorsa grava de glezna :

a. tratamentul ortopedic necesita imobilizare timp de 3 saptamani dupa care se schimba cu un gips pentru mers purtat alte 4 saptamani

b. trastamentul chirurgical este urmat de o imobilizare in aparat gipsat 5-6 saptamani cu interzicerea sprijinului

c. combaterea edemului residual presupune repaus nocturn cu membrul inferior in pozitie

inaltata, bandaj elastic, masaj cu gheata, bai partiale alternante d. combaterea edemului rezidual presupune bandaj elastic, aplicatii de parafina

e. mobilizari active contra rezistenta

21. Mobilizarea articulara in entorsa de glezna presupune: a. mobilizarea active simpla in flexie, extensie a muschilor afectati b. mobilizarea activa contra rezistenta opusa agonistilor c. mobilizare active in prono-supinatie a piciorului d. posturi globale sau segmentare favorizante mobilizarii gleznei (stat pe vine, asezat pe calcai) e. mersul pe teren accidentat

22. Tonifierea musculaturii stabilizatoare a gleznei se adreseaza:

a. peronierilor laterali b. gambier anterior c. extensor propriu haluce

d. triceps sural e. extensor comun degete

TEMA NR. 11

Recuperarea medicala in sechelele posttraumatice de membre superioare

(umar, cot, pumn, mana) Bibliografie:J. Kiss, Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală în afecŃiunile aparatului

locomotor, Ed. Medicală, 1999 Paginile 51 - 77

1. In recuperarea umarului posttraumatic primul obiectiv care se urmareste este:

a. Prevenirea instalarii redorii articulare si corectarea ei cat mai precoce b. Cresterea stabilitatii articulare c. Cresterea fortei musculare d. Cresterea rezistentei musculare e. Nu se poate stabili un obiectiv prioritar Corect: a

2. In recuperarea umarului posttraumatic se respecta principiul nondoloritatii pe parcursul si dupa aplicarea programului recuperator?

a. Da b. Uneori c. Nu d. Nu este valabila afirmatia anterioara e. Nu se ia in considerare Corect:a

3. Care este pozitia de imobilizare a umarului cu risc maxim pentru dezvoltarea redorii articulare? a. Umarul imobilizat cu cotul lipit de trunchi b. Umarul imobilizat cu bratul in abductie c. Bratul imobilizat in esarfa d. Toate pozitiile dezvolta acelasi risc pentru redoarea articulara e. In imobilizarea umarului nu apare risc de redoare articulara Corect: a

4.Pentru rearmonizarea articulatiei glenohumerale si mobilizarea articulatiei scapulotoracice se utilizeaza exercitiile:

a. Williams b. Codman c. Klapp d. Rood e. Bobth Corect: b

5. Dupa incheierea programului recuperator al umarului posttraumatic, bolnavii raman cu un grad de: a. Scolioza lombara b. Grad de redoare articulara c. Scurtare a membrului superior d. Grad de hipotonie, hipotrofie musculara e. Cifoza dorsala Corect:b,d

6. Idealul recuperarii umarului posttraumatic este: a. Redobandirea unghiurilor utile pentru ADL-uri b. Redobandirea stabilitatii umarului c. Redobandirea performantelor motorii particulare pe care le avea bolnavul inainte

de traumatism d. Se asigura efectuarea gesturilor uzuale

e. Redobandirea mobilitatii centurii scapulare Corect: c

7. Ruptura traumatica a coifului rotatorilor umarului se rezolva: a. Chirurgical b. Se imobilizeaza in Dessault c. Se fixeaza bratul in abductie de 90 grade d. Nu se ia in considerare e. Se efectueaza programul kinetic Codman Corect: a

8. In recuperarea dupa ruptura coifului rotatorilor umarului operata, in stadiile initiale se vor evita urmatoarele miscari:

a. Abductia bratului b. Ducerea mainii la spate c. Adductia bratului d. Ducerea mainii la umarul opus

e. Rotatia interna Corect: b,d,e,

9.In ruptura lungii portiuni a bicepsului brahial cu scurtarea tendonului ca urmare a suturii,se limiteaza miscarea:

a. De extensie a cotului b. De flexie a cotului c. De prono-supinatie a mainii d. De ridicare a umarului e. De rotatie externa a cotului Corect: a

10. In luxatia de umar,imediat postimobilizare, pentru recuperarea mobilitatii nu se practica miscari: a. Active b. Pasive c. Pasivo-active d. Activo-pasive e. Se pot efectua orice miscari Corect: b

11 In luxatiile de umar,exceptand luxatia posterioara se evita miscarile: a. Abductie, rotatie externa, retropulsie b. Abductie, rotatie interna, antepulsie c. Adductie, rotatie externa, retropulsie d. Adductie, rotatie interna, antepulsie e. Abducatie, rotatie interna, retropulsie Corect: a

12. In luxatiile posterioare de umar este interzisa: a. Rotatia interna si retropulsia b. Rotatia externa si antepulsia c. Rotatia interna si antepulsia d. Rotatia externa si retropulsia e. Adductia si rotatia externa Corect: a

13. Fracturile umarului se caracterizeaza din punctul de vedere al recuperatorului prin: a. Rapiditatea consolidarii osoase b. Intarzierea consolidarii osoase c. Posibilitatea instituirii precoce a programelor fizical-kinetice de recuperare d. Posibilitatea instituirii tardive a programelor de recuperare e. Nu se pot institui programe de recuperare Corect: a,c

14. In fracturile claviculei muschiul cel mai sensibil este: a. M. deltoid b. M. sternocleidomastoidian

c. M. dintat mare d. M. trapez e. M. pectoral Corect: c

15. Comolicatie precoce in fracturile extremitatii proximale a humerusului poate fi: a. Lezarea plexului brahial b. Lezarea nervului circumflex c. Lezarea nervului ulnar d. Nu intalnim complicatii precoce e. Alt raspuns

Corect: b 16. In perioada de imobilizare a articulatiei cotului posttraumatic , obiectivul terapeutic principal este :

a. prezervarea functiei normale a articulatiilor supra si subiacente. b. Prezervarea functiei normale a articulatiei subiacente c. Imobilizarea intregului membru superior d. In perioada de imobilizare nu se iau in considerare obiective terapeutice e. Prevenirea algoneurodistrofiei

Corect: a 17.In perioada de imobilizare a cotului posttraumatic, redoarea pumnului si degetelor se previne prin mobilizarea articulatiilor respective:

a. In pozitii declive ale mainii b. In pozitii antideclive ale mainii c. Atat in pozitii declive cat si antideclive d. Nu se ridica problema redorii pumnului si degetelor e. Oricum se instaleaza redoarea Corect: b

18. Dupa inlaturarea imobilizarii cotului posttraumatic se practica un program de kinetoterapie globala a membrului superior:

a. In lant kinetic inchis

b. In lant kinetic deschis c. Atat in lant kinetic deschis cat si inchis d. Nu se practica program de kinetoterapie e. Programul Kinetic se incepe la o luna dupa indepartarea imobilizarii

Corect: b 19.Cea mai frecventa complicatie a fracturilor cotului consta in dezvoltarea de:

a. Algoneurodistrofie b. Redoare articulara c. Paralizie de membru superior d. Sindr.Volkmann e. Paralizia de nerv median Corect: b

20. In functie de gradele de libertate ale extensiei cotului redorile sunt considerate foarte grave intre : a. 0-30 grade b. 30-40 grade c. 40-50 grade d. 50-60 grade e. 70-90 grade corect: a

21 In functie de gradele de libertate ale extensiei cotului redorile sunt considerate moderate intre: a. 0-30 grade b. 30-60 grade c. 60-90 grade d. Peste 90 grade e. Peste 120 grade corect: c

22. In functie de gradele de libertate ale extensiei cotului redorile sunt considerate minore : a. peste 90 grade

b. 0-30 grade c. 30-60 grade d. 60-90 grade e. peste 120 grade corct: a

23. In fracturile de paleta humerala un numar de bolnavi nu scapa de redorile articulare: a. 100% b. 80% c. 45% d. 15% e. 10% corct: c

24.Cate saptamani se insista in kinetoterapia cotului posttrumatic pentru recuperarea mobilitatii cotului fara sa abandonam?

a. 1- 2 saptamani b. 2- 4 saptamani c. 3- 6 saptamani d. 8- 10 saptamani e. 10-12 saptamani corect:c

25. Daca dupa 6 saptamani de kinetoterapie a cotului posttraumatic nu s-a recuperat mobilitatea cotului, a. se continua programul kineto b. se practica artroliza chirurgicala c. se imobilizeaza din nou in atela d. se abandoneaza cazul e. se reia programul recuperator dupa 2 saptamani corect: b

26. Un cot posttraumatic cu redoare severa care nu s-a putut recupera prin program kinetic necesita artroliza. Post artroliza se practica kinetoterapie?

a. Da b. Nu c. Uneori d. Alt raspuns corect: a

27. In cotul posttraumatic operat cu rezectie de cap radial este instabilitatea articulara una din complicatii? a. Da b. Nu corect: a

28. Rezectia capului radial in cotul posttraumatic antreneaza urmatoarele modificari locale: a. Cubitus valgus b. Cubitus varus c. Subluxatia radiocubitala superioara d. Subluxatia radiocubitala inferioara

e. Luxatia anterioara a bontului osului radial corect: a, d, e

29. In prima perioada de recuperare a cotului posttraumatic operat cu rezectie de cap radial generator de instabilitate de cot, ce miscari se antreneaza?

a. Flexie- extensie b. Pronatie- supinatie c. Lateralitate d. Se continua imobilizarea in esarfa e. Alt raspuns corect: a

30. Cum se compenseaza deficitul de pronatie al antebratului in cotul posttraumatic ? Prin miscare combinata de :

a. Abductie-rotatie interna a umarului b. Abductie- rotatie externa a umarului c. Adductie- rotatie externa a umarului d. Extensie- rotatie externa a umarului e. Extensie, rotatie interna a umarului corect: a

31. Care este una din complicatiile severe ale cotului posttraumatic la copil in perioada de imobilizare in aparat gipsat?

a. Algoneurodistrofia b. Durerea c. Sindromul Volkmann d. Instabilitatea focarului de fractura e. Redoarea articulara corect: c

32. Care este prima masura luata in sindromul Volkmann aparut in timpul imobilizarii cotului posttraumatic la copil?

a. Administrarea de medicatie antialgica, vasodilatatoare b. Rezolvarea chirurgicala c. Indepartarea aparatului gipsat d. Pozitionarea bratului in pozitie antidecliva pentru favorizarea circulatiei

de intoarcere e. Tratament conservator corect: c

33.Recuperarea functionala a cotului posttraumatic presupune doar prevenirea si tratamentul redorii articulare,sau are si alte obiective?

a. Da,are si alte obiebtive b. Nu , nu are si alte obiective c. Uneori d. Se are in vedere doar asigurarea stabilitatii articulara e. Se lupta pentru cresterea fortei si rezistentei muschilor flexori ai cotului corect: a

34. In recuperarea cotului posttraumatic se folosesc tehnici de facilitare neuro-musculara din metoda: a. Bobath b. Kabat c. Rood d. Williams e. Brunstrom corect: b

35. In cotul posttraumatic,la inceputul programului recuperator mobilizarea pasiva trebuie facuta strict manual

a. Fara sa se ia in considerare durerea b. Gasindu-se sectorul de amplitudine indolor c. Se efectueaza mobilizare pasiva cu contrarezistenta d. Nu se efectueaza mobilizare pasiva e. Nici una din afirmatiile anterioare nu este valabila corect: b

36. Pentru mentinerea gradelor suplimentare de miscare obtinute prin program kinetic in cotul posttraumatic,se utilizeaza orteza statica?

a. Da b. Nu c. Uneori d. Ortopedul stabileste necesitatea de ortezare e. Este contraindicata

corect: a 37. Dintre mijloacele terapeutice specifice medicinii fizice,in recuperarea cotului posttraumatic imediat

postimobilizare se pot folosi: a. Parafina local b. Crioterapie local c. Unde scurte doze calde d. Ultrasonoterapie e. Pungi termice aplicate local

corect: b, d 38. Este hidrokinetoterapia utila in recuperarea cotului posttraumatic?

a. Da b. Nu c. Uneori, dupa ce s-au epuizat celelalte proceduri recuperatorii d. Dupa aplicatia de parafina se face hidrokinetoterapia

e. Alt raspuns

corect: a 39. Care este stilul de innot cel mai util in recuperarea cotului posttraumatic ?

a. Bras b. Spate

c. Delfin

d. Crowl e. Nu are importanta

corect: a 40. In cotul posttraumatic, recuperarea fortei si rezistentei musculare se face in paralel cu recuperarea mobilitatii si stabilitatii articulare?

a. Da, intotdeauna b. Nu, niciodata c. Se lucreaza in paralel pentru cresterea rezistentei musculare si a

stabilitatii articulare

d. Se are in vedere doar cresterea mobilitatii articulare e. Nici unul din raspunsuri nu este corect corect: b

41. In cotul posttraumatic pentru recuperarea fortei musculare a flexorilor bratului,care este sectorul cel mai convenabil de activitate?

a. 10 grade b. 30 grade c. 60 grade d. 90 grade e. 120 grade corect: d

42. In cotul posttrsumatic, pentru recuperarea fortei musculare a extensorilor cotului care este sectorul cel mai convenabil de activitate?

a. 0-30, 40 grade b. 30-50, 60 grade c. 50-70, 80 grade d. 70-90, 100 grade e. Nu are importanta corect: a

43. Dupa cate saptamani de la operatia de leziune de tendoane ale mainii vorbim de mobilizarea degetelor? a. 1-2 saptamani b. 3-4 saptamani c. 4-5 saptamani d. 6-7 saptamani e. 7-8 saptamani corect: c

44. Cand nu mai prezinta risc de ruptura la mobilizare tendoanele mainii operate pentru leziuni de tendoane? La:

a. 2 saptamani b. 4 saptamani c. 6 saptamani d. 8 saptamani e. 10 saptamani

de la operatie. corect: c

45.Obiectivele recuperarii in leziunile traumatice ale tendoanelor mainii operate sunt: a. recuperarea inchiderii complecte a pumnului si extensiei

degetelor

b. forta si rezistenta la efort a flexorilor degetelor

c. viteza de contrctie a extensorilor d. recuperarea inchiderii partiale a pumnului si extensiei degetelor e. Alt raspuns

corect: a,b,c 46. Se are in vedere ortezarea mainii in recuperarea leziunilor traumatice ale tendoanelor mainii operate?

a. Da, intotdeauna b. Da, numai atunci cand sunt mai multe tendoae interesate c. Da, numi atunci cand este numai un tendon interesat d. Nu e. Nu este valabil nici unul din raspunsurile anterioare corect: a

47. Cate stadii clinice si radiologice are sindromul algoneurodistrofic al mainii posttraumatice? a. 1 b. 2 c. 4 d. 5 e. 6 pag. 54

48. In primul stadiu de evolutie al algoneurodistrofiei la membrul superior dupa traumatismele de mana, cand fenomenele inflamatorii sunt explosive, vasodilatatia si edemul sunt evidente prin tumefactie locala, tegumentele sunt calde, de culoare rosie violacee, se are in vedere:

a. posturare inalta a mainii b. posturare joasa a mainii c. aplicatii locale de parafina d. aplicatii locale de rece e. unde scurte la nivelul mainii doze calde corect: a,d

49. Instabilitatea pumnului posttraumatic are mai multe cauze uneori intricate: a. instabilitatea ligamentelor carpului b. interesarea articulatiei radiocubitale superioare c. insuficiente musculare din sistemul muscular dorsal si

palmar d. imposibilitatea opozabilitatii policelui e. consolidarea vicioasa a fracturilor de epifiza distala radiala

corect: a, c 50. Deficitul de forta al stabilizatorior pumnului posttraumatic compromite:

a. circumductia pumnului b. prehensiunea globala de forta c. extensia pumnului d. flexia pumnului e. rotatia pumnului corect: b

TEMA NR. 12

Poliartrita reumatoidă: etiopatogenie, diagnostic pozitiv şi diferenŃial,

program terapeutic şi de recuperare Bibliografie: Compendiu de medicina fizică şi recuperare – Adriana Sarah Nica, Editura

Universală „Carol Davila” - 1998 Paginile 190 - 203

1. În care dintre următoarele capitole de patologie se indică „postura de drenaj” Moberg?

A. coxartroză; B. fracturi de rotulă; C. fracturi de bazin; D. luxaŃia de gleznă; E. „mâna rigidă” din poliartrita reumatoidă.

Răspuns corect: C.

2. Care dintre următoarele elemente ale programului de kinetoterapie prezentate mai jos este contraindicată pentru „mâna rigidă” din poliartrita reumatoidă?

A. confecŃionarea şi utilizarea de atele şi orteze; B. posturi antideclive; C. mobilizări pasive şi autopasive; D. mobilizări active; E. imobilizare prelungită.

Răspuns corect: E.

3. Printre criteriile ARA pentru diagnosticul poliartritei reumatoide se numără şi următoarele: A. redoarea articulară matinală de cel puŃin o oră; B. artrită simultană la minim 3 arii articulare; C. artrită a articulaŃiile meta-carpo-falangiene sau interfalangiene proximale; D. artrită simetrică bilaterală simultană a aceleiaşi articulaŃii; E. durere lombară cu iradieri în fese.

Răspuns corect: A, B, C, D.

4. Care dintre următoarele simptome clinice nu constituie criteriu de diagnostic pentru poliartrita reumatoidă?

A. artrită simetrică bilaterală simultană a aceleiaşi articulaŃii; B. prezenŃa nodulilor reumatoizi; C. prezenŃa serică de factor reumatoid; D. limitarea mobilităŃii cutiei toracice prin afectarea articulaŃiilor costo-vertebrale; E. creşterea valorii reactanŃilor de fază acută în puseu.

Răspuns corect: D.

5. Pentru stadiul III sever al poliartritei reumatoide nu sunt caracteristice: A. osteoporoza şi distrucŃia osului şi cartilajului vizibile radiologic; B. deformaŃii articulare cu subluxaŃii, deviere ulnară sau hiperextensie; C. fibroza articulară şi anchiloză; D. atrofie musculară marcată şi extinsă; E. noduli reumatoizi periarticulari.

Răspuns corect: C.

6. Corticoterapia în poliartrita reumatoidă are indicaŃii: A. forme severe de poliartrită; B. poliartrită cu anemie severă; C. manifestările articulare asociate cu poliserozită; D. la paciente peste 50 ani; E. la paciente sub 50 de ani.

Răspuns corect: A, B, C.

7. Care dintre procedurile antialgice folosite în poliartrita reumatoidă au şi efect de încălzire a structurilor în profunzime?

A. TENS; B. ultrasonoterapie; C. ionogalvanizări; D. curenŃi diadinamici; E. curenŃi interferenŃiali.

Răspuns corect: B.

8. În tratamentul recuperator al poliartritei reumatoide atela de repaus are ca scop: A. prevenirea deformărilor prin reducerea solicitărilor mecanice; B. ameliorarea fenomenelor trofice; C. efect antialgic; D. corectarea dezaxărilor severe la nivelul articulaŃiilor meta-carpo-falangiene; E. corectează anchilozele articulare.

Răspuns corect: A, B, C.

9. PoziŃia de repaus articular, în „poziŃie funcŃională” a mâinii, cuprinde: A. pumnul la 10° - 15° dorsiflexie; B. moderată flexie a interfalangienelor; C. hiperextensia falangei terminale; D. extensie a carpometacarpienelor; E. pumnul la 25° flexie palmară.

Răspuns corect: A, B.

10. Atela de repaus nocturn în P.R. este indicată în: A. mâna dureroasă, cu manifestări inflamatorii; B. mâna dureroasă, dar cu deformări minime; C. mâna dureroasă cu deformări ireductibile; D. mâna cu anchiloze severe, cu deviaŃie cubitală; E. mâna cu deformaŃii severe în grifă.

Răspuns corect: A, B.

11. În P.R. atitudinea vicioasă la nivelul articulaŃiilor afectate se caracterizează prin: A. amiotrofie predominant pe extensori şi abductori; B. contractură pe antagonişti; C. amiotrofie predominant pe flexori şi adductori; D. contractură pe flexori şi adductori; E. păstrarea amplitudinii de mişcare normală.

Răspuns corect: A, B.

12. În cadrul tratamentului recuperator kinetic al poliartritei reumatoide repausul în poziŃie funcŃională va cuprinde:

A. genunchiul în rectitudine cu săculeŃi de nisip pe cvadriceps şi gambier; B. genunchi cu suport de flexie în spaŃiul popliteu; C. genunchi în flexie şi rotaŃie internă la 5°; D. genunchi în hiperextensie; E. genunchi în flexie la 90°.

Răspuns corect: A.

13. În cadrul tratamentului recuperator kinetic al poliartritei reumatoide (posturi funcŃionale), care dintre următoarele enunŃuri este incorect?

A. la nivelul articulaŃiei coxo-femurale se evită rotaŃia externă;

B. la nivelul articulaŃiei coxo-femurale se permit 20° de flexie; C. la nivelul articulaŃie coxo-femurale se evită rotaŃia internă şi adducŃia; D. la nivelul articulaŃie coxo-femurale se permit 40° de flexie; E. la nivelul articulaŃiei coxo-femurale se evită abducŃia.

Răspuns corect: C, D.

14. În cadrul terapiei ocupaŃionale în poliartrita reumatoidă, pentru definirea penselor, care dintre următoarele enunŃuri este incorect:

A. pensă terminală (prinderea unui ac); B. pensă subterminală (prinderea unei foi de hârtie); C. pensă subtermino-terminală (prinderea unui cleşte); D. pensă tridigitală (prinderea unei Ńigări); E. pensă laterolaterală (prinderea unei bile).

Răspuns corect: D, E.

15. Programele de recuperare în poliartrita reumatoidă , care să permită maximum de participare la activitatea cotidiană (ADL) se organizează după criteriile:

A. după forma de evoluŃie a bolii (moderată, medie, severă); B. după evoluŃia bolii sub tratament medicamentos; C. după acŃiunea procesului inflamator asupra fibrelor musculare striate; D. având ca scop maximizarea gradului de activitate şi abilitate al pacientului; E. în funcŃie de profesia pacientului.

Răspuns corect: A, B, C.

16. Obiectivele tratamentului recuperator în poliartrita reumatoidă nu sunt: A. întreŃinerea unui nivel funcŃional satisfăcător al mobilităŃii articulare sau creşterea

mobilităŃii articulare; B. întreŃinerea şi recuperarea forŃei musculare; C. stimularea programelor de coordonare şi control motor; D. tehnici de miorelaxare; E. diminuarea procesului imuno-inflamator la nivel articular.

Răspuns corect: D.

TEMA NR. 13

Spondilartropatii seronegative (spondilita anchilozntă, sindromul Reiter,

artrita psoriazică): etiopatogenie, diagnostic pozitiv şi diferenŃial,

program terapeutic şi de recuperare Bibliografie: Compendiu de reumatologie – E. Popescu, Editura Tehnică - 1997

Paginile 202—216

17. În cadrul „posturilor corectoare” adaptate la bolnavul spondilitic, care dintre următoarele este incorectă:

A. decubit dorsal fără pernă sub cap, cu o perniŃă sub coloana dorsală, membrele superioare sub ceafă, coatele ating patul;

B. decubit dorsal pe pat tare fără pernă, cu şoldurile şi genunchii flectate; C. decubit dorsal cu perniŃă sub coloana toracală, săculeŃi de nisip pe umeri şi genunchi; D. poziŃia „Sfinxului”; E. decubit ventral cu pernă sub torace, perniŃă sub frunte, săculeŃi de nisip pe coloana

dorsală şi bazin Răspuns corect: B

18. Pentru menŃinerea şi corectarea tonusului muscular la spondilitic, care dintre următoarele enunŃuri

este fals: A. se va tonifia musculatura erectoare a trunchiului; B. se va tonifia musculatura abdominală;

C. va fi promovată şi acŃiunea psoasiliacului; D. în secundar se tonifică musculatura fesieră; E. exerciŃiile se vor performa în postură cifozantă.

Răspuns corect: E

19. Care dintre următoarele obiective de kinetoterapie nu se aplică în S.A.? A. menŃinerea posturii şi aliniamentului corect al corpului; B. menŃinerea supleŃei articulare; C. menŃinerea tonusului muscular paravertebral; D. menŃinerea volumelor respiratorii mobilizabile în limite normale; E. corectarea anchilozelor.

Răspuns corect: E

20. Criteriile de încadrare în spondilartrite seronegative implică: A. predilecŃia pentru afectarea coloanei vertebrale şi a articulaŃiilor sacroiliace; B. artropatii inflamatoare periferice, în sensul afectării asimetrice a articulaŃiilor mari,

predominant la membrul inferior; C. afectarea inflamatorie frecventă a inserŃiilor fasciilor şi tendoanelor pe os; D. prezenŃa factorului reumatoid şi a nodulilor reumatoizi; E. manifestări frecvente extraarticulare cutanate, mucoase, oculare, intestinale.

Răspuns corect: A, B, C, E.

21. Care dintre următoarele criterii de încadrare în grupa spondilartropatiilor seronegative este greşit enunŃat?

A. agregare strânsă, familială, cu incidenŃă crescută a HLAB27; B. absenŃa factorului reumatoid şi a nodulilor reumatoizi; C. artropatii inflamatoare periferice, în sensul afectării simetrice a articulaŃiilor mici,

predominând la membrele superioare; D. predilecŃie pentru afectarea coloanei vertebrale şi a articulaŃiilor sacroiliace; E. lipsa manifestărilor extraarticulare, cutanate, mucoase, oculare, intestinale.

Răspuns corect: C, E.

22. Leziunile patologice ale procesului inflamator cronic din S.A. debutează iniŃial prin hipervascularizaŃie şi infiltraŃie cu:

A. limfocite; B. plasmocite; C. macrofage; D. eozinofile. E. monocite

Răspuns corect: A, B, C.

23. Durerea lombară în S.A. are următoarele caractere: A. debutează insidios în a doua jumătate a nopŃii; B. este însoŃită de redoare matinală; C. durerea se agravează după exerciŃiu şi se ameliorează după repaus; D. este însoŃită de radiculalgie sciatică, cu iradiere până în spaŃiul popliteu; E. nu este însoŃită de radiculalgie sciatică.

Răspuns corect: A, B, D.

24. Evaluarea disfuncŃiei de mobilitate a coloanei cervicale în S.A. se poate realiza prin: A. manevra bărbie-stern (în flexie şi extensie); B. manevra occiput-perete; C. manevra Schober; D. mişcări de rotaŃie ale capului; E. indicele tragus-acromion.

Răspuns corect: A, B, D, E.

25. Afectarea măduvei spinării în S.A. este urmarea:

A. compresiei radiculare; B. compresiei medulare; C. mielita acută; D. chistelor medulare; E. infarctelor medulare.

Răspuns corect: A, B.

26. Sindroamele neurologice, compresive în S.A. au ca şi etiologie: A. subluxaŃii vertebrale; B. fracturi vertebrale; C. arahnoidită cronică D. tumori benigne medulare E. tumori maligne medulare.

Răspuns corect: A, B, C.

27. Modificările radiologice precoce la nivelul coloanei vertebrale în S.A. sunt: A. sindesmofitul; B. vertebra „pătrată” la nivel lombar; C. coloana „de bambus” D. osteofitul; E. osteoporoza „pătată”.

Răspuns corect: A, B. 28. Pentru diagnosticul pozitiv în S.A. pledează:

A. durere lombosacrată cu durată mai mare de 3 luni neameliorată de repaus; B. durere şi rigiditate a coloanei toracice; C. limitarea expansiunii toracice; D. prezenŃa sindesmofitului; E. sacroiliita unilaterală radiologic.

Răspuns corect: A, B, C, D.

29. Care dintre următoarele criterii este relevant pentru diagnosticul pozitiv al S.A.? A. sacroiliită bilaterală radiologic; B. limitarea expansiunii cutiei toracice; C. irita sau iridociclita acută în trecut sau în prezent; D. durere lombosacrată cu o durată de o lună, neameliorată de mişcare E. durere toracală superioară cu o durată de o lună, neameliorată de mişcare.

Răspuns corect: A, B, C.

30. Factorii de prognostic sever în S.A. sunt: A. debutul la o vârstă tânără al bolii; B. coxita cu debut în primii ani; C. prezenŃa manifestărilor extraarticulare; D. debutul cu afectarea coloanei cervicale; E. debutul cu afectarea coloanei lombare.

Răspuns corect: A, B, C.

31. Sindromul Reiter constă în asocierea: A. artrită reactivă; B. uretrită; C. cervicită; D. conjunctivită; E. pneumonie lombară superioară.

Răspuns corect: A, B, C, D.

32. Artrita din sindromul Reiter se caracterizează prin:

A. debut brusc; B. este asimetrică; C. cel mai frecvent oligoarticulară; D. sunt afectate predominant articulaŃiile membrelor superioare; E. sunt afectate, mai frecvent, articulaŃiile interfalangiene distale ale mâinii..

Răspuns corect: A, B, C.

TEMA NR. 14

Boala artrozică: etiopatogenie, tablou clinic, diagnostic pozitiv şi diferenŃial Bibliografie: Compendiu de reumatologie – E. Popescu, Editura Tehnică - 1997

Paginile 223—229 1) Boala artrozică nu se caracterizează prin : a) deteriorări ale cartilajului articular b) sindesmofiŃi c) proliferare sinovială d) creşterea activităŃii osului subcondral e) osteofiŃi

corect: b,c 2) Factorii care intervin în declanşarea bolii artrozice sunt: a) ereditatea b) leziuni ale cartilajului articular c) stress mecanic d) vărsta e) anomalii de statică şi mecanică articulară corect: a,b c d e 3) MarcaŃi afirmaŃiile false cu privire la patogenia bolii artrozice: a)colagenul secretat de condrocite este de tip I şi II b) celulele sinoviale intervin în echilibrul metabolic al cartilajului prin secreŃia unor proteine mici c) la debutul bolii producŃia de proteoglicani este crescută d) tipul I de colagen determină un cartilaj rezistent şi elastic e) hidratarea proteoglicanilor determină creşterea rezistenŃei la presiune

corect: d,e 4) MarcaŃi afirmaŃiile corecte cu privire la patogenia bolii artrozice: a) în boala artrozică pot apare în mod pasager reacŃii de tip inflamator la nivel articular b) microcristalele de hidroxiapatită eliberate din structura osoasă pot induce o artrită nespecifică c) enzimele litice nu sunt secretate de condrocitele normale d) integritatea cartilajului este menŃinută de proteoglicani ,substanŃe puternic hidrofile e) osteofitele nu sunt acoperite de cartilaj corect: a,b,d 5) Boala artrozică localizată la nivelul coloanei dorsale poate afecta: a) articulaŃiile disco vertebrale b) articulaŃiile interapofizare c) articulaŃiile uncovertebrale d) pseudoartroza spinoasă e) nici una

corect: a, b 6) Artroza interapofizară cervicală nu determină:

a) spondilolisteză b) tulburări vizuale c) radiculalgii d) hiperlordoză lombară e) vertij

corect:d 7) Durerea din spondilartroza cervicală se poate datora: a)afectării capsulei articulare b) afectării periostului c) spasmului musculaturii vecine d) afectării ligamentelor paravertebrale e) afectării rădăcinilor nervosoase corect: a,b, c, d, e 8) Boala Scheuermann se caracterizează prin: a) afectarea coloanei dorsale b) hiperostoză idiopatică difuză c) afectarea cu predilecŃie a sexului feminin d) debutul la orice vârstă e) mici necroze în zona de creştere osteocartilaginoasă al platourilor vertebrale

corect: a, e. 9) Spondiloza hiperostozantă nu se caracterizează prin: a) sindesmofiŃi b) afectarea a mai mult de patru vertebre c) absenŃa afectării cu predilecŃie a discurilor vertebrale d) afectarea cu predilecŃie a coloanei dorsale inferioare e) artroză interspinoasă

corect: a, e. 10. MarcaŃi afirmaŃiile false: Boala artrozică poate interesa la nivelul mâinii articulaŃiile:

a) interfalangiene distale b) articulaŃiile carpometacarpiene c) interfalangiene proximale d) boala artrozică nu determină niciodată la acest nivel fenomene inflamatorii e) boala artrozică determină deviaŃii ulnare sau radiale ale ultimei falange

corect: d. 11) MarcaŃi afirmaŃiile adevărate: a) afectarea cotului de artroză apare mai ales în stările postraumatice la acest nivel b) deformările genu var sau genu valgus pot fi secundare artrozei de genunchi c) articulaŃia scapulo-humerală este frecvent afectată de boala artrozică d) musculatura periarticulară a genunchiului se atrofiază în afeectările artrozice ale acestuia e) piciorul plat nu determină modificări artrozice la acest nivel corect: a, b, d,. 12) Coxartroza determină durere în: a) genunchi b) creasta iliacă. c) articulaŃia coxofemurală d) abdomen e) fesă corect: a, b, c, e 13) În coxartroză sunt prezente următoarele modificări radiologice: a) lărgirea spaŃiului articular b) osteoporoză c) deformări ale capului femural d) eroziuni osoase e) deformări ale cotilului corect: b, c, e: 14) MacaŃi afirmaŃiile false:

a) spondilartroza cervicală se poate complica cu sindrom de compresie medulară b) afectarea unei rădăcini nervoase se poate exprima prin durere, spasticitate, parestezii, anestezie în zona dermatomului corespunzător c) osteofitele localizate pe faŃa anterioară a corpilor vertebrali sunt de obicei asimptomatici d) zonele de maximă mobilitate ale coloanei vertebrale sunt : C7, T5, L1. e) zonele de maximă mobilitate ale coloanei vertebrale sunt: C3, T6, L2. corect: b, d, e. 15) MarcaŃi afirmaŃiile adevărate: a) apartenenŃa la tiparul genetic HLA-B27 exclude sindromul Forestier b) coloana dorsală este afectată de boala artrozică secundar modificărilor de statică vertebrală c) în boala artrozică articulaŃia este mărită de volum prin proliferare de os şi cartilaj d) boala artrozică nu produce subluxaŃii articulare e) redoarea articulară nu este prezentă în boala artrozică corect: b, c.

TEMA NR. 15

Coxartroza şi gonartroza: principii generale de tratament şi programe

specifice de recuperare Bibliografie: Compendiu de medicina fizică şi recuperare – Adriana Sarah Nica, Editura

Universală „Carol Davila” - 1998 Paginile 229—242 17.Recuperarea dupa endoproteze articulare de sold si genunchi se realizeaza prin: A.mobilizari pasive B.mobilizare activa C.mobilizare activa asistata D.exercitii de crestere de forta musculara fara rezistenta E.contractii cu rezistenta moderate, de tip static R: B, C, D, E 18.Perioada de refacere a focarului de fractura pentru femur, tibie, calcaneu este de : A.1 luna B.6 saptamini C.3 luni D.2 luni E.2 saptamini R: C 19.Coxartrozele secundare pot fi de origine: A.medicala prin modificari metabolice(guta, hiperparatiroidie, etc) B.absenta factorului etiologic C.dupa coxite infectioase D.dupa osteonecroza aseptica de cap femural E.boala Paget R: A, C, D, E 20.In faza a treia cu decompensare globala ireversibila a gonartrozei tratamentul specific este: A.kinetoterapia B.hidrokinetoterapia

C.proteza de sold D.evitarea pozitiilor de flexie accentuata a genunchiului E.tratament medicamentos R:C

TEMA NR. 16

Manifestări degenerative reumatismale disco-vertebrale: etiopatogenie,

tablou clinic, diagnostic pozitiv şi diferenŃial, program terapeutic şi de

recuperare Bibliografie: Compendiu de medicina fizică şi recuperare – Adriana Sarah Nica, Editura

Universală „Carol Davila” - 1998 Paginile 212—260 1. Care este factorul determinant în producerea leziunilor degenerative din discul intervertebral ?

A. mişcarea de extensie a trunchiului B. mişcarea de flexie a trunchiului C. mişcarea de rotaŃie a trunchiului D. mişcarea de flexie laterală stânga-dreapta E. ortostatismul

Răspuns:B 2. SuferinŃa disco-radiculară evoluiază de-a lungul a :

A. trei faze şi patru stadii B. patru faze C. trei faze şi trei stadii D. patru faze şi trei stadii E. trei stadii

Răspuns :D 3. În faza întâia a suferinŃei discale este interesat:

A. inelul fibros B. nucleul pulpos C. inelul fibros şi nucleul pulpos D. rădăcina măduvei spinării E. ligamentul longitudinal posterior

Răspuns : C 4. În faza întâia a discopatiei lombare sunt prezente:

A. dureri lombare cu caracter inflamator B. dureri lombare cu caracter mecanic C. lombosacralgie cu caracter mecanic D. lombosciatalgie E. lombocruralgie

Răspuns : B , 5. Care sindroame sunt prezente în faza întâia a discopatiei :

A. sindromul musculo-ligamentar B. sindromul dural C. sindromul psihic D. sindromul neuro-radicular

E. sindromul vertebral Răspuns : A , C, E 6. În faza a doua a discopatiei lombare, clinic se descrie:

A. lumbago de tip interapofizar B. lumbago de tip musculo-ligamentar C. lombosciatalgie D. lombocruralgie E. lombalgie cu caracter inflamator

Răspuns: nici unul; 7. Care sindrom este prezent în faza a doua, dar nu şi în faza întâia a discopatiei:

A. sindr. vertebral B. sindr. dural C. sindr. musculo-ligamentar D. sindr. psihic E. nici unul

Răspuns: B 8. Care dintre sindroamele următoare sunt prezente atât în faza a doua cât şi în faza a treia a discopatiei:

A. sindr. vertebral B. sindr. musculo-ligamentar C. sindr. dural D. sindr. neuro-radicular E. sindr. psihic

Răspuns:A,B,C,E 9. Faza a treia a suferinŃei discale se caracterizează prin:

A. fisurarea inelului fibros B. fibrozarea nucleului pulpos C. degenerescenŃa discului intervertebral în totalitate D. migrarea nucleului pulpos până la nivelul fibrelor periferice ale inelului fibros E. nucleul pulpos prolabează în afara inelului fibros cu ruperea completă a acestuia şi

agresiunea rădăcinilor măduvei spinării

Răspuns: E 10. Care sindroame sunt comune primelor trei faze ale discopatiei:

A. sindr. vertebral B. sindr. musculo- ligamentar C. sindr. dural D. sindr. neuro-radicular E. sindr. psihic

Răspuns:A,B,E 11. Care sindrom este prezent numai în faza a treia a discopatiei:

A. sindr. vertebral B. sindr. musculo-ligamentar C. sindr.neuro-radicular D. sindr.psihic

E. sindr. dural Răspuns:C; 12. Ce sindroame nu sunt prezente în sindromul faŃetal spre deosebire de suferinŃa disco-radiculară:

A. sindr. vertebral B. sindr. dural C. sindr. musculo-ligamentar D. sindr. neuro-radicular E. sindr. psihic

Răspuns:B,D; 13. Lombosciatica este durerea ce iradiază din zona lombară pe :

A. faŃa anterioară a coapsei şi genunchiului B. membrul inferior depăşind genunchiul C. faŃa laterală a coapsei, gambei, faŃa dorsală picior până la haluce D. faŃa posterioară a coapsei, gambei, faŃa plantară a piciorului până la degetele

mici ale piciorului E. faŃa antero-internă a coapsei şi gambei

Răspuns:C,D 14. Când este afectată rădăcina L4, durerea este etichetată ca :

A. sciatalgie B. cruralgie C. lombalgie D. lombo-sciatalgie E. meralgie parestezică

Răspuns:B 15. SuferinŃa discală de tip hernie se caracterizează prin:

A. dureri cu caracter bipolar B. dureri de tip radicular, cu iradiere dermatomială C. parestezii distal D. criestezii distal E. impotenŃă funcŃională bipolară

Răspuns: A,B,C,D,E; 16. Examenul mersului pe teren plat, vârfuri şi călcâie reprezintă un test pentru evidenŃierea:

A. sindr. dural B. sindr.vertebral C. sindr. neuro-radicular D. sindr. musculo-ligamentar E. sindr. psihic

Răspuns: C; 17. Tratamentul sindromului lombosacrat cu radiculopatie în perioada acută presupune :

A. tratament medicamentos analgetic, antiinflamator nesteroidian sau corticoterapie B. electroterapie

C. termoterapie constând în diatermie cu unde scurte, raze infraroşii, parafină D. masaj E. program Williams, faza a treia

Răspuns: A,B,D;

TEMA NR. 17

Reumatismul periarticular (fibromialgia, bursite, tendinite, paniculite,

capsulite, periartrita scapulohumerală): diagnostic, principii de

tratament şi programe specifice de recuperare Bibliografie: Compendiu de reumatologie – E. Popescu, Editura Tehnică - 1997

Paginile 43-47; 246—247 1. Care sunt explorările paraclinice specifice în fibromiozită :

A. E.M.G. B. E.E.G C. scintigrafie osoasă D. ultrasonografie osoasă E. tomografie computerizată osoasă

Răspuns: nici unul;

2. Sunt „trigger points“ prezente în :

A. sindromul fibromialgic B. sindromul umărului dureros C. sindromul miofascial D. boala artrozică E. polimialgia reumatică

Răspuns: A,B,C,D,E; 3. Pentru stabilirea diagnosticului pozitiv de ruptură a manşetei rotatorilor se asociază la examenul clinic investigaŃii paraclinice şi de laborator :

A. VSH B. fosfataza alcalină C. EMG D. examenul radiografic E. artrografia umărului

Răspuns: D, E, 4. Ce nu trebuie să se recomande în caz de ruptură a manşetei rotatorilor:

A. repaus articular B. antiinflamatoare nesteroidiene C. injectarea unui preparat glucocorticoid în bursa subacromială D. tratament chirurgical artroscopic E. program de exerciŃii izotonice F. program de exerciŃii izometrice

Răspuns: C, E 5. Tratamentul tendinitei manşetei rotatorilor constă în :

A. repausul articulaŃiei B. tratament cu antiinflamatorii nesteroidiene C. injectarea unui preparat glucocorticoid în bursa subacromială D. tratament fizical-kinetic E. tratament chirurgical artroscopic

Răspuns: A,B,C,D,E

6. Testele bicipitale folosite pentru evidenŃierea tendinitei bicipitale constau în:

A. flexia activă a umărului împotriva rezistenŃei cu cotul extins B. supinaŃia activă a antebraŃului împotriva rezistenŃei cu cotul flectat C. ridicarea braŃelor deasupra capului şi abducŃia activă a braŃelor D. flexia pasivă a umărului cu cotul extins E. toate

Răspuns: A,B,C 7. Care este cea mai frecventă cauză de durere netraumatică a umărului :

A. bursita subacromială B. tendinita muşchiului biceps brahial C. ruptura manşetei rotatorilor D. artroza gleno-humerală E. tendinita muşchiului supraspinos

Răspuns: E 8. Tratamentul în tendinita bicipitală constă în :

A. injectarea unui preparat cortizonic în teaca tendonului muşchiului biceps brahial B. terapie fizicală C. kinetoterapie D. tratament cu antiinflamatorii nesteroidiene E. tratament chirurgical

Răspuns: B,C,D,E 9. Tratamentul în bursita subacromială constă în:

A. injectarea subacromială a preparatelor cortizonice B. repaus articular C. terapie medicamentoasă de tip analgetic, antiinflamator D. electroterapie E. kinetoterapie F. termoterapie

Răspuns: A,B,C,D,E 10. Testele de compresie acromială constau în:

A. rotaŃia internă pasivă forŃată a braŃului cu cotul flectat B. rotaŃia externă pasivă forŃată a braŃului cu cotul flectat C. flexia activă a umărului împotriva rezistenŃei cu cotul extins D. flexia pasivă forŃată a umărului cu cotul extins E. extensia pasivă forŃată a umărului cu cotul extins

Răspuns : A,B,D

TEMA NR. 18

Elemente de recuperare în patologia cardiovasculară şi respiratorie Bibliografie: Compendiu de medicina fizică şi recuperare – Adriana Sarah Nica, Editura

Universală „Carol Davila” - 1998 Paginile 229—242

1) În programele de recuperare ale bolnavilor cardiovasculari efortul lor este cel mai mult limitat de:

A. Pragul angios restant B. MedicaŃia specifică afecŃiunii C. Valorile crescute ale TA D. Valorile crescute ale frecvenŃei cardiace

E. Valorile crescute ale frecvenŃei respiratorii

Răspuns corect: A.

2) În perioada de la 8-12 săptămâni postinfarct, nivelul de solicitare al exerciŃiilor fizice corelat cu frecvenŃa cardiacă este de:

A. 30% din frecvenŃa maximă B. 50% din frecvenŃa maximă C. 70%-80% din frecvenŃa maximă D. 100% din frecvenŃa maximă E. 90% din frecvenŃa maximă

Răspuns corect: C.

3) Conform cercetărilor epidemiologice actuale, menŃionaŃi ce procentaj din cazurile cu infarct miocardic pot desfăşura o viaŃă familială, socială şi profesională cvasinormală:

A. 25% B. 40% C. 50% D. 70% E. 90%

Răspuns corect: C.

4) Obiectivele terapeutice ale pacienŃilor coronarieni se pot realiza: A. Medicamentos B. Chirurgical C. Antrenament fizic D. Drenajul de postură E. Reeducarea tusei

Răspuns corect: A. B. C.

5) Programele de recuperare ale coronarienilor se organizează în funcŃie de prezenŃa celor mai importante consecinŃe fiziopatologice post-ischemie coronariană:

A. Scăderea performanŃelor ventricului stâng B. Ischemia miocardică restantă C. Disritmiile secundare D. Nici una din variantele de mai sus E. Anxietatea şi depresia

Răspuns corect: A. B. C.

6) Metodele de diagnosticare ale disfuncŃiei ventriculare sunt: A. Examenul clinic B. EKG C. Ecocardiografie D. Tehnici nucleare E. Nici una din variantele de mai sus

Răspuns corect: A. B. C. D.

7) MedicaŃia cu efecte potenŃial iatrogene în recuperarea coronarianului este: A. Beta-blocantele în doze mari B. BlocanŃii enzimei de conversie a angiotensinei C. Anticalcicele tehicordizante D. Antiaritmicele E. Sedativele

Răspuns corect: A. C.

8) Obiectivele fazei a II-a şi a III-a a programului de recuperare a coronarienilor sunt: A. Reantrenarea la efort B. Readaptarea la viaŃa cotidiană C. Readaptarea socio-profesională D. Nici una din variantele de mai sus E. Pensionarea pacienŃilor

Răspuns corect: A. B. C.

9) Imobilizarea prelungită la pat a pacienŃilor coronarieni este urmată de multiple complicaŃii: A. DecondiŃionarea cardio-vasculară B. Stază venoasă şi bronşică C. Tulburări trofice D. Periartrită scapulo-humerală E. Decompensări psihice

Răspuns corect: A. B. C. D. E.

10) Recuperarea în faza acută a infarctului miocardic urmăreşte: A. Pregătirea funcŃională a aparatului cardiovascular la solicitările progresive B. ÎntreŃinerea structurilor somatice în perioada de repaus absolut la pat C. Combaterea efectelor secundare ale repausului prelungit D. Pregătirea pacientului pentru a-i reda autonomia în gesturile cotidiene E. Combaterea repercursiunilor psihilogice

Răspuns corect: A. B. C. D. E.

11) Programul de recuperare în faza I-a a infarctului miocardic cuprinde următoarele A. Solicitare în pat B. Solicitare în cameră C. Solicitare în secŃie D. Solicitare în afara spitalului E. CompetiŃii sportive

Răspuns corect: A. B. C.

12) În cazul accentuării durerilor anginoase, apariŃiei insuficienŃei ventriculare stângi sau a tulburărilor severe de ritm în faza I-a a infarctului miocardic:

A. Programul trebuie amânat B. Programul trebuie continuat, dar la o intensitate redusă C. Programul trebuie întrerupt definitiv

D. Programul trebuie continuat la aceaşi intensitate E. Programul trebuie continuat la o intensitate crescută

Răspuns corect: A.

13) RespiraŃia diafragmatică în cazul bolnavului coronarian: A. Evită suprainfecŃia bezelor pulmonare B. Ameliorează hematoza C. Exercită efect sedativ moderat D. Nici una din variantele de mai sus E. RespiraŃia diafragmatică nu are efect în cazul bolnavului coronarian

Răspuns corect: A. B. C.

14) Se consideră infarct miocardic necomplicat în următoarele situaŃii. A. Infarctul miocardic cu hipotensiune arterială B. Infarctul miocardic fără durere cardiacă persistentă sau recurentă C. Infarctul miocardic fără disritmii semnificative D. Infarctul miocardic fără insuficienŃă cardiacă E. Infarct miocardic cu anevrism ventricular

Răspuns corect: B. C. D.

15) În faza I-a a infarctului miocardic, pulsul pacientului nu trebuie să crească cu mai mult de: A. 30 bătăi/minut B. 20 bătăi/minut C. 40 bătăi/minut D. 50 bătăi/minut E. 10 bătăi/minut

Răspuns corect: A.

16) Obiectivele de recuperare în faza a II-a infarctului miocardic acut sunt: A. Ameliorarea utilizării periferice a oxigenului B. Scăderea solicitării cardiace C. Creşterea capacităŃii de efort maximal D. Nici unul dintre obiectivele de mai sus E. Creşterea pragului angios

Răspuns corect: A. B. C.

17) Parametrii urmăriŃi în recuperarea după infarctul miocardic acut necomplicat sunt: A. FrecvenŃa cardiacă B. EKG C. Tensiune arterială D. Monitorizarea Holter E. ToŃi parametrii de mai sus

Răspuns corect: A. C.

18) Ulterior instituirii programului recuperator pacientul cu infarct miocardic acut necesită un

FaŃă de pulsul de repaus

bilanŃ clinico-funcŃional specific care se referă la: A. Evaluarea performanŃei ventricolului stâng B. Aprecierea localizării, întinderii şi profunzimii infarctului C. Evaluarea rezervelor circulatorii coronariene şi a tulburărilor de ritm D. Controlul dinamicii tensiunii arteriale E. BilanŃul aparatului respirator şi locomotor

Răspuns corect: A. B. C. D. E.

19) În testarea de efort la cicloergometru creşterea progresivă a intensităŃii efortului la fiecare treaptă de efort este de:

A. 10 W B. 25-30 W C. 40 W D. 50 W E. 20 W

Răspuns corect: B.

20) Criteriile de terminare a testului de efort sunt: A. Durerea anginoasă medie, progresivă cu creşterea efortului B. Extrasistolia ventriculară agravată la efort (peste 25% din bătăi) C. Tahicardiile ectopice supraventriculare sau fibrilaŃia ventriculară D. Tulburările de conducere atrio-ventriculare sau intraventriculare E. Creşterea TA peste 230/130 mmHg

Răspuns corect: A. B. C. D. E.

21) În recuperarea de fază II a pacientului coronarian se recomandă: A. ExerciŃii pentru creşterea forŃei musculare B. ExerciŃii de asuplizare C. ExerciŃii de coordonare D. ExerciŃii de respiraŃie E. Nici una din variantele de mai sus

Răspuns corect: A. B. C. D.

22) În perioada de trei până la opt săptămâni post-infarct, se recomandă ca frecvenŃa cardiacă să nu depăşească:

A. 110/min B. 130/min C. 150/min D. 120/min E. 100/min

Răspuns corect: D.

23) Ritmul minim de antrenament la pacientul coronarian în faza a II-a a infarctului miocardic acut este de:

A. 3 şedinŃe/săptămână

B. 5 şedinŃe/săptămână C. 2 şedinŃe/săptămână D. 4 şedinŃe/săptămână E. zilnic

Răspuns corect: a.

24) ComplicaŃiile posibile ale testării la efort sunt: A. Infarctul miocardic acut, oprirea cardiacă, decesul B. Hipotensiunea C. InsuficienŃa respiratorie D. InsuficienŃa circulatorie cerebrală acută E. InsuficienŃa cardiacă congestivă

Răspuns corect: A. B. D. E.

25) ContraindicaŃii testării la efort sunt. A. Infarctul miocardic acut în primele 6 zile de evoluŃie B. angină pectorală de efort C. insuficienŃa ventriculară stângă simptomatică severă D. hipertensiunea arterială (TAS 170 mmHg sau TAD 100 mmHg) E. stenoză aortică severă

Răspuns corect: A. C. E.

26) Categoriile de patologii beneficiare ale programelor de recuperare respiratorie sunt: A. Sindroamele ventilatorii obstructive, restrictive sau mixte B. Cardiopatiile cu probleme cardio-respiratorii C. Coxartrozele D. Tulburările de mecanică ventilatorie secundare modificărilor coloanei vertebrale E. Arteriopatiile aterosclerotice ale membrelor inferioare

Răspuns corect: A. B. D.

27) Obiectivele recuperării respiratorii sunt: A. Ameliorarea sau controlul fenomenelor dureroase B. ObŃinerea unei mecanici ventilatorii satisfăcătoare C. Creşterea flexibilităŃii articulaŃiilor implicate în mecanica ventilatorie D. Reeducarea musculaturii inspiratorii şi expiratorii E. Permeabilizarea şi umidifierea căile respiratorii

Răspuns corect: a. b. c. d. e.

28) Rezultatele obŃinute cu ajutorul programelor de recuperare respiratorie pot fi apreciate prin: A. Teste funcŃionale de efort sau ergometrice B. BilanŃil gazometric C. Analiza radiologică de tip static şi dinamic D. Teste kinetice, de dinamică costală, vertebrală şi abdominală E. Nici una din variantele de mai sus

Răspuns corect: A. B. C. D.

29) Hidroterapia utilizată în recuperarea respiratorie cuprinde: A. Duşul subacval B. Baia generală la 36-370 C C. Compresele calde aplicate toracic D. Baia caldă ascendentă de membre superioare E. Baia de vârtejuri

Răspuns corect: A. B. C. D.

30) Obiectivele kinetoterapiei respiratorii sunt: A. Relaxarea B. Asuplizarea C. Tonifierea musculaturii membrelor D. Asigurarea unui drenaj respirator şi a sinergismului ventilator E. ÎmbunătăŃirea mecanicii ventilatorii

Răspuns corect: A. B. C. E

31) Tehnicile şi metodele asociate kinetoterapiei respiratorii sunt. A. AsistenŃă verbală sau audio-vizuală asociată cu tehnici de relaxare B. TracŃiunile şi manipulările C. Termoterapia şi electroterapia D. Masajul E. Aerosolterapia

Răspuns corect: A. C. D. E.

32) Programele de recuperare respiratorie includ: A. VentilaŃia mecanică asistată B. Aerosolterapia şi exigenoterapia C. RespiraŃia în presiune negativă intermitentă D. ExerciŃii de vorbire E. ExerciŃii de antrenare a tusei

Răspuns corect: A. B. D. E.

TEMA NR. 19.

Elemente de recuperare medicală în geriatrie Bibliografie: Compendiu de medicina fizică şi recuperare – Adriana Sarah Nica, Editura

Universală „Carol Davila” - 1998 Paginile 243-250

1) EnumeraŃi care dintre următoarele probleme particulare le ridică recuperarea unui pacient vârstnic:

A. PosibilităŃile de îngrijire ale familiei şi circuitele de la domiciliu B. În ce măsură este necesar un program de recuperare şi cum se implică familia în

realizarea lui C. PosibilităŃile de ameliorare ale circuitelor de la domiciliul pacientului, legate de

diverse patologii ale aparatului locomotor D. Nici una din variantele de mai sus

E. Ameliorarea forŃei musculare prin exerciŃii izometrice

Răspuns corect: A. B. C.

2) Persoanele de peste 65 de ani care acuză precordialgii prezintă o reducere a fluxului coronarian cu:

A. 45% B. 50% C. 75% D. 25% E. 90%

Răspuns corect: D.

3) Diagnosticul tulburărilor de ritm la pacienŃii vârstnici se face prin: A. Spirometrie B. Osteodensitometrie C. EKG D. Test de efort E. Monitorizare Holter

Răspuns corect: C. D. E.

4) La pacienŃii peste 75 de ani se produce progresiv o reducere funcŃională a activităŃii renale cu:

A. 50% B. 40% C. 30% D. 30% E. 10%

Răspuns corect: A.

5) Cauzele osteoporozei vârstnicelor sunt: A. Scăderea nivelului de solicitare a aparatului locomotor B. Scăderea nivelului de estrogeni în postmenopauză C. Expunere redusă la soare D. Creşterea rezervelor de vitamină D E. Scăderea ingestiei de calciu

Răspuns corect: A. B. C. E.

6) Tulburările de mers ale vârstnicului pot fi induse de. A. Modificările vasculare cerebrale B. Modificările degenerative ale Ńesutului nervos cerebral, ale structurilor subcorticale C. Modificări metabolice, etilism cronic D. Scăderea nivelului psihic si de integrare în mediu E. Nici una din variantele de mai sus

Răspuns corect: A. B. C. D

7) EnumeraŃi care dintre următoarele afecŃiuni apar frecvent la pacientul vârstnic: A. Boala Parkinson B. InsuficienŃa venolimfatică a menbrelor inferioare C. Hipoacuzia D. Scăderea acuităŃii vizuale E. Toate afecŃiunile de mai sus

Răspuns corect: E.

8) Reducerea pe decadă a ratei metabolice la pacientul vârstnic este de: A. 5% B. 10% C. 4% D. 2% E. 15 %

Răspuns corect: D.

9) Necesarul de proteine la pacientul vârstnic este de: A. 1 gram/Kg/zi B. 2 grame/Kg/zi C. 3 grame/Kg/zi D. 4 grame/Kg/zi E. 6 grame/kg/zi

Răspuns corect: A.

10) Necesarul caloric al persoanelor vârstnice este de: A. 3.000 calorii/zi B. 1.500 calorii/zi C. 2.000 calorii/zi D. 1.000 calorii/zi E. 2.500 calorii/zi

Răspuns corect: C.

11) PrecizaŃi care dintre următoarele stări patologice pot fi cauzate de o dietă sărăcăcioasă la pacientul vârstnic: A. Anemia B. Osteoporoza C. Deprecierea proteică D. Scăderea oderală E. Nici una din variantele de mai sus

Răspuns corect: A. B. C. D.

12) PrecizaŃi procentajul din forŃa musculară care se pierde pe zi prin imobilizare completă la pacientul vârstnic: A. 3% B. 5% C. 4%

D. 2% E. 7%

Răspuns corect: A.

13) PrecizaŃi la câte zile după accidentul vascular cerebral hemoragic r stabilizat, la pacientul vârstnic debutează programul recuperator: A. După 3 zile B. După 7 zile C. După 10 zile D. După 5 zile E. După 14 zile

Răspuns corect: B.

14) Programele de recuperare în cadrul sindromului de decondiŃionare la pacienŃii vârstnici vor fi realizate prin: A. ExerciŃii gradate B. Mers cu ritm de solicitare variat C. Urcatul si coborâtul scărilor D. Solicitare pe bicicleta ergometrică E. ExerciŃii izometrice

Răspuns corect: A. B. C. D.

15) Programul de recuperare a pacienŃilor vârstnici după accidente vasculare cerebrale urmăreşte: A. Mobilizarea în pat B. Mobilizarea la marginea patului C. ExerciŃii de destabilizare şi echilibrare D. ExerciŃii de verticalizare E. ExerciŃii de mers

Răspuns corect: A. B. C. D. E.

16) Obiectivele tratamentului de recuperare a pacientului vârstnic cu boala Parkinson sunt: A. Ameliorarea respiraŃiei B. Corectarea balansului şi a posturilor C. Ameliorarea şi a cadenŃei în mers D. Stimularea capacităŃii funcŃionale E. Toate obiectivele de mai sus

Răspuns corect: E.

17) Pentru corectarea insuficienŃei venolimfatice a membrelor inferioare la pacientul vârstnic se recomandă: A. Posturile antideclive ale membrelor inferioare B. ExerciŃiile de mers C. Purtatrea de ciorapi elastici D. Folosirea băii cu valuri în caz de ulceraŃie sau infecŃie E. Toaleta zilnică a extremităŃilor şi purtarea de încălŃăminte confortabilă.

Răspuns corect: A. B. C. D. E.

18) IniŃierea programului de recuperare la nevăzătorii vârstnici se face după aprecierea nivelului funcŃional al următoarelor disponibilităŃi de integrare în mediu: A. Evoluarea auzului B. Aprecierea stereognozei C. Evaluarea simŃului discrimator D. Aprecierea nivelului de cunoaştere, memorie şi al coordonării E. Toate evaluările de mai sus

Răspuns corect: E.

19) Programul recuparator instituit precoce în suferinŃele pulmonare ale pacienŃilor vârstnici va cuprinde: A. Posturile de drenaj B. Menevrele de percuŃie şi vibraŃie C. Reeducarea tusei D. ExerciŃiile de relaxare E. Nici una din variantele de mai sus

Răspuns corect: A. B. C. D.

20) Programulde recuperare în cazul pacienŃilor vârstnici cu sindroame organice cerebrale trebuie să cuprindă: A. Programe de orientare în realitatea înconjurătoare B. Integrarea senzorială C. ReînvăŃarea progresivă a programelor de activitate cotidiană D. Toate obiectivele de mai sus E. Nici una din variantele de mai sus

Răspuns corect: D.

21) Cauzele cel mai frecvente ale sindroamelor dureroase ale pacienŃilor vârstnici sunt: A. Cefaleea sau sindroamele migrenoide secundare spondilodiscartrozei, unui atac

ischemic tranzitoriu sau ca secvenŃă a unui accident vascular cerebral trombolitic B. Dureri secundare post herpes Zoster C. Sindromul piciorului dureros cronic de cauze articulare, periarticulare, vasculare,

metabolice D. Nici una din cauzele de mai sus E. PacienŃii vâstnici nu prezintă sindroame dureroase, decât foarte rar

Răspuns corect: A. B. C.

TEMA NR. 20.

Bazele fiziologice ale electroterapiei Bibliografie: Electroterapie – A. Rădulescu, Editura Medicală - 1991

Paginile 243-250

TEMA NR. 21.

Electroterapia de electrostimulare: curentul galvanic, curenŃii de joasă frecvenŃă, curenŃii de medie frecvenŃă Bibliografie: Electroterapie – A. Rădulescu, Editura Medicală - 1991

Paginile 113-250 1. Curentul galvanic reprezintă: a. o deplassare de sarcini electrice de-a lungul unui conductor b. deplasarea electronilor de-a lungul unui conductor c. deplasarea ionilor de-a lungul unui conductor d. producerea de curent electric variabil e. producerea de curent electric continuu R: a,b,c,e 2. Efectele interpolare sunt: a. efectele survenite la locul de contact al tegumentului cu electrozi b. efectele cu importanŃă pentru terapie c. procesele de bioelectroliză d. modificări fizico – chimice tisulare generate de trecerea curentului, în interiorul organismului e. efecte la nivelul electrozilor aplicaŃi R: b,c,d 3. Migrarea ionilor reprezintă: a. fenomenul care se produce după disociaŃia electroloitică b. se desfăşoară în interiorul celulei c. se desfăşoară în exteriorul celulei d. ionii pozitivi migrează spre anod(polul pozitiv) e. ionii negativi sunt respinşi de catod şi migrează spre anod (polul pozitiv) R: a,b,e 4. Rezistivitatea cutanată : a. este diferită de la individ la individ b. este diferită la acelaşi subiect c. segmentele lungi au rezistenŃă mică d. aplicaŃiile longitudinale sunt extrem de eficiente e. este influenŃată de ritmurile biologice R: a,b,e 1. Polarizarea tisulară prin curent galvanic: a. se înŃelege apariŃia unei tensiuni sau a unei diferenŃe de potenŃial b. polarizarea şi rezistenŃa tisulară nu sunt în echilibru c. ia naştere pe traseul căii curentului şi între electrozi d. depolarizarea grăbeşte hiperemia activă e. depolarizarea nu este un proces spontan R: a,c,d 2. Efectele fiziologice ale curentului galvanic a. acŃiunea analgezică se produce la nivelul polului pozitiv b. acŃiunea analgezică se produce la nivelul polului nrgativ c. acŃiunea analgezică se produce la nivelul ambilor poli d. la polul pozitiv, membranele celulare se hiperpolarizează e. la polul pozitiv, scade excitabilitatea R: a,d,e 3. AcŃiunea curentului galvanic asupra fibrelor nervoase motorii

a. polul negativ este utilizat ca electrod activ b. polul negativ produce o scădere a pragului de excitaŃie c. polul negativ produce o creştere a pragului de excitaŃie d. creşterea bruscă a intensităŃii curentului determină o contracŃie musculară promtă e. polul negativ produce scăderea excitabilităŃii R: a,b,d 4. Efectele curentului galvanic asupra sistemului nervos central a. galvanizarea ascendentă - polul pozitiv cranial şi negativ caudal b. galvanizarea descendentă - polul pozitiv cranial şi negativ caudal c. galvanizarea ascendentă – apare creşterea excitabilităŃii d. organele de simŃ nu reacŃionează la aplicarea curenului galvanic e. galvanizarea descendentă - apare creşterea excitabilităŃii R: b,c 5. efectele terapeutice ale aplicării curentului galvanic a. analgezic la nivelul polului pozitiv b. vasoconstrictor c. hiperemie activă la nivelul circulaŃiei superficiale şi profunde d. analgezic la nivelul electrodului negativ e. antialgic prin creşterea excitabilităŃii nervoase la nivelul polului pozitiv R: a, c 6. modalităŃi de aplicare a galvanizărilor a. cu ajutorul unor electrozi sub formă de plăci b. baie galvanică parŃială c. baie galvanică generală d. iontoforeza e. nici una din cele de mai sus R: a,b,c,d 7. galvanizarea simplă: a. electrodul activ este electrodul pozitiv b. electrodul activ este de dimensiuni mai reduse c. electrodul activ are acŃiune analgezică d. electrodul activ este de dimensiuni mai mari e. electrodul activ este electrodul negativ R: a,b,d 8. ModalităŃi de aplicare a curentului galvanic: a. aşezarea electrozilor se face transversal b. aşezarea electrozilor se face longitudinal c. nu se utilizează stratul hidrofil între electrod şi tegument d. pacientul va fi pozitionat în posturi antialgice e. electrodul se aplică pe zona păroasă a capului R: b,d 9. Băile galvanice a. temperatura apei va fi mai mare de 39 °C b. temperatura apei va fi 34 – 38°C c. direcŃia curentului va fi numai ascendentă d. durata şedinŃelor va fi de 10 – 30 minute e. ritmul şedinŃelor la 3 zile R: b,d 10. Avantajele aplicării iontoforezei

a. este posibilă o acŃiune locală reflexă la nivelul dermatomioamelor b. cantitatea de substanŃă care pătrunde este necontrolabilă c. au efect local demonstrat şi recunoscut d. cantitatea de substanŃă care pătrunde nu poate fi dozată e. se cumulează cu efectul analgezic al curentului galvanic R: a, c,e 11. ContraindicaŃiile galvanoterapiei a. artrite b. distonii neurovegetative c. nevralgii şi nevrite diferite d. eczeme e. supuraŃii R: d,e 12. CurenŃii de joasă frecvenŃă sunt. a. forme de curent continuu b. curenŃi cu impulsuri dreptunghiulari c. impulsuri exponenŃiale, trapezoidale d. curent galvanic e. curenŃi modulaŃi

b,c,e 13. Stimularea contracŃiei musculare normoinervate: a. prin curenŃi dreptunghiulari, modulaŃi , faradici, neofaradici b. frecvenŃele de 30Hz sunt capabile să producă contracŃii musculare c. nu se utilizează frecvenŃele 40 – 50Hz d. se aplică electrodul pozitiv pe muşchiul afectat e. se aplică electrodul pozitiv pe muşchiul afectat

a,b 14. ContraindicaŃii ale curenŃilor dreptunghiulari, modulaŃi neofaradici(curenŃilor de joasă frecvenŃă): a. nevralgii şi nevrite b. stări postcontuzionale şi postentorse c. paraliziile spastice d. musculatura parŃial sau total denervată e. tulburări ale sensibilităŃi cutanate

c,d 15. Forme de aplicare ale curenŃilor de joasă frecvenŃă de stimulare a musculaturii respiratorii a. stimulare directă prin intermediul nervului vag b. stimulare indirectă prin intermediul nervului frenic regiunea latero-internă c. stimulare directă prin intermediul nervului frenic d. stimulare directă e. stimulare directă prin refacerea imaginii centrale motorii

b,d 16. Tehnica de aplicare a curenŃilor de joasă frecvenŃă a. electrozii nu se plasează la nivelul inserŃiilor musculare b. electrozii se plasează la nivelul zonei de trecere muşchi-tendon c. electrodul pozitiv se plasează proximal de muşchiul afectat d. electrodul pozitiv se plasează pe muşchiul afectat la nivelul plăcii neuromotorii e. electrodul negativ se plasează pe muşchiul afectat la nivelul plăcii neuromotorii

b,c,e 17. Musculatura total denervată

a. răspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponenŃiale de lungă durată b. răspunde neselectiv la stimularea prin impulsuri exponenŃiale de scurtă durată c. răspunde la impulsuri de scurtă durată d. nu răspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponenŃiale de scurtă durată e. răspunde la impulsuri cu panta de creştere rapidă

a 18. Tehnica de aplicare a electrostimulării pentru musculatura total denervată a. în tehnica bipolară electrodul negativ se aplică proximal, electrodul pozitiv distal b. în tehnica bipolară electrodul negativ se aplică distal, electrodul pozitiv proximal c. tehnica bipolară ste indicată la denervările accentuate d. în tehnica monopolară, electrodul negativ se aplică pe muşchiul afectat e. nu se recomandă masajul sau curentul galvanic înainte de stimulare

b,c,d 19. Principiul de acŃiune al terapiei musculaturii spastice a. se induce un efect de inhibiŃie a motoneuronilor muşchilor spastici b. nu se produce relaxare c. se aplică două circuite de excitaŃie separate, sincronizate d. se utilizează un electrod e. nu este indicată în tratamentul paraliziilor spastice

a,c 20. CurenŃii diadinamici au efecte: a. analgetice b. hiperemiante c. dinamogene d. stimularea contracŃiei musculare e. nu are efect excitomotor

a,b,c 21. CurenŃii Trabert a. au efect analgetic şi hiperemiant b. electrodul negativ se plasează pe locul dureros c. nu sunt indicaŃi în miogeloze d. timpul de aplicare este de 30minute e. este indicat în radiculopatii de cauză vertebrogenă, stări posttraumatice

a,b 22. TENS a. este un curent cu impulsuri dreptunghiulare de joasă frecvenŃă b. polul pozitiv este activ c. polaritatea electrozilor nu are importanŃă d. plasare electrozilor se face direct pe suprafaŃa dureroasă e. este aplicat în sindroame dureroase de origine talamică

a,c,d

23. Electromiografia de detecŃie a. permite tratamentul denervărilor parŃiale b. permite delimitarea şi localizarea leziunilor pe traiectul nervos c. permite diagnosticul diferenŃial între suferinŃe motorii neurogene, miogene şi psihogene d. permite regenerarea nervului e. produce contracŃie musculară

b,c

1. Sunt adevărate următoarele afirmaŃii a. curenŃii de medie frecvenŃă produc contracŃii asupra musculaturii scheletice şi muşchilor netezi b. curenŃii de medie frecvenŃă nu prezintă acŃiune vasoactivă c. singura formă de aplicare este cu un curent de medie frecvenŃă modulat d. curenŃii de medie frecvenŃă produc analgezie e. curenŃii demedie frecvenŃă produc contracŃii musculare dureroase corect a,d 2. La aplicaŃia terapeutică cu curenŃi interferenŃiali se urmăreşte: a. cresterea pragului dureros b. efectul stimulant c. influenŃarea SNV d. efectul de relaxare e. toate de mai sus corect a,b,c 3. CurenŃii interferenŃiali – variabilele modulaŃiilor de frecvenŃă, posibilităŃi pricipale de aplicare: a. cu frecvenŃe constante b. cu frecvenŃe variabile(modulate ritmic) c. cu frecvenŃe aritmice d. curenŃi de medie frecvenŃă redresaŃi e. nici una corect a,b 4. Efectele fiziologice ale curenŃilor interferenŃiali a. excitomotor pe muşchi sănătoşi, normoinervaŃi b. decontracturant c. vasculotrofic d. analgetic e. excitomotor pe musculatura netedă corect a,b,c,d,e 5. ContraindicaŃii ale aplicării electroterapiei prin curenŃi interferenŃiali a. afecŃiuni febrile de diferite etiologii b. tuberculoza activa c. procese inflamatorii d. neoplazii e. caşexie corect a,b,c,e 6. Numărul şedinŃelor de curenŃi interferenŃiali a. 6-8 şedinŃe b. 14 – 16 şedinŃe c. 30 şedinŃe d. toate de mai sus e. nici una corect a, b 7. Tehnici de aplicare a curenŃilor interferenŃiali a. tehnica statică b. tehnica cinetică c. tehnica interfero triplex d. tehnica mixtă e. nici una corect a, b

8. CurenŃii interferenŃiali sunt indicaŃi în următoarele afecŃiuni a. Hepatite cronice persistente b. periartrite c. sindrom algodistrofic postfracturi d. neoplazii e. toate corect a,b,c 9. InterferenŃa plană reprezintă: a. curent interferenŃial b. deplasarea ionilor intr-o secŃiune c. volumul în care are loc interferenŃa d. curent interferenŃial care variază numai în planuri paralele cu planul format de direcŃiile celor doi

curenŃi e. deplasarea ionilor dintr-o secŃiune în alta corect d 10. InterferenŃa spaŃială a. Reprezintă o perfecŃionare tehnică a aparatelor prin adăugarea unui al treilea circuit b. Adăugarea unui al treilea circuit, realizează mişcarea spaŃială a ionilor din Ńesuturi c. în zona de tratat se încrucişează 3 curenŃi d. se foloseşte capacitatea de mişcare a ionilor e. rotirea vectorului de interferenŃă maximă corect a,b,c

TEMA NR. 22.

Terapia de înaltă frecvenŃă: unde scurte, unde decimetrice, înaltă frecvenŃă pulsatilă Bibliografie: Electroterapie – A. Rădulescu, Editura Medicală - 1991

Paginile 113-250 1. AcŃiunile fiziologice ale undelor scurte sunt a. efecte calorice de profunzime fără a produce leziuni cutanate b. analgetic c. miorelaxant – antispastic d. activarea metabolismului e. nici una de mai sus corect a,b,c,d 2. ModalităŃi de aplicare a undelor scurte a. metoda în cîmp condensator b. metoda interfero- triplex c. metoda cu frecvenŃe modulate d. metoda în câmp inductor e. metoda în cuplaj indirect corect a,d 3. În terapia cu unde scurte, electrozii pot fi poziŃionaŃi: a. anteroposterior b. transversal c. longitudinal d. oblic e. în unghi drept corect b,c,e

4. Dozarea intensităŃii câmpului de unde scurte. NotaŃi afirmaŃiile adevărate a. doza I atermică are efect revulsiv b. doza III se aplică în afecŃiunile acute c. doza II este oligotermică cu acŃiune antispastică d. doza I, II se recomandă în stadiile acute, 3- 5 minute în serii scurte, zilnic sau la două zile e. numărul sedinŃelor este fix corect c,d 5. Sunt false următoarele afirmaŃii: a. la metoda în câmp condensator se poate aplica tratamentul pe regiuni acoperite de vestimentaŃie b. se poate aplica undele scurte la pacienŃi cu pacemakere, sau obiecte metalice c. se recomandă undele scurte la pacientele cu sarcină d. se evită zonele cu sensibilitate cutanată e. pacientul trebuie supravegheat permanent corect b,c 6. Următoarele situaŃii sunt contraindicate în terapia cu unde scurte: a. reumatismul inflamator cronic b. manifestări acute ale afecŃiunilor reumatice c. prezenŃa de piese metalice d. aplicarea la nivelul pancreasului e. prezenŃa pieselor metalice intratisulare corect b,c,e 7. Terapia cu înaltă frecvenŃă pulsatilă are următoarele efecte: a. ameliorează osteoporozele b. accelerează evident vindecarea unor plăgi c. creşte spasmele musculaturii netede d. previne şi reduce cicatricile cheloide e. accentuează edemul tisular corect a, b, d 8. Sunt adevărate următoarele afirmaŃii referitoae la aplicaŃia Diapulse a. se indică în afecŃiunile pelvine inflamatorii cronice: anexite, parametrite, metroanexite b. herpes zoster c. se aplică la 2 zile, o şedinŃă d. durata procedurii este de 15 minute e. frecvenŃa aleasă este între 400 – 600/s corect a, b,d,e 9. Avantajele utilizării terapiei de înaltă frecvenŃă pulsatilă a. produce efecte calorice locale, hipertermie b. se poate utilliza la pacienŃii cu pace maker cardiac c. poate fi aplicat la orice vârstă, fără riscul de a provoca tulburări trofice d. poate fi tratată orice regiune a corpului e. reduce consumul diferitelor medicamente-antibiotice, antiinflamatorii, antialgice

corect c, d, e 10. Sunt false următoarele afirmaŃii privind tehnica terapiei cu unde scurte; a. electrozii se aplică direct pe piele b. electrozii se aplică la 2-3 cm faŃă de regiunea de tratat c. poziŃia electrozilor nu are importanŃă d. efectul de vîrf se produce la nivelul suprafeŃelor plane e. electrozii au dimensiuni diferite, electrodul activ fiind de dimensiuni mai reduse

corect a, c, d.

TEMA NR. 23

Terapia cu ultrasunete. Bibliografie: Electroterapie – A. Rădulescu, Editura Medicală - 1991 Pag.

TEMA NR. 24

Bazele fiziologice ale termoterapiei - termoreglarea. Bibliografie: Electroterapie – A. Rădulescu, Editura Medicală - 1991 Pag.

TEMA NR. 25

Efectele fiziologice ale termoterapiei. Bibliografie: Electroterapie – A. Rădulescu, Editura Medicală - 1991 Pag.

TEMA NR. 26.

Metodologia de termoterapie-aplicatii locale ,partiale de

caldura,crioterapie,efecte terapeutice,indicatii si contraindicatii. Bibliografie: Practica Medicinii Sportive- Teleki 1989 Pag. 271, 272

1. Aplicatiile locale si partiale de caldura sunt reprezentate de: a. Sauna b. Bai ascendente Hauffe la extremitati

c. Parafina d. Baile de abur e. Perna electrica

Corect: b,c,e 2. Aplicatiile de parafina pot fi sub forma de:

a. Bai generale de parafina b. Imersii repetate

c. Pensulari cu parafina lichida

d. Placi de parafina

e. Mansoane de parafina

Corect: b,c,d,e

3. Limita de toleranta termica a corpului pentru aplicatiile de parafina este in jur de: a. 42 grade b. 50 grade c. 60 grade d. 70 grade e. 85 grade Corect: b

4. cea mai eficienta procedura de termoterapie locala prin efectele de profunzime este: a. namolul b. parafina c. baile partiale de lumina d. perna electrica e. sauna Corect: b

5. Alegeti efectele terapeutice ale aplicatiilor locale de caldura: a. efecte analgetice

b. efecte spasmolitice c. efecte de scadere a elasticitatii tesutului conjunctiv d. efecte imunodepresive e. efecte excitomotorii Corect: a,b

6. Aplicatiile locale de caldura sunt indicate i a. artrita specifica b. afectiuni posttraumatice c. tromboflebita d. afectiunile sistemului musculo-artrokinetic e. reumatismul articular acut Corect: b,d

7. Sunt indicate baile Hauffe la membrele superioare in afectiunile coronariene de tip angor? a. da b. nu

c. uneori d. da, in prima zi dupa infarct miocardic acut e. da, daca este cu fenomene de insuficienta cardiaca severa Corect: a 8 In angiopatii obliterante ale membrelor inferioare unde este permisa aplicarea de termoterapie locala?

a. Picioare b. Regiunea lombara

c. Membrele superioare d. Gambe e. Genunchi Corect: b,c

9.Baile ascendente Hauffe la extremitati se incep cu temperatura de: a. 30-32 grade C b. 33-34 grade C c. 35-36 grade C

si se cresc trptat pana la: d. 39-40 grade C e. 42-44 grade C

Corect: c,e 10. Namolul sapropelic se foloseste pentru impachetari partiale sau pentru cataplasme prin incalzire la temperature de:

a. 36-38 grade C b. 39-40 grade C

c. 44-48 gradeC d. 48-50 grade C e. 60-62 grade C Corect: c

11.Grosimea aplicatiei de namol sapropelic sub forma de cataplasma sau impachetare partiala este de : a. 0.5-1 cm b. 1-2 cm c. 2-4 cm d. 4-8 cm e. 8-10 cm Corect: c

12.Baile de lumina partiale au efecte hipertermizante blande,solicitarea sistemica fiind : a. mare b. mica c. medie

d. nu influenteaza e. daunatoare

Corect: b

13.Temperatura de incalzire a gelului in pungile termice pentru aplicatiile locale de caldura este de: a. 40 grade C b. 50-60 grade C c. 70-80 grade C d. 80-90 grade C e. 90-100 grade C Corect: c

TEMA NR. 27

Evaluarea funcŃiilor articulare şi musculare Bibliografie: BilanŃ articular şi muscular, LuminiŃa Sidenco, Editura APP Bucureşti 1999

1. Sinartrozele sunt articulaŃii:

a. Cartilaginoase

b. Sinoviale

c. Diartroze

d. Fibroase

e. Amfiartroze

3.

a. Suturile

b. Sindezmoza

c. Gomfoza

d. Simfizele

e. Sincondrozele

4. ArticulaŃiile cartilaginoase au varietăŃile:

a. Sincondrozele

b. Suturile

c. Simfizele

d. Sindezmoza

e. Diartroze

5. ArticulaŃiile sinoviale sunt cele mai numeroase, cele mai complexe şi se clasifică:

a. După forma suprafeŃelor articulare

b. După numărul axelor de mişcare

c. După modul de dezvoltare

d. După numărul oaselor care le compun

e. După mijloacele de unire

6. Câte etape parcurge bilanŃul articular ?

a. Măsurare amplitudinii mişcărilor normale

b. Căutarea mişcărilor anormale

c. Punerea în evidenŃă a eventualelor aspecte clinice asociate

d. Studiul radiologic al articulaŃiei

e. Sinteza tuturor datelor obŃinute

7. PoziŃia de referinŃă a articulaŃiei în bilanŃul articular este :

a. PoziŃia zero de la care se porneşte măsurarea amplitudinii articulare

b. PoziŃia neutră de la care se porneşte măsurarea amplitudinii diferitelor

mişcări

c. Unghiul cel mai mic ce îl descrie articulaŃia

d. Unghiul cel mai mare pe care îl descrie articulaŃia

e. PoziŃia anatomică

8. Dintre mişcările articulare elementare, flexia este:

a. Mişcarea care strânge segmentele membrului unele peste altele

b. Mişcarea care apropie extremităŃile

c. Mişcarea care strânge corpul la cel mai mic volum posibil

d. Starea de flexie

e. Deplasarea unui segment în sensul flexiei

9. Dintre mişcările articulare elementare, extensia este:

a. Mişcarea de alungire a segmentelor unele faŃă de altele

b. Mişcarea de depărtare a extremităŃilor cât mai mult posibil

c. Mişcarea care dă corpului cel mai mare volum posibil

d. Starea de extensie

e. Mişcarea care dă corpului cea mai mare suprafaŃă

10. Dintre mişcările articulare elementare, abducŃia este :

a. Mişcarea de apropiere a membrului sau segmentului de axul corpului

b. Mişcarea de îndepărtare a membrului sau segmentului de axul corpului

c. Mişcarea de răsucire a membrului în jurul axului longitudinal

d. Mişcarea de circumducŃie

e. Mişcarea de alungire a segmentului

11. Dintre mişcările articulare elementare adducŃia este :

a. Mişcarea de apropiere a membrului de axul de simetrie

b. Mişcarea de apropiere a două segmente

c. Mişcarea care suprapune doua segmente

d. Mişcarea care îndepărtează doua membre

e. Mişcarea de alungire a segmentului

12. Dintre mişcările articulare elementare rotaŃia axială (longitudinală):

a. Mişcarea care face să se răsucească un membru în jurul axului lui

longitudinal

b. Mişcarea care face ca segmentele de membru să se suprapună

c. Mişcarea care face ca segmentele de membru să se îndepărteze

d. Mişcarea de pronaŃie

e. Mişcarea de supinaŃie

13. Mişcările combinate (circumducŃia) implică combinarea mişcărilor elementare într-o articulaŃie

cu doua sau trei grade de mişcare:

a. Flexia-extensia

b. AbducŃia-adducŃia

c. Mişcările elementare în proporŃii variabile

d. CircumducŃia este mişcarea care intr-o articulaŃie cu 2 sau 3 grade de

mişcare, combina flexia-extensia şi abducŃia-adducŃia la amplitudinile lor maxime

e. Conferă flexie-extensie şi abducŃie-adducŃie la amplitudine minimă

14. Mişcările globale:

a. EvidenŃiază relaŃia funcŃională intre mai multe articulaŃii în cadrul unei

singure acŃiuni

b. Pun în joc mai multe articulaŃii şi au valoarea unor teste

c. Permit ca extremitatea unui segment să descrie în spaŃiu o curbă închisă

care străbate planurile de referinŃă

d. Combină flexie-extensie

e. Combină abducŃie-adducŃie

15. Prima etapă a bilanŃului articular este formată din:

a. Aprecierea amplitudinii maxime a mişcărilor normale active

b. Aprecierea amplitudinii maxime a mişcărilor normale pasive

c. Aprecierea amplitudinii maxime a mişcărilor globale

d. Aprecierea amplitudinii maxime a mişcărilor combinate

e. Aprecierea amplitudinii minime a mişcărilor normale

16. Mişcările active se execută la comanda examinatorului şi implică:

a. ÎnŃelegerea (exemplificarea) mişcării cerute de către subiect

b. BunăvoinŃă şi cooperare din partea subiectului

c. Manevrarea de către examinator a segmentului

d. Manevrarea de către examinator a articulaŃiei

e. Comunicare între subiect şi examinator

17. Mişcările pasive se obŃin prin manevrarea de către examinator astfel:

a. Mobilizează cu blândeŃe un segment în timp ce cu cealaltă mână fixează

cu fermitate celălalt segment

b. Se obŃine o relaxare completă a subiectului

c. Se obŃine o decontracturare a subiectului

d. Se obŃine o mişcare mai amplă decât mişcările active

e. Se obŃine o mişcare mai puŃin amplă decât în mişcările active

18. Măsurarea unghiurilor se face:

a. Imaginar pentru unghiurile de 900, 450, 1200, 600, 300

b. Goniometric

c. Măsurarea distanŃei dintre extremităŃile libere a doua segmente

d. Cu firul de plumb

e. Electronic

19. Interpretarea rezultatelor bilanŃului articular se face:

a. În raport cu partea opusă

b. În raport cu normele

c. În raport cu poziŃia de funcŃiune

d. In raport cu sectorul util de utilizare

e. În raport cu un subiect comparabil

20. PoziŃia de funcŃiune este:

a. Amplitudinea maximă de mişcare

b. PoziŃia în care se va imobiliza articulaŃia

c. Amplitudinea medie de mişcare

d. Atitudinea cea mai favorabilă de funcŃionare a muşchilor şi articulaŃiei

e. Atitudinea din gestica curentă

21. Sectorul util de mobilitate este:

a. PoziŃia de funcŃiune

b. 15-200 de mobilitate articulară din jurul poziŃiei de funcŃiune

c. 15-200 de mobilitate articulară extremă

d. Primele grade încadrând poziŃia de funcŃiune

e. Toate gradele de mobilitate articulară

22. Coeficientul funcŃional de mobilitate este :

a. Coeficient acordat diferitelor sectoare de mobilitate ale unei articulaŃii

b. Maximum de grade de mobilitate ale unei articulaŃii

c. Minimum de grade ale mobilităŃii unei articulaŃii

d. O cotaŃie

e. O parte din coeficientul funcŃional global de mobilitate

23. Tipurile de mişcări anormale sunt:

a. Mişcările de lateralitate care apar la şold

b. Mişcările de lateralitate care apar la cot

c. Mişcările de lateralitate care apar la genunchi

d. Mişcările de lateralitate care apar la umăr

e. Mişcări efectuate în afara direcŃiilor de mişcare fiziologice

24. Tipurile de mişcări de lateralitate externă (valgus):

a. Datorată rupturii ligamentului lateral extern al genunchiului

b. Datorată rupturii ligamentului lateral intern al genunchiului

c. Datorată fracturii de platou tibial extern

d. Datorată fracturii de platou tibial intern

e. Datorată fracturării condilului extern al femurului

25. Tipurile de mişcări de lateralitate internă (varus):

a. Ruptura ligamentului lateral extern

b. Ruptura ligamentului lateral intern

c. Fractura platoului tibial intern

d. Fractura condilului femural intern

e. Fractura condiliului femural extern

26. Mişcările de sertar:

a. Apar la nivelul articulaŃiei umărului

b. Apar la nivelul articulaŃiei şoldului

c. Apar doar la nivelul genunchiului

d. De sertar posterior prin ruperea ligamentului încrucişat postero-intern

e. De sertar anterior prin ruperea ligamentului încrucişat antero-extern

27. Mişcările de rotaŃie sunt :

a. Anormale la cot

b. Normale în flexia genunchiului

c. RotaŃia externă la genunchi arată ruptura ligamentelor laterale

d. RotaŃia internă la genunchi arată ruptura ligamentelor încrucişate

e. Interzise în cursul extensiei complete care tensionează ligamentele

28. Mişcările de piston :

a. Apar doar la unele articulaŃii

b. Apar la toate articulaŃiile

c. Arată distrucŃia suprafeŃelor articulare

d. Permit luxaŃia

e. Arată disfuncŃia ligamentelor

29. Datele obŃinute de bilanŃul muscular sunt importante pentru:

a. Diagnostic

b. Sistematizarea atingerilor de la nivelul măduvei spinării

c. Sistematizarea atingerilor de la nivelul plexului sau trunchiului nervos

d. Localizarea leziunii osoase

e. Localizarea leziunii vasculare

30. Datele obŃinute de bilanŃul muscular sunt necesare pentru :

a. Elaborarea, controlul şi modificarea programului de recuperare

b. Orientarea tipului de intervenŃie medico-chirurgicală

c. Reluarea activităŃilor zilnice

d. Aprecierea rezultatelor obŃinute

e. Formularea unui prognostic

31. BilanŃul muscular se efectuează :

a. Zilnic

b. Săptămânal

c. După bilanŃul articular

d. După administrarea medicaŃiei decontracturante

e. În funcŃie de tipul de afecŃiune evaluată

32. BilanŃul muscular este influenŃat de:

a. Integritatea articulară

b. Durere

c. Redoarea articulară

d. Anchiloza articulară

e. Retractura unui muşchi

33. BilanŃul muscular este:

a. Activ

b. Pasiv

c. Activo-pasiv

d. Efectuat cu ajutorul aparaturii medicale

e. Uneori este fracŃionat în mai multe şedinŃe

34. BilanŃul muscular necesită :

a. Un spaŃiu calm, izolat

b. Un spaŃiu încălzit

c. Nu necesită condiŃii speciale

d. Nu necesită mobilier pentru explorare

e. Participarea subiectului la derularea bilanŃului muscular

35. Pe scala numerică adaptată, rezultatele testingului muscular sunt: 36.

37. Pe scala numerică adaptată, rezultatele testingului muscular sunt :

a. 3 (satisfăcător) = muşchiul produce o mişcare completă, pe toată

amplitudinea articulară, în absenŃa gravitaŃiei

b. 3 (satisfăcător) = mişcarea completă se poate realiza chiar împotriva

gravitaŃiei

c. 3 (satisfăcător) = mişcarea completă se poate realiza chiar împotriva

gravitaŃiei, învingând greutatea segmentului mobilizat

d. 3 (satisfăcător) = mişcare incompletă în prezenŃa gravitaŃiei

e. 3 (satisfăcător) = mişcare completă cu ajutorul examinatorului

38. Pe scala numerică adaptată, rezultatele testingului muscular sunt:

a. 4 (bun) = muşchiul realizează o mişcare completă, chiar împotriva

gravitaŃiei

b. 4 (bun) = exprimă o contracŃie palpabilă, ineficientă pentru mişcarea

urmărită

c. 4 (satisfăcător) = mişcare completă, pe toata amplitudinea articulară, dar în

afara gravitaŃiei

d. 4 (satisfăcător) = muşchiul realizează o mişcare contra-gravitaŃiei, dar

poate învinge şi o rezistenŃă moderată, exercitată de măna examinatorului

e. 4 (satisfăcător) = mişcare contra gravitaŃiei cu ajutorul examinatorului

39. Pe scala numerică adaptată, rezultatele testingului muscular sunt:

a. 5 (normal) = muşchiul realizează o mişcare contra-gravitaŃiei, dar poate

învinge şi o rezistenŃă moderată, exercitată de măna examinatorului

b. 5 (normal) = mişcare completă, pe toată amplitudinea articulară, împotriva

gravitaŃiei

c. 5 (normal) = exprimă forŃa unui muşchi normal

d. 5 (normal) = mişcare completă, cu rezistenŃă mare

e. 5 (normal) = mişcare incompletă, cu rezistenŃă mare

40. Ce semnificaŃie au semnele (+) şi ( - ) adăugate cifrei de pe scala numerică adaptată:

a. Ameliorează rigiditatea cotaŃiei

b. Nu au nici o semnificaŃie specială

c. Mai aproape de valoarea reală

d. Mai mare fineŃe în apreciere

e. Au semnificaŃie teoretică

41. De ce cotaŃia “UNU” este importantă:

a. Se constată revenirea contracŃiei musculare

b. Importantă pentru prognostic

c. Nu are importanŃă deosebită

d. Se poate începe programul de recuperare

e. Are importanŃă doar teoretică

42. CotaŃia “DOI” se obŃine :

a. Suprimarea gravitaŃiei folosind un plan de alunecare

b. Decubit homolateral pentru membrele inferioare

c. Decubit heterolateral pentru membrele inferioare

d. Folosind planul de alunecare

e. SusŃinând segmentele de membru de examinat

43. CotaŃia “TREI” semnifică:

a. O valoare vecină cu forŃa eficace

b. O valoare sub forŃa eficace

c. O valoare superioară forŃei eficace

d. Folosirea practică a cotaŃiei

e. Valoarea funcŃională

44. Pentru cotaŃiile “PATRU” şi “CINCI” :

a. RezistenŃa trebuie aplicată pe toată cursa de mişcare, dar folosind o

variantă de aplicare a rezistenŃei numai când s-a realizat amplitudinea completă de mişcare

b. Se aplică testele de încărcare

c. Se aplică rezistenŃa la începutul cursei

d. Se aplică rezistenŃa la capătul cursei

e. Pacientul trebuie să reziste la o forŃă inversă

45. Ce este “testul de încărcare directă”?

a. Evaluarea sarcinii maxime ridicate contra-greutăŃii şi pe amplitudinea

articulară disponibilă

b. Evaluarea sarcinii maxime ridicate contra-greutăŃii pe un sector de

amplitudine articulară

c. Tehnici de apreciere cantitativă a forŃei musculare

d. Au importanŃă prin comparaŃie cu cele obŃinute de partea contralaterală

e. Indicat în recuperarea posttraumatică

46. În interpretarea semnificaŃiei testelor de încărcare, trebuie precizat faptul că:

a. Nu capătă semnificaŃie decât prin comparaŃie cu cele obŃinute de partea

contra-laterală (cu condiŃia să fie sănătoasă)

b. Nu devin utilizabile decât repetate pe parcursul derulării programului

recuperator, comparându-le unele cu altele

c. Nu devin comparabile ce cele ale altor subiecŃi, şi nu se pot compara cu

valorile testingului muscular propriu-zis

d. Indicate în recuperarea posttraumatică

e. Au semnificaŃie teoretică

47. Cauzele de eroare în derularea bilanŃului muscular sunt:

a. CompensaŃia prin alte grupe musculare

b. Muşchii poliarticulari

c. Muşchii stabilizatori

d. Mişcări de substituŃie

e. Neefectuarea palpării muşchiului ce realizează mişcarea

TEMA NR. 28.

Bazele fiziologice ale kinetoterapiei: activitatea unităŃii motorii, controlul şi coordonarea neuromusculară

Bibliografie:T. Sbenghe, Kinetologia profilactică, terapeutică şi de recuperare, Ed. Medicală, 1987 Paginile 168 - 198

1. În stare de repaus neuronul motor periferic este încărcat : a) pozitiv la exterior şi negativ la interior b) negativ la exterior şi pozitiv la interior c) negativ atât la interior cât şi la exterior d) pozitiv atât la interior cât şi la exterior e) nici una

RĂSPUNS CORECT - a

2. Starea de repaus este determinată de prezenŃa: a) Na++ intracelular şi K+ extracelular b) K+ intracelular şi Na++ extracelular c) Na++ intracelular şi extracelular d) K+ intracelular şi extracelular e) Nu are importanŃă

RĂSPUNS CORECT- a

3. Depolarizarea membranei celulare determină: a) apariŃia potenŃialului de acŃiune b) apariŃia potenŃialului de repaus c) ambele d) repolarizarea membranei celulare e) nici una

RĂSPUNS CORECT- a 4. Acetilcolina, Epinefrina, Dopamina, Serotonina sunt substanŃe transmiŃătoare:

a) excitatorii b) inhibitorii c) fără nici o acŃiune d) condrolitice e) atât excitatorii cât şi inhibitorii

RĂSPUNS CORECT- a

5. Histamina, Prostaglandinele, substanŃa PP(polipeptide) pot acŃiona ca substanŃe transmiŃătoare: a) excitatorii b) inhibitorii c) altele d) nici una e) nu acŃionează ca substanŃe transmiŃătoare

RĂSPUNS CORECT- a, b, 6. Reflexul miotatic este reflex de :

a) întindere b) reflex de tendon c) reflex flexor d) strech-reflex e) nici una

RĂSPUNS CORECT- a. d 7. Bucla gama este:

a) circuit facilitator pentru contracŃia musculară b) menŃine tonusul muscular c) circuit inhibitor pentru contracŃia musculară d) pregăteşte şi ajustează starea de tonus muscular e) sistem reglator spinal

RĂSPUNS CORECT- a., b, d, e

8. Ordinea firească a traseului buclei gama este: a) motoneuronul gama din cornul anterior- aferenŃa gama static sau dinamic(fibra A gama) –fibre musculare intrafusale - terminaŃia anulospirală din fus – aferenŃe senzitive ale fusului (fibre I A) - protoneuron senzitiv spinal - neuroni intercalari - motoneuron alfa tonic – motoneuronul gama b) fibre musculare intrafusale - protoneuron senzitiv spinal - neuroni intercalari - motoneuron alfa - aferenŃa gama static sau dinamic(fibra A gama) - motoneuronul gama din cornul anterior c) protoneuron senzitiv spinal - neuroni intercalari - motoneuron alfa - fibre musculare intrafusale - terminaŃia anulospirală din fus -fibre I A - aferenŃa gama static sau dinamic (fibra A gama) - motoneuronul gama din cornul anterior d) fibre musculare intrafusale - terminaŃia anulospirală din fus -fibre I A - motoneuronul gama din cornul anterior - protoneuron senzitiv spinal - neuroni intercalari - motoneuron alfa tonic – e) axon –fibre musculare intrafusale - terminaŃia anulospirală din fus -fibre I A - protoneuron senzitiv spinal - neuroni intercalari - motoneuron alfa

RĂSPUNS CORECT- a. 9. Coordonarea mişcărilor voluntare este asigurată de sistemul informaŃional care este format din

a) sistem reglator spinal b) aferenŃa proprioceptivă conştientă c) aferenŃa proprioceptivă inconştientă d) aferenŃa vestibulară şi aferenŃa senzorială e) nici una

RĂSPUNS CORECT: b, c, d

TEMA NR. 29.

Tehnici akinetice şi kinetice Bibliografie:T. Sbenghe, Kinetologia profilactică, terapeutică şi de recuperare, Ed. Medicală, 1987 Paginile 131 - 155

10. Care din următoarele afirmaŃii este reală.: Tehnicile anakinetice sunt legate de :

a) promovarea mişcărilor articulare b) promovarea contracŃiilor musculare voluntare c) suprimarea mişcării articulare d) suprimarea contracŃiei musculare voluntare e) nici una

RĂSPUNS CORECT: b, c 11.Care din următoarele tehnici aparŃin imobilizării:

a) poziŃia de corecŃie b) punerea în repaus c) posturile de facilitare d) contenŃia e) contracŃia izometrică

RĂSPUNS CORECT: b, d 12. Tehnicile anakinetice apelează la:

a) mobilizare pasivă b) imobilizare c) posturare d) contracŃie izometrică e) contracŃie izotonă

RĂSPUNS CORECT: b, c 13. Mobilizarea pasivă îndeplineşte următoarele condiŃii:

a) o articulaŃie se mobilizează prin intermediul altei articulaŃii b) se va executa pe mai multe direcŃii de mişcare, fără pauză c) se va pregăti prin aplicaŃii de căldură, masaj, electroterapie d) mişcarea se execută pe axe fiziologice, în limitele permise de durere, cu A maximă, asociind poziŃii sau mifacilitare e) este o tehnică globală, deci nu se va mobiliza articulaŃie după articulaŃie şi fiecare direcŃie de mişcare

RĂSPUNS CORECT: c, d 14. Care din următoarele modalităŃi tehnice aparŃin mobilizărilor pasive:

a) mobilizarea liberă b) contracŃia izometrică c) relaxarea musculară d) mobilizarea pasivă pură asistată e) Mobilizarea auto-pasivă

RĂSPUNS CORECT: d, e 15. Mobilizarea pasivo-activă aparŃine:

a) tehnicilor anakinetice b) mobilizărilor active c) tehnici kinetice statice d) mobilizărilor pasive e) tehnicilor de facilitare

RĂSPUNS CORECT: d 16. ContracŃia reflexă din cadru mobilizărilor active reflexe sunt provocate prin:

a) reflex de întindere (strech- reflex) b) mişcarea voluntară cu modificarea lungimii muşchiului c) reflex de echilibru d) reflexe de poziŃie e) creşterea tensiunii muşchiului

RĂSPUNS CORECT: a, c, d 17. Mobilizarea activă liberă este o tehnică în cadru:

a) mobilizării active reflexe b) mobilizării pasive c) kineziei statice d) mobilizarea activă voluntară e) tehnicilor anakinetice

RĂSPUNS CORECT: d 18. Care din următoarele modalităŃi tehnice aparŃin mobilizărilor active voluntare:

a) mobilizarea activă liberă b) mobilizarea activo-pasivă c) mobilizarea pasivo-activă d) mobilizarea activă cu rezistenŃă e) contracŃia izokinetică

RĂSPUNS CORECT: a, b, d 19. Care din următoarele modalităŃi tehnice aparŃin mobilizărilor pasive:

a) mobilizarea pasivă mecanică

b) manipulările c) tracŃiunile d) mobilizarea activă reflexă e) mobilizarea autopasivă

RĂSPUNS CORECT: a, b, c, e 21. Care din următoarele modalităŃi tehnice aparŃin mobilizărilor pasive:

a) contracŃia izometrică b) relaxarea c) tracŃiunile d) mobilizarea pasivo-activă e) mobilizarea pasivă pură asistată

RĂSPUNS CORECT: c, d, e

22. Care din următoarele afirmaŃii este falsă ? In contracŃia izometrică:

a) muşchiul nu şi-a schimbat lungimea b) fibra musculară şi-a mărit tensiunea c) se scutură ritmic membrul respectiv d) creşteri marcate ale forŃei şi rezistenŃei musculare e) se suspendă circulaŃia muşchi

RĂSPUNS CORECT: c, d 23Care din următoarele informaŃii este adevărată: Metode de realizare a relaxării sunt:

a. conştientizarea stării de relaxare prin alternarea contracŃiilor statice cu relaxare statică b. posturarea segmentului, cu sprijin în chingi sau pe un plan orizontal, căutând prin

inhibiŃie centrală suspendarea oricărei activităŃi musculare c. scuturarea ritmică d. masaj blând deasupra muşchiului, sau prin vibrarea segmentului, în timp ce pacientul îşi

relaxează muşchiului e. Izometria cu o forŃă între 20-30 %

RĂSPUNS CORECT:

TEMA NR. 30. Tehnici si exercitii de crestere a fortei si rezistentei musculare.

Antrenamentul la efort Bibliografie: T. Sbenghe, Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare,

Ed. Medicală, 1987 Paginile 282 – 286; 310 - 318

1. Pentru a creste forta musculara se executa:

a. exercitii izometrice b. tehnici de facilitare proprioceptiva neuromusculara pentru a creste direct forta musculara c. posturile declansatoare de reflexe tonice d. exercitii dinamice cu rezistenta e. coordonarile paliative

corect: a, c, d 2. Exercitiile izometrice practicate pentru cresterea fortei musculare sunt:

a. exercitii unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ) b. exercitiul maximal scurt ( EMS ) c. exercitii repetitive scurte izometrice zilnice (ERSIZ) d. exercitii rezistive regresive e. exercitiul maximal cu repetitie ( EMR )

corect: a,c

3. Exercitiile unice scurte izometrice zilnice EUSIZ constau in: a. o contractie de 6 secunde pe zi b. 20 de contractii a 6 secunde cu o pauza de 20 de secunde intre ele – o sedinta pe zi c. grupaj de 3 contractii a 6 secunde, cu o pauza de 30 – 60 de secunde intre contractii d. o contractie de 12 secunde pe zi e. o contractie de 10 secunde pe zi

corect: a 4. Dintre exercitiile dinamice cu rezistenta fac parte:

a. exercitiul maximal scurt (EMS) b. exercitiul maximal cu repetitie (EMR) c. exercitiile rezistive regresive d. exercitiile repetitive scurte izometrice e. grupajul de 3 contractii a 6 secunde

corect: a,b,c 5. Exercitiul maximal cu repetitie :

a. se urmareste prin cresterea progresiva a greutatilor b. se testeaza acea greutate care poate fi ridicata de10 ori c. la 5-7 zile se retesteaza noua rezistenta pentru 10 RM d. se executa 4 seturi de 10 RM pe zi de trei ori pe saptamana e. se mai numeste tehnica Oxford

corect a,b,c,d 6. Tehnica De Lorme este compusa din:

a. setul I: 10 ridicari cu ½ 10 RM b. setul II: 10 ridicari cu ¾ 10RM c. setul III: 10 ridicari cu ¾ 10 RM d. setul IV: 5 ridicari cu ½ 10 RM e. setul V : 5 ridicari cu ½ 10 RM

correct: a, b,c 7. In cazul tehnicii de Lorme

a. inte seturi se intercaleaza o pauza de 2-4 minute b. intre seturi se intercaleaza o pauza de 10 minute c. cele 3 seturi se executa o data pe zi, de 4 ori pe saptamana d. in ziua a 5-a se retesteaza 10 RM e. seturile se executa de 5 ori pe zi

corect: a,c d 8. Schema tehnicii Oxford este compusa din:

a. 2 seturi b. 3 seturi c. 5 setiru d. 4 seturi e. 5 seturi

corect: d 9. Schema tehnicii Oxford este compusa din:

a. setul I: 10 ridicari cu 10 RM b. setul II: 10 ridicari cu 90% 10 RM c. setul III: 10 ridicari cu 80% 10 RM d. setul IV: 10 ridicari cu 70% 10 RM e. setul V : 10 ridicari cu 5 RM

corect: a,b,c si d 10. In cazul exercitiilor regressive:

a. muschiul oboseste treptat b. progresia este asigurata prin retestarea 10RM la 5-7 zile c. numarul de repetari intr-o repriza depinde de greutate

d. schimbarea mereu a greutatilor face ca aceasta tehnica sa nu fie prea agreata nici de pacient, nici de kinetoterapeut

e. se obtine o performanta aproape maxima pentru starea fiziologica a muschiului in

momentul respectiv corect: a, b , d si e

11.Schema exercitiilor cu 10 rm (repetitii minime) este: a. seria I: de 10 ridicari cu 2x10 rm b. seria II: de 10 ridicari cu 1,5x10 rm c. seria III: de 10 ridicari cu10 rm d. seria IV: de 5 ridicari cu 2x5 rm e. seria V : de 5 ridicari cu 2x5 rm

corect: a, b, c 12.Exercitiile culturiste: a. se bazeaza pe exercitii analitice executate cu incarcare progresiva b. utilizeaza si exercitiile izometrice si cele combinate c. ordinea de lucru a grupelor musculare este de jos in sus d. baza o reprezinta exercitiile dinamice cu rezistenta e. asigura in timp o hipotrofie musculara

corect: a, b, d 13. Greutatile folosite in”tehnica formarii corpului” se clasifica in : a. greutati mici : 30-50% din greutatea maxima pe care o poata mobiliza o singura data, pe toata

amplitudinea, grupul muscular antrenat – respective 1RM b. greutati mijlocii: 50-70% 1RM c. greutati mari: 70-100% 1RM d. greutati mari: 70-80% 1RM e. greutati mijlocii: 40-50% 1RM

corect: a,b,c 14. In cazul metodei culturiste :

a. se executa 7 antrenamente pe saptamana de cate 180 de minute fiecare b. se executa 3-7 antrenamente pe saptamana c. durata unui antrenament este intre 50 – 120 minute pentru toate grupele musculare d. pentru bolnavi, totul se reduce la nivelul capacitatii functionale musculare e. nu asigura treptat o dezvoltare a fortei musculare

corect: b,c,d 15. Exercitiile dinamice cu rezistenta sunt indicate pentru :

a. hipertofia musculara b. hipotrofia musculara c. ameliorarea mobilitatii articulare d. cresterea rezistentei musculare e. scaderea rezistentei musculare

corect: a,c,d 16. Izometria este exercitiul :

a. care asigura cresterea cea mai rapida a fortei musculare b. realizeaza o hipertrofie musculara c. care nu reuseste sa realizeze cresterea fortei musculare d. solicita articulatia e. realizeaza o hipotrofie musculara

corect: a, b 17. Exercitiile dinamice cu rezistenta presupun:

a. urmarirea atenta, zilnica a semnelor de oboseala musculara b. durata exercitiilor este un parametru de dozare c. la inceputul exercitiilor se testeaza forta grupului muscular simetric d. viteza miscarilor nu are importanta e. durata exercitiilor nu reprezinta un parametru de dozare

corect: a, b ,c 18. In situatiile deficitelor mari de forta musculara este necesar sa se apeleze si la:

a. posturi declansatoare de reflexe tonice b. intinderea prelungita la muschii posturali extensori slabi c. tehnici de facilitare pentru intarirea musculaturii

d. elemente facilitatorii de crestere a raspunsului motor e. nu se utilizeaza tehnici de facilitare pentru intarirea musculaturii

corect: a,c,d 19. Miscarea activa asistata este utilizata in cazurile cu forta :

a. –2 b. –1 c. –3 d. –4 e. 0

corect: a, c 20. Miscarea activa cu rezistenta se poate realiza prin urmatoarele metode :

a. manual b. de catre kinetoterapeut c. orteza dinamica d. suspendare cu contragreutate e. fara orteza dinamica

corect: a, b, c, d 21. Miscarea activa se aplica in antrenarea muschilor cu forta :

a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 e. 2+

corect: b,c 22. Miscare activa cu rezistenta se aplica in antrenarea muschilor cu forta :

a. 2+ b. 3+ c. 3- d. –4, 4 si +4 e. -2

corect: a,b,d 23. Rezistenta musculara reprezinta :

a. capacitatea de a sustine un efort b. capacitatea muschiului de a sustine o contractie c. capacitatea muschiului de a executa o activitate sau exercitiu pe o perioada prelungita de timp d. “o rezistenta locala”- executata de un segment cu ½ din masa musculara a corpului e. incapacitatea muschiului de a sustine o contractie

corect: a,b,c 24.Rezistenta musculara este in functie de :

a. forta musculara b. valoarea circulatiei musculare c. integritatea metabolismului muscular d. starea generala a organismului e. factorii ce tin de SNC

corect: a,b, c,d ,e 25. Testarea rezistentei muschiului se face :

a. prin testarea capacitatii de mentinere a unei contractii b. testarea se face cu greutati intre 15% - 40 % din forta maxima cronometrandu-se timpul

mentinerii contractiei c. testarea se face cu greutati intre 50 % - 60% din forta maxima d. calculand numarul de repetari posibile la incarcare si la un ritm de metronom precizat e. testarea se face cu greutati intre 60-70% din forta maxima

corect: a,b,d 26. Pentru a realiza cresterea rezistentei musculare :

a. scadem durata exercitiilor b. crestem durata exercitiului

c. utilizam terapia ocupationala d. se lucreaza la intensitati mai joase de efort dar prelungite in timp e. se lucreaza la intensitati mari de efort

corect: b,c,d 27. Bolnavii care beneficieaza de antrenamentul la efort sunt :

a. bolnavii cardiovasculari, mai ales coronarienii dupa infarctul de miocard b. bolnavii respiratori c. sechelarii unor afectiuni ale aparatului locomotor d. sedentarii e. bolnavi cu sechele toracopleurale

corect: a,b,c,d,e 28 In cadrul reantrenarii la efort este necesar sa se tina seama de :

a. mijloacele de antrenare fizica care se pot aplica pacientului b. starea patomorfofunctionala a subiectului c. nivelul de efort al pacientului d. starea psihica a pacientului e. varsta pacientului

corect: a, b, c 29. Ca metode ale antrenamentului la efort se utilizeaza :

a. mersul b. urcatul scarilor si pantelor c. electroterapia d. terapia ocupationala e. crioterapia

corect: a,b,d 30. Cea mai moderna exprimare a intensitatii unui efort se face prin :

a. echivalentul metabolic b. urcatul scarilor c. alergare d. covorul rulant e. bicicleta ergometrica

corect: a 31.Suportabilitatea efortului se urmareste pe baza semnelelor clinice care apar :

a. tahicardia b. durerile precordiale c. cefalee d. transpiratii reci e. oboseala

corect: a,b,d 32. Pentru stabilirea frecventei cardiace maxime admise se calculeaza pulsul dupa formulele :

a. P max =220- varsta( in ani) b. P max =200 – vartsa (in ani) c. Pmax=215 – varsta (in ani) x 0,66 d. Pmax=200- varsta ( in ani ) x 0,66 e. P max=210 – varsta ( ani )

Corect: a,c 33. Intensitatea efortului la cardiaci si pulmonari se recomanda a fi :

a. 60- 80 % din capacitatea functionala testata a pacientului b. 60-80 % din consumul maxim de oxigen c. 30-40 % din consumul maxim de oxigen d. 40-50 % din consumul maxim de oxigen e. 20-30% din consumul maxim de oxigen

corect: a,b 34. Durata efortului in cazul antrenamentului la efort este de :

a. 3 minute de efort urmate de o pauza de 30 –180 secunde, ciclu care se repeta la 30 – 60 minute b. 5 minute de efort

c. 10 minute de efort d. 15 minute de efort e. 7 minute de efort

corect: a 35. Frecventa sedintelor de efort la pacientii cardio pulmonari este de :

a. 2,2 –3 pe saptamana b. 4 pe saptamana c. 5 pe saptamana d. 6 pe saptamana e. 10 pe saptamana

corect: a 36.Metodica unei sedinte de antrenament la efort imparte programul in :

a. prima parte 6 – 15 minute incalzire b. partea a doua alcatuita din exercitiul propriu – zis de efort c. partea a treia marcheaza trecerea la starea de repaus, dureaza 20 minute d. partea a treia marcheaza trecerea la starea de repaus, dureza 5 – 10 minute e. partea a treia dureaza 25 minute

corect: a,b,d 37. Antrenamentul la efort are ca efecte :

a. creste rezistenta vasculara periferica b. scade amplitudinea denivelarii segmentului ST la efort c. scade nivelul catecolaminelor serice si al lipidelor serice d. creste extractia de O2 la nivelul tesuturilor e. creste amplitudinea denivelarii segmentului ST la efort

corect: b,c,d 38. Efectele antrenamentului la efort sunt :

a. ameliorarea conditiei psihice b. scaderea indicelui tensiune – timp c. cresterea suprafetei alveolocapilare de schimb d. aparitia unor modificari favorabile in coagulare si fibrinoliza e. cresterea indicelui tensiune - timp

corect: a,b,c,d

TEMA NR. 31

Tehnici de reeducere respiratorie Bibliografie: T. Sbenghe, Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare,

Ed. Medicală, 1987 Paginile

TEMA NR. 32

Kinetoterapia în PSH Bibliografie: T. Sbenghe, Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare,

Ed. Medicală, 1987 Paginile 502-507

1. Câte forme clinico-anatomo-funcŃionale bine conturate cuprinde PSH? 1. două 2. trei 3. cinci 4. opt 5. şase Corect: 3

2. Umărul dureros simplu are la bază:

1. ruptura manşonului rotatorilor

2. tendinita, bursita sau tenosinovita 3. tendinită calcifiantă în puseu inflamator 4. tendinită asociată cu o contractură musculară antalgică a rotatorilor, flexorilor şi

abductorilor umărului 5. bursită

Corect: 2

3. În stadiul acut al umărului dureros simplu se recomandă:

1. imobilizare în poziŃie de repaus cu braŃul în abducŃie la 45 grade. 2. mobilizări scapulohumerale pasive, apoi pasivo-active şi active asistate 3. mişcări ample în umărul sănătos 4. contracŃii izometrice în M.S. afectat 5. doar mobilizări pasive scapulo-humerale.

Corect: 1, 3, 4

4. În stadiul subacut al umărului dureros simplu se recomandă:

1. imobilizarea în poziŃie de repaus cu braŃul în abducŃie la 45 grade 2. mobilizări scapulo-humerale pasive, apoi pasivo-active şi active asistate 3. imobilizare absolută a braŃului în abducŃie de 70 de grade şi uşoară flexie 4. exerciŃii de relaxare a membrelor superioare şi spatelui, în general, şi a umărului afectat,

în special, executate după metoda Jacobson. 5. doar mobilizări pasive scapulo-humerale Corect: 2, 4

5. Umărul acut hiperalgic are ca substrat:

1. ruptura manşonului rotatorilor 2. tendinita, bursita sau tenosinovita 3. tendinita calcifiantă în puseu inflamator sau o migrare de elemente calcifiante în bursa

subacromiodeltoidiană 4. bursită 5. tendinită asociată cu o contractură musculară antalgică a rotatorilor, flexorilor şi

abductorilor umărului.

Corect: 3

6. În umărul acut hiperalgic atitudinea kinetologică este: 1. exerciŃii antopasive de tip Codman 2. mişcări active care intră în schema Kabat D2F 3. imobilizare în poziŃia de repaus cu braŃul în abducŃie la 45 grade 4. contracŃii izometrice în M.S. afectat 5. imobilizare absolută a braŃului în abducŃie de 70 de grade şi uşoară flexie

Corect: 5

7. În umărul acut hiperalgic, după amendarea fenomenelor algice atitudinea kinetologică este:

1. imobilizarea în poziŃie de reapus cu braŃul în abducŃie la 45 grade 2. imobilizarea absolută a braŃului în abducŃie de 70 de grade şi uşoară flexie 3. recuperarea pe atelă în poziŃie înaltă a braŃului 4. exerciŃii care utilizează diverse instalaŃii „Kineto” pentru umăr: instalaŃii cu scripeŃi 5. prgramul de kinetoterapie ca pentru umărul dureros simplu stadiile acute şi subacute

Corect: 5

8. Umărul mixt este: 1. asocierea dintre un umăr dureros de origine tendinoasă, tendosinovitică sau bursitică şi o

limitare a mişcării prin contractură musculară antalgică în rotatori, flexori şi abductori ai umărului

2. ruptura manşonului rotatorilor 3. tendinită 4. bursită 5. tendinită calcifiantă în puseu inflamator

Corect: 1

9. În umărul mixt, atitudinea kinetologică este:

1. doar hidrokinetoterapie 2. imobilizare în poziŃie de repaus cu braŃul în abducŃie la 45 grade 3. posturări, mobilizări pasive, antopasive, active asistate în sala de kinetoterapie şi

hidrokinetoterapie la bazin la 36OC 4. contracŃii izometrice în M.S. afectat 5. doar mobilizări pasive scapulo-humerale.

Corect: 3

10. În umărul mixt, atitudinea kinetologică este:

1. recuperarea mobilităŃii umărului prin abordarea structurilor necontractile 2. recuperarea mobilităŃii umărului prin abordarea structurilor contractile 3. exerciŃii de creştere a forŃei musculare pe grupele de muşchi care se dovedesc deficitare. 4. hidrokinetoterapie 5. doar mobilizări pasive scapulo-humerale şi contracŃii izometrice în M.S. afectat

Corect: 1, 2, 3, 4

11. Recuperarea mobilităŃii umărului în PSH. Umăr mixt – prin abordarea structurilor necontractile se

realizează prin: 1. mobilizări prin schema D1F 2. mobilizări prin schema D2F 3. posturări 4. mobilizări pasive 5. mobilizări autopasive

Corect: 3, 4, 5

12. Recuperarea mobilităŃii umărului în PSH. Umăr mixt – prin abordarea structurilor contractile care

sunt în contractură – retractură, se realizează prin: 1. mobilizări prin schema D1F, apoi prin schema D2F 2. promovarea mişcării prin aplicarea tehnicii: „hold-relax”, „stabilizare ritmică” şi

„relaxare-contracŃie” pe M.S. afectat 3. posturări 4. mobilizări pasive 5. mobilizări autopasive Corect: 1, 2

13. Umărul blocat are ca substrat:

1. ruptura manşonului rotatorilor 2. tendinita 3. bursita 4. tendinită clacifiantă în puseu inflamator

5. capsulită retractilă

Corect: 5

14. Kinetoterapia umărului blocat începe prin: 1. contracŃii izometrice în M.S. afectat 2. doar mobilizări pasive scapulo-humerale 3. kinetoprofilaxia umărului blocat 4. mişcări ample în umărul sănătos 5. exerciŃii de tip Codman

Corect: 3

15. Kinetoprofilaxia umărului blocat presupune:

1. infiltraŃie locală cu 1 fiolă Diprofos 2. infiltraŃie locală cu Boicil şi Xilină 3. posturare corectă a umărului inflamat în abducŃie – rotaŃie externă şi flexie de braŃ 4. mobilizare precoce şi regulată la cei predispuşi să facă o periartrită (ex: post-traumatici,

hemiplegici, coronarieni) 5. kinetoterapia corectă a umărului dureros simplu şi a umărului mixt.

Corect: 3, 4, 5

16. EvoluŃia umărului blocat are o durată de peste:

1. 1 săptămână 2. 8 luni 3. 4 săptămâni 4. 2 luni 5. 6 luni

Corect: 2

17. Kinetoterapia umărului blocat se suprapune celei indicate pentru:

1. ruptura manşonului rotatorilor 2. tendinită 3. bursită 4. tendinită calcifiantă în puseu inflamator 5. umăr mixt

Corect: 5

18. Aplicarea prelungită de căldură pe umăr, inclusiv în axilă, în terapia umărului blocat, se

recomandă: 1. după efectuarea exerciŃiilor 2. în timpul efectuării exerciŃiilor 3. nu se recomandă 4. înaintea începerii exerciŃiilor 5. în timpul şi după efectuarea exerciŃiilor

Corect: 4

19. Umărul pseudoparalitic are ca substrat:

1. tendinită 2. bursită 3. tendinită calcifiantă în puseu inflamator 4. ruptura manşonului rotatorului, apărută pe un fond degenerativ

5. tendinită asociată cu contractură musculară antalgică a rotatorilor, flexorilor şi abductorilor umărului.

Corect: 4

20. Din punct de vedere clinic umărul pseudoparalitic prezintă:

1. dificultate sau abolirea mişcării pasive şi conservarea mişcării active 2. dificultate sau abolirea mişcării active şi conservarea mişcării pasive 3. durere de tip mecanic 4. durere de tip inflamator 5. abolirea mişcării pasive însoŃită de durere de tip inflamator

Corect: 2

21. Umărul pseudoparalitic – exceptând rupturile posttraumatice la tineri – are ca terapie:

1. infiltraŃie cu 1 fiolă Diprophos 2. intervenŃia chirurgicală 3. corticoterapia orală 4. intervenŃia chirurgicală urmată de corticoterapie 5. kinetoterapia

Corect: 5

22. Obietivele kinetoterapiei în umărul pseudoparalitic sunt:

1. prvenirea trecerii spre o capsulită retractilă 2. prvenirea trecerii spre umăr dureros simplu 3. prvenirea trecerii spre umăr mixt 4. recuperarea unor forŃe musculare cât mai bune 5. învăŃarea unor mişcări compensatoare

Corect: 1, 4, 5

23. Recuperarea fără atelă, în poziŃie joasă a braŃului, se utilizează în kinetoterapia umărului

pseudoparalitic, în caz de: 1. rupturi mari a manşonului rotatorului care determină dureri şi impotenŃă funcŃională

marcată 2. rupturi parŃiale a manşonului rotatorului care determină dureri puŃin intense şi conservă o

oarecare mobilitate 3. tendinită calcifiantă în puseu inflamator 4. bursită 5. tendinită asociată cu o contractură musculară antalgică a rotatorilor, flexorilor şi

abductorilor umărului

Corect: 2

24. Recuperarea pe atelă în poziŃie înaltă a braŃului se utilizează în kinetoterapia umărului pseudoparalitic, în caz de:

1. tendinită 2. bursită 3. rupturi mari a manşonului rotatorilor care determină dureri şi impotenŃă funcŃională

marcată 4. rupturi parŃiale a manşonului rotatorilor care determină dureri puŃin intense şi conservă o

oarecare mobilitate 5. tendinită calcifiantă în puseu inflamator.

Corect: 3

25. În tratamentul umărului pseudoparalitic – cazuri severe - , atela se va scoate în momentul în care:

1. se poate ridica 100 g de la nivelul atelei până la zenit 2. se poate ridica 1 kg de la nivelul atelei până la zenit 3. se poate ridica 500 g de la nivelul atelei până la zenit 4. se poate ridica 1,5 kg de la nivelul atelei până la zenit 5. se poate ridica 5 kg de la nivelul atelei până la zenit

Corect: 2

TEMA NR. 33

Tehnici de kinetoterapie în recuperarea suferinŃelor de şold şi de

genunchi (reumatism degenerativ, inflamator, posttraumatic, inclusiv

protezare) Bibliografie: T. Sbenghe, Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare,

Ed. Medicală, 1987 Paginile 338-525

1.Cea mai fiziologica pozitie a soldului in care presiunile intraarticulare vor fi cele mai mici este pozitia: A.de extensie usoara, abductie si rotatie interna B.de flexie, adductie si rotatie externa C.extensie, adductie si rotatie externa Dflexie, abductie si rotatie interna E.flexie, abductie si rotatie externa R: A 2.Reeducarea flexiei soldului se face prin: A.adoptarea anumitor posturi B.mobilizari pasive C.mobilizari autopasive D.miscari active E.tractiuni specifice R: A,B, C, D 3.Stadiul initial al coxartrozei este caracterizat de: A.dureri in ortostatism si la mers prelungit B.”oboseala” musculoarticulara locala C.limitare marcata a mobilitatii pina la anchiloza D.atitudini vicioase ireductibile E.reducerea amplitudinilor”de lux” ale soldului R: A, B, E 4.Stadiul final al coxartrozei este caracterizat de: A.dureri intense B.dureri usoare C.limitare marcata a mobilitatii pina la anchiloza D.reducerea amplitudinilor “de lux” ale soldului E.atitudini vicioase ireductibile R: A, C, E

5.Regulile de profilaxie secundara in coxartroza cuprind: A.reducerea sau mentinerea greutatii corporale sub greutatea ideala B.evitarea ortostatismului si a mersului prelungit pe jos C.mersul pe teren accidentat D.mersul cu sprijin in baston E.purtarea pantofilor cu tocuri R: A, B, D 6.In luxatiile de sold recuperarea incepe: A.dupa 2 luni de la producerea luxatiei B.dupa 6 luni de la producerea luxatiei C.dupa 2 saptamini D.dupa 1 luna E.dupa 3 luni R: C 7.Obiectivele programului de pregatire preoperatorie pentru coxartroza sunt: A.cresterea fortei musculare(fesieri, cvadriceps) a membrului inferior care va fi operat B.ameliorarea mobilitatii coloanei lombare si articulatiilor membrelor inferioare C.cresterea stabilitatii si coordonarii membrului inferior contralateral D.cresterea fortei membrelor superioare E.ameliorarea respiratiei R: A, B, C, D, E 8.In primele 3 zile postoperator pentru proteza totala de sold se recomanda: A.posturare corecta in pozitie neutra Exercitii respiratorii C.exercitii izometrice pentru fesieri si cvadriceps D.pompaj al piciorului E.mers in cirje cu piciorul pe sol R: A, B, C, D 9.Stadiul initial al gonartrozei se caracterizeaza prin: A.crepitatii intense B.dureri in ortostatism prelungit C.intermitent incapacitate de “inzavorire” a genunchiului la mers D.crepitatii moderate E.usor flexum R: B, C, D 10.Stadiul final al gonartrozei se caracterizeaza prin: A.dureri in repaus B.deficit motor important C.mobilitate normala a genunchiului D.deformarea articulatiei E.insuficienta musculara severa R:A, B, D, E 11.”Igiena ortopedica “ a genunchiului cuprinde: A.greutate corporala normala

B>evitarea ortostatismului prelungit C.mersul pe teren accidentat D.evitarea pozitiilor de flexie maxima E.mersul cu sprijin in baston R: A, B, D, E 12.Sporturi indicate in gonartroza sunt: A.inotul B.ciclismul C.canotajul D.joggingul E.dansul sportiv R: A, B, C 13.In perioada de mobilizare dupa entorsa de genunchi se vor executa: A.miscari in articulatiile adiacente B.exercitii izometrice pentru mentinerea fortei musculare a coapsei si gambei C.exercitii pentru refacerea stabilitatii D.exercitii pentru refacerea mobilitatii controlate E.genuflexiuni R: A, B 14.In etapa de mobilizare dupa fracturile extremitatii inferioare a femurului, ale extremitatii superioare ale tibiei si peroneului si rotulei se fac: A.posturari antideclive B.reluarea mersului C.mobilizari active, activo-pasive ale piciorului D.mobilizarea soldului E.mentinerea tonusului musculaturii de sub ghips prin exercitii izometrice R: A, C, D, E 15.In faza acuta a proceselor inflamatorii articulare ale genunchiului reducerea durerii si inflamatiei se face prin: A.imobilizare articulara(atela, bandaj gipsat, repaus simplu in postura antialgica) B.tractiune usoara in ax C.periaj sau masaj cu ghiata D.exercitii izometrice E.exercitii de mobilizare activa ampla R:A, B, C 16.Postoperator dupa meniscectomie, exercitiile de tonifiere musculara se incep: A.a 2-a zi B.dupa o saptamina C.dupa 2 saptamini D.dupa 4 zile E.dupa 1 luna R: A

TEMA NR. 34

Kinetoterapia de recuperare în spondilita anchilozantă Bibliografie:T. Sbenghe, Kinetologia profilactică, terapeutică şi de recuperare,

Ed. Medicală, 1987 Paginile 529 - 533

23. AlegeŃi răspunsurile corecte: A – Spondilita anchilozantă este o boală cu caracter evolutiv. B – Spondilita anchilozantă nu dă un grad înalt de invaliditate. C – Kinetoterapia nu trebuie începută precoce. D – Primul principiu în kinetoterapia spondilitei anchilozante este prevenirea

anchilozelor şi devierilor coloanei şi/sau articulaŃiilor rădăcinilor membrelor. E – Al doilea principiu este întreruperea programului kinetic în funcŃie de evoluŃia

bolii Corect: A, D

24. Printre obiectivele programului kinetic în spondilită se numără: A – Relaxarea. B – MenŃinerea posturii şi aliniamentului corect al corpului. C – MenŃinerea supleŃei. D – MenŃinerea tonusului muscular. E – Antrenarea la efort. F – Ameliorarea funcŃiei de coordonare, control şi echilibru Corect: B, C, D

25. Una din deposturările de mai jos nu este asociată cu spondilita anchilozantă. Care?

A – Flexia cervicală. B – Cifoza dorsală. C – Hiperlordoza lombară. D – Bascularea înainte a bazinului E – Flexia şoldurilor. Corect: C

26. Pentru menŃinerea/corectarea posturii şi aliniamentului corpului în spondilita anchilozantă se

adoptă următoarele posturi în activităŃile cotidiene: A – Decubit dorsal pe pat tare, fără pernă, cu şoldurile şi genunchii întinşi. B – Şedere pe scaun fără spătar. C – Masa de lucru la nivelul abdomenului forŃând flexia capului şi trunchiului. D – Masa de lucru la nivelul pieptului forŃând menŃinerea dreaptă a trunchiului. E – Evitarea şederii îndelungate pe fotoliu sau scaun. Corect: A, D, E

27. AlegŃi răspunsurile incorecte privind posturile corectoare pentru menŃinerea/corectarea posturii şi

aliniamentului în spondilita anchilozantă: A – Se execută o dată pe zi. B – Se execută de 2-4 ori pe zi. C – Durata lor este sub 5 minute. D – Durata lor este de 15-20 minute. E – Nu se întrerup dacă durerea se intensifică. F – Se întrerup dacă durerea devine prea intensă. Corect: A, C, E

28. Obiectivul de menŃinere/corectare a supleŃei articulare în spondilita anchilozantă se realizează prin

exerciŃii: A – Numai pentru creşterea amplitudinii de mişcare cervicală. B – Numai pentru creşterea amplitudinii de mişcare cervicală şi lombară. C – Pentru creşterea amplitudinii de mişcare cervico – dorso-lombară. D – Pentru creşterea amplitudinii de mişcare a articulaŃiilor rădăcinilor (SH şi CF). E – Numai pentru creşterea amplitudinii de mişcare a coloanei lombare şi articulaŃiilor CF (CoxoFemurale).

Corect: C, D

29. Hidrokinetoterapia este deosebit de utilă în spondilita anchilozantă. AlegeŃi afirmaŃiile corecte referitoare la hidrokinetoterapie:

A – Nu se aplică în puseul acut inflamator. B – Se poate aplica chiar în puseul acut inflamator. C – Se intensifică odată cu diminuarea puseului acut inflamator. D – Durata programului este de 5-10 minute. E – Durata programului este de 20-40 minute. Corect: B, C, E

30. AlegeŃi afirmaŃiile incorecte referitoare la hidrokinetoterapia aplicată în spondilita anchilozantă:

A – Pentru executarea exerciŃiilor în apă sunt necesare dispozitive ajutătoare. B – ExerciŃiile în apă se execută liber, fără nici un dispozitiv ajutător. C – ExerciŃiile sunt selectate dintre cele aplicate în sala de gimnastică. D – Unica postură de start este plutirea ventrală. E – Posturile de start sunt: plutirea ventrală, decubit dorsal sau ventral pe brancardă înclinată, ortostatismul lângă peretele bazinului. Corect: B, D

31. Care din următoarele afirmaŃii în legătură cu spondilita anchilozantă sunt false:

A – Sporturile sunt contraindicate în spondilită. B – Sporturile sunt permise şi indicate în spondilită. C – Înotul este singurul sport permis. D – În afară de înot se indică volei, tenis de câmp, baschet. E – În afară de înot sunt permise bowlingul şi biliardul solicitând flexia coloanei. Corect: A, C, E

32. Obiectivul de menŃinere/corectare a tonusului muscular în spondilita anchilozantă se referă la

exerciŃii de tonifiere a : A – Musculaturii erectoare a trunchiului. B – Musculaturii umerilor. C – Musculatruii abdominale. D – Psoasiliacului. E – Ischiogambierilor. Corect: A, C, D

33. În spondilita anchilozantă, în cadrul exerciŃiilor pentru menŃinerea/corectarea supleŃei articulare

cervico-dorso-lombare, care sunt poziŃiile de start derivate care nu se folosesc: A – PoziŃii derivate din postura ortostatică. B – PoziŃii derivate din postura şezând. C – PoziŃii derivate din postura în genunchi. D – PoziŃii derivate din postura culcat (decubit). E – PoziŃii derivate din postura în atârnat.

Corect: E

34. În cadrul exerciŃiilor de tonifiere musculară abdominală şi paravertebrală, aplicate în spondilita

anchilozantă: A – Se vor evita posturile cifozante. B – Se vor utiliza posturile cifozante. C – Se va promova lordozarea prin antrenarea psoasiliacului. D – Psoasiliacul nu va fi antrenat. E – Se va tonifia şi musculatura fesieră. Corect: A, C, E

35. AlegeŃi răspunsurile corecte:

În stadiile incipiente, preanchilozice ale spondilitei anchilozante: A – Coloana dorsală şi articulaŃiile costovertebrale nu sunt afectate.

B – Coloana dorsală şi articulaŃiile costovertebrale sunt deja prinse, rămânând liberă numai coloana cervicală. C – Unul din obiectivele kinetoterapiei este menŃinerea/creşterea volumelor respiratorii mobilizabile. D – Kinetoterapia va pune accentul pe gimnastica respiratorie corectivă şi reeducarea respiraŃiei toracice. E – Kinetoterapia va pune accentul numai pe gimnastica respiratorie corectivă. Corect: A, C, D

36. Care dintre următoarele afirmaŃii sunt false? În stadiile avansate ale spondilitei anchilozante:

A – Sunt prinse coloana dorsală şi articulaŃiile costovertebrale. B – FuncŃia toracelui în mecanica ventilatorie creşte. C – Se începe reducerea respiraŃiei abdominale. D – Se renunŃă la kinetoterapie. E – Nu se abandonează exerciŃiile de respiraŃie toracică. Corect: B, D

37. Într-o singură situaŃie din cele enumerate mai jos privind spondilita anchilozantă, gimnastica

respiratorie toracică nu-şi mai are rostul: A – În stadiile preanchilozice, când articulaŃiile coloanei dorsale şi costovertebrale nu sunt afectate. B – În stadiile avansate când funcŃia toracelui în mecanica ventilatorie scade. C – În cazurile în care procesele anchilozice toracice sunt terminate. D – În cazurile în care boala are şi afectare periferică. E – În nici una din situaŃiile enumerate mai sus. Corect: C

TEMA NR. 35. Kinetoterapia in recuperarea afectiunilor lombosacrate :

radiculopatia, laminectomia. Bibliografie:T. Sbenghe, Kinetologia profilactică, terapeutică şi de recuperare,

Ed. Medicală, 1987 Paginile 540 - 552

1. Obiectivele recuperarii in afectiunile lombosacrate in perioada acuta sunt :

a. reechilibrarea SNV b. relaxarea generala c. scaderea iritatiei radiculare d. cresterea tonusului musculaturii lombare e. cresterea iritatiei radiculare raspunsuri corecte : a, b, c

2. Reechilibrarea SNV in perioada acuta a lombosacralgiei se realizeaza prin :

a. postura de decubit ventral, cu o perna relativ mai dura sub abdomen b. decubit dorsal cu membrele inferioare intinse c. pat inclinat in usor Trendelenburg d. masajul musculaturii paravertebrale e. caldura neutra in zona lombara raspunsuri corecte : a, c, e

3. Relaxarea generala in perioada acuta a lombosacralgiei este indicata pentru :

a. scaderea starii de tensiune psihica b. pentru cresterea pragului la durere c. pentru cresterea tonusului musculaturii paravertebrale d. pentru decontracturare generala e. cresterea starii de tensiune psihica raspunsuri corecte : a, d

4. Scaderea iritatiei radiculare in perioada acuta a lombosacralgiei se manifesta prin:

a. adoptarea unor posturi antalgice b. tractiuni vertebrale continue la pat c. imobilizari in „ pat gipsat „ Williams d. miscari active e. decubit lateral in „ cocos de pusca „ raspunsuri corecte : a, b, c, e

5. Relaxarea contracturii musculaturii lombare cu reducerea concomitenta a lombosacralgiei in

perioada acuta se realizeaza prin :

a. contractii izometrice b. exercitii de facilitare „ tine relaxeaza „ c. diagonalele Kabat pentru membre in scopul influentarii musculaturii trunchiului d. diagonalele membrelor inferioare pentru influentarea musculaturii inferioare abdominale

si a trunchiului e. terapia ocupationala raspunsuri corecte : b, c, d

6. Recuperarea bolnavului cu o contractura lombara stanga dureroasa dintr – o afectiune

lombosacrata in perioada acuta se va incepe cu :

a. cu membrele de partea stanga b. cu membrele de partea dreapta c. masaj in regiunea lombara stanga d. schema D 2 E membru superior drept cu cotul intins ( diagonala a doua de extensie a

membrului superior drept ) e. crioterapia raspunsuri corecte : b, d

7. In perioada subacuta a lombosacralgiei schema de kinetoterapie recuperatorie cuprinde :

a. relaxarea musculaturi contracturate b. tonifierea musculaturii trunchiului c. asuplizarea trunchiului inferior d. constientizarea pozitiei ( corecte ) a coloanei lombare si a bazinului e. asuplizarea trunchiului superior raspunsuri corecte : a, c

8. Programul Williams cuprinde urmatoarele exercitii :

a. decubit dorsal : se flecteaza si se extind genunchii b. in sezand pe un scaun cu genunchii mult indepartati se apleaca cu mainile inainte pentru a

atinge solul de sub scaun c. decubit dorsal cu mainile sub cap se trage un genunchi la piept cat mai mult apoi celalat,

apoi ambii concomitent d. decubit lateral de partea opusa soldului de lucrat : soldul si genunchiul homolateral sunt

puternic flectati, soldul de deasupra hiperextins: priza sub genunchi si pe sold, contrarezistenta la tendinta de flexie CF a pacientului : contractie izometrica apoi relaxare

e. evita intinderea musculaturii paravertebrale si a psoasiliacului raspunsuri corecte : a, b ,c

9. Recuperarea kinetoterapeutica in perioada cronica a lombosacralgiei are urmatoarele obiective :

a. asuplizarea lombara b. relaxarea musculaturii contracturate c. relaxarea generala d. tonifierea musculaturii trunchiului e. constientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare raspunsuri corecte : a, d

10. Asuplizarea lombara in perioada cronica a lombosacralgiei se realizeaza prin :

a. bascularea pelvisului b. intinderea flexorilor soldului c. intinderea extensorilor lombari d. adoptarea unor posturi antalgice e. intinderea tensorului fasciei lata raspunsuri corecte : a, b ,c,e

11. Exercitiile efectuate de pacient pentru tonifierea musculaturii trunchiului in perioada cronica a

lombosacralgiei pot fi :

a. decubit dorsal cu genunchii flectati la 90 lipiti unul de celalalt, talpile pe pat : se incearca ridicarea lor spre tavan dar asistentul contreaza

b. pozitia „ patrupeda „ pentru corijarea lordozei, durata 5 – 6 secunde c. pozitiile finale ale diagonalelor Kabat pentru membre d. executarea „ podului „ din decubit dorsal , cu genunchii flectati sprijin in umeri – spate si

picioare, se ridica bazinul si lomba ( fara lordozare ) e. diagonala a doua de extensie a membrului superior drept raspunsuri corecte : a, b, d

12. In perioada de remisiune completa a lombosacralgiei kinetoprofilaxia se bazeaza pe :

a. constientizarea pozitiei (corecte) a coloanei lombare si bazinului

b. inzavorarea „ inlacatarea „ coloanei lombare c. mentinerea fortei musculare d. tonifierea musculaturii trunchiului e. cresterea fortei musculare a trunchiului raspunsuri corecte : a, b, c

13. Kinetoterapia de recuperare in primele 2 zile de la efectuarea laminectomiei lombare cuprinde

urmatoarele exercitii :

a. exercitii de respiratie abdomino – diafragmatica si toracica, costal inferioara din decubit dorsal si lateral

b. exercitii pentru ameliorarea circulatiei periferice ( flexii – extensii de picioare, flexii moderate de sold si genunchi ) cu extensii lente din decubit lateral si dorsal

c. tonifierea cvadricepsilor si fesierilor d. flexii, extensii de genunchi si sold din toate pozitiile e. tonifierea psoas iliacului raspunsuri corecte : a, b

14. Programul de recuperare kinetica postlaminectomie lombara intre ziua 3 – 10 vizeaza :

a. tonifierea musculaturii toraco – lombare b. tonifierea musculaturii abdominale c. mobilizari ale coloanei d. adoptarea unor pozitii antalgice e. cresterea mobilitatii coloanei raspunsuri corecte : a, b, c

15. Programul de recuperare kinetica dupa 10 – 12 zile de la laminectomia lombara, urmat timp de 2

saptamani, are in vedere urmatoarele obiective :

a. tonifierea musculaturii toraco – lombare a extensorilor si abdominalilor b. cresterea mobilitatii coloanei c. invatarea unei posturi corecte intermediare ( constientizarea posturii lombare ) d. reechilibrarea SNV e. imobilizari ale coloanei raspunsuri corecte : a, b, c

TEMA NR. 36

Kinetoterapia de recuperare in hemiplegie Bibliografie:T. Sbenghe, Kinetologia profilactică, terapeutică şi de recuperare,

Ed. Medicală, 1987 Paginile 590 - 608

1. Stadiul initial al hemiplegiei se caracterizeaza prin :

a. hipotonie musculara urmata de debutul hipertoniei b. reflexe tonice si spinale dominante c. control voluntar normal pe partea afectata d. pierderea „ constientei „ asupra partii afectate raspunsuri corecte : a, b, d

2. Obiectivele recuperarii stadiului initial al hemiplegiei sunt :

a. ameliorarea controlului asupra trunchiului si centurilor b. cresterea tonusului muscular c. cresterea „ constientizarii „ schemei corporale

d. mentinerea mobilitatii scapulei , umarului, cotului, pumnului, maini, gleznei raspunsuri corecte : a, c, d

3. In perioada de hipotonie a hemiplegicului miscarile pasive sunt indicate pentru :

a. cresterea tonusului muscular b. mentinerea senzatiei kinestezice c. pentru ca mobilitatea articulara este limitata raspunsuri corecte : b

4. Posturarile indicate hemiplegiei in stadiu initial sunt de :

a. decubit lateral b. decubit ventral c. decubit dorsal d. in sezand raspunsuri corecte : b, c, d

5. Stadiul mediu al hemiplegiei este caracterizata prin :

a. hipotonie b. hipertonie c. miscare articulara usoara d. miscare articulara dificila din cauza rezistentei spastice raspunsuri corecte : b, d

6. Obiectivele kinetoterapiei in stadiul de spasticitate al hemiplegicului sunt :

a. stimularea musculaturii spastice ( agonistilor ) b. inhibarea musculaturii spastice c. facilitarea miscarilor antagonistilor d. promovarea unor scheme complexe de miscare raspunsuri corecte : b, c,d

7. Caracteristicile stadiului avansat al hemiplegiei sunt :

a. hipertonie marcata b. tonus muscular aproape de normal c. viteza de executie a miscarilor normale d. dificultati in abilitate si in viteza de executie a miscarilor raspunsuri corecte : b, d

8. Obiectivele kinetoterapiei in stadiul de refacere ( avansat ) al hemiplegiei sunt :

a. repaus la pat din cauza hipertoniei existente b. ameliorarea controlului motor excentric c. scaderea vitezei de miscare d. ameliorarea automatismului miscarilor raspunsuri corecte : b, d

9. Pentru diminuarea spasticitatii hemiplegicului se vor utiliza urmatoarele mijloace:

a. masajul cu gheata b. parafina c. strech lung d. alcoolizari in zona placii motorii a muschilor raspunsuri corecte : a, c, d

10. Mersul propriu zis al hemiplegicului se va realiza astfel :

a. pacientul va pasi cu membrul intact primul b. pacientul va pasi cu membrul bolnav primul c. kinetoterapeutul va sustine pacientul astfel incat folosirea membrului afectat sa fie

minima d. kinetoterapeutul este in spatele pacientului cu mainile pe bratele acestuia sustinandu – l raspunsuri corecte : a, d

TEMA NR. 37 Kinetoterapia in recuperarea neuropatiilor periferice Bibliografie:T. Sbenghe, Kinetologia profilactică, terapeutică şi de recuperare,

Ed. Medicală, 1987 Paginile 590 - 608

1.Principalele obiective ale recuperarii in sindromul motor din neuropatiile periferice sunt:

a. evitarea aparitiei deformarilor si atitudinilor vicioase b. refacerea stereognoziei c. evitarea atrofierii muschilor paralizati d. cresterea fortei fibrelor musculare restante sanatoase e. scaderea fortei fibrelor musculare restante sanatoase

corect: a,c,d 2.Obiectivele recuperarii in sindromul motor din cadrul neuropatiilor periferice sunt:

a. refacerea localizarii senzatiei b. recastigarea coordonarii si abilitatii c. refacerea imaginii kinestezice d. cresterea fortei si rezistentei musculare e. scaderea fortei si rezistentei usculare

corect: b,c,d 3.Recuperarea in sindromul senzitiv din neuropatiile periferice presupune :

a. refacerea stereognoziei b. refacerea localizarii senzatiei c. refacerea imaginii kinestezice d. evitarea atrofierii muschilor paralizati e. recastigarea coordonarii si abilitatilor

corect: a,b 4.Prima sensibilitate care se reface in neuropatiile periferice este cea :

a. dureroasa b. tactila c. termica d. stereognozia e. gustativa

corect: a 5.Mononeuropatia tronculara a circumflexului influenteaza muschii :

a. deltoid b. micul rotund c. bicepsul d. marele pectoral

e. trapezul corect: a,b

6.In cazul neurapraxiei si axonotmesis-ului din paralizia nervului circumflex se va evita : a. caderea umarului b. instalarea retractiei capsulare c. ridicarii umarului d. rotatia externa e. rotatia interna

corect: a,b,c 7.Evitarea instalarii retractiei capsulare se face prin :

a. pozitionarea in abductie a bratului b. executarea de miscari pasive pe toata amplitudinea posibila c. executarea de miscari active d. contractia trapezului e. contractia deltoidului

corect: a , b

8.Antrenarea propriu-zisa a deltoidului in paralizia nervului circumflex se face prin : a. miscari pasive de relaxare-opunere b. exercitii contralaterale de promovare a activitatii acestui muschi c. introducerea activitatilor deltoidului in scheme Kabat d. contractii repetate e. electroterapie

corect b,c, d

9.Pentru recuperarea fortei deltoidului, programul kinetic prevede : a. exercitii pentru mobilitatea si tonifierea globala a umarului b. exercitii de mobilitate si tonifiere a coloanei cervicale c. exercitii de mobilizare a celorlalte articulatii ale membrului respectiv d. exercitii pentru mobilitatea si tonifierea coloanei lombare e. exercitii pentru mobilitatea si tonifierea membrelor inferioare

corect: a,b.c 10.In cazul in care paralizia nervului circumflex este rezultatul intreruperii totale a conducerii nervoase se va urmari:

a. antrenarea musculaturii accesorii b. antrenarea miscarilor de abductie-flexie-extensie a bratului c. antrenarea miscarilor de adductie d. antrenarea miscarilor de rotatie externa e. antrenarea miscarilor de rotatie interna

corect: a,b 11.Paralizia totala a nervului radial va determina imposibilitatea :

a. extensiei degetelor b. supinatiei partial c. extensiei pumnului d. flexiei antebratului e. extensia antebratului

corect: a,b,c 12.Radialul este si un nerv senzitiv pentru :

a. pielea posterioara a bratului b. pielea posterioara a antebratului c. pielea anterioara a bratului d. pielea posterioara a mainii e. pielea anterioara a antebratului

corect: a,b,d 13.Reinervarea extensorilor pumnului incepe cu :

a. muschiul extensor carpi radialis

b. cubitalul posterior c. extensorul propriu al degetului II d. extensorul comun al degetelor e. extensorul policelui

corect : a 14.Recuperarea spontana in paralizia nervului radial dureaza :

a. intre 1 an- 1an si 6 luni b. 5-6 luni c. 6-7 luni d. 7-8 luni e. 3 luni

corect :a 15.Obiectivele recuperarii in paralizia nervului radial constau din :

a. prevenirea si corectarea deviatiilor b. mentinerea fortei musculaturii neafectate c. prevenirea redorilor articulare d. refacerea sensibilitatii e. refacerea abilitatii

corect: a,b,c,d,e 16.In paralizia nervului radial :

a. antebratul este flectat b. degetele in extensie usoara c. pozitia „in gat de lebada „ d. policele addus si usor flectat e. antebratul nu este flectat

corect : a,c,d 17.Reeducarea motorie a muschilor paralizati in cadrul paraliiei nervului radial cuprinde :

a. miscari pasive b. miscari active c. exercitii analitice d. exercitii de tip contralateral pentru promovarea extensorilor cotului, pumnului, degetelor e. evitarea mobilizarii intregului membru superior

corect: a,c,d 18.Refacerea abilitatii de miscare a maiini in paralizia nervului radial :

a. este prima etapa a oricarei reeducari motorii si senzitive b. este etapa finala aoricarei reeducari motorii si senzitive c. utilizeaza terapia ocupationala d. utilizeaza exercitii proximo-distale si disto-proximale e. nu utilizeaza terapia ocupationala

corect : b,c,d 19.Ritmul de refacere a nervului radial este de :

a. 1mm/zi b. 2mm/zi c. 3mm/zi d. 5mm/zi e. 6 mm/zi

corect:a 20.Paralizia musculaturii inervate de nervul median :

a. da mainii aspectul de „mana simiana „ b. indexul nu se flecteaza deloc c. policele nu acopera indexul, ci ramane extins d. degetele IV si V nu se inchid complet e. policele acopera indexul

corect: a,b,c 21.Recuperarea paraliziei nervului median urmareste :

a. ameliorarea deficitului motor

b. ameliorarea deficitului senzitiv c. ameliorarea tulburarilor vasculotrofice d. cresterea fortei musculare e. refacerea prehensiunii

corect: a,b,c,e 22. Obiectivele urmarite in recuperarea paraliziei nervului median sunt:

a. mentinerea fortei musculare neafectate b. reeducarea musculaturii paralizate c. refacerea sensibilitatii d. prevenirea si corectarea deviatiilor e. cresterea fortei musculare neafectate

corect: a,b,c,d 23. Reeducarea musculaturii paralizate in paralizia nervului radial va urmari :

a. exercitiile globale care se efectueaza pe tripla flezie b. exercitiile analitice concentrate pe flexorii pumnului,degetelor,musculatura tenara c. schemele Kabat-promovarea activarii flexorilor : D1 F si D 2F d. exercitii analitice concentrate pe extensorii pumnului e. mobilizarea intregului membru superior pe schemele D1F si D2F

corect: a,b,c 24.Primul semn al refacerii nervului median este apreciat prin :

a. posibilitatea de rotatie a policelui b. posicilitatea de a mentine IF extinse c. posibilitatea de a mentine MCF flectate d. posibilitatea de a mentine MCF extinse e. posibilitatea de a mentine IF flectate

corect: a,b,c 25. Sensibilitatea globala in cazul paraliziei nervului median revine la normal dupa :

a. 1an b. 5 luni c. 3 luni d. 4 luni e. 2 luni

corect: a 26. Mononeuropatia cubitala determina paralizia :

a. cubitalului anterior b. interososilor palmari si dorsali c. flexorului profund al degetelor d. lumbricalilor externi e. flexorul scurt al policelui

corect: a,b,c 27. Paralizia nervului cubital este determinata de un traumatism la nivelul :

a. axilei b. cotului c. pumnului d. bratului e. coloanei cervicale

corect: b,c,d 28.” Mana cubitala „ poate executa unele „ miscari trucate„:

a. extensia IF devine posibila prin actiunea extensorului comun b. abductia degetelor este abolita c. adductia policelui este „ trucata„ d. abductia degetelor este pastrata e. extensia IF este imposibila

corect: a,b,c 29. De obicei redorile articulare in cazul paraliziei nervului cubital intereseaza:

a. articulatiile MCF ale degetului IV

b. articulatiile MCF ale degetului III c. articulatiile IF ale degetelor V d. articulatiile IF ale degetelor III e. articulatiile MCF ale degetului II

corect: a,c 30. Primele semne ale reinervarii musculaturii paretice din teritoriul nervului cubital sunt:

a. opozabilitatea police-deget b. degetul V poate fi abdus c. miscarile de abductie-adductie ale degetelor devin posibile d. flectarea MCF,cu extensia IF e. degetul V nu poate fi abdus

corect:a,c,d 31.Tipul mijlociu-Remak ca urmare a lezarii trunchiului mijlociu al plexului brahial se evidentieaza prin paralizia:

a. tricepsului b. patratului si rotundului pronator c. micului pectoral d. brahialului e. deltoidului

corect: a,b 32. Pentru prevenirea redorilor articulare si a pozitiilor disfunctionale in paralizia plexului brahial se recurge la :

a. posturari prin orteze pentru umar-cot-mana b. purtarea unei esarfe sub cot pentru a evita subluxatie c. mobilizari active d. mobilizari autopasive cu sau fara scripetoterapie e. evitarea purtarii unei esarfe sub cot

corect: a,b,d 33.Mentinerea tonusului musculaturii normale in cazurile de paralizii partiale de plex brahial :

a. se realizeaza prin exercitii analitice cu rezistenta b. nu va urmari cresterea fortei musculare c. va urmari mentinerea fortei musculare d. va urmari cresterea fortei musculare e. se realizeaza prin exercitii analitice fara rezistenta

corect:a,b,c 34. Prevenirea si tratarea fenomenelor vasculotrofice in cazul paraliziei de plex brahial va folosi :

a. posturarea antidecliva pentru combaterea edemului b. mobilizari pasive repetate de 5-6 ori pe zi c. contractii izometrice d. mobilizari active e. contractii izotonice

corect: a,b,c 35. Recastigarea functionalitatii si abilitatii membrului superior in paralizia plexului brahial se realizeaza prin:

a. reeducarea prizelor b. reeducarea pozitionarii mainii c. reeducarea activitatii combinate a celor doua maini d. orteze dinamice e. utilizarea electroterapiei

corect:a,b,c 36. Prevenirea contracturilor lombare in cazul paraliziei nervului crural va utiliza:

a. exercitii de relaxare Jacobson b. exercitii de mobilizare c. crioterapia d. termoterapia e. terapia ocupationala

corect: a,b,d 37.Pregatirea compensarilor, pana la recastigarea fortei musculare pierdute in paralizia nervului crural se face prin :

a. tonifierea musculaturii membrelor superioare b. tonifierea musculaturii trunchiului c. tonifierea fesierilor mari,tricepsului sural d. cresterea musculaturii membrelor inferioare e. tonifierea muschiului croitor

corect: a,b,c 38. Reeducarea fortei musculare in paralizia nervului crural se face prin :

a. exercitii pasivo-active b. exercitii izometrice c. electroterapie d. scripetoterapie e. exercitii izotonice

corect:a,b,d

39.Prevenirea devierilor piciorului in cazul paraliziei nervului sciatic presupune: a. mentinerea pozitiei in unghi drept a piciorului printr-o atela b. purtarea unei atelei mai ales noaptea c. incaltarea piciorului in cursul zilei cu o gheta cu caramb dur d. se contraindica sustinatorii plantari e. evitarea purtarii de atele noaptea

corect: a,b,c

TEMA NR. 38

Elemente de masaj Bibliografie: A. Nica, Compendiu de medicină fizică şi recuperare,

Ed. Universitară „Carol Davila”, 1998 Paginile 92 - 118

1) În funcŃie de ritmul de execuŃie netezirea poate avea următoarele efecte:

a) tonifiant pentru musculatură b) de stimulare vasomotorie c) de creştere a tonusului muscular d) de vasocontricŃie arteliolară e) de miorelaxare corect: b,c,e

2) Pe musculatura hipotonă se recomandă presiuni profunde cu alunecare

a) de-a lungul fibrelor musculare b) oblic pe fibrele musculare c) indiferent de direcŃia fibrelor musculare d) perpendicular pe direcŃia fibrelor musculare e) toate cele de mai sus corect: d

3)Primul timp al tehnicii de execuŃie al presiunilor locale statice cu efect pe circulaŃia limfatică se execută: a) la extremitatea distală a membrului b) mai sus de sectorul de tratat c) proximal de colectorul limfatic d) distal de colectorul limfatic e) nici una corect: c

4) Fulajul are ca efect terapeutic: a) decontracturaremusculară b) tonifiere musculară c) creşterea tonusului muscular d)scăderea spasticităŃii e) nici una corect: a,d

5) Masajul periostal de tip Vogler este o manevră de: a) netezire b) frământare c) vibraŃie d) presiune locală e) fricŃiune corect: e

6) Masajul profund de tip Cyriaux este o manevră de: a) fricŃiune b) netezire c) presiune locală d) vibraŃie e) presiune profundă cu alunecare corect: a

7) Masajul transversal profund Cyriaux nu se recomandă în: a) entorse benigne recente b) artropatie urică c) artrite psoriazice d) tendinoze e) sechele după traumatisme musculare corect: b,c

8) Masajul contracturilor musculare , de apărare se execută aplicând manevre de:

a) petrisaj profund şi lent b) efleuraj c) masaj asociat cu gheaŃă d) masaj asociat cu căldură e) vibraŃii corect: b, c, d, e

9) Hipertonia musculară asociată unei contracturi cronice , trenante şi dureroase impune: a) manevre de masaj blănd şi analgetic b) contracŃii izometrice c) manevre dinamice efectuate superficial d) manevre dinamice efectuate în profunzime e) contracŃii izotonice corect: b, d, e

10) MarcaŃi afirmaŃiile false legate de cervicalgiile posturale:

a) contracŃiile izometrice sunt contraindicate b) cauza lor o constitue o postură inadecvată ,monotonă şi prelungită c) sunt însoŃite de obicei de hiperlaxitate ligamentară şi hipotonie musculară d) masajul este contraindicat e) toate răspunsurile sunt false corect: a,d

11) În tendinita de supraspinos se recomandă următoarele: a) tehnici clasice de masaj b) poziŃia pentru masaj să fie cu braŃul în abducŃie-flexie şi rotaŃie internă c) poziŃia pentru masaj să fie cu braŃul în retropulsie şi rotaŃie internă d) fricŃia transversală profundă e) poziŃia pentru masaj să fie cu braŃul în aducŃie şi rotaŃie externă corect: a, c, d.

12) În tendinita de subspinos sunt contraindicate următoarele recomandări: a) fricŃia transversală cu pulpa degetului b)tehnicile clasice de masaj c) poziŃia pentu masaj să fie cu braŃul în retropulsie şi rotaŃie internă d) poziŃia pentru masaj să fie cu braŃul în aducŃie-flexie şi rotaŃie externă e) poziŃia pentru masaj să fie cu braŃul în abducŃie şi rotaŃie externă corect: c,e.

13) La nivelul cotului aplicarea fricŃiunii transversale profunde poate determina: a) analgezie b) miorelaxare c) osteoame d) reacŃii neurovegetative: tahicardie şi agitaŃie

e) edem corect: a, b, c.

14) Masajul se indică în următoarele afecŃiuni ale aparatului circulator: a) arteriopatii periferice b) tromboflebite c) sindrom post trombotic d) varice hidrostatice

e) toate răspunsurile sunt corecte corect: a, c, d.

15) ContraindicaŃiile relative ale masajului ar putea fi: a) psoriazis b) spasmofilie cu polientesopatie c) spasticitate prin sindrom de neuron motor central d) fragilitate vasculară e) nici una corect: a, b, d