1986 - start spre viitor nr.3

8/13/2019 1986 - Start Spre Viitor nr.3

http://slidepdf.com/reader/full/1986-start-spre-viitor-nr3 1/16

R

TE

Ş T I IPIONI

1 Ş C O LE D I T

CONSILIUl N l O R G N I

PIOfJ



ROM NI ft

PE DRUMUL M RILOR INF PTUILa 8 Mai. anul acesta, poporul nostru s ă r b a t o

r e ş t e 65 de ani de la f ă u r i r e a gloriosului Part dComunist Român, care. dintotdeauna a inscrispe stindardul s ă u de l u p t ă construirea s o c i e t ă ţ i isocialiste, comunist e in România.

Apropierea m ă r e ţ e i a n i v e r s ă r i este intîmpinatade întregul popor cu h o t ă r î r e a f e r m ă de a a c ţ i o n a

n e a b ă t u t pentru î n f ă p t u i r e a marilor obiective trasate de Congresul al Xlii-lea al partidului pentrutranspunerea în v i a ţ ă a o r i e n t ă r i l o r i n d i c a ţ i i l o rsecretarului general al partidului, t o v a r ă ş u lNicolae C e a u ş e s c u . Cel de-al 65-lea an de la f ă u -rirea partidului g ă s e ş t e n a ţ i u n e a n o a s t r ă anga-jata pe un nou drum de m u n c ă al d e s ă v î r ş i r i i a

ceea ce am o b ţ i n u t p î n ă acum, i n f ă p t u i n d într-o p e r i o a d ă i s t o r i c e ~ t

c u r t ă o opera m a t e r i a l s p i r i t u a l ă u n i c ă în e x i s t e n ţ a multimilenara aneamului nostru

.,Marile succese o b ţ i n u t e de România s o c i a l i s t ă - a r ă t a t o v a r ă ş u lNicolae C e a u ş e s c u - sînt nemijlocit legate de u r i a ş a activitate p o l i t i c ă

o r g a n i z a t o r i c ă d e s f ă ş u r a t ă de partidul nostru, care î ş i î n d e p l i n e ş t e cucinste misiunea i s t o r i c ă de f o r ţ ă p o l i t i c ă c o n d u c ă t o a r e a s o c i e t ă ţ i i . Partidulse a f i r m ă tot mai puternic ca centru vital al întregii n a ţ i u n i . de la care e m n ăgindirea c u t e z ă t o a r e m e n i t ă s ă asi9,ure transformarea. r e v o l u ţ i o n a r ă a

s o c i e t ă \ i i , f o r ţ a ce î n s u f l e ţ e ş t e toate energiile creatoare pune în val6aregeniul intregului popor român, deschizînd patriei minunate perspective deprogres c i v i l i z a ţ i e

Moment de e x c e p ţ i o n a l ă î n s e m n ă t a t e în istoria patriei a partidului,Congresul al IX-lea a marcat intrarea intr o n o u ă e p o c ă de profunde trans

f o r m ă r i r e v o l u ţ i o n a r e n u m i t ă cu d e p l i n ă j u s t i f i c a t ă mindrie EpocaNicolae C e a u ş e s c u . Este epoca in care România a p ă ş i t pe inalte culmi deprogres c i v i l i z a ţ i e . expresie a unui dinamism r e v o l u ţ i o n a r f ă r ă precedent. Cei peste 20 de ani care au trecut de la acest memorabil eveniment

a t e s t ă in chipul cel mai g r ă i t o r anul 1965 r e p r e z i n t ă un mare reper istoric, practic inceputul unei perioade noi in v i a ţ a natiunii noastre.

Este semnificativ faptul p r o d u c ţ i a i n d u s t r i a l ă r e a l i z a t ă ip r e z i n t ă practic, întreaga p r o d u c ţ i e o b ţ i n u t ă in perioada

l a t ă a ş a d a r o realitate care d e z v ă l u i e in mod g r ă i t o r s e m n i f i c atelor dimensiuni ale u r i a ş e i c r e ş t e r i economice in anii de gloNicolae C e a u ş e s c u F o r ţ a României de azi , c o n f i r m ă cu puteretate a economiei r o m â n e ş t i in care industria s o c i a l i s t ă ş i - a conde r a m u r ă c o n d u c ă t o a r e ce contribuie in p r o p o r ţ i e de peste 6crearea venitului n a ţ i o n a l în anul 1985.

Rezultatele o b ţ i n u t e in andustrie. a g r i c u l t u r ă transportudomeniile v i e ţ i i economico-sociale , a t e s t ă cu d e o s e b i t ă vigoar

profundul realism al programelor nostre de dezvoltate, justbrul rigoarea ş t i i n ţ i f i c ă a strategiei economice. a politicii epartidul nostru comunist. Indiferent de domeniul la care ne r

l e m o n s t r e a z ă toate marile impliniri r e a l i z ă r i ale d e z v o l teconomice din ultimii ani. constituie rezultatul aplic:lr ii cerceta

tehnologice. al il}troducerii progresului tehnic in sfera pronomico-productive. In cincinalul 1986 1990. in care am p ă ş iîn domeniul c e r c e t ă r i i ş t i i n . l i f i c e tehnologice, in d i r e c ţ i a p r ogresului tehnic este o r i e n t ş t ă cu p r e c ă d e r e spre l ă r g i r e abazei de materii prime resurse energetice. spre mindustriei agriculturiL spre c r e ş t e r e a a c c e n t u a t ă a p r o d u c t i v iridicarea nivelului tehnic calitativ al produselor. valorificarea materiilor prime spre c r e ş t e r e a de ansamblu a c o m p e te f i c i e n ţ e i economiei r o m â n e ş t i .

Cu sentimentul i n d r e p t ă ţ i t e i mîndrii patriotice, pentru totî n f ă p t u i t sub conducerea î n c e r c a t ă a eroicului nostru partid c

cu cel al r ă s p u n d e r i i in f a ţ a e x i g e n ţ e l o r deosebite pe care patarul s ă u general, t o v a r ă ş u l Nicolae C e a u ş e s c u le pun in

n a ţ f u n i . poporul român î ş i r e u n e ş t e eforturile pentru a asiguraîn cele mai bune c o n d i ţ i i a planului pe acest an la t o ţ i indicaastfel o b a z ă t r a i n i c ă i n f ă p t u i r i i intregului cincinal, a obiectivde Congresul al Xlii-lea, de Programul partidului pentru ridicnoastre pe o n o u ă t r e a p t ă de dezvoltare, pentru trecerea Romitadiu nou - de ţ a r ă mediu d e z v o l t a t ă



NTT NIOD-

STIINT F

BDMltfBSC

L SERIIÎN TEHNIC M E D I C A L ĂProgresele · înregistrate in ţ a r a n o a s t r ă in

tehnologiile cu laseri au permis s p e c i a l i ş t i l o rde la Institutul de f i z i c ă tehnologia aparatelo cu r a d i a ţ i i e x t i n d ă sfera de a p l i c a ţ i i aleacestora in domeniul terapeutic chirurgical.Neurochlrurgii, ohalmologii O R L i ş t i i o p t e a z ătot mai muH pentru laser d a t o r i t ă numeroaselor avantaje pe care le p r e z i n t ă p r o p r i e t ă ţ i l er a d i a ţ i e i laser; î n a l t ă c o e r e n ţ ă . monocromacitate, d i r e c ţ l o n a l i t a t e etc. Fascicolul laser poateti focalizat, localizat pe zone extrem de mici.ceea ce permite chirurgului s t ă p m e a s c ă ·

itate de b a z ă a industrienoastre electrotehnice , întreprinderea Eiectroputere " diCraiova a contribuit h o t ă r î t o rcei 35 de ani de e x i s t e n ţ ă la dotarea cu utilaje a p a r a t u r ă elec

t r o t e h n i c ă de mare p e r f o r m a n ţa majoritatii intreprinderilor di

ţ a r ă la dezvoltarea transportuluferoviar si la înscrierea Româniein rîndui principalelor state exportatoare de utilaj electrotehni

Avind la p o z i ţ i e laboratoarutilate cu a p a r a t u r ă ultramoderna, s p e c i a l i ş t i i de la Eiectroputere · sînt autorii unor perfomante de prestigiu pe plan mondial.

Imaginile p r e z i n t ă d o u ă aspecte din laboratoarele de înce

c ă r i ale uzinei craiovene. Laboratorul de î n a l t ă tensiune (1) s

a f l ă in tr-o h a l ă special e c r a n a telectromagnetic. Echipamenteexistente ofera posibil itatea efe

t u ă r i i celor mai complexe încec ă r i . laboratorul de mare puter(2) a s i g u r ă verificarea diverselotipuri de· motoare. transformatoare si instalatii

• Eiectroputere asigurat asigura mtregul echipament instalain România pentru transportul d i s t r i b u ţ i a energiei electrice precum

intregul parc de locomotive electrice Diesel-electrice pentru

C ă i l e Ferate Române • Se produc aici: intreaga g m ă de transformatoare e f o r ţ ă in ulei cu puteri de 25 k VA p i n ă la 2 000 k V tensiun

p î n ă la 400 kV; motoare asincrone de i n a l t ă tensiune cu p r o t e c ţ i epentru cele mai variate medii de f u n c ţ i o n a r e destinate agriculturii, siderurgiei, metalurgiei, mineritului; intreaga g m ă de aparataj de medie ş i î n a l t ă tensiune p i n ă la 400 k i l o v o l ţ i transformatoare uscate

s t a ţ i i complete de transformatoare; locomotive electrice de 5 100 KWo g m ă de locomotive Diesel - electrice cu puteri intre 2 100-4 000

CP. • Se mai produc : i n s t a l a ţ i i electronice pentru c i n t ă r i r e a piesefoarte grele. echipamente cu a c ţ i o n ă r i electrice pentru foraj. s u b s t a ţ ide t r a c ţ i u n e u r b a n ă • Dezvoltarea f a b r i c a ţ i e i proprii a determinacrearea a d o u ă noi intreprinderi car.e au preluat o parte din produselece se fabricau la ..Eiectrop_utere : Intreprinderea de motoare transformatoare din F i / i a ş i Intreprinderea de celule electrice prefabricate din B ă i / e ş t i • Din 1965 p î n ă in prezent. p r o d u c ţ i a d u s t r i a l ă

r e a l i z a t ă la ..Eiectroputere crescut de aproape 4 ori • Transformatoare/a produse aici s-au exportat in China. Brazilia, U.R.S.S. lrakin alte multe ţ ă r i iar locomotivele purtind marca Eiectroputere cir

c u l ă pe c ă i l e ferate din Anglia, Iugoslavia , Grecia, .Polonia, ChinaBulgar ia

mai bine procesul s ă a i b ă un control mult

mai eficient asupra cimpului operator. Pe dea l t ă parte, i n t e r v e n ţ i a asupra ţ e s u t u l u i f ă c î n -du-se de la d i s t a n ţ ă . se e l i m i n ă pericolul in

f e c ţ l i l o r .Este cunoscut efectele laserului depind

de puterea de lungimea de u n d ă ale radia·ţ i e i De aici, r e z u l t ă a c ţ i u n e a razei asupra

ţ e s u t u l u i este c o n d i ţ i o n a t ă de coeficientul dea b s o r b ţ i e . Astfel, intr-o s i t u a ţ i e anume ţ e s u t u lpoate fi t ă i a t in alta ,,sudat" sau - cind estenevoie - pur simplu ..evaporat" (se i n ţ e l e g e

in acest caz, densitatea de energie estefoarte mare). A ş a d a r in locul bisturiului, ori alacului de cusut se u t i l i z e a z ă raza laser. Maimult. prin contact cu r a d i a ţ i a se produce au-

. tomat hemostaza, f ă c î n d u s e sudarea Instantanee a 'laselor sangu1ne cu diamet ru sub un

milimetru. e i n ţ e l e g e in s i t u a ţ i a o p e r a ţ i i l ope organe cu multe vase tie singe, cum sin

.spllna, rinlchiul ori ficatul, aparatura laser de-

vine de nelnlocultBILAS-10 este un bisturiu cu laser realiza

de s p e c i a l i ş t i i români care a trecut cu succesprobele de aplicare in I n t e r v e n ţ i i chirurgicalpe creier, in special pentru distrugerea tumorilor. F ă c î n d parte dintr-o familie de bisturlecu laser cu bioxid de carbon, noua a p a r a t u r ăc o n c e p u t ă de tehnicienii medicii n o ş t r i a l ături de altele simll•e. va fi p r o d u s ă in acescincinal in serie de Fabrica de a p a r a t u r ă nu-

. . l e a r ă a ICEFIZ de c ă t r e IAUC B u c u r e ş t i .De remarcat aceste i n s t a l a ţ i i sint solicitate

pe p i a ţ a e x t e r n ă confirmind o d a t ă in plusinalta tehnicitate competitivitate a aparaturimedicale r o m â n e ş t i .



in zla pionieriidin Ş i m l e u

Silvan ei

. . .p on efla r a m p ă de lansare

• Un aspect o b i ş n u i t din adlvitatea c o t i d i a n ă ce se d e s f ăD u p ă r e p a r a ţ i i l e 1 r n o d e r n l z ă r U e ta c•e este supus, c tu

stra in viitoare c o m p e t i ţ i i priceperea indeminarea atit a casamblat cit a celor ce-l vor conduce.

sura efortului depus. rcare pe drept se mindredin Ş i m e u Silvaniei.foarte greu. s ă e v i d e n ţ i en ieri, deoarece s p a ţ i u l numite s ă - i numim pe m u l ţcare ş i - a u adus c o n t r i b u ţtatele de e x c e p ţ i e ale c

t u ş i , ii amintim pe cei c

- marcat atit in activitatean a l ă cit in cea p r a c t is t r u c ţ i e depanare cvorba de Bretea Adrian,dia , Budai Zsolt. KovacsEugen Ţ u r a i Leda .

i nd intri .in cercul de carting alCasei pionierilor ş o i m i l o r patrieidin Ş i m l e u Silvaniei, j u d e ţ u l S ă l a j aipentru moment impresia ai patruns intr un mic at_elier specializatin r e p a r a ţ i i auto. lndemin_grea cucare l u c r e a z ă pionierii te face sacrezi te afli in mijlocul unor elevide la o ş c o a l ă de specialitate. Din-colo de prima impresie i n s ă desco-

peri activitatea d e s f ă ş u r a t a aicir e p r e z i n t ă i n t r - a d e v ă r o ş c o a l ă amuncii c r e a t i v i t ă ţ i i un loc in carese c o n t u r e a z ă nu numai indeminarea dar pasiunea pentru o viitoareprofesie. Este semnificativ faptulin cei 12 ani care au trecut de la in fiintarea cercului, aproape 2 5 depionieri ş i a u descoperit aici v o c a ţ ipentru t e h n i c ă , pentru c o n s t r u c ţ i i lmecanice.

SCO L MUNCII

8 CRE TIVIT TII

Discutind despre viiplanurile pe care dorescrializeze in l u c r ă r i cu

f u n c ţ i o n a l i î m b u n ă t ă ţ i ţ izultatele o b ţ i n u t e o b l i g ă

r e a z ă noi forme metodlare a c r e a t i v i t ă ţ i i ş i i n v e ncultivare î n c ă de la a c e aoasiunii pentru lucrul pentru g ă s i r e a unor s o l ucare m e n ţ i n ă r i d i c a

c a l i t ă ţ i i intregii a c t i v i t ă ţ iAvem convingereanurile vor prinde v i a ţ ă ,membri a cercului de c

Simleu Silvaniei vor dp e c i a l i ş t i , vor i m b r ă ţ i ş ac ă r o r practicare, orele pcerc le vor fi de un reaargument ih plus îl ; e p r eruf acest cerc i ş i d e s fvitatea sub coordonare

o m p e t e n ţ ă p r o f e s i o n a l ătudini pedagogice ale m

structor Baciu Ioan.

, ,

Este - acest cerc - o a d e v ă r a t aş c o a l ă a gindirii creatoare, a g ă s i r i iacelor s o l u ţ i i tehnice care prin apli-carea in p r a c t i c ă s ă reprezinte onoutate in domeniu . De altfel.aveam a f l ă m c ă acesta esteobiectivul e s e n ţ i a l al intregii activi

t ă ţ i A dezvolta, i n c ă de la virstapionieriei, i m a g i n a ţ i a . gindirea, interesul, p r e z e n ţ a de spirit. i n s e a m n ă a

forma pentru v i a ţ ă oameni multilateral p r e g ă t i ţ i , a p ţ i de a face f a ţ ă sar

cinilor ce le vor reveni in a c t i v i t ă ţ i lprofesionale.

Toate acestea au contribuit la ob ţ i n e r e a uno; rezultate cu a d e v ă r a tmeritorii. C o n s t a t ă m - din d i s c u ţ i i l ecu pionierii - se simt de-a drep tul n e m u l ţ u m i ţ i d a c ă vei intreba deunde provin carturile cu care estedotat cercul. Cum de unde. din activitatea n o a s t r ă - va fi r ă s p u n s u l

RALIUL P E R F O R M N Ţ E L O RActivitatea c o m p e t i t i o n a l ă a inregistrat rezultate ce s1tueaza cercu 1

de carting de la Casa pionierilor ş o i m i l o r patriei Ş i m l e u Silvitniei pe podiumul succeselor de prestigiu pe plan n a ţ i o n a l .

• Locuri 1 III ocupate la concursurile i n t e r j u d e ţ e n e care s-au

f ă ş u r a t in ultimii doi ani la Carei ( .Cupa e l i b e r ă r i i " ) . Marghita( Festivalul · prieteniei p i o n i e r e ş t i " ) , Baia Mare ( Cupa castanelor ·).

Z a l ă \ ("Raliul M e s e ş " ) Ş i m l e u Silvaniei ("Cupa prietenii tehnicii ") .• In anul 1984, la faza r e p u b l i c a n ă a concursului de carting de la

Roman, s-a o b ţ i n u t locul III la proba de indeminare b ă i e ţ i locul VIIin cl_asamentul general pe echipe.

• In anul 1985, la faza r e p u b l i c a n ă a concursului de carting de laArad. pionierul m b r u ş Vasile a ocupat locul 1 la proba de indeminare devenind campion republican. La a c e e a ş i p r o b ă echipajul a o b ţ i nut locul .

• La Festivalul sporturilor tehnico-aplicative pentru tineret d e s f ă ş u rat in 1985 la T i m i ş o a r a , echipajul format din Buboi Teodor. DoruAlbu Maghiari Eva (care au activat ş a p t e ani in cerc) a o b ţ i n u t lo cul IV pe ţ a r ă

• Imagine de . bum. La lntreeet"ea d e s f ă ş u r a t ă la Baia M••· echipajul reprezentindCasa pionierilor olmllor patriei din Ş l m l e u Silvanlel a avut nu numai un ..start bunei un "final" plin de impliniri. pe m ă s u r a s t r ă d ~ W ~ i e i antrenamentelor efectuate.

m

A f l ă m astfel p i n ă acum in ateliers-au construit zece carturi, ultimele

trei avind caracteristici p r e v ă z u t e denormele i n t e r n a ţ i o n a l e . O m a ş i n u ţ atrei carturi pentru ş o i m i i patriei(unul cu motor d o u ă cu pedale)sint a l ă t u r i de numeroasele dispozitive ansamble rod al a c t i v i t ă ţ i i deautodotare. Baza m a t e r i a l ă , dotareacercului au contribuit in mare

u r ă la o b ţ i n e r e a in a c t i v i t ă ţ i l e com p o t l ţ o n a l e a unor rezultate pe

• Antrenamentele stau f ă r ă î n d o i a l ă la baza rezultatelor o b ţ i n u t e in c o m p e tpionier In ~ e u l ce te a p a r ţ i n e f ă c i n c l exercitii de dezvoltare a indeminirirea eartulul

l

B I L N Ţ U L IDEILOR ORIGINALP1onierii din grupele de p e r f o r m a n ţ ă d e s f ă ş o a r ă o s u s ţ i n

vitate de studiic e r c e t ă r i

avind ca obiectivo b ţ i n e r e a

pe plat c •apoi transpunerea in p r a c t i c ă a unor idei originale caretribuie la o b ţ i n e r e a rezultatelor bune in c o m p e t i ţ i i .

l a t ă , pe scurt, citeva dintre aceste c o n t r i b u ţ i i aduse la morea carturilor, la î m b u n ă t ă ţ i r e a p e r f o r m a n ţ e l o r f u n c ţ i o n a l e atora:

• Î m b u n ă t ă ţ i r e a sistemului de frinare prin inlocuirea a c ţ i o ncanice cu cea h i d r a u l i c ă

• Î m b u n ă t ă ţ i r e a sistemului de alimentare prin c o n f e c ţ i o n a rzervoare simple, amplasate intr-o p o z i ţ i e a v a n t a j o a s ă f a ţ ă de

tor.• C o n f e c ţ i o n a r e a de scaune reglabile, asigurindu-se astfel

tatea conducerii a c e l u i a ş i cart de c ă t r e copii de virste difericind t o t o d a t ă comoditatea in timpul conducerii.

• Modernizarea suportului de motor in vederea r e g l ă r i i c

l a n ţ u l u i• Proiectarea unui c a r t - ş c o a l ă cu d o u ă locuri comenz



Cartul cu pedale .. o i m u f - 2 · · a fostconstruit la Casa pionierilormi lor patriei din Ş i m l e u Silvaniei , ju·

ţ u l S ă l a j . în cadrul cercului decarting . Realizatori sint pionieri r

Vas ile si Bretea Adrian, subindrumarea conduc.a1orului de cerc maistrul-instructor Sacru IPan .

Cartul este destinat r n i ţ o e r i irilor din clasele mici, i n tehnica conducerii. Utilizarea cartului cu pedale

o f e r ă posibilitatea f o r m ă r i i deprinderilor de conducere in linie d r e a p t ăprintre jaloane. p a r c g a r ă r i cu

f a ţ a s p a t e l e realizîndu-se economii de combustibil.

Avind in vedere în c o m e r ţ nuse g a s e ş t e un asemenea produs, il

r e z e n t ă min

s t ă p a g i n ăcu de·taliile constructive necesare realiza

ll i in atelierele caselor pionierilori n u l o patr iei.

Detalii constructive

l Ş a s i u2 Axaspate

3 Barad i r e c ţ i e

4. Fuzeta5 Butucpedale

. . . . • • • - V

. -CARACTERISTICI _ _

.. .. TEHNICE . - ··- . - •· . F • ; •

• Ampatament 820 mm• Ecartament spate 630mm

• Garda la sol 160 mm

• Butucii sint monobloc, cu

g e a n t ă . Se r e a l i z e a z ă prin

turnare, din aluminiu . Sem o n t e a z ă pe axe cu r u l m e n ţ i i6200 6 202.

• Anvelopele de tip Pegasmic 12 1 2 x 21 1 4 (Farochim l u d u ş se u m f l ă la 3 atmosfere.• Sistemul de transmisie esteformat din roti d i n ţ a t e cu 32

respectiv 20 d i n ţ i , l a n ţ u l fi-

ind de la b i c i c l e t ă .• Pedalele sint de la bicicletaPegas.• Scaunul de tip s c o i c ă este

: : d i n . . . . f i b r i d e . . s t i c l ă . A i l l l p l < i i i i H I . - = ; . . . _ ; l rea lui f a ţ ă de pedale vo-lan, o f e r ă comoditate stabi-litate pilotului in conducerea

executarea indoirrlor Îndoirege roanelor se poate face atît

cit la rece. In cazul primulucedeu, se va umple ţ e a v a cufin d u p ă î n c ă l z i r e a zonei

m e a z ă a se indoi se e x e c u t ăţ i a cu ajutorul ş a b l o n u l u i . D u pfil area longeroanelor se d e btraversa din spate la dimensiu420 mm. Se e x e c u t ă apoi s

ş a s i u l u i a ş a cum i n d i c ă deseansamblu.

D I R E C Ţ I A . Fuzetele se coiesc din o ţ e l 5 x 32 mm. Se

teaza la lungimea de 115 mmîndoaie i n forma de U astfel i

u t e m , J o i D S L . b u c ş a phlot.ului.. fgimea de 45 mm. De f u z . e t ă

a z ă axele din f a ţ ă care audimensiunile din

Ş A S I U L se e x e c u t ă d u p ă des e-

narea schitei la scara 1:1. Ca materialse l o s e - ş t e teava de cu diame-

tru exterior de 22 mm, cu grosimeaperetelui de 2,5 mm . Dupa debitareacelor d o u ă longeroane ale i u l u ila lungimea de 1 900 mrn se trece la . __ r

1 /Q 6 / ) J5

~ 1 ~ - - --

- ·r

· - f---o · . -

PIVOT

1 · · ·-l.f .f .f / )

.

/ ) ld

·

___ . ~

~ ~~-

A X ĂF A Ţ Ă

~1 ~ ~

metrul de 22 mm lungimeamm . Se va respecta cu exaunghiul de f u g ă (2° - 9 )

ghiul de înclinare l a t e r a l ă a piv(2° - 7°). Bara de d i r e c ţ i e s

din d o u ă b u c ă ţ i de ţ e adiametru de 12 mm lungim220 mm. Cele d o u ă b u c ă ţ i de

au sudate la capetele extecapete de b a r ă iar la ca

interioare d o u ă b u c ă ţ i de o ţ e lmm lung de 40 mm . Aces

a r t i c u l e a z ă cu leviere de dc o n f e c ţ i o n a t e tot din o ţ e l 5 x 2in lungime de 110 mm (sudfuzete) cu un levier c o n f e cdin a c e l a ş i o ţ e l dar in lungimemm (sudat de axul volanulu

Avantaje economice• Materialele î n t r e b u i n ţ a t e î

s t r u c ţ i e se pot procura u ş o r stine iar o parte dintre ele prov

r e c u p e r ă r i .• C o n s t r u c ţ i e s i m p l ă care

c e s i t ă l u c r ă r i complexe. ·• Nu f o t p s e ş t e carburant.



o r n 1 a t i c ă

iN ERA INFORMATICII. TUTUROR CELOR CARE OORESCC U N O A S C Ă F O l O S E A S C Ă C A L C U l T O R U L LE OFERIM.

iNCEPÎNO OIN ACEST N U M Ă R PAGI NA OE F A Ţ ĂCu s i g u r a n ţ ă fiecare dintre voi c i t e ş t e sau aude zilnic. pe s t r a d ă a c a s ă la

radio sau televizor termeni expresii ca INFORMATICA. Ş T I I N Ţ A CALCULATOARELOR. PROGRAMARE. STRUCTURI CU MICROPROCESOARE etc. Sint n o ţ i u n i pecare cei mari le folosesc acum in orice imprejurare f i i n d c ă au devenit de fapt otr s a t u r ă a s o c i e t ă ţ i i in care t r ă i m Informatica ş t i i n ţ a calculatoarelor sint.noile instrumente pe care omul modern le f o l o s e ş t e azi ca p r o d u c ă mai mult.mai repede. la nivel calitativ superior ca s ă - ş i f a c ă viata mai frumoasa . mai co-

m o d ă .. pentru voi sinteti g e n e r a ţ i a de miine, cei care veti t r ă i in era intormaticii. ne propunem ca, in pagina pe care o i n a u g u r ă m 'la oferim pe i n ţ esul vostru primele n o ţ i u n i pentru a familiariza cu un nou prieten nelipsit inviitor din ş c o a l ă , dln u z i n ă sau de pe masa de lucru : CALCULATORUL.

O E V O L U Ţ I E S P E C T A C U L O A S ĂCalculatoarele electromce. d·· -

venite accesoriu tndJspensa/ ilin zilele noastre d e s f ă u r ă r i i rtC .

v i t ă ţ i i in orice domeniu, au o rs ·torie relativ s c u r t ă dar fo att e

p e c t a c u l o a s ă .D e ş 1 prima m a ş i n ă de socot1t a

fost n v e n t a t ă la 1642 de filozofu l matematicianul francezPascal , abia in 1833 matematicianul englez Charles Babbage aproiectat o m a ş i n ă ce poate f

c o n s i d e r a t ă s t r ă m o ş u lcalculatorului modern.

' Progresele realizate in dezvoltarea ş t i i n ţ e i la inceputul secqlu-lui nostru au creat premiseleproiectarii constrwr · pr1melorcalculatoare.

Primul calculator r o m a gn etic din lur:ne a fost real1zat in1944 in S.U.A. Descope<irea tuburilor cu vid impreuna cu con-

t n b u ţ i i l e lw John von tve umannfa dezvoltarea ideii de ;;rogrammemorat au pus bazel e construi·ni calculatoarelor efectromce.

Acestea erau foarte scucrpe.ilveau d1mensium man st

mau m u l t ă energie electrica. Prtmul carcufator complet electronic realizat intre anii 1942- 1 946se numea ENIAC , incorpo raIB 000 de lampi, ocupa •o incapere mare cintarea 30 de tone.

f l p a r i ţ l a in 1948 a tranzistorului a marcat un salt spectaculosin evolutia calculatoarelor d e e ~ a -rece pr n d imensiunile mic1 . liabJillatea c a t ă SI consumul redus de energie a deschis drumul

spreg e n e r a ţ i a

circuitelor inte-grate a p ă r u t e in 1959. Punerea lapunct a tehnologiilor de integrare a tranzistoo or iri numdtot mai mare pe o past1la de sil tciu a creat pos1bll1tatea mmiatun z ă r i i , adica realizarea peClfCUitetor intfigrate a unor calcuiatoare putermce, de dlmensium tot mai mici.

În 1971 a fost constrwt pomulmtcroprocesor - o un•tate central r de prelucrare CPU), pe o

de Siliciu cu latura ma1m1ca de 0,5 cm . Aceasta a marcat saltul în era microelectron i

C''·

S Ă C U N O A Ş T E M C l CU TOGradul de complexitate per

r m a n ţ e l e c a lculatoarelo r aucrescut cu fiecare g e n e r a ţ i e pemasura dezvoltarii noilor tehno

l t ~ g i de p r o d u c ţ i e in esenta .orice calculator are urma

toarele elemente fundamentniP :UNITATEA C E N T R L Ă (UC )care f o r m e a z ă de ob;ce i un blocce cuprinde o un itate de memo

rie (L M) in care se s t o c h e a z ă in s t r u c ţ i u n i l e datele i n i ţ i a l e un

d is poz it iv ar it m etic logic(DA L) in. care se e f e c t u e a z ă ope

r a ţ i i l e aritmetice logice dispozitivul de (DC) careinterpreteaza sau d e c o d i f i c ă in

s t r u c ţ i u n i l e genereaza.semnale

c o r e s p u n z ă t o a r e pentru executarea o p e r a ţ i i l o r din program .

Introducerea sau extragereadatelor in din UM se face cuajutorul elementelor de intra

i e ş i r e denumite ELEMENTEPERIFERICE (EP). Datele de intrare pot fi citite cu ajutorul u1,1orechipamente speciale de pe su

p o r ţ i tehnici de i n f o r m a ţ i e cumsint: cartelele benzile perfo

rate, cartelele benzile magnel•ce, documente t i p ă r i t e sau sepot introduce de la o t a s t a t u r ăExtragerea rezultatelor se facepe s u p o r ţ i tehnici de i n f o r mcn: hirtia tiparita la imprimant.t ;cartele benzi perforate, pe

ecran ul unui display , pe discur ibenzo sau casete magnetice.

In c o m p a r a ţ i e cu vitezatroducere/extragere a dat

UM , viteza de transfer aca tre EP este mai m i c ă . D

benzile magnetice sesi unitate de memorie a udeoarece si nt dispo7itiveintrare ci t de i e ş i r e au citate de stocare a datelmai mare decit UM . sinrapide de maAcestea reprezinta partedware a .;:alculatorului -acestuia .

Pentru a f u n c ţ i o n a curat . calculatorul are nevosoftware reprezentat de

minim de programe -MU L DE OPERARE - cagura f u n c ţ i i l e de b a z ă S

de operare este scris inc o d - m a ş i n a - o succesicifre - pe care UC le poa

lege prelucra. Acesteste greu de utilizat de ca

de aceea s-au oczvoltat

de programe care a s i g u r ăcerea dintr-un limbaj emai u ş o r de folosit in

c o d - m a ş i n ă Acestea sintmitele COMPILATOARE sTERPRETOARE. Cu ajutoutilizatorul î ş i poate scrieile sale PROGRAME DEC A Ţ I I pentru a rezolv a ptermediul calculatorulu imele care il intereseaza.

S C U R T Ă Cl SIFIC Rf('akulatoarclc: u•pnnd o ) : a m ă Ioan•· a r i a t ă de ltpun, dt: f<l wpt>rca

l Sill'atc lk,unatc aplicaJulor spcciak. Jmatc cu ITWI multe JHocc"•ar.: p ducr;IICOI datdor cu n H c ; ă <k s u t ~ : tlc rmllo.Hil' de mstrucJIUI11 pc•·•kulatoare de ut indhidual l••artc :.u:ccs1hilc util11:tru dtrc ncllliJlaIMHa dllliCihlllntlm rcdthc pot li transportate d11ar intr-<> n 1e1a

lfltrt: <h.'C,lC l ' \ l fCII lC <;C 'ÎIU<'<II:I SISICilldC UC caku , .:.tku ato:trc d.: d. : J p ~ d . t a t c . m a r c . la <:arc"' pot cupla sute Ul' c<:hzpaml·ntc pcrzlcrzc.:. mrdt· )1 mzcn><:alculat<l<t rele

Microcalculatoarl.'lc >Înt l"011'>lruitc in JUrul unu1 m ~ e r n p r t ~ < : c s n r . cuo1id f o h l . . , c . ; ~ de ob lu' l '-.t nH.:I\l,>rh.: 1..''\tcrnol di\ :Uri fl •\ihitc.

iu i a ţ a dc firl'Hrc ti f"ol•,..im •·u toJii calculatnart• dt· hunm<IC l'arr insint l.'alculatoan: in wn,ul c d t ~ r 'P"'" p î n ă aici ,., mici ma,ini de cakula

mdsinik ,k hzr<HI.

calculatorul cu ajutorx p l o r ă mLIMB JUL LO O

Vreti statt de v o r b ă cu calculatorul? Vreti rezolvat• cu I IU IOful lUt

a 1 1 1 m e t i c ă 1 geometne. d e s e n a t ~ c o m p u ~ ~ e t i r c ă ?Oamenu de zn1a au mventat d1ver e hmhate uentru a se tllltea l a ~ e m t e l e ş •lunt{H de pro Jiemele Cdrord vor le ga e ~ s c a soluJ•a

LOGO rste un hmhat s p e e t o ~ l prrllru te l de VI la vo<Jstra Cu ajUilllll l u ~ u r m ăr..t· r. e v ~ m pubht 1. wtepiud cu n u m ă r u l vutor, vett invata sa manevrat• calcula,... JliOQfdllidJr. vetr putea crea 10tun 1101. ve1• de-cope11 smyun lego lenomene' 1nantd lume a calcu l, loao lnr

.Ueti, llilffto :o t m.ri aie

P a g i n ă r e a l i z a t ă de lucia Cryseea C ă l i n e s c u Ion



e l e c t r o n i c ă

20 : 25V

I

A

8

AMPLIFICATOR ~ o e : : : . 5 H __Amplificatorul, a ă r u i s c h e m ă v-o

r e z e n t ă m a l ă t u r a t , face parte di nnumeroasele variante existente la

ra a c t u a l ă in lume. D e Ş i , , c l a s i c ăla prima vedere. schema de principiu are cîteva deosebiri. Amplificatorul realizat d u p ă a c e a s t ă s c h e m ăre cîteva avantaje: simplu, econo

mi_c foarte stabil.In geoeral, -amplificatoarele pro

puse spre realizare au prea multeomponente u r m ă r e s c parametriie fidelitate n e j u s t i f i c a ţ i . In zadar unmplificator a m p l i f i c ă liniar un spec

tru audio intre 10 Hz-20 KHz d a c ăsursa de semnal nu poate debita de-

ci t 25 Hz-10 KHz sau d a c ă difuzoarele folosite pot reda între 20Hz 8K l- z. Puterea u t i l ă a amplificatoruluieste de : 12W în cazul folosirii tran -

. zistoarelor 9D237, 9D238; 8 W înc ~ u l 9D139. 9D140 15 W în ca

zul 9D439. 9D440. In ultimul caztensiunea poate fi m ă r i t ă pina la 30V. l m p e d a n ţ a sarcinii trebuie fie 8ohmi, deci difuzoarele conectate lai e ş i r e trebuie a i b ă o i m p e d a n ţ ăe c h i v a l e n t ă de 8 ohmi.

in cazul p l a s ă r i i difuzoarelor las t a n ţ e mai mari de 10 m, se im

pune folosirea unui transformatorde i e ş i r e conectat la i e ş i r e a amplifi-

ALIM N TOR

STABILIZATDe mai m u l ţ i ani, circuitele inte-

grate logice sînt tot mai des întîlnitein montajele electronice prezentate

realizate de tineri. Se ş t i e marea majoritate a circuitelor logice(mai ales TTL} au tensiunea de alimentare c u p r i n s ă între 4,75-5,25 V,ideal fiind 5 V

E x i s t ă numeroase variante de repot debila

5 V la 1 A, dar mai toate au un ran

daments c ă z u t n e c e s i t ă

radiatoareapreciabila. În ultima vreme se imune un nou gen de surse, cele in

o m u t a ţ i e . Sînt deosebit de eficientestabile , cu randament ridicat.

Schema p r e z e n t a t ă in continuare rep r e z i n t ă un asemenea alimentator,.in c o m u t a ţ i e , stabilizat autoproejat. Este deosebit de simplu , motivpentru care se r e c o m a n d ă ch iarî n c e p ă t o r i l o r . Acest alimentator area b a z ă un circuit integratj 723, careeste un stabilizator de tensiune.Poate fi întîlnit în c a p s u l ă de plastic

m e t a l i c ă Oscilatorul sursei esteiar P723, frecventa de l a ţ i e fi

ind d e p • - * l d e n t ă în mare m ă s u r ă dealoarea componentelor R C.:. Cu

5

valorile din s c h e m ă , f r e c v e n ţ a deo s d l a ţ i e este în jur de 20 KHz. Bobina L1 se r e a l i z e a z ă pe o o a l ă def e r i t ă cu diametrul0 =8-12 mmare 50 60 spire. Se b o b i n e a z ă cu

conductor Cu Em avind 0 =0,5-0,8mm. Dioda (1N4001) are rol de prot e c ţ i e a tranzistoarelor de putere. Ea..pune a m a s ă ' tensiunea i n v e r s ă

a u t o i n d u s ă de L 1, care a p l i c a t ă pecolectorul tranzistoarelor ar putea

le d i s t r u g ă Tranzistoarele pot fi :9D1'38, 140. 238. 440 De r e ţ i n u t canu este nevoie de radiator atuncicind în circuitul de 5 V nu se solicitapeste 0.5 A.

Cînd curentul solicitat la tensiunea de 5 V este în jur de 1 A se rec o m n d ă punerea ambelor tranzistoare pe un radtator ce va avea înjur de 5 cm2. Intregul montaj se

m p o r t ă ca un convertor, în sensulm ă r i n d tensiunea de alimentare.

catorului. La ldcul unde sînt plasate,di fuzoarele vor avea fiecare montatun asemenea transformator dar conectat invers. Motivul pentru care se

n t e r c a l e a z ă aceste transformatoareîl constituie c ă d e r e a de tensiune ceapare pe linia de l e g ă t u r ă dintre amplificator difuzoare. Cu cît curentul ce parcurge linia este mai mare

c ă d e r e a de·· tensiune este maimare. Se impune deci m i c ş o r a r e acurentului prin linie dar t o t u ş i transmiterea ·puteri i de i e ş i r e a amplifl catorului la d i s t a n ţ ă Se ş t i e caP Ul , deci m ă r i n d tensiunea U, sepoate m i c ş o r a 1 (curentul) observîn-

+ D t

v

curentul absorbit din s u r s ă scade.Acest lucru este deosebit de convenabil cînd se f o l o s e ş t e alimentatorulîn varianta de ..portabil . În aceasta·s i t u a ţ i e se pot folosi baterii de curent relativ mic. legate în serie, la iei r e o b ţ i n î n d 5 V la un curent mare.

F r e c v e n ţ a de c o m u t a ţ i e fiind mare.c a p a c i t ă ţ i l e de filtraj sînt foarte mici .Se r e c o m a n d ă introducerea alimentatorului într-o cutie m e t a l i c ă deoa-

du-se u ş o r puterea P ramconstanta . Deci , trn n sformatortasat la i e ş i r e a amplificatorului v

d i c ă t o r de tensiune. Bobina L 1p r e z i n t ă primarul transformatorcuplat la a_mplificator iar L2 secdarul s ă u . In cazul de f a ţ a transmatorul va avea o s e c ţ i u n e2,5 3 cm2, L 1 va avea 60 spireconductor de 0.6 mm iar L2 1 spire cu conductor de 0,1 mm

.Analizînd sumar schema de p

cipiu, se c o n s t a t ă amplificato'are etajul final complementar ejele preamplificatoare în clasa A

f u n c ţ i o n a r e . Curentul de repausetajului final este foarte redus, cce ii o f e r ă o mare stabilitate. în rs c h e m ă este aproape c l a s i c ă

r e c o m a n d ă a fi f o l o s i t ă ca modtor în e m i ţ ă t o a r e l e de m i c ă puteDe fapt, a c e a s t ă s c h e m ă a fost cc e p u t ă i n i ţ i a l pentru a fi f o l o s i t ămodulator la e m i ţ ă t o r . în a c e a s t ăt u a ţ i e î n f ă ş u r a r e a s e c u n d a r ă a trsformatorului (cea cu multe sp_a fi l e g a t ă în serie cu alimentaetajului final al e m i ţ ă t o r u l u i Ampcatorul nu n e c e s i t ă tensiune dementare s t a b i l i z a t ă . Este necesarredresorul p o a t ă debita 1 A,fi itrajul fie asigurat cu un cdensator electrolitic de cel p u2 OOO A. F.

Schema c o n ţ i n e componenexistente în c o m e r ţ iar proiectacablajului imprimat dep

d e n t ă de m ă r i m e a pieselor ... imn a ţ i a realizatorului. U r m ă r i ţ i p

manent (în special cînd p r o i e c tamplificatoare) ca circuitele.. si cele de alimentareocupe p r a f a ţ ă cît mai mar& ( s ăcît mai late). E v i t a ţ i în acest efecte nedorite ce ar putea apa

La intrarea amplificatoruluipoate cupla un microfon, d o z ă m

n e t i c ă sau orice a l t ă s u r s ă . D a c ăconstruiesc d o u ă amplificatoaidentice. · se poate obtine efect ..sreo" (la semnale stereo) a d ă u gpentru echilibrare un p o t e n ţmetru de ,.balans" . Cei care dorepot a d ă u g a c o r e c ţ i e de ton.

.rece lucrînd în c o m u t a ţ i e el va -nera numeroase ,,armonici". Ace..armonici" (multiplii pari sau impde f r e c v e n ţ ă ) ale o s c i l a ţ i e i de bapot deranja aparate de radio chtelevizoare aflate în imediata appiere. D e ş i atît de simplu. alimentorul o f e r ă o tensiune de 5 V bs t a b i l i z a t ă este protejat la scucircuite accidentale.

Nicolae O i n



Totul in univers este in tr- om i ş c a r e Luna se

i n v i r t e ş t e · În jurul P ă m i n t u l u icare la rindul lui se ÎnvÎr

t e ş t e i n jurul Soarelui Împ r e u n ă cu celelalte planeteale sistemului solar cornetevin p l e a c ă , d u p ă a r n ă ur

e a z ă p r i m ă v a r a apoi vara :Acestea sint fapte comuneSint ele guvernate de legi in var iab i le Asa va f

in totdeauna ? A · fost la fel

din cele maii n d e p ă r t a t e

erugeologice ?

1 1-dintre fenomenele legate de astru zilei care

'INAMICA UNIVERSULUI dovedesc nu este chiar o stea c a l m ă ci un as -. . .. tru cu multe necunoscute surprize î n c ă pentruc a r e a SoarelUI est d n ~ t n fapt care se re- astrofizicleni.

marca pe bolta cereasca 1mpunmd Ciclul de 4 de . . - - - - - - - - - - - : - - - - - - - - - -

ore a c t i v i t ă ţ i i noastre cotidiene. A trebuit sa VARIETATE iN M I Ş C A R Et r e a c ă timp indelungat pentru a se stabili ca

aceas - m i ş c a r e a Soarelui nu este decit o rezult a n t ă a p a r e n t ă a r o t a ţ i e i P ă m î n t u l u i in jurul propriei sale axe. Oricum, este greu de acceptatnoi sintem pe un "balon rotund" cu diametru decea 12 700 km la latitudinea n o a s t r ă ne rotim cu 1 200 km/h f ă r ă a s i m ţ i nici un . efect alm i ş c ă r i i . F o r ţ a c e n t r i f u g ă a acestei r o t a ţ i i este im

p e r c e p t i b i l ă ar fi trebuit ca planeta n o a s t r ă s ăse r o t e a s c ă de 17 ori mal repede pentru a anula

a c ţ i u n e a g r a v i t a ţ i e i la Ecuator. Dar Soarele? Afost v ă z u t -variind de-a lungul timpului? Aparenteste o stea c a l m ă a c ă r e i s t r ă l l l c i r e r ă m î n e s t a b i l ă

constituie i z v o r u l v i e ţ l i pe mica p l a n e t ă albast r ă . T o t u ş i faimoasele pete solare, care se ob

e r v ă cu u ş u r i n ţ ă , exploziile care au suscitatmulte controverse ş t i i n ţ i f i c e , sint numai citeva

• E r u ~ i e sol.a - aspect al magnet·smulul i nUniVI t'S .

Observarea s u p r a f e ţ e i solare r e l e v ă o extraordin a r ă varietate de m i ş c a r e : de la r o t a ţ i i ale materiei In ansamblul ei p i n ă la . oscilati• atmosfericelocale legate de vinturi ( m i ş c ă r i de aer) cu vitezep î n ă la -1 000 km/h inversindu-se la fiecare 2 mi:nute j u m ă t a t e . Cum apare _Soarele ~ n ~ 1observator ce dispune de o l u n e t ă astronom1ca?Sub forma unei sfere s t r ă l u c i t o a r e p r e s ă r a t ă cupete ceva mai numeroase in momentele de activitate m a x i m ă a d i c ă la fiecare 11 ani; mai mult,

d a c ă observatorul face fotografii citeva zile la

rindc o n s t a t ă

aceste pete sed e p l a s e a z ă

de laest ia vest (cele de la ecuator cu o p e r i o a d ă de 27zile iar cele de la latitudinile 30 -40" la 29 zile).

D a c ă se a p e l e a z ă la un instrumentar de preciziese o b s e r v ă s u p r a f a ţ a v i z i b i l ă in l u m i n ă a l b ă -fotosfera - nu este uniform s t r ă l u c i t o a r e ci cons t i t u i t ă din granule de dimensiuni "modeste" -2 000 km - care apar, se d e z v o l t ă apoi disparin citeva zeci de minute. .

~ c ă r i l e globale p r e z i n t ă pentru studiul Soarelui un interes analog celui pe care il au seismelepentru c u n o a ş t e r e a Te"ei. Ele ne i n f o r m e a z ăasupra structurii Interne a astrului, a d i c ă asupraansamblului de caracteristici fizice dinamiceale tuturor straturllor componente. O b s e r v a ţ i i l ecele mai spectaculoase in studiul dinamic al materiei solare sint f ă r ă î n d o i a l ă cele ale fenomenelor de activitate. in razele foarte puternice alespectrului vizibil in undele u l t r _ a v i ~ l e t e se v ă d ,dezvoltindu-se in jurul petelor m ~ f c a r l foarte rapide I Vind de multe ori rezultatul e j e c ţ i e i de_materie, fiind î n s o ţ i t e chiar -de eruptH -adevarate

d e z l ă n ţ u i r i de energie.

C O M P O Z I Ţ I E VARIATA ]Soarele este o e n o r m ă s f e r ă g a z o a s ă cu un dia-

. metru in jur de 1 400 000 km, de 109 ori mal maredecit cel al Terrei. Gazul constituent al Soareluieste in procent de 98,2% un amestec de hidrogen

heliu. Procentele r ă m a s e , a d i c ă 1,8%, sint formate din elemente ~ u l f mal grele ca: azotul carbonul. oxigenul. Este interesant de remarcat faptul primele d o u ă elemente, hidrogenul heliul, sint primele in tabelul lui Mendeleev, deasemenea cele mai r ă s p î n d i t e elemente din uni

vers. Tocmai de aceea, densitatea medie a Soarelui este de 1,4 gf cm3, de 5 ori mai m i c ă decit ceaa Te"ei, iar volumul se constituie intr-o m a s ă de2x1027 tone.

Pentru a c u n o a ş t e mai bine Soarele, conve-

• Moment de activilale s o l a r ă mgrafi_ lt din satelit ti prelucrat apoi inlor. In medalion, coroana s o l a r ă ce r

ţ ~ e de electroni (a l descr tere P"t 1 ă r l l de centru).

nim s ă - I d e c u p ă m in trei zone, in mPrima z o n ă o r e p r e z i n t ă nucleul

a d i c ă chiar sursa de energie a Sotru acestei zone r e p r e z i n t ă a 4-a patru total avind de 30 de ori volumusitatea, cam de zece ori mai mareplumbului este S l p u s ă unei presiunisfere terestre. In a c e a s t ă z o n ă ,atinge 15 milioane de grade Celsidoua z o n ă este a transferului deregiunea în care nu se mai producin care ea s u f e r ă fenomenele succ

s o r b ţ i e reemisie u l t e r i o a r ă in s f îtreia z o n ă ultima este atmosferaz i n t ă ansamblul î n v e l i ş urllor superfrolul de a î n t ă r i r a d i a ţ i i l e . Din punc

r a d i a ţ i i l o r Soarele poate fi definitl o p ă " g a z o a s ă cu o r a z ă a p r o x i m a t ikm i n c ă l z i t ă la temperaturi u r i a ş e .

TAINELE COROANEI SO

Atomii nu sint singurii c o n s t i t u e ncare pot emite sau absorbi energie. gaz pot in e g a l ă m ă s u r ă suferenivele energie discrete sau contin

z ă t o a r e emlsiei sau a b s o r b ţ i e i delungime de u n d ă p r e c i s ă , deci putîcia un spectru. Pentru coroana s o l a

p e r a t u r ă c i n e t i c ă de un milion de grse întind din domeniul razelor X p î ndelor radio.

Partea cea mai I m p o r t a n t ă a i n v e lconstituie fotosfera, in care se f omai mare procent r a d i a ţ i i l e luminoas

p r ă ş t i e cu generozitate in univers.mosfera ( n u m i t ă asHel pentru apcure de culoare d e s c h i s ă la e c l i p scoroana s o l a r ă care nu are o l i m i t ăea se p r e l u n g e ş t e p î n ă la Terraparte sub forma vintului solar, a d i cparticule electrizate (electroni, pro

cu viteze cuprinse intre 300 1Temperatura coroanei este foartemult de 1 000 000 grade) t e m p e r a t ugine nu este i n c ă pe deplin e l u c i ddecit atit, o t e m p e r a t u r ă foarte r imediu rarefiat constituie d o u ă c o n d i ţsimultan in laboratoare. Care estecoroanei solare? Electroni liberi c

z e a z ă praf interstelar, cu alte cuvmici cu a g i t a ţ i e t e r m i c ă mare



roana este de asemenea un e m i ţ ă t o r radio culungime de u n d ă incepind de la milimetri p î n ă lazeci de metri. Mai mult decit atit, coroana custructura ei h e t e r o g e n ă in c o n t i n u ă m i ş c a r eeste sediul unor evenimente catastrofice:

a ş a - n u m i t e l e .. r e c ă t o r i care r e p r e z i n t ă p u n ţ iu r i a ş e de materie ce se r i d i c ă din c o r o a n ă cu viteze de sute de mii de km/sec gohnd s p a ţ i u l în

c o n j u r ă t o r distrugind local structura magne-.ti

in afara acestor "catastrofe'' ale c ă r o r i m p l i c a ţ i iinca nu se cunosc bine, in coroana s o l a r ă se produc p r o t u b e r a n ţ e l e - fenomen legat de apari

ţ i a unor f o r m a ţ i u n i globale la baza ei, precume r u p ţ i i l e solare - fenomene impulsive caracteri

zate printr-o eliberare b r u t a l ă de energie subforme variate: r a d i a ţ i i electromagnetice, unde de

ş o c eliberarea de materie a c ă r o r c a u z ă nu estepe deplin e d i f i c a t ă O p o s i b i l ă teorie ar fi l e g a t ăde cimpurile magnetice. Dar cum pot i n f l u e n ţ aacestea m i ş c ă r i l e coroanei solare?

L MAGNETISMUL SOLAR j~materia in univers se s c a l d ă in cimpurt

magnetice, accentuate de a g i t a ţ i a p r o p r i u z i s ă af i e c ă r e i p ă r ţ i componente . Originea rolul acestor cimpuri magnetice constituie una dintre ramu riie de b a z ă ale astrofizicii. Dar cind a fostpentru prima o a r ă in e v i d e n ţ ă magnetismul ?

u p ă unele teori i, grecul Magnes dat seamala un moment dat virful bastonului s ă u ca reera din fier ade-ra la anumite pietre cu compo

n e n t ă c i u d a t ă Oricare ar fi a d e v ă r u l cert esteteoria magnetismului s-a conturat abia in secolulal XVIII-lea in Europa.

Din punct de vedere magnetic, Soarele ne dez-

1

• lata cum o linte de torta magnetlc:<l. lnil•alonentata N-S. este d e f o r m . r ă in cursul r o t a ţ i i l o rSolll'eiUi.

u p ă citeva rO l Hnia -lne l n f i f u r l l l i " inJUrul astrului zllel

• Sint viZlbtle totoclali buclele c •e au atra puns s u p r a f a ţ a generind importante fenomenesolare.

valuie n i ş t e fenomene foarte interesante: stelele,nebuloasele, materia l n t e r p l a n e t a r ă , ionosfereleplanetare sint total sau p a r ţ i a l in stare de plasma .a d i c ă a l c ă t u i t e din electroni i ionl care se a f l ăi ntr-o c o n t i n u ă t a ţ i e . presupunem

a c e a s t ă p l a s m ă se a f l ă intr-un cimp magneticparticulele componente, î n c ă r c a t e de electrici

tate in c o n t i n u ă m i ş c a r e vor genera la rindullor - conform legilor fizicii - un alt cimp magnetic care va i n t e r a c ţ i o n a cu primul. Rezultatul:fiecare ion sau electron va avea o m i ş c a r e i n spi

r a l ă de-a lungul liniilor de cimp magnetic a ş a in cit in acest cuplu ciudat p l a s m ă - p a r t i c u l e l n c ă r cate, se vor produce d o u ă fenomene interesante.Sau m i ş c a r e a plasmei va modela liniile de cimp.sau liniile de cimp vor n f l u e n ţ a m i ş c a r e a celeidintii. Soarele o f e r ă exemple din ambele s i t u a ţ i iPrima este i l u s t r a t ă de a ş a - z i s e l e p r o t u b e r a n ţ ecalme in care liniile slabe magnetice sint deviatede c ă t r e m i ş c ă r i l e haotice ale plasmei. A doua si

t u a ţ i e este i l u s t r a t ă de c ă t r e arcurile luminoaseobservate in coroana s o l a r ă Regularitatea lor

a m i n t e ş t e pe aceea a liniilor de f o r ţ ă s u g e r e a z ăprezenta unor cimpuri magnetice intense. Careeste e x p l i c a ţ i a c a l i t a t i v ă a acestor u r i a ş e arcade?

Soarele se r o t e ş în jurul propriei axe la ecuatormai repede decit la pol i (este o i m e n s ă ga

z o a s ă nu o materie s o l i d ă ) - deci, o linte de

cimp pe d i r e c ţ i a N S se va rasuci d u p ă unanumit n u m ă r de t a ţ i i vor apare nodurile de-alungul acestei linii. Aceste .noduri" vor perfora

u p r a f a ţ a antreoind materie cu ele, fenomenulfiind vizibil sub forma mult disputatelor pete so·Iare.

Desigur, enigmele care p e r s i s t ă n c ă in jurulSoarelui r ă m î n deschise. Cu toate acestea astrulzilei prietenul de v a c a n ţ ă astru d ă t ă t o rde v i a ţ eroul multor t r a d i ţ i populare in di-

•erse puncte ·ale globului. Iar, in t r a d i ţ i a erelor

vechi are chiar "virste" c o n ţ i n ă oare acestet r a d i ţ i i un mare a d e v ă r ş t i i n ţ i f i c ?

"VÎRSTELE" SOARELUI

Deseori in t r a d i ţ i a erelor vechi -apare conceptul

de ..soare nou", la inceputul f i e c ă r e i perioade importante. Cuvintul . soare" este substituit in tradiţ i i l e muHor popoare cu , . e r ă Ş i t o t u ş i aceste popoare se a f l ă in locuri extrem de diferite geografic. P o p u l a ţ i a Maya n u m ă r a anii d u p ă numeleSoarelui in perioade consecutive, sau evenimentegeologice atmosferice deosebite: Soarele Apei,Soarele Cutremurului, Soarele Uraganului, Soarele Foc:Uiui, denumiri care m a r c h e a z ă a d e v ă r a t ecatastrofe. Documente s t r ă v e c h i care a p a r ţ i nacestei p o p u l a ţ i i a t e s t ă e x i s t e n ţ a a ş a p t e epociale Soarelui ce d e s e m n e a z ă ciclurile lumii sauacte importante din drama c o s m i c ă . Similitudinile sint foarte mari cu t r a d i ţ i a b u d i s t ă sau aaborigenilor din Borneo, toate acestea atestind

• a p a r i ţ unui . nou Soare" d u p ă fiecare c a t a s t r o f ămai amintim de vechii egipteni al

zeu protector era Soarele-Ra. Care fie

. • Cele d o u ă imagini p r e z r n t ă o e r u p ţ i e soIn hmpul e j e e ţ i e e maten aceasta poat

r u n c a t ă cu 100 000 km,

s e m n c a ţ i a la mai toate popoarele s t- am dat doar citeva exemple - e x i s t ătuirea Soarelui cu cel al epocii i n sens de

o l o g i c ă ? Oare aceste legende transmise p

o r a l ă d in timpu ri imemoriale c o n ţ'pentr u descif rarea atitor enigme care mai s

in a ţ a c e r c e t ă t o r i l o r ? Celebrul arSchliemmann, pornind de la l e g e n d ă a derit Troia. Evans, mergind pe a c e e a ş i cale,la i v e a l ă palatul lui Cnosos din insula Crcelebrul labirint al Minotaurului. Thor He

a f ă c u t multe e x p e d i ţ i i cu celebrele saled in lemn de balsa pornind de la n i ş t e ipotemult sau mai p u ţ i n argumentate ş t i i n ţ i f i c

A d e v ă r u l pe care toti vor g ă s e a s c ăpoate la indemina n o a s t r ă dar ne l i p s e ş t erul Ariadnei care ne s c o a t ă a f a r ă din la

n t r e b ă r i l o r i n c ă raspuns.Ing. Mihaela Go

• Coroana s o l a r ă este partea e x t e r n ă a a>lerei solare. Contrar cromoaferei, lumina eme c o r o a n ă este albi Analiza s p e c t r a l ă a pe

c u n o a ş t e r e a la originea radlatiilor a tierulu

' ozat fe 13 ori.• O pooluberania s o l a r ă - fenomen clter' f u p ţ i a s o l a r ă a c ă r e i origine este i n c ăemnul l n t r e b ă r l l .



raliu ideilor

OPECTRIC

D e ş i r e ţ i n u t ă de imp e r f e c ţ i u n i l e sursei deenergie , t r a c ţ i u n ee l e c t r i c ă avanseazaspectaculos . Electromobilul se vede la orizont. Vehicul nepoluant, a p ă r u t î n c ă din1860, s-a dovedit a fi

ideal pentru transpor-. tul terestru individual ,avînd un· randament de

peste 80 la s u t ă . Bazatpe rezultatele c e r c e t ă nlor e x p e r i m e n t ă r i lor în acest domeniu,inginerul p i t e ş t e a n Du m•tru o d ă u ş a realiza tminivehiculul pe care rl

R56 k

22 rv

1

o

l

R3

2k7

p r e z e n t ă m în imagine.Acest tip de triciclueste m u H i f u n c ţ i o n a lbicicleta se poate de

foarte u ş o r prindesfacerea a d o u ăruburi se utilizeazaseparat; a doua f o r m ăeste cu bicicleta inte

g r a t ă {ca in f i g u r ă ) iarîn a treia p o z i ţ i e , sel e a g ă remorca de-t>ridade sub ş a u a bicicletei .

Pe ş a s i u sint montate: un acumulator de

2 V/75 Ah . un electromotor de 500 W. peaxul c ă r u i a se a f l ă pla sat un ambreiaj variabr l

R

47

lAT

CPnt r.fugal un pinionCll pentru c ţ i o n a rea unui generator de12 V/ 8 A pent ru

c ă r c a r e a acumulatorului. Pe cadrul bicicletei. de asemenea se

a f l ă montat un acumulator de 12 V/20 Ahun electromotor reversibil in generator, de200 w.

Piesa cheie o constituie volantul , care reg l e a z ă m i ş c a r e a în

m a g a z i n e a z ă energiac i n e t i c ă atit la pornirecit la frinare.

Greutatea totala estede 35 kg, viteza ma

i m ă de 40 km/h . Nue c e s i t ă r e î n c ă r c a r e a

la r e ţ e a a acumulatoru

lui, consumul în timpulmersului fiind comandat printr-un montaj cutiristoare. iar la su

p r a - s a r c i n ă sau p a n t ăe lectromotorul esteajutat prin pedalele bici cletei. l n s t a l a ţ i a elec

t n c ă este s i m p l ă cu prinzind elemente cl asice auto-moto.

În final , dorim sap r e c i z ă m aceastao n s t r u c ţ i e de tip elec

t r o - c i n e t i c ă poate fie f i c i e n t ă p e r f e c ţ i o

de c ă t r e ateliereleo l a r e , prezentînd un

real interes de- studiurealizare pentru ele

vri de toate vîrstele.

Cu ajutorul a trei componente complementare, plaja de f u n c ţ i o n a r e a int r e r u p ă t o r u l u i cu gradarea luminii poate fi m ă r i t ă Reglarea cu un simplutriac este c a r a c t e r i z a t ă prin fenomenul de histerezis la punerea in f u n c ţ i u n eIn realitate. comanda incepind de la un p o t e n ţ i a l nu l, trece un anumit timpinainte ca tensiunea de prag fie d e p ă ş i t ă circuitul î n c e a p ă a func

ţ i o n . a .In cazurile cele mai defavorabile. tensiunea de prag poate atinge circa

70 V Cu ajutorul circuitului complementar descris in acest articol {R 1• C,P,). pragul poate fi coborit p i n ă la circa 35 V; in plus, e x i s t ă o posibilitatede p r e p o z i ţ i o n a r e P o t e n ţ i o m e t r u l P poate fi reglat deoarece. atunci cind P

este deschis complet. o tensiune m i n i m ă este deja a p l i c a t ă pe . a r c i n ăA c e a s t ă modificare p r e z i n t ă avantajul atunci cind circuitul este utilizat

la r_eglarea vitezei unei m a ş i n i de g ă u r i t .In acest caz p o t e n ţ i o m e t r u l P, este ajustat astfel ca, in p o z i ţ i a e x t r e m ă a

lui _P2 1valoare m a x i m ă ) . ~ t ~ ~ a ş i n a de g ă u r i t fie la limita demarajulwIn concluzie, cu .ajutorul acestui montaj simplu se poate regla in limite

largi tensiunea a l t e r n a t i v ă e f e c t i v ă la bornele unui consumator bec. m a ş i nde g ă u r i t etc.), deci implicit se r e g l e a z ă continuu puterea a b s o r b i t ă de con-sumator. Se o b ţ i n in acest fel economii importante de energie electrica.

LAMPA

PENT U

TELIERin f i g u r ă stinga-sus) v e d e ţ i un model de l a m p ă e l e c t r i c ă - tip

conceput anume pentru un atelier de amator.Materialele necesare: a ş a cum reies din desenul-detaliu din s

sint : =suportul becului. lucrat din t a b l ă r e c u p e r a t ă de la o cutibalaj), potrivit formei cotelor din desenul dreapta-sus: 2 = asung

ş u r u b u r i ; 5 = abajurul, t ă i a t fasonat din t a b l ă g r o a s ă de 0, 15-Q,20

in desenul-detaliu caroiat) din dreapta-jos; 6 = bec; 7 = nel de mfasungului 2 pe piesa 1; 8 =colier de t a b l ă g r o a s ă d.e 0,2 Q,3 mm. pxarea l ă m p i i pe perete, pe care-I l u c r a ţ i d u p ă desenele-detalii dita-mijloc; un cablu electric bifilar. terminat cu ş t e c ă r

Prelucrare montare Piesele 1 8 inai ales - 5 e recomandat ă i a t e din t a b l ă n i c h e l a t ă sau c r o m a t ă , ori de aluminiu. Fixarea pieperete se va face in d o u ă dibluri de lemn. În p ă r ţ i l e exterioare lamfi v o p s i t ă cu vopsea de bronz aluminiu; de asemenea interiorul

d a c ă a ţ i folosit a l t ă t a b l ă decit cea i n d i c a t ă mai sus.

40.

t

1

C S UTP ~ N RPASARESe e x e c u t ă din: pal gro

mm sau placaj gros de 12ţ i n ă t a b l ă s u b ţ i r e ; cuie. Pelucrare montare p r o c e dcum se i n d i c ă în rînduriltoare. Din placaj sau pal,

d u r ă s u b ţ i r e ( r e c u p e r a t ă dede ambalaj) t ă i a ţ i piesele:

d o u ă laturi). 8 fa,ta sp(fundul) D (suportul) -tind dimensiunile f o r m ~ l eîn desenele cu detalii. Apiesele folosind cuie s u b ţ i r iruburi -pentru lemn. Deasughiului a s c u ţ i t de sus m o n

o p e r i ş din t a b l ă r e c u p e r ao cutie de conserve. F i x a ţ i csuport, ca , în desenele E

D u p ă i n d i c a ţ i i l e din desjos puteti realiza un loc dpentru p ă s ă r e l e format dint

f o r m ă de s c î n d u r ă (baza)c o n s t r u i ţ i , din crengi sau

a c o p e r i ş u l sprijinit pe patruPentru asamblare f o l o s i ţ i c

ţ i r i eventual, pri nadez. Înp u n e ţ i firimituri de pîine m i n ţ e introduse într-o s t ifund) m o n t a t ă cu gura in jodesenul-detaliu din stînga.menea, a ş e z a ţ i un vas (din tmaterial plastic) plin cu



ş t i i n J ă t e h n i c ă c u n o a ş t e r e

Mal m u l ţ i cititori intre care il amintim pe Vasile Mihai din CraiovaVlad Stanciu din B u c u r e ş t i Mihaela Voicu din Cluj-Napoca. doresc la

ş t i e ce es te ,.Cercul de foc l a c t i v i t ă t l i vulcanlce pe Terra.

A ş a - n u m i t u l cerc de

foc· descrrs în lucrande geolog1e setsn e

logte. u r m e a z ă o h111ede-a lungul coastelor

Amer1c11 latine. d1nClule, spre nord. pe

l î n g ă Peru. · Mex1c

ro st a p u s e a n ă aAm l ncu de Nord.

ind apot o c u r b ă dtnAlaska prtn InsuleleAleutme, spre sud-vest,

: c i n d pnn PenmsulaKamceatka InsuleleKunle. dupa care 11ar

curge arhtpelagul mpon. FthiHnele. lndonc .zta. Noua Gumee. NouaZeelanq;l. arcul de vulCillll dm msulele Caralb.e este constderat o

s t m p l ă denva\fe a mareftu cerc al Pactftcu·hu. unde se i n ş t r ă 421dm 529 vulcam activ1

' planetei .Un alt lant de vul

tam se intmde pe lmtam e d i a n ă a Allanttcuhude la msula T istan daCunha. in sud , trecimlpul Azore, p î n ă in 1s

l111da. ea s m g u r ă nu11arind 28 de vulc. 111

, fiVI Bazmul Med1teranet a1e cunosc

s ă 1 vukanr.a m e n r n t ă t o nVul, Etna.Vulcano .

..1a1 ,JUtm

- Vem Stromholi,

Cel mat actiV IJI ri-me-ru de turn l l ă c ă t ieste insa cel al Pacificulut. în zone dens JIU-

pulate - lndonezta u

78 de vulcanr acttvt

Japonra cu 49. mareparte aflatt in aiHOJIIP

rea unor mall o r a ş eStatele Umte cu 37 1

vulcant acttvl. cet mmnltt in Alaska Ins•le e Aleutrne

Oe c e a l a l t ă Jlarte, 111K,unceatka. se aflalltnJanaJa vulrJ nrunoscut -VJ ntru vrr

lenta s.a eruptie dtn Omart1e 1956. cind I a

virit dm m ă r u n t c n e 2 4nuharde tone de mate·ne - suf1cient pen rua acopn un o r a ş de ta·Ita Pansulur suh unstrat de l a v ă c e n u ş aUrn ten 1re, 111an1ca

I XJI Olle Il -a f ă c u t VIC

11111e - regumea areJht{lfll locurtorr. tar vul·t.lnologu . care u r m ă ·'J' i l l l de litlt evoht{tav1lcanului. au p r e v ă z u t

avertrzat cu citevalum ina1ntr.



atelier de l l

La cererea a ~ u m e r o ş i citi

tori, incepem p u b l i c ă m un

serial de articole avind cat e m ă Tehnica f o t o g r a f i c ă

I n t e n ţ i o n ă m ca prin Intermediul rubricii de f a ţ ă oferim

celor pasionati de fotografieelementele necesare unui iscusit fotograf amator.

C R CTERISTICILE OBIECTIVELO R

C u n o a ş t e r e a tipurilor de obiective fotografice d u p ă aspectul s e m n i f i c a ţ i am s c r i p ţ i i l aflate pe ele este un fapt important, d a c ă ne gindim obiectivu lconstttuie partea 1 : i c ă p r i n c i p a l ă . de care depinde calitatea unei fotografii

Ce este un superangular sau un teleobiectiv? Prin aceste denumiri cit princelelalte înscrise in figura a l ă t u r a t ă se d e s e m n e a z ă tipul de utilitate p r a c t i c ă a

f i e c ă r u i obiectiv . Astfel ne i m e r e s ă m intotdeauna, in acest caz . de u r m ă t o a r e ldate : d i s t a n ţ a f o c a l ă ( e x p r i m a t ă in mm) : unghiul de cuprindere exprimat iugrad,.e) : d i s t a n ţ a m i n i m ă de fotografiere in metri) : luminozitatea un raport) .

. D i f r i i } . U r ă - - s e o.bsl n'â prin m i c i t . e T e p r o d t l c e r ~ - e u m - s ~ s t e ~ p u ~ -prindere unghiul de cimp) . cu cît distanta f o c a l ă c r e ş t e {de la superangular spreteleobiectlv), e asemenea se r e m a r c ă in a c e l i l Ş i timp cum scade lumtno.z.itateaobiectivului. de la 1:1,8 la t5;8 - deoarece obtectivul cu d i s t a n ţ ă f o c a l ă l u n g ă

i A = G G R & # O G ţ i a 9 G e r i e de=feinîle · - · · c - " - ·

cantitate mai m i c ăDin tabelul fotografiei r e z u l t ă e x i s t ă obiective cu unghi mare de cuprin-

dere weitwinkel) obiective sta.ndard normale) obiective mic unghiulare lele-

obiective) chiar. cu d i s t a n ţ a f o c a l ă extrem de s c u r t ă foarte man unghiu Iare).

superangular

tf...........

cu distanta f o c a l ă11edie

normal

cu distanta tocata l u n g ă

teleobiectiv

cu d i s t a n ţ a f o c a l ă foarte

ll

1:1,8/21

Ing. Dumitru C o d ă u ş

lataun exemplude citire a

. datelor{cam cifrate)

înscrisepe montura

unuiobiectiv :

1:1,8 - f= 52 mm1354826

HELIOS 81care

tradusî n s e a m n ău r m ă t o a r e l e :

lumintJzitatea1:2 8ho 1.8:

1:2.8/100

d i s t a n ţ af o c a l ă

52 mm 45°) :. seria

1354826;marca

HELIOS

1:4/200

1:5.8/500

• REORESORULF u n c ţ i o n a r e a ctrcuitelor apara

telo r electronice n e c e s i t ă pentru al imentarea cu energie surse de tensiune c o n t i n u ă . A c e a s t ă tensiune se

in mod o b i ş n u i t de la batenisau de la r e ţ e a u a e l e c t r i c ă prin redres<trea filtrarea tensiunii · alter -

.

SIUnea a l t e r n a t i v ă de intrgrilei tubului electroni

c r e a s c ă si sa descreascâdin anod: Curentul 1 trecetorul anodic Ra rezistoRe produce o c ă d e r etn ambele. Cu cit este mloarea rezistorului Ra , cmai r i d i c a t ă tensiuneaamplificatorului. Valoarealui Re ( ş i deci c ă d e r e a dpe Re) este astfel a l e a s ăde c o m a n d ă sa r ă m i n araport cu catodul. Tensi

n a t i v ă p r o d u s ă de v a r i a ţ ilui 1 in Re este adesea nş t i e parametrul 1 estde d i f e r e n ţ de tensiune

catod) . Pentru î n l ă t u r aefecte rezistorul catodic R

p l e a z ă (scurt circuit pennenta a l t e r n a t i v ă ) cu untor a c ă r u i valoare se c a

f u n c ţ i e de f r e c v e n ţ a tennative. ·

•20

Re 50

0 /

ircuite Jectronice de bnative. Redresorul este un dispozitivcu ajutorul c ă r u i a se r e a l i z e a z ă tran sformarea unui curent alternativ de

j o a s ă f r e c v e n ţ ă intr-un curent c;ont i-. nuu. F u n c ţ i o n e a z ă ca o s u p a p ă cepermite trecerea curentului electri cintr-un singur sens, anulind (sau inversind} a l t e r n a n ţ e l e c o r e s p u n z ătoare sensului contrar. Rolul de redresor il pot avea tuburile electronice, diodele s ~ m i c o n d u c t o a r e sautranzistorii. Astfel , figura 1 a r a t ăcum tensiunea a l t e r n a t i v ă f u r n i z a t ăde transformator este r e d r e s a t ăintr-o tensiune c o n t i n u ă pulsatorieale c ă r e i componente • alternantesint suprimate de filtrele RC.

• AMPliFICATORUlAcesta este un aparat care reali

z e a z ă o p e r a ţ i a de amplificare. Procesul de m ă r i r e a valorilor uneirimi d a t o r i t ă energiei furnizate de o

s u r s ă de a c e e a ş i n a t u r ă , f ă r ă schim

barea modului de v a r i a ţ i e in timp amijrimii se n u m e ş t e amplificare.

Intr-un amplificator electric sauelectronic , semnalul de intrare poatefi reprodus cu intensitate m ă r i t ă atitin ceea ce p r i v e ş t e tensiunea,citintensitatea sau puterea curentuluielectric . Un astfel de amplificatorpoate fi un tub electronic cu trei saumai m u l ţ i electrozi, un tranzistor

etc. in montaje adecvate. Ca exemplu , in figura 2 se p r e z m t ă un amplifica tor de tensitftle cu t r i o d ă Ten-

• f ~ 1 0r -----------

1 1

a -f. .af

1A:6,6 1

1 1:20 tI_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ J

• REACTIA NEGATIVPrin r e a c ţ i e n e g a t i v ă

intoarcerea unei p ă r ţ i din_la i e ş i r e a unui amplificatrea sa in a ş a fel incit s

r e a c ţ i e se aplice la inplificatorului in a n t i f a z ă cexistent aici (figura 3)

r e a c ţ i e i negative tensiuna semnalului care se a p l irea etajului scade, iar te

i e ş i r e de as emenea scad

este echivalent cu a spu nţ i a n e g a t i v ă m i c ş o r e a z a aetajului Tensiunea rentaplificator poate It co nsuma dintre o tensiune linş i r e o tensiune de ero

ţ i a n e g a t i v ă a d a u g ă o pasiunea de eroare la tensiutrare, astfel incit la i e ş i r e atorului apare o tensiuneEroarea r e z i d u a l ă in ten

i e ş i r e se reduce intr-atit zulte o tensiune c o r e c t a t ă

Amplificarea g l o b a l ă (

se poate calcula cu for= a/ 1 + al , unde a este aetajului f ă r ă r e a c ţ i e iar f

r e a c ţ i e . Aplicarea unei r eamplificator electronic ar

o b ţ i n e r e a uno'r m o d i f i c ă rp r i e t ă ţ i l o r lui - sensi

valoareaa m p l i f i c ă r i i , i m p e

in trare de i e ş i r e , distor- sau chiar transformaramplificator (printr-o r e

v ă ) intr-un alt tip de circtor cu r e a c ţ i e circuit bas

Ing

Ea T . ~ l ~



de la JO la m ă i e s t r i e

c u utose rnn l iz rePentru a antrena in aruncarea la ţ i n t ă fixa.

c o n s t r u i ţ i jocul i n s t a l a ţ i a de semnalizare din fiqura a l ă t u r a t ă

Din b u c ă ţ i de pal placaj sau s c î n d u r ă s u b ţ i r ede brad r e c u p e r a t ă de la diferite ambalaje) t ă i a ţ i- potrivit dimensiunilor specificate in desenuld1 stinga al figurii - apoi a s a m b l a ţ i piesele(prin lipire cu aracetin consolidare cu cuie sub

ţ i r i , construind astfel aparatul jocului. Acestapoate fi vopsit cu d o u ă culori de ulei. asortate

•

El este compus dintr-un panou dublu de palsau placaj gros de 10 mm, cu î n ă l ţ i m e a de800-1 000 mm l ă ţ i m e a de 500 mm, fixat pe p1-

d u p ă gust . ori 1 lac pentru bici.clete sau lasate

natur acoperite doar cu d o u ă straturi succesivede nitrolac incolor.. Pentru a juca , i n t r o d u c e ţ i o b i l ă de o ţ e l (rul

ment) sau de s t i c l ă ori din material plastic pr inintrarea n o t a t ă tu 1 (in dreapta-sus). ila va aluneca de-a lungul planurilor înclinate ale aparatulu i, trecind succesiv pe citeva dintre ele va i e ş i

Materialele necesare: o c Q a l ă decarton gros (mucava) sau placajgros de 2 mm cu dimensiunile de700/ 1 000 mm; benzi de carton (sau

ş 1 p c i de placaj) la.e de 30 mmlungi cit laturile cartonului; aracetin; t u ş negru; 3 butelii identicegoale din material plastic (recuperate de la ambalajele unor deter

g e n ţ cum sint ..Deva/ sau ..Iris ); ominge e ping-pong.

jocde

bi-

li-t t e

cioare de lemn sau metalice infipte in pGwsimea panoului d i s t a n ţ a dintre cele

ale sale din f a ţ ă ş i spate) o v e ţ i calcf u n c ţ i e de lungimea mosorelului din desentaliu 1.

Pe partea din f a ţ ă a panoului d e s e n a ţcer-eori concentrice cu diametre diferite.din centru, avind diametru/ de numai 60 m

v e ţ i decupa. Discul s ă u il v e ţ i monta pe o

lemn p r e v ă z u t ă la c a p ă t cu un arc.L u c r a ţ i apoi dispozitivul electric de autos

lizare. a ş a cum v e d e ţ i in desenele-detalii ale figurii, folosind: un mosorel de lemn saterial plastic. d o u ă t ă b l i ţ e de contact (recude la o veche baterie e l e c t r i c ă p ă t r a t ă ) , un bautoturism pentru faruri. cu du/ia r e s p e

s i r m ă de sonerie pentru conex iuni treielectrice de cite 4,5 V, legate in serie.

Cind n s t a l a ţ i a este t e r m i n a t ă , a ş e z a ţ i - v ăin f a ţ a panoului, mai intii la d i s t a n ţ a de 4

a r u n c a ţ i pe rind trei mingi de tenis (uzate)tînd l o v i ţ i discul mobil din centru.

Ori de cite ori v e ţ i r e u ş i se va aprinde besemnalizare. u p ă ce r e u ş i ţ i r e a l i z a ţ i cotrei lovituri direct in ţ i n t ă , m ă r i ţ i d ~ s t a n ţ ame_tri reluaU . a r u n c ă r i l e

Incercati apoi l o v i ţ ţ i n t a aruncind mnu din f a ţ ă ci din p o z i ţ situate in unghi dla dreapta st inga

prin una din p o r ţ i l e notate cu A , B

r d ă cite 1 punct pentru i e ş i r e a prin po2 puncte pentru poarta B 5 punctepoarta C (pentru care bila trebuie p a r c utreg traseul) . F i r e ş t e p u t e ţ i organiza concîntre colegi, urmind a vedea cine r e l i z e mai mare n u m ă r de puncte din 5 sau 10

ale bilei

data rindul .fa tras i n minge. Lin doi, autogolul (trecereapnn propna p o a r t ă ) se conpunct realizat de j u c ă t o r u l opLa p a u z ă terenurile se s c h i m b

j u c ă t o r i Jocul se d e s f ă ş o a r ălungul a d o u ă - r e p r i z e a citenute. J u c ă t o r i i sint o b l i g a ţ iin minge de fiecare d a t ă cindrindul in timp de cel multcunde, pentru ca nimeni

p o a t ă ..trage de timp'· cind seavantaj.onstructie folosire Lucratr terenul de joc lipind benzile de carton(sau placaj) pe laturile cartonufui.Pentru cele d o u ă p o r ţ i l ă s a ţ i s p a ţ i ilibere lungi de cite 100mm. ori real i z a ţ i (tot prin lipirea cartonului)forma c l a s i c ă din desen. T r a s a ţ i li nia de mijloc cu t u ş negru. Cind /ipiturile s-au uscat, p u t e ţ i incepe jo cul. Terenul de joc se a ş a z ă pe

m a s ă se pune mingea la centrul. stadionului se trage la s o r ţ i ordinea in care vor ataca u c ă t o r i i ,inarmati cu cite o butelie din maten al plastic, g o a l ă Oricare j u c ă t o rpoate folosi capacul bute/iei, de fie·care d a t ă cind s u f l ă in minge, du pa

d o r i n ă , a d i c ă il poate scoate com-

plet sau perfora cu un orificiu de if]dlferent ce f o r m ă sau m ă r i m e . Inacest fel r e a l i z e a z ă ieturi de aer depufere sau cuprindere e r i t ă

· Incepe jocul cel care a tras numarul 1. El are drentul ,,sufle unsingur jet de aer (putermc sau slab.

d u p ă d o r i n ţ ă ) asupra mingi i. Urm e a z ă j u c ă t o r u l cu ·numaru • 2 s •eventual, cel care a tras numarul 3.In cazul unei partide disputata intre

do i jucatori, fiecare c a u t ă marcheze gol, s c o ţ i n d mingea in afaraterenului prin poarta s i t u a t ă in ju

t a t e a de teren a oponentului, inscriind cite 1 punct de cite ori reu

ş e ş t e . a c ă partida se j o a c ă intretrei o p o n e n ţ fiecare e liber s mar cheze gol in indiferent care din cele

o u ă p o r ţ a c ă cineva a r u n c ă . gremingea peste marginile terenutu.

de joc (nu prin p o a r t ă ) i ş i pierde o

V a r i a n t ă . Jocul poate fi orgpe d o u ă echjpe de cite do

tori parteneri. In acest caz j use p l a s e a z ă de cele patru latterenului fiecare are drep

sufle in mi[lgB numai din drepturii sale. In fiecare e c h i p ă untor o c u p ă una din laturile scu

c e l ă l a l t una din laturile lungirenului. La p a u z ă intre repri

m ă t ă ţ i l e de te.ren ş i , respectivrile ~ ; e s c h i m b ă intre j u c ă t o r i

n e n ţ i

P a g i n ă r e a l i zprof Claudiu



Ereditate

reptilelorŞ o p i r l a din ' l u s t r a ţ i e o reptua

dm familia .Agacmcae· -lo r, g ..smdu-se in f a ţ a unw intrus peteritoriul e1 se ndtca pe piCIOa-rele crtspate Ş t - $ 1 e t a l e a z ă enormul ,.guler , l o v e ş t e enervata aerul cu coada cascind gura,scoate n i ş t s.unete amenintatoare.

Ereditatea reptifelor aparutepe pamint de cea 260 milioanede ani). practic neschimbata, semanifesta la genul uman.

Darwin observa ca. in general,marirea volumulw real e o riposta automata ta s e n z a ţ i a genetica de pericol persista de-alungul întregit scart evolutive. latoate specnle. La galmacee, lapalm1pede - if] caz de pertcol -se sburlesc penele: la furmcari,cim1 se ridica - la fufle - parulpe prtma p o r ţ i u n e a spmarii; leul

i ş i s b u r / e ş t e coama cind e atacatiar la gorila, de exemplu, blana

b r a ţ e l o r se ndica fa poma amen i n ţ a r e a animalulUI. e scurt.pina la mamifere, starea dealarma. enervarea, pertcolul,teama. furia se mamfesta cam lafel. Omul, u1t1ma specie din filta'JUne, are r e a c ţ t e instmctiva, unreflex asemanator: sa numim numat pielea-de-gaina ce ni seface cu prileiul unei e m o ţ i i pare-C.Jre, la un sentiment e oroareetc.

recreatii t e h n i c o - ş t i i n t i f i c e

Not toti am pastrat macar ve :t•gitle aerului amenintator al r e ţ .ttlelor. Mergind mat departe cu

exemplele, aceasta r e a c ţ i e mva/ u n t a r ă in · fata pericolulUI, e ev identa chiar in limbaj· vorbtmdespre faptul ca ..ni s-a f ă c u t paruf mac1uca , ..m s-a sbirlttparul pe cap sau ca •. t m ţ e mca explodez de desamagtre, necaz f1•rie .

lasefilm

,,Ochi rtifici l

A inceput sa se fa

brice o petiwla loto

s e n s b i l ă la raze laser.care poale fi u t i l i z a t ăpentru reproducerea

diswrHor w i rweglsl r ă r l video. ,.laser-

fllm" -ul (wm a fostdenumit produsul), In

tegrat intr-un sialemadecvat, poate fi de

aeemenea folosit pen

O n o u ă realizare t e h n i c ă d u p ă ,,patentele" naturii, o c o n ş t i t U i e110Chiul artificial , i n s t a l a ţ i e d e s t i n a t ă s ă se adauge cel orlalte echi

pamente de care dispun in prezent observatoarele as tronomice .Noua i n s t a l a ţ i e constitu ie o r e p l i c ă a ochiului natural , fi ind a l c ă t u -i t ă dintr-un glob ocular, r e t i n ă cristalin t e r m i n a ţ i i nervoase . De

fapt , aceste denumiri ale p ă r ţ i l o r componente sint pur c o n v e n ţ i o -nale. A ş a z i s a u n ă o a r ă este c o n s t i t u i t ă din e x t r e m i t ă ţ iunor fibre optice extrem e fine, al caror rol este de a transmite

i n f o r m a ţ i i l e . Cit p r i v e ş t e cristalinul, principiile de f u n c ţ i o n a r e ale

acestuia au fost mai-greu de reprodu s. Pentru a imita capacitatea

sa de adaptare, constînd in schimbarea c o n v e x i t ă ţ i i in f u n c ţ i e de

d i s t a n ţ a care desparte ochiul de obiectul observat, s-a rec urs la

modificarea presiunii lichidului transparent la l u m i l ) ă care umple

ochiul artific ial . ·

- Iru irwegiltr.-ea imaginilor fixe (inclusiv

g r a f i c ă ) , p r e a . ~ m fi ai n f o r m a ţ i e i stocate pe

benzi magnetice iA

memoria computerelor

In b ă n d l e de dale.Noua p e l i c u l ă face po -

libile citirea reproduc:erea unor asem•

nea lnregiltriri culorul raze1 _ utili-

zale la copiere

R a f i n ă r i i naturalein urma ma1 muh01 s c u f u n d ă r t efectuate n oi

lut Cal lurme1. au fost d e s c o p e n t ~ it; tunduloceanuhu. ma1 mulle r a f i n ă n i de petrol nalu·rale A1c1 petrolul se f o r m e a z ă pun descompune·rea loarte raptda a sedimentelor organ1ce Sub

efectul temperaturn de ordinul , J 300 yr ade [ 1srus. p r o d u s ă in stratunle subter.we. dec1 dmcolode punctul de fierbere al ape1 la adincune,l J es1 focun de t 800 metn. se produ e o cracare apetrolului, care duce fa formarea benlmel a dtverselor alte subproduse Este pentru pnma o a r ă

. n lume cînd se d e s c o p e r ă o asemenea . r a h n ă ne· Acest lucru m o d r h c ă o idee. Ldfe p ă r e a m·

c o n t e s t a b t l ă . respectiv aceea care aluma ca h•-

drocarhurile s-au format in cursul a mthoane sau

sute de mu de am Noua descopeme ~ e l l ' ~ . l ls r e a z ă petrolul se poate forma mult Pla rar. 1

in anumrte cond• it Tot pentru pnm« data se con' ' ~ t ă producerea unor cracan spontane A s t f e ~natura a devansat mvent1a umana. pentru crd

carea e r r r n c ă sub pres1um mdn nu a lost pusa H1 • in anul IS13 in una • P r •.,

-•··1a acltvtl<>te

ale idp sco• A 111lrat in faulicatie o fibra r e z i s t ~ n t

peraturi ce d e p a ş e s c 000 grade Cei?IUSdestmata rea izaru diverselor produse rgmfcuind cu succes azbestul , precum la eunor i m b r a c a m i n ţ i de p r o t e c ţ t e imP.otrivalor. • Cel mai mare aparat fotografic dtn

t a r e ş t e 25 de tone este destinat tmortahe l t ţ t l o r artiliciali at pamintului. Cum eraa fost flasat intr-un obseryator a s t r o n o m t ~mobilu de curse dtn tmagme are 8.3 metn127 mm distanta f a ţ a de sol. roti late Ele 1

efJe echipat cu un motor de tipul R o l l ş Roy• p a de 34 000 CP Consuma nu mat puJlt1r combustibil pe minut iar oprirea a s f 1

i e poate face numai pnn deschtdl'W

1 r a ş u t e de frinare. Cu acest aut trobil pilonic Rtchard Noble a stabilit un 1 ou recordde viteza 634 m r l e / o r ă 1 mlla = 6U ,344Se .afla in faza de experiment o seceratoiabe. Cele doua ptcioare articulate plasaea din fata. tatoneaza d e n i v e l ă r r l e terenu

ttoneaza in d e p l i n ă ncordanta cu celedtn spate . • A fos t construita o camera de

en. de marimea unei brichete • Un rngenzitiv a t a ş a t unui tractor o b i ş nurl pentruagricole permite dezradacinarea intr-o smg

ctnci copaci . Urmeaza transportarea acestcul replantani. De retinut dispozitivuconducatorului vehicutului r ă s u c e a s c ămul spre arbore. sa-I coboare spre sol.

f u n c ţ i u n e c u ţ i t u l folosit la excavare, ridcul . impreuna cu radacinile $i pamintul pele $t, evident. sa-I mentina intr-o pozitre

f a v o r a b i l ă transportariL



dialog

VA r e c o m a n d ă m o c r t e

b acest titlu aa p ă r u t recent o foarte

d o c u m e n t a t ă lucrare.

care face o i n t e r e s a n t ăp a s i o n a n t ă incur

siune în e v o l u ţ i a t ran

sporturilor din cele mai

vechi t impuri p î n ăastazi. iar. în final, pre

f i g u r e a z ă perspectivele

din acestdomeniu .Structuwt în trei p ă r ţ i ,

volumul a b o r d e a z ă un

larg evantai de pro

bleme : începuturile în

transporturile terestre.marcate de întîia mare

n v e n ţ i e u m a n ă (roata).

aparitia primelor mij- s i f i c ă r i i c o n s t r u rlP1o acc de transport pe autovehicule rutier <'.a p ă (pluta luntrea), - a p a r i ţ i e i p e r f e c ţ i ocare au condus la dez- rii traJ1sporturilor -ae

voltarea n a v i g a ţ i e i dar riene . In partea finnla aa pirateriei ; în conti- l u c r ă r i i sînt prezentate

nuare sint s c h i ţ a t e unele e lemente dealte c ă i si m o d a l i t ă ţ i de p r o g n o z ă privind vehi

transport între care v.e- cuiele pe p e r n ă de aer,

hiculele . , a u t o m i ş c ă - transportul în vid. navi

toare" • automobile'·. g a ţ i a cosmica . precum

ca a p a r i ţ i a d i l i g e n ţ e i . noi t e n d i n ţ e ce-

se

S p a ţ i i ample sînt î n t r e v ă d ca urmare aconsacrate apoi con- folosirii energiei n t ~ -semnari i primelor vehi- mice . Cartea benefl- • ..-- -ule a c ţ i o n a t e cu abur, c i a z ă de o i l u s t r a ţ i e ·- -., ·- .d e z v o l t ă r i i t rnnsportu- s u g e s t i v ă care-i spo- . . _:.

rilor feroviare na- reste atractivitatea . (B .vale. extrnde rii si diver- ' MiHianJ

A m u z a ţ i - v ă prietenii cu un .. u l ~can" care va fi, evident, ,.misterios". Prezentati-le un borcan

o b i ş n u i t de conserve, de circa 500mi, in care p i n ă la j u m ă t a t e a i n ă l timii se a f l ă modelat din p l a s t i l i n ă

c o l o r a t ă , un vulcan tenninat in

virf cu un mic crater. Dintr-o a n ăturnati deasupra lui a p ă , prelingind-o incet pe unul . din pereti,

p i n ă cind borcanul se va umple.Puteti rosti o , . f o r m u l ă ma

g i c ă ... dar repede, f i i n d c ă imeciat vutcanul va incepe erupilun fir de l a v ă r o ş i e , care se va ro

dica la suprafata apei.

F i z i c ăd i s t r a c t i v ă

.Secretul' fenomenului il v e d e ţ i n desenul aiaturat. El c o n s t ă•nlr-o s t i c l u ţ a de circa 50 mi pe care a ţ i umplut-o cu vin r o ş u•1u negru. a ţ 1 astupat-o cu un dop larg perforat a ţ i ingropat-o

·,ub plastilir.a . Cind borcanul este umplut cu apa. vinul se ridicala s u p r a f a ţ a ei ca urmare l d l f e r e n ţ e r de densitate. Pe c e l a ş iprincipiu puteti realiza o alia expenenta mwlt mai simpla. da•de efect. A ş e z a ţ i pe masa un borcan sau un pahar plin cu 250mi de vin r o ş u a l ă t u r i o s t i c u ţ a phna cu 50 mi de P a r i a ţ ica. fara a varsa apa din s t i c l u ţ a veti face ca aceasta sa se ump le<u vin din pahar. Pentru a ş i , trebuie doar sa s t u p a ţ i gur ..t

l l c l u t e i cu un deget a ş a sa-i scufundati gi tul sub nivelul vinului din pahar. L u a ţ i apoi degetul rnent stocluta cu gîtul cu undat in vin . Ei bine. pe baza pr incipiului cunoscut. t o ţ i spectatorii vor vedea cum vinu l patrunde in s t i c l u ţ ă dez:locuind apa,care trece in pahar.

\ / / ~ ·1 J

~ --f 1 -

VOM MONTAW AMAlUl FOTO

CITITORII Ă T R E CITI RlU r m ă t o r i i cititori doresc s ă s t a b i l e a s c ă c o r e s p o n d e n ţ ă

pentru a - ş i completa c o l e c ţ i a revistei a.1 numerele care

le lipsesc:• Caragea Crist ian - B u c u r e ş t i , sectorul 3, AleP

Macaralei nr. 5 bloc 0 - 26 . scara 2, apartamentul 2 .'

• L a u r e n ţ i u Dominteanu - 8800 Tulcea . strada Raz

boieni , bloc M -2 , scara C . ap. 5, j u d e ţ u l Tulcea .• Rntiu u m i n i ţ a Elena - ' 8575 F e t e ş t i . strada .Ardea

lului, bloc H-12 , scara A , ap. 12, j u d e ţ u l l a l o m i ţ a• U r m ă t o r i i cititori doresc corespondeze pe teme

de modelism:• Enescu Marian - 8575 F e t e ş t i strada C a l ă r a ş i nr.

458, j u d e ţ u l l a l o m i ţ a -• Boi cu Adrian ~ 6850 Dorohoi, strada 23 August nr

2. j u d e ţ u l B o t o ş a n L · ·• Aurel Iacob - 1100 Craiova . cartier C r a i o v i ţ a Noua .

b loc 22, scara A , apartamentul 16, j u d e ţ u l Dolj. _• Marius Bîrsan - 5900 Gura Humorului, strada An

nr. 4. j u d e ţ u l Suceava.

7 2 57

-

9 2

G ă s i t i•

c i f re le

S t a b i l i ţ i cifrele din fiecare p ă t r ă ţ e l astfel incitsumele pe v e r t i c a l ă , ori

z o n t a l ă d i a g o n a l ă fieegale, ·

FOTOGRAFiA CEi

MAi APROPiAP ~ tLA OCU UNEi WllTE

ASTRON . E TiP GAl.ilEi.-POORUO ÎMA6iME ClARA VOM

EJ.PUNE CU 1/soo DiN S E C U N D Ă .ARE 2r.N,

PE iMAGiNE

NU APARE NiMiC

G R E Ş E L S T Ţ I L O R

1

.Rodica En• ' B r a ş o v . Inaugurargistralei 1utie1e ,, g a r ă ş a n l l lloc la 20 s e p t a m 1974.

Aurelian Mindru - Constanta. Cina:t munte din Grecia este2985m) . virful sau fiind intotdeaunper it cu zapada .

Vasile Brezoianu - P i t e ş t i .ş c o a l a pentru invata•ea conducerimobilului a fost l n f u n ţ a t a la B u c u ranul 1906. EH a f u n c ţ i o n a t pina1914.

Sorin Sima - B o t o ş a n i . Structutalica a statuii Libertatii din portuYork a fost proiectnta de inginerucreatoru l celeb1 ului turn cu a c e l n ş idin Paris

Vasile Costescu - Tg. Jiu. S t r uajunge la o î n a l ţ i m e de peste doi mla o greutate de 150 de kilo

1 c e ş t i a pot atinge o viteza de pekm ·pe ora .

Roxana Darie - B r ă i l a Unele dimele propuse au aparut in r e v i s t ălelalte le vom programa intr-u viprea indepartat.

Costel Cimpeanu - R ă d ă u ţ i . Ameste fluviul cu cel mm mare debit.mai lung curs navigabil cu cmari numai de afluf'nti

·Marcel Constantin - B u c u r e ş b .tud lt" datea?a d111 11:10\l Ele aveau

1 a d•ntr-un amestec de p v c i o a s ăde pot asiu . licopodium . zahar a

m a t ă Se aprrndeau prin introducein acid sulfuiic concentr aL

Nicolae Cristea - F o c ş a n i . Casoim a fost inventat 1n Asia de suin urma cu circa 5 000 de ani.

Gigel Cernat - C a r a n s e b e ş . Estde lacul Assal. din depresiunea Aftul Ojibuti din Africa) . situat la 150nivelul marii.

Mihai L i t ă - Cluj-Napoca. Voqrama periodic materiale despre ct<:>rea Cosmosului . Precizia ceasurcuart este de plus sau minus 1/secunda pe zr

Liviu Oprea - C ă l ă r a ş L Pe timpnii , c o c o de munte se h r ă n e s cde brad. pe care organosrnul acessari le transforma în proleme, grahidr<•ti de carbon .

Preda Vasile - B r a ş 0 1 1 Po îma. de ş a h din lume a a p ă r u t in anw

Paris.Badea Mircea - Craiova. Un

marime mijlocre c i n t a r e C11 ca J

tone. Un nor de f u r t u n ă poate d egreutate chiar un milion de tone

Vasiliu Mihaela - Cluj-Napoca. ţ i n u t propunerea facuta . Vom prezcurind un material despre r o b o t i

p r i v e ş t e p i ţ i g o i u l . este pasarea la cmarul batailor inimir este de 1 200nut

Rusu Marcel - P i t e ş t i . Cea dintcu pinze a aparut in Egipt in milLe .n. Roata penumaticâ este i n v e n ţ

ţ i a n u l u i James Ounlop (in 1890).C r i ş a n Georgel - Vaslui. Delta

mai rapida avansare este aceea a fchinez HuaPhe - 200 metri anualtul ncesta e datorat faptulur ca transporta mori cantitati de aluviuntre 1 000 si 1 400 milio::.ne tone

Mandache Ion - B u c u r e ş in n3 dir anul 1982 al revis'tei ..Star1 stor " g a s e ş t i raspunsul la intrebarilePentw realizarea montajului reconsulta numarul 8 drn anul 191l 1

~ M ~ . -

Scenariu Nie- 1colaescu R E D A C Ţ I A REVISTELOR PENTRU CO

B U C U R E Ş T I_ A ş t e p t ă m ne scrieli hpind pe plic talonul alaiu

' ' C i ş t i g ă t o r u l va primi Diploma "Start spre viitor·'

In im•yinea din s-ânga p r e z ~ n ţ a m r.tspul'l' . , Gorect la .. r e ş e a l a i s t e ţ i l c . r din numar ultr ecut. C i ş t i g ă t o r i i etapei: Membrii cercului

de f i z i c ă d& la ş c o a l a . n r . 4 din Drobeta-TumuSeverin.

Au mai rispuns exact: D..,iel Burlacu lati), Ant o,..., Oani ( L e r a t l i - A r ~ ) . Uei Mifea (Vlad

p . , . C i l i r a ş i ) . Ioan Damian_ ttunedoara}. BogdanAhmel (Piatra Neamt). Adnan Erce:v> · Dan Fota

Pol:tr iuc;. Oenuff"liCU C 8 u c u r e ş t i )

MARTIE 1986 e ANUL VII NR. 3 (15)

R.etlarlor $1 f ION I O N A Ş C l f SNreldr respuusabil de redac(ie: Ing. IOAN VOICU

Rnp m,JM + """" '' 1/IF CH/R0/11

R-.1••1•• Pii{a S c i n t ~ 1 i 1. B ~ ~ t : l l t ' 1 1 i 33. T ~ l ~ l o n 17 6010. A D M I N I S T R A Ţ I A . Editwa . Sânteta .

f/PARUL C.P.C.S. ABONAMENTE prin olicile a g ~ n ţ i i l ~ P.T.T.R. Cititotii dm s t r l i n i t a t ~ pot JIJon•ptin ROMPRESF/lATELIA - Se tilr uport-imfHirt P"sl P.O.Box 12-101, t ~ l ~ x 10 376; ptsl"

B u c u r C a l ~ a G r w i J ~ i 111 64-$6.

~ ' · ' ' ' ' nt'publicuU n11 .w i n o p l l i < ~ : i i . lndu: 43 911 16 ,ugrm l



aseri• in urma unor ample cercetari

s-a creat un nou dispozitiv de con-trol . f ă r a contact. p ă r ţ i i carosabi lein timpui mersului automobilului .Sub bara de p r o t e c ţ i e din f a ţ a uneimasini de orice t ip se monteaza ungrup de e m i ţ ă t o r i cu impulsuri laserpentru m ă s u r a r e a d i s t a n ţ e i pina la

s u p r a f a ţ a drumului. adincimea di mensiunile hopurilor . c r ă p ă t u r i l o r

d e n i v e l ă r i l o r Conform datelor furni-zate. · microprocesorul calculeaza

d i s t a n ţ a p a r c u r s ă viteza de circu-l a ţ i precum coeficier.tu coniac·

tutui rotilor cu drumul. Rezultatultuturor calculelor inregistreazape benzi magnetice-. In timpul verifi··

·car ii drumului. viteza automobilului·poate variil in tre 30 90 kilomelJI

p •o a p a r a t u r ă laser cu ajuto··fui c ă r e i a se poate vedea foarte bineprin praf sau fum u t i l i z a t ă la aterizaIl ie f ă r ă viz ibilitate, a fost p u s ă tapunct. Este vorba de un laser cubioxid de carbon. Raza laser atinge

, (rbiectul spre care este i n d r e p t ~ t âiar ecoul reflectat indica d i s t a n ţ aexacta dintre aparat obstacol.Noul dispozitiv este conectat la unsistem l vizualizare care permite

observarea contururilor profunzi-mea cimpului. Raza laser nu ·este

.periculoasa pentru persoanele cucare eventual intra in contact. • Unlaser cu bioxid de carbon a fostproiectat pentru a inlocui a c t u a l e ~ edispozitive de debitat cu flacaraoxiacetilenica. J.e remarcat precizia

d e o s e b i t ă in cazul t ă i e r i i chiar si acelor mai dure materiale. Imaginilep rezinta d o u ă i n s t a l a ţ i i in timpul ex

r i m e n t ă r i i

i o n i cAzi tehnica a avansat atit de mult inc

p a b i l ă p r o d u c ă piese care s ă î n l o c uvitale ale organismului uman. Astfel azata proteza unei mîini a s e m ă n ă t o a r et u r a l ă A c o p e r i t ă cu o piele a r t i f i c i a l ă c

cu cea o m e n e a s c ă ea are a r t i c u l a ţ i i me

se pot indoi intinde, dupa d o r i n t ă ingreutatea distanta f a ţ ă de obiectul ceBolnavul pgate intinde "mina" cu d e l i ctru a lua un ou, sau cu vigoare pentru

c a r ă m i d ă Pielea are r e a c ţ i i tactile norm

rita unor captatoare de presiune min

treaga minâ, n u m i t ă bionica actioneamanda creierului . d a t o r i t ă c u r e n ţ i l o rslabi t r a n s m i ş i de acesta. Oamenii de ş tmai ddparte. i se gindesc, în viitor,proteze pentru orbi , prin implantareaunui numar de electrozi, l e g a ţ i de oteleviziune m i n u s c u l ă ce u r m e a z ă a ficare p o a t ă fi i n t r o d u s ă în orbita ochajutorul c ă r e i a s ă _ se p o a t ă transmite

s e n z a ţ i i l e vizuale. In imagine cotul unei

1986 - start spre viitor nr.3

Documents