start spre viitor - 84.10

16
BEVISTA TEHflICO $nnTtFicA A PIOTIERITO $r $c0unr[oR EDITATA DT coilstuur ilATrofAr At 0RGAilZATTE PmffERrt0f, # * 'il- ?*-" t'+ ;*$ * +, .tr#€fffi:ffi i:- # #w ;i!,;.;1:'! . " -'* .:{ (Pec. t-l) & -*g -5 +.. r ir.ffi. 1'. # :. -i €, {' t$

Upload: alexandru-oglinda

Post on 27-Jun-2015

650 views

Category:

Documents


37 download

TRANSCRIPT

Page 1: Start Spre Viitor - 84.10

BEVISTATEHflICO.

$nnTtFicAA PIOTIERITOR

$r $c0unr[oREDITATA DT

coilstuur ilATrofAr.At 0RGAilZATTEI

PmffERrt0f,

#*

' i l - ?*-"t'+ ;*$ *

+,

.tr#€fffi:ffi

i:- ##w

;i!,;.;1:'! . "

-'* .:{(Pec. t-l)

&-*g

-5 +..r ir.ffi.

1'. #:.

-i

€,

{' t$

Page 2: Start Spre Viitor - 84.10

Docurpertt programatic de exceplionald insemndtate pentru inaintarea fermd, neabdtutd aRomdniei pe drumul socialismului multilateral dezvoltat, proiectul de Directive ate Congre-sului al Xlll-lea al partidului, infdl$eazd, cu a puternicd forla de convingere, diriensiuniteimaginii viitoare a patriei noastre. Din conlinutul acestuia se contureazd limpede viitorul totmai rodnic Ai plin de impliniri pentru toli fiii ldrii, indiferent cd ei sint muncitori ai uzinei, aicimpului ori ai crealiei Si invafdturii.

Elaborat 5i fundamentat cu contribulia esenliala gl sub permanenta indrumar.e a tovardSu=lui Nicolae Ceat4escu, proiectul de Directive confirmd, cu fofia argumentelor, continuitateagi consecvenla cu care aclioneazd partidul nostru, in frunte cu secretarul sdu general, pen-tru infdptuirea neabdtutd a Prograrnului partidului - caila fundamentald a edificdrii comunis.mului in Romdnia. Prin obiectivele gi orientdrile pe care le conline, proiectul de Directivedeschide noi gi minunate perspective dezvoltdrii patriei noastre socra/rste, constituind un in-sutlelitor program de muncd al intregului popor.

Asupra unora dintre prevederile acestui important document ne referim in pagina de fald.

$c0AtA- R0i. t t0T[niT0Riu FoRMAREA ttolton cADR Er Invalentintul se va dezvolta in

uontr)uare pe baza pol i tehnizdri i sii ;r tegrari i stf nse cu produc{ia 9i cer-cetarea

r La treapta I a invdldmintului t i -ceal vor f i cuprirqi t{ i absolventi iclasei .a Vl l l -a, din rx.rmdrul total atacestora, peste 9O la sutd urmind saf recventeze l iceele industr iale s iagroindustr ialeI Ladr$itul cincinalului vi i tor, in in-vdfdmintul de 12 ani vor f i cuprirpila cursuri le de zi gi serale circa 60 la

suta din absolven{i i pr ime' trecteI lnvaiamintul profesional va so-*tribui, in mai mare masuri. la asrgurrarea munci tor i lor cal i f icat i . prrnaceste torme de invetemint scolamzindu-se anual circa o treime din tFneri i ce au absolvit 10 clase.

I Se va dezvolta in continuare iniz-lam0ntul superior in concordafia cnevoile econorniei nal ionale sl c.-cerin{ele celor mai noi cucerir i al€St i in le i $ i tehnic i i , a le cul tur i i

A I. II{DUSTRIEII lndustr ia electronici va l i or ien-:ata spre dezvoltarea cu precadere aproducliei de componente electro-nrce mi j loace de automat izare,echipamente de electronicd indus-ir lah si profesionald;I Crmterea producliei de mijloaceale tehnici i de calcul electronice sera realiza prin asimilarea de noi mi-nlcalculatoare gi microcalculatoarep€ntru conducerea proceselor in-dustr iale, precum $i a unor t ipurieroluate de echipamente periferice;

r In industria electrotehnicd se vad+versifica producfia de motoare 9imaini electr ice, mij loace de auto-matrzare 9i ac{iondri eleclrice la dis-iar{a aparate de mdsurd $i control3e precrzre;

r in cadrul producl iei de maqi-ni-unelte 4chietoare se va acordapriori tate fabricafiei meini lor-uneltecu comandS-program numericd giaf$aj de cote, centrelor de prelu-crare, sistemelor 9i celulelor f lexFbile;

r In industr ia de mecanici f inS seva pune accentul pe dezvoltareaproducl iei de roboti gi manipula-toare;

r ln domeniul producl iei de ut i-faje se prevede realizarea de echipa-mente de mare productivitate pentrumecanizarea lucrar i lor miniere,modernizarea producf iei de utilajenergetic, cre$lerea producliei dei4stalaf i i 9i ut i laje pentru industr iachimica s.a.:

VOLUMULrNvESTtTilLOn --AGRISUTTURN

MODERHNl l {TEt{slvIDEZVOLTAREA BAZEI PROPRII

Cretlerea producliei de energi€ e&ectric;i- in procents _

general a l part idului , tovaresulNicolae Ceatpescu, pentru asigura-rea unor producl i i mari gi stabi leprin cr€$terea continue a potenlialu-tui productiv al pimintului, maibuna organizare gi folosirea in modunitar a terenurilor agricole, realiza-rea pind in 1990 a irigaliilor pe cca55-60 la suld din supraf4a arabitaa firii precum $i valorificarea supe-t ioare a resurselor naturale saucrearte cu aportul industriei $i al $tFinlei pentru dezvoltareagi mai acce.lerati a producliei vegetale gi ani-male, vor ridica agricultura romA-neasq5 la noi le dimensiuni gi cerirdealc econemiei noastre nationale

*190=

/---'4,//-./'=. - ,/-

D E MATERI I PRI M E $l EHER Gl E' .,'o':%1;,1."j?1ff:,:.;""S1:T:t,:tD.crectul de Direct ive prevede

016rerea suqinuta a producl iei deef,lergre el€ctrice, astfel incit ?n.l99Osi se realizeze 95-97 miliarde kWh,drn care aproape 38 miliarde kWhOe baz4 de cirbuni gi gisturi bitumFnoase ln strinse corelare cu aceasticr€$tere a producliei de energie, inrndustria extractivd trebuie se sere,ltzeze, in 1990, o produdie de84-89 milioane tone lignit qi cir-bune brun. precum gi o important*aanti tate de gisturi bituminoase,,:are sa satisfacd atit cerinlele indus-tr!€4 energet ce, cit gi alte necesiEtrate economtet.

t00

1986-1990

Page 3: Start Spre Viitor - 84.10

E*t{ i-gji;:

*

*.

*

{ . : l i,. .' 1{- .

..;, .Tq1

ak

Page 4: Start Spre Viitor - 84.10

s ALrYggl*TAtrlH *rfEEt?f

E,\

-''*r9'F54rine nu a auzit vorbindu-se dexl,.rl Morse? La prima yedere acestbel de linii gi puncte pare simplue rginut dar a-l invdla numai ci-rdLF-l este mai mult decit diticil.ordra adoptat6 in mod general denarori este de a-l practi& lolosindn mic manipulator at6at unui bu-x De fapt, este mult inai wor cler,nut auditiv decit vizual, deilarece'nlsiunea codului Morse pe unde) tace in spectrul vocal (audiofrec-rtra). Practic, invdtarea coduluio.se impune prezenfa a doi opera-r: un rnanipulant Si un descifrator:ntru depistarea erorilor de tran-lwsie). Evident, lucrurile se corFita cird lips€Ste cel de-al doileaEraton descifratorul.

F=o,72

100 . 103'10 . 10 s=7N Hz+

n .ele ce urrne.azA prezentim unfrat care satisfece necesitdlite im-re "a d€prinderea rapidd $i ccti a codului Morse.

\traratul permite in momentul ma-u;€ni ascultarea gi inregistrareafuiu! Morse, si la lectud reascul-!a textului inregistrat. Mai mult,ralul permite gi reprezentarea vi-S a codului Morse.

'REZENTAREA APARATULUI

saratul portativ $i autonom ester€rTtat la o baterie de 9 V. La ma-Ldare p€rmite ascultarea sunetrFgi vizualizarea codului Morse. Si-lan se lace inregistrarea coduluirse pe orice tip de rnagnetofon

casetofon. La leclurd, codulrse inregistrat este redat fldel degnetoton, in timp ce aparatul il€'tl:ea"A. Acest mic aparat ser reor in mind gi poate tundionarice pozitie. Poate fi folosit firdilgulator, un comutator gdsinse in paralel pe intrarea d9 manFrto{aca nu este racordat magnetofe

aoaratul rdmlne autonom, emite€tl i Morse si i l vizual izeAi.

PRTNC|P|UL DE FlrltgItoNARESchema bloc este datd in fio. 1.

Un oscilator de joas6 frecver{d'per-mite generarea sunetului Morse inmomentul in care comutatorul saumanipulatorul slnt adionate. Ascul-tarea se face pe un difuzor minia-tura sau cascd telefonici. Apoi, unatenuator lormat din rezistoare faceadaptarea la intrarea magnetofonu-lui. Aceste doud circuite-reprezintdpe4ile ,,Morse" ale aparatului, cdelalte doud (amplilicatorul cu cistigmare gi circuitul de ieqire) tormeazipartea de vizualizare a codului

tare (baterie de I V).

SCHEMA GENERAIT DE FUITG.TIONARE

Schema de-principiu este date infig. 2. De fapt'vom'regisi des|d$r.r-rate diferitele p5(i descrise anterior.Oscilatorul gBnerator de impulsuri

+ 10o/o in fundie de toleranta elementelor.

.Ter,minalul 5 B ESSS (control) dereguld, se teagd la maii prinir-uncondensator de 10 nF. Acest con_densator, care limiteazd acroqarea lafrec.vente inalte gi tranzitorii, poatesa lpseasca.

Comanda oscilatorului de relaxare(astabil) se face alimenfnd sau nucircuitul prin -tot sau nimic prin ter-minalul 1. Aceastd soluf ib oferddoud avantaje astabilul nu declan-geazd la atingerile accidentale alepresetor mecanice neizolate ale ma_nipulatorului gi un consum nul aloscilatoru_lui prin intreruperea alFmenErii in pauzi.

. Alenuatorul pentru inreglstftNre-iFdare.. in f ig.3 gdsim atenuatorut (punte

divizoare) ale cerui elementd sintdeterminate in modul urmitor:

U,=(R,+R2+R3)l

in t ! iar C, in F.Se constati cd tensiunea de ali-

mentare +U nu intrd in determinareafrecvenf ei de oscilatie. De faotaceastd tensiune are o inlluenfd ri>du.Ea . asupra preciziei. Fre_cvenfa

rea formuld simplificati:* 1,44 0,72r- , , gi rezultd o2R4C7 Rr Czfrecvenli de oscilatie

Page 5: Start Spre Viitor - 84.10

U.:=(Rz+R3)lU, ' - RelSensibilitatea optima a casetofoa-

: nelor din come( fiind de ordinul a25 ta 50 mV gi nivelul de declarqareDentru partea de vizualizare a codu-

' iui Morse de 100 la 2S) mV vom denermina fie Prin calcul, lie in modempiric, valoarea acestor trei rezis-

toare in scopul o$inerii unei bunefundioniri a ansamblului. Pentrucazui nostru am determinat o va-loare de 1,5 ko Pentru R3giadaPta-rea impedar4ei de intrare _a maglqtofonului, de 10 k{) pentru R2 servindla declan$area vizualizerii coduluiMorse si in sfqit & 62 K) sau 68 ko.pentru R1 din Punte.

in fig. 5 in A, B, C vom gdsi diferi-tele oscilograme puse in evidenfd labornele atenuatorului. Condensa-toarele Ct, G2 9i C. servesc la dife-renfierea semnalului dreptunghiularprovenit de la.oscilaior gi la bloca-nea componentei continue pentru caea se nu pdtrundi pe intrarea inver-soare a amplificatorului oper4ional.

Rezistorul R3 serveg te intotdeaunade iapt ca rezistentd de alimentare aatenuatorului.

Ampllflcatorul cu dgtg mare

it gasim in fig. 4 realizat cu ul ampli-ficator oper4ional tip pA741. In realFtate, montaiul este un amplificator irFversor al cdrui c$tig G Poate ti dat

R.prin formula aproximativd: n = -_

O- Intrarea neinversoare este puse laun potential pozitiv prin intermediuldivizorului de tensiune R.'/RrlR. cu

decuplai intre rezistoarele Rt 9i Rr.Rezistorul Ra in serie cu conderlsa-lorul C2 asigurd o temporizare [a in-trarea inversoare a amplificatorului

'Clrcultul 'Darllngton d€ i€?lE

Rezistorul R11 permite pJdrizareabazei tranzistorului de comandi (T.lprin valoarea sa de 10 kQ cbtermFnatA in 4a fel incit sd elimirp oricedeclarqare accidentali 9i si permltio comutare siguri la apar(ia unursemnal in l .

Rezistorul Rt. limitreazd c{rr€mtbde baza al tranzistorului de ie6ire'ii,.in sfi'rgit, in colectorul aetui trarizistor se gese+te sarcina de iirrucare pentru cazul nostru particu[areste un LED.

Fezistorul, de limitare a curentrltjrprin LED, Rrg s determirs cu

R,s =U-Uo-VcEs.

id max

A D- TlTrrt

- . . . Tee Ti Tl TI

€ - . - t

Ter f i Trr TlD r-... Tn fi fi -E.TlA rr- . . Ti Ti Tm Tl f iF . .

- . Tl Ti Tee Ti

G - -.

Ter Ter' I IH

- . - ! Ti Ti Tl Tl

t . t TiTtf . - - - TlTreTrrTerX

- . - TnTlTre

L t- . . f i Trr Tl f i11

-- TesTu

N -.

TreTlO i- r rl Tel Tu Tee| . - - . TiTerTeeTla r- . r - TraTrrTlTeen .-r TiTnTiS .r . Ti Ti Ti1.-TuU t . - l ITtTrry rt . r Ti Tl Ti Tert .-

- fi,,Tu Tu

X - . . -

J6eTlTlTreY '- rr

- ,,Tr| Tl Ter Ter

t - -r.

'Tre Trr Tt Tlr . r - . - TiThrf iTrr1 - i rr

- .- Tl Tn Trr I l Tee

d ----

TlrTrrTnTeri

- -trr Tle Trr Tl Trr Tre

t - - - -

I t TerTuTi

-

!.1 l l Ti Tl Tre Trr

Fud I.lVlrguli Ll

aIa-t-

-- ta-rDoui puncte i : i r - - . r !Semn de hftlbie [4 ..

- - I t

Ap6uq [ j r - - - r rl , lnie dG unire l4l l lde t-]-rrr ' -8.ra de lrac$e td

-.. - .

Frrant ta la *c+u 0] -.--.-g.ranbza la lttlgp [0 -..-r.GhllltttCc ["]

Unlc |r|ui [=lArn htsl€.Erdrlgidl de tranrnlrle [+l .

-. - -hYlqb b trf,rrmble -.

rAlenia a rlr .. ISlttn dc lucru t. r

- I r

SemrC dc hccpur r.- l-Semn de multlgllcde

- r.

-

I a- I I I

t aa--- .

3 tar l -

I a. t l -

S -aaa!6 r l .aa

7 --a. .t - - I ta.I - - - r .O --- - I

a-aa raraaa

-alat l It r ta t la l

Tl tn Tre Tu Trer| Tl Tre Trl TerTi Tl Tr Ter TuTl Ti Tl fi Tr.TITiTiGTi'Tre Tl Tl fi TiTer Tee Ti Tl TiTee Tre Tee Tl fiTee Tre Ter Ter TiTa Tee Tar Ta Trr

Ti Tee fi Tee Tl TmTre Tee Ti Tl Ter TeaTer Ter Tee Ti Ti TiTi Ti Ter Tae Ti TiTi Tea Ter Tar Tea TiTee Ti Ti Ti Ti TerTra Ti Ti Tre TiTrr Ti Tee Tee Ti TgTre Ti Tee Tra TiTl Ten Ti Tl Tee TiTee Tl Tl Ti TerTl Tl Tl Trr TiTi Ti TI TI TI TI TI TI1l Ter Tl Tn TlTl Tl TnTi Tu Tl Tl TlTl fi Tl Tlr Ti TreTer Ti Tee Tl TreTu Tl Tl Trr

Folosind un LED de 3v/10 - n f f i jrczulta'.

9-3-0,7Rrr : --zs- -lo , - 212 ''::

Vafoarea de 212 A Pentru R . !"valoarea minimd daci LED-ui 'a'alimentat ?n permanentd la 9 V.

Deoarece LED-ul este dimenficu impulsuri dreptunghiulare carau frecventa & 72A Hz (fig. 5 Faplicim un lactor de coredie cle odlnul 2 $i rezultd pentru R13 valm.ede 106 O, normalizati la 100 1l.

Clrcultul lmprlmat legitrfle copqnenlelof sl c8rc8a.

In fiqurile 6 si 7 sint Prezer'tatcircuittil imprimat 9i planrarea ples€lor la scari 1/1 (Pentru Cl ctt c4sula de I terminale)'

in cazul in care constructorul P(sede componente cu gabarit rtimare sau Cl cu capsula de 14 Errrnale se reproiecteaze foarte u9(circuitul imPrimat.

Pagld rdrc dIng. llb Cft'oi

LIEiTA DEMATEFlIALE

Clrculte integnteCt.: lJ E565 cu I terminaleCl2: B A741 cu 8 terminale

Trands{oereT': 8C167, BCtt tT": BC,i', BC"'r-Eo: ndl 03, HoL 05, RoL 07

Corldensatoar€

Rezlsloare 1/4 W, 5o/o

Diveree- maniPulator- comutator- intreru1Etor basculant mi'

niaturd' - difuzor - 8fY0'2 W- Z ti;e iack mamd sau 2 fbe

DIN mamd-cu 5 terminale- tab6 de aluminiu etc'

CITAFIT EPFIE \/llTCtFl t

Page 6: Start Spre Viitor - 84.10

c |}/!CIE}ELIEi!V!T

T@st tip de model, un iet de hFbrkJ intre avion $i Blicopter, €steprcliectat p€ntru zborut captiv fiirdehipat cu un motor cu aut@prirrdere ,,Pasirba argintie.. de 2,5 crnc.

DispoEitivul de propulsie se b&-Ea,A pe traqiunea mdorului, iarEtqin€r€a in e€r e$te satisficuui dece{€ doui elice care se infrtesc in-dependent une fid de alta. Ele secoristruiesc din lernn de brad cu seftunea de 30 x3 mm, fiird protitateimetric.

Hontarea p€ aripd se frace cu aiur.brul a doue axe foarte sinfple cu O4 mm pe rulmor4i. Aripa va fi din

brnn de bre4 profilat asirnetric, cunghi diedru gi cu o rigidlz6re tatr*iloc.

Aripa cu Cicea se fixesui p€ tuse.li flin mstde dasice, cu etastic

\(pentru a Fltea ti usor transportat).

Fuselajul, in prhna parte, esteconteqion8t din panonri pentru apermite firarss batiului, rqlsrrronltu Igi triunghiului de comrndi. Se raavea grili ca, la moGtar"a bdiuhi.sd $e r€sp€cle ceb l0o spre exteridpentru a rst ra rnan€vrarGg c{xrlerFzilor. Triungiiul de comandd. cqrfegionat din duraluminiu, se s

LegEtura dintre fuselaiul pro_pr iu-z is 9 i prof undor se faceprintr-un tub de balsa (s€ pcate $ldln carton) prin care tr€cc tli. cbcomandi.

Direqia ge corrstruiste €Hn beasim€tric, profhtA $i rno+rare astreincit moddul si fie tenbt si lGdin carcul d€ zbor.

Aterizarea gi dccolar€a se ta pcuE tren do aterizare trichfu, la cara

E&$Yffiffiffiffi ffi&fi' IF'!CIhffEI

r STANT g]FttE VtfNOR

Page 7: Start Spre Viitor - 84.10

5C*rR*A-

fndstv

>r I i - '-r--- ',\,_ _ -.

,- - -t _2 -,-j

/=-l:. C€A-S

qgasffitrg ci tg*rB.s

ffiffi

ffiE

w#ff i

ESgetEH*

w@

'"]F'il'"

H€

ffi€

e's&&

&t&Ef*ittik&

fficffir#€

1i4

pc*c,&fl 1 mfi

B*LsA

Qy lodtrh

?LIcCAT cLl

l{ica Ov-xfuCara pbrlerllor tl goknkr Frrle'

B€ir

s:-

J

2)<z

PROFTL &?-r?e-

z*6

2t6--

4rS

€-c. 4 ' . 4

2).3

?P'o+LL

12 r .2

sr4+lciza<cc-sc. n: 4.

l15 )<1o

- .1: i l r . l_ ' : r ' ' : - : " : '1 'a - i r r* f , - : ! i ' : : i ;n i : r ! t : ' : ' : :=! - ' " '

'

9TAFIT SPFIE VllTClFl '

l l-fi

B&s* 1f im109

I

+t6

115

Page 8: Start Spre Viitor - 84.10

. r i:r F:.:=rl .f;f *cFii: ir. i :: j :r r.r.

ffi. ww

c =TftF3? Sp#tffi vuTctFl

Page 9: Start Spre Viitor - 84.10

*:ft;q:*

:1 g

€F

EITAFIT SPFTE \ fT"f I . . ; :

Page 10: Start Spre Viitor - 84.10

. ATELIEF|IJL E E ACASA I

oilsTnuGTlr,I CERCNTAtilToRrt0n

*ktarda'de becuri instalati tnrul de iamd poate fi licu6 sdbsca' pran mai rnulte m€tode,r rrai dsdndiE fiird aceea, curEr (utilizat p€ntru amorsarea ttf.f,or fiuorescsnte) legat in seriecircnitul de alimentare. Frecven[adFirc ofiinut6 prin aceastii me5 €€te obooitoar€ $i nu se poateF

\Numerogi lor c i t i tot i cere

ne-au salicitat sd publidm lncddin luna noiembrie scheme demontaie pntru iluminarea po-mului 'de iarnd, le rdspundemprezenfrnd in aceste p.gini maimulte variante de lumini dina-

PreanUm, lil t€lG te umreazi,qse nonbls & lwrld dnamlce, acdror frecvenld de p0lpfire poate {ireglati dup6 doridn.

Ghirlandsle de becuri electrice fo-losite, in construqiib propuse, segdsesc in come4 (de regula 10 b+curi de 6 v/O,1 A legate in serie).

r Aslfcl, cea tml olmpli rclreirdee redlled idoculftd sHterd ouw1 releu ebc'tronlc (fig.1 ).

ln momentul alimenErii circuituluicu energid electricd, lampa L., (ghir-landa) nu se aprinde deoarece iiris-torul Th1 este blocat, lipsindu-i ten-siunea de amorsare intre pertii gicatod. Gondeneatorul C., se incarcdinsi repede prin R, qi in momentulin care tensiunea la borhele sale de-vine suficientii pentru a furniza cu-rentul de poarta (prin R2), tiristorulThr intri in condudie. Se aprindeghirlanda. Oapacitatea C' incepe sis€ dGcarce prin rezistorut R, gi ti-ristorul Th,| in stare de condudie.Scddnd curontul de poart6 $i.fiindalimentat in impulsuri (semialter-nanfeb oonduse de dioda D,), tiris-

torul se.blodheeze h wirhe trgcerepran z@ro a curenfului $i ghirlandase stirqe. Condensatorul ihcepe sase irrcarce din nou $i cicful se re-peta.

Freqreda de ,"clipire' a rnontaju.tui €ste dati de valorile condensate

liornetrul Rr. Durata peuzei alste deo secundd, st^abilit6 de valoarea rezistorului R6. In ac€6t mqntaj, releulelectronic in componenta ciruia Seaflii tiristorul Ttb, 6te comandat demultivibratorul ( circuit basculant etabil) realizat cu tranzistoarele T1 giTr. cind ttanzistorul Tr estein starede cordudie, intre poarta gi catodultiristorului Th2 se aplicd cdderea detensiune de pe rezistorul Rr, mer{i-nindu-l deschis $i in consecirtilampa L2 (ghirlanda) este aprinsd.

permit€ reglarea tlmpului de func-lionare al |dmpii L2 (ghirlanda) intre0,5 $i 10 secunde, aqionfrd poten-

Bascularea multiyibratorului pro-voacd dispar$ia tensiunii cu polari-tate po?itivd aplicati pe electrodul

Re 1,5Kn- -^q: R13

t1.254f /400 v

; esg:n Brde., Phqq juil Pra-r Inrers'nd polaitatea conden-fdui si a sursei de alimentare,t@ td6i tranzistorul 2M1(}55.brs* cz, colectorul tranzistoruluiDanrile in serie se va conecta la

4n^.,, iar ernitorul la ,-'sweei.

*n lcq& ral Olbni, com.ha, iud.- Dimbovia. valorileFfEntelor mgntaiului,,Lumini*oscopice", publicat in nr.E, c 'nt R1 = 10 k(1, R2 = 470 !1,= 5 kll, (sau o €pacitate desD. Rs = 560 O, R6 = 10 kl != 2n k!t, C! = 100 pF, C, =

100 pF. Circuitul integrat p E555 cupiesele afercnte formeaze un circuitbasculant astabil a cdrui freq€ntdse determird cu rel4iat ='i.,44/(Rs+2(Rt + R2))Q.

o Fbrldr Petrulcu, Sldkrs, iu.l.Olt. Nivelul sgmnalului de intrarepentru amplilicatorul de 50 W eStede 1A V "r Se poate folosi perecheade tranzistoare BD 139-1,/+0 sauBD 137-138 cu radiat@re. Vi reccmandim se corrtruiti .amplificatorulstereo 2 x 35 ltY pr$licat in nr.10/1981.

) vlrd SoRm ht Nu Pmeddm

date s/plimentare -gi naci adresasolicitati. TotrJ$i, schema are toatedatele, mai p{in circuitul imprimat,pentru a putea li construiE. Preciziaceasului electronic 6te nesatisfdce-

€toare, deoarece-Grste pilotat de frec-l}€nta rlelelei.

al circuitului $i. arc 'sernnific{ia:

operator oradruplu SI-NU cu -doudintni;i. Amplificatorul din montajul,,LumirE... muzicaE" po6te fi folobitca ampllficator de atdiofrecvenladacd se elimirg rezistorul R, bifotorezistenta. Valoarea condensbto-rului C., rimine neschimbati. Valo-rile cordensatoarelor tip plachetE, lacare marcaiul nu mai este vizibil, sepot defiermir$ prin misurare.

a_l{*;ol* Gayrfll, &rcurqli. Pen-tru inf,orm{ii suplimentare fi putqiadr€6a la Casa pionierilor si soirni-lor patriei Reghin, jud. Mureq.

ITABT EPHE VIITC,H)i

t

Page 11: Start Spre Viitor - 84.10

' de conandi al tiristorului Th2, in ra-oort cu catodll a€86tula' inchizin-iu-t. UuttlvUratorul csts dimsntatqin redresorul monoalt€rnanli teaiizat cu dioda Oa inseriati cu rezis-tqul de balast R;, cere Poate constadin 4 rezistoare d€ dte 12 kl!'caP&bib si disipo 2 w fiecare, conectater*xt

o Xsddrt dh ff$ g '3dltGd

-ldb lerrE r Hencil4f h[||'pe

c*i oc htn| k (grhiilanda)' intrezero si tnaxim Pcibil, Prin intermediilt iiristorului Tfis, comandat decciletorul de relaxCre (circuit becilhnt astabil) t€alizet c1| tranzisto&rele T" si T^.'Tramistoarele T3 qi T1imoreini cu rezistoarele Blt 9i Rt,irit echivalgnte cu un tranzistor unFigrdiune (TUJ).'

S-a ale8 aceastii solt(ie de com-promis, deoetece Procurarea unulttlJ este dificiE. Evident cine Pes€da TUJ il paAt€ folosi teri a modi-fice schema.

Rezistorul tte balast Ft3 seobline

d€FES€te lensiunea de lucru a be-cului (2,5 V/OS A), el nu se ardedeoarece durata descdrcdrii estemicd, 9i {ilamenlul becului nu seincdlze+te peste limita de tdnpera-tur6. Frecventa aprindarii depinde devalorile elemenlelor Rr, Cr. Dr esteun tiristor-diodi cu blocare in sensinvers (diodi pnpn-dinistor) 9i recomanddm tipul KH 1(}2 A

binate ge o bar6 de feri6 cu lungFnrea dd 15-30 mm si diarnetrul de4*5 mm.

de (L,-L.) irlcep a $€ cupla Pe f nd.si, cind vi-ne momentul cupErii ghir-iandei Lr, toate ghiilandele se aprind

deochide simultan sd PresuPunem'mai intii, ci se deschide tiristorulTh.. Atunci el cupleati r€leaua laohirlanda L.. Totodati tiristorul dq'ichis desca-rce condensatoarele G.,Cr (prin dioda Dr7) 9i Ct (prin diodaD") Continui si se incarce numatCz, Si in cudnd se deschide tiristorul

Th". Se aprinde ghirlanda L2. IntructC"-se descarc6 Prin Thr, ghirl€ndaL" se stinoe. Totodati se descarca s'cindensafotul C", dar C, va con:-nua si se incarce. Se aprinCe urrna-toarea ghhlandi L1, iar aPoi vine tadnd $i ghirlanda La. Gu alte cuvinte.ohirlandele se vor aPriMe succesfti i 'n ic iodata s imultan. Dacd seinchide comutatorul 51, succesiuneaaprinderii ghirlandelor Lr-L3 nu s€schimbd, dar tirislorul Th. deschtspune in paralel circuitele L1 D,8. L"D,5, L2 D1s gi L, Ds. Se aprird toateohirlandele, iar apoi din nou inceFFe rina aprinderea ghirlandelor L.-L3.

Pentru coloratea becurilor etec-trice se poate utilize paste de pix oedilerite culori.

legind in serie rezistoare totalizindputeri disipale corespunzitoare va-iorii indicate in scherni.

Schernele Prezentate Pot aPrindeo singute ghirtand6. Efiecte deoaebite G oUln cinl s€ aptind douasau mai multe ghirlande de culoriclilerite intr-o anumiti succegiune.

o Artlel, h tlg. lb, c re Prczlrddord montrle CmPle cal€ ry.ltrddte dod ghfolrda Ac_est€ montaierealizate Cu un numer redus deoiese si tsor d€ Procurat au avanta-iul de a lunqiona la lensiuni reduseibaterii sau acumulatoarQ.'

in realitate, ac6te montaie SnlsimDle multivibratoare (circuite bas-culdnte astabile) a ciror frecvenfide basculare este &terminatd de\ralorile elementelor de circuit. Stlgesliv indicdm culoarea gi modul dearaniare al celor doui gNrlande.Becririle electrice Snt de2.5 V/0.3 A sau 3,5 V/026 A. In lecul becurilor electrice se pot foloeaLED-uri, caz in care consumul de'vine de circa 25 mA. Se Pol utilizawndtoarele tipuri de tranzistoarseFr 212-214, EFT 250, ASZ 15-18, AUY 31-32, AD 130-131 9i2 N 3K)55, caz in care se schimbdpolaritatea sursei $i a condensatoa-re+or elecirolitice.

o in th 4e se Prezlnti o sbolnide flerh'(lulger titcctronlcl. La.. cY-olarea tensiunii de retea prin clioda

ETAFT BFBE VIITCIF r

Page 12: Start Spre Viitor - 84.10

NCII trIATEtrIE€iPFIE

Fiind cea de a patra planeti a sis-temului solar, de culoare roqiatica,Marte se roteqte in jurul Soarelui peo orbiti etipticd. Planeta se roteQtein jurul axei sale cu o perioadd de24 n 34 min 22,6 s, avind planuleo.storutui inclinat cu 24' 56' tfidde planul orbitei sale (valori apro'piate de cele al€ Pdmintului).

Cele mai pronuntate lorme de re-lief ale supraf{ei ma(iene sint: de-t€f,lrri de culoare rqie-portocaliekrAlucitoare (exemplu Hellas) (deunde numele de planeti rqie), rdrlde culoare cen[4iu inchis (exempluSyrtis Major) gi doud calote polaredbe $relucitoare. Cercetdrile re-cente au pus in evidenfa prezertlaunor regiuni mai inalte pe supraf4adan€tei. a cAror altitudine variazdimre 5 9i 10 km, cu degerturi careocugi regiunile plate, in timp cenrarile lind se existe in depresiuniadnci. in t impul condit i i lor-de vizi-

FFi lETETUi l AtrrEVAFrU LUr STi lNTTFTC

P

bilitate excedionatA, unii observa-tori ter€sti au remarcat Prezentraunor canale inguste intunecate. Ob-servate pentru Prima oari incd dinanul 1877 de cdtre G. SchiaParelli,canalele au creat numeroase di+'pute intre specialbti, multi considehndu-le ca fiind nbte formatii artifFciale create de fiirte inteligenteSondele'spatiale au dezlegat miste-rul dovedind cd este vorba desPreimense falii ale unor cratere cu dia-rnetre de 1 000-1 200 km. De re-marcat cE aceste cratere., Puse inevider{6 pentru prima datd la 4 iulie1965 de statia Mariner 4, sint celemai mari formaliuni de acest gendin sistemul solar, as€manatoarecraterelor lunare, dar mai Pqin nu-meroase, de adincimi mult mai micisi cu incl inir i le Per$i lor lor maimici de 10o. Tot Pe Marte s-a des-coperit 9i cel mai inalt vulcan cu-noscut pni acum in sistemul solar'Acest vulcan este stins 9i se nu-meple Olimpus. Are inaltimea de27 km gi baza cu un diametru de600 km.

Atmosfera ma(iand este deosebitde rarefiate, corespunzind .la atmo-sfera terestrd de la 30 km altitudine.Presiunea este de ordinul a 6-8 mF

libari. Bioxidul de carbon este prin-cipalul component al atmosferei ga-sindu-se in procent de 97 la suta,restul fiind oxid de carbon. hidregen, azot 9i vapori de apd. Cit pri-ve$te norii, s6e$tia sint de trei culoridistincte. La altitudinea de 3-4 kms-au observat norii albi sau viole{i,alcdtuif i - se presupune - din cris-tale de ghe4e sau bioxid cle carbongi care se deplaseazd lent. Norii gal-beni sint mai putin frecvenfi insdmai va$ti ca intindere gi s-au obser-vat la 2G-50 km altitudine. Se con-sider{ a fi lormafi din pulberi ridi-cate de vinturi le puternice careating viteze de 80 m/s. Particulele"acestor nori au dimensiuni cuprinseintre 1G-20 microni. Cea de a treiacategorie de nori o formeazi cei deculoare albastli (dna la 170 km al-titudine). Acegti nori sint situafi invecindtatea ecuatorului. De re-marcat ci la miezul zilei norii al-b4tri dispar, prezerta lor fiind sem-,natati la risdritul qi apusul sodelui,

Cit priveste temperaturile inregis-trate pe planeti, acestea variazd dela + 20o C la - 70o C, in zoneleecuator ia le gi intre -11'C ai- 130" C in zonele polare.

Revenind la solul ma{ian, preci-

zAm cA analizele chimice a! strls l-evidenld existenla a p€ste 30 oe eemente dintre care amintim: sriic[il|f ierul, t i tanul, calciul, aluminrul enc

Ani de-a dndul, ginfntenir sFa-indreptat privirile spre Marte cu sE'+ranfa ci vor gdsi acolo o p{aneti r-cuitd. Stafia Vikingrl a sp{}oe.a:asemenea visuri, demonstdno ca -r

conditiile actuale nu poate ex.s:a\ri4i pe Planeta Rogie. Dar. suru runii special$ti, Marte ar repreze.laplaneta viitorului, evolr.{ia er oe asiaincet'nd.

Sondele spdiale au trfunis spreTerra imagini inedile ale planeteil {6 i le. De la o al t i tudine de3 4{X} km, ,,Mariner€" ne-a dezvi-lr.rit - prin cele O55 280 de punelecare compun fiecare imagine tran-smii prin radio - aspectlrl soluluimarlian, aspect ce amintegb de;,iraginile transmis€ de cosmcnauliOe pe Luni.

Schla aliturati prezintii traiecto.ria d: apropiere de planeE a slafieispa!iale , .Mariner 6". Sigeata indicizc,'-.a lotografiati de aparatura etlaEla l.crrcul s'afiei in momentul survo-€r. i i .Pianetei Ro$ii".

Soarele

Pinintul orbitalut Marte

-----*--|

Fr$A TEH N lC A. Dlsbda de Soareminirri: 2045?0 00O kmmedie.227 637 000 kn.maxim6: 24€,280 000 krr

e Dffinla ds Pffrtminimi: 56 fi)O 0(D kmrnaximi: zl()0 O0O 000 km

. Date geometrlcediametru 6 850 kmcircumferirtd: 21 510 kmsuprat4* 148 000 000 krn2volum: 170 0m 000 m km3

. Oale lElceEdensitate: 39masi: 6,6 x 1020 T

o Dale elt?onomic€ran: 687 zilezi: 24 h 37 min 23 s

I SrlelihPh6os

distantala Marte: 9 360 kmrevolut ie: 7h39mir

DeimosdistaF4ala Marte: 23490 knrevoldie 30 h 10 m r

DenTfig-

TABT SFBE \/llTCtH . ts

Page 13: Start Spre Viitor - 84.10

-:=::-_-. --\

, I

PAGIITA II

ctTlT0Rutul i$t]l i

CLASA A V.A

Acum, ta pulin timp.duFtd inceperea.nou,lui an scolar 19U-1985'

' i o! a .qr'rt .sDre r t uii'*a "iiile'

prieten ut de cre at iv ila!'- ti -9'11*i|i{',,i?"fr'!!i,i"'ll,,o'indiiilnZ'.-iii"t";y!-.* cr:eativitate si cut*za q e, d e t n d.e mi n a re $,i e ";

i;; ;' "{ i ;

^, n?' :, {:i :#' olf i,""!f 'l' rf 7,

. E E LA JclC LA MAIESiTFIIE T

sinteli de acum

mdr!

onlett ue dvu',' t"s""ve''irteii' aaresanlii construcliilor Nlarc re-

1"! 3' ! i "t'"' !1" !"uo pi'l

rc i nr t n i m F n t r u p ": ;;;' e;ii:- A fr- n9 y1'c'i ;care nl ,e w, pluPu'tv' o" 'rer gvrvv-" '" - .ma

daie. Am ldcut.cu--d-idii"ni te 6tcira-'t'tu le1n\y1:!l^ryf:l^I1,, ", caimiror Det,et. tno,g if"X' i : ::i[1i, i;"" ; : t i' i'iit i "6i

di', i "fi

i o' i i s o i m i t or pat r ie i' i n.e x'pozit i i t e c u Iu.9 rdr i ;;ai;"i;:d| E;l::1: :{":l:il

ai montaietor $ i

'#"i'/rif ,,,",ii''Jii"J"i6'iii-luefy-,^q9y21ti:,,2t:,!3!':?!Inslrucl-,,,or otn c6tu_"'dt v''e'ev oestiile privind conli-

iiiwii i . p, o p u n9! lle _y?: :!:,, 2 ?,!-!,i j t 2 ^F"l

#;ou rc 15. v d d o r i m s uc -,ffii"til'iiif;;;;"":;;;;"1gii::'y"^r:^n,i:i:'^l2iig;it!iifi3!,"!xi"l'"L7itld'iil6f w ciie-vi te propunem in acest nu'

pe

tJI

ruq-

n6oo"

Gu 'ktaFca33 oentru capetele balansierului' ctl

5il;;td-ib;ntic Piesei 7r-T1r$ffiU;[";d rdmn6ase cu tirtb sti-;;;';;.t oriii sd netezli bir-;Ed',';ti;d griin sq netezli bir-i'liinirC taieiurilor (care, p"'n-!*marginile tirtaci?'i"Juptimentara . ar- Putea fiina

riFii{ri*r-*^isr'Jffi;

t'tr*,1#'3TT;i a) m de s'r' (silmii'- it4 ii,. pqtrivit sPSf iului

^q-". ^911l

2

iih[ili'ii l-i1 reirt'.' jf"'I"qdisDUnet i ) In pozl l le t r turr i lcs

i-nii5u-n ' irii acp-ostit d.e. $-&. 6:A

i;;;# iJtotil6 corecti'ncctate rr';fiii: frtriyfti-. I 9Y 91!,-gxg1r -gn$ig",Hl$,htf'f,ioffi '4ili-,f itii imPuls g9 rers la Erbid,' eGnt uai' i rS".f i"- -"L"- E5t iE

fi5tii,'.'-r-51"patul cursei, -prindi^ mlr|- nentru a e\rita caoetea'tin riln6, Pentru a Iooeibila deteriorare.posibila

Ctr&r Yd

, !?

AcFokrat Pe sll. lTraiate' av€*i griP ca'onrtote P9'c*

.rg . TITAHT EFhE J'fiN

Page 14: Start Spre Viitor - 84.10

\ ,

FE

La lnstitatul de aerodinamid din f,foscoya se

Asa arati un girola-r Micdrl dispozitiv din P€rrnanenla dstelcpre pozitla irstan-n€ a navei spatiale! care a fost montat.ri rd h baz6 prlrcipiulEtFei a6t de bine cu-qscut in mecanicsb*id. fasoicolul la-r care ll yeriflcd pelr€ trimite dab unulCc:rl€tor, gentru a fi

: . ; ;

comparat cu detclecare prwin de h dis-pfritivul de ghidli me-nuel sau aulornat. Gi-rolaserul eote iolositdeocamdati nuoai inconStruqia avioaneloreupersonice Si racheFlor, introducerea sa inavidie eMli ftind recqmsndaE lE uftimgl sa-lon aeronautic de laParis.

1$r ' ; f t*Fr. !?<

i . r* ' . r - , l " . :

.ia: ,, ,:. -i.i,. ,,*;,5'*:" ,

mat qudde cun se woe si in inaginea al\tw*e

*il:;' i::ti:a:

l ;! : :

!rr;-: ; ,tt.t-<;,. :#,

i:,.;t.. r"1 r.

.F.

a r €I?ART AFFE l/||TGlF

lmaginea aliturati irrfiligeazi o nan5 tehnol+gie de ob$nere a fructe-lo(, &p5 cum se vsde,intr-un simplu ghiveci.Gridinarul, un ingineragrtHilHr de la un institutkancez de specialitate, ainlocuit gimimul obignuiiou m sol imtogi|it in

'rilar lTIr l

a:

Page 15: Start Spre Viitor - 84.10

o-E lALClGi.r..

unde Priviti cu atentie cele cinci pitrate, in care sint trasate nigte linii'Cef Oe-ai cincilda petrat este gol, tocmai pentru cd vi se cere se-lJomotetati voi cu'liniile necesare' Pentru a rezolva problema nueste'neutiie numai de perspicacitate-"dar'9i de pr.{in spirit-de ob-"serval re.

1. MELGUT AtPl l l IST1. telcul alplnlst

' lmaoinati-ve un melc decis sa cu-cereaia iun adevdrat Everest Pen-fu el) inetimea de 7 metri a unuisdlp. Stiind cd ziua el ci$$ga 3 metr'oai ndaptea alunecd inapoi 2 metri.glecizall de cite zile.arc nevoie pen-tu a alunge In un.

2. VIRSTA GAIAXIE.I,' Stili la cit estlmeazd sp€cialit,liirirsta Galaxiei noastre?

Reamintim cititorilor nostri ce vor putea respunde exact la toate intrebdrile consultind coleQia pe anul 1984 a

reilistei.'--'t-iftiggtorul va primi un premiu in obiecte 9i Diploma ,,Start spre viitor.

i Gil6s6lorul stspel . rl-a: Bogd.ilt S!@] Qu!{ru - Bo-qu.lctq' .rlr' ^Lonira nr' 7'

' iffiil-ti"p,;rifrl mrei{rirJi6ncunutut:Tuca Mugur - naoaJti, iugf. Suceava; Daniel Mocanu-- Alexandria, iucl. Tel€orman

Terci Constantin - furcea; Ooicei-ijiniei- ionstanta] Vcu Civiairj -Bra$ov;,{nghe!-Bogdan-- Bucuresti: Cotora Dorol - Bra-jJr: bi"-riiiiii'di oorul nm]5ii"r, iro. auzau; caucein oinrgt-- ctul-Napoca; Troiin Dorin - Tulc€a; Deaconu cornel - Rm. vil-

cea; Radu Marian - ponnj'iiiiilili"o.-Fnrir"iifnrcanu Cristian l cohuni truge$ti, iud. Boto$ani; Popescu Mdnika Dsnisa -

e;i";: b;; Adrian Nicota'e'- tasi; Melenco Claudiu Marius - Constanla

vo

|rrF.

S'<Po.E=o rrl

;It

V reau se gtiu

OZONUL' Ei aPlicatiile sale

industriate

: Ya.l|e Mstor - Cuglr. In ulllmullro :e rorbolle tot mai mull dcrpte'rohrccrea lndurtrlali a ozonulul 9lilizarea lul in cadrul unor var&rletrce.e tehnologlce. A9 dorl si cu're clteva noutill in acetl renr.

@onul, gaz a c6rei Prezenle se tacesimtitd prin-tr-un miros ugor intepator 9icare ofera aerului o lente d€ prospelame,

s€ formeaza in straturile superioare ale

inellimea la nivelul solului, concentratianaturali in aer fiind de 0,(}2 tng (doua su-timi de mg) de ozon pe ms, variind insicu anotimpul.

in 1785. 'un olandez, Van Marum, ob-servd formarea unui gaz - neciJnoscul laacea dati - in timpul descercerilor elec-tric€; de abia dupe 72 de ani, in 1857'Wbrner Von Siemons Produce nori deozon, tolosind descircArile electrice. Operioade la fei de lunga a trecut - circa

lCO de ani - pentru aplicarea practicd aideii gi gesirea unor utilizari.

Astdzi,run €chipament ce produce in-dustrial ozonul, cuprinde o sursd deinalla tensiune, recipienli, pompe gi com-presoare, recipienle d€ stocare.

ExistA un nunEr deoscblt de mare deutilizdri ale ozonului. Asttsl, pentru 'purF

ficarea aD€lor industriale - lot mai mullpoluate - Si p€ntru a rcaliza o apa pota-bili bund la gust, instalaliile de produ-cere a ozonului sint cele mai indicate'Prin tolosirea ozonului in tratat€a apei, sepot obline etecte deosebite ce piivescougtul. eliminarea . unor mirosuri deza-6reabile, sterilizarea completa gi inacti-iarea viiusilor. ln industria'chimica $i far-maceutici, oxidarea acizilor gragi, albireauleiurilor gi producerea aromelQr, hormo-nilor si vitaminelor, pot fi fdcute mai eco-nomic utilizind ozonul induslrial.

PcISiTAF|EtrIA

Actllll vALENTlltlA - Co|I|f,tlr C+lea feratd cu cele mai mult€ tun€l€intr-un defileu este Bumb$ti+ivczeolJiul rdtrunde tn defileu la .sud d€ Livezeni.'Pe circa 33 km lungime, taie edfl-ciul carpatic cobofnd de la 556 m b irFtrarea db nord a defileului la gF m, la iegirea din detileu, d€ci 251 m dif€.€rla denivel.

familii de plant€ cu tlori, in iur de${IDde soecii 9i circa 650 de gonurl oeea oeinse{irnne cd din 15 plilte cu ffo.i erietente in lums una €ste othid€€.

UANTA ION - Grelora. La irtgt*lcrsumarelor pe anul viitor vom lirE s€fltlde propunerile fdcute. Vei gasi or srgrranli ei constrt4ii d6tinate motlitrii *meiei. Poti inlocui intre ele c€le ddimateriale, fird a reduce din reuisbrtemesei p€ rotile. AStepEm se netrimli detaliile de construdie ale ac€slei rtE-

NIGOLESCU YALENTINA - PLfr. AidreDtate cind suslii cA oas€*e cortrliumin prezintl o mare rezlst€nte. ]d' lioterim'un exemplu. 16 ctrt3 de stn€ratFosoasi pd suPorta o greutate d€ I ftin timp ce ac€l€i volum de b€ldl s|tporti b greutate de 4 ori trEi n*:f

t-L

'fidft-

ElEfLtfrt

a,a16 ptH a5a n

GTIEI

GFIEFEALA ISiTETIL(fFI Deieile de ]{tC NICOLAESCU

OgtifFtorul etapei: lllh.l Y. GXd, rllul Plco|rcl,Hlrlln, ludid lel cod 6cf1.

-SCHEMA UNUI GENERATORDE AUDIOFRECVENTA.

rLCI VREAU SA.TIARIT CEVA NOU/

-CONSTRIJC]iA E5TE FOARTE -iucA o LiPiTURA ti ToTUL

HU AUD NIMIC

Elo,,,,

Page 16: Start Spre Viitor - 84.10

ffYilLedfi pHil?'ffi[$ffiHS&H*E&RgR AfiEffif;EffiE

|l

ttt,r i

.E t ;4

\q

I

_J

*e :'t4l.4*::$

iI

L*

TJFEA!\f;8&JC}Iil\! AFF"

E$ffi f\#&re=