1985 - start spre viitor nr.3

8/13/2019 1985 - Start Spre Viitor nr.3

http://slidepdf.com/reader/full/1985-start-spre-viitor-nr3 1/16

spr viitorDin sumar

UTODOT REŞ C O L R

MODELISM

ENCICLOPEDIE

TELIERULDE C S

ELECTRONIC

PR CTIC_

UTIL

DE L JOCL M IESTRIE



PIONIERI R MP E L NS RE

La Casa pionierilor ş i ş o i m i l o rpatriei din S i g h i ş o a r a , j u d e ţ u lM u r e ş

a c t i v i t ă ţ i l etehnico-aplicative se desf ă ş o a r ăsub semnul î m b u n ă t ă ţ i ri i

continue a programelor de instruire.concomitent cu preocuparea pentruautodotarea atelierelor, astfel incitp a s i o n a ţ i itehnicii s ă beneficieze dec o n d i ţ i ioptime de valorificare a in -

. d e m i n ă r i iş i c r e a t i v i t ă ţ i i .

· La .cer-cul dee l e c t r o n i c ă

(foto 1s-au realizat mai multe montaje destinate a u t o d o t ă r i ipunîndu-se in acel a ş i timp un accent deosebit pent ruc r e ş t e r e a,gradului de aplicab ilita tea le tuturor l u c r ă r i l o r .

Membrii cercului de carting · (foto 2au construit la rindul lor numero asedispozitive pentru a î m b u n ă t ă ţ ipar a- 1 1 - - - . . : . . . . - = : : ; ; ; : : ; : : ~ : : . : ; ;

A C T I V I T A T I M U L T I P L E

metrii f u n c ţ i o n a l iai motoarel o r.

Aprecierile de care s-au bucurat luc r ă r i l elor in anii p r e c e d e n ţ ine ind r e p t ă ţ e s cs ă a ş t e p t ă min continua re ·r e a l i z ă r ide x p ţ i.

A c e l e a ş if e l i c i t ă r ise pot adres a ·ş i pi_9nierilor · care a c t i v e a z ăla

ce rcul de c e r a m i c ă(foto 3). Tre

buie remarcat faptul c ă cei din seclia de c r e a ţ i eî ş i d e s f ă ş o a r ăactivitatea. intocmai ca la s e c ţ i a s i m i l a r ădela Intreprinderea de f a i a n ţ ădin localitate. De altfel, n um e ro ş i f o şt i

membri ai cercului s-au buc urat d e

R A D I O C L U B

nice ori a rece ptoarelor destinate part tc tp arii la concursuri. M u l ţ i

dintre membrii de aziai radioclubului vor deveni f ă r ă î n d o i a l ăbunis p e c i a l i ş t iin electron i c ă vor lucra cu pasiunea pe care conduc ă t o a r e acercului a reu ş i t s ă le-o t r a n s m t ă.

Sub i nd rumareac o m p e t e n t ăa conduc ă t o a r e ide cerc Mariana Pârlac, la Casapionierilor ş i ş o i m i l o r

pa :t r ie i din P i t e ş t i

peste 200 de p u r t ă t o r i

ai cravatei r o ş i icu tricolor p ă t r u n din tai.nele unei pasiuni pe citde a t r a c t i v ăpe atit dei n s t r u c t i v ă :telegrafia.N o ţ i u n i l ede electronicj , . elegrafie ş i goniomf1trie sint completate de a p l i c a ţ i i l epractice · menite s ă s:;ontribuie la · autodotare ace ·rcului. Pionieri c aP ă v ă l o i uConstantin ,Pripici Bogdan , B ă r

bie ru Roxana, P o d a ş ca

Marius, Camelia Gr igore, Pavel V e t u ţ aş i

l ţ i i sint autorii unormanipulatoare electro -

• S T A R T S P R E V I I T O R

p noritate la angajarea in intrepri n,jp re, c u n o ş t i n ţ e l e c ă p ă t a t ein an i•de ş c o a l ădovedind o t e m e i n i c ăprega tire t e o r e t i c ăş i p r a c t i c ăpentr ua ce a s t ăatit de f r u m o a s ăprofesie .

E C D N D M I Z O R

D E E N E R G I E

. Am cons emnat in repetate rinp r e o c u p ă r i l epionierilor tehniavind ca scop economisirea •energş i combustibililor . l a t ă deaceasta o realizare meritorie a pionierilor buzoieni. Este vorba de economizor de energie realizat Casa pionierilor ş i ş o i m i l opRealizatorul dispozitivului este pnierul Marius Bragadireanuclasa a VI-a, care sub indrumarc o n d u c ă t o r u l u ide cer c - PandC e a u ş u- a r e u ş i ts ă finalizeze

c rare cu aplicabilitate in toate arele ş i laboratoarele in care sez e a z ătransformator de s u d

Dispozitivul d e c o n e c t e

mat transformatorul de s u dd o u ăminute d u p ăstingerea arcAvînd în vedere c ă durata a c

transformatoarele de s u d um i c ăiar consumul in gol este dde mare, ne putem da seamaeficient este dispozitivul reducmult consumul de energie e l

(foto : prof. Dan Stroe) .

C E R C C I N E F O T O

l-a m surprins in p l i n ăactivitate peî ţ i v a dintre membrii cercului ci

ne-foto de la Casa pionierilor ş i ş o i

milor patriei din Covasna. Pasiunealor pentru a r t ă ş i imagine se împlet e ş t ed e o p o t r i v ăcu tehnica ş i inventivitatea. Aici, in acest laborator, sînttranspuse pe hirtie ş i p e l i c u l ăadev ă r a t eimagini-document despre priceperea, talentul ş i .creativitatea colegilor din celelalte cercuri. Pionieriide la cine-foto au fixat pe p e l i c u l ă

imagini ale aparatului destinat det e r m i n ă r i is t ă r i ide e t a n ş e i t a t ea motorului , ale testerului pentru verificarea reflexelor c o n d u c ă t o r i l o rautoori ale numeroaselor ~ o n t a j ereali- ,zate in cadrul cercului de c o n s t r u c ţ i i

radio-televiziuneFie c ă . este vorb ·a de a c t i v i t ă ţ i l e

d e s f ă ş u r a t ela cercul de agrobiologie sau de c ă t r epionierii radioamatori, de succesele înregistrate de ansamblul artistic sau de popularitateac o n s t r u c ţ i i l o rrealizate de membriicercului de m e c a n i c ăauto-carting,toate implinirile ş i izbinzile pionierilor din Covasna se vor a fi subiectepentru r e a l i z ă r i l e- la rindul lor meritorii - ale membrilor cercului c ine-foto : Aici, în l a b o ~ a t o a r e l ecercul_ui se f o r m e a z ăd e o p o t r i v ădeprin-

deri din domeniul · tehnic, dar inl a ş i timp se c o n t u r e a z ăş i se cgustul pentru frumos, pentru imagnea p l i n ăde atractivitate ş i va r t i s t i c ă .



R ÂNIAPE ROMUL

MA ILORÎNF--PTUIRIEveniment de l n s e m n ă t a t ema

j o r ăIn Ylata polltlco-soclali a ti-rll, alegerlie de deputa11 In MareaAdunare N a ţ i o n a l it1 tit consiHIIe.populare, care vor avea loc la 17martie a.c., constituie, 8fa cum a•ubUnlat tova-r-&tul Nlc. taeCeaupscu de la tribuna mareluiforum al democratiei fi unlliiHsocialiste, o expresie s t r ă l u c i t ă

- W i l l i ţ l l

tntreguluJ popor, tna -

drul Frontului Democratle1 fiU n l t i t l l s ·-oc la l l s ie , slfb

-conducerea hrtldulul -comunistRomân - f o r ţ aconducitoare a

1ntregll na11unl ,o mârturle conYingitoare .a vointei •• botirlrlfIntregului popor de a lnfiptulneabitut -poiiUca Interni fi externi a partidului fi statului nos-1ru, -care • tgur i progresul-ti -bunAstarea Intregii natiuni, - Independenta ti suveranitatea României .

Programul cu care Frontul Democr el .fi UnlliiH -Socialiste se

p r e z i n t ăIn fata a l e g ă t o r i l o rInl1Ce8tscrutin, platforma politici acandidatilor aii este ProgramulPartfdulul Comunist ~ o m i nprogramul fiurlrll soclelitll socialiste multilateral dezvoltate fi allnalntirll patriei spre comunism,

materializat In oblecUvele actualului plan cincinal, In -directiile

dezvoHirll economlco-soclale llomân1el t r aa te de -con_gresuXlii-lea al P.C.R. pentru perioaclnclnalulul 11t86-1990 11In anul 2000 - oblectiYe a c

lnfiptulre este hotirltoare penviHorul patriei noastre, penb u n ă s t a r e a

fi fericirea Jutu-celor ce muncesc.

I N VATA M I N T U L - R O M A - N E S C.fN VIITOA-REA L E G I S L AT U R A

• Ata cam preciiiHd fn ot -rectll 111 Congr•ulul _.. XIIWH •P.C.R., In cunul wtllorulul cincinallll'lifilnlnlul. . dezwob In conu, . . . . . . pe b a i i poiiW•nldrll fi lntegrlrll . . . . . . . . cu procluCilll . . cen:e......

• In ......... 1 de liceu YOI' cupltnfl loii abeolwnpi claei • VIII-a;. . . . . 8Uti WOI' . . . . . . . . licee lndustrlllle . .

u stlqHul ciAcln . . . . . . wlltor, In

fnrilimlntul de 12 . . . YOI' 11 c:uprlnfl

ta c a o . de ZI•_,.dia • taIUti -din llbeollenlll- t r e p t e ~1.

• invitimlntul profellon•l v•contribui, In . . . . . . . . . . . lllilcri, . .

ulgurue• muncHorilor «*lnc.tt,fCOIMtzlnckHe M a l c: l la o . . . . . . . .din tinerii c . n t lbeolvlt 10 ciMe

• Se perfeclloM •• v• moclemlu lnrilimfnlul ....,.nor Inc:oncordMii cu nevoile -=ononalel...... .... ..

'*' :.': celor . . . . noic:uc:et1rt. . . • -.mtcll . . culturU

U I ~ H

ltEISPt-cTIVtDE PRe RlS

C R E Ş T E RA V U Ţ 1 E IH I O N

Dinamicaprodusului

social- in procente -

• In viitorul cfncfnal, p r o d u c t l a - n u t r l ălndustri.ai va •port intr-un ritdiu anu . de 6-6,5 .

1 . 1 t ăIar produq,. n e t ălndultrt•li intr-un ritmde 10-10,8 ta I U i ă .

• u 1fqltul clnciNIIulul vUtor, produc:t,. de energie e l e c t r i c ăva . 95-97 mHiarde kWh, . c:e1 de c ă r b u n ela 100 mHtoane tone.

• in anul 1990, productta de cereale va ajunge 1• 30-32 milioane. zootehnl• v• .vea o pondere de 46 48 la IUti In productfa agr

• Volumul l n v n t f ţ l l l o rp r e v ă z u t eIn ctnctn.lul viitor v• rld1 350-1 400 miUarde tel.

• Ponderea produselor lnduttrtale care vor re . u la nlvet mondd a t va ajunge in 1990 . . . 01pe 95 . IUti, Iar la 2 5 la Iut i din prţ i e te vor atinge perlonnante 1upertoare Kettul nlvet.

e in Industrie, cr erea p r o d u c t l v i t i ţ Hmuncii - lndtcator p r e v ă

dubleze nlvetul In 1990 tap de 1980 - va llligura In p r o p o r ţ i ede ctla t u t ă prin Introducerea ti g e n e n t l ~ ap r o g r e ~ ~ . ~ l u ltehnic.



, , .Cazul curentului continuuS ă c o n s i d e r ă mdip olul cu bornele

A. B din figura 1 . Acest dipol estes t r ă b ă t u tde curen tul 1 i tensiuneala bornele sale es te U . Ţ i n î n dcontde orientarea m ă ri m i lo r 1 i U putemdefini puterea P p r i i ţ ă de dipol cafiind produsul P = Ul. In a c e a s t ăexpresie d a c ăU este in v o l ţ i(V), 1 inamperi (A), P se e x p r i m ăin a ţ i (W)

Cazul curentului alternativAtunc i cind m ăr im i l eu ş i i sint

f u n c ţ i ide timp se define?te n ~ i u n e a

de putere instantanee p{t) = u(t ) xi(t) prin analog ie cu cea f o l o s i t ălacurentul continuu . D a c ătensiun eala bornele unui circ uit (dipol) de c urent alternativ sinusoidal este u(t) =U 2 cos c t +l')_,ia r intensitatea p rincir cuit i(t) = 2 cos wt puterea instanta nee a circuitului este: p (t) =u (t) i(t)= U 12 cos ( wt +'fl x 2 cos w

t, und e f es te de lazajul dintre u ş i i.Dezvolt i nd expresia trigonometri cas e o b ţ i n e :

p ţ ) = Ul cos'r+ Ul cos (2 wt - 'f)Intr-o p e r i o a d ăvaloarea medie a

puterii unu i circuit de curent alternativ este e g a l ă cu component ac o n s t a n t ă.a puteri i instantanee p{t ),a d i c ăP m. .t = Ul cos'f c e a s t ăputer emedie se m ă s o a r ăin w a ţ i atunc i

, cî nd U es.tein v o l ţ iş i 1 n amperi. Seo b s e r v ăc ă pentru P = n 12 .cos rr/2 = Oş i deci p me = o.

1 []t2 AA ·· ~ W r

· T

L,.

•

3~ ~Az

•

•

U T O D O T R E Ş C O L A R Ă

i' • OI pol

- - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - ~ ~ - - - - + - - - ~ ·~ - - - - · - - · - - · - + - · - · ·- _ j •

D a c ă dipolul este o r e z i s t e n ţ ă f= Oş i P , . = Ul , dar d a c ăacest d ipoleste un condensator'f = - rr/2 P .,." =O atunci cind U ş i 1 sint diferite dezero .

Figura 2 r e p r e z i n t ăsimultan variaţ i i l eu. i ş i p în cazul i n care dipoluleste o r e z i s t e n ţ ăp u r ă('r= 0) . Fact o-rul cos ' fse numEJ?te factor de putere. Se r e m a r c ăc ă puterea vari a-b i l ăare o f r e c v e n ţ ăd u b l ăf a ţ ăde uş i i ş i s ă n o t ă min plus c ă i n electricitate se mai definesc alte d o u ătipuri de putere . Puterea r e a c t i v ăO =Ul sin'rcare se e x p r i m ăin VAR- (VAreactiv) ş i puterea a p a r e n t ăS = U1care se e x p r i m ăin VA . Cele tre i puteri pe care l-am definit P (puter eamedie sau a c t i v ă ) ,O (putere reac -

Acest fenomen nu permite s ă mas u r ă puterea decit pentru apa rcttPcu mar i consumur i ceea ce nu s e rnt i l n e ş - t edes in e l e c t r o n i c ă.

STUDIUL UNUl MULTIPLICATOR

Pentru a rWJrP91S utere tre bu resa r e a l i z ă mprodusul a d o u ăm ă ri m i

o tensiune ş i un curen t. Acea stao p e r a ţ i eeste r e a l i z a t ăelectronic cuaju torul montajulu i d in figura 5 .un de tranzis toarele T 1 ş i T2 si nt a lim e n t a t e~ pr int r- un generator ·de · cure nt constant i 0 . R e c u n o a ş t e maici ,s tr uctura unui amplif icator d ifere nţ i a . Pent ru aces t montaj , tensiun ead i f e r e n ţ i a l ăde i e ş ir e e , e s t ~prop orţ i o n a lă cu (K / h )V , unde h 11 e ş t e

ne nte lor ş i derivelor termice, d o ua amplificatoare o p e r a ţ

1 ş i IC2 au fost p r e v ă z u tcude offset (P 1 ş i P2). Multiplic(IC 3 d e bi t e a z ăintre terminalel14 o tensiune p r o p o r ţ i o ncudusul tensiunilor aplicate pe termrtalele 4 ş ~ 9. IC4 are d o u ăf u

ş i anume cea de conversie a tensiunii diferentiale in tensiune mb i l ă f a ţ ă de m a s ă. (simetric -netric) , ş i de amplificator . Reglajzero ş i af factorului de s c a l

IC3 este asigurat de rezistoareajustab ile P 4 , P 5 , P 6 ş i P 3 . Tensde ia? ire a lui IC 4 r e p r e z i n

nea puterii . instantanee p(t)vorba dec i de o tensiune v a r i

timp . Pentru el iminarea compotei variabile (deoarece instrumenm ă s o a r ănuma i puterea medie) IC4 ş i instrument (mA) se inl e z ăun filtru trece-jos de ordrealizat cu IC 5. F r e c v e n ţ ade t

fo st f i x a t ăla circa 1 O Hz cu ajurezistoarelor A 2 o R22 i a condetoarelor C 1 - ş i C 2 . Rezistoa rele P 7 permit ajustarea valorii curentuga lvanometrului {1 mA). Com

- r.ul K3 este un inversor dublurolul de a inversa sensul curentulin galvanometru (puterea poate p o z i t i v ăsau n e g a t i v ă ). Alimenm ontajului se face -de la d o

du le identice p lec i nd de la un

W T T M E ,T .R UE L E C T R O N I C

t i v ă )ş i S (putere a p a r e nt ă ) se o bţ i n

foarte simplu d a c ă face m ap el latriunghiul tensiun ilpr ş i pute r il or(diagrama Fresnel) . In figu ra 3 si ntprezentate diagramele ( i m p e d a n ţ ăş r

tensiune) unui dipol cu caracter inductiv . Se trece de la diagrama impedantelor la diagrama tensiunilorprin multiplicarea cu 1 (valoarea efi

cace a curentului in circuit) . On o u ă

multipli care cu 1 conduce la d ia-grama puterilor . Se o b s e r v ă c ăputerea a c t i v ăeste puterea d i s i p a t ădep ~ r t e ar e z i s t i v ăa d ipolultii.

1ntre puterea a p a r e n t ă putereaa c t i v ăş i puterea r e a c t i v ă e x i s t ărelaţ i i l e :02 + p2 = S2; O = P tg'P;P = Sco s f ; O = S sin fcare se r e ţ i nu ş o r

cu .ajutorul tr iunghiului puterilor .

WATTMETRU ELECTROMAGNE -Schema de p ~ ~ C C p i ua ~ n u 1ase

menea wattmetru este d a t ăin figu ra4. Este format din d o u ă circuit eelectrice care sint in general inde_pendente , un circuit pentru intensitate . cu conductor gros (bob ina 8 1 ş i un circuit de tensiune cu conductor s u b ţ i r e(bobina 8 2). Circujtul deintensitate fiind montat i n •serie cudipolul studiat va antrena cea maim i c ă c ă d e r ede ·tensiune p o s i b i l ă

, (ca un ampermetru) . C i r c u l a ţi a curentulu i in acest circu it c r e e a z ăind u c ţi a m a g n e t i c ăn e c e s a r ărotirii cadrulu i 8 2 . Acest cadru este traversatde un curent p r o p o r ţ i o n a lcu tensiunea de la bornele dipolului. Curentul în acest cadru trebuie s ă fie destul de mic (pentru a nu perturbamontajul studiat} , el este deci l imitatp rintr -o r e z i s t e n ţ ă l e g a t ăîn serie cucadrul .

lnconvenientul unui astfel de aparat c o n s t ăin valoarea mare pe caretr ebuie s-o a i b ă curentul 1 abs or b itde d pol.

e z i s t e n ţ ade intrare ·a tra -nzistoru luiTj. Cum h

v a r i a z ă i n v e r sp r p or ţ i o-

na l cu l o/2 (curentul · de emitor) . rez u l t ăc ă tensiunea d i f e r e n ţ i a l ăde ieş i re este p r o p o r ţ i o n a l ăcu K 'v,i0 . Ge-

. neratorul de curent i0 dep inzind deo tens iune v expres ia f i n a l ăa tensiuni i d i f er e n ţ i a l ede ie?ire este prop o r ţi o n a l ă-cu Kv , x v , . Evident nu

am o b ţi n u t produsul dintre un cureht ş i o tensiune dar va fi foarteu ş o rde transformat u n curent intr-otens iune folosind un ş u n t .Acestuiscop ii corespunde multiplicatoru lanalog ic integrat, ROB 8095 'fabricatde C .C.S.I.T .-Semiconductoare .

SCHEMA WATTMETRULUI ELECTRONIC

Pentru realizarea schemei d in f igura 6 sint necesare 5 c-.c u ite integrate . Aparatul dispune de 4 game:

1 5 V 0 ,02 A 0,1 W2 5 V 0,2 A 1 W_3 50 V 0,2 A 10 W4 50 V 2 A 100 W

Pe ntru fieca re g a m ăuna dintrecele d o u ă ă r im i U sau 1 admi te od e p ă şi r e de 1000AI cu c o n di ţ ia caprpdusul Ul cos'r :S P g a m ă . · ·

1n gama de 50 V un divizor prin10(A 1 , A2 urmat de un amplilj.catoro p e r a ţ i o n a l(IC 1 montat ca repetora l i m e n t e a z ăuna din i n t r ă r i l e(p in 9)multiplicatorului (IC 3 . Curentulcare trebuie m ă s u r a tt r a v e r s e a z ă

unul din ş unturile selectate cu comutatorul K 1• in gama nr . 4 a d i c ă

50 V 2 A , curentul t r a v e r s e a z ăunrezistor de 0,1 n (R 5 producînd oc ă d e r ede tensiune de 0 ,2 V car eeste a m p l i fi c a t ăde IC 2 cu c î ş t i g ul (1+A7/R 6 fixat la 25 prin alegerea lu i

R7 ş i A6 • R e z u l t ăo tensiune de 5 Vcare se a p l i c ăpe intrarea 4 a lui ICJpen tru un curent de 2 A . 1n scop ulr : ni n i m a l i z ă~i i erorilor propri i comp o-

sformator cu d o u ăsecundarependente .

Dioda D 1 a s i g u r ăIJ redresaren o a l t e r n a n t ăs u f i c i e n t ă

de consumul redus al montajCondensatorul C 3 de 1000 J

gurâ un filtraj bun . Tens iu nean i bi l ă la bornele lu i c3este a

la un s istem de stabilizare constr

cu tranzistorul T 1 (BD 139) alp o t e n ţ i a lde b a z ăeste m e n ţ

valoare c o n s t a n t ăe g a l ăcu a dD2 (Zener 15 V) . Rezistorul A 2a s i g u r ăin a c e l a ş itimp polarilu i D2 ş i T 1 j o a c ăcu C 4 rolufiltru trece-jos ca re reduce v a

de tensiune pe baza lui T 1 • Pî mb u n ă t ă ţ i r e afiltrajulu i, C5 ş i

c up l e a z ălinia de alimentare .Alimenta rea n e g a t i v ăeste ri

a n a l o a g ăcu cea d e s c ri s ă. Pen

••

R T S P R E V I I T O R



~ r r

Ir _

U MULTIPLIC TOR

N LOGIC

obtine o alimentare s i m e t r i c ăp olulpozi tiv al sursei negat ive se leag a lapol ul negativ al sursei -pozit ive ş i vac o nstitui masa monta jului.

Realizarea p r a c t i c ă .Transformatorul (t ip sonerie cu

sec undarul rebobinat 2 X 18 V) seim p l a n t e a z ăpe circuitul imprimat.Implantarea componentelor ested a t ă în figura 7 . Nu vom uita , incursul cablaju lui, cele 5 ş t r a p u r iî r rcepi nd c u cele care sint s ituate subIC 1 • IC 3 ş i P 7 . Se r e c o m a n d ăutilizarea suporturilor pentru CI (în special pentr u IC 3 ) . Rezistoarele R , , R 2divizoa re de tensiune i ş u n t u r i l eR3 ,R4 , R 5 vor f i sudate direct pe comutatorul dublu K 1•

Punere la punct , i n c e r c ă r ireglaje .D a c ăvom utiliza suporturi pentru

ciccuitele integrate , vom putea asig u ra o f u n c ţ i o n a r e c o r e c t ăa ce lord o u ăalimentatoare înainte de a introduce aceste c ircu ite integrate .Tensiunile furnizate de surse voravea aproximativ ± 14,4 la ±15 V. Seintroduc in soei ur i IC 1 ş i 1C 2 (cu alimentarea d e c u p l a t ă . Cu ajutorulunui voltmetru sau ma i bine cu unmilivoltmetru se vor regla P 1 ş i P 2pentru a anula tensiun ile de offsetale celor d o u ăamplif icatoare operaţ i o n a l e(IC 1, I C~ . Pe ntru reglajeleu r m ă t o a r evom folos i un generatorde semnale ş i un osc ilos cop . Se introduc IC 3 , IC 4 ş i se l e a g ăosciloscopul între i e ş i r e alui IC 4 ş i m a s ă

Cu intrarea 1 l e g at ă la m a s ă sea pl i c ă pe intrarea U a m ontajului otensiune s i n u s o i d a l ăde amplitudine0 , 5 - 1 V ş i de f r e c v e n ţ ă50-100 Hz . _

Vom regla P ~ sau P , ţ i n ăla disparit i a tensiunii sinus oid_a le de pee c ranul osciloscopu luL In contin ua re se s c u r t c i r c u i t e a z ăintr area U , ses coate din soclu IC 2 si se apli ca

·

11 5

IC3

3 13 :f

a c e l a ş in ivel si n u s oidal direct pe t er·minalul 4 a l lui IC 3 . R e g l ă mdin n ouP 4 sau P ş p î n ădispare tens iunea Sl

nusoidala de pe ecranul oscilos copului. D a c ăunul din cele d o u ăp ot e n ţiometre (P 4 , P 5) nu r e g l ~ a z ă·seva schimba una dintre valorile rezi stoare lor R , 2 , R , 3 , R 14 sau R ,, . Ace stlucru terminat , vo m ajusta P 6 pent rua aduce n ivelu l co ntinuu de la i e ş i -

rea lui I C~ la v a loa rea zero . Regla jul

lui P 3 se va efectua aplicind nivelecontinui pe i n t r ă r i l eU , 1.

Utilizînd gama 2 , vom apl ica 5 Vpe intrarea U ş i vom face s ă t r e a c ă

200 mA pr in R 4 • Vom regla P 3 astfelî ncît tensiunea de i e ş i r ea lui re (s au I C~ al c ă r u ic î ş t i gî n contin uue s te egal cu un itatea) s ă fie e g 111 1

cu 10 V. D a c ăeste n ec esar se r-•vine asupra reglaj u lu i lui P 6 . Aju stajul lu i P , va trebu i s ă ţ i n a cont de

sens ibilitatea galvanometruluiza t . Galvanometrul utilizat1 mA. deci se face ajustarea lpentru a o b ţ i n e1 mA atunc i ci=5 V ş i 1 =0 ,2 A .

Rezistoarele R 1 ş i R 2 trebuiasi gure o div iziune prin 10 . Ad o u ă rezistoare vor fi alese cu tr a nţ ă de 1 /o sau vor fi eventualsur ate . R e z i s t e n ţ as p e c i f i c ăobti

. est e de 20 Kn/V . De asemeneaturile se vor m ă s u r acît mai edeoarece precizia wattmetrului depin de de valoarea lor .

LIST

DE M TERI LE

REZISTOARE

R, : 900 K 1/4 W 1%R : 100 K ll 1% -R 1: 10 l 1/2 W 1%R,: 1 1/2 W sau 1 W 1%A.; 10 rezistoare de 1' t 1/4in parajel .R 6: 3,3 K l R 71 R ~= 24R 7: 82 KllR s= 7 ,5 K flR ~ 27 K flR,.,: 12 K lR 11 : 12 K lR ,2 , R 13 , R ,4 , R , ~ 22 K l 1/ 4R ,6 , R , , , R ,8: 3,3 K fl 1/4 WR 19 : 33 K 1/4 WR 0 : 47 K l l 1/ 4 W

' R ,, R 2~ 1 M l 1/4 WR. , : 6 ,8 K t 1/4 W .R2 . R' 21 560 n 1/4 w

REZISTOARE AJUSTABILE

P " P 2 : 10 K JP 1: 4,7 K llP ,. P ~ : 2,2 K P : 22 K P -: 4,7 K l

DIODE

O " o · : 1N4001 sau echivalento . ·o ; : Zener 112 w 15 V

CONOENSATOARE

C . c . C ;: 0 ,1 " "c , c ;: 1000 " F 25 vC4 , C • ~ : 100 " F 16

CIRCUITE INTEGRATE

IC , , IC :; te ., ICt = t A741(cu 8 terminale}IC ,: ROB 8095

UTILIZAREA WATTMETRULUI

D a c ăse d o r e ş t em ă s u r a r e aputeri i eliberate de un amplifictor de a u d i o f r e c v e n ţ ă wattmetrul va fi conectat ca în figura

In figura 9 se i n d i c ămodul de conectare al wattmetrului cse m ă s o a r ăputerea dis ipata de un tranzistor folosit ca balînt r-un alimentator .

ing. Ilie Chlro

S P R



_.. t i i

. .• n .;r m1 1

} D'

·;

i7 1 7 \. E:

\ - •

r 111

r ~o 0 5l 1 1

6 ·e S T R T S P R E V I I T O R



• T E L I E R U L D E M C H E T E •

N u m e r o ş i c o n d u c ă t o r ide cercuri de modelism au s o l i c i t ş tpublicarea pl nur ilor co nstr uc-tive ale unei locomotive cu bur . Cea pe care o p r e z e n t ă meste de t ipul S 3/6 ş i r e c u n o s c u t ă

de c ă tr e c on st ructori i de machete ca fiind una dintre cele ma i frumoase lo comot ive cu burconstruite in Europa. -

Locomotivele S 316 erau de tipul . compound , a d i c ăcu d u b lă e xpan s iune a abu rulu iavind p tru cilindri, doi interior i de i n a l t ăpresiune ş i doi exter io ri, de j o a s ăpresiune. Pr inacest sistem de d u b l ăexpansiune a aburului, m a ş i n i l eerau foa rte economice ş i prezenta ubune c a l i t ă ţ ide mers .

Diametru r o ţ i l o rmotoare 1 870 mm.Diametru r o ţ i l o ra l e r g ă t o a r ef a ţ ă )950 mm.Dlametrul rotilor p u r t ă t o a r e(spate) 1 206 mm.Lungimea peste t a m p o ~Incluzind tenderul 21 396 mmVIteza m a x i m ă120 km/h

O N S T R U C Ţ I E

A CEREREATITORILOR

Puterea 1 770 CP

~ - - - - + - - - - - - · --- - - --

• ~

~

1

1

i •

n t \;1 ... v.

V

- · - - - - -

~ ~ - :· - -- H - : :- ~ - - - ~ -r1J1._ •

......._=t= ·EJ~ W ~ ~ ~ ~ ~ - ~

. ~ m t.:JV _ _ _ _ . . . _ ..,·· ........,_._.....,.....__..._ _1

S T A R T S P R E V I IT O R



P rintre invent ile cele mai apreciate de c ă t r eomenire, f ă r ăî n d o i a l ă

se n u m ă r ăş i automobilul . Chiard a c ă a pornit-o greu, cu r o ţ i delemn, motor cu vapori ş i multe alteneajunsuri , legate direct de nivelultehnicii din diferite p e r i G ~ a d ede evol u ţ i e ,i a t ă c ă s-a ajuns la r o b o ţ i inf o r m a t i c ă e l e c t r o n i c ăş i alte tehnicide virf din majoritatea ramurilor industriale .

D a c ăin u r m ăcu a,lroximativ zeceani, prea p u ţ i n ib ă n u i a up o s i b i 1 i 1 ă t i l e

variate ale introducerii electronicii ,a s t ă z iaproape c ă nu e x i s t ăsubansamblu care s ă nu beneficieze deaportul ei la diferite niveluri: proiectare . uzinaje, montare, control ş . a .

D u p ăaprecierile s p e c i a l i ş t i l o r valoarea echipamentului electronic areprezentat 10 din valoarea t o t a l ă

a unui autoturism la niv .elul anului1980 ş i vor urma c r e ş t e r ispectaculoase: 15 in 1985 ş i 20% in 1990 .Acest echipament electronic este legat direct de securitatea, confortulş i fiabilitatea automobilelor de azi ş i

de niine .Electronica, f i r e ş t e are mari avan

taje care e x p l i c ăp ă t r u n d e r e aei rap i d ă in toate domeniile : miniaturizare , precizie , s u p l e ţ ein utilizare ,a b s e n ţ acontactelor mecanice caredeseori c r e e a z ă"probleme " d a t o r i t ă

uzurilor , reducerea p r e ţ u l u ide costal elementelor componente , amefiora ea c a l i t ă ţ i icomponentelor elec -tronice prin a p a r i ţ i aunor " n o u t ă ţ i

de e x c e p ţ i e cum a fost de exemplumicroprocesorul etc .La Iivei de proiectare-conceP ie ,

calculatorul electron ic a devenit in-dispensabil. Cu ajutorul - in special - a memoriei lu i ş i a tehniciipropriu-zise de lucru se pot optimiza rapid unele solutii specifice .E x i s t ăcalculatoare care inlocuiesc30 40 de p r o i e c t a n ţ iş i care permitproiectarea pe un ecran, cu ajutorulunui creion electronic , sau altelecare o f e r ă c e r c e t ă t o r u l u iinstantaneu rezultatele anterioare ş i prezente ale unor î n c e r c ă r i(de motoare, de exemplu ) pe standuri , car epermit optimizarea formei aerodinamice, definirea st ruc turii caroserie'etc . Electronica a permis astfel u ş1 r

C U C E R E S Trarea muncii constructorilor de 'au-tomobile prin eliminarea r a p i d ăaunor variante pe care calculatorul l er e z o l v ăcu u ş u r i n ţ ă. Oricum , chiar inaceste c o n d i ţ i i numai la definitivarea unei caroserii de automobil secheltuiesc peste un milion de ore dem u n c ă

Motorul , de fapt i n i m a a u t o m o -

bilului, f u n c ţ i o n e a z ăin c o n d ~ i inormale d a c ăreglajele ş i parametrii delucru corespund . 5-au imaginat ş i

consttuit dispozitive care au permisameliorarea acestor parametri prinintroducerea i n j e c ţ i e ielectronice de

combustibil fi g . 1 - 2 sau dispozitive care c o m a n d ăp r e i n c ă l z i r e abu -jiilor ş i amestecul carburant. La folosirea injectiei de b e n z i n ăa fostnecesar s ă s i n t r o d u c ăun regula-tor electronic, necesar pentru regimul de mers la ralanti . Pentru ofunctionare e c o n o m i c ăs-au intrOdus dispozitive electronice , care li-m i t e a z ăn u m ă r u lde t u r a ţ i iale motorului.

Tot pentru a asigura motorului ol u n c ţ i o n a r eo p t i m ăs-au introdusdispozitive electronice noi in echi-pamentul electric: aprinderea elect r o n i c ă i n t e g r a l ăla a 3-a generatie(fig. 3 ş i 4, f o l o s i t ăş i la VISA , OL -TCIT SPECIAL ş . a . care are rolulde a optimiza momentul avansului,

-in functie de s a r c i n ăş i t u r a ţ i eas i-gu rind astfel o f u n c ţ i o n a r eecon om ic ă ş i u n i f o r m ă. S -a eliminat astf el

3

o s u r s ăde erori permanente: contactele platinate ale ruptor-distribu itorului , care de altfel a ş i d i s p ă r u t .

l a pornirea motorului, In locu l• cheii de contact o b i ş n u i t e ş o f e r u l

p o r n e ş t emotorul a p ă s î n dpe o s c a l ă

~ p e c i a l ăcu o g r u p ăde cinci litere .In s i t u a ţ i aîn care automobilul are oa n u m i t ăd e f e c ţ i u n e ,pe un tablou dediagnosticare , montat in tabloul debord, in f ~ a ş o f e r u l u i ,apare n u m ă -

rul codificat sau defectul ansamblului in c a u z ă fi g . 5).

Se ş t i ec ă transmisia autoturismului este foarte i m p o r t a n t ăîn ceea c ep r i v e ş t eeconomicitatea , ergonom iaş i confortul conduceriL Cu toate

U T Op rogresele f ă c u t ean de an,cer ea automobilului r e p r

o p r o b l e m ăd e l i c a t ă ,l e g a

xele ş i atentia c o n d u c ă

de i n g r i j i r e a ( î n t r

a utomobilului . Astfel, nu s-aexplica cele aproximativ 250 0qecese anuale , la nivel monaceea , printre altele , intrcutiei de viteze a u t o md a t ă electronic), chiar dî n c ăs c u m p ă apare ca o st i m ă. Electronica permite s

soare , in orice c l i p ă eforautomobilului, ă se comandmat ambreiajul, s ă se s e

tot automat treapta cutiei de vpentru a elimina aStfel o s u

s ipire a energie i. N i c i

exemplu, un c o n d u c ă



U Laltfel cu reflexe exceptionale. nu v

putea efectua - cu rapiditate - comenzile pe care le e x e c u ăcomandae l e c t r o n i c ăa cutiei de viteze a u t ~ -m a ă .

La rindul ei , frina de serviciu a automobilului este deosebit de import a n t ă ,aceasta fiind deseori cauzamultor accidente in caz de defecţ i u n i .Pentru ameliorarea f u n c ţ i o n a

rii frinelor ş i a s i g u r a n ţ e ic i r c u l a ţ i e i

rutiere s-au pus la punct diferite dispozitive electronice car e u r m ă r e s cm i ş c a r e ade rotatie a r ~ i l o rş i ..inf o r m e a z ăau tomat ·cen t ra l ae l e c t r o n i c ădin sistemul de f r î n ăantiblocaj. Pfin aceasta se previne deraparea automobilului. m e n ţ i n e r e a

traiectoriei ş i pierderea controlulu i

motorului, deschiderea u ş i i garajului, d e z ă vo r i r e au ş i l o rautoturism ului .

Ordinator u l de bord - de fa p t ov e r i t a b i lă s ur s ă de dial og ..om-maş i n ă ,factor de securitate al circulatiei rutiere, a inceput a fi din ce ince mai des introdus pe au tot urisme le de litraj mediu : PEUGEOT 505 , .AUDI 100 ş i d u p ăultimul salon int e r n a ţ i o n a lal automobilului din1984 , RE NAUL T 25. De fapt acestdialog este a s igurat de un ordinatorde borct. expresie a i n te l i g e n ţ e i

umane. In pa rtea c e nt r a l ăa tabl oului de bord se a f i ş e a z ă - c a n t i t a t e adeb e n z i n ă -din rezervor. La cerere, malpoate a f i ş a :autonomia, d i s t a n ţ aparc u r s ă ,viteza medie cu care a circulat autom o bilul de la o d i s t a n ţ ăd a t ă ,

con s umul inst antaneu ş i mediu decombustibil precum ş i l ţ i parametri .

D a t o r i t ă c o n c e n t r ă r i iindelungateş i a . , i n f o r m a ţ i i l o rcare obosescc o n d u c ă t o r u lauto unele dintre

· c e s t e a• a f i ş e < ~ z ănumai .la cerere .in fig . 6 se p r e z i n t ăechipamentul elec -tronic montat in serie ta autoturismeiP. TALBOT. C o n d i ţ i i l estresant eş i s tar ea de o b o s e a l ăî n a i n t e a z ăma ta les la efectuarea unor parcursurilungi, in special in v a c a n ţ eş i excursii. ele fac ca n u m ă r u laccidentelors ă c r e a s c ăprin coliziuni . Pentru evitar e a acestora s-au construit radare(s istem V .D.O.) care .. o n t r o l e a z ă "

autoturismului . 5 . . .La ora a c t u a l ă ,d u p ăexperient a

ultimilor ani , calculul ş i dimensionarea elementelor constructive al esuspensiei se face prin optimizar e.pe calcuLator , obiectivele principal efiind c8nf o rtul ş i securitatea .

O d a t ăconstruit automobilul , incepe exploatarea lui . unde. de asemenea, electronica a inceput s ă p ăt r u n d ăfoarte rapid. in special in ultimii 5 6 ani. S-au imaginat ş i construit zeci de dispozitive din cei n cemai sofisticate . Dimineata . pentru au ş u r ac o n d u c ă t o r u lauto s-au realizat sisteme de t e l e c o m a n d ăcaree x e c u ădiferite comenzi: pornirea

distanta f a ţ ă de or ice obstacol wf a ţ ăş i a c ţ i o n e a z ăautomat i n s t a l a ţ i a

de frinare. Un alt factor care contribuie la siguranta c i r cu l ţ i e irutiere ş i

care este deseori ignorat este presiunea din pneuri. Ş i pentru aceasta,s-a imaginat un dispozitiv electroniccare c o n t r o l e a z ăv a r i a ţ i apresiun iidin pneuri ş i a f i ş e a z ăinstantaneus c ă d e r e aei sub limita a d m i s ă. Interesant este de asemenea ş i dispozi-

, tivul electronic (BIP-BIP), care avert i z e a z ăc o n d u c ă t o r u lauto asuprad e p ă ş i r i iunei viteze maxime admise .

Autoturi s mul RENAUL T 25 pre-

z i n t ăo noutate, ..Sistemul electroni cs top-service care contrib uie directla securitatea d e p l a s ă r i iautoturismului prin a f i ş a r e aunor parametr ic heie • (presiunea uleiului motor .temperatura lichidului de r ă c i r e

uzura p l ă c u ţ e l o rde f r î n ă ,comandacutiei de viteze a u t o m a t ă ,presiuneain circuitul de frinare a . ) , in momentul in care ies din domeniul defunctionare n o r m a l ă(culoare portocalie ş i apoi culoare r o ş i e )

Ergonomia postului de conducerea devenit ş t i i n ţ ă Proiectantii faceforturi deosebite pentru a asiguraun confort maxim c o n d u c ă t o r u l u i

automobilului . F ă r ăa prezenta îndetaliu aportul electronicii la studiulŞ i optimizarea p o z i ţ i e ic o n d u c ă t o r u

lui auto cu ajutorul parametrilor an-tropomorfici, i a t ăo a l t ănoutate: sistemul electronic cu c l a v i a t u r ăinbord pentru p o z i ţ i o n a r e ascaunuluif a t ă (deplasare f a ţ ă - s p a t e ,inclinares p ă t a r ş a . ) , sistem care permite in

c e l a ş itimp, introducerea in memorie a unei p o z i ţ i ideja bine determ ina te .

Un domeniu foarte interesant -în curs de cercetare - in care ele ctronica î ş i are de asemenea contrib u ţ i a sa il r e p r e z i n t ădezvoltareacalculatoarelor rutiere ş i de orientare. Astfel, ordinatorul rutier aredrept scop introducerea pe calculator a r e ţ e l e irutiere. C o n d u c ă t o r u l

a utoturismului are la dispozitie c laviaturi pe care poate solicita s tantaneu i n f o r m a ţ i ide pe traseu r m e a z ăa-1 efectua. ln acest poate s ă - ş i optimizeze deplasaevitînd centrele aglomerate. La ridul lu i, ordinatorul de orientare esun instrument mai sofisticat, în cude p e r f e c ţ i o n a r e creat cu scopula indica traseul optim intrepuncte ale d e p l a s ă r i i. Galculad i r i j e a z ăpermanent c o n d u

autoturismuiui pentru alegerea traseului respectiv .

E x i s t ăde asemenea ş i al te z ă r i care de care mai complexcum ar fi : pornirea a u t o m a ag ă t o a r e l o rde parbriz , in functn u m ă r u lde p i c ă t u r ide a p ă dparbriz. a c ţ i o n a r e afrinei de sea autoturismului , in f u n c ţ i edesarea degetelor miinilor pe ş . a . m . d

D u p ăcum este normal, colectivde c e r c e t ă t o r is t u d i a z ăpermas o l u ţ i inoi in care electronica a vea o pondere tot mai mare. Stile de p r o g n o z ăp r e v ă daplicares c a r ăl a r g ăa electronicii la realrea principalelor subansambluri alautomobilului pentru controluf u n c ţ i o n a r e alor la paramecalitativi superiori i m p u ş idetele tot mai pretentioase ale clientlei.

1nQ. Traian

1. Motor cu ciHndree• de 2 115 cmc ReMult 25) ec:hlp8t cu lnjectte electronlci Aenlx •

2. lnjeclle e l e c t r o n i c ăAenlx 1 - dlspozHiY electronic de COIUftdi2 - modul de 'ldere, 3 - 'fector elec:tromegnetl 4 - pompiefectrtd de 8 mentare cu c:ombusllbll).

3-4 . Apr tn . _ electronlci lntegrllli, ~ l z t ipe ciHerlte Mltoturlsme.

5. Centr81i elecltonlci de control - cu tabloul de d l ~ ~ g n o s

- montati In borclulautoturismelor .8. EchlpMMnt pentru aprtnderw etec:trontci pe b a z ăde calculalo

elec:tronlc.

S r A R T S P R VIITOR



L

CERERE

CITITORILOR

m primit fa r e d c ţ i enumeroase scrison ' ·care cititorii ne s o f i c i t ăs ă p r e z e n t ă mun procedeu simplu de lipire a foliilor din material plastic ,pentru c o n f e c ţ i o n a r e aunor pungi, saci, pacheteetc . P r e z e n t ă min a c e a s t ăp a g i n ăatit posibilitateade adaptare fa m a ş i n ăe l e c t r i c ăde c ă l c a ta unuimic dispozitiv, destinat unor asemenea o p e r a ţ i i

cit ş i modul de lucru . La realizarea materialuluis-au folosit i n d i c a ţ i iprezentate in revista ..Prac-tic din R.D. G e r m a n ă .

Pentru lipirea fofiilor de . material plastic sepoate î n t r e b u i n ţ aun fier de c ă l c a to b i ş n u i t .Eltrebuie numai echipat cu citeva accesorii (vezi figurile 1 , 2, 3 . Elementul de i n c i r e este •confecţ i o n a tdin aluminiu , mai precis o b u c a t ădintr-unlamina cu s e c ţ i u n e ain f o r m ăde .,T" (fig. 2a).Grosimea sa m i n i m ătrebuie s ă fie de cel putin3 mm .

Pentru fixarea acestui element activ pe talpafierului de c ă l c a tse u t i l i z e a z ăo p i e s ădin t a b l ăs u b ţ i r e

de aluminiu. cu grosimea de 0,8-1,0 mm,m o d e l a t ăca in fig . 2b . Marginile acesteia se fix e a z ăpe partea l a t e r a l ăa fierului.

Amplasarea l a t e r a l ăa elementului de lipire permite o mai b u n ăsupraveghere a conducerii sale

P R A C T I C U T I L •

de-a lungul liniilor dorite . O asemenea p o z i ţ i edi -

i n u e a z ăt o t o d a t ăpericolul de a r s u r ăla degetein timpul lucrului, mai ales cind ..sudura" se exe -c u t ă cu ajutorul unei linii ţ i n u t ăcu mina cealalt a,

Iar fierul de c ă l c a tse d e p l a s e a z ăin lungul acesteia.

Asamblarea acestor piese este foarte u ş o a r ă .

iar fixarea se e x e c u t ăcu ajutorul unui simplu arc .(fig.3) . Demontarea este la fel de u ş o a r ă .·

Cu ajutorul unui asemenea dispozitiv se potc o n f e c ţ i o n adifer ite obiecte folositoare. Cel mais implu de o b ţ i n u tsint pungile ş i sacii din polietil('na . Ele sint suf icient d e rezistente pentru a fi î nc arcate cu c î ţ i v alitn de apa sau cu qreutat i demai multe kilograme

Alte pos ibilitat i le r e p r e z i n t ăambalarea erme -

t i c ăa alimentelor in vederea c o n g e l ă r i ia filmelprfotografice in casetele lor pentru a le feri de umez e a l ăsau chiar de deteriorare in timpul excursiilor, In cazul in care c ă l ă t o r u lsau bagajul s ă u a rc ă d e ain a p ă (fig. 4).

La fel de i n t e r e s a n t ăse poate dovedi impachetarea intre d o u ăfolii lipite a unei h ă r ţ i. a unuiplan al o r a ş u l u isau a ghidurilor turistice, a filmelor developate sau a diapozitivelor p ă s t r a t ein ·clasoare (fig. 5 sau chiar a fotografiilor (fig . 6 .

,.Materia p r i m ă pentru c o n f e c ţ i o n a r e apungilor, sacilor sau a diferitelor ambalaje o constituie

foliile din materiale termoplastice . Aceste mriale nu sint altceva decit polimeri sintetici se topesc la temperaturi mai ridicate. Atuncielementul de lipire, î n c ă l z i tde c ă t r efierul decat, i n t r ăin contact cu foliile suprapuse, are lotopire a acestora.



••

• T I I N T AT E H N I C ĂC U N O A Ş T E R E ....

E SÎNTSENZ TIILE.·

FALSE?intrebarea din Uliu ne-a fost

pus i • Mihaf P i s ă r i n ,elev inclasa a VIl-a, din - munfclplulDeva. l a t ăin rindurile de mai Josrispunsul

g r < ~m e contin ind liniile de contur

corpului uman foto 1 . Acestegrame sint folosite pentru deterea d e f o r m a ţ i i l o rş i stabilirear e c t ăa tratamentului. Termogrmele, care sînt diagrame ale calduriiepiteliale, f a c i l i t e a z ădetectarealocalizarea defectelor vascularţ e s u t u r i l o rinflamate .

Pe li g ă aceste metode noi ,fectionarea unor pr ocedee de dia

T E H N O L O G I I M O E R N E

Doctorul i m b r ă c a t

in halat a6b care asc u R ăcu sfetoscopul,p a l p e a z : ă ,pune int r e h ă r iş i s t a b i l e ş t e

apoi ciagnosticut nutrece drept o Imagine apan nd trecutului dar mediciide a s t ă z i recurgintr o m ă s u r ătotmai mare la aJutorulunor complexe aparate ş i instalat i icomputerizate . Cemetode moderne deinvestigare e x i s t ă ?

Ion Vlad - G a l a ţ i )

in timpul zborului aeronavelor mc o n d i ţ i ice nu o f e r ăvizibilitate , pilotii neexperimentati au deseori senz a ţ i ifalse. Acestea apar din cauzac ă s i m ţ u lechilibrului care se form e a z ăla om intr-un mod progresiv.incepind din f r a g e d ăc o p i l ă r i e estedependent de v ă z. Cînd zborul sed e s f ă ş o a r ăin c o n d i ţ i ide nevizibilitate, canalele semicirculare (care sea f l ă in urechea medie), sînt singurele care o f e r ăcreierului date despre a c c e l e r a ţ i i l ea p ă r u t e .Or , princonstructia lor a n a t o m i c ă ,canaleledau imagini eronate din cauza in erţ i i l o r a p ă r u t e .

i MEDICIN..

Tomografia a x i a l ă. termografi a.biostereometria ş i o sumedenie dealte p r o ~ e d e eş i metode complicat .purtind nume ciudate se n u m ă r aaslazi printre p o s i b i l i t ă ţ i l ecu ajutor ulc ă r o r amedicii masoara , reproducgrafic ş i corecteaza f u n c ţ i i l eş i defectele organismului uman .

V ă p r e z e n t ă mdoar citeva dintreaceste metode noi pe care tehnologia m o d e r n ăle-a pus la d i s p o z i ţ i a

medicinii. Tomografia axiala comput e r i z a t ăo f e r ă imagini transversaleale corpului uman ce c o n ţ i n c h i a r~

acele ţ e s u t u r imoi pe care razele Xnu le pot reproduce . Biostere ometria permite efectuarea unor dia

Senzatiile false cele mai frecventesi nt:

a) În zbor orizontal o b i ş n u i tapare .s e n z a ţ i ac ă avionul z b o a r ă_ pe spate.

Vrind s ă - I . , r e a d u c ă "in p o z i ţ i e

.. o r m a l ăpilotul d ă n a ş t e r eunorc o m p l i c a ţ i icare pot duce la accidente .

b) Impresia c ă avionul z b o a r ăinclinat intr-o parte , cind de fapt esteinclinat in partea i n v e r s ă.

Vrînd s ă - I r e a d u c ăîn pozitie oriz o n t a l ă, pilotul a c c e n t u e a z ăş i maimult inclinarea intrindu-se.intr-o situatie c r i t i c ă.

În c o n d i ţ i i l eaeronauticii moderneaceste s e n z a ţ i ise preintimpin aprintr-o p r e g ă t i r ea d e c v a t ăa p i l o ţ -

lor , prin educarea lor in spiritul increderii totale in aparatele de bord ,la care oricum , .nu apar s e n z a ţ i i

false.

Peire Draica

•

noza ş i terapeutice mai vechiarasemenea o i m p o r t a n t ădeosebipractica medicala a c t u a l ă.

exemplu , cu ajutorul unui cardiogra t a ş a tunui computer pot fi înretrate orice anomalii a p ă r u t einvitatea inimii. Un rinichi artificportabil este dej folositpentrulocui COfT plicatulş i costisitorulces de d i a l i z ă .O i n i m ăa r t i f i

fost deja p e r f e c ţ i o n a t ă. Un noude b r a ţ artificial foto 2), prezeaici f ă r ă î n v e l i şcosmetic , r e an e a z ă la impulsurile electrictransmise de musculatura u m ă

la fel cum un b r a ţnormal r ă simpulsurilor cerebrale.

CUM SESCUFU D Ă

V PO RELEŞ t e f a nv..ue - Pltefti

c i existi m e CMJze datocarora produc I C U f U n

Altcewa m ă I n t e r e s e a z ăfi vidaci este posibil si mf r ă s

d e ţ i cum se s c u f u n d ăwaprele?

A c e a s t ă p r o b l e m ăse a f l ăintrul e x p e r i m e n t ă r i l o rpe- macheefectuate în numeroase ţ ă ri Celmteresant rezultat al c e r c e t ă r

diferent de locul avariei, la adînc

relativ mari nava revine intotdeaunintr-o p o z i ţ i ef v o r b i l ădin punctvedere hidrodinamic pentru ascufunda in p o z i ţ i en o r m a

chila în jos. s-a constatat în cui n c e r c ă r i i O I 'cu macbete, la s1:70 c ă o n a v ănu se s c u f uc i o d a t ăin p o z i ţ i aîn care a naugiat , a d i c ă . . p ep u p ă, p r o r ă saul a t u r ă. D u p ăcum au demonstratp e r i e n ţ e l esubacvatice , naveles cu f u n d ăla început relativ repviteza de scufundare crescindla a d i n c i m ~de- cîteva sute de mpentru .a se reduce ş i a r ă m î n

s t a n t ă p î n ăla atingerea cu funm ă r i i . Nave cu o lungime1 6 0 2 0 0 m se s c u f u n d ăcu m/sec, apoi cu 10 m/sec.

s :J AJ I.Y S D A F .V I I T n A



ITITORII

ONSTRUIES

ITITORUPROPUN

•

• T E L I E R U L D E C S Ă•D1

O R G ĂD E L U M I N IPionierul R ă z v a nC r i v ă ţ ,mem-

bru al cercului de e l e c t r o n i c ădela Casa pionierilor ş i ş o i m i l o r

patriei din S i g h i ş o a r a , j u d e ţ u l

M u r e ş ,propune cititorilor .revistei un montaj care se distingeprin simplitate ş i f u n c ţ i o n a l i t a t e.

C o n s u m a t ( ) ~ ) _ ,A , .N 7 2 Q V i

\ B '' ,__,

Part icularitatea schemei prezent a

te consta in modul de aplicare 1se mnalului de a u d i o f r e c v e n ţ a. Ast fplsemnalul preluat de la microfon est eamplificat de tranzistorul T 1 , dupacare se a p l i c ăetajului final real izatcu tranzistoarele T 2 - T 4 . Prin intermediu l transformatorului Tr 2 semnalul se a p l i c ăcelor trei filtre AC care

TR

,v220V

co respund c analelor d e i naltf' , medii

ş i joase . r e c v e n ţ ade taier e a 11111ilor AC se reg leaza cu ajutorul po tl ·n ţ io m e t r e l o rP 1- P . Semnalele dea u d i o f r e c v e n ţ ăcu nivele mari ( ci rca3 V se · a p l i c ăla intrarea 1?. dupadeschiderea comutatorului K ,.Transformatorul Tr , este d e sonerie(5 V) iar Tr 2 es te de radi ofi care.

T E L E C O M N D O P T I C

C O N S U I V I T O R I L D R E L E T R I I

Dispozitivul poate f i utilizat pe ntrup u nerea sau scoatere a din f u n c ţi u le

a unor consumator i electrici, ca de

e ) e mplu: televizor , aparat de ra d10bec. electric , diascol , aspecto mate tc . •

I

Comanda dispozitivului se face cuun fasci cul de l u m i n ă Cind fascic ulul de l u m i n ăcade l?e fotodioda O F

Lista de materiale:Tranzistoare: T 1 , T 2 , T , A

BC107 , BC170 , BC172, T 3 : ABC177 . BC251. BC252

Tiristoare: Th , - Th 3 :T1N4

Diode: 0 1- 0 4 : F407 , 1N1N4002

Rezistoare: A . A. : 150 k; A10 0 1; A3 : 47 k; A 5 : 10 k; A 6A 7 • A 11 : 120 ll ; A 8 : 560 l ; A g:P 1 - P 3 : 5 - 10 k

Condensatoare: C C 3 ; 5 ,.47 ,..F; c .: 100 "'F; ~ C 7 : 47C 6 : 220 ,..F; C 8 , C ,0 : 0 ,8 J IF0. 1 J. F

co nsumatorul conectat la bornAB i n t r ă in f u n c ţ i u n e .Oecupco nsumatorului se face prinna rea fotodiodei OF 2 •

in f i g u r ăeste p r e z e n t ascde principiu a dispozitivului. timp cit fotodioda OF 1 nu esten ata ( r e z i s t e n ţ ăi n t e r n ămare), zist oarele T 1 , Tl? sint blocateleu l nu a n c l a n ş e a z ă .La ilumifo todiddei OF 1 ( r e z i s t e n ţim i c ă tranzistoarele T 1 , T 2 i

c o n d u c ţ i eş i releu inchide pere•de contacte 1 i 11. Prin contactese a s i g u r ăalimentarea consumru lui de la r e ţ e a iar prin conta1 se face a u t o m e n ţ i n e r e.releud u p ă ce dioda OF , nu mai estem i n a t ă. A u t o m e n ţ i n e r ereleulr ea l i z e a z ăprin contactele 1 ş i

zi storul T 3 aflat in c o n d u c

Pentru decuplarea consumatorulel ectric se i l u m i n e a z ăfotodioda

in acest caz i n t r ăin c o n

tra nzistoarele T 5 , T4 ş i se b l o

T 3 . Tranzistorul T 3 blocat dp l e a z ăreleul ş i contactele 1 ş

deschid . Montajul se a l i m e n

la o s u r s ăde c .c . cu tensiunea x i m ăde 9 ,5 V. Transformatorul s it este de sonerie . Sensibilmontajului se r e g l e a z ăcu ajucelor doi p o t e n ţ i o m e t r iP 1 , P

Transmiterea comenzilor optice face cu o l a n t e r n ă o b i ş

d i s t a n ţ ede 3 - 4 m . Fotodio(OF) se introduc in tuburi de popac cu lungimea de 2,5 - 3se p l a s e a z ăla o d i s t a n ţ ăo

as tfel inc it lumina s ă nu c ad ă

tan pe m î n d o u ă.

A c e a s t ăconstructie deosde u t i l ă in . orice laboratorg o s p o d ă r i ea fost r e a l i z

pionierii Sltaru Adrian ş i Hmann Cristian, de la Ş c o a

n e r a l ănr. 4 din Deva.



• C E L A . J O C L A M Ă I S T R I•

1

A pa ratul acesta simplu, destinatr noi unor e x e r i ţ i icu caractersportiv ş i de amuzament, are o veche istorie. Provine î n c ădin vechiulEgipt ş i din sudul Indiei, unde eraî n t r e b u i n ţ a tca a r m ăde l u p t ăş i vîn ă t o a r e Ş i a s t ă z imai este folosit in ·a c e l e a ş iscopuri de c ă t r etriburileaustraliene . E lucrat din lemn curbat, cu o s u p r a f a ţ ă p l a n ăş i c e a l a l t ă

o n d u l a t ă .D a t o r i t ăformei sale , dar ş i

S ·{

modului cum este azvirlit in aer , bu- •merangul revine . la locul de arunc are in cazul în care nu ş i - a atinstinta.

Cel mai cunoscut model, dincolode regiunea a u s t r a l i a n ă ,este bumerangul de forma unui coFn dar ·a ş a cum v e d e ţ iin prima imagine -el poate avea î n f ă ţ i ş ă r idiferite , p î n ă

la · acea s u r p r i n z ă t o a r el n c r u c i ş a r e

de s p i ţ edispuse circul a r care c p.-respund c r cter is ti c il or f u n c ţ i o -

na le amintite mai sus .

Pentru a construi u n mod e l de bumerang, d u p ăunul din cele d o u ăti -puri A ş i 8 din figura m . 2 (car o i a t ă ,cu latura p ă t r ă ţ e l u l u ide25 mm). a v e ţ inevoie de placaj {saus c î n d u r ăcu dimensiunile de 360 x380 mm, gros de 10 mm; carton v -lin ş i aracetin .

ncepe 1 pnn a repro uce as c a r ă- pe o c o a l ăde ' carton desenul unuia din modelele de bumerang, ales din desenul caroiat. Luc r a ţ icu g r i j ă ,p r o p o r ţ i o n a l ,pentru ao b ţ i n ecorect forma din f i g u r ă .Dec u p a ţ iapoi piesa de carton, pe careo v e ţ ifolosi ca ş a b l o n .C o n s t r u c ţ i a

bumerangului din lemn o v e ţ i faced u p ăi n d i c a ţ i i l etehnologice pe car ele o b s e r v a ţ iclar in desenul n r 3

- t r a s a ţ i forma obiectului peplaca de placaj;

- t ă i a ţ i - ocu ajutorul f i e r ă s t r ă u l u i

de traforaj;- r o t u n j i ţ i - im rginile t ă i e t u r i i ,

folosind o rindea m i c ă ;

· - f a s o n a ţ ir o ţ u n d(cu o p i l ă f i n ă

pentru lemn) f a ţ a s u p e r i o a r ăa bumerangului.

T ă i a ţ iapoi din carton cele ş a p t e

bride de r e z i s t e n ţ ăp ă r ţ i l emai negre din desen, a s e m ă n ă t o a r ecu ol e n t i l ă dispuse transversal) ş i lipiţ i - l ecu aracetin exact in locurile indicate.

Astfel a ţ i termin t c o n s t r u c ţ i a .

Este recomandabil s ă l u c r a ţ iambeletipuri prezentate în desen .

4'-------· ·Aruncarea bumerangului, astfel

incit s ă r a v i n ăla voi, o v e ţ iface a şa

·cum v e d e ţ iin desenul nr. 4; dar nuv ă p i e r d e ţ ir ă b d a r e ad a c ănu v e ţ

r e u ş ichiar de la primele î n e r ă r i-ca in orice r a m u r ăs p o r t i v ă ,e n vqiş aici de antrenament pentru a dobindi indeminarea n e c e s a r ă Clau- iu Vodi)

Pentru c o n f e c ţ i o n a r e aacestui tip de bumerang se folosesc 2 sc îndulemn de fag (cel mai bun) . Aceste scinduri se pot recupera de la o l ă

care au fost transportate fructe .Dimensiunea scîndurilor este i n d i c a t ăin f i g u r ă. D a c ăscindura este

g r o a s ăde 7 mm se v î n l ă t u r acu rindeaua p i l ăsau . material abraziv) plusul de material . in continuare se t r a s e a z ăcu a t e n ţ i eprofilul aripii z

toare pe s c î n d u r ă(400 x 60 mm). Decuparea se face cu ajutorul unui f

t r ă ude traforaj . Pe fiecare a r i p ăse v practica o c r e s t ă t u r ăcu dimensiu60 mm lungime ş i 3,5 mm adincime .

C r e s t ă t u r ase va executa cu ajutorul unei pile începînd din centrul aO p e r a ţ i acare u r m e a z ăconstituie cheia acestui bumerang . A c e a

r a ţ i ec o n s t ăin executarea profilului aerodinamic al aripii z b u r ă t o a

profil este a r ă t a tin s e c ţ i u n i l eA-A ş i 8 8 . e o b s e r v ă c ăo l a t u r ăestet e ş i t ă a s c u ţ i t ă )decit c e a l a l t ă .O p e r a ţ i ase e x e c u t ăcu pita d u p ăcare sef u i e ş t ecu material abraziv (glaspapir).

O a r i p ăcorect e x e c u t a t ătrebuie s ă fie perfect s i m e t r i c ă Simetria sef i c ăsuspendind aripa de un fir . D a c ăaripa s t ă in echilibru, atunci putrece la u r m ă t o a r e ao p e r a ţ i e :asamblarea. Rigidizarea ansamblului se faceprin matisarea cu s f o a r ă(ca in f i g u r ă ) .

Lansarea modelului se face ca in f i g u r ă .Evident vor trebui executate mmulte l a n s ă r ip î n ăse vor deprinde tainele minuirii ..bumerangului

S T A R T S P R E V I I T O R



. . . . • R E C R E A I I T E H N I C O Ş T I I N Ţ I F I C Ee

·ROBOT

Robotul din imagine este-proiectat ş i realizat pentru afi .(Jtilizat in industria atiment a r ă. El poate executa impac h e t ă r ide produse, poatedoza s u b s t a n ţ ein p r o p o r ţ i i l e

ş i c a n l i t ă ţ i l eprogramate.Este astfel conceput incit s ă p o a t ăfi folosit ş i

la transportul unor mase in greutate de cel mult2 kg. O particularitate d e m n ăde luat în s e a m ă

este aceea c ă programarea acestui robot nu nec e s i t ăc u n o ~ t i n ţ especiale, ea putînd fi f ă c u t ăde

·STICLA A N T I C E A Ţ Ă

de ...tllc:ule trebuie a i albi doui p r o p r t e t i ţ l

lmpot111nte: traMperenti ti dultblte, reepecttv a i lr gidule o buni wlzlbllbte .. .. albi o rultlenli ridicati .Plni In pt QIII It, o 8ICICieN l d u l i • doui pro·prietili - .. tMut fi . . . . . . . . . . . .

Un grup de cen:etMofl a . - t eecoperireaunei efldentl Intre un derlwet el IMI-anei ti unpollelcool cu oxld de propleni . A8ocleNa celor douia u ~ ~ e t e n t eIn fllllric:eru 1tldel formeezi llruclurf lnlnswnele, cere dai . . . . . . . . . . . , . o . . _ . t i rldlcllli. Grupurile hldroflle din _ eubetente contribuie ti le 811-gurare• proprletilll entlc:ellli a ~ l o r

LUNAŞ I

PLANTELEActiunea gravllatlonali

a Lunii aeupre lumii wegelele - eftet In ultima- In etentte blologllordin Kauhltlln rwpubllciunlonali •owlellci dinAlle Centreli). Ac.,lla aulnchelet prima etepi •unor experimente care

. . . . . pennl la ipoteze referitoare le poli·bllltlltea de • folotl rit·murtle biologice . . . . . . .

In lntere1ul productiei

~ ; . . . e ~cu o dunlti de trei -clerlflclll c i pra c . . . . ._. . . . . . . plentelor decurgmal lnten• In pertMde cuLuni p l n i .* e c ţ l o n e u idepildi, _ . . . ltftzllor InperiOIIde cu dHertte teze• Lunii prin metode debloltlmulere cum llnt lm.,-urle de redlelll . . . . .atroplrea cu ep i degezet iti megnetlzeti mertl tineriCnt iC 11181 repede fi deumal mufll muguri de rodtocmel In portlunN de ·

Y8di In cere aceet t ţ . . . _

ment • apllci pe Lunipii Ji.

orice muncitor care e x e c u t ămanual cu b r a ţ u l

mobil m i ş c a r e ace u r m e a z ăa ~ automatiza. Memoria robotului r e ţ i n esuccesiunile · i m ă r i m e a

d e p l a s ă r i l o r ,astfel incit d u p ăaceea poate s ă le· execute singur la viteza i n d i c a t ă .

· URSUL PANDADescoperit abia in 1861 ursul Panda , simpati

cul vegetarian care t r ă i e ş t ein · ă d u r i l ede bambus din China, a r ă m a spentru n a t u r a l i ş t im u l t ăv r ~ m eo , e n i g m ănu numai prin modul de h r ă n i r e

ş i aria m i c ăde r ă s p î n d i r esau coloritul alb-negrual b l ă n i i ,dar ş i prin incadrarea grea intr-o speciec u n o s c u t ă .Abia in 1964 s-a demonstrat definitivc ă Panda a p a r ţ i n efamiliei u r ş i l o r ,f ă r ăp u t i n ţ ădet ă g a d ă .

C î n t ă r i n dla n a ş t e r eintre 75 ş i 110 grame, lamaturitate el d e p ă ş e ş t e100 kg. O a l t ăparticularitate a lui Panda este c ă labele sale se t e r m i n ăcu5 degete cu ghi are dar are in plus un al ş a s e l e a

deget, f ă r ă g h a ( ă cu a c e l a ş irol pe care il are laom degetu l maie :

MINIAUTOMOBILImaginea p r e z i n t ăun vehicul electric proiectat

pentru a fi ieftin, u ş o rmanevrabll ş i care s ă nunecesite o intretinere c o m p l e x ă .Ca s u r s ădeenergie u t i l i z e a z ăd o u ăacumulatoare auto o b i ş -

nuite care ii a s i g u r ăo autonomie de deplasare de35 km. Ce-i drept, viteza este r e d u s ă- 6 k m / o r ădar miniautomobilul poate trece obstacole e

125 mm, poate urca pe trotuare ş i poate urca pepante de p i n ăla 25 la s u t ă 1 :4 . De m e n ţ i o n a t c ăî n c ă r c a r e abateriilor se poate face direct de la reţ e a u ae l e c t r i c ă .otorul electric este p r e v ă z u tcu

un sistem automat de frinare atunci cind nu estealimentat. ·

; . _ CALEIDOSCOP

• Cu toate c ă au trecut mai mult de 200 dede cind Benjamin Franklin a realizat primul pat r ă s n e t ,forma acestuia a r ă m a saproapec h i m b a t ă .Tot de atunci dainuie ş i contr

ste necesar sau nu ca p a r a t r ă s n e t us ă a

ful a s c u ţ i tStudiind ş t i i n ţ i f i cproblema, unde c e r c e t ă t o r idin New-Mexico au aJuns ltoarele concluzii : p a r a t r ă s n e t u lcu s e c

u n d ăeste de d o u ăori mai eficace decit ceţ i t in pfus, acesta din u r m ăproduce la extate o z o n ăputernic i o n i z a t ăcare tindep i n g ăţ r b n e t u l .mutîndu-i locul de c ă da l t ăcotcluzie: contrar a f i r m a ţ i i l o ro b i ş n

netul ppate foarte bine s ă cada de mai min a c e l l ş iloc. Cit despre forma paratrasnett ă m i n eo t u ş ide v ă z u tdaca el este destinafaca t r ă S n e t u ls ă c a d ăin apropiere sau trebuil atrag pentru a-1 anihilat •

l .• • C a r ~ a c t t a t e aultimului tip de tren realizcompania Japan Air Lines este de 48 deviteza sa fiind comparabila cu cea a unubo-jet. Trenul m ă s o a r ă13 8 m lungime. r e ş t e12 tone ş i poate circul la o distanta

mtlimetri deasupra ş i n e l o rmagnetice peprul l e v i t a ţ i e imagnetice) El urmeaza a fi ep r e m i e r ăanul acesta la Expozitia Internade Ş t u n t ade la Toldo. ·

• Cercetatori de la Institutul politehnicTomsk au conceput un aparat, numit K

pentru inregistrarea cimpului electromagnetic P ă m î n t u l u i ,prin urmare pentru prognozareatremurelor. Este vorba de faptul ca in s c o

r e s t r ă .înaintea catastrofelor, diferite roci acumleaza. ca urmare a tensiunii mecanice, sarcinelectrice. Apare astfel un cimp electric. Tes

. K a t i u ş e iin regiuni expuse d e c l a n ş ă rcurelor se d e s f ă ş o a r ăcu succes. l a t ă un e·ecent. La poligonul permanent de l i n g ăl:.ik-Kul din Kirghizia .. a t i u ş aprognozase utremur slab. D u p ăciteva zile. acesta s-a declş a t realmente, ca ecou al stihiei care bîntuiaacel moment la Gazli (in U z b e k i s t a n~ K

p r o g n o z e a z ă ,de asemenea, alunecari de ta v a l a n ş ede z ă p a d ă. La Lvov (Ucraina), seîn serie aparate cu numele de .. a t i u ş

• inca din vremea faraonilor, m i c u ţ eegse jucau deja cu p ă p u ş iarticulate. Mai mutru tinerele romane sau grecoaice, era o

in ziua c ă s ă t o r i e i .sa d e p u n ăp ă p u

chip de o f r a n d ăla picioarele zeitei c ă r e

eau p r o t e c ţ i e T o t u ş i ,in Europa C e n t r

ord, p ă p u ş i l eau aparut abia in sec. alEle veneau din Germania, unde au fost penprima o a r ă î m b r ă c a t econform... modei pra d e v ă r a t etrusouri. de aici pornind o adevindustrie a fabricarii lor. Cu toate acesteaş i l e au invatat s ă v o r b e a S C ămult mai tirAnglia. A s t ă z i ,aceste p ă p u ş i .au devenitfate miniaturi, care tind sa egaleze in perfo1 ~ vocaleu ş i de mi care .pe surorile lmari e caror incintare sirt.



Cine ~ t i e ,

rCispndeA /

A -_-CUBDIN SÎRMA

C î tă s î r m ăeste necesara 'pentru ase construi scheletul unui cub cu latura de 10 cm? Nu v ă g r ă b i ţ icu r ă s-

punsul f i i n d c ă.. .

e D I A L O G e

S Ă R I T U R A· CALULUI·in fata d u m n e a v o a s t r ăse a f l ă o

t a b l ă de ş a h ,evident cu 64 de p ă t r a

tele. Jocul c o n s t ăin completarea cucifre a p ă t r ă ţ e l e i Q r(de la 1 la 64) folosind in acest scop caracteristiciles ă r i t u r i icalului la ş a h ( b i n e i n ţ e l e s

c ă o mutare nu se poate repeta d ed o u ă ori in a c e l a ş ip ă t r ă ţ e l ). Deunde s ă i n c e p e ţ ts-a f ă c u ts e mn.

MESAJULTERREISonda s p a ţ i a l ă.,Pioneer 10 a pa

ras i t s i s t emul n o s t r u so la r

c ontinuînds ă

se deplaseze in spAţ i u. Ş t i ţ icu ce v i t e z ăa p ă r ă s i tacestme sag e r a l Terrei sistemul nostrusolar ?

R E C U N O A Ş T E Ţ I

IMAGINEA?Las e ru l· a re a s t ă z i

a p l i c a ţ i idintre cele maidiverse ş i t o t o d a t ă

spectaculoase . magi. nea p r e z i n t ăunul dindomeniile de l a r g ăfolosire a acestei descoperiri a ş t i i n ţ e imoderne . Despre ce utilizare ' est e vorba?

Au dl t rl1pun1urt corecte la intreblrile din luna Ianuarie: Marius Bodea - Sibiu; Ilie Nicolae S u c a l ă- F i n i ş e l jud . Cluj; Alexand ru Berindei - B u c u r e ş t i; Cretu D r a g o ş- Cr aiov a; T i f ( l i şCristian - B i s t r i ţ a jud . B i s t r i t a - N ă s ă u d ;Cristian R ă d u l e s c u- P l o i e ş t 1;

Ioana Fil imon - A lparea , jud . Bihor ; F ă n i c ăŢ ă p u r u- C ă l d ă r a r ujud . A r g e ş ;Florin Sabasaru .....,.l a ş i ;George Jigloru - Cr aiov a; V alentin Dumitru - Tulcea ; Constantin Ciontu - Rovinari , jud . Gorj; Dima Gheorghe · R e ş i ţ a ,jud. ·c a r a ş - S e v e r i n; V i c e n ţ i uAdria nNastac - Bucuresti ; Cretu Viorel - B r ~ i l a ;Florin Boboc - B r a ş o v; Enescu Marian - F e t e ş t i jud . C ă l ă r a ş i ;Stanciu Bogdan Ovid iu- B u c u r e ş t i ;Georgescu Mihai - B u ş t e n ijud . Prahova; Doru Ciurumelea - Rimnicu S ă r a t jud . B u z ă u ;Nicolae F u n d ă t e a n u- Buftea, Sectorul agricol Ilfov ; Bealcu Livia - Giurgiu ; lvan Eugen, B u c u r e ş t i; Oeaconu Cornel - Am. Vilcea; Covaci Zoltan - H ă r ma n

JUd. B r a ş o v; Popescu Remus - B u h u ş ijud. B a c ă u; Mikl6s Zoltan - Vulcan, jud . Hunedoara ; Aurel Petrache - B u z ă u; G a v r i l u t ăVaSile - 1 Dorohoi, jud . B o t o ş a n i; B ă r b i e r uP e t r i ş o r- Gologanu , jud . Vrancea ; Sorin Ghigeanu - Tirgu-Jiu , jud . Gorj ; Manea Dan -B u c u r e ş t i; R o ş e aMar ia n a Curtea de A r g e şjud . A r g e ş; Daniel Rol - D e v a , jud . Hunedoara ; Emanuel V r a n ă uSing eorz- Bai. 111dB i s t ri t a - N ă s ă u d.

• P Asca riu Mircea - l a ş i 6600,Str. Ş o se a u a N a ţ i o n a l ă78. BlocD-15 , et. 4 , ap. 2 . D o r e ş t es ă corespondeze pe teme de c o n s t r u c ţ i ideveh icule cu antrenare e l e c t r i c ă .

• Constantin Marian - B u c u r e ş t i

Str . Lavandei nr . 3, Bloc P-33 , et. 3 ,ap . 13, Sector 6 . D o r e ş t e s ăstab il e a s c ăl e g ă t u r icu constructori de

aparate de teleghidare a aeromod elelor .• Tudose Adrian Ioan - M e d i a ş

Str . Sondor ilor nr . 4, Bloc 4 ap . 12 ,jud. Sib iu . D o r e ş t es ă corespondezec u c it itori care p o s e d ăo s c h e m ăs i m pl ă de blitz pentru aparatelefo to .

• Ch itulescu Ionel - comunaB r o ş t e n inr . 11 cod 1527, jud . Meh e d i n ţ i .C a u t ăpentru completarea

C I T I T O R I I

C Ă T R EC I T I T O R I

c ol e c ţ i e irevistei u r m ă t o a r e l enu - ·me re 1 , 2. 4, 8. 10 ş i 11 din 1980 , nr4, 6 a. 9, 10 ş i 12 din 1981 .

• Radu Gabriel - comuna Scultelnici , Str . P r i n c i p a l ănr. 149, cod5117. jud , B u z ă u. D o r e ş t es ă corespondeze cu p a s i o n a ţ iai c o n s t r u c ţ i i

lor ş i montajel o r electronice.• Boldea Ovidiu - localitatea

Lovrin, Str . Nisio nr . 167, cod 1957 ,

ju d . T i m i ş .D o r e Ş t eschema unui alime ntator ·'Stabilizat autoprotejat c uten s iune v a r i a b i l ăintre 9 - 2 5 V .

• Dumansky Adrian - B u c u r e ş t i.

Bd . Muncii nr . 222 , Bloc M-14 , Se . 1,et. 4 , ap . 17 cod 73426 . Vrea s ă corespondeze .cu tineri in v î r s t ăde 15an i despre e l e c t r o n i c ă jocuri logiceş i m a t e m a t i c ăd i s t r a c t i v ă.

• Mare Marcel - Satu Mare , Str.D r ă g a n i l o r29 A Cod 3900 . ii r o a g ăpe cei care p o s e d ăscheme simplede radioreceptoare s ă - iscrie pentrua stabili c o r e s p o n d e n ţ ă.

• Aurel Marcu ·- Baia Mare, Str.Ciocîrliei nr . 6 A, cod 4800 , ju d . Mar a m u r e ş .Solicita scheme de surs eportabile de tensiune in curent continuu ş i alternativ pentru alimentarea blitzului.

G R E S E A L A I S T E T I L O R Desene de NIC NICOLAESCU' ,

l s t e ţ u lnostru a g r e ş i tdi n nou . Va r u g ă msa-I ajuta ti.scriindu-ne r ă s p u n s u lîntr-un plic pe care nu u i t a ţ isa lip i ţ i a l ă t u r ide timbru , talonul de mai jos. î ş t i g ă t o ru l vap rimi Diploma . Start spre viitor ş i un premiu in obie cte .

Raspunsul corect la . G r e ş ea l a i s t e ţ i l o r din numa ru ltrecut : conectare a generatorului ş i amplas a rea ampe rmetrului sint inversate . C î ş t i g ă t o r u letapei : DanielllieiCu, 11r. Sf. Gheorghe nr. 12. comuna Pantelimon ,sectorul agricol Ilfov.

G R E Ş E A L AISTETILORTalon de participare

P O S T A

R E D A C T I E I'

VALERIU TIMOFTE - Tlrgovlfledi ntii h i d r o c e n t r a l ădin tara n o a sc o n s t r u i t ăin 1896 pe riul Sadu, fiindrior c u n o s c u t ăsub numele de Sadu

M, HAI ALEXANDRESCU- Pllventatorul cazanului cu abur a fost TVuia iar cel care a cortceput ş i

primul avion cu reactie a fost C o a n d ă .

GABRIELA SANDU - Salu Mareg a t u r ăcu drapelele nationale ş i

lor te p o ţ iadresa rev istei Lumeas u i t ă ş i colectia Almanahului Scint

IOAN BARBU - Bucure,H. Pr imt u ră t e l e f o n i c ădin tar a n o a s t r ăa fol i za t ă in 1882 , ia r prima c e n t r a

n i c ăa fost i n s t a la t ă trei ani mai tiravea ... 3 a b o n a ţ i.

VLADU N E A M Ţ- B, _. cw. Ampropunerea despre cristalele lichAvem in vedere un mic serial pe tecare te p a si o n e a z ă. A ş t e p t ă mmapromis .

MARIANA PASAROIU - Craiovapare c ă Anglia este tara in care apentru prima d a t ă sugativa . D uc e r c e t ă t o r ianul 1863 ar fi cel in cardescoperit pur î n t î m p l ă t o rc a l i t ă

hirtii f a b ri c a t ă d u p ăo r e ţ e t ăg r

t SAYU - Vat ra Domei . Cacest n u m ă rg ă s e ş t iun amplu maenciclopedic< pe tema elect ronic atomobilul . In curind vom scrie ş i

c o m p e t i ţ i adintre ' avion ş i helicopterpre calculatoare p o ţ iafla l:ele ce ter e s e a z ăcosultind c o l e c ţ i arevisteitrecuti.

DOINA PANCIU - Vaslui. Nu avemgind s ă p u b l i c ă mun curs pentru adactilografta. Se o r g a n i z e a z ăla casc u l t u r ănumeroase asemenea cM a ş i n a

de scris a fosti n v e n t a

ide c ă t r eCharles L. Sholes, in AVIOLETA TUDOR - B u c u r

p u ţ i n ăr ă b d a r eş i in numerele de v(iunie , iulie , august) vei g ă s iceea i n t e r e s e a z ă. Pina atunci c i t e ş t eAhul u t e z ă t o r i i1985 . Î ţ v fi de ufolos .•

DUMITRU DAMIAN - Cluj-Napocco rpul unu i adult se g ă s e s ccircade milia rde de vase c a pilare , care.c ap la c ap a ting o lungime de80 000 kilometri

Aedactor-tef: MIHAI N E GColectivul redac:tlonal:Ing. IOAN VOICU - aecretar

responaabH . de redaql•Ing. ILIE CHIAOIUNIC NICOLAESCUR E D A C Ţ I A: B u c u ~ t i .Piata Scinteitelefon 17 60 10. interior 1444 .Administratia : Editura .,Scinteia . T

.Combinatul pollgraflc ..Casa ScinteAbonamente - prin oflclile ş i a

P.T.T.R. Cititorii din s t r ă i n ă t a

abona prin ..ROMPRESFILATELIAsectorul export-Import p r e s ăP.O12-201, telex 10376 prsfir B u c u r

lea G r i v l ţ e inr . 64-66 .ManuecrtHie nepublicate nu Mpolazi.

~ 4 3 9 1 116 pagini 2.5



folo<o ste cu u"'c s c r e ş tt > r t > Î .

9r d u l u • · • ~ruo•t t nta ,, p 1 ~ ; ~ s o tla <oIOZIUH In utClrul <Kltun1tor < H rt"-

-cuperam-rl ' .ondltu:tn• it11 ,, pit>s<''c ruz te . metoll.m1 a ocupa un loc tmportan t Zona uzotA se acopera cumetal pnn acest proc d u dupacare ao prelucroazi\ m llntc, p1o

MET LIZ REIntre hnologill moderne s Insuie ~ ~ m..t llzarea c \w poa te ti ffl•t l l n l t ătJm c in co mat mult In c 1m 1 diverse •'cto.He prodUGIIV#';A ·,mtaJ le prot d(•uiUI sint multtpinc ••pir•d cu productiv•tntAa nditolla5 tnchemd ru toarh' h'ma ralitrt le i

piO'<t.lor caro au ~ nohcw t tle proc dou Dom• n.ttJI dl ' ·WIH:nt>lllt.t\tleste d o ş t u ld larg Mt:l oiiiZitr <ot S

.,.,"lttn ta a alunge toptro dcv ••nmd utllt;wbifâ Ş I in scop decorativ.m ~ < t o l hL a r o ofera largi p O ~ I b i l t H • t iInP'OC sul dt• meta1tz.11c 16 uultz• az:tatrt merule ft<ro. t· fi crt SI n of o r o a~ .

toplrfl ,l ~ ' c u t r n d u · s ecu un ;ucelec trt c 1 < ~ r pulv r ar i l r < MfuctncJu ~ e

u J J t dt1 aer Ora .n 1 ~ 1dt: .ugon tnc. tzul rnaten;th>ll)r rrwt.tlif ' cu ,,1,,1jt'u ş o r olutlablle

TOMUL SI C LCUL ORUL-

Sistemele rahcgama dm ce m ce m

o lit in dtf nt dom ,,, · Pro1ectar u 1151stat e Cillcula tor

devenit o metod a moderna $rca rte actuala, un n trument d

za pentru once tc ~ < r c et a t o r de a o • in mtnimumde timp ş i cu ma •mum do precw e

olutra optimA a . tulut . Slste-mt•le graftce sin te. de ex m ·

l la i t ea l j l i i

derab1l numarul de ori afectatp r o u ~ ct a r 1 1 ui Clrcurt tmprimat

O larga utilizare i ş r gasesc sistemnle grafice in aplicatii geolog•ce-,in studti de seismograf1e. df' geografie. in trasarea hâfltlor in c.ele maivanate moduri Ma1 mult echrpamen tele graf.ce s utilizeaza in r h r ~

tec tura pentru generarea unor s t r u c ~

tun optime de constructie. in co ncordan t cu datele terenului de ampla sare ş i cu cerintele proiectului

no a . pentftJ aphr·a111 df) comert $1· valuar1 de prnturl.

D1n cele do rnut sus r c L u l l ăca niCIw1 s tudiu modorn, mdilerent de umomu. nu se m:u pontP concepuhra atutorul tflhn •c" dfl < alcul do ,,1.1013 o ra . far.J un dralog su<;tlnll t ş r

co n tmuu cu un ~ w 1t e m d ~ calculcomplex capao11 sa rflterpr tezedate si sa m decizii, pe care ultonor<oa 1 a f r ş e z t •P" ocranul unw diS·play, sa le ttparea lca P•' o rmprrmanta e tc

NICI Ch1m1a, una dint're cole m111

vech• ş t u n t o. nu a rllmfts 1nst•nst tiaf.tl3 de t ~ v o l u ţ r atohnr c AlH t:alculGenerarea dt< no1 moctal • inoleculare in tro 1 drmensrun1 ( lg 2 cuajutorul SIStemelor gra1tcu , ar-e cascop o cunons tNe m;tr nuMI ş r marprofunda a structum lor Aces te modele sin t de Ot'•Ce• ob t mute pnn ohservarea OIStnbutleo tnd1m ns•onoih•a eleclronulw intr un cr;st i. p ntruca apor cu ajul •rul calcul torulw <

'le poata trag. , conchtzll• 11llupra rnz•t•el atom1lor tn cadrul S ructuw

Cu olju lorul ilCtlSIOI n:f'tndedorne df' ln\lt)ShQil l lf ' Il s tmolecuiMO. se pot t ~ u p a ~

litnl• in h Oria u n o n şt e r u intu ndar a unor fe no m nnC h m i P ~m . d o ~ c lf r a r • • aunor tcar inc-tl mai OJ<ISiil $,• 'polmodol<l sfPrtCO CI mar IPIOIJIronllt,lle ale electronuiUI, cercrul putind obtine date cr t maCise rei ntoare la fortllle d;, mtrun atom1c In drstantulo rnleculare. la dunenslunrle tom

Laboratorul de chlm1e dste un laboriltor echtpat cu

miii o mr l ~ > x ellparat electrde masura ş r t t&r cum artam d ml.ir precwe , s toPH metre . prevazut o cu srstera r ş ar e de trp d1spl y aparam ur& re a visc oz1t i t, c •re

r a suport rtr re>dar il dm1numpr1mante grofln• Ş I alf,mrrce et c .

Deci batrrnul alchtmlsl, cIt-CI I s u b s t a n t P I ~sperind sseasca secr,•tul protrnr frloro'tfl un pursonat df pov silll Oflll d <1SI3ZI l C I'Hffil IUIUIam c.1 c;rrnhol 11ce < ~ Ş I pruheta" ' e a m n ă,u to tul alt mt>lod •VH5hgare Ş I e)(ecutare < expeiilor.

1985 - start spre viitor nr.3

Documents