M u z e u l d e i s t o r i e a l R . S . R o m â n i a

CERCETĂRI ARHEOLOGICE

www.cimec.ro

Imaginea c o p e r t e i : Complexul de monumente feudale d i n c e n t r u l medieval de l a Cetăţeni - Argeş

www.cimec.ro

MUZEUL DE ISTORIE AL R.S.ROMANIA

Comitetul de redacţie dr.VALERIU LEAHU, dr.LUCIA MARINESCU,dr LUCIAN CHIŢESCU

BUCUREŞTI-1986

www.cimec.ro

R e d a c t o r i i A L . D . V A S I I . Ë . C O S T A C H R Fl .OHMA

Denenei DOMNIŢA. ΛAΓΛll< IDIŞ

M a t e r i a l e l e arheo log i ce publ icate fn p r e z e n t u l volum au fost r e s t a u r a t e fn l a b o r a t o n m l e Muzeu lu i de I s t o r i e h ! R. S . România .

www.cimec.ro

N O T A

Volumul include rapoarte asupra săpăturilor arheologice

efectuate în campania anului 1983, la care au fost adăugate şi

cîteva rapoarte asupra unor cercetări din anii anteriori . Două

rapoarte comunică informaţii şi din campania anului 1984.

Capitolul "Studii şi note" valorifică de asemenea date

obţinute prin cercetările arheologice practicate de specialiştii

muzeului.

www.cimec.ro

I . R A P O A R T E D E S Â P Ă T U R I

7

www.cimec.ro

CERCETĂRILE A R H E O L O G I C E D E LA MITOC "PÎRÎUL L U I ISTRÂTI", JUD. BOTOŞANI, 1981

de DRAGOMIR P O P O V I C I

A v f n d u - s e fn vedere r e z u l t a t e l e precedente lor campani i de c e r c e ­tăr i arheo log i ce d i n punc tu l " P f r f u l l u i I s t r a t i " , fn luna august 1981 au fost r e l u a t e săpăturile^ fn vederea obţinerii unor date şi elemente c f t mai complete legate de l o c u i r i l e p o s t - p a l e o l i t i c e de a i c i ^ .

F e n t r u aceasta au fost t r a s a t e l a a p r o x i m a t i v 2 3 0 m est de aşezarea paleolit ică două secţiuni , S i şi S J J (cu d imens iun i l e de 7 5 χ 1 şi r e s ­pec t iv 3 5 x 1 m), l a o distanţă de 5 m e t r i una de cealaltă , cu scopul de a se putea c o n t r o l a o suprafaţă c f t mai mare d i n p la tou l a ces te i terase a P r u t u l u i , c a r e , datorită lăţimii sa l e , permi tea d i s p e r s a r e a locuinţelor .

S t r a t i g r a f i a . L a suprafaţă apare un s t r a t cons istent de humus cu o gros ime ce at inge u n e o r i 0 , 4 5 m, de c u l o a r e neagră, măzăros,mai s u b ­ţire ( 0 , 3 5 - 0 , 4 0 m) spre marg inea t e r a s e i , situaţie explicabilă datorită a p r o p i e r i i de marginea sa şi p r i n f a p t u l că a i c i , n o r m a l , spălarea s t r a ­t u l u i s u p e r f i c i a l a fost mai puternică . L a par tea sa superioară ( 0 - 0 , 2 0 m) s -a putut observa f o a r t e c l a r n i v e l u l pfnă l a care a fost d e r a n j a t de l u ­c răr i l e a g r i c o l e .

După aceasta urma s t r a t u l de cultură , de culoare maronie fnchisă , măzăros , cu o gros ime cuprinsă între 0 , 3 0 - 0 , 3 5 m. L a par t e a s u p e r i o a ­ră a sa au apărut fragmente ceramice datfnd de la sffrşitul epoc i i b r o n ­z u l u i ( c u l t u r a Noua) şi s e c a i I V - l e a e . n . , ce nu formau depuner i mai cons is tente c a r e să f i putut f i p r e c i z a t e s t r a t i g r a f i e .

Următorul s t r a t de c u l o a r e maroniu-gălbuie ,cu infiltraţii , avea o gros ime cuprinsă între 0 , 2 0 - 0 , 2 5 m şi suprapunea l u t u l ga lben , s t e r i l din punct de vedere a r h e o l o g i c .

L o c u i r e a cucuteniană. Locuinţa 1 . A apărut iniţial pe t r a s e u l S j , între m e t r i i 2 , 5 - 3 , 5 , sub f o r m a unor aglomerări de c h i r p i c şi fragmente ceramice l a adfncimea de 0 , 5 5 - 0 , 6 0 m. P e n t r u degajarea sa a fost d e s ­chisă o casetă cu d imens iun i l e de 5 , 5 0 χ 4 m ( C a s . 1 ) .

De l a bun îpeeput t r e b u i e să menţionăm că nu a putut f i cercetată în fn t t eg ime d i n cauza f a p t u l u i că o bună p a r t e d i n suprafaţa sa a fost d i s ­trusă de lucrăr i l e a g r i c o l e efectuate a i c i . Atît cît a fost surprinsă l o ­cuinţa pare să f i fost r e l a t i v mică şi d e s t u l de pros t păstrată. Incend iu l ce a pus capăt l o c u i r i i nu a avut o aceeaş i intens i tate pe toată suprafaţa de c h i r p i c , aceasta avfnd fn unele zone cu loarea roş i e - cărămiz i e , în t imp ce în a l te zone prezenta o c u l o a r e gălbuie sau c h i a r v ineţ ie . C h i r p i c u l , p r o v e n i t de l a pereţi i prăbuşiţi a i locuinţei , avea în compoziţie n i s i p şi r e l a t i v puţină pleavă.

După demontarea r e s t u r i l o r de la suprafaţă s-a putut observa faptu l

9

www.cimec.ro

P l . I . - P l a n u r i l e locuinţelor n r . 1 şi 2: 1 - c h i r p i c ; 2 - platformă; 3 vatră; 4 - r î şni ţă .

1 0

www.cimec.ro

P l . I I . - 1 , 4 , 5 , 8 : f ragmente ceramice şi t opor d i n piatră aparţinfnd c u l t u r i i Noua ; 2 ,3 : fragmente ceramice d i n sec. IV e . n . ; 6 - 7 , 9-13 : unelte d i n locuinţa n r . 2 .

1 1

www.cimec.ro

că pe o latură a C a s . 1 c h i r p i c u l prăbuşit provenea de la un perete c ă ­zut fn a f a r a p l a t f o r m e i locuinţei , avfnd fn g e n e r a l amprentele de l a n u i e ­le o r i e n t a l e a p r o x i m a t i v p e r p e n d i c u l a r pe a x u l secţiunii ( p l . l / l ) . P l a t ­f orma apărea fn c e n t r u l case te i cont inufnd spre zona distrusă a l o c u i n ­ţe i . L a demontarea sa am putut observa f a p t u l că e r a construită pe b î r -ne desp icate fn două, cu d i a m e t r e l e c u p r i n s e între 12-18 c m , a c ă r o r o r i e n t a r e e r a identică cu cea observată a n t e r i o r a amprente l o r de n u i e ­le de l a c h i r p i c u l p e r e t e l u i prăbuşit spre e x t e r i o r . P e s t e l u t u i a l a p l a t ­f o r m e i , g roasă de a p r o x i m a t i v 8-10 c m , s -au observat t r e i n ivele de r e f a c e r e , con.stfnd d i n l u t u i e l i succes ive , groase f i e care de 1-1,5 cm. In compoziţ ia l u t u i e l i i iniţiale a p l a t f o r m e i predomina n i s i p u l , în t imp ce în l u t u i e l i l e succes ive predomina p leava . Pe l a t u r a de vest a p l a t f o r m e i a a¬părut o r îşniţă fragmentară, de formă dreptunghiulară. I n c e n t r u l jumă­tăţii sudice a apărut de asemenea o rîşniţă , d a r spartă în bucăţi mă­r u n t e , f o a r t e p r o b a b i l aceasta d a t o r f n d u - s e calc inăr i i sale fn t i m p u l i n ­c e n d i u l u i .

în g e n e r a l , i n v e n t a r u l aces te i locuinţe pare să f i fost r e l a t i v bogat, deoarece s -a r e c o l t a t o cant i ta te d e s t u l de mare de fragmente ceramice , precum şi c f t eva unelte l a m e l a r e d i n s i l e x ( p l . H / 6 , 9 - 1 2 ) , d i n t r e care c î teva e r a u p u t e r n i c ca l c ina te ( p l . I l / 6 , 9 , 12 ) .

Locuinţa n r . 2 . S p r e capătul de sud a l S J J , în zona m e t r i l o r 32-35 a fost surprinsă încă o locuinţă numerotată de n o i cu numărul 2 (L2)şi care se p rezenta sub f o rma unor aglomerări de c h i r p i c p roven i te de l a prăbu­ş i r i l e p e r e ţ i l o r . D i n f e l u l în c a r e se prezentau acestea , locuinţa p ă ­r e a să f i fost mai masivă sau în o r i c e caz mai bine păstrată de c f t L1 .

P e n t r u dega jarea sa a fost trasată C a s . 2 , cu d imens iun i l e de 6 , 50χ 3 m . I n suprafaţa aces te i casete nu a putut f i delimitată dec î t o singură latură a locuinţe i . După şpăcluire s -a putut observa în c e n t r u l supra-< feţei c a s e t e i o zonă de a p r o x i m a t i v 1 ,5 m^ în care c h i r p i c u l e r a mult înălţat faţă de r e s t u l locuinţei şi în care apăreau l a suprafaţă fragmente masive de platformă ce i n d i c a u a s t f e l un deran jament . Putem să afirmăm aceasta d e o a r e c e , pînă l a n i v e l u l locuinţei , nu s -a observat s t r a t i g r a f i e n i c i un deran jament c a r e să ne permită să credem că avem în acest caz o intervenţie modernă. S p r e p r o f i l u l de sud a l casete i au apărut plăcuţe de vatră deranjată şi ea d i n vech ime .

După demontarea r e s t u r i l o r p roven i te de la dărîmăturile pereţi lor s -a observat că locuinţa avea o platformă masivă ce apărea în jumătatea sudică a suprafeţei case te i şi pe t r a s e u l secţiunii , a p r o x i m a t i v în d r e p ­t u l m e t r i l o r 3 2 - 3 5 . De a l t f e l , a i c i au apărut şi cele mai multe fragmente c e r a m i c e . în cealaltă jumătate a suprafeţei casete i apăreau r e s t u r i l e u¬n u i perete prăbuşit spre e x t e r i o r u l locuinţei . Amprente le n u i e l e l o r o b ­servate în bucăţile de c h i r p i c ale aces tu i perete erau aproape para le le cu a x u l S J J .

P l a t f o r m a aces te i locuinţe e r a masivă, f oar te bine păstrată, c o n ­struită pe bîrne ale c ă r o r diamètre v a r i a u între 14-20 c m , or ientate p e r p e n d i c u l a r pe a x u l S J J . L u t u i a l a de deasupra aces tora e r a r e l a t i v

12

www.cimec.ro

www.cimec.ro

g r o a s ă , alcătuind un s t r a t de pfnă la 25 c m , fn compoziţia sa predominfnd n i s i p u l .

C e r a m i c a . Avînd fn vedere suprafaţa r e l a t i v mică cerce tată , ca şi f a p t u l că cele două locuinţe suprapuse nu au putut f i cerce tate fn î n t r e ­g ime , fn ce le ce urmează ne vom o p r i doar a s u p r a prezentări i unor date o f e r i t e de m a t e r i a l u l avut l a dispoziţie,urmînd ca ce r ce tăr i l e u l t e r i o a r e să ne permită ş i c o n c l u z i i l e n e c e s a r e .

în c a d r u l c e r a m i c i i cucuteniene r e c o l t a t e fn această campanie , d i n p u n c t u l de vedere a l p a s t e i s -au putut observa t r e i c a t e g o r i i :

1 . pastă f ină, arsă l a r oşu - cărămiz iu , cu n i s i p cu granulaţi» fină în compoziţ ie ;

2 . pastă de o mai proastă c a l i t a t e , arsă l a maroniu-gălbui, cu tente r o ş i e t i c e , cu n i s i p şi c i o b u r i p isate în compoz i ţ ie ;

3· pastă g r o s i e r ă , cu multe c i o b u r i p isate în compoziţ ie , puţin n i ­s ip şi arsă în g e n e r a l d e s t u l de b i n e , avînd o cu loare maroniu-gălbuie.

P r i m e i c a t e g o r i i de pastă îi corespund în genera l vase cu d imens iun i m i c i sau m e d i i , cupe ( p l . I I l / 1 , 2 , 4 , 5 ) şi amforete ( p i . V / 5 ) . î n t r -un s i n ­g u r caz putem înregistra un fragment p r o v e n i t de la g u r a unui vas de mai m a r i d i m e n s i u n i ( p l . I I l / 3 ) . Toate exemplare le aceste i c a t e g o r i i sînt p i c ­tate t r i c r o m , f i i n d prezentă atît p i c t u r a tricromă pe fond b r u n ( p l . I I l / 5 ) , c f t şi cea pe fond a lb ( p l . I I l / 2 , 4 ) . U n e o r i , c a l i t a t e a d e s t u l de proastă a c u l o r i l o r , ca şi condiţii le de zăcere au făcut ca p i c t u r a să nu se p ă s ­t r e z e aproape de loc ( p l . V / 5 ) sau f oar te puţin ( p l . I I I / 1 , 3 ) .

Cea de a doua c a t e g o r i e cupr inde vase cu d imens iun i medi i sau m a r i : cupe ( p l . V / l - 4 ) , străchini ( p l . V l / 2 ) , amforete ( p l . V l / 5 ) , v a s e p i -r i f o r m e ( p l . V l / l , 6, 7) sau vase suport ( p l . I V ) . M a j o r i t a t e a f r a g m e n ­t e l o r c e r a m i c e aparţinînd aces te i c a t e g o r i i prezintă de regulă o aagobă maroniu-gălbuie , care suprapune d e c o r u l i n c i z a t . In c a z u l cupe lor f n t f l -nim d e c o r u l i n c i z a t , amplasat de cele mai multe o r i pe c o r p , asociat u¬n e o r i cu c a n e l u r i l a p a r t e a superioară ( p l . V / 1 , 4 ) . Un exemplar ( p l . V / 3 ) este ornamentat cu l i n i i i n c i z a t e , c i r c u l a r e , pe tot c o r p u l . B u z a , e v a z a -tă , prezintă i n c i z i i o v a l e . în acest caz d e c o r u l pare a f i r e a l i z a t n e g l i ­j e n t .

U n e o r i , d e c o r u l i n c i z a t apare asoc iat pe p i c t u r a (de regulă cu loarea r o ş i e , întinsă în s t r a t g r o s ) . In aceste situaţii angoba maroniu-gălbuie j oacă r o l u l c u l o r i i a l b e , a c o p e r i n d tot v a s u l . în c a z u l v a s e l o r p i r i f o r m e ( p l . V l / 1 , 7 ) , roşul des tu l de p r o s t păstrat acoperă i n t e r s p a t i u l m o t i v e ­l o r d e c o r a t i v e i n c i z a t e . A l t e o r i , d e c o r a r e a inter=>patiului este realizată atît < u a j u t o r u l c u l o r i i ( r o ş u l ) , c ft şi cu c e l a l l i n i i l o r s c u r t e inc izate ( p l . V l / 3 ) sau a l i n c i z i i l o r c i r c u l a r a ( p l . V l / 4 ) .

Un exemplar f ragmentar de vas b inoc lu ( p l . I V ) prezintă şi e l a ce ­leaşi c a r a c t e r i s t i c i în caea ce priveşte r e a l i z a r e a d e c o r u l u i . Angoba maroniu-gălbuie este prezentă, acoper ind d e c o r u l i n c i z a t . în i n t e r i o r u l cupe i s u p e r i o a r e mai păstrează unele zone ale interspaţiului acoper i te cu o cu loare r o ş i e - b r u n ă , păstoasă, pe r e s t u l suprafeţei v a s u l u i l i p s i n d , p r o b a b i l datorită corodăr i i s a l e . D e c o r u l i n c i z a t prezintă elementele d e ­c o r a t i v e p r i n c i p a l e pe c o r p u l c i l i n d r i c a l v a s u l u i , în timp ce pe e x t e r i o -

14

www.cimec.ro

P l . I V . - V a s binoclu (suport) cu decor incizat şi pictură bicromă din locuinţa n r . 2.

www.cimec.ro

P l . V . - F r a g m e n t e ceramice cu decor inc i za t ( 2 , 3, 6 ) , canelat ( 1 , 4) şi p i c ta t (5 ) . 1 -3 , d i n locuinţa n r . 2 ; 4 - 6 , d i n locuinţa n r . 1 .

16

www.cimec.ro

Fragmente ceramice cu decor i n c i z a t şi pictură bicromS: 1,3-5 d i n locuinţa n r . 1 ; 6-7 d i n locuinţa n r . 2 ; 2 d i n s t r a t .

1 7

www.cimec.ro

r u l cupe lor sfnt prezente e lementele deco ra t i ve secundare r e a l i z a t e cu a j u t o r u l i n c i z i e i . Cupa superioară este decorată şi la i n t e r i o r ( numai p a r t e a vizibi lă a sa) to t cu a j u t o r u l unor l i n i i inc izate drepte sau c i r c u ­l a r e . Pe buză apar i m p r e s i u n i o v a l e .

U l t i m e i c a t e g o r i i f i aparţin fragmente ceramice provenind de la v a ­se de uz comun, cu d imens iun i medi i şi m a r i , unele f i i n d decorate cu barbotină.

Pe t r a s e u l S j , fn zona m e t r i l o r 20-25 au apărut sporadic c fteva fragmente c e r a m i c e datfnd de la sffrşitul e p o c i i b r o n z u l u i - c u l t u r a Noua - modelate d i n t r - o pastă maronie cu pete gălbui ( p l . I l / l ) sau cenuşie ( p l . Π/5) cu c i o b u r i p isate fn compozi ţ ie . Un fragment prov ine de la un vas fn formă do sac cu buza f oar te uşor evazată ( p l . I l / l ) . Sub ea apare un ş i r de i m p r e s i u n i c i r c u l a r e , executate d e s t u l de n e g l i j e n t . Dedesubtul a¬c e s t u i ş ir mai apar t r e i asemenea i m p r e s i u n i c i r c u l a r e , dispuse fn t r i ­u n g h i .

Un a l t f ragment ( p l . I l / 5 ) p r o v i n e de la p a r t e a superioară a unei străchini , ş i e l c a r a c t e r i s t i c p e n t r u formele ceramice aparţinfnd c u l t u ­r i i Noua^.

Ace l e iaş i c u l t u r i f i poate f i a t r i b u i t şi un topor f r a g m e n t a r , l u c r a t d i n piatră ( p l . I l / 8 ) , d i n c a r e se pii s trează numai par tea sa inferioară şi parţial g a u r a de fnmănuşare.

T o t pe t r a s e u l S j au fost reco l ta te c f teva fragmente ceramice ( p l . I I / 2 - 4 ) , l u c r a t e l a roată , modelate d i n t r - o pastă de bună c a l i t a t e , fină, de c u l o a r e c e n u ş i e , cu n i s i p cu granulaţie fină fn compoziţie,databile fn sec . a l I V - l e a e . n .

N O T E

1 D o r i m să mulţumim şi pe această cale d r . V a s i l e C h i r i c a de l a I n s t i t u ­t u l de i s t o r i e ş i arheo log ie M A . D . X e n o p o l " - I a ş i p e n t r u s p r i j i n u l deo­sebi t a cordat cu ocazia des făşurăr i i a ces tor luc răr i .

2 R e f e r i r i l a staţiunea paleol i t ică şi l a m a t e r i a l e l e descoper i te a i c i au fost pub l i ca te de către V . C h i r i c a , P iese b i fa c ia l e d i n p a l e o l i t i c u l s u ­ p e r i o r d e s c o p e r i t e fn r e g i u n e a de n o r d a M o l d o v e i , fn S C I V , 24 ,1973 , 1 ; i dem, A ş e z a r e a paleol it ică de l a Mitoc - Pîrîul l u i I s t r a t e fn v o ­l u m u l D i n t r e c u t u l judeţului Botoşani , 1974, p .25 şi u r m , cu prezen¬t a r e a staţiunii , a t u t u r o r c e r c e t ă r i l o r arheo log ice d i n zonă şi b i b l i o ­g r a f i a staţiunii; i d e m , D e s c o p e r i r i p a l e o l i t i c e d i n aşezarea de l a Mitoc ( jud .Botoşani ) , fn A r h . M o l d . , V I I I , 1975} idem,Aşezăr i le p a ­l e o l i t i c e de l a M i t o c , r e z u m a t u l t e z e i de d o c t o r a t , Iaşi , 1980. In campania a n u l u i 1974 fn aşezarea cucuteniană de a i " i au fost e fec ­tuate c e r c e t ă r i de către D . M o n a h , i a r fn 1978 de către S . Antonescu (ambi i de l a Muzeul judeţean de i s t o r i e ş i artă Bacău).Materialul p r o ­venind d i n ambele sondaje este i n e d i t .

3 A . C . F l o r e s c u , Contribuţii l a cunoaşterea c u l t u r i i Noua , fn A r h . M o l d . , I I - I I I , 1^64, p . 152 şi u r m .

1 8

www.cimec.ro

T H E A R C H A E O L O G I C A L R E S E A R C H - W O R K S A T MITOC "PÎRÎUL L U I I S T R A T I " , BOTOŞANI C O U N T Y

A b s t r a c t

The a r c h a e o l o g i c a l survey οΓ 1981 resumed the r e s e a r c h - w o r k s at the N e o l i t h i c C u c u t e n i - t y p e sett lement "Pîr fu l l u i I s t r a t i " , Mitoc v i l l age , Botoşani c o u n t y .

The main goa l of the soundings undertaken t h e r e was to obta in more complete data r e f e r r i n g to t h i s type of se t t l ement , the system of d w e l l i n g placement and the c h a r a c t e r i s t i c s of t h e i r p o t t e r y .

I n t h i s r e s p e c t two t renches ( S i and S J J ) were marked at a d i s ­tance of 5 m f r o m one another each having 75 χ 1 rn and 35 χ 1 m r e s p e c ­t i v e l y .

T w o d w e l l i n g s (L^ and L 2 ) were p a r t i a l l y surveyed by c u t t i n g two areas of 5 .50 χ 4 m and 6 .50 χ 3 m r e s p e c t i v e l y ( p l . l / 1 , 2 ) .

B o t h , L i and L 2 contained a f a i r l y r i c h i n v e n t o r y of p o t t e r y f r a g ­ments , in tac t o r r e s t o r a b l e p o t s , v a r i o u s implements and stone weapons.

T a k i n g in to account the shapes of the p o t t e r y as w e l l as the d e c o r a ­t i v e elements - most ly i n c i s i o n s , sometimes alongside grooved decorat ions o r b i c o l o u r e d p a i n t i n g s , r a t h e r few t r i c o l o u r e d p o t t e r y , both D n a white

( p l . I I l / 2 , 4) and r e d background ( p l . I V / 5 ) - the sett lement can be a t t r i ­buted to phase A of Cucuten i C u l t u r e .

A t the upper p a r t of the l a y e r - no s t r a t i g r a p h i e d e l i m i t a t i o n and i n d i v i d u a l i z a t i o n of b u i l d i n g complexes being poss ib le - p o t t e r y f r a g ­ments c h a r a c t e r i s t i c to the end of the Bronze Age - Noua c u l t u r e - ( p i . 11/1,5) and to the end of the 4 t h c e n t u r y A . D . ( p l . I l / 2 - 4 ) were r e ­v e a l e d .

F I G U R E S ( P L A T E S )

P l a t e I . - D w e l l i n g plans no 1 and 2: 1 - dobe ; 2 - p l a t f o r m ; 3 - f i r e p l a c e ; 4 - hand g r i n d i n g w i l l .

P l a t e Π - 1 , 4 , 5, 8 : pot sherds and stene axe of Noua c u l t u r e ; 2 ,3 - p o t s h e r d s f r o m the 4 t h C . A . D . ; 6 - 7 , 9-13 - implements f rom the d w e l l i n g n o . 2 .

P la te Ι Π . - P o t sherds w i t t t r i c h r o m e d e c o r a t i o n ( L ^ . P l a t e I V . - B i n o c u l a r pot w i t h inc i sed d e c o r a t i o n and b i c h r o m p a i n t i n g .

D w e l l i n g n o . 2 . , . , . , P l a t e V . - Pot sherds w i t h i n c i s e d (2 , 3 , 6 ) , channeled (1 , 4) and painted

(9) d e c o r a t i o n s . 1-3 d w e l l i n g n o . 2 ; 4 -6 d w e l l i n g no .1 . P la te V I . - P o t sherds w i t h i n c i s e d d e c o r a t i o n and bichrome paint ing;1 , 3 -5

d w e l l i n g no .1 ; 6 -7 f r o m d w e l l i n g n o . 2 ; 2, f rom the occupation l e v e l .

1 9

www.cimec.ro

SĂPĂTURILE A R H E O L O G I C E E F E C T U A T E IN 1983 LA VITÂNEŞTI, JUD. T E L E O R M A N

de V A L E R I U L E A H U şi GEORGE T R O H A N I

I n t r e 6 şi 30 septembrie 1983 au fost efectuate n o i săpături a r h e o l o ­gice fn v a s t u l complex tumular s i t u a t pe cfmpia înaltă d i n t r e r f u l Vedea şi afluenţii e s t i c i a i T e l e o r m a n u l u i , zonă unde, fn urmă cu şase a n i , e x ­p l o r a r e a a două movi le f u n e r a r e s -a so ldat cu d e s c o p e r i r e a unor mormin ­te de fnhumaţie aparţinfnd păstor i lor o r i g i n a r i d i n stepele nord ş i v e s t -pontice, d i n per i oada de t r e c e r e de l a eneo l i t i c l a epoca b r o n z u l u i , de a¬semenea sarmaţilor ş i pecenegi lor^ .

T u m u l u l c e r c e t a t fn noua campanie de săpături s -a s i tuat tot ûi p e r i ­m e t r u l s a t u l u i Vităneşti ( c o m . P u r a n i , j u d . T e l e o r m a n ) , poziţia sa mai s i ­gură a f l fndu - se l a c i r c a 800 m sud de şoseaua Bucureşt i -Alexandria şi l a a p r o x i m a t i v aceeaş i distanţă spre est de S . M . A . P u r a n i . T u m u l u l este denumit de către l o c a l n i c i " M o v i l a l u i V o i c u P i s i c ă " .

S p r e deoseb ire de t u m u l i i exploraţi fn 1976, acesta cercetat fn 1983 a avut d imens iun i l e c o n s i d e r a b i l mai m a r i : înălţimea sa faţă de n i v e l u l s o l u l u i a c t u a l măsura în c e n t r u 2 ,10 m, i a r d iametre le actuale au fost de 56 χ 52 m . Iniţial d i a m e t r e l e e r a u de 40 χ 32 m, f o rma tumulu lu i f i i n d n e ­r e g u l a t rotundă.

P e n t r u c e r c e t a r e s -a a d o p t a t , şi în campania d i n 1983, metoda sec­ţionării ş i săpări i exhaust ive a manta le i ş i suprafeţei funerare p r i n t r - u n s istem de şanţuri p a r a l e l e cu p r o f i l e i n t e r m e d i a r e , dispuse în p a t r u s e c ­t o a r e , c r ea te de d o i pereţ i d i a m e t r a l i p e r p e n d i c u l a r i , cu i n t e r s e c t a r e fn punctu l c e n t r a l a l t u m u l u l u i ş i c r e i n d a s t f e l două p r o f i l e complete ale c o m p l e x u l u i .

S t u d i u l a ces to r p r o f i l e a probat că tumulu l a fost r i d i c a t pe un s o l l u t o s - n i s i p o s , gălbui , cu structură compactă, pe o suprafaţă neregulat c i r c u l a r ă , neamenajată, fn c e n t r u l c ă r e i a a fost săpată groapa unui m o r -mfnt . Mantaua r idicată peste suprafaţa funerară a fost amenajată d e p u -nîndu-se ; l a bază un pămînt cenuşiu înch is , humos, apo i peste acesta , un pămînt cenuşiu d e s c h i s , cu aspect r e l a t i v bulgăros , i a r deasupra , p e n t r u a se da s t a b i l i t a t e monticulaţiei, un s t r a t de pămînt galben l u t o s . D e p u n e ­r i l e d i n urmă, d a r mai ales cea de l u t , au alunecat cu t i m p u l , u l t ima l i p ­sind d i n zona de vîrf a m o v i l e i , f i i n d mai masată, mai îngroşată către l i ­nia do circumferinţă a t u m u l u l u i . În f i n e , să menţionăm că îndeosebi d e ­punerea alcătuind baza mantale i a fost amenajată p r i n c lădirea , una l în -{.;;< a l t a , a mai mul tor movi le m i c i de pămînt.

Tumulul a fost r i d i c a t p e n t r u depunerea unui înhumat aparţinînd populaţiilor nomade de stepă, răspîndite , cum se cunoaşte , pe o arie vas-

2 1

www.cimec.ro

tă , atît în n o r d u l cît ş i în v e s t u l Mării N e g r e . Depunerea înhumatului s -a făcut pe c e n t r u l suprafeţei f u n e r a r e

c v a s i c i r c u l a r e , în tr -o groapă rectangulară simplă - fără a l te amenajări săpate - adîncită cu a p r o x i m a t i v 1,2o m faţă de n i v e l u l ant ic de c ă l c a r e , fundu l g r o p i i f i i n d amenajat p r i n t r - u n pat de l u t bătătorit.înhumatul (M.1) a fost aşezat cu capul s p r e sud -ves t şi p i c i o a r e l e către n o r d - e s t , î n d e -c u b i t d o r s a l . C r a n i u l - pe o c c i p i t a l , t a s a t ; coloana vertebrală - întinsă, dreaptă ; c u t i a torac i că - pe l o c , cu c o a s t e l e , de asemenea, tasa te . M e m ­b r e l e s u p e r i o a r e - pe lingă c o r p : d r e p t u l întins, stîngul f l e c ta t d i n c o t . Oasele b a z i n u l u i - în poziţ ie normală, d a r şi ele p u t e r n i c t a s a t e . M e m ­b r e l e i n f e r i o a r e , iniţial ( r i t u a l ) îndoite în s u s , au alunecat sub p r e s i u ­nea pămînt u l u i , des făc îndu-se cu genunch i i în e x t e r i o r . Pe patu l de l u t bătătorit a l g r o p i i , cu deoseb i re în d r e p t u l c r a n i u l u i , oase lo r b a z i n u l u i ş i l a p i c i o a r e au fost depuşi bulgări de o c r u r o ş u . Groapa a fost a c o p e r i ­tă cu bîrne de l emn , de regulă late ş i g r o a s e , d i spuse , cele mai m u l t e , p a r a l e l l a a x u l l o n g i t u d i n a l , ( fn mod c e r t , o bîrnă a fost aşezată şi p e r ­p e n d i c u l a r l a p a t u l g r o p i i , paralelă şi apropiată de pere te l e s u d - e s t i c ) . ( f i g . 1 ) .

I n c e n t r u l t u m u l u l u i a fost practicată o îhmormîntare secundară. ( M . 2 ) . I n t r - o groapă de formă rectangulară , adîhcă de minimum 1 m ( l i m i ­t a de p o r n i r e în j os nu a putut f i p r e c i s determinată), au fost depuşi d o i înhumaţi, a m b i i cu capu l către sud -ves t şi p i c i o a r e l e spre n o r d - e s t . Un înhumat a fost aşezat în decubi t d o r s a l , într -o poziţie f o a r t e mult asemă­nătoare s c h e l e t u l u i d e s c o p e r i t în mormîntul n r . 1 . C r a n i u l , pe o c c i p i t a l , e r a uşor deplasat s p r e st înga; coloana vertebrală - dreaptă, întinsă; c u ­t i a t o r a c i c ă în poziţ ie normală, d a r c u coastele aproape în întregime p u l v e r i z a t e . Membrele s u p e r i o a r e , pe lîngă c o r p , e r a u ş i l a acest s c h e ­l e t , d r e p t u l întins (păstrîhdu-se doar h u m e r u s u l , o p a r t e d i n cubitus ş i c î teva f a l a n g e ) , i a r stîngul f l e c ta t d i n c o t . D i n oasele b a z i n u l u i - s labe u r m e . Membre le i n f e r i o a r e au fost ş i acum îndoite r i t u a l în s u s , d a r î n ­t o cmai ca în M . 1 , au alunecat şi s - au desfăcut (cu genunchi i în e x t e r i o r ) sub p r e s i u n e a pămîntului de umplutură a g r o p i i . I n s i t u s - a u găsit doar ambele f emure ş i t i b i a st ingă. A l do i l ea înhumat a fost depus în stînga p r i m u l u i , cu l ca t pe d r e a p t a , în poziţ ie ch i r c i tă . Craniul , însă , tot pe o c ­c i p i t a l ; co loana f o a r t e puţin curbată; d i n c u t i a torac ică numai c îteva coaste p u l v e r i z a t e ; d i n t r e membrele s u p e r i o a r e doar humerusul şi cubi— tuşul s t îngi , f r a g m e n t a r e , c u b i t u s u l ş i r a d i u s u l d r e p t e , dep lasate ; d i n t r e membrele i n f e r i o a r e , f e m u r i i şi t i b i i l e , f r a g m e n t a r e , tasate ş i r e s t u r i de oase plantr\re st îngi . Ş i a i c i bulgări de o c r u roşu au fost aşezaţi în d r e p ­t u l c r a n i i l o r ş i oase l o r b a z i n u l u i . S p r e deosebire de îhmormîhtarea i n i ­ţ ială, l a aceasta , de a doua , nu s -a mai f o l o s i t a c o p e r i r e a g r o p i i cu b î r ­ne de lemn ( f i g . 2 ) .

Absenţa o r i c ă r o r elemente de i n v e n t a r face difici lă încadrarea c r o ­nologică şi culturală a c e l o r două înhumări; s ingure le elemente cu care se poate eventua l opera sînt în acest caz unele d e t a l i i c a r a c t e r i s t i c e ale r i t u l u i şi r i t u a l u l u i de înmormîhtare. In această privinţă t rebuie reţ inu­te p e n t r u mormîntul iniţial , depunerea înhumatului într-o groapă simplă ,

2 2

www.cimec.ro

VITÀNESJI , 1 9 8 3 - M . 1

F i g . 1 .-Mormîntul n r . 1 cu b i rne de lemn şi o c ru roşu ( X X X ) .

2 3

www.cimec.ro

Fig .2 . -Mormîntul d u b l u , n r . 2 , cu depuner i de o c r u roşu ( X X X ) .

2 4

www.cimec.ro

aşezarea sa fn decubit d o r s a l cu braţele întinse pe lfngă c o r p şi p i c i o a ­r e l e îndoite în sus d i n genunchi , fn f ine a coper i rea g r o p i i cu b f r n e . T o a ­te aceste trăsături situează - cu multă probab i l i ta te - mormîntul p e n t r u care s - a r i d i c a t tumulu l într-un o r i z o n t corespunzător c u l t u r i i Iamnaia , aşadar în l i m i t e l e p e r i o a d e i de t r e c e r e de l a eneol i t ic l a epoca b r o n z u l u i , r e s p e c t i v fn a doua jumătate a m i l e n i u l u i I I I f . e . n . 2 S i m i l i t u d i n i f r a p a n ­te între înhumatul iniţial ş i unul d i n scheletele mormîntului d u b l u , s e cun ­d a r : aceeaş i o r i e n t a r e , depunerea tct în decubit d o r s a l , c u genunchii r i ­dicaţi p r i n îndoirea p i c i o a r e l o r , poziţia identică a braţelor ( c e l d rep t întins pe lîngă c o r p , c e l stîng uşor îndoit d i n c o t ) , în f ine .depunerea b u l ­găr i lor de o c r u în d r e p t u l c r . i n i u l u i - toate acestea permi t - ipotet ic d e ­s i g u r - o a p r o p i e r e a mormîntului secundar , at fi. c rono log ic cft şi c u l t u ­r a l , de g r u p a l a care a fost ataşat înhumatul iniţial d i n t u m u l . Cît de m u l t , pînă l a ce l i m i t e s - a r putea opera fn această aprop ie re este greu de p r e c i z a t în s t a d i u l a c tua l a l c e r c e t ă r i i .

D e z v e l i r e a în 1983 a încă două morminte aparţinînd populaţiilor n o ­made ven i te d i n stepele nord ş i ves t -pont i ce se adaugă d e s c o p e r i r i l o r de acest t i p făcute a n t e r i o r l a Vităreşt i , precum şi c e l o r a efectuate l a O r ­bească , Văceni ş i fn alte localităţi d i n Cîmpia Te leormanulu i ,ba şi mai l a v e s t , l a Drăgăneşt i -Olt . Totodată, r e z u l t a t e l e d i n 1983 sugerează că t u ­m u l i i m a r i d i n această întinsă zonă, dispuşi - după cum se observă clar în t e r e n - pe a l in iamente , au fost r idicaţi de aceleaşi populaţii păstoreşti şi utilizaţi de ele t imp mai îndelungat. Asemenea date par să indice că în per i oada de t r e c e r e de l a eneo l i t i c l a epoca b r o n z u l u i , poate şi l a î n c e ­p u t u l aces te i d i n urmă epoc i , Cîmpia Te l eormanulu i a cunoscut o p r e z e n ­tă masivă şi de durată a populaţiilor nomade venite d i n stepele n o r d şi v e s t - p o n t i c e - fenomen ale cărui implicaţii sînt în genere cunoscute, dar c a r e se cer încă urmărite, s t u d i a t e . Şi pentru a tare motive săpăturile de l a Viţăneşti v o r cont inua .

Ν O Τ 3

1 C f . V a l e r i u Leahu şi George T r o h a n i , în S C I V A , 29, 4 , 1978, p . 529¬539; idem.în Cerce tăr i a rheo log i ce , I I I , 1979, p . 1 2 7 - 1 4 1 .

2 O . G . S a p o ş n i k o v , fn I s t o r i j a U k r a i n s k o i S S R , K i e v , 1981 , 1 , p . 101¬106.

L E S F O U I L L E S ARCHÉOLOGIQUES EFFECTUÉES E N 1983 À VITĂNEŞTI

Résumé

L e s deux sections pratiquées dans le tumulus " M o v i l a l u i Vo icu P i ­s i c ă " (diamètre actuél 56 χ 52 m. et diamètre ancien 40 χ 32 m . ; h a u t e u r

25

www.cimec.ro

ac tue l l e 2 ,10 m.) ont eu comme résultat l a découverte de deux sépultu­r e s .

L a sépulture N o . 1 , pour l a quel le on a élevé le tumulus , cont ient un inhumé - en decubitus d o r s a l et les genoux plié s en haut - dans une fosse située à 1,20 m . sous le s o l a n t i q u e . On a découvert des t races d ' o c r e rouge et les r es tes d ' u n e c o n s t r u c t i o n en b o i s . Selon ces données, l a sépulture est attribuée à l a c i v i l i s a t i o n de Imnaia ( f i g . l ) .

L a sépulture N o . 2 , se conda i re , cont ient deux inhumés - u n , en d e ­c u b i t us d o r s a l et avec les genoux rep l iés en haut , et le second en p o s i ­t i o n a c c r o u p i e . Des t r a c e s d ' o c r e rouge se t rouvent également.Du point de vue chronologique et c u l t u r e l , cette seconde sépulture do i t être proche de l a première ( f i g . 2 ) .

E X P L I C A T I O N DES FIGURES

F i g . 1 . - L a sépulture N o . 1 avec les vestes d 'une c o n s t r u c t i o n en bois et des t races d ' o c r e rouge ( X X X ) .

F i g . 2 . - L a sépulture N o . 2 , double , avec des t races d ' o c r e r o u g e ( X X X ) .

26

www.cimec.ro

CERCETĂRI A R H E O L O G I C E IN N E C R O P O L A TUMULARA D E LA BOLOTEŞTI, JUD. VRANCEA

de C O S T A C H I B U Z D U G A N , VICTOR B O B I şi ANTON PARAGINA

Mai puţin cunoscută d i n punct de vedere arheo log i c , valea Putnei a devenit fn u l t ima vreme a r i a de desfăşurare a unor cerce tăr i s istematice , fn urma c ă r o r a au fost descoper i te importante obiective d i n perioade i s ­t o r i c e d i f e r i t e ^ . Aceste obiect ive de i n t e r e s arheologic deosebit se adau­gă astăzi la un grup de t u m u l i , c a r e , deşi cunoscut d i n surse orale şi s c r i s e 2 , nu const i tu ise pfnă de cur fnd ob iec tu l unor cerce tăr i a r h e o l o g i ­ce metodice- ' .

De aceea, pentru s t a b i l i r e a vech imi i şi conţinutului l o r arheo log i c , Muzeul de I s t o r i e a l R . S . R o m â n i a a întreprins, împreună cu Complexul muzeal a l judeţului V r a n c e a , cercetăr i s istematice în anul 1983.

Cunoscut sub denumirea de "Movi le le V r a n c e i " , g r u p u l de tumul i a¬m i n t i t se află pe t e rasa superioară a rîului Putna , între comunele J a r i ş -tea şi Bo lo teş t i , de-o par te şi de a l ta a şoselei Focşani -Vidra (şoseaua V r a n c e i ) . Insă, c e i mai mulţi d i n t r e e i mobilează zona delimitată spre vest de şoseaua Focşani -V idra ( 2 D ) , i a r spre est de valea Şoimului.

Numericeşte , g r u p u l este estimat astăzi l a 16 t u m u l i ( f i g . 1 ) , de d i ­mensiuni d i f e r i t e : cîţiva d i n t r e e i au d imens iuni impres ionante , fn timp ce alţii abia dacă mai pot f i identificaţi. Aceştia d in urmă const i tuie d o ­vada că iniţial numărul t u m u l i l o r e r a mai mare , însă u n i i au fost distruşi în d e c u r s u l t i m p u l u i de lucrări le a g r i c o l » .

Săpăturile p r o p r i u - z i s e , care au avut c a r a c t e r u l unui sondaj de i n ­f o r m a r e , au început p r i n secţ ionarea unuia d i n t r e t u m u l i i mai puţin a fec ­taţi de lucrări le agr i c o l e ( T . 1 ) , situat la c i r c a 5 km sud de Boloteşt i , în d r e p t u l b o r n e i k i l o m e t r i c e n r . 13 de pe şoseaua Focşani -V idra , c h i a r în marg inea m a l u l u i v e c h i i a l b i i a P u t n e i . Cele două secţiuni (AB şi CD),ca-r e se întretaie aprox imat iv în c e n t r u , împart tumulu l în p a t r u sectoare ( ι , π , m şi i v ) .

De d imens iun i m e d i i , tumulu l n r . 1 , p e n t r u r i d i c a r e a căruia s-a f o ­l o s i t pămînt d i n j u r , are forma c v a s i c i r cu lară , d i a m e t r u l maxim de 11 m, i a r înălţimea de 1 ,35 m de l a suprafaţa actuală a so lu lu i ( f ig.2) .Iniţial t u ­mulu l va f i avut o înălţime mai mare , ea a fost însă redusă în decursu l t i m p u l u i , f ie p r i n acţiunea de e r o z i u n e , determinată de apele p l u v i a l e , f i e de lucrări le a g r i c o l e , executate an de a n .

S t r u c t u r a t u m u l u l u i este des tu l de simplă, indicînd următoarea suc ­cesiune stratigraf ică: s o lu l vegeta l a c t u a l , a cărui grosime nu depăşeşte 0,25 m, suprapune un s t r a t de pămînt brun-cenuşiu amestecat cu prundiş şi cu bolovani de piatră de r îu ; urmează apoi pămîntul " v i u " , alcătuit d in

2 7

www.cimec.ro

www.cimec.ro

www.cimec.ro

piatră şi prundişuri , pr inse fn calota c a l c a r u l u i antic ( f i g . 2 ) . Τη i n t e r i o r u l t u m u l u l u i au fost descoper i te - l a adfncimi d i f e r i t e c u ­

p r i n s e f n t r e 1 , 0 0 - 1 , 5 0 m - p a t r u morminte , toate de înhumaţie. Mormfntu l n r . 1 , cu groapa de formă dreptunghiulară cu colţurile

r o t u n j i t e , săpată pînâ la adfncimea de 1 ,30 m, prezintă, f n t r - o s tare proastă de c o n s e r v a r e , s che le tu l unui m a t u r . După poziţia c î torva oase păstrate , se poate p r e c i z a că defunctul fusese aşezat pe spate , fn p o z i ­ţie întinsă, o r i e n t a t e s t - ves t ( f i g . 3 / 1 ) . In d r e p t u l t o r a c e l u i , fn partea de n o r d , se a f la un vas de l u t , cu gura fn sus . V a s u l , de d imensiuni m i c i , este l u c r a t cu mfna d i n pastă de culoare cas tan ie , cu pete brun- în-c h i s e , cu p i e t r i c e l e şi c i o b u r i pisate fn compoziţ ie . C o r p u l v a s u l u i , de formă-bitronconică, este scund, avfnd deschiderea largă, i a r buza e v a -zată ş i rotunjită. Fundul este p lat ( f i g . 4 / 1 ) .

Mormfntu l n r . 2 , avfnd groapa sepulcrală dreptunghiulară, cu co l ţu ­r i l e r o t u n j i t e , săpată pfnă la adfncimea de 1,50 m, conţ ine , fntr -o s tare precară de c o n s e r v a r e , scheletul de functu lu i aşezat pe partea stîhgă, fn poziţie ch irc i tă , cu capul la est şi p i c i oare l e l a v e s t . D i n schelet se păstrau doar c f teva d i n oasele l u n g i şi r e s t u r i de c r a n i u ( f i g . 3 / 2 ) . I n par tea de sud , lingă oasele b a z i n u l u i , e r a un vas de m i c i d i m e n s i u n i , În­c l i n a t spre n o r d - e s t . V a s u l este modelat cu mfna d i n pastă g r o s i e r ă , de c u l o a r e cenuş ie , cu c i o b u r i pisate şi p i e t r i c e l e fn compoziţie . A r e c o r p u l t r o n c o n i c , uşor a r c u i t şi a s i m e t r i c . Buza , finisată neuni form, este r o ­tunjită pe a l o c u r i , i a r fundul p lat ( f i g . 4 / 2 ) .

Mormfntu l n r . 3 , ident i f i ca t la adfncimea de 1 ,00 m,mai păstra doar r e s t u r i d i n s che l e tu l d e f u n c t u l u i , depus într-o groapă a l c ă r e i contur nu a putut f i urmărit d i n cauza s o l u l u i care avea peste tot aceeaşi structură şi c u l o a r e . După poziţia oaselor l u n g i , care s -au păstrat mai b i n e , s-a putut p r e c i z a că de functul fusese aşezat întins pe spate, cu capul la sud ş i p i c i o a r e l e la nord ( f i g . 3 / 3 ) . Lîngă f e m u r u l d rep t se găsea un vas mic de l u t , aşezat în poziţie ob l i că , cu gura spre n o r d - e s t . M o d e l a t cu mfna, d i n pastă g r o s i e r ă , de cu loare castanie închisă, cu p i e t r i c e l e ş i c i o b u r i p i sate în compoziţ ie , vasu l are formă bitronconică. Gîtul este foarte s cund , aproape v e r t i c a l pe unele porţiuni. A r e deschiderea largă ş i b u ­za , rotunjită, este lobată f n t r - o parte ( f i g . 4 / 3 ) .

Mormîntul n r . 4 conserva r e l a t i v bine sche le tu l de functulu i aşezat în poziţie ch i r c i tă , pe par tea dreaptă, cu capul spre n o r d - v e s t - n o r d şi p i c i o a r e l e l a s u d - e s t - s u d . Groapa sepulcrală , săpată pînă l a adînc i -mea de 1,30 m de la suprafaţa actuală a s o l u l u i , a re forma d r e p t u n g h i u ­l a r ă , cu colţurile r o t u n j i t e ( f i g . 3 / 4 ) . Acesta este s i n g u r u l mormînt fără i n v e n t a r f u n e r a r .

Aşa cum se desprinde d i n d e s c r i e r e a m o r m i n t e l o r , două d i n t r e ele (M.2 şi M.4 ) sînt cu schelete c h i r c i t e , aşezate f ie pe stînga,fie pe p a r ­tea dreaptă, i a r ce le la l te două (M.1 şi M.3) au scheletele defuncţilor în ­t inse pe spate, or ientate în mod d i f e r i t . D i n d ispunerea l o r în plan nu rezultă că înmormîntările s - a r f i făcut într-o anumită o r d i n e , după cum este f oar te g r e u de prec i za t care d i n t r e ele este mormîntul p r i n c i p a l , p e n t r u care s-a înălţat t u m u l u l . Se poate a f i r m a , în schimb, că înmor-

3 0

www.cimec.ro

Morminte cu schelete chircite , . «nlinse

F i g . 2 . - B o l o t e ş t i : P l a n u l şi p r o f i l u l tumulu lu i n r . 1 .

31

www.cimec.ro

c h i r c i t e .

3 2

www.cimec.ro

F i g . 4 . - B o l o t e ş t i : c e r a m i c ă d e s c o p e r i t ă fn m o r m i n t e l e d i n t u m u l u l n r . 1 : l ( M . 1 ) î 2 ( M . 2 ) ; 3 ( M . 3 ) .

www.cimec.ro

mfntările sfnt i n d i v i d u a l e . Adîncimile d i f e r i t e la care au apărut sche le ­te l e arată că fnmormfntările e r a u succes ive .

Aşadar , fn funcţie de r i t u a l u l f u n e r a r , mormintele cercetate pot f i fmpărţite fn două g r u p e : cu schelete c h i r c i t e şi cu schelete fntinse pe spate .

I n v e n t a r u l f u n e r a r a l c e l o r două c a t e g o r i i de morminte - a tunc i cfnd e l există (M.4 nu are absolut n imic ) - este s ă r ă c ă c i o s , f i i n d reprezentat fn e x c l u s i v i t a t e de produse ceramice de tehnică inferioară. Aceste p r o d u ­se stht puţin c a r a c t e r i s t i c e pentru încadrarea culturală şi cronologică a m o r m i n t e l o r d e s c r i s e . Totuş i , at f t spec i f i cu l de r i t u a l f u n e r a r , c f t şi p u ­ţinele obiecte de inventar descoper i te oferă unele date pentru r e z o l v a r e a aces tor prob leme .

T i p o l o g i c , i n v e n t a r u l ceramic descoper i t at f t fn mormintele cu sche­lete c h i r c i t e , c f t şi fn cele cu schelete fntinse pe spate formează o g r u ­pă unitară, ceea ce înseamnă c ă , d i n punct de vedere c r o n o l o g i c , cele două c a t e g o r i i de morminte pot f i considerate contemporane.

I n g e n e r a l , morminte le cu schelete c h i r c i t e sau fntinse pe spate, descoper i te la ad fnc imi v a r i a b i l e , caracter izează complexul c u l t u r a l r ă s -p fnd i t fn stepele n o r d - v e s t pontice fn perioada de tranziţie de la eneol i t ic la epoca b r o n z u l u i . Dar acest complex c u l t u r a l se prelungeşte în timp pînă spre sf îrş i lul per i oade i m i j l o c i i a epoc i i b r o n z u l u i , după cum dove ­desc unele d e s c o p e r i r i d in Moldova şi n o r d - e s t u l Muntenie i^ . O r i i n v e n ­t a r u l ceramic a l m o r m i n t e l o r de la Boloteşt i , p r i n ca l i tatea paste i şi t e h ­nica de l u c r u , în g e n e r a l , se paralelizează cu unele d e s c o p e r i r i d i n Mun­t e n i a . A s t f e l , cele cîteva forme de vase prezentate mai sus îş i găsesc a¬n a l o g i i apropiate în complexele proveni te d in necropole le de la Brăiliţa , L işcoteanca şi Rîmnicelu^.

Pe baza aces tor ana log i i d e s c o p e r i r i l e de la Boloteşti pot f i a t r i b u i ­te c u l t u r i i de stepă n o r d - v e s t pontică şi încadrate cronologic în perioada m i j l o c i e a e p o c i i b r o n z u l u i .

N O T E

1 D i n t r e cerce tăr i l e arheo log ico mai importante efectuate în ult ima v r e ­me menţionăm pe cele de la Bîrseşti ( S . M o r i n t z , fn " D a c i a " , N . S . , 1 , 1957, p . 1 1 3 - 1 3 2 ; idem, fn M a t e r i a l e , 3, 1957, p . 2 1 9 - 2 2 4 ; 5, 1959 , p . 3 5 5 - 3 6 0 ; 6, 1959, p . 2 3 1 - 2 3 6 ; 7, I 9 6 0 , p .201 -206 ) , Pădureni (S . M o r i n t z şi G h . B i c h i r , în Mater ia l e , 6, 1959, p .487 -493 ) , -Tifeşti ( S . M o r i n t z şi N.Harţuche, fn Mater ia le , 8 , 1962, p .521 -525 ) ş i Bătineşti ( c e r c e t ă r i i n e d i t e , efectuate de Anton Paragină) .

2 C . B u z d u g a n , în Acta M M , 2 , 1980, p . 5 7 . 3 Unul d i n t r e aceşti t u m u l i , s i tuat în marginea şosele i Focşan i -Bo l o t e ş -

t i , l a km 13, a fost săpat fn t impul p r i m u l u i război mondial de o echipă de g r e n a d i e r i g e r m a n i . C f . N.Harţuche, fn S t u d i i şi comunicări -Vran-cea , 2 , 1979, p .1 1 . Un a l t t u m u l , denumit de l o c a l n i c i "Mov i la cu Beci'}

Î4

www.cimec.ro

s i t u a t i n stînga şose le i Focşani -Bo lo teş t i , a fost d i s t r u s parţial cu ani în urmă, cînd I . A . S . Odobeşti a c o n s t r u i t o instalaţie pentru p r e p a ­r a r e a soluţiei de s t r o p i t v i a . Din informaţiile p r i m i t e de la munc i t o r i c a r e au l u c r a t l a această instalaţie r e i e s e că au fost găsite mai multe obiecte ş i vase de l u t , rămase necunoscute. C f .M.Petrescu -Dîmbov i ţa , în M a t e r i a l e , 1 , 1953, p .116 -132 ; A . C . F l o r e s c u şi M . F l o r e s c u , în M a t e r i a l e , 6, 1959, p . 2 2 7 .

5 P e n t r u elemente mai t îrzi i ale c u l t u r i i de stepă n o r d - v e s t pontică d i n n o r d - e s t u l Munten ie i v e z i N.Harţuche şi F . A n a s t a s i u , în Catalogul se­l e c t i v a l co lec ţ ie i de arheo log ie a Muzeulu i Brăi le i , 1976 ,p .166 , 1 6 9 , 170.

6 I b i d e m , p . 166, f i g . 3 4 0 . 7 I b i d e m , p . 169-170 , f i g . 3 5 0 . 8 I b i d e m , p . 1 7 0 , f i g . 3 5 1 .

F O U I L L E S ARCHÉOLOGIQUES D A N S L A N E C R O P O L E T U M U L A I R E DE B O L O T E Ş T I , D E P . D E V R A N C E A

Résumé

L e s f o u i l l e s archéologique e n t r e p r i s e s en 1983 dans l ' u n des t u m u ­lus connus sous le nom de " M o v i l e l e V r a n c e i " (monticules de V r a n c e a ^ s i -tués s u r l e t e r r i t o i r e de l a comune de Boloteşt i , dép.de V r a n c e a , ont occas ionnée l a découverte de quatre tombes d ' i n h u m a t i o n : deux contenant des squelettes étandus s u r l e dos (M.1 et M . 3) et deux avec des sque ­l e t t es recroquev i l l é s (M. 2 et M . 4 ) .

L ' i n v e n t a i r e funéraire des tombes découver tes , u n i t a i r e du point de vue typo log ique , est assez pauvre contenant exclusivement de l a c é r a ­mique travail lée à l a m a i n .

D ' a p r è s les manifestat ions d u r i t u e l et de l ' i n v e n t a i r e funéraire , l es tombes découvertes ont été attribuées à l a c u l t u r e de steppe n o r d -ouest pontique et comprise du po int de vue chronologique dans la période moyenne de l ' â g e du b r o n z e .

L E G E N D E DES F I G U R E S

F i g . 1 . - B o l o t e ş t i . L e groupe de tumulus sur l a t e r r a s s e de P u t n a . L e u r p o s i t i o n .

F i g . 2 . - B o l o t e ş t i . L e p lan et l e p r o f i l du tumulus n o . 1 . F i g . 3 . - B o l o t e ş t i . Tombes découvertes à l ' in tér ieur du tumulus n o . 1 : 1 ,

3, tombes contenant des squelettes étendus sur le dos ; 2 , 4 , t o m ­bes contenant des squelettes r e c roquev i l l é s .

F i g . 4 . - B o l o t e ş t i . Céramique découverte dans les tombes du tumulus no .1 : 1 ( M . 1 ) ; 2 ( M . 2 ) ; 3 ( M . 3 ) .

35

www.cimec.ro

ŞANTIERUL A R H E O L O G I C PREUTEŞTI-"DEALUL C E T A T E " , JUD. S U C E A V A , 1983

de N I C O L A E U R S U L E S C U şi DRAGOMER POPOV1CI

I n acest an a continuat c e r c e t a r e a e lemente lor forti f icaţiei h a l l s t a t -t iene t i m p u r i i pe l a t u r a sudică a aceste ia , p r i n abordarea unui nou s e g ­ment d i n S ΧΓΠ, c a r e c o n s t i t u i e a x u l l o n g i t u d i n a l (N-S ) a l p l a t o u l u i pe c a r e se află amplasată s taţ iunea 1 .

Cerce tăr i l e s -au concentrat îndeosebi asupra p r i m u l u i v a l , i n t e r i o r , a l fort i f i caţ ie i , fn s e c t o r u l fn c a r e încă d i n campania trecută se sesizase existenţa une i intrări amenp-ate. De a l t f e l şi fn prezent d r u m u l de acces peste forti f icaţie ( v a l u r i ş i şanţuri) t r e c e exact p r i n aceeaş i zonă în c a r e odinioară fusese amenajată i n t r a r e a ; l o c u l se remarcă p r i n e x i s ­tenţa unei a lveo lăr i v i z i b i l e .

P e n t r u a se putea s u r p r i n d e cft mai complet situaţia r e a l ă , în zona de înălţime maximă a v a l u l u i ( m e t r i i 29 -29 ,5 pe S ΧΠΙ) a fost păstrat un m a r t o r t r a n s v e r s a l . A s t f e l , fn t i m p u l săpăturii , observaţi i le s -au f ă ­cut permanent fn p lan şi pe p r o f i l e l ong i tud ina le ş i t r a n s v e r s a l e , putîndu-se obţine fn consecinţă date e x t r e m de in teresante şi importante r e f e r i ­t o a r e l a s i s t e m u l de amenajare a intrări i , ca ş i despre etapele de r e f a c e ­r e ale fort i f icaţ ie i ( f i g . 1 ) .

C h i a r deasupra pămfntului s t e r i l d i n punct de vedere arheologic (14) se află două n i v e l e de l o c u i r e cucuteniană (13 şi 12) , ca re au fost s u p r a ­puse de o lentilă de pămînt maroniu-roşcat , n is ipos (9) , avînd p r o b a b i l r o l u l de a n i v e l a t e r e n u l fn momentul de început a l l o c u i r i i h a l l s t a t t i e n e . Aces t r i v e l prez intă , l a par tea sa super ioară , o dungă de arsură ( 8 ) , groasă de 2-3 c m . De l a n i v e l u l acesta sînt săpate, de o par te ş i de a l t a , două g r o p i m a r i da b f r n e , c a r e indică,în mod aproape c e r t , c o n s t r u i r e a unei pal isade u ş o a r e . Aceasta corespunde p r o b a b i l p r i m e i l o c u i r i h a l l s t a t t i e ­ne de pe p l a t o u , care fusese sesizată încă d i n campanii le a n t e r i o a r e , p r i n mai multe g r o p i , d i n t r e c a r e una de b o r d e i ; unele d i n t r e aceste g r o p i f u ­seseră suprapuse de v a l u l forti f icaţiei p r o p r i u - z i s e 2 .

După incend ie rea aces te i pa l i sade , l o c u i r e a efectivă în acest punct pare a înceta , i a r fortif icaţia c a r e se r id ică devine mai degrabă un s i m ­p l u punct de c o n t r o l ş i r e f u g i u (pentru acest scop pledează ş i d i m e n s i u n i ­l e reduse ale complexu lu i )^ . A s t f e l , peste n i v e l u l de incendiere a p a l i s a -d e i a f ost depus un s t r a t de pămînt maroniu-roşcat , pigmentat cu c h i r ­p i c i , cărbune ş i mult n i s i p (7 ) , ca re reprezintă amenajarea p r i m u l u i v a l a l fort i f i caţ ie i . Aces t s t r a t e suprapus de un putern i c n i v e l de incendiere (6 ) , g ros u n e o r i de pînâ l a 18 c m , constfhd d i n pămînt putern ic înroşit , l a baza căruia e r a per fec t v i z i b i l un s t r a t de cărbune gros de 2-3 c m .

37

www.cimec.ro

Urmează o nouă r e f a c e r e a v a l u l u i , constfnd d i n t r - u n s t r a t de n i s i p amestecat cu argilă şi p i e t r e , pigmentat r e l a t i v puternic cu bucăţi de cărbune şi e x t r e m de bine bătucit ( 5 ) ; e r a mai gros spre marg in i l e sec ­ţiunii şi mai subţire spre c e n t r u , ceea ce se explică p r i n f a p t u l că a i c i se a f la accesul fn fortificaţie . De o parte şi de a l ta a acestu i s t r a t s -au observat c o n t u r u r i l e a două g r o p i de p a r i (10) , c a r e , adine indu-se fn so­l u l v i u , suprapuneau aproape per fec t urmele v e c h i l o r bîirne ale p r i m e i pa­l i s a d e , avfnd totuşi un d i a m e t r u ceva mai m i c .

Acest s t r a t a s e r v i t d r e p t pat p e n t r u amenajarea unui adevărat p a ­v a j ( 5 ) , f o rmat d i n g r e s i i n i s ipoase , de c u l o a r e albicioasă (uşor c a l c i ­nate fn urma i n c e n d i u l u i ) . P a v a j u l e r a lung de c i r c a 0 ,90 m ( pe direcţia N - S ) ş i marca aproape toată lăţimea intrării (1 ,50 m pe direcţ ia E - V ) . De o par te ş i de a l ta a p a v a j u l u i au apărut urmele unor bfrne carbonizate , a l c ă r o r r o s t se explică p r o b a b i l fn legătură cu modul de c o n s t r u i r e a porţ i i . Aces t p r i m pavaj s -a păstrat fn s t a r e d e s t u l de bună, deoarece a fost imediat a coper i t at f t de dărîmăturile porţi i incendiate , c f t ş i de un s t r a t de n i s i p gălbui, amestecat cu p i e t r e şi pigmenţi de cărbune, foarte bine bătucit, r e p r e z e n t f n d o nouă n i v e l a r e (3) ş i o altă reamenajare a va­l u l u i .

Deasupra acestu i pat de n i v e l a r e s -a amenajat un nou pavaj ( 2 ) , g ros de c i r c a 20 cm, constfnd d i n p i e t r e de r f u s p a r t e , p r i n s e i n t r e ele cu arg i lă . De l a acest n i v e l au fost observate i a răş i , de o par te ş i de a l ­t a , r e s t u r i l e carbonizate ale unor s t r u c t u r i de lemn care au alcătuit i n ­t r a r e a fort i f i caţ ie i . De asemenea, de a i c i se adfnceau, spre est şi spre vest de p a v a j , urmele unor b frne groase (11) , destinate să susţină poar­t a ; bîrnele au fost in t roduse fn vechi le lăcaşuri ale amenajărilor a n t e r i ­o a r e , dar au avut diamètre mai m i c i . Deosebit de in teresant este f a p t u l că pe lingă aceste bfrne s -au observat c l a r c o n t u r u r i l e a l t o r două g r o p i , mai puţin a d i n e i , conţinfnd de asemenea urmele carbonizate ale unor b f r ­n e , care aveau p r o b a b i l r o l u l să s p r i j i n e p i l o n i i p r i n c i p a l i a i por ţ i i .

D e c i , ş i această ultimă fază a v a l u l u i ( i m p l i c i t a fortificaţiei) a s f f r -şit p r i n a f i incendiată. R e s t u r i l e aceste i faze au fost i n mare măsură de ­r a n j a t e u l t e r i o r de f a c t o r i n a t u r a l i , deoarece nu a mai i n t e r v e n i t o r e a ­menajare (a coper i re ) intenţionată a r e s t u r i l o r d i s t r u s e .

Aşadar , săpăturile d i n 1983, conţinufnd ce r ce tarea zonei Începută în anul precedent , au avut d a r u l de a c l a r i f i c a succesiunea f a z e l o r de l o ­c u i r e şi r e f a c e r e a fortif icaţiei ha l l s ta t t i ene t i m p u r i i de l a i zvoare le p î -rîului B r a n a : după o primă etapă de l o c u i r e efemeră (timp în c a r e nu s -a c o n s t r u i t deeft o simplă pal isadă) , au urmat a l te t r e i faze de amenajare ş i d i s t r u g e r e succes ivă a forti f icaţiei p r o p r i u - z i s e , constfnd d i n v a l u r i c u pal isade şi şanţuri.

Refacerea rapidă a fort i f i caţ ie i , fn c a d r u l aceleaşi etape i s t o r i c e , a re şi implicaţii de o r d i n soc ia l -economic ,demonstrfnd existenţa în zonă a unor comunităţi s tab i le şi r e l a t i v bine o r g a n i z a t e , capabile să întreprin­dă lucrăr i de mare amploare . Rămîne o sarcină a ce r ce tăr i l o r v i i t oare st sesizeze aşezăr i le p r o p r i u - z i s e ale acestor comunităţi ha l l s tat t iene t i m ­p u r i i , care ş i -au c o n s t r u i t acest c e n t r u f o r t i f i c a t . De asemenea, c e r c e -

38

www.cimec.ro

I I I I L

F i g . 1 . -PreuJ:eşt i - "Dealul Ce ta te " : p r o f i l u l nord ic a l m a r t o r u l u i de p r o f i l de pe coama v a l u l u i I (S X I I l / m 29) . - 1 = s o l v e g e t a l . - 2 = s o l m a -r o n i u - n i s i p o s , amestecat cu puţin c h i r p i c i , cărbune ş i p i e t r e a r s e (a l d o i l e a p a v a j ) ; faza a ΙΠ-a , u l t i m a , a forti f icaţiei . - 3 = s t r a t de argi lă n i s i p o s , f o a r t e bine bătucit, amestecat cu p i e t r e ş i pigmenţi de cărbune ( s t r a t de n ive lare p e n t r u faza a I l I - a a f o r ­t i f icaţiei ) , - 4 = s t r a t de argilă ş i n i s i p , conţinînd p r i m u l pava j : a Π-a fază a fort i f i caţ ie i . - 5 = s t r a t de n i s i p amestecat cu argilă ş i p i e t r e , pigmentat cu r e l a t i v multe bucăţi de cărbune,extrem de bine bătucit ( s t r a t de n i v e l a r e p e n t r u p r i m u l p a v a j ) . - 6 s t r a t de pămfht a r s l a r o ş u , amestecat l a bază cu cărbune şi cenuşă (n i — v e l u l de incend iere a p r i m e i fort i f icaţ i i ) . - 7 = s t r a t maroniu-roş­c a t , ' p i g m e n t a t putern ic cu c h i r p i c i , cărbune şi amestecat cu nisip şi p i e t r e ( v a l u l p r i m e i fort i f i caţ i i ) . - 8 = lentilă de cărbune şi a r ­sură , marcînd incendierea p r i m e i pa l i sade . - 9 = pămfht m a r o n i u -r o ş c a t , f o a r t e n i s i p o s ; s t r a t de n ive lare în zona intrării e x i s t e n ­te l a p r i m a pal isadă. - 10 = g r o p i l e bîrnelor care f lancau i n t r a r e a c e l e i de a I l - a fază a fort i f i caţ ie i . - 1 1 = groapa bîrnei care f l a n ­ca spre vest i n t r a r e a u l t i m e i faze a fort i f icaţ ie i . - 12 = pămînt ma­ron iu - roşcat a r g i l o s (a l I I - l e a n i v e l Cucuten i ) . - 13 pămînt m a r o -niu-gălbui , pigmentat cu cărbune ( p r i m u l n i v e l Cucuteni ) . - 14 = s t r a t s t e r i l de n i s i p ga lben , cu concreţiuni ca l caroase . - · · = c ă r ­b u n e . - oo = p i e t r e . - xx = pămînt ars la roşu şi l u t u i e l i a r s e .

10

www.cimec.ro

ţări le d i n 1984 v o r căuta să e luc ideze modul i n care se r e a l i z a accesul peste şanţurile de apărare , ca şi existenţa unor amenajări pe v a l u l a l d o i l e a , e x t e r i o r , de pe l a t u r a de sud a fort i f icaţ ie i .

N O T E

1 P e n t r u date p r e l i m i n a r e p r i v i n d această f or tu i caţ ie , v e z i : D . P o p o v i c i ş i N . U r s u l e s c u , fn C e r c e t ă r i a rheo l og i ce , I V , Bucureşt i , 1981, p . 5 4 - 5 7 ; V , 1982, p . 2 3 - 2 7 ; i d e m , în Documente recent descoperi te şi informaţii a r h e o l o g i c e , Bucureşt i , 1983, p . 2 5 - 3 2 ; N . U r s u l e s c u şi Ş t . Manea, fn Suceava , V I I I , 1 9 8 1 , p.175 şi f i g . 1 .

2 D . P o p o v i c i şi N . U r s u l e s c u , fn Documente recent d e s c o p e r i t e . . . , p . 26 . 3 Idem, C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e , I V , p . 5 5 ; 1983, p . 2 6 ; N . U r s u l e s c u ş i

Şt .Manea, o p . c i t . , p . 1 7 5 .

L E C H A N T I E R ARCHÉOLOGIQUE D E PREUŢEŞTI -" D E A L U L C E T A T E " , D È P . D E S U C E A V A , 1983

Résumé

E n cont inuant les f o u i l l e s e n t r e p r i s e s les années antérieures , on a étudié l a zone d ' a c c è s du côte sud du va l lum intérieur de l a f o r t i f i c a ­t i o n , en réuss issant à établir l a succesion des étapes d ' h a b i t a t de ce po int et des étapes de r e c o n s t r u c t i o n de l a f o r t i f i c a t i o n . Après deux n i ­veaux d ' h a b i t a t de l a période de l a c i v i l i s a t i o n Cucuten i , i l s ' e s t e n s u i v i un habitat de cour te durée d ' u n e communauté de l ' H a l l s t a t t anc ien , p é ­r i o d e pendant laque l le i l 7 a eu a u s s i une pal issade s i m p l e . Après l ' e m ­brasement de l a pa l i s sade , le p lateau n ' a p lus été habité ef fect ivement, devenant un po int de s u r v e i l l a n c e et de refuge en cas de d a n g e r . L a f o r t i ­f i c a t i o n bâtie à cet effet (consistant en Valiums avec des palissades et des f ossés ) a encore été r e c o n s t r u i t e par deux f o i s , connaissant donc, en t o u t , t r o i s des t ruc t i ons à des i n t e r v a l l e s de temps asse7. courts,conune. le montre le carac tère unitaire de la céramique découverte .Dans la zone proprement d i t e d ' a c c è s on a découvert deux pavages superposés , fa i t s de p i e r r e s l iées avec de l ' a r g i l e . Les bords de l ' entrée étaient flanqués de poutres massives q u i soutenaient l a p o r t e ,

LÉGENDE DE L A FIGURE

F i g . 1 . - P r e u ţ e ş t i - " D e a l u l C e t a t e " : le p r o f i l nordique du témoin de p r o f i l de l a faîte de v a l l u m . - 1 = s o l vége ia l . -2 = so l brun-sab lonneux , mêle d ' u n peu de b r iques en t o r c h i s , de charbon et de p i e r r e s brûlées (le deuxième pavage) ; troisième phase, l a dern ière , de l a f o r t i f i c a t i o n . - 3 = couche d ' a r g i l e et de sable , très bien t a s ­s é e , mêlée de p i e r r e et de pigments de charbon (couche de n i v e l -

4 0

www.cimec.ro

lement pour l a troisième phase de la f o r t i f i c a t i o n ) . - 4 = couche d ' a r g i l e et de sab le , contenant le p r e m i e r pavage; deuxième phase de l a f o r t i f i c a t i o n . - 5 = couche de sable mêlée d ' a r g i l e et de p i e r r e s , pigmentée de re la t ivement beaucoup de morceaux de c h a r b o n , extrêmement bien tassée (couche de nivel lement pour le p r e m i e r pavage) . - 6 = couche de t e r r e brûlée au r o u g e , mêlée à l a base de charbon et de cendres (niveaux d 'embrasement de l a première f o r t i f i c a t i o n ) . - 7 = couche brune-rougeâtre , fort p i g ­mentée de br iques en t o r c h i s , de charbon et mêlée de sable et de p i e r r e s (le va l lum de la première f o r t i f i c a t i o n ) . - 8 a l e n t i l l e de c h a r o n et brûlure , marquant l ' embrasement de l a première p a ­l i s a d e . - 9 = t e r r e brun-rougeâtre , très sablonneux (couche de n ive l l ement dans l a zone de l ' en t rée existante à l a première p a ­l i s s a d e ) . - 10 = les fosses des poutres qu i f lanquaient l ' entrée de l a deuxième phase de la f o r t i f i c a t i o n . - 11 = le fosse de l a poutre q u i f lanquait v e r s l ' o u e s t l ' en t rée de la dernière phase de l a f o r t i f i c a t i o n . - 12 = t e r r e brun-rougeâtre arg i l euse (le deuxième niveau C u c u t e n i ) . - 13 = t e r r e brun-jaunâtre, p igmen­tée de charbon (le p r e m i e r niveau Cucuten i ) . - 14 = couche s t é ­r i l e de sable j a u n e , avec des concrét ions c a l c a i r e s . - · · β c h a r ­b o n . - oo = p i è r r e s . - xx = t e r r e brûlée au rouge et de l a t e r r e g la i se brû lée .

41

www.cimec.ro

SĂPĂTURILE A R H E O L O G I C E DIN STAŢIUNEA GETICĂ DE L A POPEŞTI, COM. MIHÂILESTI, JUD. GIURGIU, 1980-1981 şi 1983

de A L E X A N D R U V U L P E şi M A R I E T A GHEORGHIŢÂ

Săpăturile d i n a n i i 1980-1981 şi 1983 au urmărit c e r c e t a r e a în c o n ­t i n u a r e a situaţiei s t r a t i g r a f i c e observată în a n i i 1978-1979 pe " N u c e t " , a c ropo la aşezăr i i get ice de l a Popeşti . Amint im că p r o f i l u l longitudinal r e a l i z a t în a n i i precedenţi v a l o r i f i c a secţiunea practicată în acest loc de D . V . R o s e t t i , după r ă z b o i , de l a care nu ne-au rămas n i c i un f e l de note. I n acest s cop , în 1980 s -a lărgit secţiunea d i n 1979 cu încă 1,40 m,pe o lungime de 38 m; în 1981 s -a completat săpătura d i n 1980 cu două c a s e ­te (caseta I , c a r o u 27 , p e n t r u groapa Ρ observată pe p r o f i l u l d in 1980) şi caseta a I l - a ( c a r o u r i l e 34 -39 , p e n t r u dezve l i r ea jumătăţii de est a b o r d e i u l u i care rămăsese în p r o f i l u l secţiunii d in 1980).

I n 1982 nu s -au făcut săpături l a Popeş t i . în campania d i n 1983 s -a lărgit secţiunea 1980-1981 cu încă 1 ,50 m

pe o lungime de 20 m de l a caseta a I l - a a b o r d e i u l u i d i n 1981 spre n o r d . Experienţa d i n a n i i trecuţi a arătat că r e a l i z a r e a unor p r o f i l u r i p r i n sec­ţiuni late de 1-1 ,50 m, p a r a l e l e , dă p o s i b i l i t a t e a valor i f icări i t e m e i n i ­ce a s t r a t i g r a f i e i a ş e z ă r i i .

Secţiunile d i n campani i le 1980, 1981 şi 1983 au dat pos ib i l i ta tea cer­cetăr i i locuinţei de suprafaţă d i n c a r o u r i l e 19 -28 . Aceasta avea o d e s ­ch idere de aproape 10 m . U n u l d i n co l ţur i , s u r p r i n s în săpătură,era r o ­t u n j i t . Locuinţa e r a orientată N - S , v a t r a aflîndu-se în jumătatea n o r d i ­c ă . După incend ierea e i r e s t u r i l e arse au fost îndepărtate, pe so lu l a r s a l locuinţei f i i n d depus un s t r a t subţire de lut adus p e n t r u amenajarea n i ­v e l u l u i următor. Datorită aceste i situaţii, în c u p r i n s u l locuinţei nu s-au găsit decît f oar te puţine mater ia l e a rheo l og i c e .

în a n u l 1980 am c e r c e t a t şi locuinţa de suprafaţă, rezervată în s ă ­păturile l u i D . V . R o s e t t i , pe care am s u r p r i n s - o încă în campania d i n 1978. Săpăturile l u i D . V . R o s e t t i au r e z e r v a t numai o f oar te mică par te d i n podina unei locuinţe aparţinînd n i v e l u l u i a l I I I - l e a ; o mică porţiune de bază de perete a arătat că locuinţa a avut ce l puţin două încăperi . P r i n m i c r o p r o f i l e l e pe c a r e l e -am p r a c t i c a t în zona aceste i locuinţe a r e z u l t a t că aceasta suprapunea o altă locuinţă aparţinînd n i v e l u l u i a l I I -l e a , de asemenea incendiată. In s t r a t u l de n i v e l a r e între cele două l o ­cuinţe suprapuse s -a găsit un bogat m a t e r i a l arheologic constînd d i n c e ­ramică, multe cuţite de f i e r şi alte ob iec te , aparţinînd des igur n i v e l u l u i a l Π - l e a .

Cercetăr i l e noastre d i n a n i i 1980-1981 au avut ca scop şi degajarea b o r d e i u l u i s u r p r i n s în a n u l 1979 în c a r o u r i l e 33 -39 . S -a conf irmat o b ­servaţia d i n 1979 cu p r i v i r e l a n i v e l u l căruia îi aparţinea borde iu l

4 3

www.cimec.ro

şi anume u l t e r i o r c e l u i mai vech i n i v e l Latène. Aceasta observaţ ie este conf i rmata de v a t r a rectangulară cu podium, care nu aparţinea b o r d e i u ­l u i şi ca re a apărut la - 1,35 m fn caseta a Π-a ( c a r o u r i l e 34-36) , v a ­tră care face parte d i n p r i m u l n i v e l Latène şi care a fost tăiată de b o r ­d e i . V a t r a e r a acoperită cu un s t r a t de humă brun-gălbuie ,ster i l , care făcea bună aderenţă pe c r u s t ă . Aceasta const i tu ia s t r a t u l de n ive lare c e l mai v e c h i care a putut f i urmărit fn cont inuare spre sud pe p r o f i l u l d i n 1981 . B o r d e i u l c e r ce ta t aparţine n i v e l u l u i următor ( n i v e l u l a l Π- lea ) . B o r d e i u l e r a o r i en ta t fn l u n g u l şanţului pe direcţ ia N - S , i n t r a r e a fn b o r d e i f i i n d d i n s p r e s u d . B o r d e i u l avea şapte p a r i , d i n t r e care unul c e n t r a l . După un t imp de f o l o s i r e b o r d e i u l a s u f e r i t un incendiu şi a fost re făcut , n i v e l f n d u - s e podeaua p r i n adăugarea unui s t r a t de pămfht f i n . To t un i n c e n d i u a marcat şi sfîrşitul aces te i a doua faze a b o r d e i u l u i , a cărui groapă a fost apo i umplută cu dărfmături de pereţi a r ş i , r e s t u r i de arsură ş i cenuşă , r e z u l t a t a l nivelării efectuate după d i s t r u g e r e a n i v e ­l u l u i r e s p e c t i v fn toată zona secţiunii n o a s t r e . Cft ne energ ice au fost aceste nivelăr i r e i ese d i n f a p t u l că fn săpăturile d i n anul 1980 am î n ­t r e g i t f ragmente ceramice a f l a t e l a o distanţă de 15-20 m unele de a l te l e .

O altă observaţie importantă făcută în anul 1980, cu p r i l e j u l săpă ­r i i a ces tu i b o r d e i , este i d e n t i f i c a r e a , în n i v e l u r i l e u l t e r i o a r e dezafec­tării b o r d e i u l u i , a t r e i v e t r e , d i n t r e care două (una aparţinea n i v e l u l u i a l I I I - l e a , cealaltă n i v e l u l u i a l V - l e a ) aproape suprapuse . Această o b ­servaţie se adaugă l a a l te le făcute atît în campanii le precedente ca şi cea d i n anul 1983. I n anul 1983, în c a r o u r i l e 12 -14 , l a o adîncime de - 0,35 m, în capătul n o r d i c a l secţiunii făcute în anul 1980, a apărut c r u s t a une i v e t r e , deplasată spre n o r d pînă l a - 0 , 5 5 m , aparţinînd u l ­t i m u l u i n i v e l de l o c u i r e ( v ) . C r u s t a avea o gros ime de 4 cm şi se af la pe un s t r a t subţire de p i e t r i ş . Imediat sub s t r a t u l de pietriş a l p r i m e i v e ­t r e îhtîlnite s -a dat de c r u s t a unei a l te v e t r e înclinată şi ea spre n o r d l a - 0 ,80 m . Aceasta avea l a bază un s t r a t gros de pietriş de c i r c a 10 c m . Sub această a doua vatră întflnită, într-un s t r a t de dărîmături şi a r ­sură , s t r a t care se înclina spre n o r d pînă l a - 0 ,90 m , a apărut a t r e i a vatră dezafectată,care aparţinea n i v e l u l u i a l ΠΙ- lea . Dărîmăturile n i v e ­late e r a u întărite apoi cu pămînt de cu loare galbenă ce căpăcuiau o groapă c a r e aparţinea n i v e l u l u i a l I I - l e a .

Această situaţie d e s c r i s ă mai sus reafirmă constatarea că l o c u i n ­ţe le , în multe c a z u r i , e r a u refăcute în ace laş i loc pe p a r c u r s u l mai m u l ­t o r n i v e l u r i . în b o r d e i u l a m i n t i t s -a putut vedea cum aceeaşi locuinţă, l a început sub formă de b o r d e i , a fost reamenajată în n i v e l u l a l ΓΠ-lea ca locuinţă de suprafaţă şi refăcută ca a tare pînă în u l t i m u l n i v e l . Este Q dovadă a permanenţei u n e i proprietăţi pe aproape toată d u r a t a aşezări i getice de l a Popeşt i , mai bine de un s e c o l . Situaţia c e l o r t r e i ve t re d i n c a r o u r i l e 12-14 (secţiunea 1983) ref lectă o cont inuitate pentru n i v e l u ­r i l e I I I - V ; înclinarea spre nord a c e l o r t r e i ve t re f i i n d explicată de existenţa g r o p i i d i n n i v e l u l a l I I - l e a .

Comparînd cele două situaţii avem o imagine sngestivă de cum s-a îndesit l o c u i r e a " d a v e i " de la Popeşt i ; ele ne dau un i n d i c i u asupra

4 4

www.cimec.ro

www.cimec.ro

-16

www.cimec.ro

parce lăr i i " a c r o p o l e i " fn r a p o r t cu densi tatea e i şi totodată o dovadă că f i l t r e d i f e r i t e l e n i v e l u r i de l o c u i r e nu au ex is tat h i a t u s u r i . Aşa cum s-a mai a f i r m a t , toate aceste n i v e l u r i nu reprezintă decft r e f a c e r i succesive.

P r i n p rocedeu l de săpătură pe f e l i i , u t i l i z a t fn u l t i m i i t r e i a n i , am putut p r e c i z a apartenenţa stratigrafică a aproape t u t u r o r g r o p i l o r de e¬pocă L a T e n e . D i n d e s t u l de numeroasele g r o p i i d e n t i f i c a t e , unele au fost f o a r t e bogate fn m a t e r i a l c e r a m i c . I n t r - o groapă aparţinînd celui mai v e c h i n i v e l (groapa P) s -a găsit aprox imat iv jumătate d i n t r - o cupă "megariană" or ig inală . Această descoper i re se adaugă la observaţiile făcute mai de m u l t , pe întreaga a ş e z a r e , după care puţinele fragmente de cupe cu decor în r e l i e f o r i g i n a l e şi de imitaţie directă aparţin n i v e ­l u r i l o r c e l o r mai v e c h i ?

Ca de ob i ce i şi fn aceste campani i , fn aşezarea de l a Popeşt i , a a¬părut un m a t e r i a l arheo log ic şi osteologic deosebit de b o g a t ( p L I - I I l ) . P r i n -t r e d e s c o p e r i r i se cuv ine menţionată o fibulă de bronz aflată lîngă o vatră d i n u l t i m u l n i v e l (V) a l cărui t i p c irculă cu precădere în a doua jumătate a s e c i î . e . n . ( p l . I I f i g . 1 ) şi o parte componentă a unui pandantiv de a u r de factură elenistică af lat în c e l mai v e c h i n i v e l Latène ( p l . I I f i g . 2 ) . Această d i n urmă piesă se aseamănă cu pandantivele d e s ­coper i te în necropo la de l a Zimnicea fn mormfntul 4 ( C 7 ) , datate în s e c . I V - I I I î . e . n . - ' Nu sîntem în măsură să precizăm dacă acest obiect se alătură s e r i e i de mater ia l e ( c e - i d rep t puţine la număr), descoperite în c u r s u l d i f e r i t e l o r campani i de l a Popeşt i , care ar putea atesta existenţa unei l o c u i r i mai v e c h i de s e c a i I I - l e a î . e . n . fn această a ş e z a r e .

Săpăturile d i n u l t i m i i c i n c i an i în c e l mai recent n i v e l a l aşezări i (V) au c o n f i r m a t observaţi i le făcute înainte, r e spec t i v l i p s a i m p o r t u r i l o r r omane . Es te evident că acest n i v e l fiinţează d i n vremea de dinaintea general izăr i i i m p o r t u l u i roman în D a c i a . Pe de altă p a r t e , a m i n t i m r a r i ­tatea d e s c o p e r i r i l o r de cupe getice cu decor în r e l i e f în acest n i v e l şi l i p s a e m i s i u n i l o r monetare de t i p l o c a l . Datarea acestui n i v e l fn a doua jumătate ş i spre sfîrşitul s e c i î . e . n . este d i n punct de vedere a r h e o ­logic un fapt ev ident .

D i n t r e d e s c o p e r i r i l e r e l a t i v e la per ioadele anter i oare epoc i i getice reţin atenţia mai multe v e t r e aparţinînd n i v e l u r i l o r h a l l s t a t t i e n e , s i t u a ­te în capătul de sud a l secţiunii n o a s t r e , îh aprop ierea zonei f o r t i f i c a ­ţ ie i . Două v e t r e aparţin cu siguranţă c e l u i m a i vechi n i v e l ha l l s ta t t ian ( p r e - B a s a r a b i , cu ceramică neagră canelată) . In zona respectivă s -au găsit numeroase fragmente c a r a c t e r i s t i c e . Amint im de asemenea că l o ­c u i r e a aparţinînd epoc i i b r o n z u l u i - c u l t u r a G l i n a şi T e i - este foarte s lab reprezentată în această par te a staţiunii.

Pe baza unei s e s i zăr i a i n g i n e r u l u i agronom Nicolae Naghiu de la C . A . P . Mihăileşti în anul 1980 am efectuat o c e r ce tare de suprafaţă pe t e r i t o r i u l comunei S c h i t u . L a c i r c a 1 Km sud-est de satu l S c h i t u , în punctu l numit " L a c u l R o t u n d u " , pe malu l de NE a l lacu lu i , s -au găsit, în

47

www.cimec.ro

P l . I I I . - Popeşt i , jud . G i u r g i u . Unelte d in f i e r .

•18

www.cimec.ro

www.cimec.ro

1976-1 97V, cu p r H c j u l unei n ive lăr i cu lama t r a c t o r u l u i , t r e i sau p a t r u c u p t o a r e de o l ă r i e , după spusele i n f o r m a t o r u l u i . Cercetăr i l e noas t re au dus l a i d e n t i f i c a r e a l o c u l u i r e s p e c t i v . I n zonă se a f lau f o a r t e multe f ragmente c e r a m i c e get ice fn pămfntul de arătură , precum şi bucăţi de c h i r p i c i . Se r e m a r c a nu --eroase fragmente de a m f o r e , c o n t r a f a c e r i l o ­c a l e , p r i n t r e c a r e şi douil mftuşi cu ştampile anep igra fe ( p l . I V , f i g . 1 -2) Je un t i p deja cunoscut fn a ş e z a r e a de l a Popeş t i ( "Nucet" )"* . Prec izăm că p u n c t u l se află ia c i r c a 15 k m , j n l i n i e d r e a p t * , s u d , de a ş e z a r e a de la P o p e ş t i . E s t e p l a u r . i b i l să presupunem a i c i e x i s t e n t a uneia d i n aşezăr i l e do t i p r u r a l , s a t e l i t e " d a v e i " de l a P o p e ş t i .

Dacă a i c i v o r f i fost a t e l i e r e l e unde se l u c r a u a m f o r e i t i m i t a t e după ce le e l e n i s t i c e (mai a les de t i p u l Kos) rămfne să f i e v e r i f i c a t p r i n t r - o c e r c e t a r e s i s temat i că .

N O T E

1 A i . Vulpe şi M.Gheorghi ţă , Şantierul a r h e o l o g i c Popeşti -Mihăi leşt i , j u d . G i u r g i u - R a p o r t p r e l i m i n a r asupra r e z u l t a t e l o r d i n campani i l e a¬n i l o r 1978 -1979 , fn C e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e , I V , Bucureşt i , 1 9 8 1 , p . 5 8 - 6 5 .

2 A l . V u l p e şi M.Gheorghi ţă , B o l s à r e l i e f s de Popeş t i , fn " D a c i a " , Ν . S . , X X , 1976, p .172 şi 182 .

3 A . D . A l e x a n d r e s c u , L a nécropo le gète de Z i m n i c e a , fn " D a c i a " , N . S . X X V 1 V , 1980 , p . 51 , i"igÏ50/ïT

4 I - G l c d a r i u , Relaţi i c o m e r c i a l e ale D a c i e i cu lumea elenist ică ş i r o ­mana , C l u j , 1974, p . 2 8 , p l . X X , IA 1 2 / 0 3 ; IA 1 2 / 4 2 .

L E S F O U I L L E S DE P O P E Ş T I , D E P . D E G I U R G I U , 1980-1981 et 1983

Résumé

L e s f o u i l l e s de 1980-1983 ont comme objet d ' a p p o r t e r de n o u ­v e l l e s p r é c i s i o n s r e l a t i f s à l a s t r a t i g r a p h i e de l a s ta t i on Popeşt i "Nucet" , l ' a c r o p o l e de l ' o p p i d u m gète situé s u r l a r i v e d r o i t e de 1 ' A r g e ş . Nous y avons identifié des maisons et des hab i ta t i ons demienterrées . L ' o b j e t en o r , une p a r t i e d ' u n pendent i f de f a c t u r e hel lénist ique, r e p r o d u i t dans l a p l . I I , f i g . 2 a été trouvé au n iveau in fér ieur . L a f ibule en bronze ( » > 1 . I I , f i g - 1 ) a p p a r t i e n t à un t y p de l a deuxième moitiée du I e r s ièc le a v . n . è r e et a été découverte p r è s d ' u n f oyer situé dans l a couche l a p lus récente ( V ) .

50

www.cimec.ro

LÉGENDE D E S P L A N C H E S

P l . I . - P o p e ş t i , d 6 p . d e G i u r g i u . Céramique g e l o . P l . H . - P o p e ş t i , d6-p.de G i u r g i u . Ob je t s de p a r u r r : 1) h r o n z o ; 2) o r ;

3 -5 ) f e r . P ) . 1 1 1 . - P o p e ş t i d é p . d e G i u r g i u . O u t i l s en f e r . P l . I V . - S c h i t u , d é p . d e G i u r g i u . Manches d ' a m p h o r e s à marques a n é -

p i g r a p h i q u e s .

www.cimec.ro

R A P O R T ASUPRA CAMPANIEI DE SĂPATURI A R H E O L O G I C E DIN ANUL 1983 DE L A MICIA (COM. VEŢEL, JUD. HUNEDOARA),

S E C T O R T H E R M E

de L U C I A M A R I N E S C U , a r h . ANIŞOARA S ION

şi I O N * ANDRIŢOIU

Cercetări le arheo log ice efectuate în thermele romane de la M i c i a fn anul 1983 au urmărit fn cont inuare p r e c i z a r e a r a p o r t u l u i f n t r e e d i ­f i c i u l therme I şi p a l e s t r e , precum şi ce r ce tarea spaţiului existent f n ­t r e aceste construcţ i i . In acest scop au fost executate 2 secţiuni o r i e n ­tate E - V , S I I l / l 982-1983 şi S V/1983 şi s-a deschis o suprafaţă Sp 1/1983, urmfnd ca fn campanii le v i i t o a r e f n t r e g u l spaţiu f n t r e therme şi pa les t re să f ie cercetat p r i n suprafeţe ( f i g . 1 ) .

Secţiunea I I I / 1 9 8 2 - 1 / 9 83 ( L . 1 2 m ; 1.2 m) , perpendiculară pe î n ­căperi le p a l e s t r e l o r , a avut scopul să facă legătura f n t r e acestea ş i cur tea inter ioară . S-a constatat că i n această zonă nu există fncăperi contemporane p o r t i c u l u i , c i un spaţiu l i b e r n ive la t succesiv ( o c u r t e ) , care f n momentul amenajării sale a determinat demantelarea unor c o n s ­trucţii mai v e c h i . Cele două pavaje corespunzătoare p o r t i c u l u i d i n u l t i -ma fază a p a l e s t r e i constau d i n t r - u n s t r a t de p i e t r e legate cu m o r t a r , aşezate pe un s t r a t - s u p o r t de p i e t r e legate cu pămînt, gros de c i r c a 22 cm şi r e s p e c t i v de c i r c a 18 c m , acesta d i n urmă avfnd ca supor t un s t rat de dări mătură, nivelată cu p r i l e j u l r e c o n s t r u i r i i p a l e s t r e i .

Secţiunea V/1983 ( L . 2 2 m ; 1.2 m) , paralelă cu S I V , a f os t t r a ­sată de la extremitatea sudică a p a l e s t r e i pînă la z i d u l p e r i m e t r a l a l e d i ­f i c i u l u i therme I . S-a s u r p r i n s fn partea de vest a p a l e s t r e i , un z i d t r a n s v e r s a l , g r o s de c i r c a 60 c m , reprezent fnd l i m i t a vestică a unei fncăperi e x t e r i o a r e e d i f i c i u l u i p a l e s t r e i , z i d care are drept ' f u n d a ­ţie pietriş de r f u , amestecat cu pămînt şi dărîmătură, umplînd o groapă săpată în pămfntul v i u . In a f a r a acestu i z i d , spre v e s t , au apărut două s t r a t u r i de n i v e l a r e , constfnd d i n prundiş şi pămînt, d i n u l t ima f a z ă , cînd a fost amenajat spaţiul d i n t r e p a l e s t r e şi therme I , înconjurate pe l a t u r a de est şi parţial pe l a t u r a de nord de un p o r t i c . Menţionăm c ă s t r a t u l de prundiş are ca suport pămînt bătut, în componenţa căruia se găsesc fragmente c e ramice , fragmente de ţigle şi o lane . La baza a¬cestor nivele s -au s u r p r i n s urmele unui pavaj d i n mortar de v a r cu n is ip şi p i e t r i c e l e , corespunzfnd unor fncăperi ale căror z i d u r i au fos t scoase cu p r i l e j u l amenajării acestu i spaţiu, dar ale căror urme se văd fn p r o f i l . Se pare că fn faza iniţială, Înainte de c o n s t r u i r e a p o r t i c u l u i , therme I aveau două fncăperi fn plus fn partea l o r de e s t .

Suprafaţa 1/1983 (L= 7 c m ; 1= 4 m) s-a deschis perpendicular pe capătul de est a l secţiunii S V / 1 9 8 3 . In suprafaţă s-au descoper i t două fncăperi separate de un z i d or ientat E - V , a l căror contur e x t e r i o r a fost dezve l i t în 1968, urmele şanţurilor făcute a t u n c i vâzîndu-se

53

www.cimec.ro

M t C I A 1963

9 . - * 10m

l i j r . l . - P l a n u l săpatur i lor d i n a n u l 19S3.

www.cimec.ro

Γη p r o f i l . In întreaga suprafaţă , sub s o l u l a c t u a l , s -a găsit im s t r a i g r o s de dnrîmălură cons t fnd mai a l e s d i n ţ i g l e , curătnivii şi o l a n e . Sul» dăr fmătură , fn încăperea )2 (în j u r n a l u l l u i O . F I o e a 28) s-a d e s c o p e r i i un p a v a j d i n două r f n d u r i de cărămiz i şi ţigle d i spuse pe o s iibst rueţie d i n piatră de formă c i r c u l a r i i cu d i a m e t r u l de 2 ,60-2, - l 1 } . Una d i n ţ iglele p r i n s e f n p a v a j , ca ş i ţ ig le le f r a g m e n t a r e d i n încăperea 32 , p o a r t h s t a m ­p i l a : con ( o r s ) I I F l ( a v i a ) C o m ( m a g e r n o r u m ) , f i i n d de ace laş i t i p cu ce le d e s c o p e r i t e fn t h e r m e I , fn t i m p ce p r i n t r e d a r i m a t u r i i e de pe pava j s -a d e s c o p e r i t o ţiglă cu ştampila : l e g ( i o ) X I I ] ( i ( emina) l u l ( i u s ) D e i o t a r ( u s ) , asemănătoare cu cele d i n therme I I . Pînă acum nu c u n o a ş ­tem r o s t u l a c e s t e i ag l omerăr i c i r c u l a r e de p i e t r e cu ţigle ş i cărămiz i d e a s u p r a , f n j u r u L c ă r e i a s -a găsit un s t r a t g r o s de a r s u r ă . D i n i n f o r ­maţiile pe c a r e le deţ inem, o cons t ruc ţ i e s imi lară s - a r f i d e s c o p e r i t l a T r o p a e u m T r a i a n i . D a t o r i t a d i ferenţe i do n i v e l d i n t r e ce le doua f n ­c ă p e r i , f n n r . 3 2 a p a r e l a - 0 , 5 0 in ş i fn n r . 3 3 l a - 0 , 7 0 m un s t r a t de m o r t a r pe s u p o r t do păntfnL gălbui amestecat cu n i s i p ş i p i e t r i c e l e , sub c a r e se a f la o podea de c o e i o p e s l o , c a r e a funcţionat cu un z i d p e r p e n ­d i c u l a r pe c e l p e r i m e l r a l , •/,id p r o v e n i n d de la o construcţ ie a n t e r i o a r ă .

In ceea ce pr iveş te m a t e r i a l u l a r h e o l o g i c d e s c o p e r i t campania a f os t s ă r a c a . E l se r e d u c e , cu excepţ ia c e r a m i c i i , la un denar de a r g i n t emis do A n t o n i n u s P i u s , d e s c o p e r i t în S V = J - 0 , 2 0 m ; la s o l z i de l o r i c a d e s c o p e r i ţ i tot aco lo - 18 , - 0 , 8 5 m , l a un p i n t e n dc f i e r f e u d a l găs i t f n t r - o groapă d i n colţul de S V a l încăper i i 3 3 . In sch imb săpăturile au a¬dus no i date p r i v i n d r a p o r t u l d i n t r e d i f e r i t e l e e d i r i c i i ca re a l că tu iesc c o m p l e x u l bă i lor p u b l i c e de la M i c i a . A s t f e l :

- e d i f i c i u l t h e r m e I a fost mai m a r e în faza iniţ ială,avînd eel puţin două încăper i s p r e est ;

- p r i m a n i v e l a r e a spaţiului d i n t r e t h e r m e I şi p a l e s t r a c o r e s ­punde în t i m p cu r i d i c a r e a a c e s t o r a d i n u r m a şi cu r e a m e n a j a r e a p r i ­mei Taze a t h e r m e l o r 1 ;

- c ons t ruc ţ ia c i r c u l a r ă , a l c ă r e i r o s t n u - 1 cunoaştem încă , a r putea să nu f i avut n i c i o legătură cu p a l e s t r e l e şi sa f i fost făcută în t r - o fază u l t e r i o a r ă , c fnd aces te încăperi îş i pit-rdusoră destinaţia in i ţ ia lă . Rea ­m i n t i m că f n t h e r m e I I s - a u s u r p r i n s urme de amenajări c a r e p e r m i t sa se presupună că anumite încăper i au fos t t r a n s f o r m a t e în camere de l o ­c u i t .

P r i n d i m e n s i u n i , s t a r e de c o n s e r v a r e , d a r mai cu datorită i m p o r ­tanţei l o r p e n t r u cunoaşterea c iv i l i zaţ ie i c laco - romane , t h e r m e l e de la Mic ia merită să f ie c e r c e t a t e fn c o n t i n u a r e .

R A P I O R T D E S F O U I L L E S A R C H E O L O G I Q U E S Ε F F E C T U EES D A N S f,IO S T H E R M E S OK MI CFA (VET, E L , D E P . DE

I R N E I X M R A )

Résumé

Dans la campagne de I'.'«•· u n a f a i t des f o u i l l e s dans l ' e s p a c e entr

r)r>

www.cimec.ro

F i g . 2 . - P r o f i l u l de n o r d a l Secţ iuni i S I l l / i 9 8 2 - 1 9 8 J .

www.cimec.ro

] ηιν·! 1, povaj σΊπ morlor ott> TfTi| cu tar mult, p««te ui strat de L L L l oomnl galben, compact, cu pigment) — — ι d» coi oiiitdû ii arsuri Œ & I pigmenţi de cărămidă arsă

« cărămizi ,Tţl*

«^*—» cărbune 2tn

Bdul censlruci«i dr fazal «S^fcs lenllo mortar alb

www.cimec.ro

l ' a i l e d r o i t e du complexe t h e r m a l de Mic iu et l ' é d i f i c e " T h e r m e 1" en excavant une s e c t i o n (S V / 1 9 8 3 , L : 22m ; 1 : 2 m ) , une s u r f a c e ( S I ' 1 /1983, 7 χ I m) et en c o n t i n u a n t la s e c t i o n S l l l / l , ) , S 2 .

Dans la s u r f a c e ou a d e o c u v e r t un pavé c i r c u l a i r e de b r i q u e s et de t u i l e s , dont l ' u t i l i s a t i o n r e s t e e n c o r e i n c e r t a i n e et le mur q u i f e r ­me l e complexe t h e r m a l au s u d . L e matériel archéo log ique est p a u v r e , l a i s s o n s de vases r o m a i n e s , t u i l e s avec l ' e s t a m p i l l e COM I I FI . . ( a v i a )

Commagenorum et une t u i l e p o r t a n t l ' e s t a m p i l l e I V L ( i u s ) D E I O T A R ( r u s ) . On a trouvé a u s s i une monnaie d ' a r g e n t d 1 A n l o n i n le P i e u x .

L e s f o u i l l e s de 1983 ont eu comme résultai la c o n s t a t a t i o n que le p r e m i e r n i v e l ornent de l ' e s p a c e e n t r e le " T h e r m e I " et l ' a i l e d r o i t e du complexe t h e r m a l a été f a i t en même temps que la c o n s t r u c t i o n de l ' a i l e d r o i t e et l e réaménagement de " T h e r m e I " .

L E G E N D E D E S F I G U R E S

F i g . 1 . - Le p l a n des f o u i l l e s e f f ec tuées a n 1983 . F i g . 2 . - L e p r o f i l du n o r d de la s e c t i o n T I l / 8 2 - 8 3 .

www.cimec.ro

R A P O R T A S U P R A SĂPATURILOR A R H E O L O G I C E DIN C A S T R U L MICIA (COM. VEŢEL, JUD. H U N E D O A R A ) , IN CAMPANIA 1983

He L I V I U P E T C U L E S C U , BOCi D A N F I L I P E S C U

şi CRISTÏNA CRĂCIUN

La campania d i n aces t a n , des făşurată în per ioada 12 i u l i e - 6 august, au p a r t i c i p a t L . P e l c u l e s c u (20 z i l e ) , C r i s t i n a Crăciun (14 z i l e ) şi B . F i l i p e s c u (12 z i l e ) . S -a urmării c e r c e t a r e a s i s t e m u l u i de fort i f i caţ ie e x ­t e r i o r - şanţuri le - de pe l a t u r a lungă, de v e s t , a c a s t r u i u i , unde nu se e fec tuaseră săpătur i .

In vederea a t i n g e r i i a c e s t u i o b i e c t i v s -a executat o s e c ţ i u n e , m a r c a ­tă S X X V , lungă de r>8 m si lată de I , 5 0 m, începînd de la z i d u l de i n ­cintă a l c a s t r u i u i spre e x t e r i o r ( f i g . 1 ) . Secţ iunea a fost plasată fn f îşia de t e r e n cupr insă între ca lea ferată şi ş o s e a , la 5, 50 m distanţă de a¬ceasta d i n urmă.

Prezentăm fn c o n t i n u a r e p r i n c i p a l e l e observaţ i i p r i l e j u i t e de s ă p ă ­t u r a n o a s t r ă . T e m e l i a z i d u l u i de incintă a apărut c h i a r la începutul s e c ­ţiunii. A p o i , după o b e r n v i lată de 1,10 m, începe şanţul c a s t r u i u i de p ă ­mînt. O groapă mare modernă , plină de p i e t r e , a tăiat atît g u r a şanţului c a s t r u i u i cu v a l de pămînt, c î t şi a şanţului c a s t r u i u i de piatră în p a r t e a d i n s p r e z i d u l de inc intă .

Şanţu l , în formă de V , a l c a s t r u i u i cu v a l de pămînt, adfnc de 2 ,60 m şi l a t de 5 , 5 0 m ( d i m e n s i u n i a p r o x i m a t i v e , c a l c u l a t e ţinînd seama da d i s t r u g e r i l e p r o v o c a t e de g r o a p a modernă) , a r e panta exterioară^mai p u ­ţin abruptă flec îl cea i n t e r i o a r ă , intrucît în umplutură nu s-au d e s c o p e r i t m a t e r i a l e a r h e o l o g i c e , i a r pe pereţ i i săi nu au apărut urme de m o r t a r sau piatră fie la t e m e l i a z i d u l u i de incintă, r e i e s e c l a r că e l a funcţionat, f i i n d curăţat de r o m a n i , d o a r c u v a l u l de pămînt. E l t r e b u i e să f i fost as tupat intenţionat cu ocaz ia c o n s t r u i r i i z i d u l u i de incintă pe de α p a r t e f i indcă acum e r a p r e a aproape de a c e s t a , pe de a l ta p e n t r u a se putea r e a l i z a o platformă mai lată c a r e să permită des făşurarea în bune condiţi i a l u c r ă r i l o r fie c o n s t r u c ţ i e .

Urmează s p r e e x t e r i o r un a l do i l ea şanţ în formă fie V , c a r e , f i i n d umplut c i 1 l e s p e z i m a r i de piatră căzute d i n z i d u l de incintă şi c a r e i n ­t r a u în p r o f i l u l sec ţ iuni i , nu a putut f i săpat pînă la fund în t i m p u l l i m i t a t avut la d i s p o z i ţ i e . D i m e n s i u n i l e a p r o x i m a t i v e ale a c e s t u i şanţ, mult mai mare dec îl p r e c e d e n t u l , sînt 4 m ndîncimea, 13 m lăţimea. Acest şanţ de apărare a fost săpat în u m p l u t u r a şanţului m i c , căruia îi ta ie o p a r ­te f l i n m a r g i n e a e x t e r i o a r ă , berma sa f i i n d de a p r o x i m a t i v 2 , 2 0 m. A p r o ­ximaţiile p r o v i n d i n cauza g r o p i i de p i e t r e moderne şi a nesăpări i pînă la bază a şanţului , fnsă nu pot f i prea m a r i .

P i e t r e l e d i n elevaţia z i d u l u i de incintă - b l o c u r i m a r i - şi f l i n t o -

50

www.cimec.ro

www.cimec.ro

melin s a , căzute fn şanţ, dovedesc en e l a rămas în funcţiune pînă la a -bnndonaren c a s t r u i u i , i a r umplerea s-a f a r u l neintenţionat, cu dăr imn-l u r i , î n t r - o p e r i o a d i i u l ter ioară .

I n c o n t i n u a r e , pînă la sf îrşitul secţiunii nu au mai apărut a l te ş a n ­ţuri de a p ă r a r e , fnsă s-a d e s c o p e r i t un n i v e l roman const fnd d i n m a t e r i a ­le a r h e o l o g i c e depuse d i r e c t pe s o l . P r i n t r e m a t e r i a l e , în afară de c e ­r a m i c a şi două monede de b r o n z încă n e i d e n t i f i c a t e , se remarcă o teacă de do la b r a şi un întăritor de a r c .

P e n t r u v e r i f i c a r e a situaţiei în t e r e n u l de la n o r d de ca lea ferată , d e v e n i t , în t i m p u l c a m p a n i e i , l i b e r de c u l t u r i l e a g r i c o l e , s - a t r a s a t o secţiune S X X V I , lungă de 26. m-ţ c a r e nu a putut f i executat deeft pfnă l a adfnc imea maximă de 1,50 m , în d r e p t u l şanţur i l o r . Ş i a i c i s -a constatat a ceeaş i situaţie ca la cea d i n secţ iunea p r e c e d e n t ă , e v i d e n t c u excepţia g r o p i i umplute cu p i e t r e . P r i n t r e c-Mectele d e s c o p e r i t e se remorcă un ţăruş de c o r t r o m a n .

În înche ie re se c u v i n c f t e v a p r e c i z ă r i p r i v i n d s i s t e m u l de apărare e x t e r i o r a l c a s t r u i u i . M a i întîi t r e b t i i e r e m a r c a t că întrttctt în această campanie s - a u executat secţ iuni s u f i c i e n t de l u n g i în e x t e r i o r u l z i d u l u i de incintă, r e z u l t a t e l e sînt c o m p l e t e . A s t f e l , s -a putut s t a b i l i că atît c a s t r u l cu v a l de pămînt, cît şi c e l c u zid de incintă d i n piatră au avut un s i n g u r şanţ de a p ă r a r e . Dacă p e n t r u c a s t r u l cu v a l de pămînt a r mai e x i s t a t e o r e t i c p o s i b i l i t a t e a prezenţe i unui a l do i l ea şanţ ,mai s p r e e x t e ­r i o r , c a r e să f i fost d i s t r u s cu ocaz ia săpăr i i şanţului c a s t r u i u i cu z i d , p e n t r u a c e s t a d i n urmă este cer tă u n i c i t a t e a şanţului.

A c e a s t ă situaţie a p r o p i e c a s t r u l M i c i a de c a s t r e l e l e g i o n a r e c a r e a¬veau un s i n g u r şanţ de m a r i d i m e n s i u n i şi î l deosebeş te Ce ce le a u x i l i a r e , unde este f recventă amena jarea mai m u l t o r şanţuri de apărare succes ive . Expl icaţ ia c a r e c r e d e m că se impune este că la M i c i a , ca şi la c a s t r e l e l e g i o n a r e , g a r n i z o a n a f i i n d m a r e , r o m a n i i nu c o n s i d e r a u că e r a pos ib i lă o a s e d i e r e a a c e s t o r f or t i f i caţ i i de că t re i n a m i c , şanţul unic de apărare avînd mai mul t r o l u l de a împiedica un atac p r i n s u r p r i n d e r e . Către a¬ceastă exp l i ca ţ i e ne conduce de a l t f e l şi preponderenţa c a v a l e r i e i ûi g a r ­nizoana M i c i e i (peste 1100 că lăreţ i d i n 1500 so ldaţ i ) , c a r e în mod e v i ­dent e r a destinată să lupte cu i n a m i c u l potenţial - i a z i g i i - în cîmp d e s ­c h i s .

R A P P O R T S U R L E S F O U I L L E S A R C H E O L O G I Q U E S E F F E C T U É E S D A N S L E C A M P DE M I C I A ( V E T E L , D E P . D E H U N E D O A R A ) P E N D A N T LA C A M P A G N E

D E 1083

Résumé

Dans la campagne de cette année on s ' e s t p roposé de p r é c i s e r l a s t r u c t u r i - des f o s s é s de défense situés s u r le côté long à l ' o u e s t du camp. D e la ' M > r l e , on ;t l 'ail < · <ca v< • r doux s e c t i o n s p e r p e n d i c u l a i r e s s u r

www.cimec.ro

le m u r d ' e n c e i n t e et d i r i g é e s v e r s l ' e x t é r i e u r : S X X V longue de 58 m et l a r g e de 1 , 5 0 m et S X X V I longue de 26 m et l a r g e de 1 ,50 m , mais ce t te d e r n i è r e n ' a pas été achevée ( f i g . 1 ) .

On a d é c o u v e r t • f o s s é de 2 , 5 0 m en p r o f o n d e u r et de 5»50 m en l a r g e u r ayant a p p a r t c t au camp ă r e m p a r t de t e r r e . C e l u i - c i a été obturé dél ibérément p a r tes Romains pendant l a c o n s t r u c t i o n du m u r .

V e r s l ' e x t é r i e u r i l y a en deuxième f o s s é l a r g e de 13 m et p r o f o n d d ' e n v i r o n 4 m, c r e u s é dans l ' a n c i e n p e t i t f o s s é c o lmaté , tout en l e d é ­p a s s a n t s u r l e b o r d e x t é r i e u r . A p p a r t e n a n t au camp fo ; f i é avec mur de p i e r r e , i l a une b e r m e d ' e n v i r o n 2 , 2 0 m . Lies g r a n d s b, es de t a i l l e p r o v e n a n t d u m u r d ' e n c e i n t e et l e s p i e r r e s du fondement tombés dans le f o s s é p r o u v e n t que son o b t u r a t i o n a c c i d e n t e l l e a eu l i e u après l a d é s a f ­f e c t a t i o n du c a m p .

On a pu é t a b l i r de l a s o r t e que t a n t le camp à r e m p a r t de t e r r e que c e l u i avec mur d ' e n c e i n t e ont eu un s e u l f o ssé de d é f e n s e . E n conc lus i on , l e camp de M i c i a d i f f è re des a u t r e s camps a u x i l i a i r e s où l ' o n c r e u s a i t fréquemment p l u s i e u r s f o s s é s de dé fense s u c c e s s i f s .

L E G E N D E D E L A F I G U R E

F i g . 1 . - M i c i a - c a m p .

62

www.cimec.ro

R A P O R T P R E L I M I N A R A S U P R A C A M P A N I E I A R H E O L O G I C E D E L A M I C I A . P U N C T U L E D I F I C I U L R O M A N , D I N A N U L 1983

de c m ş A N M U S E T E A N U

I n campania l ' ) 8J s -a t r e c u i la c e r c e t a r e ; ! unui nou punct a r h e o l o g i c plasat fn i m e d i a t a a p r o p i e r e a a m f i t e a t r u l u i r o m a n . Este v o r b a tie un e d i ­f i c i u a c ă r e i destinaţie nu am p u l u t - o p e n t r u moment s t a b i l i fn c a d r u l n -şezăr i i c i v i l e de la M i c i a .

înaintea c e r c « i lari lor p u n c t u l so Înfăţişa ca o d e n i v e l a r e plasată la 34 ilo m e t r i n o r d de a m f i t e a t r u .

P e n t r u a obţine p r i m e l e dale p r i v i n d o b i e c t i v u l a fost trasată' o s e c ­ţiune de 20 χ 2 m fn c r u c e (marcată S ) , S>, b ţ ) . C e r c e t a r e a s - « ex t ins apoi p r i n t r a s a r e a a încă u n u i sanţ p a r a l e l cu S i , secţ iunea S 4 de 10 χ 2 m .

Ca p r i m o b i e c t i v urmărit a fost d e s c o p e r i r e a l i m i t e l o r e d i f i c i u l u i fn ul t ima l u i fază de ex i s tenţă . A c e s t e a au fos t s u r p r i n s e în S 3 l i m i t a est ică marcată p r i n t r - u n z i d , i a r în S 2 Γ" p a r t e a vest i că a e d i f i c i u l u i a fost ses izată o b o l t a d i n cărămiz i legate cu m o r t a r , prăbuş i tă . B o l t a făcea p a r t e p r o b a b i l d i n substrueţ ia c l ă d i r i i , i n S 4 a putut f i surpr insă l i m i t a nordică α c l ă d i r i i . S - a p u t u t o b s e r v a că z i d u r i l e e d i f i c i u l u i au fost r a s e cu lama p l u g u l u i pînă l a o adîncime de - 0 , 2 0 m .

P e n t r u a obţine o s e r i e de date s t r a t i g r a f i c e în S-| o r i e n t a t N - S am adîncit săpătura pînă l a s o l u l v i u (cu excepţ ia c a r e u r i l o r 4 - 5 , unde î n ­c r u c i ş a r e a u n o r z i d u r i a împiedicat această o p e r a ţ i e ) . S - a putut a s t f e l o b s e r v a ex is tenţa a t r e i faze succes ive de existenţă a e d i f i c i u l u i . O p r i ­mă fază în o r d i n e c r o n o l o g i c ă normală , d e c i de j o s în s u s , apare marcată la 0 , 9 0 m de un pava j de m o r t a r cu p ia tră , o a doua fazu l a 0 , 6 0 m r e ­prezentată t o t p r i n t r - u n p a v a j de m o r t a r cu cărămidă p i sa tă . U l t i m a fază apare la 0 , 4 0 m ş i este marcată de c a r o u r i l e 1-2 de o podea de lut gălbui cu o v a t r ă . I n c a r o u l 3 a apărut un p a v a j de m o r t a r şi în c a r o u r i l e 6-7 o podea de l u t gă lbu i .

A c e s t n i v e l poate f i da ta t p r i n t r - o fibulă de t i p u l Τ cu ţîţînă, c u n o s ­cută în D a c i a în s e c a i I I I - l e a e . n . ; în a c e l a ş i n i v e l α fost recoltată s i o capsula d i n b r o n z e m a i l a t p e n t r u p r o t e j a r e a s i g i l i u l u i .

L a - 1 , 2 0 m în c a r o u r i l e 9 - 1 0 a fost s u r p r i n s un n i v e l de l o c u i r e a n t e r i o r c o n s t r u c ţ i e i . E l a p a r e sub f o r m a u n u i pavaj de m o r t a r şi p i e t r e gros de 0 , 1 0 n i , p lasat sub n i v e l u l de construc ţ i e a l z i d u r i l o r c l ă d i r i i .

I n dărfmături le u l t i m u l u i n i v e l au fost r e c o l t a t e f ragmente de t e n ­cuială vopsită fn d i v e r s e c u l o r i ; de asemenea, au Tost d e s c o p e r i t e o s e ­r i e de r e s t u r i c e r a m i c e , d i n t r e care se remarcă c î teva f ragmente cb t e r r a s i g i l l a t a , un opaiţ e t c .

6 3

www.cimec.ro

www.cimec.ro

I i i ι Ηκι ιρ ι ι ι ι ί ι ι urnirii on re s>- V H u i i i u i r i n se . l . / v l i t ' i > i i " , ! ' i l ι.,ΙΗΙι U ,

în ult ima l u i Γηκη <te exl.slentà eei i ic i i Ι pni>-:i )»·· Κι/,;) p l^nn lm S - I Ι •JtMl>i |.>!işeii • lest inn l . i i i .

U A l - i . ' O U T P R E L I M I N A I R E ŞV\i LA CAMl 'ACiNE A K , ( H » : O L ( K ; I O U F : D E M I C I A , Ι ' Ι Ί Π Ι Κ Κ Ί · , R O M A I N , D E Ι , ' Λ Μ Ι »KΙ

Résumé

Pendant L I campagne de 1983 on a passé à la r e c h e r c h e d ' u n m>u-vcHU point, m ehéologiqiie ex i s tant près de l ' a m p h i l l i é â t r e m a i n . Ivi des t ina t i on de l ' é d i f i c e n ' a pas pu être établie duns celte premiere campagne de Toui l l es .

Mais en a pu s u r p r e n d r e les l imi tes du monument a l ' e s t . , h l ' ouest et au n o r d .

Les données s t r a t i g r a p h i q u e s indiquent l ' e x i s t e n c e de t r o i s phases d ' hab i ta t i on et d ' u n niveau antérieur à I H c o n s t r u c t i o n .

L E G E N D E DE L A P L A N C H E

1 F i g . I . - "Le p lnn général des f o u i l l e s .

65

www.cimec.ro

C E R C E T Ă R I L E A R H E O L O G I C E E F E C T U A T E L A C O M P I I X U L D E M O N U M E N T E F E U D A L E D E L A C E T Ă Ţ E N I , J U D A H I iK.Ş'.

LOCUINŢA V O I E V O D A L A

de d r . L U C I A N CUI l ' l ' S C l s i ANC \ I ' U M K S C U

Daca fn c u r s u l campaniei anu lu i precedent cerce tăr i l e arheo log i ce de la complexul de monumente feudale de la Cetăţeni' au avut fn mod obiect iv un c a r a c t e r mai r e s t r î n s , ele urmărind, fn aceasta situaţie mai cu seamă, unele c h e s t i u n i de d e t a l i u p r i v i n d l a t u r a sud i ca , cu i u t i arca fn t r e p t e , a c e l u i mai vech i monument de z i d al c ivi l izaţ ie i romăticşt i sud c a r p a t i c e " , fn anul 1983, f n s c h i p i b , cu e fec t ivul complet , c o l e c t i vu l de c e r c e t a r e de a i c i ^ a atacat f r o n t a l problema numărul u n u , rama sa fnea nee luc idata , a c e n t r u l u i vo ievodal de a i c i şi anume ident i f i carea r e s ­t u r i l o r locuinţei v o i e v o d u l u i .

Dupa cum se ş t i e , c e r ce tăr i l e de pfnă acum, publ i cate fn l o i a l i ­t a t e , argumentaseră, c r e d e m , cu probe g r e u de pus la îndoiala asupra cărora nu mai stăruim, că staţiunea arheo log i ca medievală de la Ce­tăţeni reprez intă unul d i n t r e c e n t r e l e formaţiunii statale româneşti c o n ­dusa fn 1217 de vo ievodul Senes lau , a cărui stăpînire se întindea pe ambi i versanţi a i Munţilor Făgăraş^ . Toate dovezi le aduse pînă acum fn discuţie în acest sens urinau a f i con f i rmate pfnă la urmă, sau i n f i r m a t e , de i d e n t i f i c a r e a fn t e r e n a locuinţei vo ievoda le , s i n g u r u l element d e ­c i s i v de a l t m i n t e r i , ce l ipsea pfnă acum d i n ecuaţia demonstrai o a r e .

P o r n i n d de la cunoaşterea amănunţită, pe baza cer ce tăr i l o r a n t e r i ­o a r e , a situaţiei s t r a t i g r a f i c e ş i mai cu seamă a ce l e i topograf i ce a l o ­c u l u i , am p o r n i t de l a p r e m i s a că locuinţa voievodală , postulată, cum am spus , de suma t u t u r o r c e r ce tăr i l o r de pfnă acum, nu se putea a f l a , dac i i ea a e x i s t a t în t r -adevăr , decît în f o a r t e restr însa porţiune de t e r e n , r ă ­masă aparent necerce tată , la jumătatea distanţei d i n t r e cele t r e i b i s e ­r i c i de z i d d i n s e c t o r u l monumente de la Cetăţeni care se înscriu în plan f n formă de s e m i c e r c . E r a l o c u l pe c a r e se depusese cea mai mare cant i ta te de pămînt d i n săpăturile a n t e r i o a r e nouă, rămase v i z i b i l n e ­as tupate , p r i n u r m a r e g r e u şi c o s t i s i t o r de înlăturat, pe de o p a r t e , i a r pe de altă p a r t e r e d e s c o p e r i r e a şi c o n f i r m a r e a existenţei pe l a t u r a de sud a c e l u i mai v e c h i monument de z i d a l c ivi l izaţiei româneşti de a i c i a unei intrăr i , cu scara lată, f n t r e p t e , şi a r e s t u r i l o r unui p a ­vaj ce pornea de l a acesta spre est sugerau ş i mai mult această po ­s i b i l i t a t e . ,

P e n t r u v e r i f i c a r e a a ces te i ipot eze , cu toate r i s c u r i l e p r i c i n u i t e de imensa cant i ta te de pămînt depusă în acest loc (este şi d i n această c a u ­ză p u n c t u l c e l mai înalt a l s e c t o r u l u i ) ş i deopotrivă de r e s t u r i l e e v i ­dente , î n c ă , l a suprafaţa s o l u l u i a c t u a l , a unei imense s t f n c i prăvăl i te d i n m o n t i c o l u l alăturat ş i f n acest loc (ca ş i în cazu l b i s e r i c i i n r . 3 ) , mo-

1 I 67

www.cimec.ro

r , , i g . I .-C etăţeni, 1983. P l a n u l de ansamblu a l s e c t o r u l u i monumente Locuinţa voievodală este marcată p r i n haşuri o b l i c e .

www.cimec.ro

J I

F i g . 2 . - C e t ă ţ e n i , 1 9 8 3 . P l a n u l locuinţei vo ievoda le .

69

www.cimec.ro

t i v p e n t r u c a r e băauiam că şi c e r c e t ă r i l e a n t e r i o a r e nouă au o c o l i t i n ­tenţional parcă acest ioc j am hotărît e f e c tuarea a i c i a une i secţiuni p e n ­t r u v e r i f i c a r e a c e l o r i n v o c a t e . Ş i , î n t r - a d e v ă r , secţiunea V ( n u m e r o t a ­tă d i n 1981 î n c o a c e în acest s e c t o r ) , cu d i m e n s i u n i l e de 24 ,50 χ 4 m , t r a ­sată şi săpată l a 5 m η- r d de îmbinarea l a t u r i i de n o r d cu p l a t f o r m a clopotniţei b i s e r i c i i n r , 1 l a 7 m n o r d - e s t de joncţiunea a b s i d e l o r b i se -r i c l i n r . 2 şi l a 10 m ost de b i s e r i c a n r . 3 , în l o c u l menţionat ( f i g i 1) a c o n f i r m a t , pe d e p l i n , i po teza noastră de l u c r u .

A s t f e l , p r i n săparea e i şi a două casete a iacente (C-j ş i C2)au fost i d e n t i f i c a t e , c h i a r l a l o c u l p r e s u p u s , l a adîncimi v a r i a b i între - 0 , 9 0 ş i - 2 , 4 5 m f a ţ ă d e denive lăr i le f o a r t e accentuate a le s o l u l a c t u a l , r e s t u ­r i l e une i p l a t f o r m e u n i t a r e d i n p iatră , fără m o r t a r , de formă abso lut dreptunghiulară, cu d i m e n s i u n i l e de 10,50 ι 7 m şi cu o r i e n t a r e a l a ­t u r i l o r l u n g i pe d i rec ţ ia n o r d - e s t - s u d - v e s t . Păstrată pe înălţimea de 0 , 5 0 - 1 m de l a bază ( f i g . 2 ) , această suprafaţă dreptunghiulară, făcută e x c l u s i v d i n p i e t r e m a r i de r f u ş i d i n bucăţi de g r e s i e n is ipoasă , l o ­cală , este suprapusă ş i per forată pe m i j l o c de o stfncă ale că re i d i ­m e n s i u n i în p l a n s fnt de 5,25 ι 3,25 m , i a r înălţimea se a f l ă l a n i v e ­l u l c e l mai înalt ("t 0) a l s o l u l u i a c t u a l . Stînca aceasta a p e r f o r a t , p r i n c ă d e r e d i n m o n t i c o l u l a lăturat , în p r o f u n z i m e , p l a t f o r m a d i n p i e t r e , d a r , d i n f e r i c i r e , numai pe m i j l o c u l e l , a s t f e l încît l i m i t e l e r e c t a n g u l a r e ş i exacte a le a c e s t e i a ( f i g . 1 ,2 ) au putut f i , a s t f e l , s t a b i l i t e cu mare e x a c ­t i t a t e , c h i a r dacă săpăturile mai v e c h i sau mai n o i ^ , n e i n s p i r a t ş i g r e ­şit e fectuate , s-au a p r o p i a t sau au d i s t r u s c h i a r , parţ ia l , p l a t f o r m a discutată ( f i g . 1 , 2 ) .

D i n c o l o de aces tea , î n s ă , importantă rani fne c ons ta tarea că p l a t ­f o r m a a c e a s t a , p e r f e c t d r e p t u n g h i u l a r ; " d i n p i e t r e , c h i a r nelegate c u m o r t a r , se p ă s t r e a z ă , totuşi , aşa cum arătam, pe o înălţime v a r i i n d î n ­t r e 0 , 5 0 şi 1 m d i n s p r e n o r d - e s t spre s u d - v e s t . Ş i mai importantă ră-mîtie Insă a r g u m e n t a r e a că pe întreaga suprafaţă cercetată p l a t f o r m a este suprapusă de un n i v e l de l o c u i r e feudală, g r o s de c i r c a 0,25 m ( f ig .3) ,cu m a t e r i a l e c e r a m i c e d a t a b i l e f h sec . X I I I - X I V ( f i g . 4 ) , ceea ce e x c l u d e o r i c e d a t a r e p o s t e r i o a r ă , i a r pe l a t u r a sudică a e i , sub n i v e l u l de dărîmătură, se găseş te un a l t s t r a t cu m a t e r i a l e d a t a b i l e , de asemenea, fn s e c . Χ Ι Π - X I V . Sub l o c u i r e a feudală d i n acest s e c t o r , ca peste t o t de a l t m i n t e r e a f n întreaga staţiune arheo log i că de l a Cetăţeni, se a ş t e r ­ne un s t r a t de s t e r i l , m a i g r o s c u 1 η a i c i decît f n a l t e l o c u r i a le s taţ i ­u n i i ( f i g . 3) ş i ab ia sub aces ta se găseşte l o c u i r e a g e t o - d a c i c ă . I n f e l u l a ces ta c r e d e m că o r i c e f e l de a p r o p i e r e între c ivi l izaţ ia g e t o - d a c i c ă de a i c i ş i c iv i l i zaţ ia medievală ( o r i c u m pfnă acum b ine ses izate ş i d e l i m i t a ­te, c r e d e m n o i ) , în g e n e r a l , ş i între n ive le le de l o c u i r e ge to -dac i că ş i p l a t f o r m a dreptunghiulară de z idăr ie fără m o r t a r d i n c u p r i n s u l săpătu­r i l o r l a c a r e ne r e f e r i m acum n i se pare e x c l u s ă . Mai mult decît a t f t a , c u toate e f o r t u r i l e n o a s t r e , aşa cum arătăm d e j a , m a t e r i a l u l ceramic i h p a r t i c u l a r ş i a rheo l og i c fh g e n e r a l , d e s t u l de r e d u s numer i c ş i f r a g ­m e n t a r , d i n n i v e l e l e anteconstrucţ ie i ş i post d e m a n t e l a r e , este e x t r e m de u n i t a r ş i i " p o s i b i l de s e p a r a t c r o n o l o g i c .

70

www.cimec.ro

F i g . 3 . - C e t ă ţ e n i , 1 983 . P r o f i l u l p e r e t e l u i de s u d a l secţiunii V .

www.cimec.ro

F i g . 4 . - C e r ă ţ e n i , 1 983 . Fragmente ceramice d i n s e c . X I I I - X I V de l a locuinţa vo ievoda lă .

72

www.cimec.ro

Ţinfhd însă seama de constatarea că e d i f i c i u l l a i c cu fundaţia r e c ­tangulară d i n piatră a fost d i s t r u s , ca ş i b i s e r i c a n r . 3 , d i n imediata a¬p r o p i e r e , p r i n t r - u n seism ce a provocat despr inderea stînci lor d i n m o n -t i c o l u l alăturat "Cetăţuia l u i Negru V o d ă " , moment datat c e r t , în c a z u l b i s e r i c i i n r . 3 , la anul c i r c a 1250, sîntem nevoiţi să p r e s u p u n e m , p r i n a-jna log ie , că locuinţa cu baza rectangulară d i n piatră ş i - a încheiat e x i s ­tenţa în ace laş i t i m p ş i , de bună seamă, în ace laş i mod. Existenţa i n ­trăr i i cu t r e p t e l a r g i d i n piatră pe l a t u r a de sud a b i s e r i c i i n r . 3 îna in ­te de ca tac l i sm ş i adăugarea, după aceea, a p r i d v o r u l u i pe l a t u r a v e s t i c ă , precum şi p a v a j u l ce porneşte de la t r e p t e l e sudice a le b i s e ­r i c i i , îhainte de c u t r e m u r , spre casa în discuţie p a r a întări şi mai mult această p r e s u p u n e r e . Fi indeă, abia dacă t r e b u i e s -o m a i s c r i e m , după op in ia noastră , p la t f o rma masivă şi per fec t dreptunghiulară d i n p i e ­t r e reprez intă , ch iar şi numai p r i n existenţa sa în l o c u l presupus , r e s t u r i l e reşedinţe i oonducătorului l a i c şi p o l i t i c de a i c i , vo ievodul d i n p r i m a jumătate a sec. a l X l l i - l e a , în speţă Senes lau .

Că această locuinţă ou baza d i n bo lovani de piatră ş i s u p r a s t r u c ­tură p r o b a b i l d i n l e m n , reşedinţă voievodală neîndoielnic , a fost d i s t r u ­să i n t e g r a l pînă l a p la t f o rma fundaţiei l a m i j l o c u l sec. a l X I I I - l e a , a ş a ­d a r odată şi datorată s e i s m u l u i ce a provocat dispariţia c e l u i mai vechi monument r e l i g i o s d i n imediata a p r o p i e r e (nr .3) , rezultă nu numai d i n s u ­p r a p u n e r e a în ambele c a z u r i a st înci lor despr inse d i n m o n t i c o l u l alăturat în a c e l a ş i t i m p sau d in l i p s a o r i c ă r o r elemente de suprastructură, d i n piatră l a e d i f i c i u l r e l i g i o s ' şi d i n lemn la c e l l a i c , c a r e , iarăşi în ambe ­le c a z u r i şi s i m u l t a n , au fost demontate şi r e f o l o s i t e de suprav ie ţu i ­t o r i i c a t a c l i s m u l u i (cu excepţia c î torva fragmente de olane găs i te , de asemenea, pe r u i n e l e ambelor monumente) , d a r , mai cu seamă şi în p r i m u l r î n d , de n i v e l e l e de l o c u i r e feudală d i n s e c X I I I - X I V c a r e se g ă s e s c (surprinzătoare ş i r e l e v a n t e coincidenţe) dedesubtul ş i deasupra r u i n e l o r fundaţiilor ambelor monumente.

I a r dacă dovezi le ş i argumente le d i n t e r e n , succ int d a r în esenţă a i c i p r e z e n t a t e , sînt c o n c r e t e , c o rec te ş i convingătoare , cum sperăm, rezu l tă , i m p l i c i t , că u l t ima verigă a lanţului de fapte doved i tor a l e x i s ­tenţei l a Cetăţeni a unu i c e n t r u cu evident c a r a c t e r economic p r e u r b a n ş i s o c i a l - p o l i t i c s t a t a l r omânesc , de formă vo ievodală , ce l puţin în p r i m a jumătate a sec. a l ΧΙΠ- lea , dacă nu cumva şi ceva mai devreme , este pe d e p l i n dovedită .

N O T E

1 P e n t r u c e r c e t ă r i l e de pînă acum de l a Cetăţeni, v e z i m a i cu seamă Cercetăr i a r h e o l o g i c e , Muzeul de I s t o r i e a l R . S . R o m a n i a , V I , B u ­c u r e ş t i , 1983, p . 5 1 - 7 7 ş i , p e n t r u campania a n u l u i 1982, Cerce tăr i a rheo log i ce , Muzeul de I s t o r i e a l R . S . R o m a n i a , V I I , B u c u r e ş t i , 1984, p . 1 3 7 - 1 4 1 .

2 I b i d e m .

7 3

www.cimec.ro

3 L a c a r e au mai p a r t i c i p a t , în a fara semnatar i l o r p r e z e n t u l u i r a p o r t , S p i r i d o n Cr i s tocea de la Muzeu] judeţean A r g e ş , o perioadă mai scurtă, şi Ion Ioniţă de la Muzeul M i l i t a r C e n t r a l , o perioadă şi mai s c u r t a .

A P e n t r u c a r e v e z i b ib , . , r a f i a de la nota 1 . 5 Cercetăr i a r h e o l o g i c e , Muzeul de I s t o r i e a l R. S . România, V I I , Bu -

c u r e ş t i , 1984, p . 1 3 7 - 1 4 1 . 6 I n c l u s i v cele efectuate în anul 1982 (vez i f i g . 1 ) .

L E S R E C H E R C H E S ARCHÉOLOGIQUES EFFECTUÉES A U C O M P L E X E DE M O N U M E N T S F E O D A U X D E C E T Ă Ţ E N I , D É P .

D ' A R G E S . L ' H A B I T A T I O N VOÏVODALE

Résumé

L e s f o u i l l e s e f fectuées en 1983 à Cetăţeni ont eu pour ob jec t i f p r i n ­c i p a l l ' i d e n t i f i c a t i o n des vest iges de l ' h a b i t a t i o n du d i r i g e a n t po l i t ique (le vo ïvode) de cet E t a t r o u m a i n du X I I I e s . E t , en v é r i t é , à mi - chemin ent re les t r o i s ég l i ses de maçonnerie ex i s tant dans le secteur monuments ont été identifiés et étudiés les vest iges d ' u n e hab i ta t i on sous l a forme d ' u n e p l a t e - f o r m e u n i t a i r e en p i e r r e absolument r e c t a n g u l a i r e , mesurant 10 ,50 χ 7 m ( f i g , 2 ) . Cette p l a t e - f o r m e r e c t a n g u l a i r e est cons idérée comme l a base en p i e r r e de l ' h a b i t a t i o n voïvodale du X I I I e s . , hab i ta t i on q u i a é t é , p robab lement , c ons t ru i t e en b o i s .

L E G E N D E D E S P L A N C H E S

F i g . 1 . - C e t ă ţ e n i , 1983 . P l a n général du sec teur monuments. L ' h a b i t a t i o n voïvodale est marquée p a r des hachures o b l i q u e s .

F i g . 2 . - C e t ă ţ e n i , 1983 . L e p lan de l ' h a b i t a t i o n v o ï voda le . F i g . 3 . - C e t ă ţ e n i , 1983 . L e p r o f i l du mur situé au sud de l a sections V . F i g . 4 . - C e t ă ţ e n i , 1983 . Fragments céramiques des ΧΠΓ 9 -ΧΓν ' β s s . t r o u ­

ves dans l ' h a b i t a t i o n v o ï v o d a l e .

7 4

www.cimec.ro

CERCETĂRILE A R H E O L O G I C E D E LA PIUA P E T R I (ORAŞUL D E F L O C I ) , COM. GIURGENI , JUD. IALOMIŢA. N E C R O P O L A NR. 4

de d r . L U C I A N CHIŢESCU şi A N C A PĂUNESCU

Cea de a noua campanie arheo log ică consecutivă^ desfăşurata pe t e ­r i t o r i u l oraşului medieval românesc de l a gura Ialomiţei a constat în i ¬d e n t i f i c a r e a şi c e r c e t a r e a aproape integrală a c e l e i de a pat ra n e c r o p o ­l e d i n c u p r i n s u l a c e s t u i c e n t r u u r b a n complet dispărut de l a suprafaţa so­l u l u i . Situată l a a p r o x i m a t i v 900 m sud de l a actuala şosea S loboz ia -Giun g e n i , în d r e p t u l b o r n e i k i l o m e t r i c e n r . 106 ş i l a c i r c a 600 m sud de b i s e ­r i c a ş i nec ropo la n r . 1 , necropo la n r . 4 ş i e d i f i c i u l de cu l t corespunzător e i au fos t i d e n t i f i c a t e p r i n r e s t u r i l e de cărămidă şi moloz , dar ş i de f ragmente le os teo log ice umane, scoase l a suprafaţa s o l u l u i de arătu­r i l e d i n v a r a a n u l u i 1983. Sos i t c h i a r a t u n c i la faţa l o c u l u i , pentru o r ­g a n i z a r e a c e l e i de a noua campani i a r h e o l o g i c e , c o l e c t i v u l de c e r c e ­t a r e a avut a s t f e l p o s i b i l i t a t e a salvări i ş i oercetăr i i p r i n i n t e r m e d i u l a c i n c i secţiuni ( L I I - L Π O) a unu i nou e d i f i c i u de c u l t şi a necropo le i a¬f e r e n t e în altă zonă a v e c h i u l u i o raş m e d i e v a l . Avem în f e l u l acesta de -a face cu cea de a p a t r a necropo lă ş i cu a t r e i a b i ser i că^ pînă acum c u ­noscute e x c l u s i v pe cale arheo log ică l a Oraşul de F l o c i .

Deşi mult d is trusă de lucrăr i le a g r i c o l e , dar ş i de l o c a l n i c i care au scos m a t e r i a l u l de construcţ ie ş i d i n fundaţii, b i s e r i c a n r . 3 este o c o n s ­trucţie s implă , cu d i m e n s i u n i obişnuite (18 ,50x6,25 n i ) , f n formă de navă , cu o s ingură abs idă , naos ş i pronaos ş i lucrată i n t e g r a l d i n c ă r ă ­midă ş i bucăţi de p ia tră , i n c l u s i v z i d u r i l e fundaţiei groase de 0,85 m , înecate f h m o r t a r , de v a r . A c e s t u i p l a n s implu iniţial i - a fost adăugat , puţin mai t îrz iu p r i n ado s a r e evidentă, pe l a t u r a ves t i că , un p r i d v o r de 5 x 7 m cu p l a n u l ş i s t r u c t u r a mult mai puţin îngri j ite ş i c o n s i s ­tente ( f i g . 1 ) . Deşi mult d i s t r u s e , fundaţiile e d i f i c i u l u i au o f e r i t dovada c la ră că au fost făcute după un p l a n p r e c i s t r a s a t în t e r e n . Cercetări le au constatat că l a baza şanţuri lor de fundaţie a f os t aşezat mai îhtîi un rînd de p i e t r e m a r i legate cu mul t m o r t a r de v a r , peste care s-a t u r n a t f u n ­daţia p r o p r i u - z i s ă formată d i n bucăţi de cărămidă ş i p i e t r e mărunte l ega ­te cu m o r t a r de v a r . I n t r u c f t luc răr i l e a g r i c o l e moderne au d i s t r u s în to­t a l i t a t e z idur i l e e l evaţ ie i , p l a n u l ş i d imens iuni le exacte ale monumentu­l u i au putut f i s t a b i l i t e numai pe baza z i d u r i l o r ş i şanţurilor de f u n ­daţie păstrate peste t o t pe înălţimea de 0 , 6 0 - 0 , 7 0 m de l a bază . I n s c h i m b , fundaţia p r i d v o r u l u i adosat este m a i sus cu 0 ,25 ş i lipită de co l ţur i le v e s t i c e a l e fundaţiei in i ţ ia le , a l e c ă r e i l i m i t e de sud ş i n o r d l e d e p ă ş e ş t e , că t re e x t e r i o r , cu 0 , 2 5 - 0 , 4 0 m .

I n t r u c f t la c e r c e t a r e a b i s e r i c i i nu s -a putut în mod ob iec t iv g ă s i n i c i un element s i g u r de d a t a r e , încadrarea c rono log i că a a ces te ia , ca

75

www.cimec.ro

şi a n e c r o p o l e i Γη ansamblu , s-a putut face cu destu la exact i tate pe b a ­za i n v e n t a r u l u i bogat a l m o r m i n t e l o r şi p r i n in termed iu l unor observaţ i i s t r a t i g r a f i c e şi a l unor s u p r a p u n e r i de morminte destul de. conv ingă­t o a r e .

D i n suprafaţa totală a necropo le i n r . 4 de la Oraşul de F l o c i a fost c e r ce ta tă , aşa cum rezultă şi d i n p lan ( f i g . 1 ) , c i r c a 84^4, fnsumînd 360 m 2 , rămfnfnd p e n t r u ce r ce ta t fn v i i t o r numai 16?ί, r e s p e c t i v 72 m ^ . i n s u p r a ­faţa săpată fn campania a n u l u i 1983 au fost in te r cep ta te ' cercetate 65 m o r m i n t e , toate de fhhumaţie şi cu o r i e n t a r e a v e s t - e s t , a j o r i ta tea a -vfnd păstrate r e s t u r i l e de l a s i c r i e d i n lemn de esenţă m o a l e , d i n t r e aces­tea 36 f i i n d adulţi , 29 c o p i i , 38 cu i n v e n t a r , 27 fără i n v e n t a r , 2 4 d a ­tate cu monedă, 36 fără monedă, i a r 5 avfnd monede complet i l i z i b i l e . L a aceste date se impune adăugată constatarea că mai toate m o r m i n t e l e , ca ş i baza z i d u r i l o r fundaţiei b i s e r i c i i de a l t m i n t e r i , se află aproape de suprafaţa s o l u l u i a c t u a l , unele f i i n d fn mod evident d i s t r u s e de u l t i ­mele lucrăr i a g r i c o l e , ceea ce ne determină să credem că numărul i n i ­ţial a l înhumaţilor a fost ceva n<ai m a r e , unele f i i n d însă totalmente d i s t r u s e de răzuir i l e ş i nivelări le de t e r e n ş i de lucrăr i le a g r i c o l e în genere care au ş i de terminat ca scheletele să se af le acum f o a r t e aproape de suprafaţa s o l u l u i .

Cele 24 morminte datate cu monedă se înşiră de la începutul sec . a l X V I - l e a pînă în soc . a l X V I I - l e a , n i c i unul d i n t r e ele nedepăşind l i m i ­t a a c e s t u i seco l^ . A c e s t e i pr ime constatări i se adaugă o a doua, p o ­t r i v i t căre ia marea m a j o r i t a t e a m o r m i n t e l o r datate sînt d i n sec . a l X V I -l ea (peste 17) , 7 d i n sec . X V I - X V I I şi numai 2 e x c l u s i v d i n sec. a l X V I I -l e a . Ce l mai v e c h i mormînt este n r . 51 , datat cu o jumătate de g r o s de L i t u a n i a emisă de r e g e l e A l e x a n d r u a l P o l o n i e i (1501-1505) , i a r cele mai t îrz i i sînt n r . 5 9 ş i 60 datate cu cîte o g rose t to raguzană d i n eec. a l X V I I - l e a . C i n c i morminte ( n r . 2 , 1 1 , 3 7 , 4 8 , 65) sînt datate cu a c ­co le de l a S e l i m I (1512-1520) , două morminte ( n r . 4 5 şi 62) cu accele de l a Suleyman I (1520-1566) , un mormînt ( n r . 13) cu d i n a r emis la K r e m n i t z de F e r d i n a n d I (1526-1564) , a l t mormînt ( n r . 2 5 ) cu d i n a r emis l a 1561 to t de F e r d i n a n d I , două morminte ( n r . 4 1 ş i 58) cu d i n a r i ungureşti de l a Rudolf I I (1 577-1 590) , un mormînt ( n r . 5 ) cu aceea de l a Mehmed I I I (1593-1603) , a l t mormînt ( n r . 5 3 ) cu grose t to d i n sec . a l X V I - l e a , două morminte ( n r . 6 ş i 16) cu d i n a r i ungureşti d i n sec . X V I -X V I I , i a r c i n c i m o r m i n t e ( n r . 7 , 1 4 , 26 , 5 4 , 55) cu accele otomane t o t d i n s e c . X V I - X V I I .

Aşa cum arătam, deş i res t r îhsă ca suprafaţă ş i număr de m o r ­m i n t e , faţă de p r i m e l e t r e i necropo le a n t e r i o r cerce tate l a Oraşul de F l o c i , necropo la n r . 4 e s t e , f n s ch imb , l a f e l de bogată în i n v e n t a r , 38 d i n t r e morminte l e cerce ta te avînd piese de i n v e n t a r . A s t f e l , M 2 , c a r e suprapune ş i t a i e varniţa c o n s t r u c t o r i l o r de lfngă colţul s u d - v e s t i c a l p r i d v o r u l u i , a r e ca i n v e n t a r o aceea perforată de l a Se l im I , l a mina st înga, ş i 8 n a s t u r i g l o b u l a r i d i n p l u m b , c e i d i n t C de acest gen c u ­noscuţi pînă acum l a Oraşul de F l o c i ( f i g . 2 / 4 ) . P r i n analogie cu M 2 , M 4 2 , fără monedă dar cu 1 3 n a s t u r i g l o b u l a r i d i n p l u m b , i d e n t i c i , u n

76

www.cimec.ro

www.cimec.ro

i n e l s imi lar d i n bronz t u r n a t cu motiv f l o r a l ( f i g . 2 / 1 2) la mfna dreaptă, fragmente de ţesătură ( de la mănuşă ( f i g . 2 / l Ţ ) pe falanga cu i n e l u l şi cfte un mic nas ture g l oon lar d in bronz de această dală ( f i g . 2 / 1 1 ) la f i e ­c a r e mfnecă, se dalea/. · c r e d e m , tot la începutul, sec. al X V I - l e a . . T o t a ş a , M 10 , fără moneda ş i e l , dar care suprapune şi t a i e , de asemenea, varniţa c o n s t r u c t o r i l o r , ca şi M 2 , şi este fn acelaşi t imp în întregi ­me suprapus de M 9, şi a r e ca inventar un i n e l d i n bronz cu lentilă r o ş i e în satonul ova l ( f i g . 2 / 1 ) se datează, după n o i , de »sernenea,la în­ceputu l sec. a l X V I - l e a . Ca şi M 11 , d i n a p r o p i e r e , de a: ' i n t e r i , c u c e r ­c e l g l o b u l a r cu v e r i g a înfăşurată în s p i r a l e ( f i g . 2 / 2 ) şi cu aceea p e r f o ­rată la mîna stînga, de l a ace laş i Se l im I .

Dacă d i n cele prezentate pînă a i c i va f i re ieş i t că varniţa de la s u d -vest de p r i d v o r a funcţionat înainte de a n i i 1512-1520, cum par a sugera M 2 ş i M 10, care o suprapun ş i o per forează , d a r ş i M 11 , care se află în imedia 'a vecinătate în spaţiu şi t i m p , rezultă i m p l i c i t că p r i d ­v o r u l , făcut de lucrător i i varniţei în d iscuţ ie , a fost r e a l i z a t cu puţin înainte de data indicată de morminte le menţionate, p r o b a b i l fh p r i m u l deceniu a l sec . a l X V I - l e a . In ace laş i sens pare a p l eda , de a l t m i n t e r i , ş i M 1 2 s i tuat în jumătatea nord -ves t i că a p r i d v o r u l u i şi aparţinînd,de bu­nă seamă, c t i t o r u l u i a c e s t u i a , s i n g u r u l mormînt găsit în i n t e r i o r u l b i s e ­r i c i i n r . 3 . Deşi f oar te la suprafaţa s o l u l u i ac tua l şi d i s ­t r u s parţial de lucrări le a g r i c o l e ( f i l ipseşte i n t e g r a l membrul s u p e r i c r stîhg) ş i fără monedă, M 12 a r e , în s ch imb , în d r e p t u l d e g e t e ­l o r ml i n i i st îngi , un i n e l masiv (ghiul ) d i n a r g i n t t u r n a t ş i a u r i t , de cora t cu motive f l o r a l e la e x t e r i o r şi c u piatră albastră ovală în şaton ( f i g . 2 / 3 ) , piesă remarcabilă databilă l a cumpăna se c . X V - X V I .

I n c e r c f h d a rezuma şi o n c l u z i o n a cele pînă acum p r e z e n t a t e , p a r e a r e z u l t a că p r i d v o r u l a fost adosat b i s e r i c i i în p r i m i i an i a i sec . a l X V I - l e a , de către lucrători i varniţei de alături , p e n t r u înhumarea c t i t o ­r u l u i a ces te i adăugir i , ca re p a r e a f i fost îh ace laş i t imp c t i t o r u l între -g u l u i e d i f i c i u , cum ne îndeamnă să credem o seamă de constatări demne de reţinut ş i anume : 1 . existenţa unu i s ingur mormînt de c t i t o r în i n t e ­r i o r u l întregii b i s e r i c i ; 2 . i n t e r v a l u l de t imp des tu l de s c u r t de admis între c o n s t r u i r e a e d i f i c i u l u i ş i ado sarea p r i d v o r u l u i ; 3 . p l a n u l puţin îngrijit ş i 5 t r u c t u r a puţin consistentă a fundaţiei p r i d v o r u l u i ce lasă să se bănuiască un l u c r u făcut în g r a b a .

O r i c u m a r f i , existenţa p r i d v o r u l u i este de admis pfnă cfhdva l a cumpăna sec . X V I - X V I I , cum pare a ind ica fh p r i n c i p a l M 1 3 , c o p i l î n ­g r o p a t în a p r o p i e r e a colţului n o r d - v e s t i c , e x t e r i o r , a l p r i d v o r u l u i , s i n ­g u r u l mormînt cu mult moloz îh umplutura g r o p i i ş i datat cu o aceea o¬tomana d i n s e c . X V - X V n . Cft pr iveşte data cea mai t i m p u r i e a c o n s ­t r u i r i i b i s e r i c i i n r . 3 , s i n g u r a dovadă palpabilă o c o n s t i t u i e M 5 1 , t o t c o p i l , a f l a t aproape de z i d u r i l e sudice ale a b s i d e i şi naosu lu i ş i datat cu o jumătate de g r o s de L i t u a n i a emis de r e g e l e Po lon ie i A l e x a n d r u I ( l 501 - 1 5 0 5 ) . Ţinîhc seama de dovez i le şi constatări le pfnă acum p r e z e n ­te şi admiţîhd ca f o a r t e p r o b a b i l ca M 51 să nu f i e , totuşi , c e l mai v e c h i mormînt r e a l ş i a i c i putem admite ce l mult că b i s e r i c a n r . 3 a

78

www.cimec.ro

F i g . 2 . - O r a ş u l de F l o c i , 1983. Obiecte de podoabă d i n c u p r i n s u l n e c r o p o l e i n r . 4 .

www.cimec.ro

Tost construiţii l a sf îrşitul sec. al X V - l e a , mai p r o b a b i l fn u l t i m i i a n i a i a c e s t u i a .

Cont inufhd acum j r / -entarea i n v e n t a r u l u i m o r m i n t e l o r n e c r o p o l e i n r . 4 , menţionăm că M l , cu moiiwlà perforată neidentificabilă exact ( t o ­tuşi , sec . X V I ? ) , p r i n ce i 17 nastiu- i s f e r i c i d i n os , cu tortiţă cruţată ( f i g . 2 / 8 ) , găsiţ i la ambele m f i n i , se datent» fn mod c e r t fn sec . a l X V I - l e a , ştiut f i i n d că pe suprafaţa a c e s t u i oraş au foat cercetate a t e ­l i e r e de confecţionat n a s t u r i de ncest t i p şi fn acest sec L a r f n d u l l u i M 2 0 , t o t c o p i l cu monedă perforată i l i z ib i lă , suprapus dt. .1 19 şi M 21 , ambele fără i n v e n t a r , a avut l a urechea stfhgă un i n e l d i n sfrmă de a r ­g i n t spiralată fh formă de c lopoţel ( f i g . 2 / 6 ) , p iesă ce se datează, de asemenea, f h sec . a l X V I I - l e a . Mormfntu l n r . 2 6 , to t de c o p i l , datat cu aceea otomană, per forată , d i n s e c . X V I - X V I I , a r e c e r c e l d i n a r g i n t cu s t i c l a c i r cu lară transparentă fir montură ş i p r e l u n g i r i metal ice ( f i g . 2 / 7 ) , i a r M 54 , eu aceea otomană d i n sec . X V I - X V I I l a mfna s i f n g a , r e l i e f ează , p e n t r u acest s e c o l , un i n v e n t a r bogat ş i v a r i a t compus d i n : 12 n a s t u r i p i r i f o r m ! d i n bronz t u r n a t , d i n t r e care 8 , găsiţi pe p i e p t , au c o r p u l d e c o r a t cu şase faţete l o n g i t u d i n a l e , baza rel iefată ş i decorată cu două l i n i i f h c r u c e adîhcite ( f i g . 2 / 1 9 ) , i a r alţi 4 , găsiţ i d o i cfte d o i l a f i e c a r e mfna , au c o r p u l decora t cu c r e s t e ob l i ce ( f i g . 2 / 2 1 ) şi un i n e l s i g i l a r d i n bronz t u r n a t decorat cu motive f l o r a l e ( f i g . 2 / 2 0 ) .

Menţionăm, totodată, că l a m a j o r i t a t e a m o r m i n t e l o r s -au păstrat res­t u r i l e d i n l emn de l a s i c r i e , l a unele d i n t r e ele ( n r . 3 , 13 , 23 , 4 1 , 4 4 , 4 9 , 53 , 54 , 5 7 , 58 , 5 9 ) l emnul p u t r e z i t a l s i c r i e l o r păstrfndu-se c h i a r i n t e g r a l , ca ş i a l t e m o r m i n t e , pe lfhgă cele de ja menţionate, au p i * s e de i n v e n t a r . A s t f e l , M 5, cu monedă de l a Se l im I , a r e două c o p c i s i m p l e , moş ş i babă ( f i g . 2 / 1 6 ) , M 3 7 , cu monedă tot de la S e l i i i i , ! , a r e o copcă ident i că , M 38 , fără monedă, a r e o verigă simplă de bronz la de ­g e t u l m f i n i i stîngi (verighetă ? ) , ( f i g . 2 / 1 0 ) , i a r M 6 2 , cu monedă i l i z i b i ­l ă , a r e o copcă-paf ta în formă de rozetă cu piatră în caboşoncentra l ( f i g . 2 / 2 2 ) . Consemnăm, a p o i , d e s t u l de multe s u p r a p u n e r i de m o r m i n t e , i n a f a r a c e l o r de ja semnalate pe l o c u l varniţei , M 17 suprapune M 15 , M 19 suprapune M 2 0 , ambele f i i n d suprapuse ş i c h i a r tăiate de M 21 . L a f e l , M 37 suprapune ş i t a i e M 3 6 , M 50 suprapune şi ta ie M 52 ,M 59 t a i e M 58 , i a r M 64 suprapune şi t a i e M 57 şi suprapune , fără să t a i e , M 65 · Menţionăm, în f i n e , că M 4 7 , adul t fără n i c i un i n v e n t a r , a r e c r a n i u l încadrat ş i a c o p e r i t cu t r e i cărămizi pătrate de 24 ,5 X 24 ,5 χ 3 cm ( c ă l u g ă r ? ) . u

I n c e r c f n d , f n î n c h e i e r e , a conc luz iona cele prezentate rezultă c ă b i s e r i c a n r . 3 de la Oraşul de F l o c i a fost zidită f n u l t i m i i a n i a i s e c . a l X V - l e a în formă de navă, cu abs idă , naos ş i p r o n a o s . Ia p r i m i i a n i a i sec . a l X V I - l e a i - a f o s t adăugat un p r i d v o r pe l a t u r a de vest în c a r e a f os t îngropat c t i t o r u l (M 12) . L a cumpăna sec . X V I - X V I I p r i d v o r u l , p r o b a b i l d e t e r i o r a t datorită ş i inconsistenţei fundaţiei s a l e , a fost d é ­mantelât, b i s e r i c a ş i necropo la d i n j u r continuînd sa m a i funcţioneze ş i în c u r s u l sec . a l X V I I - l e a , cum o dovedesc u l t ime le morminte cu m o ­nede datate în acest t i m p . Spre f ine l e sec . a i X V I I - l e a , însă,atft b i -

80

www.cimec.ro

s e r i c a c f t ş i necropo la fş i încetează existenţa d e f i n i t i v ş i nu mai efnt fn funcţiune şi f n seco lu l următor, aşa cum s -au p e t r e c u t l u c r u r i l e în c a z u l p r i m e l o r t r e i necropole a n t e r i o r cerce tate pe suprafaţa a c e s t u i o r a ş medieva l românesc d i n Bărăgan.

F i g . 3 . - O r a ş u l de F l o c i , 1983. Valvă d i n piatră p e n t r u stanţarea n a s t u r i l o r .

Cerce tăr i l e de suprafaţă efectuate în 1983 la Oraşul de F l o c i a u p r i l e j u i t găs i r ea a două obiecte a c ă r o r consemnare o s o co t im , de a s e ­menea, n e c e s a r ă f n c u p r i n s u l a c e s t u i r a p o r t . Este vorba mai f n t f i de o pensetă d i n bronz ( f i g . 2 / 1 8 ) , identică p u o a l t a descoper i tă t o t a i c i , d a r f n t r - o locuinţă d i n se c . a l X V I - l e a ş i de o valvă de t i p a r , d i n p i a ­t r ă , p e n t r u stanţarea n a s t u r i l o r d i n m e t a l . P i e s a ( f ig .3) a re p lan c i r c u ­l a r ş i formă b i tronconică (5 ,5 cm înălţime şi 7 cm d i a m e t r u ) , b a z a dreaptă p e n t r u a - i c o n f e r i s t a b i l i t a t e ş i lăcaşul de ştanţare , cu p l a n c i r c u l a r şi adfncime c o n c a v ă , îh c e n t r u l a p a r t e a superioară a p i e s e i . Deşi m u l t

81

www.cimec.ro

uzata p r i n folosinţa îndelungată şi p r i n corodarea p i e t r e i , v a l v a p ă s ­t rează c l a r f o r m a convexă a p i e s e l o r executate cu ea , precum şi l i n i a c i r cu lară sau d i a m e t r u ' 2,5 cm al a c e s t o r a , avînd însă complet şter­se elementele de deco i Ambele piese au fost găsite în arătură la a¬p r o x i m a t i v 200 m n o r d d>> necropola nr.A, prezenţa l o r sugerînd e x i s ­tenţa în a p r o p i e r e a unui a t e l i e r meşteşugăresc , prezenţa meşteşugari ­l o r l a Oraşul de F l o c i f i i n d pe d e p l i n dovedită de cele t r e i a t e l i e r e de confecţionat n a s t u r i d i n os pînă acum descoper i te ş i deop ' r ivă de m u l ­ţimea podoabelor ş i a n a s t u r i l o r d i n os , bronz sau plumb yăsite în cele p a t r u necropole c e r c e t a t e . Atît penseta de bronz cu frecvenţă o b i ş n u i ­tă , c f t ş i v a l v a do stanţare cu c a r a c t e r de unicat par a se data în sec . a l X V I - l e a .

1 Rezu l ta te le c e r c e t ă r i l o r arheo log i ce efectuate a n t e r i o r l a Oraşul de F l o c i sîht pub l i ca te în s e r i a de volume edi tate de Muzeul de I s t o r i e R . S . România : Cercetăr i a r h e o l o g i c e , I I I , Bucureşt i , 1979, p . 199-246 ( campani i le a n i l o r 1975-1977) , I V , Bucureşt i , 1 9 8 1 , p . 1 2 0 -143 ( campani i le a n i l o r 1978 ş i 1979) , V , Bucureşt i , 1982 ( campania a n u l u i 1980) , V I , B u c u r e ş t i , 1983, p .95 -108 (campania a n u l u i 1981 )şi V I I , Bucureşt i , 1984, p .143 -148 (campania a n u l u i 1982).

2 D in c a r e au mai făcut p a r t e , în a f a r a s e m n a t a r i l o r p r e z e n t u l u i r a p o r t , Ion Motoacă, E lena Radu şi Gheorghe Matei de la Muzeul judeţean I a ­lomiţa, instituţie care a acordat ş i f n această campanie întregul său a j u t o r m a t e r i a l ş i uman.

3 L a nec ropo la n r . 3 , suprapusă ş i tăiată p r i n amenajarea şose l e i S l o -boz ia -Giurgeni -Constanţa ş i de c lădir i le A v i c o l e i C A . Ρ . G i u r g e n i , parţial c e r ce ta tă d i n această cauză , nu a putut f i încă i d e n t i f i c a t l ă ­caşul de c u l t .

4 I d e n t i f i c a r e a m a t e r i a l u l u i numismatic a fost făcută de colega P a r a s -c h i v a S t a n c u , căre ia f i exprimăm şi a i c i mulţumirile noastre d e p l i n e .

5 Cercetăr i a r h e o l o g i c e , V I , 19 8 3 , p . 102-103 , f i g . 5 / 5 .

L e s f o u i l l e s de 1983 ont identifié et étudié l a quatrième nécropo le de l ' a n c i e n c e n t r e médiéval r o u m a i n "Oraşu l de F l o c i " . L a necropole no . 4 et l ' é d i f i c e de c u l t e c o r r e s p o n d a n t ( f i g . 1 ) se t r o u v e n t à quelque 600 m sud de l a nécropo le n o . 1 .Considérant les domèes s t r a t i g r a p h i q u e s des 65 tombes d ' i n h u m a t i o n étudiées dont 38 possédant un r i c h e i n v e n t a i r e ( f i g . 2) et 24 contenant des monnaies , on a pu a s s u r e r l ' e n c a d r e m e n t c h r o -

N Ο Τ Ε

Résumé

82

www.cimec.ro

nologique des deux complexes ( l ' é g l i s e et l a nécropole af férente) . C o n ­formément aux données connues l ' é g l i s e a été c o n s t r u i t e pendant les der­nières années du X V e s , en forme de ne f , avec abs ide , naos et pronaos ( f i g . 1 ) . Dans les premières années du X V I e s . on y a ajouté l a g a l e r i e extér ieure o û . à été inhumé le fondateur (M. 12 ) . A l a l igne de partage des XVI®-XVII e s s . l a g a l e r i e , détér iorée à cause de son inconsistance , a été démantelée, l ' é g l i s e et l a nécropo lé cont inuant à fonct ionner j u s q u ' au X V I I e s . mais sans dépasser l a f i n de ce s i è c l e .

L E G E N D E D E S F I G U R E S

F i g . 1 . - O r a ş u l de F l o c i , 1983, P l a n de l a nécropole n o . 4 et de l ' é g l i s e . F i g . 2 . - O r a ş u l de F l o c i , 1983 . Objets de p a r u r e trouvés dans l a n é c r o ­

pole n o . 4 . F i g . 3 . - O r a ş u l de F l o c i , 1983. Va lve de p i e r r e pour m a t r i c e r les b o u ­

tons en métal.

83

www.cimec.ro

CERCETĂRILE A R H E O L O G I C E DIN ZONA FÎNTÎNA M A R E -SPĂTÂREŞTI, COM. VADU M O L D O V E I , JUD. SUCEAVA

de L I A BÂT R I N A , O C T A V M O N O R A N U , şi A D R I A N BĂ Τ RINA

Avînd f n u l t i m a vreme d r e p t preocupare constantă evidenţierea v e s ­t i g i i l o r unor reşedinţe feudale d i n c u p r i n s u l aşezăr i l o r r u r a l e de l a r ă ­sărit de Carpaţi ş i d e f i n i r e a a c e s t o r a f n t r - u n context e conomic ,po l i t i c şi c u l t u r a l mai l a r g , am zăbovit încă d i n anul 1982 în zona deluroasă de l a sud de Făl t i ceni , mai p r e c i s între Şomuzul Mare şi Şomuzul Bă i i , p r i l e j cu c a r e am i d e n t i f i c a t la non." ost de a c t u a l u l sat Fîhtfna M a r e , pe o t e ­rasă înaltă ce domină Valea M o l d o v e i , în punctu l numit " L a t e m e l i e " v e s ­t i g i i l e unui lăcaş de c u l t . în a n u l următor, extinzîhd cerce tăr i l e de s u ­prafaţă şi sondajele arheo log ice s p r e nord de monumentul i n t e r c e p t a t , am avut p r i l e j u l să identificăm n o i complexe a r h e o l o g i c e , af late în t r e i sec ­t o a r e d i s t i n c t e , ce urmează a f i p r e z e n t a t e , alături de cele mai v e c h i , în o r d i n e a d e s c o p e r i r i i l o r .

S e c t o r u l Fîntîna Mare (Răciuleni ) . Dacă fn p r i m u l an de c e r ce tăr i ne -am propus şi am reuşit să aducem p r e c i z ă r i cu p r i v i r e l a p l a n i m e t r i a construcţ ie i d e s c o p e r i t e , în c e l următor (1983) am ext ins i n v e s t i g a t ' i l e a t f t în i n t e r i o r u l c f t ş i l a e x t e r i o r u l său , obţinînd date sup l imentare cu p r i v i r e l a n i v e l u r i l e de l o c u i r e a n t e r i o a r e lăcaşului de z i d .

Arătam, cu un a l t p r i l e j ^ , că p l a n u l e d i f i c i u l u i de c u l t , r e c o n s t i t u i t l a n i v e l u l fundaţiei de piatră d i n c a r e se mai păstrează doar o mică parte alături de şanţurile go l i te de conţinut, aparţine t i p u l u i t r i c o n c şi este a l ­cătuit d i n t r - u n a l t a r cu o absidă semic irculară decroşată ,un naos d r e p t ­u n g h i u l a r f l ancat de două abside s e m i c i r c u l a r e , un pronaos c v a s i - p a t r a t r,i un p r i d v o r îngust , toate încăperi le f i i n d r i d i c a t e într -o singură fază de construcţ ie ( f i g . 1 / 1 ) .

N i v e l u l de construcţ ie a l b i s e r i c i i de z id se ta ie de l a faţa unui s t r a t conţinînd m a t e r i a l e ceramice ce au permis da tarea aceste ia în a doua jumătate a s e c a i X V - l e a .

Cont inufnd c e r c e t ă r i l e în suprafaţa p r o n a o s u l u i şi a p r i d v o r u l u i , p recum şi pe l a t u r a de n o r d şi de sud a aces tor încăper i , am putut i d e n ­t i f i c a urmele unui lăcaş de c u l t a n t e r i o r , r e a l i z a t d i n lemn şi alcătuit d i n t r - o navă dreptunghiulară cu d imens iun i l e de 6,5 m χ 5 m şi o absidă poligonală al cărui t r a s e u nu a putut f i p r e c i z a t în întregime,fiind d e r a n ­j a t dé z i d u r i l e construcţ ie i u l t e r i o a r e şi de un mormînt a l a c e s t e i a . P l a ­n u l p r i m e i b i s e r i c i de lemn ( B 1 ) a putut f i r e c o n s t i t u i t mulţumită f a p t u l u i că tălpile (cu lăţimea de 30 cm) au f o s t , de l a bun început, uşor îngropate (cu 10 cm) , împrejurare ce a p e r m i s c o n s e r v a r e a l o r parţială c h i a r fn condiţ i i le dezafectăr i i construcţ ie i ca urmare a unui i n c e n d i u . I n t e r i o r u l

85

www.cimec.ro

a fost amenajat p r i n t r - u n s t r a t de argilă bine bătătorit, pe care a fost a¬şezată o podea de l e m n .

To t i n această campanie de cer ce tăr i a putut f i r e c u p e r a t un f r a g ­ment d i n s o c l u l p r o f i l a t ce Înconjura b i s e r i c a de zid (B2 ) , piesă ce ne oferă preţ ioase informaţii cu p r i v i r e la aspectu l e x t e r i o r a l monumentu-» l u i ( f i g . 1/1 a ) .

De l a bun îhceput,fh j u r u l c e l o r două lăcaşuri de cu l t succesive a funcţionat cîte un c i m i t i r . în cele două campani i de săpături a fost c e r c e ­ta t un număr de 33 de m o r m i n t e , d i n t r e care 6 au putut f i a t r i b u i t e p r i m e i b i s e r i c i , i a r r e s t u l de 27 c e l e i de a doua. D i n cele 6 morminte (M12,M13, M22 , M28, M29 , M30) , săpate i n epoca de funcţionare a p r i m e i b i s e r i c i , două au conţinut schelete ale unor adulţi, i a r r e s t u l de 4 (M22,M28, M29, M30) oseminte de c o p i i . U n u l d i n t r e morminte' (M22) este d u b l u . M o r m i n t e ­le ce ţin de cea de a doua b iser ică conţin osemintele a 21 de adulţi, a u¬n u i adolescent şi a 5 c o p i i şi s fnt o r i entate p o t r i v i t r i t u l u i c reş t in , cu excepţia unuia s i n g u r care este dispus e s t - v e s t (M23).

S i n g u r e l e piese de i n v e n t a r f u n e r a r sînt r eprezenta te de d o i năstu-r a ş i g l o b u l a r i d i n aramă argintată, de t i p u l c e l o r cu baza teş i tă , aflaţi sub bărbia înhumaţilor d i n M2 şi M21 ( f i g . 8 / 1 1 ) . în a f a r a m o r m i n t e l o r au m a i fost descoper i t e o ulcică cu t o a r t a ruptă d i n vechime, precum- şi o ver igă de b r o n z , de secţiune c i r c u l a r ă , cu capetele uşor subţiate şi p e ­t r e c u t e ( f i g . 8 / 1 0 ) .

Cu p r i v i r e l a încadrarea cronolog ică a p r i m u l u i monument,îh s t a d i u l a c t u a l a l c e r c e t ă r i l o r ea poate f i făcută în p r i m a jumătate a s e c a i XV- l ea , n e f i i n d exc lusă p o s i b i l i t a t e a ca d e s c o p e r i r i l e v i i t o a r e să permită o d a ­t a r e ceva m a i t i m p u r i e ,

Incercînd să identificăm aşezarea medievală căre ia i - a u aparţinut lăcaşuri le de c u l t , am constatat că Fîntîna Mare este un sat mai nou, a¬părut abia pe l a sf îrşitul s e c a i X V I I I - l e a . P o t r i v i t , însă , documentelor medieva le , pe l o c u l a c t u a l u l u i Fîntîna Mare este pomenit , încă de l a î n ­ceputu l sec . a l X V I - l e a , s a t u l Răciuleni . A s t f e l , la 8 decembrie 1514 Bogdan vo ievod dă mănăstirii Moldoviţa jumătate d i n s a t u l Răciuleni "ce a fost p a r t e a domnie i mele " " ' , danie întărită apo i de A l e x a n d r u L ă p u ş -neanu ş i u l t e r i o r de Iancu S a s u l l a 14 septembrie 1581 , p r i l e j cu care se arată că Răciulenii sînt "dreaptă ocină a s f i n t e i mănăstiri Moldoviţa . . . după h o t a r u l v e c h i , pe c a r e 1-a făcut bun i cu l domniei me le , Ştefan voevod c e l Bâtrîn ş i - i este pus semnul c e l dintîi^ o mo vilă,din j o s de b i ­ s e r i c ă ( s u b l . n . ) , d rep t l a pîrîu l a Şumuz . . . " .

A c e l e a ş i preţ ioase informaţii de o r d i n topograf i c şi c rono log i c sînt conţinute şi de documentul d i n 23 m a r t i e 1583 de l a P e t r u Şchiopul , în c a r e se arată că " v e c h i u l h o t a r (a l Răciuleni lor - n . n s . ) . . . e s t e ho tăr ­n i c i t d i n z i l e l e l u i Ştefan voevod c e l Bătrîh şi este pus îhtîul semn, d i n va le de b i se r i că ( s u b l . n s . ) , d r e p t pe pfr îu , pfnă l a Şomuz . . . " ^ .

Th s f î r ş i t , două documente d i n vremea l u i Radu Mihnea ( 1617) sînt deosebit de u t i l e îh p r e c i z a r e a h o t a r e l o r Răc iu leni lor , a stăpîhilor l u i şi a amplasamentulu i lăcaşului de c u l t . D i n acestea aflăm că de l a Blăgeşti

86

www.cimec.ro

.1 . - F f n t f n a M a r e : 1 a . : p l a n u l b i s e r i c i l o r d i n fosta aşezare de l a Ră c i u l e n i ; 1 b . p r o f i l u l s o c l u l u i b i s e r i c i i de z i d . 2 . S p ă t ă r e ş t i , s e c t o r u l " L a H a t e " : p l a n u l locuinţei L 1 .

87

www.cimec.ro

2.

F i g . 2 . - 1 . S p ă t ă r e ş t i , s e c t o r u l "Coas ta Spătăreş t i l o r " : p lan de situaţie cu locuinţele şi c i m i t i r u l d e s c o p e r i t . 2 . Spătăreş t i , sec toru l " C o a s ­t a Spătăreş t i l o r " : p l a n u l locuinţei cu pivniţă.

88

www.cimec.ro

(sat d ispărut , a f la t odinioară lîngă P r a x i a ) " t r e c i e d r e p t peste Moldova, i n aiasta parte unde se împreună cu h o t a r u l Moldoviţ i i ,cu Răc iuleni i . . într -o moviliţă ce este lîngă Şomuz şi t r e c i Şomuzul şi loveşti fn gura E r u g i i ce este pe d i n gios de b i s e r i c a Răciulenilor ( s u b l . n s . ) . . . şi de acolo d r e p t peste cfmpu spre S p ă t ă r e ş t i " 0 . T o t acum aflăm că l a 1 6 a p r i l i e 1617 jumătate d i n Răciuleni aparţine m a r e l u i v o r n i c U r e c h e , i a r cealaltă M o l d o -vdţei, p e n t r u ca după această dată, tot fn t impul l u i Radu Mihnea, p a r t e a d i n Răciuleni a m a r e l u i v o r n i c Ureche să f ie dăruită de acesta mănăstirii S e c u 7 .

I n lumina a ces to r i z v o a r e aprec iem că v e s t i g i i l e c e l o r două lăcaşuri de c u l t descoper i te l a Fîntfna Mare se înscriu fn l i m i t e l e aşezări i m e d i e ­vale de l a Răciuleni® şi au aparţinut unei reşedinţe feudale ce a fiinţat a i c i c e l puţin în s e c a i X V - l e a . Dacă într -o primă etapă (începutul sec . a l X V - l e a ) construcţ i i le au fos t d i n l e m n , în a doua jumătate a s e c a i X V - l e a b i s e r i c a a fost refăcută d i n zv ' şi amplasată în aceeaş i poziţie dominantă care va c o n s t i t u i u l t e r i o r , după cum s -a văzut, un punct de r e p e r fn h o ­tărnici i le v r e m i i .

Cft pr iveşte f a m i l i a de f e u d a l i ce va f i r e z i d a t a i c i , ea pare a se f i s t ins în t o t a l i t a t e , fn împrejurări g r e u de p r e c i z a t , l a sfîrşitul s e c a l X V - l e a - dovada c o n s t i t u i n d - o morminte le (2 adulţi şi 3 cop i i ) d i n p r o ­naosul b i s e r i c i i (B2)^ - , constatare ce poate exp l i ca de ce aşezarea va a junge , parţ ial , înainte de 8 decembrie 1514 în p r o p r i e t a t e a l u i Bogdan voievod şi apo i a a l t o r stăpînitori f e u d a l i .

S e c t o r u l Spătăreşt i (punctul " L a H a t e " sau " L a livadă" ) . L a 2 km spre n o r d de b i s e r i c a Răciulenilor în punctu l denumit a z i " L a H a t e " sau " L a l ivadă", a f la t la h o t a r u l Fîntînii M a r i cu Dumbrăviţa şi Spătăreşt i , a fost i d e n t i f i c a t un c i m i t i r şi un p latou ocupat de locuinţe , între cele două af l îndu-se o distanţă de c i r c a 200 m .

V e s t i g i i l e locuinţelor se află pe un mic p latou înconjurat pe l a t u r i l e sale de n o r d şi de răsăr i t de două i z v o a r e ce dau naştere unui pîrîu d e ­numit a z i de l o c u i t o r i pîrîul H a t i e i . C e l mai v e c h i n i v e l de vieţuire, s u r ­p r i n s deocamdată în s e c t o r u l ocupat de locuinţe, conţine fragmente c e r a ­mice aparţinînd s e c a i X I V - l e a . Este v o r b a de fragmente de o a l e - b o r c a n şi m a i r a r cu toartă , a r s e reducător şi cu p r o f i l u l buze i c a r a c t e r i s t i c v a s e l o r d i n această perioadă ( f i g . 3 / 1 - 3 ) . Alături de acestea se constată prezenţa c e r a m i c i i f ine cenuş i i , decorată cu rotiţa sau p r i n ştampilare ( f i g . 3 / 8 , 9 ) . N i v e l u r i l e arheo log i ce următoare conţin mater ia le ceramice c a r a c t e r i s t i c e s e c . X V - X V I ( f i g .3 /4 -7 ,10 ;4 /1 -5 ) . S i n g u r a monedă descope ­rită într-un n i v e l de s e c o l X V este un gros de a r g i n t emis de Iliaş 1(1432-1433; 1435-1436) .

în s t a d i u l a c t u a l a l c e r c e t ă r i l o r , deş i p r i n t r - o singură secţiune au fost i n t e r c e p t a t e v e s t i g i i l e a două locuinţe , nu a putut f i investigată exhaust iv decît una singură ( L 1 ) . Aceas ta face par te d i n ca tegor ia l o c u ­inţelor c u structură de l e m n , semiîngropată pe o adîhcime de 1,05 m, cu d i m e n s i u n i l e de 7 ,50 m χ 6 ,50 m şi un g î r l i c i p lasat pe l a t u r a de est ( f i g . T / 2 ) . I n t r u c f t ea a fost abandon ită în p r i m a jumătate a s e c a i XVI- lea,aşa

8 "

www.cimec.ro

F i g . 3 . - S p ă t ă r e ş t i , s e c t o r u l " L a H a t e " : ceramică de uz casnic de l a s f îrş itul s e c a i X l V - l e a (1 -3 ) şi d i n s e c a i X V - l e a ( 4 - 1 0 ) .

90

www.cimec.ro

91

www.cimec.ro

după cum ne indică m a t e r i a l e l e af late fn umplutura sa,fncă de pe a tunc i e¬lemente de construcţ ie f i i n d r e c u p e r a t e fn vederea r e f o l o s i r i i l o r , nu ne -a p a r v e n i t n imic d i n s t r u c t u r a lemnoasă.

U m p l u t u r a locuinţei are l a bază un s t r a t de c i r c a 40 cm de arg i lă , urmat de un s t r a t de 65 cm de pămfht b r u n cu pigmenţi de cărbune, c h i r ­p i c i , f ragmente ce ramice şi de cahle şi piese m e t a l i c e . Fragmentele c e ­r a m i c e af late fn u m p l u t u r a locuinţei sfnt numeroase şi aparţin i n t e r v a l u ­l u i c u p r i n s f n t r e sffrşitul s e c a i X I V - l e a şi m i j l o c u l c e l u i de a l X V I - l e a . Fără a mai d e s c r i e c e r a m i c a de uz casnic d i n i n t e r v a l u l a m i n t i t , ea f i i n d binecunoscută a z i , ne vom o p r i puţin asupra f ragmente l o r de ceramică ornamentală - cahle şi d i s c u r i - descoper i te fn umplutura locuinţei L 1 . Cele mai numeroase fragmente p r o v i n d i n piese datab i le fn s e c a i X V - l e a , r e z u l t a t e d i n alte complexe de l o c u i r e dezafectate de pe p l a t o u . Fără î n ­doială că piesele d i n soba cu c a r e a fost Înzestrată această locuinţă d i n s e c a i X V I - l e a au fos t şi ele cu g r i j ă recuperate şi r e întrebuinţate a l ă ­t u r i de m a t e r i a l u l l emnos , d i n moment ce nu se găsesc decît în cant i ta te mică. Fragmente le descoper i te aparţin at f t unor piese smălţuite, c ft şi nesmălţuite. Cele smălţuite, fn nuanţe de maron sau v e r d e , rezultă d i n plăci r e c t a n g u l a r e cu imag in i de c a v a l e r i sau d i n d i s c u r i asemănătoare cu cele ce împodobeau monumentele de zid în Moldova l a sfîrşitul s e c a i X V -l e a . P iese le nesmălţuite sînt r eprezenta te de plăci cu imag in i f i g u r a t i v e ( f i g . 5 / 1 ) (scene cava lereş t i o r i d i n viaţa de c u r t e ) sau plăci t r a f o r a t e , cu motive geometr i c e , r o z e l e şi c r e n e l u r i , u t i l i z a t e cu predilecţie l a p a r -tea superioară a c o r o n a m e n t u l u i sobe lor fn s e c . X V - X V I .

Demnă de semnalat este şi o cahlă descoperi tă fn ex t remi ta tea de sud a secţ iuni i , în u m p l u t u r a unei a l te locuinţe ( L 2 ) , abia interceptată. Este v o r b a de o placă ceramică prezentîhd o cunoscută scenă d i n i c o n o ­g r a f i a creşt ină : într-un c a d r u v e g e t a l - f l o r a l sfnt redaţi a p o s t o ­l i i P e t r u şi P a v e l , cu veşmintele e legant d r a p a t e , însoţiţi de a t r i b u t e l e l o r ; che ia şi r e s p e c t i v sabia ( f i g . 5 / 2 ) . Această temă, neîntfinită pînă a¬cum - după cunoştinţele noastre - în c e ramica monumentală d i n Mo ldova , d a r cunoscută în T r a n s i l v a n i a s e c o l e l o r X V - X V I - dacă a r f i să invocăm doar unele piese descoper i te l a B i s t r i ţ a - N ă s ă u d ^ - va f i adoptată şi r ă s -pîndită l a răsări t de Carpaţi , l a început în cent re l e cu o populaţie c a t o ­l ică mai numeroasă - ce cunosc intense legături cu T r a n s i l v a n i a - , p r e ­cum Suceava ş i B a i a . D i n acest d i n urmă c e n t r u u r b a n , a f la t l a numai 6 km distanţă de aşezarea descoper i tă , se vor f i răspfndit îh aşezăr i le învecinate şi piese cu reprezentăr i d i n i c onogra f ia occ identală, i l u s t r f n d c f t se poate de c l a r legăturile economice şi c u l t u r a l e existente f n t r e o¬raşul B a i a şi satele învécinate în epoca de maximă înflorire- a aces tu ia ( s e c X V - X V I ) .

Alături de m a t e r i a l e l e c e r a m i c e , în umplutura locuinţei L 1 sau în n i v e l u r i l e corespunzătoare s e co l e l o r X V - X V I s - a u a f la t o s e r i e de o b i e c ­te de f i e r , b r o n z şi os ce întregesc imaginea despre complexul f euda l de a i c i . Este v o r b a de unelte (cuţite obişnuite sau de pielărie , 0 s e c e r ă , un c î r l i g de undiţă, un împungător de b r o n z , un d o r n şi un ac de os p e n t r u

92

www.cimec.ro

F i g . 5 . - S p ă t ă r e ş t i , s e c t o r u l " L a H a t e " : ceramică monumentală ( cahle ) .

93

www.cimec.ro

F i g . 6 . - S p ă t ă r e ş t i , s e c t o r u l " L a H a t e " , unelte rie « · locuinţei L 1 - c u i i t e de pxeÏÏrie f? 2 ) , f ? d i n c u P ™ s u l undiţă (7 ) , a c de os (8 ) , d o r n ζ)[ ' ^ ^ (3~5)' S e c e r ă («) »

94

www.cimec.ro

c o j o c ă r i e ) , obiecte de uz casnic (un s f e şn i c , un lanţ de uşă, scoabe şi c u i e ) , piese de armament şi echipament m i l i t a r (un v f r f de săgeată şi un mic f ragment de cămaşă d i n zale de a r g i n t ) , piese de harnaşament ( zăba­l e , o aplică de b r o n z şi o cataramă) ş i o drîmbă ( f i g . 6 / 1 - 9 ; 7 / 1 - 1 3 ) .

Existenţa unei c e r a m i c i de lux smălţuite - alături de cea decorativă, ce împodobea i n t e r i o a r e l e şi e x t e r i o a r e l e locuinţe lor , precum şi a unor piese de echipament precum şi cămaşa de zale d i n sfrmă de a r g i n t - p r i ­l e j u i e s c constatarea că at f t locuinţa descoper i tă , c f t şi ce le la l te n e c e r ­cetate încă d i n c u p r i n s u l p l a t o u l u i a f la t în punctul " L a Hate " aparţin unui complex feudal de t i p u l reşedinţe lor bo iereş t i , înzestrat cu locuinţe ce d ispuneau de un g r a d de c on fo r t c o m p a r a b i l cu ace la întîlnit în sec . X V -X V I fn med iu l u r b a n de l a răsări t de Carpaţi . De a i c i t rebu ie să f i p r o v e ­n i t a t f t c o n s t r u c t o r i i unor locuinţe atît de apropiate t ipo log i c de cele î n -tîlnite în aşezăr i precum B a i a şi to t de a i c i se puteau obţine a r t i c o l e l e de l u x ş i produse le meşteşugăreşti necesare împlinirii nevo i l o r de viaţă materială ş i sp ir i tuală .

L a 200 m s p r e n o r d de s e c t o r u l locuinţelor , pe o coastă de deal ce c o b o a r ă de l a vest s p r e e s t , a fost descoper i t c i m i t i r u l . P r i n t r - o s i n g u ­ră secţiune au fost c e r ce ta te parţial sau i n t e g r a l 21 de morminte . D i n a¬cestea un număr de 8 au conţinut d r e p t inventar f u n e r a r 9 monede, piese ce ne o feră o primă ş i , e v i d e n t , p r o v i z o r i e încadrare cronologică a c i ­m i t i r u l u i . Cele mai v e c h i monede, r eprezenta te de d o i d i n a r i emişi de Mate i C o r v i n f n t r e 1482-1486 şi r e s p e c t i v 1482-1490, alături de cea mai r e c e n t ă , un so l idus p e n t r u R iga emis de Sig ismund I I I Vasa între 1587¬1632, dovedesc că c e l puţin între sf îrşitul s e c a i X V - l e a şi începutul s e c a i X V I I - l e a c i m i t i r u l funcţiona.

Cf t pr iveşte i d e n t i f i c a r e a aşezăr i i r u r a l e căre ia i - a u aparţinut r e ­şedinţa feudală de pe p l a t o u , c f t ş i c i m i t i r u l (cu b i s e r i c a nedescoper i tă , deocamdată) , aceasta nu va putea f i făcută decît după ce , p r i n e x t i n d e ­r e a c e r c e t ă r i l o r , se v a r e a l i z a o mai exactă încadrare cronologică a c i ­m i t i r u l u i ş i o mai bună cunoaştere a s e c t o r u l u i ocupat de locuinţe.

S e c t o r u l Spătăreşt i (punctul "Coasta Spătăreş t i l o r " ) . In s f f r ş i t , c e l de a l t r e i l e a s e c t o r i n v e s t i g a t se află pe aşa-numita "Coastă a S p ă t ă r e ş -Γ.ϋθ^ , l a o distanţă de c i r c a 2,5 km spre nord de punctu l " L a H a t e " . Complexele c e r ce ta te au fost descoper i t e îh h o t a r u l v e c h i u l u i sat Spătă ­r e ş t i , a c a r u l vatră veche se află l a o distanţă de mai bine de 1,5 km s p r e răsăr i t faţă de a c t u a l u l s a t .

Dacă c e l mai v e c h i document păstrat r e f e r i t o r l a sa tu l Spătăreşti este c e l d i n 28 decembr ie 1604^ ^, sondajele arheo log i ce au reuşit să i ¬d e n t i f i c e unele mărturii mult mai v e c h i ce vorbesc despre vechimea aces­t e i a ş e z ă r i .

E s t e v o r b a fh p r i m u l r f n d despre d e s c o p e r i r e a unui c i m i t i r d i n care au f os t i n d i v i d u a l i z a t e ş i c e r ce ta te 54 de morminte ( f i g . 2 / 1 ) . D i n t r e a c e s ­tea 9 au conţinut d r e p t i n v e n t a r f u n e r a r un număr de 10 monede ce a c o ­peră i n t e r v a l u l c u p r i n s între sf îrşitul s e c a i X V - l e a şi f ine le c e l u i de a l X V I I I - l e a , aşa după cum probează o aceea de la B a i a z i d Π (1481 - 1512 ) ş i o p a r a de l a A b d u l Hamid I (1774-1789) . Alături de monede s -a mai d e s -

95

www.cimec.ro

catarama 5 ) , v i r f de s â g e r t î ( 6 ™ ! (7) ζ^ηΛί "

96

www.cimec.ro

F i g . 8 . - S p ă t ă r e ş t i , "Coasta Spătăreşt i l or " : obiecte d i n c u p r i n s u l l o c u i n ­ţei cu pivniţă sau d i n c i m i t i r - amnar cu cremene (1 ) , mfner de os (2 ) , f ragment de lacăt (3 ) , s p l i n t (4) , cataramă de bronz ( 5 ) , toartă de b r o n z (7 ) , m i n e r de cuţit ( 8 ) , zăbală (9) , potcoavă (12) , toate d i n locuinţă ş i un pandantiv de c e r c e l (6) d i n c i m i t i r . Fîhtfna Mare (Răciuleni ) : ver igă de b r o n z (10) şi năsturaş (11) , d i n c i m i t i r .

97

www.cimec.ro

c o p e r i t un pandantiv d i n sîrmă de bronz s i s t i c l a ( f i g . 6 / 6 ) . L a o d i s tanta de 110 m s p r e sud -es t de c i m i t i r s -ou descoper i t v e s ­

t i g i i l e unei locuinţe cu pivniţă, adfncită cu 1,60 m faţă de n i v e l u l med ie ­v a l de c ă l c a r e , real izată d i n piatră de car ieră legată cu mor tar ( f i g . 2 / 1 ) . Deş i p i a t r a d i n zidărie a fost recuperată fh bună măsură pfnă la ta lpa fundaţiei, l i m i t e l e pivniţei au putut f i p r e c i z a t e . Este vorba de o pivniţă de p lan r e c t a n g u l a r , cu d imens iun i l e de 9 m χ 6,5 m, accesul l a i n t e r i o ­r u l e i efectuîndu-se pe l a t u r a de n o r d p r i n i n t e r m e d i u l un- g f r l i c i cu 12 t r e p t e ( f i g . 2 / 2 ) . Pe t r e p t e l e pivniţei , c ft şi fh i n t e r i o r u l *âu s -a desco ­p e r i t un număr de 5 monede d i n sec . X V H - X V U I , piese ce au permis î n ­c a d r a r e a crono log i că a locuinţei între m i j l o c u l s e c a i X V I I - l e a şi s f î r ş i ­t u l c e l u i de a l X V I I I - l e a .

M a t e r i a l u l c e ramic descoper i t îh imediata a p r o p i e r e a pivniţei ,c ft şi fn u m p l u t u r a sa susţine şi e l da tarea propusă pe baza d e s c o p e r i r i l o r m o ­ne tare . S -a putut constata că m a j o r i t a t e a f ragmente lor ceramice au a¬parţinut unor vase smălţuitei c a s t r o a n e , f a r f u r i i , s trăchini , căni şi u l ­c i o a r e . F o n d u l este a lb -gălbui , mot ive le deoorat ive f l o r a l e sau l i n i a r e f i i n d r e a l i z a t e cu c u l o a r e maron sau v e r d e .

Cahle le sînt şi e le prezente tot fn s t a r e fragmentară şi fn număr f o a r t e m i c , situaţie ce poate f i explicată p r i n Împrejurarea că soba a fost demontată ş i m a t e r i a l e l e r e c u p e r a t e în bună măsură cu p r i l e j u l deza fec ­tăr i i locuinţe i . Fragmente l e păstrate conturează imaginea unor plăci cu l a t u r a de 18-20 c m , smălţuite f h a lb -gălbui , cu un decor f l o r a l colorat fh ma r o n şi v e r n i l .

U m p l u t u r a pivniţei a mai conţinut, alături de fragmente de st ic lăr ie de l u x decorată c u motive f l o r a l e g r a v a t e , o s e r i e de piese de f e r o n e r i e , unelte (lame de cuţ i t , un amnar cu cremene şi o n i cova lă ) , piese de h a r -naşament (o zăbală ş i o cataramă de b r o n z ) , u n s p l i n t de căruţă şi obiecte de uz casnic de f e l u l unu i lacăt Bau a unei torţi ( f i g . 8 / 1 - 9 ) .

I n s f f rş i t , l a o distantă de 30 m spre n o r d de locuinţa cu pivniţă a fost d e s c o p e r i t s o c l u l unei construcţ i i de p lan r e c t a n g u l a r , cu d i m e n s i u ­n i l e de 6 ,30 m χ 5 ,30 m , a cărui suprastructură t r e b u i e să f i fost d i n lemn ( f i g . 2 / 1 ) .

Ev ident că o locuinţă d i n piatră de f e l u l c e l e i descoper i te pe "Coasta Spătăreş t i l o r " ş i datată în s e c X V I I - X V U I nu putea aparţine decît unei reşedinţe f e u d a l e . încadrarea crono log i că şi amplasamentul său ne p e r m i t să aprec i em că este v o r b a de reşedinţa înaintaşilor a r t i s t u M Mate i M i l l o , mai p r e c i s a b u n i c u l u i său s t o l n i c u l , pe nume t o t M a t e i M i l l o , c e l care vine şi se stabileşte în Spătăreşt i îh urma căsător ie i fh 1782 cu S u l t a n a , fosta ^oţie a l u i Iordache Başotă , ş i c a r e îh urma hotărniciei d i n 18 no iembr ie i 786 rămîhe stăpîn pe întreg s a t u l S p ă t ă r e ş t i ^ . Această reşedinţă , î m ­preună cu c i m i t i r u l ş i b i s e r i c a , î ş i va înceta existenţa f i i n d abandonată şi strămutată , pe amplasamentul a c t u a l , l a o distanţă de 1,5 km spre vest, pe un p l a t o u s u p e r i o r , f n p r i m u l decen iu a l s e c a i X I X - l e a , d e tatăl a r t i s ­t u l u i a m i n t i t ş i anume de V a s i l e M i l l o , u l t e r i o r , f h 1833,strămutîndu-se în ace laş i loc şi s a t u l ^ .

98

www.cimec.ro

N O T E

1 L i a Bătrîna, Octav Monoranu ş i A d r i a n Bătrîha, Cercetăr i le a r h e o l o ­ g ice do l a Fîntîna M a r o , com. V a d u l M o l d o v e i , j u d . S u c e a v a , în C e r c e ­tări arheo log ice , V I I , 1984, p . 1 6 5 - 1 7 4 .

2 M a r e l e dicţionar geograf i c a l Românie i ,vo l . I I I , Bucureşt i , 1900,p.371 -• ÎTT. 3 D I R , A , v e a c . X V I , v o l . 1 , n r . 8 8 , p .91 . 4 Ib idem , v o l . I l l , n r . 2 2 7 , p . 174 -175 . 5 I b i d e m , n r . 2 6 1 , p . 2 0 5 - 2 0 7 . 6 I b i d e m , v e a c . X V I I , v o l . I V , n r . 1 8 , p . 1 3 . 7 I b i d e m , n r . 1 8 3 , p . 1 4 4 - 1 4 5 . 8 Facem acum c u v e n i t a r e c t i f i c a r e a o p i n i e i noas t re exprimată a n t e r i o r

( L i a Bătrîna, Octav Monoranu şi A d r i a n Bătrîna, o p . c i t , p . 172-173) p o t r i v i t c ă r e i a v e s t i g i i l e descoper i t e e r a u a t r i b u i t e aşezăr i i de l a B lăgeşt i , sat şi e l dispărut a z i , aflată în vecinătatea Răciuleni lor ,dar pe p a r t e a dreaptă a ape i M o l d o v e i .

9 L i a Bătr îna, Octav Monoranu ş i A d r i a n Bătrîna, o p . c i t . , p . 1 6 8 . 10 P iese ined i te d e s c o p e r i t e de L i a Bătrîna şi A d r i a n Bătrîna şi a f late în

p a t r i m o n i u l M u z e u l u i de I s t o r i e a l R . S . R o m â n i a . 11 D I R , A , v e a c . X V n , v o l . 1 , n r . 2 7 0 , p^.184. 12 A r t u r G o r o v e i , A r t i s t u l Mate i M i l l o (însemnări b iogra f i ce ) .Bucureşt i ,

1932 , p . 9 . 1 3 I b i d e m , p . 6 .

L E S R E C H E R C H E S A R C H E O L O G I Q U E S E F F E C T U E E S D A N S L A Z O N E D E F ÎNTINA M A R E - S P Ă T Ă R E Ş T I ,

D É P . D E S U C E A V A '

Résumé

E n p o u r s u i v a n t l es préocupations concernant l ' é tude des r é s i ­dences féodales r u r a l e s a l ' e s t des C a r p a t e s , les auteurs ont effectué d ' a b o r d des i n v e s t i g a t i o n s de sur face et puis des sondages a r c h é o l o g i ­ques dans l a zone c o l l i n a i r e au sud de Făl t i ceni , e n t r e Şomuzul Mare et Şomuzul B ă i i . L a s u r f a c e compr i se e n t r e les v i l l a g e s d ' a u j o u r d ' h u i Fîntîna M a r e et Spătăreşt i (com.de V a d u Moldovei) a été étudiée s u r t r o i s s e c t e u r s . L e p r e m i e r , situé au n o r d - o u e s t de Fîntîna M a r e , c o n ­t i e n t l e s ves t iges de c e r t a i n e s demeures de cu l te apartenant a une r é ­s idence féodale d u v i l l a g e de Răciuleni,, a u j o u r d ' h u i d i s p a r u e - l a p r e ­mière c o n s t r u i t e en bois et l a deuxième en maçonnerie , q u i se s u c c è ­dent dans l a même s u r f a c e .

L a d a t a t i o n de l a première a pu être établie dans l a première moitié d u X V e s.a* l ' au t re a été datée dans l a deuxième moitié' du même

99

www.cimec.ro

s i è c l e . E n mS.ue temps ont été f a r e s c e r ta ines préc is ions d ' o r d r e p l a n i -métrique et ont été étudiées 33 tombes.

Dans le deuxième c t e u r situé à 2 km v e r s le n o r d de l ' é g l i s e des Răciuleni, au po int noma. " L a H a t e o n t été découverts l es vest iges d ' u n h a b i t a t i o n et d ' u n e c imet ière . L e matériel céramique et numisma­t ique a p e r m i s la d a t a t i o n des complexes étudiés dans une période com­p r i s e e n t r e le début du X V e s . et le X V I I e s .

E n f i n , l e d e r n i e r sec teur situé à 2,5 km v e r s le ne du c i m e t i ­è r e de " L a H a t e " , s u r l a "Côte des Spătăreşt i " , c o n t e ^ J . les vest iges d ' u n a u t r e c imetière q u i a s e r v i e n t r e l a f i n du X V e s . et l a f i n du X V I I I e s . , et a u s s i les vest iges d ' u n e hab i ta t i on avec cave datée e n t r e le m i l i e u du X V I T 8 s . et l a f i n du X V I I I e s .

L E G E N D E D E S F I G U R E S

F i g . 1 . -F fnt îha M a r e . 1 a) Le p lan des ég l i ses appartenant ă l ' a n c i e n hab i ta t de Răciuleni ; b) Le p r o f i l du socle de l ' é g l i s e maçonnée; 2) Spătăreşt i , le sec teur " L a H a t e " : p lan de l ' h a b i t a t i o n L 1 .

F i g . 2 . - 1 ) Spătăreşt i , le sec teur " l a Côte des Spătăreşt i " : plan de l ' h a ­b i t a t i o n avec c a v e .

F i g . 3 . - S p ă t ă r e ş t i ; le sec teur " L a H a t e " : céramique d'usage ménager de l a f i n du X I V (1-3) et du X V e s . ( 4 -10 ) .

F i g . 4 . - S p ă t ă r e ş t i , le sec teur " L a H a t e " : céramique d 'usage ménager du X V I e s . ( 1 - 5 ) .

F i g . 5 . - S p ă t ă r e ş t i , le sec teur " L a H a t e " : céramique monumentale. F i g . 6 . - S p ă t ă r e ş t i , le s e c teur " L a H a t e " : ou t i l s en f e r et os trouvés

dans l ' h a b i t a t i o n L^ - couteaux employés dans le peausser ie ( 1 , 2 ) , couteaux ( 3 - 5 ) , f o u r c i l l e (6 ) , l igne de pêche (7 ) , a i g u i l l e en os (8 ) , poinçon (9 ) .

F i g . 7 . - S p ă t ă r e ş t i , le s e c t e u r " L a H a t e " : p ièces de harnachement , a r ­mes , objets d 'usage ménager et ins t ruments t r ouves dans l ' h a ­b i t a t i o n L 1 , mors (1-2) becquet en métal (3 ) , appl ique en b r o n ­ze (4 ) , boucle ( 5 ) , pointe de f lèche (6 ) , c lous (7 ) , bougeoir ( 8 ) , anneaux ( 9 , 1 0 ) , c rochet d 'assemblage (11,1 3 ) ,gu imbarde (1 2 ) .

F i g . 8 . - S p ă t ă r e ş t i , " L a Côte des Spătăreşt i " : objets découverts dans l ' h a b i t a t i o n avec cave ou dans le c imetière - b r ique t avec s i l e x (1 ) , manche en os ( 2 ) , f ragment de cadenas (3), sp l in t (4 ) , boucle eh bronze (5 ) , anse en bronze (7),manche de couteau (8]mors ( 9 ) , f e r à c h e v a l (12) , tous appartenant à l ' h a b i t a t i o n e t un pendàntif de boucle d ' o r e i l l e (6) du c imet iè re . Ffntfnà Mare (Răciuleni) : anneau en bronze (10) et p e t i t bouton(H) trouvés dans l e c imet ière .

100

www.cimec.ro

O LOCUINŢA C U PIVNIŢĂ D E PIATRĂ DIN S E C . X I V - X V L A P O L A T A , JUD. GORJ

de V E N E R A RĂDULESCU şi I U L I A N CĂMUI

I n campani i l e arheo log i ce d i n a n i i 1983 şi 1984 s -au cont inuat c e r -

locuinţe cu pivniţă de piatră . Marcată l a suprafaţa s o l u l u i p r i n t r - o uşoară d e n i v e l a r e , locuinţa a¬

ceasta oferă, s p r e deoseb ire de construcţ i i le cerce ta te a n t e r i o r , mai m u l ­te elemente de s t u d i u , deoarece t e r e n u l amint i t a fost mai puţin afectat de lucrăr i le a g r i c o l e .

I n s copul determinării f o r m e i şi d i m e n s i u n i l o r n o i i construcţ i i , d e ­numită convenţional " D " , au f o s t t r a s a t e următoarele secţ iuni ; s V I I ( 1 , 5 x 1 3 m ) , orientată N E - S V , p a r a l e l spre n o r d S I X (1,5 χ 8 m^S IXA (1 ,5 χ 4 m) , S I X Β (1 ,5 χ 6,5 m) ş i S LX C (1 ,5 χ 5 m ) . P e r p e n d i c u l a r pe S V I I , s p r e n o r d , a fost trasată S V I I I (1 ,5 χ 5 m) , orientată N V - S E . L a sud de S V I I au fost t r a s a t e secţiunile S X A (1,5 χ 2 m) , S Χ Β (1f5x3m\ S Χ C ( 1 χ 3 m ) , S X D ( 1 , 5 x 3 m) şi S X I ( 1 , 5 x 1 2 m ) 2 .

Secţ iunile au permis s u r p r i n d e r e a z i d u r i l o r pivniţei unei construcţi i de p l a n r e c t a n g u l a r , a c ă r e i axă longitudinală este orientată pe direcţia N - S , cu o uşoară d e v i e r e N N V - S S E .

Z i d u l de n o r d a l construcţ ie i nu cade p e r p e n d i c u l a r pe l a t u r i l e de est ş i de v e s t , c a r e sfnt p a r a l e l e , p l a n u l întregului e d i f i c i u înscriind o formă uşor trapezoidală ( f i g . 1 ) .

Pivniţa amintită a r e f n i n t e r i o r următoarele d imens iun i : l a t u r a de est - 17 ,50 m; l a t u r a de ves t - 19 m; l a t u r a de sud - 8 ,40 m, i a r cea de n o r d - 5 ,50 m .

I n t r a r e a fn pivniţă se f ă cea p r i n t r - u n g î r l i c i s i tuat pe l a t u r a ds n o r d . Z i d u l de ves t a l gîr l ic iului apare ca o c o n t i n u a r e a l a t u r i i de vest a p i v ­n i ţe i .

G r o s i m e a z i d u r i l o r var iază Î V r e 0 ,60 m şi 0 , 8 0 m . I n ceea ce p r i ­veş te g î r l i c iu l , notăm că g r o s i m e a r i d u l u i de vest ajunge pînă l a 1-1,15 m.

Z i d u r i l e n u au păstrat peste t o t aceeaş i înălţime, pe l a t u r a de vest f i i n d mult mai d i s t r u s e . C e l m a i bine se conservă par tea de est ( c i r c a 1 , 50 m înălţ ime) .

C e r c e t a r e a atentă a r e s t u r i l o r aces te i locuinţe ne îngăduie cîteva observaţ i i i m p o r t a n t e a s u p r a s i s t e m u l u i de cons t ruc ţ i e .

Se constată că meşteri i r e s p e c t i v i , avînd t r a s a t p l a n u l , încep p r i n a săpa o groapă de formă regulată , cu pereţ i v e r t i c a l i , fn i n t e r i o r u l căre ia , căptuşindu-i aproape p e r f e c t pere ţ i i , se r id i că apo i z i d u r i l e p o r t a n t e .

Este de r e m a r c a t f a p t u l că spaţiul l i b e r rămas pe a l o curea între z i ­d u r i l e de piatră ş i pereţ i i g r o p i i s - a u umplut cu pămînt a r g i l o s , b i n e b ă -

cetăr i le de l a P o i a t a , pe p e n t r u d e z v e l i r e a unei no i

101

www.cimec.ro

www.cimec.ro

o

153 SOI VEGETAL Ξ 3 210 X BOLOVANI

E 2 PÙÛNT CENUŞN PURTAT (S9 F A L P A Z I D U L U ' **• O *

pţg Hotar ES zioi/ùe ÙNPÎATM DE RÎU

|^[ PODEA Κ BÂtim BĂTUT ^ 3 fMMT VÏP6m

F i g . 2 . - P r o f i l vest fn S X I .

www.cimec.ro

t u t . Z i d u r i l e pereţ i lor fh discuţie sîht c o n s t r u i t e d i n bo lovani de r f u ( c u d imens iun i ce variază de l a c i r c a 0,15 χ 0 , 2 0 m l a c i r c a 0 , 3 0 χ 0 ,50 m ) , aşezaţi cu p a r t e a netedă s p r e i n t e r i o r u l fhcăper i i , legaţi cu m o r t a r de v a r şi n i s i p . Se poate c i t i , totodată, intenţia de făţuire a z i d u r i l o r şi r o s t u i r e a l o r cu m o r t a r . Cîteva elemente sugerează c h i a r pos ib i l i ta tea t e n c u i r i i i n t e r i o r u l u i .

I n ceea ce priveşte fundaţia, se constată că z i d u r i l e s fnt r i d i c a t e pe un pat n a t u r a l , uşor n i v e l a t , de pietriş ş i n i s i p . Peste acesta este a ş e ­zat , ca talpă a. z idărie i , un s t r a t de m o r t a r f o a r t e t a r e , îh grosime de c i r c a 25 c m . In c o n t i n u a r e , la aceeaş i c o t ă , se află n i v e l u l de că lcare a l i n t e r i o r u l u i . Se deduce că pe m o r t a r u l încă proaspăt aşezat se dispune zidăria de b o l o v a n i , re trasă faţă de marg inea tălpii cu 20 c m .

P a r d o s e a l a constă d i n t r - u n s t r a t de arg i lă ,de c u l o a r e cenuşiu-des-c h i s , f o a r t e bine bătut, gros de 5-6 c m , pe a l o c u r e a cu urme de v a r , p r o ­venite de l a r i d i c a r e a p e r e ţ i l o r .

D in s t u d i u l de d e t a l i u a l e lemente lor puse fh evidenţă de cerce tăr i l e efectuate pfnă în p r e z e n t , g îr l ic iul se prezintă ca o piesă de o i m p o r t a n ­ţă deosebită a a n s a m b l u l u i , atît p r i n d imens iun i l e sale (2 ,40 χ 8,20 m fn i n t e r i o r ) , c ft şi p r i n s i s t e m u l de construcţ ie , f o l os indu-se mater ia le şi t e h n i c i mai puţin obişnuite .

I n această zonă notăm prezenţa b l o c u r i l o r p a r a l e l i p i p e d i c e de tuf v u l c a n i c , atent f i n i s a t e , ce păstrează d i m e n s i u n i de c i r c a 1 0 x 3 0 χ 40 c m .

D i s p u n e r e a acestor b l o c u r i , aşa cum au fost ele s u r p r i n s e fn z idă­r i a prăbuşită, găsită c h i a r în faţa intrării în pivniţă, demonstrează că cel puţin această p a r t e a g îr l ic iului e r a acoperită cu o boltă aplatizată .

E lemente le de tuf v u l c a n i c de f o r m a t u l p i e t r e i de t a l i e , într -o z idă­r i e f oar te îngrijit executată, sfnt f o l os i te de asemenea p e n t r u a încastra t o c u r i l e u ş i l o r 4 .

A r t i c u l a t , lăcaşur i lor de t o c , pe podea, se poate vedea . f oarte c l a r urma p r a g u l u i , coborîtă c i r c a 20 cm de l a n i v e l u l de c ă l c a r e . Acesta se continuă l a t e r a l , în ambele părţ i , mult sub t a l p a z i d u r i l o r . P r a g u l a fost încastrat într -o zidărie de piatră de rîu legată cu m o r t a r încă d i n faza de început a r i d i c ă r i i z i d u r i l o r . L a n i v e l u l p r a g u l u i apare podeaua bine n i ­velată ( f i g . 3 ) .

Sondajele s i s temat ice p r a c t i c a t e îh i n t e r i o r u l pivniţei pun fh e v i ­denţă ş i a l te elemente c a r e îngăduie c o n c l u z i i in teresante cu p r i v i r e l a s i s t emul de construoţie a l a c e s t e i c l ă d i r i .

P e n t r u susţinerea planşe u l u i n i v e l u l u i s u p e r i o r e r a u f o l o s i t e g r i n z i ce se s p r i j i n e a u pe stîlpi g r o ş i d i n l e m n . Săpăturile arheo log i ce au s e ­s i zat două lăcaşur i p e n t r u p o p i , lăcaşuri z id i te d i n p i e t r e de r f u legate cu m o r t a r de v a r şi n i s i p .

Z idăr ia se executa îh j u r u l s t f l p u l u i , căutfhdu-se a se r e a l i z a o s t a ­b i l i t a t e perfectă a r e a z e m u l u i .

Lăcaşul păstrat fn c e n t r u l pivniţei a r e d imens iuni le de 0 , 4 5 x 0 , 5 4 m . Stîlpul e r a încastrat în fundaţie pînă l a o adîhcime de - 0 ,35 m . Faţa e x ­ter ioară a a c e s t u i volum de zidărie apare ova lă , cu d iametre l e de 1,60 χ 2 m .

104

www.cimec.ro

o

F i g . 3 . - I n t r a r e a £n pivniţă: a) secţiune cu marcarea lăcaşului pentru t o c u l uşii şi a p r a g u l u i ; b) p l a n .

www.cimec.ro

F i g . 4 . - C e r a m i c ă , s e c . X I V - X V : 1) cah lă ; 2-4) oale b o r c a n ; 5-6) păhăruţe.

106

www.cimec.ro

F i g . 5 . - P r o f i l e de " b u z e " ale c e r a m i c i i de uz comun, sec . X I V - X V .

107

www.cimec.ro

L a a ud de a c e s t a , pe axa longitudinală a locuinţei, aproximativ e c h i ­distant fată de zidul de sud, a - a surprins lăcaşul celui de a l doilea stflp, cu dimensiunile de 0,38 κ 0 ,44 m, real izat după acelaşi sistem de con-etruoţie.

Zidăria de încastrare a st tipului, deşi foarte mult deteriorată, lasă să se citească, fn acest c a z , o grosime a fmbrăcăturii de c i r c a 0,30 m .

1 Datele pe c a r e ni le oferă c e r c e t a r e a de pfnă acum ne îndreptăţeşte conoluzia că ne aflăm fn fata unui edificiu c i v i l de mari proporţii, facfnd parte din ansamblul unei aşezări medievale •

E d i f i c i u l e r a alcătuit d intr -un subsol , cu r o l de pivniţă,din zidărie de piatră de rfu s i unele elemente pretenţios finisate din tuf, peste oare se suprapunea c e l puţin un alt nivel r e a l i z a t dintr-o structură lemnoasă.

Gustul pentru decorativ trebuie să fi impus aoestei arhitecturi a n u ­mite aspecte pe c a r e , din păcate, nu le putem decît presupune.

Mărturie a acestui decorativism stau însă atft d i s c u r i l e smălţuite ce împodobeau pereţii , cft s i oahlele destinate a înfrumuseţa sobele .

Pivniţa, o piesă de mari dimensiuni, e r a desigur deosebit de utilă fn păstrarea unei însemnate cantităţi de produse . Trebuie avut fn vedere fn primul rfnd faptul că speci f icul zonei îl constituie tocmai producţia abun­dentă de pometuri, c a şi plantaţiile de v i e , fapt ce a impus un anumit pro­gram a r h i t e c t u r a l .

Materialul arheologic rezultat este constituit fn cea mai mare parte din fragmente de ceramică nesmălţuită, provenind de l a c i r c a 80 vase de uz comun, de mărime mică şl mijlociei oale borcan, oale cu toartă, păhă­r e l e ş .a . (fig. 5 )·

S - a constatat existenţa mai multor variante de " b u z e " , c a r a c t e r i s ­tice vase lor ceramice din s e c . X I V - X V ' ( f i g . 8 ) .

Decorul constă dintr -un r e g i s t r u de l i n i i para le le , orizontale , i n c i ­zate

In c e r a m i c a decorativă, alcătuită de altfel din foarte puţine piese ,se înscriu cfteva fragmente de d i s c u r i cu decor concentric,smălţuite fn v e r ­de-o l iv ( f ig. 6 ) . S - a u găsit de asemenea mai multe fragmente de c a h l e -oală cu corp tronconic şi gura pătrata, smălţuite fn interior cu verde® (fig. 5 / 1 ) .

Cahlele c a şi fragmentele de vatră prezente în stratul de moloz a r ­gumentează a s u p r a prezentei mai multor instalaţii de încălzit sau de p r e ­gătire a h r a n e i , cu care a fost înzestrată locuinţa.

Obiectele din metal alcătuiesc un inventar compus din piese folosite la construcţie (cuie , p iroane , balamale), un fragment de lanţ, un cîrlig, cfteva lame de cuţit, un cuţit pentru pielărie, un braţ de balanţă, un vfrf de săgeată, două catarame, fragmente de potcoave, o drîmbă ( f ig ,7 ) .

In c e e a ce priveşte datarea aceste i locuinţe, aşa cum probează c a ­r a c t e r i s t i c i l e c e r a m i c i i , propunem sfîrşitul s e c a i X I V - l e a sau începutul s e c a i X V - l e a .

Sol iditatea şi dimensiunile , sistemul constructiv şi natura materia ­l e l o r folosite, g r i j a pentru decorativ trebuie puse fn legătură cu r o s ­tur i le locale economico-sociale ale e d i f i c i u l u i .

108

www.cimec.ro

www.cimec.ro

F i g . 7 . - O b i e c t e d i n m e t a l , s e c . X I V - X V : 1) ac ; 2) cataramă; 3) v f r f de săgeată ; 4 ) d r f m b ă ; 5 ; 9) cuţite; 6) c î r l i g ; 7) cuţit p e n t r u p ie l i i r i e ; 8) braţ de balanţă.

110

www.cimec.ro

Ansamblul de construcţii cu temelie de piatră existent la Poiata, pe "Cîmpul lui P a t r u " , oferă un bogat şi inedit material de studiu privind reşedinţa feudală fn spaţiul de In sud de Cnrpaţi-

N O T E

1 Amintim că cercetările din anii 1980-1982 au pus fn lumină rosturile unei curţi medievale boiereşti datată, fn sec .XIV-XVI - vozi; Venora Rădulescu şi Gheorghe Calotoiu, Cercetările arheologice do la Poiata, ud.Gorj, fn Cercetări arheologice, V , MIR5U, Bucureşti. 1982. p. 19-127} Ibidem, VI , 1983, p. 133-139.

2 Secţiunile au fost numerotate fn ordine, fncepfhd cu săpăturile arheo­logice din anul 1980.

3 Cercetările viitoa ? vor căuta să surprindă elementele de reazem ale aoeetei bolţi. Săpăturile arheologico au fost mult îngreuiate fn zona gfrllciului deoarece, după părăsirea oonstruoţiei - datorită unei In ­tervenţii accidentale la talpn zidului său estic, foarte probabil o alu­ne oaro de teren -, acesta fşi schimbă poziţia iniţială şl apare fn mo­mentul de faţă răsturnat pe jumătatea sa nordloă.

4 Acoosul din gfrlloi fn pivniţă ne făcea prlntr-o uşă masive din lemn, ou două o anat ui i . Lăcaşurile tocurilor fnnerlu dimensiunile 10x15 cm.

5 Lateral nord faţă de stflpul central este posibil să existe fneă o ast­fel de fundaţie, ipotean ce va trebui verificată fn cursul oereetărilor viitoare.

6 Asupra asemănărilor «au deoasbirilor de eonetrucţie fntre edlfleille cercetate pfnă fn present ne propunem să revenim într-un alt studiu.

7 N.Constantineeeu, Ceooaii un sat din Cftnpla română fn gpoea lui Vifrcea oel Bătrfn. Edit . Academiei R . S . R . , 1972, p.249,planaa X V / 5 , 1 1 , p.250, planşa X V l / 1 , 3 | idem, Curtea de Argeş (1200^1400). Asupra Începuturilor Ţării Româneşti, Edit.Academiei R . S . R . .Bucu­reşti, \$b4, p.123, fig.52, p.125, fig.53, p.126, fig.54,p.117, fig. 55.

8 Starea fragmentară a ceramicii nu a permis dec ft puţine reconstituiri.

UNE HABITATION A V E C CAVE E N P I E R R E DATANT D E P U I S L E S XIV e-XV« es . A P O L A T A , DÉP. DE

GORJ Résumé

L a suite des fouilles archéologiques à Poiata,munieipe de T g . J i u , ont mis ă la lumière la cave d'une nouvelle habitation médiévale. Elle peut être inscrite' dans un plan trapézoïdal. Les côtés de la construc­tion ont à l'intérieur les dimensions suivantes! 19 m, 17,50 m,8,40m, 5,50 m. Ll'éntrée dans la cave se fait sur le côté nord,par une échapée

www.cimec.ro

(le 2 ,40 χ 8 ,20 m . L a maçonnerie est exécutée en grosses p i e r r e s de r i v i è re l iées S.

m o r t i e r de chaux et s a b l e . P o u r l a réalisation de l a voûte de l ' é chappée , (oui comme pour l a

f i x a t i o n des encadrements des p o r t e s , ayant un rô le l o n c t i o n n e l , mais auss i o r n e m e n t a l , on a employé des blocs de tuf vo l can ique , en forme de p i e r r e ta i l l ée .

L ' h a b i t a t i o n a eu au moins encore un autre niveau réal isé dans une matière l i g n e u s e .

Les matériaux archéologiques démontrent l ' e x i s t a n c e de p l u s i e u r s poêles et âtres q u i pourvoya ient l ' h a b i t a t i o n étudiée .

L ' é d i f i c e , daté aux X I V e - X V e s s . et fa isant p a r t i e de l ' ensemble d ' u n hab i ta t médiéval, i n s c r i t des éléments nouveaux dans l a c o n n a i s ­sance de l ' a r c h i t e c t u r e c i v i l e roumaine à l ' époque en q u e s t i o n .

L E G E N D E S DES F I G U R E S

F i g . 1 . - P l a n de l ' h a b i t a t i o n " D " . F i g . 2 . - P r o r i l ouest dans S X I . F i g . 3 . - L ' entrée dans la cave : a) sect ion a vec marquage du seu i l et la

place de h u i s s e r i e ; b) p l a n . F i g . 4 . - C é r a m i q u e X I V e - X V e s s . F i g . 5 . - P r o f i l s de r e b o r d s de po ter ie des X I V e - X V e s s . F i g . 6 . - D i s q u e s ornementaux , X l V e - X V e s s . F i g . 7 . - O b j e t s en métal, X I V e - X V e s s .

112

www.cimec.ro

CERCETĂRILE A R H E O L O G I C E E F E C T U A T E ÎN ANII 1ΘΘ2 şl 1983 LA A N S A M B L U L S T E L E A DIN TÎRGOVIŞTE

de GHEORGHE CANTACUZTNO, P E T R U DIACONESCU

si G A B R I E L M I H A E S C U

Prilejuite de lucrările de restaurare $1 punere îh valoare a unui r e ­prezentativ ansamblu arhitectural medieval din Tfrgovişte, săpăturile a r -heologioe care s-au efectuat la ansamblul Stelea fn 1982 si 1983^ au con­tinuat şl încheiat cercetările întreprinse aici în 1969-19732 şl 1980-19813. Au fost urmărite îh special problemele legate de evoluţia clădirii situate la nord de turnul ridicat în ultimul sfert al s e c a i XVI-lea, ca şi de preci­zarea planimetriel unor ruine aflate la sud de acesta sau a traseului z i ­dului de incintă pe latura vestică şi fn partea de nord-est a ansamblului, preoum şl cercetarea zonei încă neatinsă de săpăturile de lia sud-vest de otitoria lui Vas lie Lupu. Săpăturile s-au concentrat îh interiorul con­strucţiei de la nord de turn şi pe laturile sale de nord şi de vest,fiind de asemenea sondate zonele situate la sud-vest de biserică, la sud de turn eau în apropierea zidului de incintă. Ca şi fn anii precedenţi, au putut fi obţinute date semnificative privind evoluţia vieţii urbane a Tîrgoviştel medievale.

Depunerile arheologice şl vestigiile a căror succesiune a fost con­statată prin observaţii stratigrafice îh cursul săpăturilor din 1982 şl 1983 aparţin principalelor etape de locuire documentate îh această zonă, înce-pfhd cu cea de la sfîrşitul s e c a i XlV-lea-începutul s e c a i XV-lea şi con­tinued cu cele marcate prin lucrările de construcţie efectuate la sfîrşitul s e c a i XV-lea-fnceputul s e c a i XVI - lea , fn ultimul sfert al s e c a i XVI-lea, la mijlocul s e c a i XVII- lea sau la începutul s e c a i XVm-lea şi mal tfr-7>.a, L a sud de biserică şi fn mai mică măsură la nord-est de aceasta au ' e s t descoperite numeroase morminte aparţinînd cimitirului existent fn j u ­rul lăcaşului atft fn ultima parte a s e c a i X V I - l e a , cft şl fn sec . al XVII -lea şl ulterior, deranjate de înmormîntâri sau de alte intervenţii U r z i i . '

Locuirea datfnd de la sfîrşiU, s e c a i XIV- lea şi începutul sec . al XV- lea , căreia fi corespunde un strat subţire cu resturi de cărbune şl chirpici suprapus humusului de peste solul viu, este reprezentată de complexe de locuire, de diferite gropi, precum şi de urme ale unui nivel de călcare amenajat din pietriş şi lut bătut. A fost descoperită în apro­pierea zidului exterior de incintă (în S.30) - fără a putea fi cercetată integral - o locuinţă semiîngropată, cu lăţimea de peste 3 m, databilă,ţi-r.fnd seama de nivelul de l a care a amenajată şi de materialul arheologic descoperit, la sfîrşitul s e c a i X I V - l e a .

Tot unei astfel de l o c u i r e îs. poate f i atribuit colţul unei gropi apro­ximativ rec tangulară , adîhcită cu 0,40-0,50 m sub n i v e l u l de săpare,

113

www.cimec.ro

descoper i tă fn una d i n secţiunile de la sud de b iser ică (S.32) .În imediata sa a p r o p i e r e se a f la o groapă c i rcu lară cu d i a m e t r u l de c i r c a 1 ,25 m, a -dfncă de peste 0 , 7 0 m, acoperită de un s t r a t gros de arsură şi c u p r i n -zfnd numeroase fragmente ceramice s g r a f f i t a t e .

Un i n t e r e s a n t complex de l o c u i r e a fost s u r p r i n s parţial la c i r c a 14 m de construcţ ia de l a n o r d de t u r n , fn S . 2 5 . Este vorba de o groapă a -vfnd adfncimea de 3 m de la n i v e l u l de săpare - care corespunde începu­t u l u i s e c a i X V - l e a , i a r lăţimea de 1,30 m l a fund şi 1 ,85 m cu c i r c a 1 , 20 m mai s u s . I n i n t e r i o r au fost găsite r e s t u r i de c h i r p i c i , fragmente de c a h l e - b o r c a n şi două unelte de f i e r . Este p o s i b i l ca acest complex să r e p r e z i n t e un co l ţ sau o f iridă a pivniţei unei c lădir i de l e m n . D i n motive obiéct ive nu a fost posibilă e x t i n d e r e a c e r c e t ă r i i sa l e , par tea descope­rită f i i n d insuficientă p e n t r u lămurirea p r o b l e m e l o r pe care le ridică . M a i t r e b u i e menţionate, fh s f f r ş i t , urme d i n aceeaş i etapă de l o cu i re care pot f i . a t r i b u i t e unei locuinţe sau poate gîrlioiului unei pivniţe, g ă ­s i te fn i a n u a r i e 1983 cu ocaz ia săpări i şanţului de fundaţie p e n t r u p r i s p a de pe l a t u r a es t i că a c lăd ir i i fh c u r s de r e s t a u r a r e , l a c i r c a 18 m nord de t u r n .

Succes iunea p r i n c i p a l e l o r etape de construcţ ie fn zonele cercetate poate f i constatată p r i n urmele de m o r t a r ş i moloz sau p r i n s t r a t u r i l e groase de p ietr iş r e p r e z e n t f n d d i f e r i t e amenajări poetconetruct ive , c o ­r e spun zfnd f a z e l o r de l a sf îrşitul s e c a i X V - l e a şi u l t i m u l s f e r t a l s e c a l X V I - l e a sau c e l o r de l a m i j l o c u l s e c a i X V I I - l e a şi d i n s e c a i XVHI - l ea . Un s t r a t cu urme de arsură a f l a t f n t r e n i v e l u r i l e u l t i m u l u i s f e r t a l s e c a i X V I - l e a şi m i j l o c u l s e c a i X V I I - l e a , ses izat l a sud de t u r n ( fn S . 2 4 ) , poate f i pus îh legătură cu o împrejmuire de lemn de l a sf îrşitul s e c a i X V I - l e a .

In atenţia c e r c e t ă r i l o r a s ta t fh mod s p e c i a l v e r i f i c a r e a existenţei u r m e l o r unui eventua l e d i f i c i u de c u l t a n t e r i o r c e l u i d in a doua jumătate a s e c a i X V I - l e a . A s t f e l de urme nu au fost d e s c o p e r i t e , deş i p r i n se c ­ţiunile t r a s a t e f h 1983 a fost încheiată sondarea întregii suprafeţe din j u ­r u l c t i t o r i e i l u i S te lea spătarul . Acest lăcaş apare a s t f e l cu c e r t i t u d i n e ca f i i n d p r i m u l r i d i c a t pe acest loc

Săpăturile d i n 1982 au p e r m i s o c e r c e t a r e mai cuprinzătoare a u r ­melor v e c h i i construcţ i i de z id aflată sub casa de l a nord de t u r n şi c a ­r e datează de l a sf îrşitul s e c a i X V - l e a . Colţul de sud-est a l acesteia fusese d e s c o p e r i t îh 1970, i a r în 1981 a putut f i cunoscută lăţimea sa, precum şi a l te d e t a l i i . Clădirea avea o lungime de peste 29 m şi lăţimea de 8 ,80 m . Z i d u r i l e sale e x t e r i o a r e , d i n piatră şi cărămidă în casete , păstrîhd fn e x t e r i o r r e s t u r i de tencuială, e r a u r i d i c a t e pe fundaţii adînci ( 0 , 4 0 - 0 , 4 5 m) d i n piatră cu m o r t a r şi aveau gros imea de 0 , 8 0 - 0 , 8 5 m. în privinţa compartimentării i n t e r i o a r e s -au descoper i t două z i d u r i l o n g i ­t u d i n a l e , cu gros imea de 0 , 6 0 m, l a o distanţă de 1,80 m de perete le e x ­t e r i o r d i n s p r e vest şi l a 1,40 m de c e l d k i s p r e e s t , delimitîhd poate cfte un c o r i d o r c a r e mărginea pe f i e c a r e d i n l a t u r i un spaţiu avfnd lăţimea de c i r c a 4 m . Nu au fost descoper i t e îh săpăturile d i n i n t e r i o r , r y . c i d e ­desubtul fundaţiilor z i d u r i l o r d i n s e c a i X V I I - l e a , urme ale unor ziduri

I 14

www.cimec.ro

www.cimec.ro

t r a n s v e r s a l e de compart imentare a. c lădir i i de l a sfîrşitul s e c a i X V - l e a . Poate f i avută în vedere eventua l i ta tea existenţei unor pereţi d i n paiantă sau l e m n . R e s t u r i de temelie descoper i te l a e x t e r i o r , pe l a t u r a vest ică , pot f i legate de accesul în c l ă d i r e . în i n t e r i o r , în partea de s u d - v e s t , au fost găsite cărămizi cu f o r m a t u l "în s p i c " , provenind din p r i m a p a r d o ­s e a l ă . A l t e c î teva cărămiz i , aşezate pe un pat de moloz, pot reprezenta r e s t u r i ale une i p a r d o s e l i re făcute , p r o b a b i l în u l t i m u l s f e r t a l sec . a l X V I - l e a . Unele transformări d i n această perioadă - cînd la. sud de c l ă d i ­r e a care ne preocupă a fost r i d i c a t t u r n u l clopotniţă - sînt sugerate de o monedă d i n 1585 descoper i ta înl r - u u s t r a t de moloz sub n i v e l u l fundaţiei construcţ ie i d i n s e c a i X V I I - l e a , în încăperea d i n colţul de sud-vest a l a c e s t e i a .

Clădirea r idicată la sfîrşitul s e c a i X V - l e a a continuat să ex iste în c u r s u l s e c a i X V I - l e a şi în pr ime le decen i i ale s e c a i X V I I - l e a , f i i n d d e ­molată cu p r i l e j u l lucrăr i l o r d i n a l c i n c i l e a deceniu a l a c e l u i s e c o l . Z i d u ­r i l e , cu excepţia c e l u i d i n s p r e s u d , au fost demolate pînă l a n i v e l u l de că l care d i n acea v r e m e , păstrfhd din elevaţie o porţiune înaltă de c i r c a 0 , 5 0 m .

I n t r e transformările aduse ansamblu lu i l a m i j l o c u l s e c a i X V I I - l e a se inc lude şi r e c o n s t r u i r e a case i de la n o r d de t u r n . Construcţia nou r i ­dicată pe l o c u l c e l e i demolate avea a p r o x i m a t i v aceeaşi lungime ca şi cea anterioară şi o lăţime cu 0 , 7 0 - 0 , 8 0 m mai m a r e . Z i d u l său est i c se r i ­d i c a deasupra c e l u i a l c lădir i i de la sf îrşitul s e c a i X V - l e a , i a r c e l s u ­dic se a f la puţin mai spre e x t e r i o r . Pe l a t u r a d i n s p r e t u r n , pere te le n o i i construcţ i i e r a a l i p i t c e l u i a n t e r i o r . Şanţurile de fundare a z i d u r i l o r c a r e nu se r id i că deasupra c e l o r demolate sînt săpate în d i f e r i t e s t r a t u r i de n i v e l a r e . Fundaţiile r e s p e c t i v e sfnt puţin adînci - c i r c a 0 , 5 0 m, s i n ­g u r a excepţie f i i n d observată în partea de sud -ves t a c lădir i i ( c u l o a r u l n r . 10) , unde , datorită unei g r o p i f oarte adînci aflată fn d r e p t u l z i d u l u i e x t e r i o r , fundaţia acestu ia ş i a unui zid t r a n s v e r s a l este mult lăţită,pe un p lan s e m i c i r c u l a r , şi a r e o adîncime de peste 1 ,30 m. Adfncimea mică a fundaţiilor este compensată p r i n lăţimea l o r , ca re ajunge în c a z u l z i d u ­r i l o r i n t e r i o a r e l a 0 , 9 0 - 1 , 1 0 m; pe l a t u r a nordică fundaţia este lăţită f a ­ţă de elevaţie cu c i r c a 0 , 5 0 m . P e n t r u a se a s i g u r a rezistenţa c lăd ir i i , ţinînd seama de f a p t u l că fundaţiile nu se spri j ină pe s o l u l v i u , a fost n e ­c e s a r ă r i d i c a r e a l o r pe piloţi de lemn cu d i a m e t r u l de c i r c a 0 , 1 0 m,bătuţi în pămînt l a un i n t e r v a l de 0 , 2 0 - 0 , 3 0 m. S -au putut o b s e r v a , pe l a t u r i l e de n o r d şi de v e s t , urmele unor g o l u r i de tiranţi l a n i v e l u l părţii s u p e r i ­oare a fundaţiei . Z i d u r i l e e x t e r i o a r e , c o n s t r u i t e d i n piatră ş i cărămidă în case te , au gros imea de c i r c a 0 ,80 m, i a r cele i n t e r i o a r e de c i r c a 0 , 6 0 m .

în privinţa compartimentării i n t e r i o a r e , aceasta e r a organizată s i ­m e t r i c fn r a p o r t cu un z id median l o n g i t u d i n a l . De f i e c a r e p a r t e a a c e s ­t u i a se a f lau cîte două g r u p u r i de două încăperi , avînd între ele o mică s ă -liţă îh c a r e se pătrundea d i n e x t e r i o r . L a e x t r e m i t a t e a nordică se a f lau două fncăperi cu accesul d i n e x t e r i o r . Camere le e r a u luminate de cfte două f e r e s t r e ş i pardos i t e cu cărămizi d r e p t u n g h i u l a r e . Pe cele două l a ·

116

www.cimec.ro

F i g . 2 . - T î r g o v i ş t e , a n s a m b l u l S t e l e a . P l a n u l c e r c e t ă r i l o r a r h e o l o g i c e l a c lădirea d i n p a r t e a de n o r d - v e s t a i n c i n t e i - d e t a l i u .

www.cimec.ro

F i g . 3 . - T î r g o v i ş t e , a n s a m b l u l S t e l e a , 1 9 8 2 . P r o f i l u l n o r d i c a l S . 2 6 . L e g e n d a : 1 , s o l v i u r o ş c a t ; 2 , h u m u s ; 3 , lut c u mult c ă r b u n e ; 4 , lut c u u r m e d e c ă r b u n e ; 5 , l u t g a l b e n bătut; 6 ,pămînt g ă l ­b u i , u r m e c ă r b u n e , c h i r p i c i ; 7, s t r a t c u c h i r p i c i ş i c ă r b u n e ; 8 , pămînt c e n u ş i u - c a s t a n i u , pigmenţi c ă r b u n e , a r s u r ă ; 9 , p ă ­mfht n e g r u , c ă r b u n e ; 1 0 , l u t bătut, pigmenţi c ă r b u n e ; 1 1 , p ă ­mînt c e n u ş i u - c a s t a n i u , p i e t r i c e l e , m o l o z , cărbune ; 1 2 ,pieLriş : 1 3 , pămînt c e n u ş i u , c ă r b u n e , m o l o z ; 1 4 , pămînt cenuşiu c u mo­l o z ; 1 5 , pămînt c e n u ş i u , m o l o z , c ă r ă m i d ă ; 1 6 , pămînt n e g r u , m o l o z ; 17, c ă r b u n e ; 1 8 , c h i r p i c i ; 1 9 , n i v e l a r e l u t ; 2 0 , m o l o z , cărămidă s p a r t ă .

E 3 s ţZ2*

E S " o * E l e rea*

www.cimec.ro

TfeGOVlŞTE-AnsambU SUa 19B2 Mpmrn rr2 - otudj suffer Profil nonJ-eric

F i g . 4 . - T î r g o v i ş t e , ansamblul Ste lea , 1982. P r o f i l u l nordic a l sonda­j u l u i d in încăperea n r . 2 a c lădiri i d i n partea de nord—vest a i n c i n t e i . Legenda: 1 , humus; 2 , lut bătut; 3, pămînt c a s t a ­n i u cu pietriş şi cărbune; 4, pămînt cenuşiu, pigmenţi cărbu -ne ; 5, pămînt c a s t a n i u , urme c h i r p i c i , cărbune; 6, n ive lare , pămînt gălbui cu pietr iş ; 7, pămînt lutos cas tan iu , p i e t r i c e l e , urme cărbune; 8, pămînt cu p ie tr i ş , urme moloz, cărămidă ; 9 , n ive lare cu n i s ip f i n ; 1 0 , pămînt cas tan iu , urme cărămidă, pigmenţi moloz ; 1 1 , pămînt cenuşiu nisipos ; 12, c h i r p i c i ; 13, m o r t a r ; 14 , n i s i p ; 15, pardoseală cărămidă.

www.cimec.ro

t u r i l u n g i a le c lădir i i se a f la c f le o prispă cu stîlpi de l emn, pe temelie de p iatră . Observaţi i le s t r a t i g r a f i c e asupra acestor t e m e l i i sfnt î n ­greunate de numeroasele intervenţii t f r z i i ; ele datează p r o b a b i l d i n sec . a l X V I I I - l e a .

Clădirea a s u f e r i t o s e r i e de transformări fn s e c a i X V I I I - l e a , c o n ­statate p r i n săpăturile arheo log i ce şi p r i n c e r c e t a r e a a r h i t e c t u r i i . t n una d i n Încăperile d i n s p r e s u d - v e s t ( n r . 8 ) a fost descoper i t un zid t r a n s ­v e r s a l , demolat u l t e r i o r . Ş i altă încăpere d i n s p r e vest ( n r . 3 ) a fost com­partimentată p r i n t r - u n z id l a c a r e apoi s -a renunţat. S-a constatat şi r e ­facerea p a r d o s e l i i de cărămidă , fn d i f e r i t e etape au fost demolate z i d u ­r i l e care despărţeau săliţele de pe cele două l a t u r i ale c lăd i r i i , au fost p r a c t i c a t e n o i d e s c h i d e r i , modi f icate unele f e r e s t r e , înălţate z i d u r i l e . l n t r - o perioadă t îrz ie n i v e l u l i n t e r i o r a fost mult r i d i c a t , amenajîndu-se o podea de s c îhdur i . P r i s p a a s u f e r i t şi ea transformări , u l t imele în s e c o l u l n o s t r u , c fnd stîlpii de lemn au fost înlocuiţi cu stîlpii şi b a l u s ­t r a d a de z i d .

Cerce tăr i l e arheo log i ce au îmbogăţit informaţiile p r i v i n d pirniţa de l a sf îrşitul s e c a i X V - l e a situată către n o r d - e s t . D i f e r i t e porţiuni mult demantelate ale z i d u r i l o r aces tu ia au fost s u r p r i n s e în c u r s u l c a m p a n i i ­l o r a n t e r i o a r e , permiţînd o r e c o n s t i t u i r e ipotetică a p l a n u l u i său şi a d i ­mens iun i l o r - lungimea peste 9 m , lăţimea c i r c a 6 m, cu un g îr l i c i lat de 2 m şi l u n g de c i r c a 9 m . în 1983 a putut f i parţial degajată faţa i n t e r i ­oară a p e r e t e l u i d i n s p r e sud -ves t a l pivniţei . Ş i acesta este fn bună p a r ­te démantelât, d a r mai păstrează puţin d i n paramentul de piatră şi c ă r ă ­midă, a c o p e r i t cu tencuială. R e s t u r i l o r a ces tu i perete l i se suprapune z i ­d u l de incintă a l mănăstiri i , r i d i c a t către m i j l o c u l s e c a i X V I I - l e a , a l că­r u i t r a s e u a putut f i p r e c i z a t cu această ocazie şi fn această p a r t e .

Săpăturile au adus p r e c i z ă r i p r i v i n d construcţi i le de l a sud de t u r n . t n s e c a i X V I I - l e a a fost c o n s t r u i t , fn p r e l u n g i r e a l a t u r i i ves t i ce a a c e s ­t u i a , un z id de incintă d i n piatră şi cărămidă fn casete , avfnd lăţimea de peste 1 m , cu o fundaţie adîncă de 1 m . A u fost descoper i te - a l i p i t e i n ­c i n t e i spre i n t e r i o r - t r e i încăper i avînd lăţimea de c i r c a 4 m, cu z i d u r i d i n piatră şi cărămidă în casete, groase de 0 , 6 0 sau 0 ,70 m , pe fundaţii adînci de 0 , 6 0 sau 0 ,80 m, pardos i t e cu cărămidă .La e x t e r i o r u l z i d u l u i au fost ado s ate l a sf îrşitul s e c a i X V I I - l e a sau fnceputul s e c a i X V I I I - l e a a l te fncăperi c u o d i spunere asemănătoare. Z i d u l nord i c şi o par te a c e ­l u i ves t i c a l a l a c e s t o r a , fn a p r o p i e r e a t u r n u l u i , nu au fost d e s c o p e r i t e ; este p o s i b i l ca ele să f i fost demantelate pfnă la talpa fundaţiei .

A fost c e r c e t a t fn mai multe puncte z i d u l de incintă e x t e r i o r , c a r e pe l a t u r a nordică continuă p e r e t e l e corespunzător a l c lădir i i de l a n o r d de t u r n . I n anumite porţiuni se observă r e f a c e r i d i n temelie a z i d u l u i , p r o ­b a b i l în s e c a i X V I I I - l e a . în gros imea z i d u l u i se d i s t i n g , în a p r o p i e r e a porţ i i , urmele unor g r i n z i l o n g i t u d i n a l e . S -a constatat că cele două p i ­c i o a r e masive de zidărie ale porţi i de i n t r a r e în i n c i n t a exter ioară sînt u l t e r i o a r e z i d u l u i , f i i n d c o n s t r u i t e p r o b a b i l tot la fnceputul s e c a i X V I U . -l e a .

Lucrăr i l e de amenajare d i n par tea de sud a ansamblulu i au permis şi

120

www.cimec.ro

F i g . 5 - - T î r g o v i ş t e , a n ~ a m b l u l S t e l e a , 1 9 8 2 . P r o f i l u l e s t i c a l s o n d a j u ­l u i e f e c t u a t f n î n c ă p e r i l e n r . 8 ş i n r . 1 0 a l e c l ă d i r i i d i n p a r t e a d e n o r d - T e s t a i n c i n t e i . L e g e n d a ; 1 f s o l v i u r o ş c a t ; 2 , h u m u s ; 3 , [«mfat n e g r u - c e n u ş i u , c ă r b u n e , pămînt a r s ; 4 , p i e t r i ş , l u t , b ă t u t ; 5 , pămînt n e g r u — c e n u ş i u , c ă r b u n e , a r s u r ă ; 6 , pămînt c e n u ş i u d e s c h i s , p i e t r i ş , u r m e m o l o z ; 7 , pămînt c e n u ş i u , m o ­l o z , c ă r b u n e , p i e t r i ş ; β , pămînt c e n u ş i u - c a s t a n i u , m o l o z , c ă ­r ă m i d ă s p a r t ă ; 9 , m o l o e ; 1 0 , m o l o z , c ă r ă m i d a s p a r t ă ; 1 1 , n i ­s i p ; 1 2 , c ă r b u n e .

www.cimec.ro

d e z v e l i r e a r e s t u r i l o r l a t u r i i corespunzătoare a z i d u l u i de incintă, p e r m i -ţîhd cunoaşterea t r a s e u l u i a c e s t u i a . In 1983 au fost căutate r e s t u r i ale construcţ i i l or c a r e v o r f i e x i s t a t fn această zonă. Z i d u l de incintă d i n s e c a i X V I I - l e a , gros de aproape 1 m, se r id ică pe fundaţia de piatră spartă .ş i m o r t a r , adfncă de c i r c a 0 ,80 m, care ta ie depuner i le c o respun­zătoare e t a p e l o r de l o c u i r e a n t e r i o a r e . Intervenţiile t f r z i i s fnt a i c i f o a r ­te numeroase . O imensă groapă - porn ind de l a c i r c a 2 ,30 m de z i d , cu o lăţime de peste 6 m, plină cu moloz , cărămidă spartă şi mater ia l e moder­ne - a d i s t r u s toate urmele v e c h i e x i s t e n t e , fmpiedic fnd c e r ce tarea e v e n ­t u a l e l o r construcţ i i af late fn această p a r t e , ca re pot f i bănuite după n u ­meroasele r e s t u r i de cărămidă şi piatră. Urme ale unui pavaj de c ă r ă ­midă spartă şi m o r t a r s -au observat l a un n i v e l corespunzător s e c . X V T I I -X I X , l a o distanţă de c i r c a 9 ,50 m de z i d .

Cerce tăr i l e d i n anul 1983 au fost completate de sondaje executate pe l a t u r a de n o r d a r u i n e l o r b i s e r i c i i de pe fos ta stradă a R a p s o d i e i . A c e s ­tea au arătat c ă , la vest de absida nordică , c o n t r a f o r t u l a r e fundaţia ţ e ­sută cu cea a z i d u l u i d i n a doua jumătate a s e c a i X V - l e a , fn t imp de fun ­daţia c o n t r a f o r t u l u i de l a est de aceeaş i absidă este adosată, aparţinfnd e tape i d i n s e c a i X V I I - l e a . Este p o s i b i l ca l a această dată să f i fost executată o fngroşare a unui eventua l c o n t r a f o r t datfhd d i n etapa a n t e r i ­o a r ă . Un sondaj săpat în i n t e r i o r , în d r e p t u l p r o s c o m i d i e i , nu a dus l a d e s c o p e r i r e a unor urme c a r e să f i aparţinut p r i m u l u i lăcaş r i d i c a t în a¬cest l o c , l a sf îrşitul s e c a i X I V - l e a .

M a t e r i a l e l e arheo log i ce descoper i te în 1982 şi 1983 se adaugă celor c a r a c t e r i s t i c e p e n t r u c u l t u r a materială urbană proven ind d i n zona ansam­b l u l u i S t e l e a .

în privinţa c e r a m i c i i , f ragmente le descoper i t e aparţin unor t i p u r i v a r i a t e , c a r a c t e r i s t i c e p e n t r u p r i n c i p a l e l e etape de l o c u i r e documentate . De l a s f î rş i tul s e c a i X I V - l e a ş i începutul s e c a i X V - l e a datează f r a g ­mente de borcane cu buza răsfr întă în formă de streaş ină, găsite fn număr d e s t u l de mare în complexele de l o c u i r e , de oale cu o toartă cu buza dreaptă , precum şi unele f ragmente de străchini smălţuite, decorate fh tehnica s g r a f f i t o . Pot f i datate în s e c a i X V - l e a şi a l X V I - l e a fragmente de u l c i o a r e nesmălţuite cu d u n g i l u s t r u i t e sau dungi r e a l i z a t e cu angobă a lbă , sau cu buza smălţuită, precum şi a l t e l e aparţinînd unor străchini smălţuite. C e r a m i c a d i n s e c a i X V I I - l e a şi a l X V I I I - l e a , smălţuită sau nesmălţuită, este bine reprezentată p r i n fragmente de oa le , căn i , s t r ă ­c h i n i s i f a r f u r i i .

Numeroase sînt f ragmente le de cahle d e s c o p e r i t e . G a h l e - b o r c a n cu g u r a rotundă, întregi sau f n t r e g i b i l e , cu forme înalte, zvel te ş i d i a m e ­t r u l m i c , sau ou forme mai bombate, au fos t găsite fh a p r o p i e r e a case i sau f h c o m p l e x u l de l o c u i r e d i h S . 2 5 . Fragmente de cahle ornamentale d r e p t u n g h i u l a r e , smălţuite sau nesmălţuite, decorate cu reprezentăr i ale S f . G h e o r g h e sau cu motive v e g e t a l e , au fost descoper i te îh i n t e r i o r u l c l ă d i r i i , fh p a r t e a de s u d , ş i îh j u r u l e i . Au fost găsite şi fragmente de

122

www.cimec.ro

S. 31 Profilvesric

F = h 3 S. 32 Profil vestic

. 6 . - T f r g o v i ş t e , ansamblu l S t e l e a , 1983: a, p r o f i l u l vest ic a l S .31 ; b , p r o f i l u l v e s t i c a l S . 3 2 . Legenda ; 1 , so l v i u r o ş c a t ; 2, h u ­mus ; 3, pămînt cas tan , -cenuşiu, pigmenţi cărbune ; 4 , p ă ­mînt cas tan iu r o ş c a t , urme cărbune (depuner i s e c . X I V - X V ) ; 5 , pămînt cenuş iu-castaniu , urme cărbune, c h i r p i c i ( d e p u n e r i s e c . X V - p r i m a jumătate a s e c . X V l ) ; 6, pămînt brun-cengşiu , pigmenţi că rbune ; 7, pămînt cenuşiu d e s c h i s , moloz , cărămidă ( d e p u n e r i s e c . X V l ) ; 8 , pămînt cenuşiu g r a n u l o s ; 9, pămînt cenuşiu înch i s , pigmenţi moloz ( d e p u n e r i p r i m a jumătate a sec. X V I I ) ; 10 , pămînt cenuşiu , urme moloz (depuner i a doua jumă­tate a s e c . X V I I - s e c . X V I I I ) ; 1 1 , nivelări moderne ; 12 ,p ietr i ş ; 13 , mo loz ; 14 , m o r t a r .

123

www.cimec.ro

o lane , care acopereau clădirea de la nord de t u r n fn s e c a i X V I I - l e a . T r e b u i e menţionată descoper i rea - fn complexul de l o c u i r e d i n S.25

- a unei săpăligi s i a unui oosor d<- f i e r . I n t r e a l te obiecte se mai numă­ră o pafta de os , o catarama de f i e r , c f teva podoabe d i n bronz - un c e r ­c e l , o v e r i g ă , un i n e l cu v e r i g a lată si chaton fngust , d r e p t u n g h i u l a r .

M a t e r i a l u l numismatic descoperit , fn 1982 cupr inde , fn t re a l t e l e , mai multe monede d i n s e c a i X V I - l e a . Cu p r i l e j u l săpării unui şanţ de cana ­l i z a r e au fost găsite într -o căniţă 21 monede - d i n a r i d i n a doua jumătate Î I s e c a i X V I - l e a . In 1983, în condiţii .slratigrafi .ee care nu pot f i însă socot i te concludente - antrena. l i ' fn umplutura g r o p i i unui mormînt d e r a n ­j a t (în S .32) - au fost găsite laolaltă cîteva monede, între care t r e i de l a F e r d i n a n d I de Habsburg (două cu data 1546 şi r e spec t i v 1564) ,precum şi una de l a Rudolf I I emisa în I 5 9 7 , împreună cu a l te urme mai t îrz i i . F a p t u l că monedele sînt p e r f o r a t e indică provenienţa l o r d i n morminte a¬ferente d e s i g u r b i s e r i c i i a f late fn a p r o p i e r e . Există a s t f e l t e m e i u r i p e n ­t r u a presupune că dala de începui a c l i t o r i e i spătarului S te lea este an­ter ioară p r i m e i menţiuni documentare cunoscute , d i n 1582. Condiţiile de d e s c o p e r i r e a monedelor menţiouale impun bineînţeles discernămfnt îh a¬p r e c i e r e a v a l o r i i l o r de d a t a r e . D i n t r - u n mormînt prov ine un i n e l d i n a¬l i a j de a r g i n t cu d M - O C i n c i z a t , databi l în s e c a i X V I - l e a sau a l X V I I -l e a .

Săpături le arheo log ice efectuate în 1982 şi 1983 în zona ansamblu ­l u i Ste lea au putut completa cu elemente semni f i cat ive datele obţinute p r i n c e r c e t ă r i l e a n t e r i o a r e . S - a u obţinut no i prec i zăr i şi d e t a l i i în l e ­gătură cu c lăd i r i l e de z id r i d i c a t e l a sf îrşitul s e c a i X V - l i e a , precum şi despre e lementele ansamblu lu i d i n s e c a i X V I - l e a şi a l X V I I - l e a . A fost confirmată, p r i n sondarea suprafeţei rămase îhcă necercetată , t e m e i n i ­c i a p r e s u p u n e r i i că lăcaşul c t i t o r i t în a doua jumătate a s e c a i X V I - l e a este p r i m u l e d i f i c i u de c u l t r i d i c a t pe acest l o c , p r e c i z a r e de o i m p o r ­tanţă deoseb i tă . Toate acestea completează r e z u l t a t e l e obţinute îh c e ­l e l a l t e campani i de săpături . Datorită c e r c e t ă r i l o r arheo log ice a putut f i cunoscută succes iunea d i f e r i t e l o r etape de l o c u i r e , existenţa în această zonă a oraşului T îrgovişte a unor locuinţe sau amenajări anexe semi îngro -pate fn a doua jumătate a s e c a i XIV- lea , locuinţe m a r i de lemn cu pivniţă, puţin mai t f r z i u , c lădir i de z i d la sf îrşitul sec . a l X V - l e a , d e s c o p e r i r i l e ref lect înd f n mod concludent dezvol ta r e a d i f e r i t e l o r c a r a c t e r i s t i c i u r b a n e .

Prezintă un i n t e r e s apar te d e s c o p e r i r e a şi c e r c e t a r e a construc ţ i i ­l o r de z id de l a sf îrşitul s e c a i X V - l e a , construcţ i i de c a r a c t e r l a i c , c on form observaţ i i l o r pe d e p l i n conf irmate de r e z u l t a t e l e u l t i m e l o r s ă p ă ­t u r i . Se poate presupune - după cum am mai arătat - că aceste c lădir i au ajuns îh stăpîhirea spătarului S te l ea , f i i n d c u p r i n s e şi continufndu-şi existenţa îh ansamblu l monastic c t i t o r i t de a c e s t a . R o s t u r i l e c lădir i i de ample p r o p o r ţ i i , cu un plan îhcă ne în t f i n i t , lîngă c a r e avea să f i e r i d i c a t t u r n u l c lopotniţă , rămîh sub semnul întrebăr i i . Se poate presupune o u¬t i l i z a r e legată de a c t i v i t a t e a economică , de negoţ ; ştim că Ste lea este numit " cupeţ " fn p i san ia c t i t o r i e i l u i V a s i l e L u p u . Săpăturile a r h e o l o -

124

www.cimec.ro

gice au făcut posibi lă cunoaşterea ansamblulu i d i n s e c . a l X V I - l e a / h care vechea b i se r i că a S t e l e i se r e m a r c a p r i n p r i d v o r u l care Înconjura p r o ­n a o s u l , precum şi amplele lucrăr i de l a m i j l o c u l s e c a i X V I I - l e a , d a t o r a ­te iniţiativei domnulu i M o l d o v e i V a s i l e L u p u .

Rezul tate le c e r c e t ă r i l o r de l a ansamblul Ste lea d i n Tîrgovişte - c ă ­r o r a l i se adaugă c e l e , r e m a r c a b i l e l a rîndul l o r , obţinute îh zona învec i ­nată d i n s p r e s u d - e s t , dovedesc însemnătatea investigării arheologice a v e c h i l o r c e n t r e orăşeneşt i p e n t r u r e z o l v a r e a prob leme lor p r i v i n d o r i g i ­nea şi evcluţia vieţii u r b a n e , precum şi p e n t r u mai buna înţelegere a v a ­l o r i l o r a r h i t e c t u r a l e pe care aceste aşezăr i le c u p r i n d .

N O T E

1 Lucrăr i l e de amenajare; a zonei ansamblu lu i Ste lea d i n Tîrgovişte au început îh mai 1982. L a e fec tuarea săpături lor arheologice a p a r t i c i p a t pe toată d u r a t a luc răr i l o r ( iun ie -august ) P . D i a c o n e s c u , i a r în iunie 1982 d r . G h . I . C a n t a c u z i n o . Cerce tăr i l e de arhitectură se datorează a r h . C o r n e l I o n e s c u , c a r e a întocmit p r o i e c t u l de r e s t a u r a r e a l c lăd ir i i de l a n o r d de t u r n . C o o r d o n a t o r a l c e r c e t ă r i l o r arheo log ice d i n T î r ­govişte. e fectuate cu f o n d u r i l e Muzeu lu i Judeţean Dîmboviţa , a fost în 1982 d r . N . C o n s t a n t i n e s c u . Cercetăr i l e arheo log i ce d i n 1 983 l a a n ­samblu l S t e l e a au fost efectuate de G h . I . C a n t a c u z i n o şi G . Mihăescu,

2 G h . I . C a n t a c u z i n o , G . M i h ă e s c u , C r . M o i s e s c u , îh S t u d i a V a l a c h i c a , T î r g o v i ş t e , 1970, p . 1 7 3 - 1 7 8 ; G h . I . C a n t a c u z i n o , îh " R e v i s t a muzee­l o r şi monumente lor . Monumente i s t o r i c e şi de a r t ă " , X L I I I , n r . 1,1 974, p . 3 9 - 4 2 .

3 G h . I . C a n t a c u z i n o , P . D i a c o n e s c u , G.Mihăescu»în r a p o a r t e l e p r i v i n d c e r c e t ă r i l e arheo log i ce în zona centrală a Tîrgovişte i prezentate l a s e s i u n i l e anuale de r a p o a r t e de l a B r a ş o v , mart i e 1981 , şi V a s l u i , m a r t i e 1982 (vez i M a t e r i a l e şi c e r ce tăr i a r h e o l o g i c e . A X V - a s e s i u ­ ne de r a p o a r t e , B r a ş o v , 1 9 8 1 , Bucureşt i , 1983, p . 508 -512) .

! A u fost săpate în 1982 următoarele secţiuni : S . 2 4 , în zona c o n s t r u c ­ţ i i lor de l a sud de t u r n ; S . 2 5 , între l a t u r a vest ică a case i de l a nord de t u r n şi z i d u l de incintă exte i ' >r; S . 2 6 , p e r p e n d i c u l a r pe l a t u r a vest ică a c a s e i , la n o r d de S.2'j; S . 2 7 , în zona r u i n e l o r de l a sud de t u r n , l a n o r d de S . 2 4 ; S . 2 8 ş i S . 2 9 , p e r p e n d i c u l a r e pe l a t u r a n o r d i ­că a i n c i n t e i e x t e r i o a r e ; S . 3 0 , p e r p e n d i c u l a r pe l a t u r a vest ică a i n ­c i n t e i e x t e r i o a r e , în d r e p t u l S . 2 4 ; case te le : C . 1 , în zona r u i n e l o r de la sud de t u r n ; C .2 , l a n o r d de poar ta de i n t r a r e în i n c i n t a e x t e r i o a ­r ă ; C . 3 şi C . 4 , pe l a t u r a nordică a c lăd i r i i de lîngă t u r n . In i n t e r i o ­r u l c lăd i r i i au fost săpate secţiuni t r a n s v e r s a l e îh încăperi le d i n e¬xtremităţile de n o r d şi s u d , secţiuni l ong i tud ina le în ce l e la l t e încăperi de pe l a t u r a de est ( încăperi le n r . 4 , 5, 7 , 9) şi în două încăperi de pe l a t u r a de vest ( încăperi le n r . 8 şi 10 ) . I n 1983 au fost t r a s a t e două

125

www.cimec.ro

secţiuni - S .31 şi S .32 - perpend i cu lare pe l a t u r a de sud a b i s e r i c i i S t e l e a ; S .33 - fn zona de n o r d - e s t şi S . 3 4 , pe l a t u r a sudică a z i d u ­l u i de incintă, sondaje de v e r i f i c a r e f i i n d efectuate fn c lădirea de l a nord de t u r n şi l a r u i n e l e d i n fosta stradă a Rapsod ie i .

L E S F O U I L L E S ARCHÉOLOGIQUES A L ' E N S E M B L E S T E L E A D E TÎRGOVIŞTE - 1983

Résumé

L e s f o u i l l e s archéologiques effectuées à l ' ensemble Ste lea de T î r ­govişte en 1983 ont mis à j o u r des r e s t e s d ' h a b i t a t i o n datant de l a f i n du X I V e et du début du X V e s i è c l e . On a obtenu des renseignements sur les c o n s t r u c t i o n s datant de l a f i n du X V e s i èc le et spécialement s u r l ' éd i f i ce situé dans l a zone nord -oues t de l ' e n s e m b l e , c o n s t r u c t i o n de grandes p r o p o r t i o n s - e n v i r o n 29 m de longeur - q u i précède l ' ensemble monas­t ique fondé p a r le spathaire Ste lea au d e r n i e r q u a r t du X V I e s i è c l e . L e s r e c h e r c h e s ont permis de s u i v r e les t r a n s f o r m a t i o n s subis par le bât i ­ment e r r igé s u r l a même place au m i l i e u du X V I I e s i è c l e et a u s s i de pré ­c i s e r c e r t a i n s aspects concernant les r u i n e s de l a zone ouest de l ' e n ­semble . On a prouvé l ' absence d ' u n édif ice de cul te antérieur à l ' é g l i s e e r r i g é e au c o u r s de la deuxième moitié du X V I e s ièc le e t , en c o n s é ­quence, le c a r a c t è r e c i v i l des c o n s t r u c t i o n s antér ieures . L e s r e c h e r ­ches archéolog iques ont f o u r n i d ' i m p o r t a n t e renseignements s u r l ' é v o ­l u t i o n de l ' e n s e m b l e u r b a i n médiéval de T î r g o v i ş t e .

E X P L I C A T I O N D E S F I G U R E S

F i g . 1 . - T î r g o v i ş t e , l ' e n s e m b l e a r c h i t e c t u r e l S t e l e a . L e p lan des f o u i l l e s . F i g . 2 . - L e p lan des f o u i l l e s au bâtiment de l a p a r t i e n o r d - o u e s t de l ' e n ­

ce in te . F i g . 3 . - P r o f i l de la p a r o i n o r d du sondage 2 6 . F i g . 4 . - P r o f i l de l a p a r o i n o r d du sondage de l a p ièce n o . 2 du bâtiment

de l a p a r t i e n o r d - o u e s t de l ' e n c e i n t e . F i g . 5 . - P r o f i l de l a p a r o i est du sondage effectué dans les p ièces n o . 8

et n o . 10 du bâtiment de l a p a r t i e n o r d - o u e s t de l ' e n c e i n t e . F i g . 6 . - a ) p r o f i l de l a p a r o i ouest du sondage 31 ; b) pro f i lé de l a paroi

ouest du sondage 3 2 .

126

www.cimec.ro

C E R C E T Ă R I L E A R H E O L O G I C E D E L A L E Ş N I C , JUD. H U N E D O A R A

de G H . I . C A N T A C U Z I N O

I n t r e vechile» ; ••cit o r i i ale e n e z i l o r români d in părţile Hunedoare i / r i o -numente de o Însemnătate i s tor i că şi a r t i s t i c a a p a r t e , se numără şi mica b iser ică d i n sa tu l L e ş n i c , comuna Veţel , l o c a l i t a t e situată l a aproape 18 km est de D e v a , îh stînga Mureşului. Lăcaşul are un plan s i m p l u , de t i p " s a l ă " , cuprinzîhd uri naos d r e p t u n g h i u l a r măsurînd fn i n t e r i o r 5,60x5 m s i un a l t a r a c o p e r i t cu o boltă semici l indrică dispusă longitudinal ,cărora l i s -a adăugat un pron." -s, tavănit ca >i n a o s u l , avînd deasupra o c l o ­potniţa de l e m n , i a r la i n t r a r e , amenajat t î rz iu , un mic p r i d v o r de l emn. Adăugirea p r o n a o s u l u i a p r i l e j u i t şi r e a l i z a r e a , pe cele două l a t u r i ale intrării fn naos , a unor d e s c h i d e r i cu p a r t e a superioară îh a r c . M o n u ­m e n t u l , semnalat cu mai bir.e de jumătate de seco l îh urmă^, a reţinut mai t îrziu atenţia spec ia l i ş t i l o r , p i c t u r a care acoperă pereţii naosu lu i c o n ­s t i t u i n d o b i e c t u l unei minuţioase anali ise^. Ţinînd seama de analog i i l e ce se pot găsi a r h i t e c t u r i i c f t şi p i c t u r i i , b i s e r i c a a fost încadrată c r o n o l o ­gic în u l t i m i i a n i a i s e c a i X I V - l e a sau la începutul s e c a l X V - l e a , fn s p r i j i n u l a ces te i datări f i i n d invocată şi a t e s t a r e a documentară a e n e z i ­l o r d i n Leşn i c l a sfîrşitul s e c a i X I V - l e a 3 . în anul 1386, cneazul Dobre , f i u l l u i " l o a n de L e s n u k " , e r a întărit fh slăpfnirea unui munte de la i z ­voare le văii Leşniculu i , numit " l o c u l de vărat B o y a " ^ . Ace laş i Dobre Românul, f i u l l u i l oan d i n Leşnic (Dobx^e Olahy f i l y Iwan de Lesnek)căpă-t ; ; de l a r e g e l e Sig ismund de L u x e m b u r g , îh 1394, " cneza tu l pădurii r e ­gale L e ş n i c " d i n pertinenţele cetăţii Deva împreuna cu muntele învecinat Muntele Mic ( " K y s h a v a s " ) , pădure pe care "bele două r f u r i numite L e ş ­nic o Înconjoară" . Aceste dovez i documentare îndreptăţesc c o n s i d e r a ­rea cneazu lu i D o b r e d r e p t c t i t o r a l b i s e r i c i i d i n L e ş n i c

Sondajele arheo log i ce întreprinse în c u r s u l l u n i i mai 1984 l a Leşnic au fost p r i l e j u i t e de lucrăr i le de - -ostaurare a acestu i monument a r h i t e c ­t o n i c , urmărindu-se completarea aţelor p r i v i n d evoluţia s a . I n i n t e r i o r a fost trasată o secţiune fh a x u l l o n g i t u d i n a l a l naosu lu i şi p r o n a o s u l u i , c îte două casete în părţile de sud şi nord ale naosu lu i şi îh par t e a de sud a p r o n a o s u l u i , i a r în e x t e r i o r o secţiune în a x u l l o n g i t u d i n a l , două secţiuni t r a n s v e r s a l e ia p u n c t u l de legătură d i n t r e naos ş i pronaos ş i o casetă în u n g h i u l făcut de z i d u l es t i c a l n a o s u l u i ş i c e l sudic a l a l t a ­r u l u i .

T e r e n u l avea în zona b i s e r i c i i o uşoară pantă naturală d i n s p r e vest ^.pre est şi d i n s p r e sud spre n o r d . Deasupra l o e s s u l u i se află d e p u n e r i de c a r a c t e r a l u v i o n a r , cu pietî i j şi n i s i p , av fnd o grosime t o t a l de 1 -1,20 m . D e p u n e r i l e u l t e r i o a r e construcţiei b i s e r i c i i , cu o gros ime de

127

www.cimec.ro

0 , 2 5 - 0 , 5 0 m, sînt s t r a t u r i de pămînt cenuşiu cu pietriş .Fundaţii le nao ­s u l u i şi a l t a r u l u i , d i n piatră spartă şi m o r t a r , străbat depuner i l e a l u v i ­o n a r e , ajungînd în s t r a t u l de l oess . Adîhcimea l o r este de 1 , 3 5 - 1 , 4 0 m îh d r e p t u l naosu lu i s i de c i r c a I m în ce l al a l t a r u l u i . Deasupra funda­ţ i i l or , care în i n t e r i o r sînt mai late cu 1 0 - 1 1 c m , se ridică z i d u r i l e d i n piatră,avînd l a colţuri b l o c u r i făţuite. In naos s t r a t u l de tencuială care acoperă pereţ i i coboară pînă în imediata a p r o p i e r e a fundaţiei sau c h i a r , pe a l o c u r i , fn par tea de nord , pînă în d r e p t u l aces te ia .

P r o n a o s u l a fost adăugat într -o perioadă mai t î r z i e , p r o b a b i l p r i n s e c a i X V I I I - l e a . N i v e l u l de construcţ ie a l său este s i tuat cu c i r c a 0 , 4 0 m mai sus decît n i v e l u l de construcţie a l n a o s u l u i , fundaţia, adîhcă de 0 , 8 0 - 1 m, f i i n d lucrată d in piatră s lab legată cu m o r t a r . R i d i c a r e a p r o n a o s u l u i a p r i l e j u i t p robab i l şi reamena jarea p r a g u l u i de l a i n t r a r e a îh n a o s .

L a o dată ulterioară a fost ridicată tîmpla de zid care separă n a o ­s u l de a l t a r . încastrarea e i a provocat d i s t r u g e r e a unor porţiuni din p i c ­t u r a care acoperă a l t a r u l şi pere te le de est a l naosului , datată în a doua jumătate a s e c a i X V I I I - l e a ^ . M i c i bucăţi de tencuia la cu r e s t u r i d i n a¬ceastă pictură au fost găsite în săpătură. Amenajarea t împle i cfe zid - d i n cărămidă pe o fundaţie de piatră adîncă de c i r c a 0 ,40 m - a fost legată de săpături c a r e - ca şi alte intervenţii t îrzi i - au răscol i t o mare parte a n a o s u l u i , pîhă l a c i r c a 1 m de l i m i t a sa v e s t i c ă . Podeaua d i n s c f h d u r i pe b frne d ispuse t r a n s v e r s a l , pe un s t r a t de n i s i p , se află în naos cu c i r c a 0 ,15 m deasupra n i v e l u l u i de construcţie , i a r în pronaos l a un n i v e l mai r i d i c a t cu c i r c a 0 , 4 0 m faţă de c e l d i n naos .

I n i n t e r i o r u l b i s e r i c i i ş i în j u r u l e i au fost descoper i te mai multe m o r m i n t e . Ce le d i n naos au fost deranjate de intervenţii mai t î r z i i . I n p a r t e a de s u d - e s t a naosu lu i se mai păstrau r e s t u r i ale unui mormîht îh mare p a r t e d i s t r u s , deasupra găsindu-se unele oseminte reînhumate, î n ­t r e c a r e un c r a n i u . Puţin mai s p r e v e s t , l a o adîncime mai mare ( c i r c a 1 m sub n i v e l u l de construcţ ie ) , au fost descoper i te r e s t u r i l e unui schelet d i n c a r e fusese distrusă p a r t e a super ioară , i n c l u s i v c r a n i u l ş i oasele

antebraţului d r e p t . În groapa aces tu i mormînt a fost găsită o cataramă de bronz păstrînd o mică bucată de pie le d i n c u r e a şi c f teva cuie de f i e r . Cf teva oase , p r o v o n i n d şi ele de l a un mormînt d e r a n j a t , au fost descope­r i t e în p a r t e a de n o r d - v e s t a n a o s u l u i . Nu au fost. af late a l te mater ia l e arheo log i ce c a r e să cons t i tu ie elemente de d a t a r e .

I n secţiunea d i n p r o n a o s u l b i s e r i c i i şi în caseta alăturată ( dec i l a e x t e r i o r u l b i s e r i c i i d i n faza iniţială) au fost descoper i te 4 m o r m i n t e , fără i n v e n t a r f u n e r a r . Mai multe m o r m i n t e , între care 3 de c o p i i , se a f lau fn a p r o p i e r e a lăcaşului , spre s u d , est sau n o r d . I n unele d i n ele (M.12 d i n S . n - s u d ) se a f l a o monedă de b r o n z fh s t a r e f o a r t e proastă de c o n s e r v a ­r e , i l izibi lă^ c a r e ţinîhd seama de d imens iun i a r putea f i datată îh sec . X V n i - X I X . I n a l t mormîht a fost găsită o pereche de potcoave de f i e r p e n t r u c izme ( la care se adaugă una d i n t r - o groapă alăturată) ş i c f teva c u i e . I n c e l e l a l t e morminte c e r ce ta te nu a fost descoper i t i n v e n t a r f u n e ­r a r .

128

www.cimec.ro

F i g . 2 . - L e ş u i e , 1 9 8 4 . P r o f i l u l nordic a i secţiunii I - i n t e r i o r , prof i l u l nordic a l secţiunii I - e s t şi p r o f i l u l est ic a l secţiunii Π - s u d . L e g e n d a : l . l o e s s ; 2 ,gălbui-nisipos,pietr iş ; 3,gălbui n i s i p o s ; 4 , c e r i u - " şiu-gălboi c u p ietr iş ; 5 , cenuşiu cu pietriş (depuneri a luvionare) ; 6,pămînt cenuşiu - g ranulos , pietriş , r a r e urme moloz; 7.pămînt cenuşiu-castaniu compact; 8 , s t r a t u r i umplutură (pămînt c e ­nuşiu ş i castaniu) ; 9, pămînt c e n u ş i u granulos , pigmenţi mor tar ; 10, pămînt c e n u ş i u deschis granulos : 11 , pămînt castaniu g ă l b u i : "2,pămînt cenuşiu; 1 3 , pămînt c a s t a n i u n i s i p o s ; 14 ,pămînt veeetal : 15. - n o i o i , m o r t a r .

www.cimec.ro

ι — 1 i

altei!

LLŞNIC plan ccrcetèn irtieotog»c*-Wt

H. ' ι r i , n , i i J L_l

s i •

r b _ 1 a I L I I est

Usai 1 ! i 3 4M

L . - j

F i g . 1 . - L e ş n i c . P l a n u l c e r c e t ă r i l o r a rheo l og i c e d i n 1984 .

www.cimec.ro

D i n t r e m a t e r i a l e l e arheo log i ce - puţin numeroase - descoperite l a Leşn i c t r e b u i e remarcată ca tarama de b r o n z aflată îh groapa mormîntului d e r a n j a t d i n p a r t e a de sud -ves t a n a o s u l u i . Ea a r e d imens iuni le de 5,8 χ 3,1 cm ş i este ornamentată cu motive vegetale s t i l i z a t e . D e c o r u l e i îşi găseşte a p r o p i e r i s t i l i s t i c e îh c e l a l unor podoabe d i n a doua par te a sec . a l X V - l e a ş i d i n s e c a i X V I - l e a . Obiecte le de f i e r sînt cele menţionate m a i s u s , l a oare se adaugă c î teva cuie p e n t r u ş i ţă . Ceramica a apărut îh cant i ta te d e s t u l de redusă . Două-tre i f ragmente d i n pastă r o ş i e , foarte c o r o d a t e , d i n epoca romană, au fost antrenate îh depuner i l e a luv ionare a n t e r i o a r e e p o c i i medieva le . Ceramica ulterioară construcţ ie i e d i f i c i u ­l u i este ne smălţuită, cu excepţia unui f ragment decorat cu dungi c a s t a n i i şi v e r z i . A f os t folosită fh cea mai mare p a r t e a r d e r e a oxidantă; unele exemplare eîht a r s e i n e g a l . Fragmente le p r o v i n de l a oa le , căni ,borcane , s trăchini , u l c i o a r e , unul de l a un capac . Cîteva sînt acoper i t e cu angobă albă sau decora te cu dungi de c u l o a r e r o ş i e , pe toartă sau pe buză în c a ­z u l unor f ragmente de oa lă , E » . C d ispuse r a d i a l fh c e l a l unu i fragment de s trachină . De r e m a r c a t două fragmente de cahle adînci sau de cahle p ă ­t r a t e cu d e c o r v e g e t a l . T i p o l o g i c c e ramica acoperă o perioadă mai înde­lungată, unele fragmente put fnd f i datate fh s e c a i X V - l e a , cele mai multe f i i n d u l t e r i o a r e s e c a i X V I - l e a .

Cerce tăr i l e arheo log i ce de l a vechea c t i t o r i e d i n L e ş n i c , deşi au a¬c o p e r i t p r a c t i c cea mai mare par te a suprafeţei n a o s u l u i , i a r în e x t e r i o r s - a u ex t ins în măsura permisă de prezenţa fnmormfhtărilor moderne , nu :%. dus l a d e s c o p e r i r e a unor elemente de da tare deosebit de exacte .Se p o a ­te c o n s i d é r a , ţinîhd seama de l i p s a unor urme de construcţi i a n t e r i o a r e e d i f i c i u l u i a c t u a l ş i de m a t e r i a l e l e arheo log i ce d e s c o p e r i t e , u l t e r i o a r e e¬t a p e i iniţiale a m o n u m e n t u l u i , că se confirmă arheo log ic da tarea propusa -pe baza a n a l i z e i c a r a c t e r i s t i c i l o r a r h i t e c t o n i c e şi a p i o t u r i i , p r e c u m s i a d a t e l o r documentare - l a sf îrşitul s e c a i X I V - l e a .

F i g . 3 . - C a t a r a m ă d i n b r o n z descoper i tă îh groapa mormîntului parţial d i s t r u s d i n p a r t e a de s u d - v e s t a n a o s u l u i .

131

www.cimec.ro

O problemă interesantă este cea pe care o r id ică r e p r e z e n t a r e a b i ­s e r i c i i d i n t a b l o u l v o t i v zugrăvit pe peretele de nord a l n a o s u l u i , îh care lăcaşul este r e p r e z e n t a t avînd l a vest un t u r n cu două d e s c h i d e r i în p a r ­tea superioară şi cu o i n t r a r e . Aceasta a dus l a îndreptăţită p resupune ­r e că şi b i s e r i c a d i n Leşnic a r f i avut iniţial un as t fe l de t u r n , asemenea c e l o r de l a S t r e i , S îhtămărie -Orlea , C r i ş c i o r , Ribiţa, R o ş c a n i ' . Săpă ­t u r i l e d i n pronaos nu au dus l a d e s c o p e r i r e a v r e u n e i fundaţii l ong i tud ina ­le sau t r a n s v e r s a l e , o r i eventua l a unui p i l a s t r u , care să f i aparţinut unu i t u r n . S - a r putea presupune existenţa une i clopotniţe de lemn l a veet de naos care să f i fost reprezentată într-o formă asemănătoare t u r n u r i ­l o r cunoscute . De a l t f e l un caz de neconcordanţă perfectă între r e p r e ­zentarea pictată ş i e d i f i c i u l e x i s t e n t fn r e a l i t a t e este întîlnlt l a S t r e l s î h -g e o r g i u , în t a b l o u l v o t i v d i n 1408, unde b i s e r i c a este înfăţişată cu un t u r n l a vest de n a o s 8 , deş i de fapt t u r n u l , s p r i j i n i t parţial pe pi laştri de piatră, se află în i n t e r i o r u l a c e s t u i c o m p a r t i m e n t . în faza sa iniţială, b i ­s e r i c a d i n Leşn i c fşi găseşte cea mai apropiată analogie în c t i t o r i a de l a Sîhpetru^. Ea se înscr ie în şirul v a l o r o a s e l o r creaţ i i a r t i s t i c e med ie ­v a l e , mărturii a le permanente i afirmări a năzuinţei de l i b e r t a t e a r o m a n i ­l o r d i n T r a n s i l v a n i a .

N O T E

1 L D . Ş t e f ă n e s o u , L a pe in ture r e l i g i e u s e en Valachle et en T r a n s i l v a ­n i e , P a r i e , 1932, p . 2 6 3 - 2 6 4 . _ _ _ _ _ _ _

2 V . D r ă g u ţ , S C I A , X , 1963, 2 , p . 4 2 2 - 4 3 3 ; idem, V e c h i monumente h u - nedoreno , Bucureşt i , 1968, p . 5 1 - 5 4 ; i d e m , P i c t u r a murala d k T r a n ­ s i l v a n i a (sec . X I V - X V ) , Bucureşt i , 1970, p . 2 6 - 2 9 j E c a t e r i n a clnohe-j w - B u q u l e l , S C I A , s e r i a Artă p l a s t i c i , t o m . 2 1 , 1974, n r . 1 ,ρ .45-58. R e p e r t o r i u l p i c t u r i l o r "murale medievale d i n Romania (sec . XIV-1450) . P a r t e a 1 . (Pag in i do vache artă românească . V / 1 ) , Bucureşt i . 1985. p . 4 5 - 4 9 ; 98 -115 ,

3 Documentul d i n 1344 este c i t a t d« V .Drăguţ , S C I A , X , 1 9 6 3 p . 4 2 9 , şl de E . Cine he za-Buc u l e i , o p . e l t . , p . 5 5 .

4 Document ined i t af lat l a I n s t i t u t u l de I s t o r i e « i Arheo l og i e d i n C l u J -Napoea, c e r c e t a t de Radu Popa (veal ş l S C I V A , t o m , 3 5 , n r . 1 , 1984, p , 6 3 , nota 13) , căruia f i datorăm această s e m n a l a r e .

5 Hurmuailkl, 1-2, n r . 2 9 B , p . 3 5 4 ; Documenta Va l f t chorum f n r . 425 , p . 481 -482 ; v e z i şi documentul d i n 1453, th H u r m u z a k i , Π - 2 , p ,35 .

6 V . D r ă g u ţ , S C I A , X , 1953, 2 , p . 4 3 2 - 4 3 3 , presupune a f i opera z u ­g r a v i l o r l oan d i n Deva şi N i co lae d i n P i teş t i , ca re au p io tat £n 1765 b i s e r i c a d i n G u r a Sada , p u n l h d - o totodată fh legătură cu o p r o e o o m i -d ie de lemn datată 1772.

7 V . D r â g u ţ , S C I A , X , 1963 , n r . 2 , p . 4 2 3 - 4 2 4 ; i d e m , V e o h l monumente hunedorene . p . 5 2 . .

8 V e z i r e p r o d u c e r e a t a b l o u l u i v o t i v de la S t r e i s f h g e o r g i u l a V#Drâgut, V e c h i monumente hunedorene , f i g . 3 1 , sau Radu Popa , " R e v i s t a mu­zee lor ş i monumente lor . Monumente i s t o r i c e ş i de a r t ă " , X L V I I , n r . 1 ,

1 32

www.cimec.ro

1978, p . 1 2 . 9 V e z i G h . I . C a n t a c u z i n o , " S a r g e t i a " , X I I I , 1977, p . 2 8 5 - 2 9 2 .

L E S R E C H E R C H E S A R C H E O L O G I Q U E S DE LEŞNIC , D É P . D E H U N E D O A R A

Résumé

L ' é g l i s e de L e ş n i c , v i l l a g e situé dans l a vallée de Mureş,vers l ' o u ­est de D e v a , est une des anciennes fondations des cnèzes roumains de cette zone de l a T r a n s y l v a n i e ; le cnèze D o b r e , f i l s de loan de Leşnic, était recompensé p a r S ig ismond de L u x e m b o u r g en 1386 et 1394.

L e s f o u i l l e s archéologiques pratiquées en 1984 en vue de l a r e s ­t a u r a t i o n de l ' é d i f i c e ont f o u r n i des détails concernant l a c o n s t r u c t i o n de l ' é g l i s e , q u i comprenai t un naos et une abside r e c t a n g u l a i r e , auquel p lus t a r d , probablement au cours du XVIII® s i è c l e , a été ajouté un p r o n a o s . Dans l a p a r t i e sud-ouest du naos ont été découverts les res tes d ' u n tombeau p a r t i e l l e m e n t détruit , comprenant une boucle de ce in ture en b r o n z e , dont on peut t r o u v e r des annalog ies , en ce qu i concerne l a décorat i on , avec des objéts de p a r u r e du X V e et X V I e s i è c l e s . Les f o u i l l e s c o n f i r m e n t l a d a t a t i o n de 1 ' é g l i s e à l a f i n du X I V e s i è c l e , d ' a ­près l ' a n a l y s e des caractér is t iques a r c h i t e c t u r a l e s et des données d o ­c u m e n t a i r e s , tenant compte de l ' absence des t r a c e s de cons t ruc t i ons antérieures à l ' a c t u e l e d i f i c e , quoique les p lus anciens matériaux a r ­chéologiques découverts peuvent être datés au X V e s i è c l e . On doit s o u ­l i g n e r que , en dépit du f a i t que dans le tab leau v o t i f l ' é g l i s e est r e ­présentée avec une t o u r à 1 ' ouest ,aucune t r a c e des fondements qui Λ u r a i e n t pu l u i a p p a r t e n i r n'a pas été découverte .

LÉGENDE D E S F I G U R E S

F\g.1 . - L e ş n i c . P l a n des f o u i l l e s archéologiques de 1984. F i g . 2 . - L e ş n i c . 1984. P r o f i l n o r d du sondage I - intér ieur ; p r o f i l n o r d

du sondage I - e s t ; p r o f i l >t du sondage I I - s u d . T i g . 3 . - B o u c l e de c e i n t u r e en bronze découverte dans un tombeau p a r t i ­

e l lement détruit , dans la p a r t i e sud-ouest du n a o s .

www.cimec.ro

I L S T U D I I S I N O T E »

135

www.cimec.ro

NOI D A T E C i 4 DIN N I V E L U R I L E APARŢINÎND C U L T U R I I P R E -C U C U T E N I DIN STAŢIUNEA D E LA P O D U R I - " D E A L U L GHINDARU",

JUD. BACÂU*

de DAN M O N A H , ŞTEFAN CUCOŞ, DRAGOMIR P O P O V I C I , GHEORGHE DUMITROAIA

în comunicarea sa , susţinută la C o n g r e s u l de arheo log ie p r e i s ­tor ică de la O s l o , r e g r e t a t u l p r o f e s o r Radu Vulpe prezenta pr ime le date d e s p r e c u l t u r a Precucuten i^ .

In per ioada următoare, a r h e o l o g i i români au p r e c i z a t - fn special pe baza săpăturilor de la T r a i a n - " D e a l u l Fîntînilor " 2 , T r a i a n - " D e a l u l V i e i " , L a r g a « l i j i a 4 , Izvoar<=^ şi Tîrpeşti* 5 - p e r i o d i z a r e a internă a c u l ­t u r i i P r e c u c u t i a i ş i au s t a b i l i t unele s incronisme cu civi l izaţi i le v e ­c ine .

Contribuţii m a i importante la cunoaşterea n o i i c u l t u r i au avut R . V u l p e , H . D u m i t r e s c u , V I . D u m i t r e s c u , A . A l e x a n d r e s c u , S . M a r i n e s c u -B f l c u , A . N i ţ u .

De asemenea, r e z u l t a t e notab i le au fost obţinute de a r h e o l o g i i s o ­v i e t i c i : T . S . P a s s e k , S . N . B i b i k o v , N . M . M a k a r e v i o i , V . N . Dani l enko , V . I . M a r c h e v i c i , I . K . S v e ş n i c o v ^ .

În l i n i i m a r i , o r i g i n e a şi evoluţia sa , ca şi contribuţia e i la apariţia c u l t u r i i C u c u t e n i sfnt elucidate^ . Ace laş i l u c r u se poate spune şi d e s ­pre p e r i o d i z a r e a internă a c u l t u r i i P r e c u c u t e n i , divizată de către arheo ­l o g i i români fn t r e i faze : P r e c u c u t e n i I , I I şi I I I ^ 1 .

Aşezăr i l e aparţinînd aces te i c u l t u r i , a f late la est de P r u t , au fost iniţial încadrate de T . S . Passek f n t r - o singură fază , numita T r i p o l i e A , ca re a fost mult t imp considerată ca f i i n d corespunzătoare faze i P r e ­c u c u t e n i I I I .

în lucrăr i le recente ale a r h e o l o g i l o r s o v i e t i c i s -a procedat l a o d i ­v i z a r e a a ces te i faze : T r i p o l i e A^ corespunzfnd f a z e i P r e c u c u t e n i I I şi T r i p o l i e A 2 c orespunzfnd f a z e i P r e c u c u t e n i I I I . Recent , E . K . C e r n f ş a propus o nouă împărţire a f a z e i T r i p o l i e A în t r e j j etape A i , A2~3> u l t i m i -le două f i i n d p a r a l e l i z a t e cu faza P r e c u c u t e n i I I I

I n monograf ia consacrată c u l u a - i i P r e c u c u t e n i , S . M a r i n e s c u - B f l c u a r e m a r c a t p o s i b i l i t a t e a s t a b i l i r i i une i subfmpărţiri a faze lor deja p r e c i z a -t e 1 4 .

I n g e n e r a l , poziţ ia s trat igraf ică , răspfndirea şi p e r i o d i z a r e a c u l t u ­r i i , ca şi a l te aspecte ale vieţi i t r i b u r i l o r precucuteniene d i n spaţiul d i n ­t r e Carpaţi şi N i s t r u sînt în bună măsură d e f i n i t e .

I n ceea ce priveşte d a t a r e a absolută, pfnă în prezent se cunoşteau numai două date C 1 4 : p r i m a , obţinută d i n n i v e l u l P r e c u c u t e n i ΠΙ d i n a¬ş e z a r e a de l a T î r p e ş t i , i a r a doua , d i n aşezarea T r i p o l i e A 2 ^ P r e c u c u ­ten i IU) de la N o v f i Ruseşti I . Eşantionul de cărbune de lemn de l a T î r ­peşti este datat de l a b o r a t o r u l de l a GrîJningen ( G r n - 4424) l a 3580*85

137

www.cimec.ro

B . C . 1 5 , i a r proba de la No v i i Ruseşti I ( B i n . -590) la 5570+ 100 Β . P . (adică 3615+ 100 B . C . ) 1 6 .

Pe baza aces tor date şi a a c e l o r a obţinute fn n i v e l u l aparţinfnd c u l ­t u r i i c e r a m i c i i l i n i a r e de la T îrpeşt i ( B i n . - 8 0 1 = 4295+100 B . C . şi B l n . -800 = 4220+.100 B . C . ) , V I . D u m i t r e s c u a propus iniţial Încadrarea c u l t u ­r i i P r e c u c u t e n i f n t r e a n i i 4200 -3600 1 ' .

A v f n d u - s e în vedere, datele C^ 4 d i n n i v e l u l Cucuteni A 0 d i n a ş e z a ­r e a de l a Mărgineni-Bacău a fost avansată ipoteza datării sffrşitului c u l ­t u r i i P r e c u c u t e n i şi i m p l i c i t a Începutului c u l t u r i i Cucuteni spre 3700¬3650 î . e . n . 1 8 . Această ipoteză pare a f i fost acceptată şi de V I . D u m i ­t r e s c u , care este de acord cu da tarea sffrşitului c u l t u r i i P r e c u c u t e n i l a 3700 î . e . n . 1 9 .

I n anul 1979 a fost descoper i tă o staţiune arheologică deosebită pe " D e a l u l G h i n d a r u " de pe t e r i t o r i u l s a t u l u i P o d u r i , fh a p r o p i e r e a o r a ş u ­l u i Moineşti , j u d . B a c ă u . Pe botu l aces tu i d e a l , d e s p r i n s d in t e r a s a de 32 m a r f u l u i Tazlăul Sărat , se află un t e l l cu o suprafaţă de 12.000 m şi o depunere arheolog ică cu o gros ime de a p r o x i m a t i v 4,5 m 2 ^ .

Săpăturile arheo log i ce începute d i n acest an (1979) au p r e c i z a t exis­tenţa une i succes iun i s t r a t i g r a f i c e impres i onante : P r e c u c u t e n i I I - t î r z i u , P r e c u c u t e n i I I I - c l a s i c , P r e c u c u t e n i III - t îrz iu, un s t r a t i n t e r m e d i a r cu t r e i n i v e l u r i de locuinţe suprapuse , care însă nu a dat suf i c ient m a t e r i a l c e r a m i c p e n t r u a d e f i n i încadrarea l o r . Ceramica d i n acest s t r a t are o s e r i e de c a r a c t e r i s t i c i c a r e , după părerea noastră , nu sînt încă c u c u t e -n i e n e , d a r n i c i nu pot f i încadrate în u l t ima fază a c u l t u r i i P r e c u c u t e n i . Aces t s t r a t a fost d e n u m i t , deocamdată, " i n t e r m e d i a r " , rămînînd ca c e r ­ce tăr i l e v i i t o a r e să prec i zeze încadrarea l u i exac tă . I n s tad iu l a c tua l a l c e r c e t ă r i l o r credem că este p o s i b i l ca unul d i n t r e n i v e l u r i l e încadrate fh s t r a t u l i n t e r m e d i a r să marcheze începutul c u l t u r i i C u c u t e n i . Depunerea arheo log i că de pe " D e a l u l G h i n d a r u " continuă apoi cu un n i v e l Cucuten i A2» cu m a i multe faze de r e f a c e r e a locuinţe lor , suprapus apoi de un n i ­v e l mai puţin c l a r , încadrat p r o v i z o r i u îh faza Cucuten i A 3 . S c h i ţ a s t r a -t igraf ică a t e l l - u l u i d i n acest punct este completată de o depunere d i n faza Cucuten i A - B şi de v e s t i g i i datate fh fazele Cucuten i B^ şi B 2 2 ^ ·

Succes iunea stratigraf ică de a i c i permite urmăr irea , aproape fără în t rerupere , a întregii evoluţii a c u l t u r i l o r P r e c u c u t e n i şi C u c u t e n i , îh i n t e r v a l u l c u p r i n s între fazele P r e c u c u t e n i I I şi Cucuten i B .

Pe baza ana l i ze i m a t e r i a l u l u i c e r a m i c , p r i m u l n i v e l de l o c u i r e de l a P o d u r i a fost datat s p r e sfîrşitul faze i P r e c u c u t e n i I I . I n acest n i v e l au fos t cerce tate m a i multe locuinţe şi un i n t e r e s a n t sanctuar cu două v e t r e . I n s a n c t u a r u l a c e s t a , c e r ce ta t îh întregime, au fost descoper i te două g r u ­p u r i de s t a t u e t e .

P r i m u l g r u p - f o r m a t d i n şapte statuete f e m i n i n e , un vas-miniatură ş i un t r o n de l u t - , a fost d e s c o p e r i t în a p r o p i e r e a p r i m e i v e t r e . A l d o i ­lea g r u p e r a f ormat d i n 21 de statuete f e m i n i n e , 1 3 t r o n u r i de lut a r s şi a l te două ob i e c te , f i i n d d e s c o p e r i t într-un vas m a r e , a f lat fh a p r o p i e r e de v a t r a numărul d o i 2 2 .

A fost recoltată o cant i ta te de cărbune de lemn d i n t r - u n a d i n t r e

138

www.cimec.ro

bfrne le folosită l a c o n s t r u i r e a s a n c t u a r u l u i , aflată l a adfncimea de 3,95 m . P e n t r u acest eşantion anal izat de l a b o r a t o r u l I n s t i t u t u l u i c e n t r a l de i s t o r i e veche ş i arheo log ie a l Academie i R . D . G . , p r o f e s o r u l H . Qui t ta ne comunică p r i n b u l e t i n u l B i n . - 2 8 0 4 data de 5820^50 B . P . , r e s p e c t i v 3870 B . C .

Aceasta este p r i m a dată C ^ obţinută pfnă fn prezent p e n t r u faza P r e c u c u t e n i I I . Ţinfnd seama de j o c u l +. , n i v e l u l P r e c u c u t e n i I I - t f r z i u de l a P o d u r i poate f i datat fn i n t e r v a l u l 3920-3820 B . C .

Comparfhd data de 3 8 7 0 κ 50 B . C . , obţinută fn locuinţa n r . 3 6 , cu cea de 3930 + 150 B . C . , indicată p e n t r u locuinţa n r . 3 1 , datată fn faza P r e c u c u t e n i I I I - c l a s i c şi care suprapune s a n c t u a r u l mai s u s - a m i n t i t ( d i n faza P r e c u c u t e n i I I ) , apare o o a r e c a r e inadvertenţă. D a r t rebu ie să a¬vem în vedere i n t e r v a l u l + a l f i ecăre i date şi în această situaţie i n a d ­vertenţa d i s p a r e .

Totuş i , această primă dată C 1 4 obţinută p e n t r u faza P r e c u c u t e n i I I nu poate f i considerată d e c i l ca o dată-indicaţie şi ne obligă l a o a t i t u d i ­ne prudentă. Es te p o s i b i l ca sf îrşitul f a z e i P r e c u c u t e n i Π să se plaseze că t re 3900 B . C . în a n i r a d i o c a r b o n .

A m i n t i m că pe baza d a t e l o r C 1 4 d i n aşezarea cu ceramică liniară de l a T î r p e ş t i , p r o f e s o r u l V I . D u m i t r e s c u a plasat fnceputul c u l t u r i i P r e ­c u c u t e n i în j u r u l d a t e i de 4200 B . C . 2 ^ .

L i p s a d a t e l o r C 1 4 d i n aşezăr i l e Vinéa Β şi C d i n România nu ne p e r m i t e o analiză mai strînsă asupra s i n c r o n i s m e l o r de ja a f i r m a t e 4 - 4 : începutul f a z e i P r e c u c u t e n i I - V i n c a B 1 - B 2 (= Vinc"a-Turdaş Ι -Π) , i a r începutul f a z e i P r e c u c u t e n i I I = s f îrşitul faze i Vinc"a B 2 , eventual î n c e ­p u t u l f a z e i VinÔa C ( = V i n t f a - P l o c n i k i ) 2 5 . De a l t f e l , datele C - ^ d i n n -şezăr i l e V i n d a d i n Iugos lav ia nu c o n t r a z i c acest s i n c r o n i s m .

Următorul n i v e l de la P o d u r i este încadrat în faza P r e c u c u t e n i I I I -c l a s i c 2 6 . Eşantionul de grîu c a r b o n i z a t r e c o l t a t la adfncimea de 3,35 m în locuinţa n r . 31 este datat p r i n b u l e t i n u l B i n - 2803 la 5880j ; 150 B . c . , r e s p e c t i v 3930+150 B . C .

Un a l t eşantion, de data aceasta cărbune de l emn , a fost r e c o l t a t la adîncimea de 3 ,20 m d i n locuinţa n r . 8 . P e n t r u această probă data i n d i ­cată de b u l e t i n u l de analiză B i n - 2782 este de 5780+.50 B . P . , r e s p e c t i v 3 8 3 0 + 5 0 B . C .

Ambele date obţinute p e n t r u n i v e l u l P r e c u c u t e n i I I I - c l a s i c de la P o -d u r i - " D e a l u l G h i n d a r u " sînt ma. îalte decît datele de la Tîrpeşt i (3590 + 85 B . C . ) şi N o v f i Ruseşti I ( 3615 + 100 B . C . ) . Este adevărat că, pe baza m a t e r i a l u l u i ceramic de l a P o d u r i , n o i considerăm acest nivel ca datîndu-se înaintea aşezăr i i de l a T îrpeşt i şi p r o b a b i l înainte de n i v e l u l de l a Novîi Ruseşt i I . D a r şi în acest caz diferenţele rămfn d e s t u l de m a r i .

Luînd în c o n s i d e r a r e şi date le p e n t r u locuinţele n r . 6 şi 7 d i n s t r a ­t u l i n t e r m e d i a r , c a r e indică 3740_ 50 şi r e s p e c t i v 3730 + 60 B . C . , c r e ­dem că da tarea cu a j u t o r u l d a t e l o r C 1 4 a f a z e i P r e c u c u t e n i I I I t r e b u i e plasată f n t r e 3900-3700 B . C .

De ja datele C ^ p e n t r u n i v e l u l Cucuten i A 2 de la Mărgineni, j u d .

139

www.cimec.ro

Bacău, i n d i c a u sfîrşitul f a z e i P r e c u c u t e n i I I I spre 3700 B . C . , ipoteză acceptată şi de p r o f e s o r u l V I . Dumit rescu .

Datele C 1 4 pe care le avem fn prezent la dispoziţie p e n t r u c u l t u ­r a P r e c u c u t e n i sfnt fncă puţine şi nu t o t a l concordante . De aceea s o ­cot im că nu se poate fncă alcătui o schiţă cronolog ică su f i c i ent funda­mentată. Deocamdată credem că se poate a f i r m a cu mai multă c e r t i t u d i n e că sf îrşitul faze i P r e c u c u t e n i I I I poate f i p lasat către 3700 B . C .

N O T E

* Mulţumim călduros şi pe această cale d r . H . Q u i t t a de la l a b o r a t o r u l I n s t i t u t u l u i c e n t r a l de i s t o r i e veche şi arheo log ie a l Academie i R.D.G. p e n t r u e fec tuarea a n a l i z e l o r de la P o d u r i - " D e a l u l G h i n d a r u " .

1 R . V u l p e , C i v i l i s a t i o n précucuténienne récemment découverte a I z v o a ­r e , on M o l d a v i e , f n E S A , 1 1 , H e l s i n k i , 1937.

2 V I . D u m i t r e s c u , L a s t a t i o n préhistorique de T r u l a n ( f ou l l lua un 1936, 1938 et 1940), fn " D a c i a " , 9 -10 , 1941-1944.

3 H . D u m i t r e s c u , Şantierul arheo log ic T r a i a n , fn S C I V , 5, 1954, 1-2; i d e m , în S C I V , 6,' 1953, 3 -4 .

4 A . A l e x a n d r e s c u , O v t o r o i faze Docucutenakol c u l t u r i , fn " D a c i a " , N . S . , 5, 1961 .

5 R . V u l p e , I z v o a r e . Săpăturile d in 1936-1948, Bucureşt i , 1957. 6 S . M a r i n e e c u - B î l c u , Sonda ju l de la T î r p e ş t i , fn M C A , V I I I , 1962; idem,

T î r p e ş t i , în B A R , 1982, p . 1 39. 7 V I . D u m i t r e s c u , o p . o U . , Γη " D a c i a " , 9 - 1 0 , 1941-1944, p . 2 6 ; i d e m , L a

c i v i l i s a t i o n d*t C u c u t e n i , în B e r l c h t van de r l j k a d l e n s t voor hat ondheidkundig bodemonderzo fk , A m e r s f o r t , 1959; i d e m , Complexul c u l t u r a l C u c u t e n i , fn I s t o r i a României, I , Bucureşt i , 1960; idem, O r i g i n e a şl evoluţia c u l t u r i i C u c u t e n i - T r l p o l l e , fn S C I V , 1 4 , 1 9 6 3 , 1 , 2; H . D u m i t r e s c u , Contribuţii la problema o r i g i n i i c u l t u r i i P r e c u c u ­ t e n i , în S C I V , 8, 1957, 1 -4 ; S .Mar lnescu -B î l cu , C o n t r i b u t i o n s au problème de l a genèse de la c u l t u r e Précucuteni , îh S t . C o m . S i b i u , 18 , 1 9 7 4 Γ "

8 R . V u l p e , o p . c i t . , 1957; H . D u m i t r e s c u , op . c i t . , 1957; V I . D u m i t r e s ­c u , o p . c i t . , 1944; A . A l e x a n d r e s c u , o p . c i t . , 1961 ; S . M a r i n e s c u -B î l cu , o p . c i t . , 1974; S .Mar ine l eu -B î l cu , M.CÎrciumaru, M . M u r a r u , C o n t r i b u t i o n s to the Ecology of P r e - a n d P r o t o - h i s t o r l c Habi tat ions at T f r p e ş t l , fh " D a c i a " , N . S . , 2 5 , 1981 •

9 T . S . P a s s e k , Per iodlzaţ l ia T r i p o l a k l h p o s o l e n i i , îh M I A , 10, 1949 ; S . N . B i b i k o v , Rannetr ipo l skoe pose lenia L u k a Vrubleveţkaia na, D n e s t r e , fh M I A , 38, 1953; Ν .M.Makarevic i , Cb ideo loghlcesklh p r e d s t a v l e a n i k u t r i p o l s k i h p iemen, fn Z a p i s k i Odesskogo a r h e o l o - ghiceskogo obses tva , I , 1960; V . N . D a n i l e n k o , N e o l i t U c r a i n f , Kiev", 1969; V . I . M a r c h e v i c i , P a m i a t n i k l epoh n e o l i t i e n e p l i t a , Kiş inev , 1973; I . K . S v e ş n i k o v , C u l t u r a l i n e i n o - l e n t o c i n o i k e r a m i k i na t e r r l - t o r i i verhnego p o d n e s t r o v i a i zapadnoi Vol îni , fn S A , X X , 1954.

140

www.cimec.ro

10 V I . D u m i t r e s c u , o p . c i t . , 1963; H . D u m i t r e s c u , o p . c i t . ; 1957 ; s . M a r i n e s c u - B f l c u , Aspects t a r d i f s de la c i v i l i s a t i o n à céramique r u -banée et sa c o n t r i b u t i o n à la genèse de la c i v i l i s a t i o n P r e c u c u t e n i I , f n P Z , 4 6 / 1 , 1971 ; i d e m , o p . c i t . , 1974.

11 V I . D u m i t r e s c u , o p . c i t . , 1959, p . 1 0 - 1 5 ; idem, o p . c i t . , 1 9 6 0 , p . 6 0 ; idem, o p . c i t . , 1063, p .53 şi u r m . ; S . M a r i n e s c u - B f l c u , o p . c i t . , 1974, p . 15 şi u r m .

12 T . S . P a s s e k , ojp._ciţ_., 1949. 13 E . K . C e r n f ş , P u t i passe lenia t r i p o l s k o - c u c u t e n s k i h o b ş i n . v . IV-ΙΠ

t i s . do η. e . , Th T h r a c i a P r a e h i s t o r i c a . Supplementum Pulpudeva 3, S o f i a , 1982, p ,19 şi u r m .

14 S . M a r i n e s c u - B f l c u , o p . c i t . , 1974, p .130 şi u r m . 15 V l a d i m i r D u m i t r e s c u , Consideraţi i cu p r i v i r e la poziţia cronologică

a c u l t u r i i Cucuten i fn r a p o r t cu c u l t u r i l e v e c i n e , fh " A p u l u m " V T l / I , 1968, p .35 ş i u r m . ; i d e m . Betrachtungen zur chrono log ischen A n s e t - zung d e r C u c u t e n i - K u l t u r , fn "Studijné Z v e s t i " , 1 7 , 1 9 6 9 , p . 8 7 şi u r m .

16 S . M a r i n e s c u - B f l c u , o p . c i t . , 1974, p . 1 4 0 . 17 V I . D u m i t r e s c u , o p . c i t . , 1968, p . 3 5 . 18 Dan Monah, D a t a r e a p r i n C 1 A a e tape i Cucuten i A? , fh SCTVA,p .35

şi u r m . 19 V I . D u m i t r e s c u , A l . B o l o m e y , F l .Mogoşanu, Esquisse d 'une p r é h i s ­

t o i r e de l a Roumanie , Bucureşt i , 1983, p.111 şi u r m . 20 Dan Monah, S i l v i a A n t o n e s c u , A lexe B u j o r , Raport p r e l i m i n a r a s u ­

p r a c e r c e t ă r i l o r arheo log i ce d i n comuna Podur i , jud .Bacău , fh M C A , XTV, T u l e e a , 1980, p . 8 6 şi u r m .

21 Dan M o n a h , Ştefan C u c o ş , D r a g o m i r P o p o v i c i şi S i l v i a Antonescu , Săpături le arheo log i ce d i n t e l l - u l cucutenian " D e a l u l G h i n d a r u " , c o r n . P o d u r i , j u d . B a c ă u , fn C A , V , Bucureşt i , 1 9 8 2 , p . 9 şi u rm. ; Dan Monah , Ste fan C u c u ş , D r a g o m i r P o p o v i c i , S i l v i a Antonescu şi Gheorghe D u m i t r o a i a , Cerce tăr i l e arheo log ice de l a Podur l -TJealu l Ghindaru ' l îh C A , V I , Bucureşt i , 1983, p .3 şi u r m .

22 I b i d e m . C A , V I , p . 4 ş i u r m . " '3 V I . D u m i t r e s c u , o p . c i t . , 1983, p .111 ş i u r m . 24 S . M a r t n o s c u - B f l c u , o p . c i t . , 1974, p .132 şi u r m . 15 I d e m , o p . c i t . , 1974, p . 1 4 1 . '6 Dan Monah şi c o l a b . , o p . c i t . , 1982, p . 9 şi u r m . ; i d e m , o p . c i t . ,

1983, p . 4 şi u r m . 27 Dan Monah, o p . c i t . , 1978, p . 3 9 . 28 V I . D u m i t r e s c u , A l . B o l o m e y , F l .Mogoşanu, o p . c i t . , 1983, p . 1 1 1 .

NEW R A D I O C A R B O N D A T A I N T H E P R E C U C U T E N I L E V E L S A T P O D U R I " D E A L U L G H I N D A R U L U I " ,

BACĂU C O U N T Y A b s t r a c t

The a r c h a e o l o g i c a l r e s e a r c h - w o r k s w h i c h have been p e r f o r m i n g

141

www.cimec.ro

since 1979 brought to light an extremely interesting and rich settlement at "Dealul Ghindaru" (Poduri, Bacău county).

It could be established that the earliest moment of this inhabiting begins with Precucuteni culture, phase Π, going on with phase HI.

In regard to the stratigraphie and typological observations the inha­biting of Precucuteni phase III could be attributed to two different mo­ments called olassical Precucuteni I l l - level and late Precuouteni i n - l e ­vel . There is a kind of "transition" level above this phase to the Cucu­teni cultural forms.

The next level is represented by settlement remains of Cucuteni A2 and A3 phases. At the same time remains and inhabiting complexes were dug and dating from Cuouteni A - B , Bi and B 2 phases.

A sanotuary dwelling type of the late Preououtenl level was inves­tigated and a ooal sample (Bln-2804) dating from 5820+50 B.P.-3870 B . C . has already been subjeoted to analysis. Thus, this sample,the first one from the Precuouteni phase I I , allows for this phase be plaoed between 3920-3820 B . C .

Other two samples from dwelling no. 30 and 31 respectively c las ­sical Preououtenl ΙΠ-that surmounts the sanotuary dwelling-type of late Preououtenl II-were tested, the results being as follows 1 L 3 6 " 3870Î 50 B . C . and L 3 1 - 3930+.150 B . C . [Bin.2803).

A sample da t ing from 5780350 B.P. -3850 + 50 B . C . was taken from dwelling no.8 (at a depth of 3.20 m).

The samples dating from the dwellings no.6 and 7 (from the " transi ­tion" level) dated In 3740 + 50 B . C . and 3730160 B.C.respectively mufe in faot the possibil moment when the Preououtenl Inhabiting ended (phase II) towards 3900 B . C . , whereas phase HI, developed between 3900-3700 B . C . when one oan account for the end of this oultural evolution.

142

www.cimec.ro

R E S T U R I L E D E A N I M A L E D I N T R - O GROAPĂ N E O L I T I C A T I M P U R I E DIN O L T E N I A

de A L E X A N D R A BOLOMEY

S a t u l L o c u s t e n i ( com.Daneţ i , j u d . D o l j ) a devenit o l o c a l i t a t e bine cunoscută în lumea arheolog ică datorită c i m i t i r u l u i daco -roman b i r i t u a l ( s e c .Π- Ι Ι Ι e . n . ) , s i t u a t pe malu l stîhg a l pfrîului Predeşt i lor ş i c e r ­cetat exhaust iv îh a n i i 1 9 6 9 - 1 9 7 5 1 . Cu această o caz i e , în p e r i m e t r u l ne­c r o p o l e i s - a u scos l a iveală ş i urme răzleţe de l o c u i r e d i n vremea neo ­l i t i c u l u i t i m p u r i u ( c u l t u r a S t a r c e v o - C r i ş ) . P r i n t r e ele se numără ş i g roapa n r . 1 ( S . I 1971) , d i n c a r e s-a r e c u p e r a t m a t e r i a l u l osos ce ne -a fost încredinţat spre s t u d i e r e ş i a cărui analiză ne propunem să o p r e z e n t ă m 2 .

R e s t u r i l e de cultură materială a t r i b u i t e n e o l i t i c u l u i t i m p u r i u nu au fost t r a t a t e pînă îh momentul de faţă într -o publicaţie s p e c i a l ă , d a r , ocupîhdu-se în treacăt de ce ramică , M . N i c a o încadrează pe c r i t e r i i t i p o l o g i c e îh faza a ΠΙ- a de evoluţie a c u l t u r i i mai s u s - a m i n t i t e ^ .

D in punct de vedere geomor fo l og i c , zona Daneţi-Locusteni se află l a l i m i t a d i n t r e Cîmpul Leu-Rotunda (= " p i n t e n p r e l u n g pe c a r e - l t r i -mete s p r e sud Podişul G e t i c " 4 ) ş i cea mai înaltă terasă a J i u l u i ( = 7 0 - 1 1 0 m a l t i t u d i n e absolută - t e r a s a C î r c e a , corespunzătoare t e r a ­s e i Petr işoru d i n Valea D u n ă r i i 5 ) .

Ca r e l i e f , zona a r e înfăţişarea unui "pe i sa j c o l i n a r " 0 , c r e a t de ondulaţii l e lT . rg i ş i j oase ale dunelor f o s i l e de t i p B ă i l e ş t i - M f r ş a n i -P u n g h i n a , peste care s - a i n s t a l a t un s t r a t de sol g r o s , care a f a ­v o r i z a t o vegetaţie bogată ş i d i v e r s ă ? .

I n ceea ce pr iveşte c o n s e r v a r e a l o r îh depoz i tu l geologic oasele s - a u păstrat r e l a t i v b i n e , fapt ce a p e r m i s r e c u p e r a r e a unor f r a g ­mente f r a g i l e , cum a r f i ce le de l a animale foarte t i n e r e , f ragmente de s t e r n e b r e e t c . I n mod neobişnuit , r e s t u r i l e de an imale p r o v i n e x c l u s i v de l a m a m i f e r e : bovine ( foarte p r o b a b i l numai d o m e s t i c e ) , o v i c a p r i n e (ambele g e n u r i ) , c e r b , c ă p r i o r ş i cîine (un s i n g u r os)®, ( T a ­b e l n r . 1 ) 9 .

Dat f i i n d că numărul s p e c i i l o r este r e d u s , cant i ta tea de m a t e r i a l i n d e t e r m i n a b i l este mică ş i anume 2 ,200 k g i n d e t e r m i n a b i l faţă de 26 ,250 k g piese determinate (adică un r a p o r t de 1 : 1 3 ) 1 0 . E s t e ade ­vărat că f h acest c a l o u l s -au cons idera t ca " d e t e r m i n a t e " coastele ş i v e r t e b r e l e nediferenţiate pe g e n u r i , p r o v e n i n d îh marea l o r m a j o ­r i t a t e p r o b a b i l de l a b o v i n e , dar unele p o s i b i l ş i de l a c e r b (Tabel n r . 2 ş i nota 9 ) . De a l t f e l , cant i ta tea mare de spărturi de v e r t e b r e , coaste , c h i a r ş i f ragmente c r a n i e n e , f h comparaţie cu puţine p iese a l e s che ­l e t u l u i a p e n d i c u l a r - ş i ne r e f e r i m acum f h mod spec ia l l a bovine

143

www.cimec.ro

T a b e l n r . 1 7

Repartiţia oase lor de mamifere pe segmente schelet ice

Bovine Cervus C a p r e -o l u s O v i s Capra O v i c a -

p r i n e Caniş f a m i ­l i a r i s

0 1 2 3 4 5 6 7

Craniu+rnax l lar 39 5 ? 1 5 Dentiţie sup. izolată 6 2 Mandibulă 21*11 6 8+4 Dentiţie inf . izo lată 1 1 1 Scapulă 2 1 1 Humerus 15 3 1 Radius 11 ?1 3 1 Ulna 6 Carpale 5 Metacarpale 9 1 1 1 Coxal 7(±7) ?1 Femur 12 1+ ?1 1 P a t e l l a 4 T i b i e 6 2 2 1 A s t r a g a l 4 1 Calcaneu 4 1 1 C e n t r o t a r e + 3+1 1 1 M . c u n e l f . 3+1 1 1

Metatars 2 Falanga I 12 1 1 Falanga I I 9 Falanga ΠΙ 8 S E S A M . Metapodiu 7 A t l a s 12 Axis 10(±3) ?1 V e r t . c e r v i c . I I I - V I I 12 (+22)

V e r t , d o r s a l e 24 7 4 V e r t . lombare 17(Î1) ? 1 V e r t s a c r a l e + ς c a u d . j

T o t a l : 274+11 25+6 4 5 + ? 4 4 18+4 1 = 334Î21

(v. T a b e l n r . 1 ) - este o ca rac ter i s t i că a g r o p i i n r . 1 de l a L o c u s t e n i . N e -concordanţa numerică a f ragmente l o r dreapta-st înga fn c a z u l p i e s e l o r p e r e c h i sugerează că f h c a d r u l aşezăr i i n e o l i t i c e t i m p u r i i această groa—

144

www.cimec.ro

pă DU era singura folosită pentru depozitarea deşeurilor.

Tabel n r . 2 Masa oaselor de mamifere

Kg. *

Bovine : craniu,mandibulă, dentiţie 4 ,200 16 Bovine j oase membru toracic 5 ,100 20 Bovine : oase membru pelvin 6 , 300 25 Bovine ± cerb ι vertebre 5 ,000 20 Bovine + cerb : coaste 4 ,500 18

Total : 2 5 ,100 - restul speciilor 1,150 - coaste animale talie mică 0 ,200

Analiza speciilor. Bovine. Cele aproape 300 piese de bovine pro­vin de la minimum opt unlmale, apreciate pe baza mandibulelor. Rezul­tate apropiate au oferit numărul fragmentelor de atlas (NMI-7,dintre oa­re lipseşte individul foarte tihăr) şl fragmentele de humerus distal drept (NMI-6).

S-au obţinut următoarele date privind vfrsta de saorifloiu ι

Vfreta NMI Piesă

naştere 3 săptămfhl 1 mandibulă droaptii 6 luni 1 an 1 mandibulă stîngă 1 — - ! 1/ti an 3 mandibule drepte jj/ţ> — - 4 ani 2 mandibule stîngi 4 ani sau peste 1 mandibulă stingă

Absenta grupelor dintre 1 1 / 2 a n a i 3 1 / 2 a n l n u e e t e sigură, deoa­rece un fragment de slmflzfl dreaptă păstrează un incisiv lateral fn e -ruptle ; se consideră că acest dinte erupe între 2 - 3 1 / 2 a n i 1 1 . Deoarece fragmentul este spart recent ar putea să nu fie o piesă independentă şi , ca atare, ni s -a părut o dovadă insuficient de sigură pentru aprecierea unul Individ Γη plus.

Putinele oase dimensionabile (Tabel nr .3 ) indică animale de pro­porţie moderată. Termenul de "moderat" se foloseşte aici numai fn comparaţie cu bovinele neoliticului timpuriu din Cîmpia Română,îh speţă cu cele de la Cîrcea-La H a n u r i 1 2 şl Cfrcea-Viaduct 1 3 . Lăţimile exţre-

145

www.cimec.ro

mităţilor a r t i c u l a r e a le oase lor l u n g i - p a r a m e t r i i care au putut f i p r e l u ­aţi mai f r e c v e n t - se încadrează f n g e n e r a l fn jumătatea inferioară a l i m i t e l o r de v a r i a b i l i t a t e găsite pfnă acum pentru n e o l i t i c u l t i m p u r i u d i n sudul R o m â n i e i 1 4 . To tuş i , un humerus întreg 1 5 a înlesnit c a l c u l a r e a înăl­ţimii l a greabăn de 138 ,09 c m 1 ° , înălţime numai cu puţin mai mică dec î t a b o u r u l u i p r e i s t o r i c d i n r e g i u n i l e panonice (138,6 c m ) 1 ? .

Este i n t e r e s a n t că deşi o su l nu a fost s p a r t , în d i a f i z a l u i s-a p r a c ­t i c a t o gaură ova lă , de bănuit p e n t r u sugerea măduvei.

O v i c a p r i n e . Este f oar te p o s i b i l ca numărul oaselor de rumegătoa­r e m i c i să f i e mai mare de 21-25 c fte sfnt consemnate fn T a b e l u l n r . 1 . Avem în vedere o s e r i e de spărturi p r o v e n i n d de la animale de t a l i e m i ­c ă , spărturi ce pot f i determinate u n e o r i ca os , nu însă ş i ca gen . De aceea , p e n t r u a e v i t a o r i c e confuzie posibi lă (mai cu seamă cu c ă p r i o ­r u l ) , aceste fragmente au fost excluse d i n c a l c u l .

Cu siguranţă comunitatea de l a L o c u s t e n i poseda ş i o i şi c a p r e . I n ce proporţ ie e r a u unele faţă de c e l e l a l t e este însă i m p o s i b i l de s t a ­b i l i t . Aproape întotdeauna numărul de i n d i v i z i (sau numărul minim de i n d i v i z i ) se aprec iază pe baza f ragmente l o r m a n d i b u l a r e , mai p r e c i s , pe baza dentiţiei m a x i l a r u l u i i n f e r i o r , c a r e nu favor izează cîtuşi de puţin distincţia d i n t r e cele două g e n u r i .

In eşantionul de l a L o c u s t e n i , sînt c e r t e prezenţa a minimum u¬n e i c a p r e (=radius d i s t a l d r e p t ş i st îhg, p r o b a b i l p e r e c h i ) şi a u n a -două o i (femure d i s t a l e d r e p t - s t f n g p r o p a b i l p e r e c h i , e p i f i z a t e - dec i p e s ­te 3 - 3 1 / 2 a n i , dar ş i un ca lcaneu cu t u b e r o z i t a t e a desprinsă - d e c i , sub 21/£>-3 a n i ) 1 8 . In s c h i m b , d i n ana l i za dentiţiei mandibulare rezultă o m o r f -r e a a minimum 4 i n d i v i z i de următoarele v î r s t e 1 ^ :

Vîrsta NMI

0-3 l u n i 1 6 l u n i - 1-2 a n i 1 4 - 6 a n i 2

Presupunînd că d i n grupa 4-6 a n i unul d i n i n d i v i z i reprezintă genul Ovis ş i celălalt genul Capra (deoarece f e m u r u l , r e s p e c t i v r a d i u s u l e p i ­f i z a t e d i s t a l indică o r i c u m v îrste peste 3-3 1 /2 a n i ) , p u i u l ş i a n i m a l u l tînăr răxnfn neidentificaţi ca g e n .

Ca proporţ i i oasele a ces to r rumegătoare sînt m i c i ş i g r a c i l e ca în to t n e o l i t i c u l României . Numai p a t r u oase au putut f i d imensionate :Capra ; r a d i u s - l a t . p r o x . = 3 1 , 6 mm ; l a t a r t i c . p r o x . = 3 0 , 3 m m ; D A E p r o x . = 1 6 ram; r a d i u s : l a t . d i s t . =30 ; 3 0 ; l a t . a r t i c d i s t . » 26 ,6 ; 27 mm. Ovis : f e m u r : l a t . d i s t . = 3 8 ; D A P . m a x . d i s t . = 4 2 m m .

C e r b . T o t a l i t a t e a r e s t u r i l o r de c e i b poate f i atribuită l a minimum d o i i n d i v i z i (după două mandibule drepte ş i p r o b a b i l p e r e c h i l e l o r stîngi) . Pe baza g r a d u l u i l o r de uzură rezultă că animale le e r a u pe dep l in m a ­t u r e (6 -8 a n i ) .

146

www.cimec.ro

Tabel n r . 3

Dimens iuni bovine

Humer us i l a t . d i s t a l 79 81 84 85 88 l a t . t r o h l e e 78 (79 ) 80 7 8 , 5 84 ,6 D A P . d i s t a l 82 82 87 83 89

Radius : l a t . p r o x i m a l 84 89 l a t . a r t i c . p r o x . 77 ,5 80 ,5 D A P . p r o x 44 44 l a t . d i s t a l 76 78 79 l a t . a r t i c . d i s t . 74 73 69 D A P . d l s t . 47 52,5 51

M e t a r a r p : l a t . p r o x i m a l 67 D A P . p r o x i m a l 39,5 l a t . d i s t a l 6 3 , 5 65 ,7 D A P . d i s t a l 3 5 , 8 37,3

T l b i e t l a t . d i s t a l 69 70 ,7 D A P . d i s t a l 50 52

A s t r a g a l ι lungime l a t e r a l a 68 74 lungime media l ft 64 68 ,5 DAP l a t e r a l 39 42 ,2 1 Stime maximă 49 51

Calcaneu : lungime maximă 1 40 144,3 144,5 lăţime maximă 41 43

Phalanx I post :

1 ungime periferică 65 66 71 ,6 l a t . p r o x i m a l 32 37 37,5 DAP p r o x i m a l 36 36 41 ,3 l a t . m i n . diafiză 26 25 ,5 40 DAP min.diaf iză 19 19 21 l a t . d i s t a l 28 ,5 29 ,5 34 ,7 D A P d i s t a l 23 2 6 , 7 25,5

147

www.cimec.ro

VÎT s ta \fi - 1 an J 1 -1 1 / 2 an

Mandibulă cu dentiţie deciduals

D - D 2 4 63 ,3 67 69

Lungime 33 36 36

Lăţime D 4 14 14 14

înălţime min.diastemă - 22 -înalt. a n t . L>2 2 8 , 5 2 7 , 5 30

Vîrsta 3 1 / 2 - 4 ani Peste 4 ani d r . s t . s t . d r . d r . s t .

Mandibulă cu dentiţie definitivă

P 2 - M 3 - 161 154 151 151

P 2 - P 4 54. 58 56 60 54 55

M 1 - M 3 - 100 9 » , 5 - 95 97

lungime M^ - 40 41 43 41

lăţime M^ - 15 16 ,3 - 15 ,7 16

în ălţ.min. diastemă 31 28 - 30 30 ,5

înălţ .ant .P 2 42 41 ,5 - 40 40 ,4

î n ă l ţ . P 4 / M 1 57 - - 4 8 , 5 49

fnălţ. post . M^ - 74 - 74 74 ,6

148

www.cimec.ro

F i g . 2 . - R a p o r t u l d i n t r e g rupe le da s p e c i i pe c r i t e r i u l NM1: 1 , bov ide ; 2 , o v i c a p r i n e ; 3, a l te s p e c i i ; 4 , c e r v i d e .

149

www.cimec.ro

Căpr io r . Cele numai p a t r u oase p r o v i n totuşi de l a minimum doi i n ­d i v i z i , avfnd fn vedere două t i b i i d i s ta l e d r e p t e .

O menţiune specială merită un fragment d i s ta l de humerus a eărul diafiză a fost tăiată t r a n s v e r s a l cu multă măiestrie , ş l e fu indu - i - şc m a r ­g i n i l e . P iesa a s e r v i t p r o b a b i l drept miner unei unelte cu secţiune e -l ipso idală , adaptata c a n a l u l u i medular ( f i g . l / l ) .

In ace laş i context a l p i ese lor d in os p r e l u c r a t e amintim şi un frag­ment r e a l i z a t d i n t r - o porţiune de dializă η unui metapndiu de r u m e ­gător mic ( o v i c a p r i n sau c ă p r i o r ) . T r e i pereţi ai osulu i au fost tăiaţi pe faţa 1er e x t e r n a , ast fe l fnefl f n t r e e i să «,ι- o m s l i tu ie 11, ν J >-h ii I ;i joase ( f i g . 1 /2) .

Discuţii • Pentru n e o l i t i c u l t i m p u r i u d i n Romania eşant ionul de la L o c u s t e n i , care număra peste 300 p iese , poate f i cons iderat s u f i c i e n t , dacă nu c h i a r bun . P e n t r u a re f l e c ta însă cît de cft economia animali i a r e s p e c t i v e i aşezăr i a r f i fost necesară i n t e r c e p t a r e a mai multor com­p l e x e , nu a une s ingure g r o p i .

Din pag in i l e precedente , ca s i d i n f i g . 2 sfnt de reţinut următoa­r e l e constatări : 1) absenţa su ine lo r ; 2) exploatarea în egală măsura a c e r v i d e l o r (cerb şi căpr i o r ) şi o v i c a p r i n e l o r , f i e c a r e g r u p depăşind 2 3 $ d i n t o t a l u l i n d i v i z i l o r sacr i f i ca ţ i .

Considerăm că l i p s a totală a s u i n e l o r - f i e domest ice , f ie s ă l b a ­t i c e - nu t r e b u i e speculată, deoarece ea poate f i p u r îniîmplătoare , d a ­torată săpări i unui s i n g u r complex a l aşezăr i i sau , ţinînd seama de observaţi i le l u i A . K . M c L e a n (vez i nota 8 ) , poate f i c h i a r n e c o r e s p u n ­zătoare real i tăţ i i .

Propor ţ ia egală d i n t r e c e r v i d e şi o v i c a p r i n e este cu siguranţă fortuită. F a p t u l că c e r v i d e l e reprezintă însă peste 20% d i n t o t a l u l a n i ­m a l e l o r exploatate corespunde cu a l te situaţii d i n n e o l i t i c u l t i m p u r i u d i n ţara noastră ( C f r c e a - L a H a n u r i , Valea L u p u l u i , Glăvăneştii V e c h i ) .

P e n t r u a f o l o s i c i f r e care să expr ime r a p o r t u l d i n t r e r e s t u r i l e de animale domestice şi să lbat ice , a r t r e b u i mai multă siguranţă în ceea ce pr iveşte apartenenţa oase lor m a r i de bov ine . Am s u b l i n i a t cu a l t p r i l e j dificultăţile şi i n c e r t i t u d i n i l e separăr i i b o u r - b o u . I n c a z u l eşantionului de la L o c u s t e n i humerusu l care a înlesnit c a l c u l a r e a înăl­ţimii l a greabăn de 1 ,38 m , t i b i i l e d i s ta le şi falanga proximală de peste 70 mm l u n g i m e , poate ş i unele piese dentare ( v . T a b e l n r . 3 ) a r putea p r o v e n i de l a b o u r i , deşi nu au mas iv i ta tea şi compact i tatea c a r a c t e r i s ­t i că a n i m a l e l o r să lbat i ce . Nu a r f i dec i exc lus ca aceste piese să f i a¬parţinut unor femele de bour a f late sub c o n t r o l uman ş i , f n acest caz , nu se m a i poate v o r b i de Bos p r i m i g e n i u s s . s t r .

Cu toate l i m i t e l e sale eşantionul de l a L o c u s t e n i sporeşte ş irul încff r es t r îns de a n a l i z e pe m a t e r i a l e osoase d i n staţiuni n e o l i t i c e t i m -p u r i i d i n ţara noastră , aducfndu-şi contribuţia l a r e c o n s t i t u i r e a vieţii populaţii lor umane d i n m i l e n i u l a l V I - l e a î . e . n .

N O T E 1 G . P o p i l i a n , Necropo la daco-romană de la L o c u s t e n i , C r a i o v a , 1980.

150

www.cimec.ro

2 Mul(umim ş i pe această cale c o l e g u l u i M a r i n Nica de la Muzeul O l t e n i ­e i , care ne -a încredinţat m a t e r i a l u l osos ce face ob iec tu l p r e z e n t u l u i s t u d i u .

i M . N i c a , O aşezare de t i p S t a r c e v o - C r i ş lfngâ Basarab p u d . D o l j ) , fn S C I V , 2 2 , 1971 , 4 , p .547 -556 ; idem, Nouvelles données sur l e l ^ é o -l i l h i q u e anc ien d 'O l tén ie , în " D a c i a " , N . S . , X X I , 1977, p . 13-53.

4 P . C o t e ţ , Cîmpia O l t e n i e i , Bucureşt i , 1 9 5 7 , p . 1 5 6 . 5 Ib idem, p a s s i m , şi l a b e l p . 154. 6 Ibidem • p . 176. 7 Ib idem, p . 177 »t 182-183. 8 Se cuvine să sub l in iem că în a r t i c o l u l d i n " D a c i a " , M . Nica precizear-

z ă , o p . c i t . , p . 2 7 - 2 8 , că oasele de la L o c u s t e n i au făcut ob iec tu l u¬nei anal ize p r e l i m i n a r e efectuata de A . K . M c L e a n , de l a U n i v e r s i ­tatea d i n Cambr idge . Din datele publ i cate de M . Nica rezultă ca cer ­cetătorul b r i t a n i i : a i d e n t i f i c a t şi p o r c i n e , bour şi c a l , dar fn e ş a n ­t i o n u l ce ne -a parveni . , p e n t r u s t u d i e r e nu am găsit oase care să ateste ex i s t enta a c e s t o r s p e c i i .

9 I n t a b e l u l n r . 1 c i f r e l e precedate de semnul întrebării se referă la fragmente f o a r t e l i m i t a t e a c ă r o r de te rmi nare p r i v i n d specia este probab i lă , dar nu per f e c t s igură . C i f r e l e precedate de ± reprez intă spărturi r e l a t i v ne semni f i cat ive (pe­reţi m a n d i b u l a r i cu i m p r e s i u n i a l v e o l a r e , r e g i u n i angulare e t c . ) , f r a g ­mente cu f ractură recentă , dec i putînd t e o r e t i c să facă par te d i n f r a g ­mente mai complete , deja numărate. In cazu l unui c a l c u l bazat pe n u ­mărul de p iese f o l o s i r e a a ces te i c a t e g o r i i de spărturi este r e l a t i v i n ­c o r e c t ă , deoarece ele provoacă s u p r a - r e p r e z e n t a r e a a uneia-două s p e c i i cu c a r a c t e r i s t i c i mor fo l og i ce mai deosebite ale s che le tu lu i , fn de favoarea a l t o r s p e c i i cu o morfo log ie osoasă mai amforă, sau , c h i a r ş i p e n t r u una ş i a c e e a ş i spec i e , se ajunge l a s u p r a r e p r e -zentarea a n u m i t o r piese s che le t i ce mai suscept ib i l e de spargere f ie în s t r a t , f i e în t i m p u l săpături i , d a r de terminab i l e c h i a r ş i pe f r a g ­mente f o a r t e m i c i . in c a z u l v e r t e b r e l o r ş i a l c o x a l e l o r c i f r e l e precedate de ± şi c u ­p r i n s e f h t r e paranteze i n c l u d fragmente l i m i t a t e (apofize şi capete a r t i c u l a r e , zone de pală i l i a c ă e t c . ) sau c o r p u r i v e r t e b r a l e coroda­te de l a animale t i n e r e , d i n t r e c a r e unele sfnt suscept ib i l e de a p r o v e n i de l a c e r b , nu de l a bo, .ne .

10 P r o c e d e u l c îhtăr i r i l o r începe să f i e tot mai mult f o l o s i t fn ana l i ze le os teo log ice a le eşantioanelor d i n aşezăr i a r h e o l o g i c e , e l f i i n d c o n ­s i d e r a t mai o b i e c t i v decît p r o c e d e u l numărului de piese sau a l n u ­mărului min im de i n d i v i z i (NMl) a p r e c i a t . în t r -adevăr , aproape f i e ­c a r e os se găseşte s p a r t f n două sau mai multe bucăţi ; u n e o r i se poate r e c o n s t i t u i care f ragmente p r o v i n d i n ace laş i o s , dar f n ma­j o r i t a t e a c a z u r i l o r o asemenea operaţie nu este cu putinţă. In p l u s , mai cu seamă f ragmente le de coas te , c r a n i i , v e r t e b r e se c l i v e a z ă , se fărâmiţează atît de mult c a i a r ş i f n t i m p u l săpături i , încît r e ­c o n s t i t u i r e a l o r devine c e l puţin dif ic i lă ş i l abor ioasă . în asemenea

151

www.cimec.ro

situaţie numărarea f r a g m e n t e l o r înseamnă introducerea unei erori de c a l c u l , în t i m p ce o p e r a r e a cu v a l o r i ale masei as igură o e x p r i m a ­r e mai ob iec t ivă . Credem însă că metoda nu t r e b u i e fo losită p e n t r u compai 'area eşantioanelor d i n aşezăr i d i f e r i t e , deoarece condiţiile l o ­ca le ş i compoziţia chimică a d e p o z i t u l u i care a a coper i t oasele p r o ­duce o m i n e r a l i z a r e diferenţiată a l o r . In ana l i za unui eşantion însă, p r o c e d u r a poate f i într-r-adevăr utilă. Pe de -a l tă p a r t e , în cazu l săpării i n t e g r a l e a unei aşez ar i , c întăr irea d i v e r s e l o r părţi s che le t i ce ale f i ecăre i spec i i o feră i n d i c i i va l o roase a s u p r a gospodăr ir i i e i a l i m e n t a r e de către l o c u i t o r i i a şezăr i i . Cf .de e x . H . R . S t a m p f i , Osteo-archăOlogische Untersuchungen des T i e r l c n o -c h e n m a t e r i a l s der spătnoeolithische"n U f e r s i e d l u n g A u v e r n i e r - L a S a u n e r i e , S o l o t h u r n , 1976.

11 P e n t r u a p r e c i e r e a v î r s te i bov ine l o r pe baza erupţiei ş i uzurii dentare s -a f o l o s i t f n p r i n c i p a l l u c r a r e a l u i J . A . S i lver , The Ageing of d o ­ mestic a n i m a l s , în G . B r o t h w e l l and È . S.Higgs , Sc ience in A r c h a e ­ o l ogy , 1963Ţp.282-302, corelată cu H.G.Hlgham, P P S , 33, 1968 , appendix A , p .104.

12 A l . B o l o m e y , S C I V A , 27, 1976 , 4 , f i g . 1 , p.469. 13 Idem, " A r h i v e l e O L t e n i e i " , 1, tab.5, p.20. 14 Cf. s u p r a notele 1 2 şi 1 3 , de e x . pentru lăţimea trohleei distale h u ­

morale 76,5-84 mm ; χ - 80 ; η = 10 ; pentru lăţime metacarp d i s ­t a l = 65, 5-74 mm j χ - 71,4 } n=6.

15 Humerusul are vfrful marelui trohanter uşor deteriorat, aşa fnoft lun­gimea măsurată este incompletă. Dimensiunile piesei sfnt: lungime = (289,5) mm j lat. prox.^94 ; DAP. prox . - 106 | lat.mln.dlaf. <= 39 ; D A P . m i n . dlaf. =45,6 ; l a t . d l s t . - 8 8 } DAP. diet. - 8 3 .

16 Calcularea înălţimii l a greabăn a fost făoută ou metoda lui J.Matolosi, Hlstorlsche Erforschung dor KHrpergrBsse des R i n d e a . . . , f n " z . f . T l e r z . u ZUchtungsblol" ,87, 1970, 2,p . 1 1 8 , apllcfnd ooeficlentul de 4,77.

17 Ibidem, Tabel nr . 17. 18 C f . J . A . S i l v e r , op .c i t . , Table A, p.252-253. 19 Pentru aprecierea vfrstei ovicaprinelor pe baza erupţiei şl a uzurii

dentare s-au folosit lucrările : S . Payne, Kill-off patterns in sheep and g o a t s . . . , in "Anatolian Studies", XXIII , 1973, p.281 -303.core­lat cu H . G . Higham, op .c i t . , appendix C, p. 106.

O S S E M E N T S D'ANIMAUX DU NÉOLITHIQUE ANCIEN D'OLTÉNIE

Résume

Pendant les fouilles de la nécropole daco-romaine ( II-eràe-III-ème siècle) de Locusteni (commune de Daneţi, dép. de Dolj) on a également découvert quelques fragments épars de potterie et une fosse ména-

152

www.cimec.ro

g è r e r e m p l i e de matériaux se r a t t a c h a n t à l a c u l t u r e S tarÔevo -Cr iş . L e s ossements de mammifères r e c u e i l l i dans cette fosse sont p r é ­

sentés dans l e s t a b l a u x n o s . 1 (par segments squelett iques) et 2 ( s e l o n l e u r p o i d s ) .

Comme dans l a p l u p a r t des s i t es du néolithique anc ien de Roumanie les r e s t e s des bovina dominent nettement l ' é chant i l l on . L e u r s d i m e n ­s ions (Tableau n o . 3 ) peuvent ê t re c ons idérées comme représentant u n i ­quement une popu la t i on doméstique. Néanmoins, i l faut reconnaître que l e s découvertes f a i t e s j u s q u ' à présent en Roumanie n ' o n t pas été assez fortunés pour p e r m e t t r e l a connaissance des p r o p o r t i o n s des f e ­mel les d ' a u r o c h s h o l o c è n e s . Compte tenu de ce manque, i l n ' e s t pas e x c l u que quelques m o l a i r e s , l es f ragments de t i b i a s , les premières phalanges à l ongueur périphérique au-dessus de 70 mm, mais s u r t o u t un humérus complet (dont l a diaphyse a été pér cée d ' un t r o u o v a l a i -r e , peut ê t r e p o u r l ' e x t r a c t i o n de l a moel le ) d ' u n animal dont la h a u ­t e u r au g a r r o t était do 138,09 c m , prov iennent justement de vaches d ' a u r o c h s .

On a identifié des moutons et des c h è v r e s , mais le nombre des r e s t e s étant t r o p p e t i t , i l s e r a i t i n u t i l e de p a r l e r du r a p p o r t dans lequel l e s deux e s p è c e s se r e t r o u v a i e n t dans le t r o u p e a u . L a c o n s t i t u t i o n g r a c i l e des ov ins du néolithique de Roumanie est confirmée p a r l es quelques d imensions p r é l e v é e s .

L ' a b s e n c e d ' o s de Suidés (domestiques et sauvages) peut ê t re a l l éa to i re .

L ' é chant i l l on a contenu deux os travai l lés ( f i g . 1 ) , l 'humérus d i s t a l de c h e v r e u i l étant vraisemblablément utilisé comme manche.

L e s ossements trouvés dans une fosse iso lée sont insuff isants pour t e m p t e r l a réconstitution de l ' é conomie des animaux d ' u n gisement pré­h i s t o r i q u e . L 'échant i l l on de L o c u s t e n i ne f a i t que s ' a j o u t e r à l a s é r i e encore r e l a t i v e m e n t f a i b l e du néolithique anc ien de Roumanie , tout en c o n f i r m a n t l e s o b s e r v a t i o n s f a i t e s dans d ' a u t r e s s i t e s .

L E G E N D E D E S F I G U R E S

F i g . 1 . - Os uti l isés ; 1 / 1 , humerus d i s t a l de c h e v r e u i l ; 1 / 2 , p i è c e r é ­a l i sée s u r métatarse de ι i t r u m i n a n t ?

F i g . 2 . - R a p p o r t e n t r e l e s N M I des groupes d ' e s p è c e s . 1) Bovidés ; 2 ) O v i n s - c a p r i n s ; 3) C e r f + c h e v r e u i l ; 4) a u t r e s e s p è c e s .

153

www.cimec.ro

MORMÎNT D E INCINERA ŢIE D E S C O P E R I T L A ROMULA

de V A L E R I U L E A H U

I n no iembrie 1972, fn t i m p u l des făşurăr i i c e l e i de a doua campani i de săpături fn necropo la tumulară a oraşului Romula ( sa tu l R e ş c a , c o ­muna D o b r o s l o v e n i , j u d . O l t ) a fost găsit fntîmplător un mormfnt de i n ¬c ine r a Jie fn groapă , cu urnă. D e s c o p e r i r e a a fost făcută la l i m i t a n o r ­dică ( spre s a t u l Reşca ) a n e c r o p o l e i , pe zona de maximă fnălţime a u¬nui t u m u l r o m a n , a cărui suprafaţă (ca şi a a l t o r movi le funerare Înve­c inate ) e r a ocupată de grădina cu legume a unui l o c u i t o r d i n R e ş c a .

G r o a p a fn care a fost amenajat mormfntu l avea g u r a cvasirotundă, cu d i a m e t r u l maxim de 0 ,360 m, e r a adfncită fn formă aproximativă de sac , nu e r a arsă fn i n t e r i o r şi avea fundul r e l a t i v fhgust , d r e p t . N u s-a putut d e t e r m i n a cu exac t i ta te l i m i t a de p o r n i r e în j o s a g r o p i i ; s -a o b ­s e r v a t d o a r că aceasta spărgea mantaua t u m u l u l u i . S - a notat de a s e ­menea că buza recipientului-urnă a fost găsită l a - 0 , 3 8 0 m faţă de n i ­v e l u l de că l care a c t u a l . Adfncimea g r o p i i nu a putut f i mai mică de - 0 , 5 6 0 m .

I n groapă v a s u l a fost depus pe c e n t r u l e i , cu g u r a fn s u s . Lîngă urnă au fost aşeza te , una lîngă a l t a , formînd "o latură" ,două fragmen­te de cărămiz i romane (de t i p u l c e l o r a u t i l i z a t e la c o n s t r u i r e a c a v o u r i ­l o r , descoper i te şi p r i n săpăturile p r a c t i c a t e fn necropo la romulensă, fn 1969 ş i 1972) . To t alături de vasul -urnă a fost depus şi un fragment d i n g u r a u n u i r e c i p i e n t de ace laş i t i p cu u r n a . In vas s -au găsit r e s t u r i de oase ca l c inate şi c enuşă . Cîteva oase c a l c i n a t e , f r a g m e n t a r e , c e ­nuşă, împreună cu c îţ iva cărbuni s -au descoper i t şi în pămîntul de u m ­plutură a g r o p i i , m a i a les lîngă vasu l -urnă , împreună cu g u r a de vas (menţionată) depusă , şi ea , r i t u a l .

P e n t r u încadrarea culturală şi c rono log i că a mormîntului se d o v e ­deşte u t i l - laolaltă c u element* 1 • de r i t şi r i t u a l f u n e r a r - vasul-urnă:

Oa lă -borcan lucrată l a roată , d i n pastă zgrunţuroasă ( lut Îh a m e s ­tec cu n i s i p şi p ietr iş f o a r t e f i n p i s a t ) , de cu loare c e n u ş i e , cu pete de nuanţă mai deschisă pe a l o c u r i ; c u g u r a dreaptă avfnd contur c i r c u l a r (de f o rmat ) ; cu buza rel iefată în e x t e r i o r avînd p r o f i l p lan-convex şi şănţuire interioară p e n t r u susţinerea c a p a c u l u i ; cu gît s c u r t , t r o n c o n i c c i r c u m s c r i s în e x t e r i o r de bandă compusă d i n t r e i l i n i i inc i se s u p e r f i ­c i a l , p a r a l e l e , a p r o p i a t e ; cu c o r p bombat avînd d i a m e t r u l maxim p la -sat pe jumătatea înălţimii v a s u l u i ; cu fundul n e p r o f i l a t , p lat . (Lipsă a¬p r o x i m a t i v o c inc ime d i n pereţi - porţiuni d i n g u r a ş i pfntecele v a s u ­l u i ) , înălţime; 0 ,173 m ; d i a m e t r u l maxim a l g u r i i : 0 ,133 m; d i a m e t r u l

155

www.cimec.ro

maxim a l pîntecelui: 0,171 m; d i a m e t r u l rundulu i : 0,066 m ( f i g . 1 ) . P r i n toate e lementele - pastă, c u l o a r e , d i m e n s i u n i , f o rm ă ,decor -

vasul -urnă se ataşează t i p u l u i 2 de oa l e -bor can s t a b i l i t in r e p e r t o r i u l c e r a m i c i i romane d i n O l t e n i a , de G . P o p i l i a n ş i , tot de acelaşi c e r c e ­tător , datat pe p a r c u r s u l seco lu lu i I I I e . n . . G . P o p i l i a n a Înclinat să plasèze asemenea o a l e - b o r c a n mai ales către fnceputul veacului men­ţionat, lufnd fn c o n s i d e r a r e datarea acceptată de M i r c e a Babeş pentru mormfntul n r . 10 d i n necropo la plană de la R o m u l a 2 .

O eventuală a t r i b u i r e etnică a mormîntului pare că nu t rebu ie con­diţionată numai -ş i -numai de u t i l i z a r e a ca urnă a unui vas r o m a n . Avem astfel fn vedere împrejurarea că la morminte le geto-dace cu urnă depu­să Tn groapă simplă s - a constatat că " n u a r a r e o r i întflnim situaţii cfnd şi alături de urnă, în groapa sepulcra lă , s -au depus fragmente c e r a ­mice, cărbuni, c e n u ş ă . . . " . O atare practică fn cadrul ritualului fu-, n e r a r a putut fi surprinsă, de pildă, fn cimitirul geto-dac de la B u -g e a c - O s t r o v (M.6, 14, 19) datat fn s e C j I V î . e . n . ţ de asemenea fn c imit i ro l geto-dac nr .1 de la Murighiol , situat cronologic pe parcursul v e a c u r i l o r I V - I I I î . e . n . Tot ast fe l , protejarea urnei pe o latură(sau pe mai multe, o r i deasupra) prin depunere de p i e t r e , s - a constatat fn c i ­mit irul geto-dac n r . I I de la Bugeac -Ostrov .

F i g . 1 . - V a s - u r n a d e s c o p e r i i la Pomula

156

www.cimec.ro

C o r o b o r i h d a t a r e observaţi i cu încadrarea crono log i că a v a s u l u i ; apo i cu împrejurarea că acest mormînt de incineraţie const i tu ie o d e ­punere secundară în mantaua unui t u m u l r o m a n ; în f i n t A , c u constatarea că înmormîntările romane cu incineraţie "sînt cele mai vechi d in Ol te¬n i a " , "f i indcă Dac ia e cucerită tocmai în vremea cînd a r d e r e a morţilor .scade în f o l o s u l înhumaţiei" - în funcţie de toate acestea se poate emi­te i po teza că mormîntul prezentat a i c i a aparţinut unui dac şi că e l nu reprez intă o înmormîntare romană. Fără îndoială că depunerea r e s t u ­r i l o r de cremaţie după un r i t u a l a t r i b u i t d a c i l o r , într-un vas roman poate o f e r i s u g e s t i i p e n t r u a p r e c i e r e a - în acest c a z , sau în acest c a ­d r u - a r i t m u l u i şi g r a d u l u i de r o m a n i z a r e a a u t o h t o n i l o r .

De a l t f e l , t r e b u i e arătat că situaţia prezentată nu e nic idecum u¬nică , cum nu e singulară n i c i a p r e c i e r e a e i . L a Romula ea a fost întîl-nită ş i în necropo la plană , i a r mulţimea m o r m i n t e l o r de incineraţie d i n acest c i m i t i r (în c a r e apar şi c a z u r i de r i t u a l s i m i l a r c e l u i d e s c r i s în nota de faţă) 1-a determinat pe D u m i t r u Tudor să emită următoarea a p r e c i e r e : "Această persistenţă a incineraţiei (pină în s e c a i I l I - l e a ) duce la presupunerea că c e i incineraţi e r a u autohtoni d a c i (deşi i n v e n ­t a r u l m o r m i n t e l o r este roman) .

O r i c u m , dacă o asemenea i n t e r p r e t a r e a fapte lor arheologice sur­p r i n s e nu este inexactă , ea dobfndeşte o va loarea deosebită - cîtă v r e ­me elemente de r i t u a l f u n e r a r de t i p u l c e l o r a aduse în discuţie ş i pe c a r e l e - a m c o n s i d e r a t dacice v o r p e r s i s t a pe t e r i t o r i u l D a c i e i , aşa cum s -a c ons ta ta t , de pildă, în c i m i t i r u l n r . 2 de la B r a t e i , datat în seco le le V I I - V I I I e . n . 1 0 .

N O T E

1 G . P o p i l i a n , C e r a m i c a romană d i n O l t e n i a , C r a i o v a , 1976, ρ . 8 7 , p l . X X X I I l / 3 2 5 - 3 2 9 ; X X X I V / 3 30-331 .

2 M i r c e a B a b e ş , în D a c i a , N . S . , X I V , 1970, p .186 şi u r m . 3 D . P r o t a s e , R i t u r i l e f u n e r a r e l a d a c i ş i d a c o - r o m a n i , Bucureşt i ,

1 9 7 1 , p . 6 8 . ! M . I r i m i a , în P o n t i c e , I , 1968, p . 2 1 2 - 2 1 3 . 225.

5 E . B u j o r , în S C I V , V I I , 195' 3 - 4 , ρ . 2 4 3 - 2 5 2 ; Mater ia l e şi c e r c e ­ tări arheo log i ce , V , 1959, p . 3 7 3 - 3 7 8 ; V I , 1959, p . 3 2 5 - 3 3 0 ; V I I . 1961 , p . 2 9 7 - 3 0 0 ; D . P r o t a s e , o p . c i t . , p . 3 3 .

6 M . I r i m i a , o p . O i t . , p . 2 3 1 . 7 D . T u d o r , O l t e n i a romană, e d . a I l I - a , 1968, p . 4 0 2 . 8 M . B a b e ş , o p . c i t . , ρ . 1 86 , f i g . 11 . 9 D . T u d o r , o p . c i t . , p . 4 0 4 . 10 Eugen ia Z a h a r i a , Populaţia românească d i n T r a n s i l v a n i a în secolele

V I I - V I I I . C i m i t i r u l n r . 2 de l a B r a t e i , Bucureşt i , 1977 ,p .25 ş i urm

157

www.cimec.ro

S É P U L T U R E À I N C I N E R A T I O N D E C O U V E R T E À ROMULA

- Résumé -

Dans le périmètre de la nécropo le tumula i re romaine de Romula , on a découvert f o r t u i t e m e n t , en 1972, une sépulture à incinération en urne (vase -boca l du type romain) déposée dans une fosse s imple , n o n -b r u l é e .

L a sépulture date du I I I e s i èc le de n . è . Les éléments du r i t u e l funéra ire , rencontrés chez les gé to -daces en commëncent des I V e - I I I e

s i è c l e s a v . n . è . , permettent l 'hypothèse que l a sépulture - q u i est seconda ire dans un tumulus r o m a i n - so i t dace .

E X P L I C A T I O N D E L A FIGURE

F i g . 1 . - V a e e - u r n e découvert à Romula .

158

www.cimec.ro

C U P R I N S

1. R A P O A R T K D E s X P A T U R I

DRAGOMIR P O P O V I C I - Cerce tăr i arheo log i co d i n anul 1981 de Ja Mitoc- " P f r f u l l u i lă traţ i " , jud .Botoşani

V A L E R I U L E A H U , GEORGE Τ HO H A N I - Săpăturile a r h e o l o ­gico efectuate la Vităneşt i , jud .Teleorman 21

C O S T A C H I B U Z D U G A N , V I C T O R I 3 0 H I , A N T O N PARAGINĂ -Cercetăr i Η r h u i , logice fn necropo la tumulara 1 de In Boloteşt i , j u d . V r a n c e a 27

N I C O L A E U R S U L E S G U , DRAGOMIR P O P O V I C I - Şantierul arheo log i c Pr»uto8ti " D e u l g l Cetăţ i i " , Jud .Sueea -va »7

A L E X A N D R U V U L P I ; , M A R I E TA GHEORGHI'ţA - Săpaturile arheo log i co d i n a n i i 1980,1982 şi 19831a sta j iuneu get ica d@ la Popeş t i , e om.Mihă i l e ş t i , jud .G iurg iu . . Π

L U C I A MARÏNESCU, ANIŞOARA S I O N , ION A N B R I T O I U , R e ­p o r t a s u p r a «ţipaturilor arheologie© tie la M i c i a ( a o m . V e t e l , j u d . H u n e d o a r a ) , s e e t o r terme 1 , 1

L I V l U P E T C U L E S C U , BOGDAN F 1 L I F E S C U , C R I S T I N A CRĂCIUN - Rapor l asupra sKpMtur i lor d in e n s l r u l M i c i a (eoni. V o t e l ) , j u d . H u n e d o a r a F , ( >

( UIŞAN MUŞEŢEANU - Rapor t asupra săpături lor a r h e o l o g i ­ce de l a M i c i a , punctul " E d i f i c i u l r o m a n " 6 »

L U C I A N C H I J E S C U , ANCA PĂUNESCU - Cercetăr i le a r h e o ­log ica efectuate la Complexul de monumente Feuda­le de l a Cetăţeni , Jud . Argâş.Locuinta v o i e v o d a l a . . 67

L U C I A N CHIŢESCU, ANCA PĂUNESCU - Cercetăr i le a r h e o ­log ice de la P i u a P a t r i i (Oraşul de FMoci) corn. G i u r g e n i , j u d . I a l o n ι v '

L I A BĂTRÎNA, O C T A V M O N O R A N U , A D R I A N BĂTRfNA Cerce tăr i l e arheo log i ce d i n zona Ffnt fna Mare -Spătăi-oşti ,corn. Vadu M o l d o v e i , j u d . S u c e a v a *'·>

VENL'RA RĂDULESCU - O nouă locuinţă feudală cercetată fn anul 1984 l a P o i a t a , j u d . G o r j 101

G H . I . C A N T A C U Z I N O , P . D I A C O N E S C U , G . M f f l A E S C U -Cerce tăr i l e arheo log i ce efectuate fn a n i i 1982 şi 1983 la ansamblu l Ste lea d i n Tîrgov iş te 113

159

www.cimec.ro

G H . I . C A N T A C U Z I N O - Cercetăr i arheo log ice l a L e ş n i c , j u d . Hunedoara 127

I I . S T U D I I S I N O T E

D A N M O N A H , Ş T E F A N C U C O Ş , D R A G O M I R P O P O V I C I , G H . D U M I T R O A I A - N o i date C 1 4 d i n n i v e l u r i l e a p a r ­ţinînd c u l t u r i i P r e c u c u t e n i d i n staţiunea de la P o d u r i " D e a l u l G h i n d a r u " , jud .Bacău 1 5 7

A L E X A N D R A B O L O M E Y - R e s t u r i l e de animale d i n t r - o g r o a ­pă neolit ică t i m p u r i e d i n O l t e n i a 143

V A L E R I U L E A H U - Mormînt de incineraţie descoper i t la Ro ­mula

160

www.cimec.ro

S O M M A I R Ε

I . R A P P O R T S DES F O U I L L E S p a g e

DRAGOMIR P O P O V I C I - Recherches archéologiques de l ' a n 1981 de Mitoc à " P f r f u l l u i I s t ra t i " , dép .de Botoşani 9

VALÇRIU L E A H U , GEORGE T R O H A N I - L e s f ou i l l e s a r c h é o l o ­g iques effectuées à Vi tăneşt i ,d0p.de T e l e o r m a n . . . . 21

C O S T A C H I B U Z D U G A N , V I C T O R B O B I , A N T O N PARAGINA -F o u i l l e s archéolog iques dans l a nécropole tumula i re de Bo lo teş t i , d é p . d e Vrancea 27

N I C O L A E U R S U L E S C U , DRAGOMIR P O P O V I C I - Le chant i e r archéologique de Preuteşt i à " D e a l u l Cetăţii" (La C o l l i n e du château- for t ) , dép .de Suceava 37

A L E X A N D R U V U L P E , M A R I E T A CHEORGHIŢÂ" - L e s f ou i l l e s archéologiques des années 1 980 , 1 982 ot 1 983 à la s t a t i o n gétiquc de Popeş t i , commune de Mihălleştl , d é p . de G i u r g i u 13

L U C I A M A R I N E S C U , A N I S O A R A S I O N , ION A N D R I T O I U -R a p p o r t sur les f o u i l l e s archéologiques de M i c i a ( com. de Veţe l , dép .de Hunedoara ) , dans le secteur des termes ; r>3

L I V I U P E T C U L E S C U , B O G D A N FILIFESCU.CRÏSTINA CRĂCIUN Rappor t sur les f o u i l l e s du camp de M i q i a (com. de Ve ţe l ) , dép .de Hunedoara 59

CRIŞAN MUŞEŢEANU - R a p p o r t des f ou i l l e s archéologiques de M i c i a , le point appelé " L ' E d i f i c e r o m a i n " 63

L U C I A N C H I T E S C U , A N C A P X U N E S C U - L e s re cherches a r ­chéolog iques ef fectuées au Complexe de monuments féodaux de Cetăţeni , d é p . d ' A r g e ş , l a rés idence du vofvode 67

L U C I A N CHIŢESCU, A N C A P X U N E S C U - L e s f o u i l l e s a r c h é o ­logiques de P iua P e t r i i (Oraşul de F l o c i ) , c om. de G i u r g e r i i , d é p . d 'Ialomiţa ; 75

L I A BĂTRÎNA, O C T A V M O N O R A N U , A D R I A N BĂTRÎNA -L e s r e c h e r c h e s archéolog iques de la zone de F f n -t fna M a r e - Spătăreşt i , c om. de Vadu M o l d o v e i , d é p . d e Suceava 85

161

www.cimec.ro

V E N E R A RĂDULESCU - Une hab i ta t i on récemment découverte é tud ie en 1984 à P o i a t a , dép .de G o r j 101

G H . I . C A N T A C U Z I N O , P . D I A C O N E S C U , G . M I H A E S C U -Les r e c h e r c h e s archéologiques ef fectuées pendant 1982 et 1983 dans l a s ta t i on de S te l ea de T î r g o ­vişte 113

G H . I . C A N T A C U Z I N O - Recherches archéologiques à L e ş n i c , d é p . d e Hunedoara 127

I I . E T U D E S E T N O T E S

D A N M O N A H , Ş T E F A N C U C O Ş , DRAGOMIR P O P O V I C I , G H . D U M I T R O A I A - Des données nouvel les C 1 4 des n iveaux appartenant à l a c u l t u r e de Précucuteni dans l a s tat ion de P o d u r i " D e a l u l G h i n d a r u " , d é p . de Bacf iu 137

A L E X A N D R A B O L O M E Y - L e s r e s t e s d ' a n i m a u x trouvés dans une fosse du néolithique anc ien de l ' O l t é n i e . . 143

V A L E R I U L E A H U - Tombe d ' Incinérat ion découverte a R o ­mula 155

162

www.cimec.ro

C O N T E N T S

I . E X C A V A T I O N RAPORTS Page

DRAGOMIR P O P O V I C I - The 1981 Excavat ions at Mitoc " P f r f u l l u i I s t r a t i " , Botoşani County 9

V A L E R I U L E A H U , GEORGE T R O H A N I - Excavat ions at Vită -neş t i , T e l e o r m a n County 21

C O S T A C H I B U Z D U G A N , V I C T O R B O B I , A N T O N PARAGINĂ -Excavat i ons at the T u m u l a r Necropo l i s of Boloteşt i , V r a n e ea County 27

N I C O L A E U R S U L E S C U , DRAGOMIR P O P O V I C I - The A r c h a e o ­l o g i c a l S i t e of Preuteşt i " D e a l u l Cetăţ i i " ,Suceava County 37

A L E X A N D R U V U L P E , M A R I E T A GHEORGHIŢA - The 1980, 1982 and 1983 A r c h a e o l o g i c a l Excavat i on at the Get i c S i t e of P o p e ş t i , Mihăileşti ,Giurgiu C o u n t y . . 43

L U C I A M A R I N E S C U , ANIŞOARA S I O N , ION ANDROŢOIU -R e p o r t on the A r c h a e o l o g i c a l E x c a v a t i o n at M i c i a , V e ţ e l , Hunedoara C o u n t y . T h e Roman Baths 53

L I V I U P E T C U L E S C U , BOGDAN F I L I P E S C U , C R I S T I N A CRĂCIUN - Repor t on the Excavat ions at M i c i a C a s t r u m , Veţe l , Hunedoara County 59

CRIŞAN MUŞEŢEANU - Report on the Excavat ions at M i c i a . " E d i f i c i u l r o m a n " 63

L U C I A N CHIŢESCU, A N C A PĂUNESCU - Excavat ions at the Cetăţeni Complex of F e u d a l Monuments, Argeş C o u n t y . The P r i n c e l y Residence 67

L U C I A N CHIŢESCU, ANCA PĂUNESCU - Excavat ions at P i u a P e t r i i (Oraşi ' le F l o c i ) , G i u r g e n i , I a l o m i ­ţa County . 75

L I A BĂTRÎNA, O C T A V M O N O R A N U , A D R I A N BĂTRJNA -Excavat i ons i n the A r e a F fnt fna Mare-Spătăreşt i , Vadu M o l d o v e i , Suceava County 85

V E N E R A RĂDULESCU - A n o t h e r Feuda l Residence D i s c o v e ­r e d at P o i a t a , G o r j County , i n 1 9 8 4 . . . . 101

G H . I . C A N T A C U Z I N O , P . D I A C O N E S C U , G . M I H X E S C U -A r c h a e o l o g i c a l Research -Worhk P e r f o r m e d at S t e lea Complex of Tfrgovişte i n 1982 and 1 9 8 3 . . . 113

163

www.cimec.ro

QH.I .CANTACUZINQ - Archaeologieal Survey at Leanio, Hune. doara County* . . . . . . . . . . . · · · . . . . · . . . . . . . . . . . 127

Π. S T U D I E S AND NOT88

DAN MONAH, ŞT1FAN CUCOEŞ, DRAQOMIR POPOVICI, Q H . DUMITROAIA - The Latest C 1 4 Data on the Levels Setenglng ta the Fre-(Jueuteni Culture of th@ Arehaeotegleal Site pgduri " Dealul Qhind&fu", BatjBu County · · · · · 137

ALEXANDRA BOLOMÏY = Animal Hemsin* round in an Early NeeUttite f i t in ©Uenla H i

VÀLteaib L I A H U = Cremation Burial at tamUla . . . . . . . . . . . H i

164

www.cimec.ro

I N H A L T S V E R Z E I C H N I S

\ I . AUSGRABUNGSBERICHTE \ Selte

DRAGOMIR POPOVICI - Die 1981 Auegrabungen bel Mitee "Pfrful lui lătraţi», Bealrk Botoşani. . . . . . . . . . 9

VALERIU LEAHU, G SORG ε TROHANI - Die Auigrabungen bei VitSneşU, Bealrk Teleorman ăl

COSTACHI BUZDUGAN, VICTOR BOBI, ANTON PARAGINA" - Auegrabungen bei den HUgel QrBberfeld von Beleteşti, Bealrk Vrane ea 3 7

NICOLAS URSULESCU, DRAGOMIR POPOVICI - Die arehB©-loglsehe Auegrabungeatelle von Freuteeti "Dealul CetStii" » Beairk Sueeava M

ALEXANDRU VULPE, MAR 1ST A GHEORGHIŢA - Die 1980, 1181 und arehBologieehen Auegrabungen bei der aetieehen Ăuegrabungeeteile ven Peeeeti, MihBUeatl, Bealrk Giurgiu 43

LUCIA MARINSSCU, ANIŞOARA SION, ION ANBRIŢOIU -I e rie ht liber die arehielegieehen Auegrabungen bei Mieia, Veţel, Bealrk Hunedeara. Sie rb= miiehin l i d e r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

Liv iu P I T C U L Û C U , IOQBAN FILIPB§CU, CRÏITINA CRĂCIUN " ler ieht Uber die Auegrabunpn bei de m K&etell Mieia, Veţel, l e i i r k Hunedeara..,, |Ş

CRIŞAN MUlgŢÎANU = ler leht Uber die Auegrabungen bei Mieia. Auegrabungëëtëlle "Sdifieiul reman" ι . . . . k% ,

LUCIAN CHIŢiiCU, ANCA PĂ UNIS CU = Arihttelegieehe Auegrabungen bel den mittelalteriiehen Denk-mBier Kemplex tc ctetaţeni, Bealrk Argeş . Die fUritef l iehi Reeidena ê?

LUCIAN CHIŢESCU, ANCA PĂUNESCU - Auegrabungen bei Piua Petri i (Or&eul de Floel), Giurgenl, Bealrk Ialomiţa 79

LIA BĂTRÎNA, OCTAV MONORANU, ADRIAN BĂTRÎNA -Arohîologlioht Auigrabungen Im Qeblet Fûitf-na Mara-Spfttlreşti, Vadu Moldovei, Beairk Suoeava 69

169

www.cimec.ro

V E N E R A RÂDULESCU - E i n e andere m i t t e l a l t e r l i c h e Res idenz , die be i Po ia ta ( B e z i r k G o r j ) i n 1984 gefunden wurde . . 101

G H . I . C A N T A C U Z I N O , P . D I A C O N E S C U , G . M I H X E S C U - Die 1 982 und 1983 archăologischen Forschungen bei S t e l e a A u s g r a b u n g s s t e l l e von T îrgov iş te 113

G H . I . C A N T A C U Z I N O - A r c h a o l o g i s c h e Forschungen bei L e ş ­n i c , B e z i r k Hunedoara 127

I I . S T U D I E N ^ U N T K B E M E R K U N G E N

DAN M O N A H , Ş T E F A N C U C O Ş , DRAGOMIR P O P O V I C I , G H . D U M I T R O A I A - Die l e t z t en C 1 4 Daten Uber die Phasen der P r e - C u c u t e n i K u l t u r be i d e r A u s g r a ­bungsste l l e P o d u r i " D e a l u l G h i n d a r u " , B e z i r k B a ­cău 137

A L E X A N D R A B O L O M E Y - T i e r r e s t e von e i n e r f r l l h n e o l i t i s c h e n HBhle i n O l t e n i a . . . 143

V A L E R I U L E A H U - Das B r a n d g r a b von Romula 1 'ÎS

166

www.cimec.ro

www.cimec.ro