177189217 etica si abuz de putere

8/10/2019 177189217 Etica Si Abuz de Putere

1/33

REFERAT

ETIC I ABUZ DE PUTERE

Disciplina: Etica n administraia publicProfesor coordonator:

2


2/33

Cuprins

I. Etica. Aspecte specifice.................................................................................................................4II. Etica n Administratia Publica.......................................................................................................6III. Abuul de putere...........................................................................................................................!

".#.Puterea $ forme %i modalitati de e&ercitare abui'a...................................................................!".2.Abuul de putere.......................................................................................................................#(

".2.#.Abuul de putere in Administartia publica...................................................................#(".2.2 Abuul de putere in sectorul pri'at ................................................................................2#

I). E&emplificare..........................................................................................................................2*4.#.Abuul de putere nesanctionat..................................................................................................2*4.2.Abu de putere la Primaria din +alonta: a,ricultorii- pusi sa adune impoitele......................."4."./ilipescu- acuat ca abueaa de putere in relatia cu politia olteniteana.................................."#

). Concluii....................................................................................................................................."2)I. 0iblio,rafie............................................................................................................................."4

"


3/33

I. Etica. Aspecte specifice

Ce nseamna oare drept! corect si "#st$ Ce ntele, oamenii de afaceri- mana,erii

sau an,a1atii prin acestea 3e percep oare diferit n lumea afacerilor- fata de 'iata de i cu i Aceste

notiuni- si ntrebari totodata- tind sa de'ina astai tot mai importante- pe masura e'olutiei economice

,lobale- a concurentei- a tenolo,iilor. +i aceasta deoarece deciiile din 'iata economica afecteaa

atat de multi oameni care- practic- nu au nici un control asupra acestora.

+ensul cu'intelor 5drept- 5corect si 51ust si ,aseste determinarea n ceea ce numim etica.

Caci a fi etic nseamna a trai ntr7un anumit mod- este un fel de a te comporta n 'iata- adica a

actiona drept- corect si 1ust.

8tiliarea termenilor de etica si mora%arepreinta subiectul a di'erse con'entionalisme- iar

fiecare autor- epoca sau curent filosofic l utilieaa n diferite moduri. 9u putem defini etica iolat

de termenul 5morala. Etica si morala sunt strans relationate dar nu n sensul ori,inii etimolo,ice.

Concept#% de mora%ase refera la un anumit cod social- la un ansamblu de re,uli carora

trebuie sa ne supunem pentru a fi admisi ntr7o societate data. El e'oca inter'entia unei autoritati

traditionale- adesea reli,ioase- capabile sa ne indice ce trebuie facut sau e'itat. ntr7o societate

culturala deinte,rata- indi'idualista- cu'antul moral poate produce nencredere&.

Etica- conform dictionarelor- simbolieaa stiinta binelui si a raului. ntrebarea este de unde

stim ce este bine si ce este rau /ara ndoiala- fiecare indi'id percepe binele si raul ntr7un anumit

fel- raportandu7se la conduita celorlalti: sunt lucruri care se fac si lucruri care nu se fac. Este nsa

mai dificil sa te analiei pe tine nsuti decat sa7i critici pe ceilalti. Poate de aceea etica este

considerata o stiinta care ne a1uta sa cunoastem omul- comportamentul sau si societatea n ansamblul

ei. Etica repreinta faptul real care e&ista n mentalitatea unor persoane- repreinta un ansamblu de

norme de stiut;cunoscut- principii si moti'e pe care un subiect le7a realiat si stabilit ca o liniedirectoare a propriei conduite.

+tiinta eticii are un dublu caracter- respecti': analitic


4/33

mora% a #nor sit#atii concrete din practica socia%a sa# profesiona%a n (ederea %#arii #nor

deci'ii,.

Etica este- poate- cea mai buna reclama pe care o or,aniatie- firma sau institutie publica si7o

poate face. Parerea multor specialisti $ printre care si Peter DrucBer $ este ca nu e&ista o diferenta

ntre etica din 'iata de i cu i si cea din domeniul afacerilor. 8n om descis si ,eneros- un ambitios-un mincinos sau un intri,ant se comporta la fel la locul de munca si n afara lui. otusi- n conditiile

e&ercitarii responsabilitatilor profesionale- este necesara o abordare particulara a eticii.

n primul rand- deciiile si comportamentul unui indi'id care poarta responsabilitatea unui

,rup de munca sunt diferite de cele pe care le presupun relatiile interpersonale cu prietenii sau

familia. n cadrul or,aniatiei- actiunile fiecarui indi'id sunt dependente si de actiunile altora- iar

reultatele comportamentului sau se rasfran, asupra mai multor persoane


5/33

Repre'inta etica n administratia p#-%ica #n s#-iect si o preoc#pare de act#a%itate$

aspunsurile la aceasta ntrebare sunt destul de simple: dintotdeauna promo'area corectitudinii n

comportamentul functionarului public si daca actiunile acestora 'in n spri1inul binelui comun au

fost 5n 'iorul opiniei publice. 9u trebuie sa ne para biar faptul ca- n ilele noastre- se 'orbeste

despre etica n administratia publica. n numeroase situatii s7a do'edit ca ea repreinta o necesitate

si ca respectarea principiilor eticii conduce la obtinerea unor reultate mult mai bune- pe toate

planurile.

/actori cum ar fi importanta accentuata a statului n asi,urarea bunastarii ,enerale


6/33

Ideea ser'iciului public oferit colecti'itatii- societatii- n definiti'- celorlati- repreinta a&ul central al

eticii din sfera publica- asa cum este pastrarea binelui comun.

Etica publica ar putea fi privita din trei perspective: considerarea sa ca acti'itate sociala-

care urmareste un bine public- aspectul sau or,aniational- tinand cont ca o or,aniatie este un ,rup

compus din persoane specialiste care muncesc mpreuna o sarcina comuna- o culturaor,aniationala- sau un ,rup solid de credinte pe baa carora se orienteaa politica si actiunile.

Principiile etice pentru actiunea administrati'a nu trebuie pri'ite ca restrictii pentru

acti'itatea publica. rebuie sa fie interpretate ca si ,arantii pentru o mai buna ,estiune publica si ca

o oportunitate importanta pentru ca cetatenii sa fie mai constienti de faptul ca administratia publica

este o functie de ser'icii care cauta doar satisfacerea intereselor colecti'e. Etica n Administratia

Publica cuprinde mai multe domenii: banii- Patrona1ul 0irocratic- 3oialitatea Politica- 3oialitatea

administrati'a- Ade'arul informarii fata de parlamentari si public- ferirea ;Publicarea informatiei


7/33

.&.P#terea / forme 0i moda%itati de e1ercitare a-#'i(a.&.P#terea / forme 0i moda%itati de e1ercitare a-#'i(a

Puterea si politicile or,aniationale sunt aspecte firesti din 'iata or,aniatiilor. 0una

ndeplinire a obiecti'elor prin implementarea de strate,ii eficiente presupune in'estirea unor

persoane cu responsabilitati de deciie- care sa coordonee alte persoane pentru ndeplinirea

acti'itatilor dar care sa dispuna n acelasi timp de mi1loace de recompensare si coercitie aplicabile n

functie de reultatele obtinute. n ,eneral- cei care primesc aceste responsabilitati sunt cei care se

e'identiaa prin detinerea unor cunostinte specifice care sunt necesare derularii proceselor din

or,aniatie sau au abilitati de buni or,aniatori si de 5lianti- adica de lideri- de a7i con'in,e pe

ceilalti prin osmoa sa7i urmee n atin,erea scopurilor or,aniationale. Acestia 'or primi deci-

mandatul puterii n cadrul ierariei. Conceptul de putere este asemanator conceptului de leadersip-

deoarece puterea este unul din mi1loacele prin care liderul influenteaa comportamentul

subordonatilor. /iind data aceasta relatie inte,rala dintre lider si putere- liderii pe lan,a faptul catrebuie sa7si ntelea,a propriul comportament de conducator- ei trebuie sa7si determine e&act puterea

pe care o detin si sa n'ete sa o foloseasca.

5rice or,aniatie se baeaa pe un anumit sistem de autoritate si responsabilitate.

Autoritatea nseamna dreptul unui conducator de a lua deciii si de a solicita subordonatilor sa se

supuna acestora n 'ederea realiariii scopurilor or,aniationale4. Aceasta autoritate- care este

conferita formal de catre or,aniatie- prin postul sau functia pe care o ocupa persoana in'estita n

ieraria or,aniationala implica si le,itimitatea n fata subordonatilor- tocmai prin consimtamantul


8/33

Puterea este abilitatea de a determina sau de influenta comportamentul celorlati. Ea pro'ine

din poitia pe care o detine o persoana n cadrul or,aniatiei- din influenta personala pe care aceasta

o are asupra celorlalti sau din amandoua. Persoanele care sunt capabile sa i con'in,a pe ceilaltti sa

faca un anumit lucru datorita poitiei pe care o au n cadrul or,aniatiei detin puterea poitiei.

Indi'iii care si casti,a puterea din influenta subordonatilor detin puterea personala. Anumitepersoane pot detine atat puterea poitiei cat si puterea personala.

?ana,erii care detin poitii n cadrul or,aniatiei pot a'ea mai multa sau mai putina putere a

poitiei decat predecesorii lor sau decat alta persoana care detine o poitie similara n cadrul

aceleiasi or,aniatii. Puterea poitiei tinde sa scada n cadrul or,aniatiei. Acest lucru nu nseamna

nsa ca liderii nu si pot spori puterea poitiei. ncrederea si si,uranta pe cae ei o inspira superiorilor

lor determina adesea buna'ointa acestora.

Puterea personala repreinta ,radul n care liderul este apreciat si respectat de catre

subordonati. De ea depinde masura n care oamenii sunt dispusi sa si urmee liderul. Puterea

personala n cadrul or,aniatiei este determinata de subordonati. De aceea trebuie sa a'em ,ri1a

cand spunem ca anumiti lideri sunt carismatici sau au putere personala datorita personalitatii lor.

Daca acest lucru ar fi ade'arat am fi putu spune ca mana,erii care au putere personala ar putea

prelua orice departament si ar a'ea acelasi an,a1ament si aceleasi relatii pe care le7a a'ut n

departamentul precedent- nsa acest lucru nu este ade'arat. otusi mana,erii pot influenta marimea

puterii personale pe care o detin prin modul n care se comporta fata de proprii subalterni. n functie

de propriul comportament de lider fata de an,a1ati- puterea personala poate fi casti,ata- dar poate fisi pierduta de la o i la alta.

Cea mai buna situatie pentru un lider este aceea cand detine att puterea personala cat si

puterea poitiei. Dar n anumite situatii nu este posibil sa le ai pe amandoua. Atunci ntrebarea care

se pune este: Ce este mai important sa a'em puterea personala sau puterea poitiei

n secolul al K)I7lea- ?acia'elli preenta un interesant punct de 'edere cand ridica

problema daca este mai bine sa a'em o relatie baata pe dra,oste


9/33

Puterea poitiei este masura n care liderul poate rasplati sau sanctiona acti'itatea

subordonatilor.*Ea poate fi ,andita ca autoritatea de a folosi recompensele sau sanctiunile. otusi

doar pentru ca tu detii puterea poitiei astai nu nseamna ca o 'ei a'ea si maine. +uperiorii tai ti7o

pot acorda- dar pot deasemnenea sa o ia napoi. 9u nseamna ca nu poti influenta cantitatea din

puterea poitiei pe care o poti primi. Acesta este reultatul ncrederii si si,urantei pe care l inspirisuperiorilor.

Puterea personala repreinta ,radul n care liderul casti,a ncrederea acelor oamenii pe care

ncearca sa i influetee- coeiunea- an,a1amentul si relatiile care sa stabilesc ntre lideri si

subordonati. Ea este de asemenea determinata de ,radul n care subordonatii si percep propriiile

aspiratii ca fiind aceleasi- asemanatoare sau cel putin dependente de ndeplinirea aspiratiilor

liderului.

n timp ce puterea oficiala pro'ine din poitiile superioare ocupate n cadrul or,aniatiei-

puterea persoanla deri'a din aprecierea subordonatilor. Puterea personala nu este inerenta liderului.

Ea trebuie casti,ata i de i. Doar pentru ca ai casti,at7o astai nu nseamna ca o 'ei a'ea si maine.

Desi puterea personala si cea a poitiei sunt unice si distincte- ele formeaa un sistem

interacti' de influenta: una o afecteaa direct pe cealalta. De aceea nu este suficient sa detinem

numai puterea poitiei sau numai puterea personala- ci trebuie sa le detinem pe amandoua n acelasi

timp. Este important de retinut ca indiferent de poitia ocupata n cadrul or,aniatiei- tu ncerci sa

influentei oameni. Daca tu conduci or,aniatia poti folosi atat puterea poitiei cat si puterea

personala pentru a7i influenta pe ceilalti. Pe de alta parte- cand ncerci sa ti influentei superiorii sauasociatii trebuie sa te baei e&clusi' pe puterea personala. Atunci cand ai o puterea a poitiei foarte

mica trebuie sa de'olti relatiile cu a1utorul puterii personale- pentru ca numai prin ncredere si

si,uranta poate fi construita o relatie eficienta.

Problemele le,ate de etica 'or aparea atunci cand are loc abuzul de putere. Detinand putere

poti da ordine- poti a'ea obiceiuri pe care sa le impui celorlalti si capricii care Lsa repreinte tot

atatea moti'e adec'ate de a faptui- dar sunt si cauri cand moti'ele nu au de ce sa fie astfel....nsa

niciodata o actiune nu e buna numai pentru ca e un ordin, un obicei sa un capriciu6.

Puterea este capacitatea de a influenta pe altii ntr7o stare de dependenta- influenta care poate

a'ea loc ciar mpotri'a 'ointei celor Ldependenti.

Puterea poate fi o sursa de moti'atie pentru unii oameni. ?c Clelland a e&aminat moti'atia

pentru ne'oia de putere si a a1uns la concluia ca e&ista doua tipuri ma1ore de putere: putere poiti'a

*Popescu Doina- ultura organizaional i etica managerial- Editura A+E- 0ucure%ti- 26- p. #2*.6Daniela atiana Corodeanu- op. cit.- p. 66.

#


10/33


11/33

ncearca sa scimbe structura or,aniatiei. n or,aniatiile mai putin cunoscute cu o ierarie

mana,eriala slab de'oltata liderii preiau o mare parte din putere din alte surse.

Puterea le,itima poate fi folositoare pentru stilurile de leadersip autocrat persuasi' si participati'.

+ubordonatii care sunt incapabili- dar ncreatori de sine pot sa se n,ri1oree mai putin daca functia

cui'a este de mana,er ,enaral- mana,er re,ional sau 'icepresedinte. 3a fel- an,a1atii cu un alt ni'elal recepti'itatii sunt mai putin impresionati de titlul sau poitia liderului- n comparatie cu

importanta pe care o acorda e&pertiei sau informatiilor pe care liderul le ofera. Dar cei aflati la

ni'ele moderate al recepti'itatii pot fi adesea influentati de cei aflati n functii mai mari.

/olosirea puterii le,itime apare de cele mai multe ori ntr7o or,aniatie si se e&plica prin

modul n care un superior stie sa puna un an,a1at la munca si raspunde la cererea acestuia- lucru

foarte important pentru reol'area plan,erilor facute de subordonati- fapt care duce si la cresterea

puterii referentiale.

Pentru a7i influenta pe cei care au un ni'el mediu de pre,atire- liderul utilieaa puterea

le,itima care i da posibilitatea de a casti,a ncrederea sau de a influenta comportamentul datorita

poitiei pe care o ocupa n ieraria or,aniatiei. ?ana,erii care sunt insensibili cu an,a1atii tind sa

poarte putere coerciti'a si nu le,itima. De asemenea- un mana,er trebuie sa se faca bine nteles si sa

faca tot posibilul pentru ca toti subordonatii sa stie ca el este seful.

,. P#terea de e1perti'a 8de specia%ist9reulta ca urmare a cunostintelor de specialitate pe

care le detine liderul- a aptitudinilor si competentelor acestuia- care i permita sa conduca ,rupul- sa

ofere acestuia informatiile si deciiile de care are ne'oie pentr desfasurarea optima a procesului.Controlul de e&pertia sau de informatii da unei persoane e&perta. persoana care controleaa

sin,ura sursa a unei informatii are parte de putere e&perta. Deseori puterea le,itima- de rasplata si

e&perta sunt asociate persoanelor care ocupa o poitie nsemnata. ntr7o or,aniatie dar si ceilalti pot

sa detina puterea e&perta.

+ubordonatii care sunt competenti si si,uri de sine necesita doar mici ndrumari si ncura1ari.

Ei sunt capabili ssi dispusi de a reol'a totul pe cont propriu. ?obilul influentarii acestora este

puterea de e&pertia. Cu astfel de subordonati liderii si maresc considerabil eficienta daca stiu sa se

faca respectati pentru e&perienta si stiinta pe care o detin.

Asadar indiferent daca un lider si ma&imieaa sau nu eficienta- aceasta nu este doar o

cestiune de stil de conducere. Este de asemenea o problema ce tine de tipul de putere pe care

liderul o detine si daca aceasta este adec'ata ni'elelor de recepti'itate a indi'iilor sau ,rupurilor pe

care liderul ncearca sa le influentee. Din punctul de 'edere al mana,erilor- pri'ind aceste relatii- se

pare ca atat or,aniatiile dinamice cat si cele n crestere continua- se ndeparteaa treptat de

#2


12/33

ncrederea n esenta puterii care scoate n e'identa Lputerea peste si se apropie de puterea mpreuna

cu. Este foarte important de retinut cade multe ori- aceasta scimbare datorita necesitatilor 'a fi

mult mai e'olutionista decat re'olutionara.

n concluie- se pare ca e&ista o le,atura directa ntre ni'elul de pre,atire al indi'iilor sau al

,rupurilor din cadrul or,aniatiei si tipul de putere cu a1utorul careia liderul obtine cea mai mareprobabilitate de a casti,a ncrederea acestora. 3eadersipul sitational considera pre,atirea ca

abilitatea indi'iilor sau a ,rupurilor de a lua propriile deciii n anumite situatii. n functie de

cresterea ni'elului de pre,atire al an,a1atilor competenta si ncrederea acestora de a lua deciii

creste. +e pare ca cele sapte surse ale puterii au impact semnificati' asupra comportamentului

oamenilor cu diferite ni'ele de pre,atire.

Puterea de e&pertia deri'a din educatia- stiinta si e&perienta de 'iata a unei persoane si

poate fi folosita n moduri foarte inteli,ente. Aceasta putere poate fi folosita de mana,erii pentru a

starni interesul an,a1atilor ntr7o anumita problema. 8n mana,er care se declara e&pert ntr7un

domeniu despre care are putine cunostinte 'a pierde cu usurinta credibilitatea a atunci cand an,a1atii

'or descoperi ca el nu stie ciar atat de multe precum a declarat. Pentru asi mentine puterea de

e&pertia mana,erii trebuie sa fie la i cu ultimele informatii n domeniu.

De aceea- un lider care poseda e&perienta- priceperea si cunostintele pe care un subordonat

competent si de ncredere le recunoaste ca fiind importante poate csti,a respectul acestuia- procesul

de influentare realiandu7se mai usor. 8n an,a1at care a atins un ni'el nalt de pre,atire necesita

spri1in si ndrumari mai reduse. Aceasta poate si doreste sa realiee cerintele care i7au fost impuse. . P#terea de stima 8respect9 reulta din capacitatile liderului de a se impune n fata ,rupului-

n problemele importante pe care le are de reol'at- din calitatile umane ale lui.

3. P#terea de referinta 8c*arismatica9 repreinta capacitatea liderului de a induce

subalternilor admiratie- dorinta de imitare- sau de identificare- ,enerand loialitate- entuiasm- etc. n

ncercarea de a influenta oamenii care a abilitati deosebite- dar care sunt nesi,uri- tematori sau ciar

ostili- este necesara o mai mare apropiere de acestia. Daca oamenii au o problema de ncredere n

sine- mana,erul trebuie sa7i ncura1ee. Daca-n scimb- au o problema moti'ationala- mana,erul

trebuie sa discute cu ei si sa reol'e problema. n ambele cauri- daca mana,erul nu a acordat timp

reol'arii acestor probleme- compotamentul sau poate fi perceput ,resit. Daca subordonatul simte ca

mana,erul l spi1ina si l a1uta atunci cand are ne'oie- el poate a'ea o mare importanta asupra puterii

de influenta a mana,erului.

8n lider cu putere de referinta ncearca sa arate an,a1atilor cat de important este un anumit

proiect pentru or,aniatie doar pentru a starni interesul si participarea acestora. Cei cu putere de

#"


13/33

referinta tind sa an,a1ee persoane c trecut si tendinte similare lor. endinta unui lider de rasa alba-

barbat de a an,a1a un alt alb duce la acuatii de ,enul rasism sau discriminare ntre se&e. 8na dintre

cele mai poiti'e si subtile utiliari ale puterii de referinta este procesul de modelare. 8n mana,er

care se respecta si care 'rea ca an,a1atii sai sa fie punctuali si sa7l respecte- el 'a face primul aceste

fapte si an,a1atii 'or ncerca sa7l imite cu placere. 4. P#terea de constran7ere 8de coercitie9 este o sursa de moti'are e&trinseca a subalternilor-

repreentand dreptul conducatorului de sanctiona- de a pedepsi abaterile de la normal al

subordonatilor. amenii detin puterea coerciti'a sau de sanctiune daca ei a control asupra unei

pedepse pe care alti ncearca sa o e'ite. Pedeapsa sau sanctiunea fiica este rar folosita n or,aniatii

precum cele militare- dar n ma1oritatea or,aniatiilor sanctiunea este mai subtila. 8n mana,er nu

trebuie sa atin,a un an,a1at pentru a7l sanctiona nsa i poate pro'oca un rau psiolo,ic. De

e&emplu- un mana,er care a'ertieaa public un an,a1at de fiecare data cand ntarie se spune ca

acest mana,er foloseste puterea coerciti'a sau de sanctine si si pedepseste an,a1atii. Cateodata

an,a1atii nu si dau imediat seama ca sunt sanctionatiG un an,a1at care e transferat catre un al post

poate sa nu realiee decat peste cate'a luni de ile ca transferul este de fapt o alta slu1ba care l

apropie de concediere- si de aceea transferul a fost o sanctiune.

+ubordonatii care se situeaa la ni'elul I al recepti'itatii au ne'oie de ndrumare. Este

foarte important sa ne reamintim ca un comportament prea n,aduitor cu subordonatii care nu sunt

performanti poate fi perceputa ca o atitudine permisi'a sau ca o ncura1are a lipsei de performanta.

n lipsa puterii de constran,ere pentru a determina stilul eloc'ent de leadersip- ncercarile deinfluentare a personalului sunt sortite esecului. +ubordonatii trebuie sa stie ca daca ei nu raspund-

pot suporta anumite sanctiuni sau alte consecinte. Aceste sanctiuni pot lua forma unei obser'atii-

mustrari- sau n cauri deosebite- penaliari salariale- transferuri sau ciar concedieri!.

De cele mai multe ori mana,erii si pierd puterea de constran,ere erodata datorita neluarii la

timp a deciiilor de sanctionare adec'ate. Ei pot a'ea abilitatea de a impunde sanctiuni- dar dintr7un

moti' sau altul- nu doresc sa le aplice. Acest tip de comportament poate duce la o pierdere treptata a

puterii.

alta cale de erodare a puterii de constran,ere este nediferentierea sanctiunilor. Daca

oamenii simt ca 'or fi sanctionati indiferent de performante- puterea de constran,ere poate intra n

impas. E&ista ciar posibilitatea ca puterea de constran,ere sa fie diminuata datorita unor situatii

inadec'ate. +pre e&emplu- daca la un inter'iu de e'aluare cu un subordonat neperformant- un

mana,er ncepe prin a spune L8ite care este situatia- amandoi stim ca esti an,a1atul nostru de mai

!Popescu Doina- op.cit.- p. #2F.

#4


14/33

bine de douaeci de ani si eu nu pot sa te concedie pur si simplu..... n doar cate'a cu'inte-

mana,erul a ndepartat simtul de constran,ere pe care subordonatul l7ar fi putut percepe.

Puterea de sanctiune a unui mana,er creste cu numarul si se'eritatea sanctiunilor asupra

carora are control. Puterea de sanctiune este de succes doar pe termen scurt deoarece pe termen lun,

tinde sa creee resetimente si ostilitate ceea ce nu este bine pentru or,aniatie.Pentru unii oameni folosirea puterii coerciti'e e ce'a natural pri'it ca un raspuns la ceea ce

nu mer,e bineG acestia cauta ntotdeauna o persoana care sa o pedepseasca pentru acest fapt. Puterea

coerciti'a da reultate doar daca e folosita ntr7un mod din care an,a1atii sa poata n'ata ce'aG

deoarece putini an,a1ati reista puterii coerciti'e. nsa cei care nu reista pierd respectul fata de cei

care o folosesc.

Daca se doreste ca pedeapsa sa aiba efecte poiti'e atunci an,a1atii trebuie sa stie e&act ce

comportament si fapte 'or fi sanctionate. +anctionarea trebuie sa fie consistenta si uniforma

e&ceptand un comportament e&a,erat care nu 'a dispune de acelasi tratament. De e&emplu- daca un

mana,er ia deciia ca cine ntarie de cinci ori ntr7o luna $ pri'ita ca re,ula 7 sa fie suspendat doua

ile fara plata- de aceasta stiind toti an,a1atii si fiind pedepsiti toti cei care ncalca aceasta re,ula

inclusi' fa'oritii atunci aceasta re,ula nu 'a produce resentimente. Daca mana,erii si lasa

nepedepsiti fa'oritii atunci an,a1atii sunt incitati si nu se mai tem de puterea superiorului lor.

?ana,erul trebuie sa le duca la cunostinta an,a1atilor cand au ntariat a treia oara respecti'

a patra oara pentru a7si da seama ca acestia doresc sa i a1ute pentru a nu se a1un,e la sanctiuni. 8n

mana,er 'a pedepsi doar pe cel prins asupra faptului. De e&emplu- un an,a1at care folosesteaparatura din incinta or,aniatiei n scopuri personale 'a fi a'eriat- dar o persoana ce fura

ecipament 'a fi concediata- toate acestea ntamplandu7se ntr7 un mediu pri'at. n aceste cauri nu

este recomandata pedeapsa publica deoarece implica umilinta si nerespectarea celor care fac ,reseli.

n ,eneral- un an,a1at cu un ni'el de pre,atire redus necesita comportament ndrumator

puternic pentru a a'ea performante. Daca oamenii nu pot si nu doresc- sanctiunile


15/33

Puterea de recompensare este mult mai sporita daca mana,erii sunt 'auti ca a'and abilitatea

de a rasplati corespunator an,a1atii. An,a1atii care nu au abilitatea necesara- dar sunt inimosi- tind

sa ncerce sa7si mbunatateasca comportamentul daca simt ca n urma unei cresteri de performanta

'or fi rasplatiti. ecompensarile pot consta n: cresteri salariale- bonusuri- promo'ari sau transferuri

n locuri mai bine cotate. n finalul analiei- mana,erii obtin ceea ce si doresc de pe seamarecompenselor- si anume o crestere a producti'itatii.

otodata aceasta putere poate fi erodata de mana,erii care nu si tin promisiunile. Alti

mana,eri si micsoreaa puterea recompensei cerand mult de la anumiti an,a1ati- dar

recompensandu7i pe ceilalti. Deseori- aceasta conduce la pierderea moti'atiei sau a an,a1amentului

din partea celor care au performante- sau la cautarea acestora de noi locuri de munca.

Puterea de recompensare poate fi cea mai usoara si simpla sursa de folosire a puterii. nainte

de a da o rasplata sau prima mana,erul trebuie sa fie si,ur ca an,a1atul si7a ndeplinit obli,atiile n

ceea ce pri'este munca. An,a1atii- de asemenea- trebuie sa stie ca munca lor 'a fi rasplatita numai

daca aceasta este de buna calitate si nu doar pentru anuntarea sfarsitului unei acti'itati. Puterea de

rasplata are limitele ei- nsa nici cea mai atracti'a rasplata nu 'a atra,e an,a1atii sa faca ce'a neetic

sau ce'a ce pare imposibil. 9atura recompensei este importanta pentru folosirea cu succes a puterii

de rasplata. ?an,erii care fac promisiuni asupra carora nu a control pot sa7si piarda credibilitatea.

Pentru a fi efecti'a- rasplata trebuie sa fie rele'anta pentru an,a1atul ce se doreste a fi moti'at.

8n subordonat cu un ni'el redus sau mediu de pre,atire are ne'oie de spi1in si ndrumari

considerabile. Cum indi'iii aflati la acest de pre,atire intentioneaa sa ncerce sa si scimbecomportamentul- liderul trebuie pri'it ca a'and acces la recompense pentru a casti,a ncrederea si a

modifica n directia dorita comportamentul si performantele subordonatilor.

6. P#terea de informare reulta din faptul ca liderul are acces la informatii referitoare la

or,aniatie la membrii ei- la mediu- cu a1utorul carora poate stapani or,aniatia. Puterea informatiei

este una din sursele puterii cu a1utorul careia pot fi influentati an,a1atii cu ni'ele superioare de

pre,atire. Aceasta sursa de putere a nceput sa capete o importanta tot mai mare o data cu

de'oltarea tenolo,ica- punandu7se accent pe datele stocate si datele sal'ate.

+tilurile care tind sa influentee efecti' subordonatii cu ni'ele ale receti'itatii " si 4 sunt:

participati' si permisi'. Puterea informationala are mare efect n caul acestor stiluri de conducere si

s7a de'oltat odata cu e&ploia tenolo,iei nalte de stocare si consultarea informatiilor.

Puterea informationala se baeaa pe perceperea unui acces rapid la date si informatii.

Aceasta difera de puterea de puterea de e&pertia- deoarece aceasta din urma se baeaa pe

ntele,erea sau abilitatea folosirii datelor. De e&emplu- ntr7un studiu recent- s7a demonstrat ca

#6


16/33

secretarele din marile corporatii detin o cantitate semnificati'a de informatii- dar o putere de

e&pertia limitata n domenii tenice.

amenii cu ni'ele de pre,atire ridicate cauta informatiile pe care liderul le poate oferi pentru

a7si mentine sau a7si mbunatati performantele. ranitia de la ni'elul mediu la cel nalt de pre,atire

poate fi facilitata daca subordonatii stiu ca liderul este n masura sa clarifice sau sa le e&pliceanumite probleme si sa le creee accesul la datele corespunatoare- rapoartele si corespondenta de

care au ne'oie. Cu a1utorul puterii informatiei liderul este n masura sa$i influentee pe cei care pot

si doresc.

Cu toate ca aceste sapte surse ale puterii sunt potential disponibile oricarui lider ca mi1loc de

influentare a comportamentului celorlalti- este imporatant de remarcat ca e&ista o 'ariatie

semnificati'a n 'olumul puterii pe care liderii o poseda cu ade'arat. 8nii lideri au o mare parte a

puterii- n timp ce ceilalti au o parte foarte mica- parte a 'ariatiei puterii actuale se datoreaa

or,aniatiei si poitiei liderului n cadrul or,aniatiei


17/33

confruntate cu o situatie neplacuta- ele pot ale,e fie sa e'ite persoana ce repreinta o posibila

amenintare fie sa se adaptee(.

Principala diferenta dintre puterea personala si cea poitiei reida n faptul ca n preluarea

puterii poitiei trebuie sa ncerci sa ti construiesti relatii baate pe ncredere si respect. alta

diferenta este ne'oia de a influenta un numar cat mai mare de oameni.0eni,er su,ereaa ca Ldaca ti construiesti o cariera sau sa influentei n mod semnificati'

mersul or,aniatiei trebuie nu numai sa ntele,i puterea- ci si sa o cauti n mod acti' si cu

ndemanare. Pentru a te prote1a de frustari si ,reseli- trebuie sa decii daca doresti puterea si daca

esti dispus sa faci ceea ce este necesar sa o dobandesti. Ea propune doua linii importante care

trebuie urmarite: a=casti,area puterii necesita alocarea unui important 'olum de timp. Daca nu esti

dispus sa in'estesti timp- poate ca a casti,a puterea nu este cel mai potri'it lucru pentru tine-

b=casti,area puterii n interiorul or,aniatiei cere confruntare. Daca nu esti dispus sa fii autoritar

pentru a a1un,e n 'arf si a ramane acolo- atunci nu ar trebui sa ncerci sa detii puterea.

ranitia de la capacitate la influenta concreta se realieaa prin intermediul tacticilor de

influentare. acticile de influentare sunt tactici folosite pentru a con'erti puterea n influenta

concreta asupra altora. Acestea includ:

impunerea autoritatii folosind comenile- pisolo,eala- fi&area de termene fi&e- confruntarile

'erbale


18/33

8n aspect interesant- care poate condce la atin,erea standardelor etice sunt politicile

or,aniationale


19/33

romNne%ti a fost el nsu%i ,reu. +tatutul /uncionarului Public- 3e,ea mana,erului public %i Codul de

Conduit au intrat n 'i,oare destul de recent- iar cerinele lor de'in practici instituionale curente

ntr7un timp destul de lun,. A i,nora de'oltarea pe coordonate etice a administraiei publice- sub

prete&tul c este de a1uns aplicarea le,ii este tot una cu a i,nora faptul c administratorii publici sunt

persoane- nu simpli e&ecutani- c ei au propriile 'alori- pro'in din medii diferite- iar dorina lor deafirmare ca profesioni%ti ai administraiei nu se reduce la conformism- datorie pe sarcin- salariu-

sanciune- premiere- ci c identitatea profesional de'ine o component a identitii personale.

Partea etica a administraiei publice este cu atNt mai sensibil cu cNt scopul 'iat este

meninerea ncrederii publice n funcionarea instituiilor- ncredere fr de care democraia nu are

sens.

Problemele le,ate de etica in administratia publica apar in momentul in care au loc fapte de

coruptie-impartialitate in luarea deciiilor- conflicte de interese-discriminari- dar si in caul abuului

de putere.

Abuul de putere poate fi definit ca folosirea autoritii cu care o persoan este in'estit pentru

a beneficia n mod nemeritat sau pentru a oferi tratament preferenial nemeritat unui ,rup sau unei

persoane


20/33

otusi le,ea nu contine o definire e&acta a sinta,mei 5abu de putere ci se incearca o definire

prin e&emplificare: art. #F- alin


21/33

ce inseamna abuul de poitie dominanta- insa multe dintre ele enumera e&emple de comportamente

care pot fi considerate ile,ale

3e,ea nr. 2#;#((6 nu defineste in mod sistematiat si complet- notiunea de abu de poitie

dominanta- limitandu7se ca- pe calea descrierii- in art 6 sa arate ca este interisa folosirea in mod

abui' a unei poitii dominate detinute de catre unul sau mai multi a,enti economici pe piataromaneasca ori pe o parte substantiala a acesteia- prin recur,erea la fapte anticoncurentiale care au

ca obiect sau pot a'ea ca efect afectarea acti'itatii economice ori pre1udicierea consumatorilor.

Intr7o definitie doctrinara abuul de poitie dominanta repreinta manifestarea discretionara

a unui a,ent economic- a'and o putere mare de piata- manifestare concretiata in impunerea unor

conditii dea'anta1oase a,entilor economici cu o putere mai mica sau in incercarea de a7i scoate de

pe piata pe a,entii economici considerati concurentii lui. In mod concret a,entul economic care are

o poitie dominanta pe piata 'a abua de ea prin impunerea de preturi- stabilirea de conditii ine,ale

la prestatii eci'alente- utiliarea de preturi de ruinare.etc.

Intr7o alta definitie- de aceasta data- restransa doar la poitia dominanta- Curtea de >ustitie a

Comunitatilor Europene a decis- intr7o speta supusa atentiei sale- ca poitia dominanta este situatia

de forta economica detinuta de o intreprindere care ii confera putinta de a impiedica mentinerea unei

concurente efecti'e pe piata in caua- asi,urandu7i posibilitatea unor comportamente independente-

intr7o masura apreciabila- atat fata de concurentii sai- cat si fata de clientii sai si finalmente fata de

consumatori.

3ipsa unei definitii le,ale este e&plicata de doctrina prin comple&itatea acestei forme depractica anticoncurentiala si prin di'ersitatea modalitatilor practice prin care se poate realia

enumerate insa nu limitati' ci doar cu titlu e&emplificati' in art. 6 din 3e,ea concurentei- dupa cum

urmeaa:

Imp#nerea! in mod direct sa# indirect! a pret#ri%or de (an'are sa# de c#mparare! a

tarife%or ori a a%tor c%a#'e contract#a%e inec*ita-i%e si ref#'#% de a trata c# an#miti f#rni'ori

sa# -eneficiari

Practica preturilor inecitabile- fie ca sunt prea ridicate- fie ca sunt e&a,erat de scaute7

impuse intr7o maniera abui'a- de'aluie strate,ia unei intreprinderi de a urmari e&clusi'

ma&imiarea profiturilor sale. Curtea de 1ustitie a Comunitatilor Europene a stabilit ca o

intreprindere care beneficiaa de o situatie de monopol administrati' e&ploateaa abui' aceasta

poitie atunci cand ea pretinde pentru ser'iciile sale rede'ente disproportionate in raport cu

'aloarea economica a prestatiei furniate. Cea de a doua 'arianta a te&tului art 6 lit.a- pri'este

ipotea refuului de a trata cu anumiti furniori sau beneficiari. In dreptul comunitar aceasta practica

22


22/33

a fost consacrata doar 1urisprudential ca modalitate a tratamentului inecitabil aplicat in raporturile

comerciale. Consiliul Concurentei a preciat ca abuul sanctionat astfel consta in refuul ne1ustificat

de a furnia marfa- de a cumpara- de a acorda licente sau de a permite accesul la anumite facilitati

esentiale. +e distin, asadar in primul rand refuul unei intreprinderi aflate in poitie dominanta de a

li'ra marfa- dar numai cu conditia ca acesta conduita sa afectee concurenta prin e&cluderea unorconcurenti. In termeni similari se analieaa si refuul de a cumpara- in ipotea in care beneficiarul

este posesor de poitie dominanta sau simplu dominant in raporturile sale cu furniorul. In al doilea

rand refuul de a trata se poate analia in raport de indeplinirea de catre beneficiari a unor criterii

impuse de furniori. Daca aceste criterii sunt obiecti'e fiind determinate de natura specifica a

produsului si sunt aplicate nediscriminatoriu nu suntem in preenta sa'arsirii nici unei practici de

e&cluiune.

In fine este 'orba despre blocarea intrarii unui nou concurent pe piata prin refuul de a7i

acorda licente sau de a7i asi,ura utiliarea unei infrastructuri ori a unei retele- in termenii consacrati

de dreptul concurentei- de a7i permite accesul la anumite facilitati esentiale. Detinatorul unui astfel

de mi1loc esential nu numai ca este tinut sa il puna la dispoitia potentialilor competitori dar trebuie

sa o faca in conditii de pret reonabile si nediscriminatorii.

=imitarea prod#ctiei! distri-#tiei sa# de'(o%tarii te*no%o7ice in de'a(anta"#%

#ti%i'atori%or ori cons#matori%or

+imilar te&tului CE le,ea pune in cestiune asa7numitele actiuni de secare a pietei- de

limitare artificiala a acti'itatii intreprinderilor. Prin impunerea de Quota- prin refuul de a furniaproduse indispensabile concurentilor- prin cumpararea si neutraliarea unei tenolo,ii concurente

celei e&ploatate de intreprinderea dominanta- prin claue de e&clusi'itate sau de fideliare e&cesi'a-

ori prin acordarea de di'erse a'anta1e comerciale.

In ceea ce pri'este aplicarea dreptului intern al concurentei semnalam sanctionarea unei

intreprinderi care isi or,aniase acti'itatea pe baa unei deciii in care printre altele se

specificapentru asi,urarea desfacerii inte,rale productiei proprii se interice li'rarea au procesarea

de produse ce constituie materie prima la producatorii concurenti. Atat Consiliul Concurentei cat si

instanta de contencios administrati' au apreciat ca fapta cade sub incidenta art.6 lit. b. din le,ea

concurentei- intrucat dispoitia in caua limita distributia in dea'anta1ul utiliatorilor si

consumatorilor. Asemenea practici limiteaa e&ercitiul ,eneral al concurentei- creand mai cu seama

cand de1a e&ista di'erse bariere la intrare obstacole importante in calea unor noi competitori.

Ap%icarea! in pri(inta parteneri%or comercia%i! a #nor conditii ine7a%e %a prestatii

ec*i(a%ente! pro(ocand in acest fe%! #nora dintre ei! #n de'a(anta" in po'itia conc#rentia%a

2"


23/33

Aceasta practica este o traducere fidela a art. !2 lit. c din ratatul de la oma si sanctioneaa

abuul prin discriminare. Dreptul concurentei nu sanctioneaa discriminarea per se ci numai daca

aceasta constituie forma de manifestare a abuului de putere economica. Discriminarea abui'a se

poate realia prin diferite modalitati- de la cele mai brutale pana la cele mai 'oalate si aparent

1ustificate.Conditionarea inc*eierii #nor contracte de acceptare! de catre parteneri! a #nor c%a#'e

stip#%and prestatii s#p%imentare care! nici prin nat#ra %or si nici conform #'ante%or

comercia%e! n# a# %e7at#ra c# o-iect#% acestor contracte

Aceasta practica este o traducere fidela a art. !2 lit. d- asa7numitele contracte le,ate. Intrucat

'anarile le,ate pot fi in anumite conditii pro7concurentiale si benefice ele nu sunt proibite per se-

ci dar daca practicate fiind de un operator posesor al poitiei dominante- li se do'edeste ineci'oc

efectul noci' asupra concurentei.

Practicarea #nor pret#ri e1cesi(e sa# practicarea #nor pret#ri de r#inare! in scop#%

in%at#rarii conc#renti%or! sa# (an'area %a e1port s#- cost#% de prod#ctie! c# acoperirea

diferente%or prin imp#nerea #nor pret#ri ma"orate cons#matori%or interni

e&tul imperati' pre'aut de acest punct este alcatuit din 2 'ariante. Prima 7 practicarea

preturilor e&cesi' de mari sau ruinator de mici iar cea de a doua 'arianta sanctioneaa e&porturile la

pret de dumpin, realiate de un a,ent economic aflat in poitie dominanta- dar numai cu conditia ca

minusurile pro'enite din acest procedeu sa fie acoperite din preturile ma1orate pe piata interna.

Practicarea unor preturi e&cesi'e repreinta acea situatie in care cel care abueaa de poitiasa dominanta solicita clientilor sai


24/33

pot fi inre,istrate situatii in care din moti'e obiecti'e- campanii promotionale- licidare de stoc- se

pot practica preturi scaute sub costuri- fara a se urmari eliminarea de pe piata a concurentilor.

Cat pri'este 'anarea la e&port sub costul de productie- cu acoperirea diferentelor prin

impunere unor preturi ma1orate consumatorilor interni repreinta o forma ,ra'a de dumpin, la

e&port- dar care spre deosebire de dumpin,ul tipic este proibit doar daca o astfel de practica esteinsotita sau urmata de ma1orari de preturi la intern cu scopul special de a recupera pierderile

inre,istrate la e&port.

E1p%oatarea starii de dependenta in care se 7aseste #n a%t a7ent economic fata de #n

asemenea a7ent sa# a7enti economici si care n# disp#ne de o so%#tie a%ternati(a in conditii

ec*i(a%ente! prec#m si r#perea re%atii%or contract#a%e pentr# sin7#r#% moti( ca partener#%

ref#'a sa se s#p#na #nor conditii comercia%e ne"#stificate.

Acest comple& de fapte anticoncurentiale are mai multe componente ca trebuie e&aminate

fiecare in parte. Astfel- e&ploatarea abuului de dependenta economica poate fi sa'arsit de catre unul

sau mai multi a,enti economici daca sunt intrunite urmatoarele conditii: a= sa e&iste o dependenta

economicaG b= a,entul economic 'ictima a acestei forme de abu sa nu aiba o alternati'a in conditii

eci'alenteG c=sa se manifeste o e&ploatare abui'a a situatiei de dependenta- fie prin impunerea

unor preturi diferite si ne1ustificate- fie prin refuul de a 'inde- fie prin ruperea ne1ustificata a

relatiilor comerciale- sa se produca un efect anticoncurential sau sa fie pre1udiciati consumatorii.

In ceea ce pri'este cealalta componenta de realiare a abuului de poitie dominanta

incriminat- respecti' ruperea relatiilor contractuale pentru sin,urul moti' ca partenerul refua sa sesupuna unor conditii comerciale ne1ustificate se impunea urmatoarea preciare- ruptura brutala-

abui'a a unor raporturi contractuale doar pe considerentul opoitiei manifestate de co7contractant

fata de un tratament comercial incorect- poate fi decisa atat de un operator aflat de un operator aflat

in poitie dominanta cat si de un operator care nu este lider de piata dar care prin ponderea sa

economica este superior partenerilor contractuali din relatiile sale 'erticale.

I>. E1emp%ificare

3.&.A-#'#% de p#tere nesanctionat3.&.A-#'#% de p#tere nesanctionat

Adrian ?a1uru

20 aug 2007

2*
http://www.adevarul.ro/autori/adrian-majuru.htmlhttp://www.adevarul.ro/autori/adrian-majuru.html


25/33

omania se diferentiaa de celelalte state din 8niunea Europeana nu numai prin ni'elul de

trai scaut si printr7o infrastructura 1alnica


26/33

%i-ert?

...nu e 'orba de A08S ci de prostie- de tupeu- de lipsa de moralitate7cultura7educatie...orice7ti

permite 3EEA trebuie facut cu transparenta 3EA3A si nu cu 'iclenia turco7arabeasca71idaneasca

milenaraR... In fond sunteti in Europa- cine dreB 'a mai tine l,ati de ,lie...RRR:=== A- prostia se

plateste toata 'iata si nu are ?ercurial- to'arasiR:===

+ar,on

Uti%itate (s. coercitie Eu cind am ne'oie de ce'a sau doresc ce'a- sint dispus sa cede o

parte din 'aloarea pe care eu am acumulat7o


27/33

domnule 'ictor spatarusR rebuia sa primenim cum'a lumea in care traim iar aceasta

o&i,enare se 'a face printr7un efort comun cit mai sustinut.

a#re%

cine e adrian ma"#r#$

domnule ma1uru- ati lansat o tema dureroasa pentru tara-coruptia ,eneraliata.pe forum 'i s7

au pus multe intrebari-dar nu ati raspuns.sunteti la fel de aro,ant ca ceilalti iaristi.conteaa in

primul rand ce spun cititorii-nu redactorii.

Cronos;

ce:i dra7a a#re%! esti cum'a cu musca pe caciula Esti 'reunul care taie si spanura

Articolul a fost construit d ecatre autor tocmai pentru a in'ita pe cititor sa7si e&poime opinia. si 'ad

ca multi au probleme similare. In afara de tine- sefulet frustrat.

I#%i# >aida;

@U 2E FACE @I


28/33

Pentru cel care a postat sub nicBname7ul ai sa spunem ade'arul: atoiala cu care arunci

'orbele do'edeste neputinta fiica si clinica. autorul iti raspunde cu subitlitate in articol: Dupa cum

n omania abunda deciiile 1uridice definti'e care nu se pun n practica- numeroase sunt si deciiile

ile,al retroacti'e- care se pun n practicaR Primul ca ii pri'este pe recini iar cel din urma pe

recinasi- care ii imita pe cei dintai. u dintre care esti +i ce 'rei acuma- sa iasa dl.?a1uru cubauBa 9u ai auit de calciiul lui Aile din mitolo,ia...

in romania abunda nedreptatea

(ai de cap#% nostr# nu cred ca aceasta tara isi 'a re'eni 'reodata.

%a#ra i%isei;

mi s:a intimp%at #n ca' simi%ar; am fost data afara abui' de la fostul loc de munca- am

casti,at in instanta-dar intre timp postul mi s7a desfiintat.a trebuit sa7mi iau un alt ser'ici.cui sa ma

adrese

A3 D.9.A. R

n Romania

n omania abunda deciiile 1uridice definti'e care nu se pun n practica

peste tot e la fel

sefii (or s#-ordonati prosticand la noi s7au facut disponiliari-au ramas in fabrica doar aia

care dadeau spa,a-cel mai usor au fost dati afara muncitorii capabili.'a fi dreptate cind'a la noi

fa%s inte%ect#a% eeeee... daca ai sti- de 'olumul dedicat colectiei +torcB unde apare si

numele lui ionita desi e pulbere la acest capitol. Daca are puterea si7a pus numele pe coperta si

,ata- ocus pocus- mare autorRRR Desi nu a scris 'reun rind acolo...

am citit de nedreptatea aceasta. 8rmaresc articole lui ?a1uru-punede,etul pe ranile sociale

din omania.Cine7l audenimeni.cunosc caul sau din Ade'arul.In loc sa fie promo'at e

sanctionat-ca la noi la nimeneaR as dori ca presa sa se implice in acst ca cu o anceta obiecti'a

ion (asi%esc#;

anc*eta o-%i7atoriesi sa fie facuta comparati'. Pentru a cantari cit de puternica poate fi

in'idia si pe ce se sustine. +i sa inceapa cu dosarul penal nefinaliat al domnului ionita. +i apoi sa

2(


29/33

'edem ce ,asca il sustine si pe ce criterii. Da- un iarist talentat ar face cariera pe o astfel de

in'esti,atie.

3.,.A-#' de p#tere %a Primaria din 2a%onta; a7ric#%torii! p#si sa ad#ne3.,.A-#' de p#tere %a Primaria din 2a%onta; a7ric#%torii! p#si sa ad#ne

impo'ite%eimpo'ite%e

Acordarea sub'entiei ,u'ernamentale pentru infiintarea culturilor de prima'ara a pro'ocat

un scandal intre a,ricultori si edilul7sef al +alontei din 0ior. Primii il acua pe primar ca7i

transforma din arendasi in apcii si ca nu le aproba sub'entia daca nu stran,- in locul inspectorilor

fiscali- impoitele datorate statului de proprietarii de terenuri.

Desi abuurile primarului sunt confirmate si de directorul Directiei pentru A,ricultura si

De'oltare Durabila


30/33

a'ut probleme de acest ,en- confirma cta'ian A'ramut- directorul DAD 0ior. In replica-

primarul VrVB 3TslW l7a luat pe 59u in brate- spunand ca nu e&ista nici un impediment ca

dosarele arendasilor sa capete solutionarea le,ala. 59u am cunostinta ca sub'entia sa fi fost

conditionata de plata impoitelor pe terenuri. Eu nu am pretins asta- sustine VrVB.

3..Fi%ipesc#! ac#'at ca a-#'ea'a de p#tere in re%atia c# po%itia o%teniteana3..Fi%ipesc#! ac#'at ca a-#'ea'a de p#tere in re%atia c# po%itia o%teniteana

+candalul din cadrul P93 ltenita este departe de a se fi inceiat- mai ales dupa incidentele

ce au a'ut loc la sfarsitul saptamanii trecute. adu Enace- membru in 0iroul permanent al

liberalilor olteniteni- a fost audiat pe #( martie la 0iroul 1udiciar al Politiei municipale- in urma

sesiarilor facute de aducu /ilipescu- presedintele Consiliului >udetean Calarasi si prof. +tefan

Dumitru- fost membru P+D- actual candidat liberal la fotoliul de primar. Potri'it declaratiilor lui

Enace- audierea a fost facuta prin presiuni politice- ceea ce nu este normal intr7un stat democrat.

5Cine putea sa fortee- decat /ilipescu +a fim un partid de muti /ilipescu i7a interis lui Cercel sa

intre in sediu. Cum poate sa faca asa ce'a aici- in ltenita- cand sediul e facut de Cercel si de

Ciupitu Eu am muncit doar aici. Dansii au 'enit cu banii. /ilipescu asta are putere- dom@le. 9u l7am

1i,nit pe +tefan. E o minciuna. I7am spus doar ca a furat cand era primar si a lasat primaria cu datorii

mari si la AC3- la fel- era tot om de7al lor- de7al P+D7ului- ne7 declarat adu Enace.

Acesta spune ca /ilipescu l7a amenintat- e&primandu7se ca primul dupa Cercel care 'a fi dat afaradin partid 'a fi el. 5Cand 'ine isi spune toate functiile pe care le are- se considera cel mai puternic

din 1udet. Eu am facut politica si nu am luat un ban. Eu fac de placere ce fac. Am copiii foarte bine

aran1ati- cu facultatea de medicina absol'ita. +i nu7mi pasa. Ce sa7mi faca +a7mi ia pensia 9u are

cum sa7mi ia pensia- a mai afirmat Enace. De la 0iroul 1udiciar din ltenita ni s7a oferit urmatorul

raspuns: 5Audierea a fost facuta in urma unui articol aparut in iar- in Xbser'ator de Calarasi@. 9u

stim cand. 9oi doar ne7am facut meseria. Enace ne7a marturisit ca pe biroul celui care l7a audiat

se afla o sesiare si ca- din cunostintele lui- aducu /ilipescu a depus o plan,ere- iar Dumitru +tefana lasat politiei doua. 8nele sesiari au fost depuse la politie dupa conflictul ,enerat 'ineri- #4 martie-

la sediul P93 ltenita- unde presedintele filialei 1udetene a liberalilor- aducu /ilipescu- impreuna

cu alte doua persoane din Calarasi au 'enit in ltenita pentru a forta inscrierea lui +tefan Dumitru in

P93- membrii de aici nefiind de acord cu mi,ratia lui +tefan din P+D. Discutii aprinse au fost

"#


31/33

purtate intre +tefan Dumitru si cati'a membri P93- intre care si adu Enace- acuat de /ilipescu si

+tefan ca a adus in1urii fostului primar de ltenita in anii 2 7 24.

>. Conc%#'ii

iscul de a abua de putere poate fi preent doar n caul celor care o detin. Acestea n 'ederea

asi,urarii unei conduceri cat mai indelun,ate %i prospere utilieaa n mod incorect


32/33

e&teriorul


33/33

>I. Bi-%io7rafie

&. Corodeanu Daniela7atiana- Etica in administratia publica, ileme etice !n organizatie siinstrumente de rezolvare a acestora- Editura enopress- Iasi- 2FG

,. Popescu Doina- "ultura organizationala si etica mangeriala- Editura A+E- 0ucuresti- 26G

. Popa Ioan- adu /ilip- #anagement international- 0ucuresti- Editura Economica- #(((G

3. uturea ?oise- +orin ?ar,inean- 3i'iu /lorea- )iorel 0ucur-$azele managementului- Editura8ni'ersitatii 3ucian 0la,a- +ibiu- #((F.

4. )lasceanu ?iaela-%sihologia organizatiilor si conducerii- Editura Paidea- 0ucuresti- #((".

5. bser'atorul de CalarasiG

6. ttp:;;anale.feaa.uaic.ro;

. YYY.antena".roG

. ttp:;;le,islatie.resurse7pentru7democratie.or,
http://www.antena3.ro/http://www.antena3.ro/

177189217 etica si abuz de putere

Documents