Ciclonii tropicali

110 Meteorologie si Hidrologie Marină – Curs si aplicatii

Unitatea de învăţare nr. 8 Ciclonii tropicali Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 8

8.1 Particularităti ale ciclonilor tropicali 111

8.2 Asemănări si deosebiri între depresiunile extratropicale si ciclonii tropicali

112

8.3 Determinarea centrului unui ciclon 113

Test de autoevaluare 8

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 8

Bibliografie

Ciclonii tropicali

111 Meteorologie si Hidrologie Marină – Curs si aplicatii

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 8

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 8 sunt:

• Cunoaşterea principalelor asemănări i deosebiri între

ciclonii tropicali i depresiunile extratropicale

• Cunoaşterea regulii Buys Ballot pentru determinarea

pozitiei centrului ciclonului tropical

• Familiarizarea cu denumirile locale i modurile de

manifestare ale ciclonilor tropicali

8.1 Particularităti ale ciclonilor tropicali

Ciclonii tropicali se formează în condiţiile în care temperatura aerului şi a apei sunt de

peste 27 ºC.

Alcătuirea unui ciclon:

• Vortex (ochiul calm al ciclonului)- diametru de 10-30 Mm. Mişcarea aerului este

ascendentă, cu o violenţă atât de mare încât sparge norii. Vântul nu bate deloc.

• Zona periferică: diametru 270-290 Mm. Vântul atinge viteze mari, valurile de hulă au

viteză de deplasare mare, se formează toate tipurile de nori. Cad mai ales averse însoţite

de descărcări electrice şi vizibilitatea se reduce puternic.

Semnele apropierii de un ciclon tropical:

• Variaţia neregulată a presiunii, observată la barograf. (Nu se respectă orele de producere

a maximelor şi minimelor iar amplitudinea de variaţie a presiunii este mai mare de 3 mb)

• Apariţia norilor Cirus în formă de gheară de pisică

• Apariţia valurilor de hulă cu o viteză mai mare decât cea a ciclonului.

• Apariţia precipitaţiilor sub formă de averse ce reduc vizibilitatea la câteva cabluri.

• Apariţia de paraziţi în aparatura radio.

La apariţia semnelor de apropiere a unui ciclon tropical, conform prevederilor din

Articolul 35 din Convenţia Internaţională pentru Ocrotirea Vieţii pe Mare (SOLAS) navele

sunt obligate să transmită mesaj de pericol care cuprinde:

• Data, ora şi poziţia navei care a observat semnul • Valoarea presiunii atmosferice

Ciclonii tropicali

112 Meteorologie si Hidrologie Marină – Curs si aplicatii

• Tendinţa barică din ultimele 3 ore • Direcţia reală a vântului • Forţa vântului în grade Beaufort • Hula şi direcţia de deplasare • Drumul navei şi viteza sa 8.2 Asemănări si deosebiri între depresiunile extratropicale si ciclonii

tropicali Depresiuni extratropicale

Cicloni tropicali

Formare

• la latitudini medii şi mari, pe uscat şi pe ocean

• între 5º şi 15º latitudine N şi S numai deasupra oceanului

Suprafaţa • până la 1000 km2 • diametru de 200-300 Mm Presiunea • 980-1010 mb, izobare în

general alungite • sub 980 mb, izobare

concentrice şi dese Gradientul baric orizontal

• 2-30 mb • până la 120 mb

Direcţia de deplasare • în sensul mişcării de rotaţie E→V→N→NE(em. N)

E→V→S→SE (em.S)

Viteza de deplasare • până la 120 km/h • 10-25 →45 Nd

Durata • 3-5 zile • 5-10 zile Viteza vântului • 50-100 km/h • peste 64 Nd Fronturi atmosferice • prezente • absente

Fenomene meteo

• în partea din faţă, dispusă în aer rece, timpul este determinat de frontul cald, cu o zonă largă de precipitaţii cu caracter general.

• În partea centrală (sectorul cald) dispare sistemul noros. Uneori se pot forma nori St din care cade burniţă. Temperatura creşte, vântul scade

• În partea posterioară , fenomenele sunt generate de frontul rece, cu averse şi intensificări ale vântului în rafale

• În vortex vântul cade, poate apărea cerul senin, fiind înconjurat de un perete dens de nori. Marea este haotică, cu valuri de peste 25 m , din toate direcţiile. La apropierea de latitudini medii, ochiul devine tot mai neclar, pătura de nori se măreşte dar nu plouă.

• În zona exterioară sunt nori de toate tipurile, vânturi puternice, averse, descărcări electrice, vizibilitate foarte slabă, valuri de hulă mari

Distanţa parcursă • Până la 2000 km • Până la 3000 Mm

Destrămarea • Odată cu ocluzia fronturilor

atmosferice • Când creşte suprafaţa de

acţiune la lat. de 35º sau dacă întâlneşte uscatul

Ciclonii tropicali

113 Meteorologie si Hidrologie Marină – Curs si aplicatii

Ciclonii tropicali se manifestă în Pacificul de N şi de S, în Oceanul Indian de Nord şi de

Sud şi în Atlanticul de Nord. Indiferent de bazin şi perioadă, fiecare ciclon tropical se

manifestă diferit, are dimensiuni, traiectorii şi amplasări diferite.

8.3 Determinarea centrului unui ciclon

Determinarea centrului unui ciclon se face cu ajutorul Legii Buys- Ballot:

În emisfera nordică, dacă stăm cu faţa în vânt, centrul ciclonului va fi la dreapta,

înapoi, 125-135º relevment prova, la vânt de forţa 6. La o scădere a presiunii cu 10 mb,

unghiul va fi de 110 º relevment prova, iar la încă o scădere cu 10 mb, unghiul va fi de 90º.

Pentru emisfera sudică, aceleaşi valori, dar centrul va fi în stânga, puţin înapoi.

Zonele afectate de cicloni, denumirea locală, frecventa anuala şi durata:

Zone Denumirea locală

Număr / an Durata (zile)

Antile - Caraibe uragan 9 – 10 9

W Californiei şi al Mexicului

huricane 9 – 10 7

Filipine, Marea Chinei de S, Japonia

taifun sau baguias

28 10

Pacificul central uragan 6 – 7 7

N şi NW Australiei Willie - Willies

2 – 3 9

W Oc.Indian orcane 9 până la 10

Golful Bengal şi Marea Arabiei

ciclon 3 – 4 4 – 5

După zona în care se formează ciclonii poartă diferite denumiri:

Japonia, China: taifun Filipine: baquios Australia: willie-willie Oceanul Indian : ciclon Coastele SUA: uragan

Ciclonii tropicali

114 Meteorologie si Hidrologie Marină – Curs si aplicatii

Fiecare ciclon are un nume propriu. Acestea se iau în ordine alfabetică în funcţie de

ordinea apariţiei lor. Litera indică al câtelea ciclon este pentru acea zonă.

În formarea perturbaţiilor tropicale pot exista diferite faze, înainte de formarea unui

ciclon propriu-zis.

Prima perturbaţie se numeşte depresiune tropicală “T.D.” , în care vântul ajunge

până la viteza de 33 Nd.

Apoi furtună tropicală “T.S.” , vântul are între 33÷47 Nd.

A treia fază este cea de furtună tropicală puternică “S.T.S.”; viteza vântului este

de 47÷64 Nd.

Ciclon tropical “C.T.” , vânt cu peste 64 Nd.

Test de autoevaluare 8

1. Prin ce se caracterizează un ciclon tropical ? a. Izobarele sunt apropiate intre ele, deci gradienţii barici orizontali sunt mari;

zona de minimă presiune a ciclonului are, spre deosebire de depresiune, un sector cald mult mai mare care alimentează depresiunea adâncind-o si un sector rece mic; centrul de presiune minimă are un diametru de 5 - 30 Mm

b. Izobarele sunt apropiate intre ele, deci gradientii barici orizontali sunt mici; zona de minimă presiune este in mare parte caldă;

c. Izobarele sunt apropiate intre ele, deci gradientii barici orizontali sunt mari; zona de minimă presiune este in întregime caldă. Centrul de presiune minimă are un diametru de 5 - 30 Mm

2. Destrămarea ciclonilor tropicali apare:

a. Odată cu ocluzia fronturilor atmosferice

b. În situaţia în care suprafaţa de acţiune se extinde până la latitudinea de 35 °

sau când ciclonul întâlneşte uscatul

c. La schimbarea sezoanelor, suprapunându-se momentului echinocţiilor şi

solstiţiilor

3. Care sunt traiectoriile de deplasare ale ciclonilor tropicali? a. NE – E - S – SE în emisfera nordică şi SE – E - N – NE în emisfera sudică

b. E – V – N – NE în emisfera nordică şi E – V – S – SE în emisfera sudică

c. In sens direct in emisfera sudică şi în sens retrograd in emisfera sudică

Ciclonii tropicali

115 Meteorologie si Hidrologie Marină – Curs si aplicatii

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 8

1. Care sunt semnele aparitiei unui ciclon tropical ?

2. Ce elemente deosebim in alcatuirea unui ciclon tropical ?

3. Care sunt specificatiile Legii Buys Ballot referitoare la pozitionarea

centrului unui ciclon tropical?

Bibliografie Bostină Alina – Note de curs- UMC 2004

Ciulache , S.- Meteorologie şi Climatologie- Ed. Universitară 2002

Doneaud, A., Beşleagă, N. (1966), Meteorologie sinoptică, dinamică şi

aeronautică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

Dumitrescu, Elena (1973), Curs de Meteorologie şi Climatologie, vol. I,

Meteorologie, Centrul de multiplicare al Universităţii din Bucureşti

Erhan, Elena (1988), Curs de Meteorologie şi Climatologie, Partea I

Meteorologie, Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi.

Kemp, J.F., Young, P.- Notes on Meteorology- Stanford Maritime London

Măhăra, Gh. (2001), Meteorologie, Editura Universităţii din Oradea.

Neguţ , L. – Meteorologie maritimă – ed. Sport Turism 1983

Pescaru Cornelia, Pescaru A.S. – Meteorologie, 2005

Pop, Gh.. – Introducere în meteorologie şi climatologie – Ed. Ştiinţifică şi

Enciclopedică 1988

Povara Rodica – Meteorologie generală – Editura fundatiei ”ROMÂNIA DE

MÂINE” Bucureşti, 2006

Stoica, C., Cristea, N. (1971), Meteorologia generală, Editura Tehnică,

Bucureşti.