1552_curs_8_cip_si_cic_7948

14
Contabilitatea instituţiilor publice şi a instituţiilor de credit Curs 8 CONTABILITATEA DATORIILOR PE TERMEN LUNG. PROVIZIOANE 1. Contabilitatea datoriilor pe termen lung Datoriile pe termen lung contractate de instituţiile publice reprezintă sume ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an, conform acordului de împrumut. 1.1. Definiţii, noţiuni teoretice privind datoriile pe termen lung O instituţie publică trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie, chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului, dacă: termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni; şi exista un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor, care este încheiat înainte de data bilanţului. Datoria publică reprezintă datoria publică guvernamentală la care se adaugă datoria publică locală. Datoria publică guvernamentală cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului, la un moment dat, provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, în numele României, de pe pieţele financiare. Datoria publică guvernamentală poate fi: internă - partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente în România, inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor bugetare ; externă - partea din datoria publică guvernamentală reprezentând totalitatea obligaţiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România. Guvernul este autorizat să contracteze în mod direct împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale sau de la alţi creditori, numai prin Ministerul Finanţelor Publice şi să le subîmprumute unor beneficiari finali în scopul prevăzut de lege. Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureşti Page 1 Lector univ. dr. Cristina Matei

Upload: daniela-aliman

Post on 09-Nov-2015

2 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

curs

TRANSCRIPT

  • Contabilitatea instituiilor publice i a instituiilor de credit Curs 8

    CONTABILITATEA DATORIILOR PE TERMEN LUNG. PROVIZIOANE

    1. Contabilitatea datoriilor pe termen lung

    Datoriile pe termen lung contractate de instituiile publice reprezint sume ce trebuie pltite ntr-o perioad mai mare de un an, conform acordului de mprumut.

    1.1. Definiii, noiuni teoretice privind datoriile pe termen lung

    O instituie public trebuie s menin clasificarea datoriilor pe termen lung purttoare de dobnd n aceast categorie, chiar i atunci cnd acestea sunt exigibile n 12 luni de la data bilanului, dac:

    termenul iniial a fost pentru o perioad mai mare de 12 luni; i exista un acord de refinanare sau de reealonare a plilor, care este ncheiat nainte de data bilanului. Datoria public reprezint datoria public guvernamental la care se adaug datoria public local. Datoria public guvernamental cuprinde totalitatea obligaiilor financiare interne i externe ale statului, la un moment dat, provenind din mprumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanelor Publice, n numele Romniei, de pe pieele financiare. Datoria public guvernamental poate fi: intern - partea din datoria public guvernamental care reprezint totalitatea obligaiilor financiare ale statului, provenind din mprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente n Romnia, inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilitile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanarea temporar a deficitelor bugetare ; extern - partea din datoria public guvernamental reprezentnd totalitatea obligaiilor financiare ale statului, provenind din mprumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente n Romnia. Guvernul este autorizat s contracteze n mod direct mprumuturi de la instituiile financiare internaionale sau de la ali creditori, numai prin Ministerul Finanelor Publice i s le submprumute unor beneficiari finali n scopul prevzut de lege.

    Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureti Page 1 Lector univ. dr. Cristina Matei

  • Contabilitatea instituiilor publice i a instituiilor de credit Curs 8

    Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ, fr a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piaa intern sau extern, mprumuturi de stat de la bnci, de la alte instituii de credit, persoane juridice romne sau strine, mprumuturi de stat de la guverne i agenii guvernamentale strine, instituii financiare internaionale, sau de la alte organizaii internaionale, mprumuturi temporare din disponibilitile contului curent general al Trezoreriei Statului, garanii de stat.

    mprumuturile de stat interne i externe sunt contractate pentru: finanarea deficitului bugetului de stat, finanarea temporar a

    deficitelor din anii precedeni ale bugetului asigurrilor sociale de stat, pn la alocarea de sume cu aceast destinaie, finanarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat i bugetului Trezoreriei Statului din exerciiul curent i refinanarea datoriei publice guvernamentale;

    meninerea n permanen a unui sold corespunztor n contul curent general al Trezoreriei Statului;

    finanarea unor proiecte sau a altor necesiti aprobate prin hotrre a Guvernului;

    susinerea balanei de pli i a rezervei valutare; alte situaii prevazute de lege. Datoria public local reprezint totalitatea obligaiilor financiare interne i

    externe ale autoritilor administraiei publice locale, la un moment dat, provenind din mprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieele financiare.

    Datoria public local poate fi: intern - partea din datoria public local care reprezint totalitatea

    obligaiilor financiare ale autoritilor administraiei publice locale, provenite din mprumuturi contractate direct sau garantate de acestea, de la persoane fizice sau juridice rezidente n Romnia ;

    extern - partea din datoria public local reprezentnd totalitatea obligaiilor financiare ale autoritilor administraiei publice locale, provenind din mprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente n Romnia

    mprumuturile contractate sau garantate de autoritile administraiei publice

    locale fac parte din datoria public a Romniei, dar nu reprezint obligaii ale

    Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureti Page 2 Lector univ. dr. Cristina Matei

  • Contabilitatea instituiilor publice i a instituiilor de credit Curs 8 Guvernului, iar plata serviciului datoriei publice aferent acestor mprumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale i prin mprumuturi pentru refinanarea datoriei publice locale.

    Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare, mprumuturi

    de la societile bancare sau de la alte instituii de credit. Emiterea i lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de ctre

    autoritile administraiei publice locale sau prin intermediul unor agenii ori al altor instituii specializate.

    mprumuturile interne i externe contractate sau garantate de autoritile

    administraiei publice locale sunt utilizate pentru realizarea de investiii publice de interes local, precum i pentru refinanarea datoriei publice locale.

    1.2. Coninut i conturi de eviden contabil

    Contabilitatea mprumuturilor pe termen lung i a datoriilor asimilate acestora se ine pe urmtoarele categorii:

    mprumuturi din emisiunea de obligaiuni (contul 161); n creditul contului se nregistreaz mprumuturile din emisiunea de

    obligaiuni, iar n debit, mprumuturile rambursate. Soldul creditor al contului reprezint mprumuturile din emisiunea de obligaiuni, nerambursate.

    mprumuturi interne i externe contractate de autoritile

    administraiei publice locale (contul 162); n creditul contului se nregistreaz tragerile din mprumuturile interne i

    externe contractate de autoritile administraiei publice locale, iar n debit, mprumuturile interne i externe contractate de autoritile administraiei publice locale rambursate potrivit scadenelor din acordurile de mprumut. Soldul creditor al contului reprezint mprumuturi interne i externe contractate de autoritile administraiei publice locale, nerambursate.

    mprumuturi interne i externe garantate de autoritile administraiei

    publice locale (contul 163); n creditul contului se nregistreaz tragerile din mprumuturile interne i

    externe garantate de autoritile administraiei publice locale, iar n debit, mprumuturile interne i externe garantate de autoritile administraiei publice

    Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureti Page 3 Lector univ. dr. Cristina Matei

  • Contabilitatea instituiilor publice i a instituiilor de credit Curs 8 locale rambursate potrivit scadenelor din acordurile de mprumut. Soldul creditor al contului reprezint mprumuturi interne i externe garantate de autoritile administraiei publice locale, nerambursate.

    mprumuturi interne i externe contractate de stat (contul 164); n creditul contului se nregistreaz tragerile din mprumuturile interne i

    externe contractate de stat, iar n debit, mprumuturile interne i externe contractate de stat rambursate potrivit scadenelor din acordurile de mprumut. Soldul creditor al contului reprezint mprumuturi interne i externe contractate de stat, nerambursate.

    mprumuturi interne i externe garantate de stat (contul 165); n creditul contului se nregistreaz tragerile din mprumuturile interne i

    externe garantate de stat, iar n debit, mprumuturile interne i externe garantate de stat rambursate potrivit scadenelor din acordurile de mprumut. Soldul creditor al contului reprezint mprumuturi interne i externe garantate de stat, nerambursate.

    alte mprumuturi i datorii asimilate (contul 167); n creditul contului se nregistreaz sumele ncasate ca alte mprumuturi i

    datorii asimilate, iar n debit, sumele rambursate. Soldul creditor al contului reprezint alte mprumuturi i datorii asimilate nerestituite.

    dobnzile aferente mprumuturilor i datoriilor asimilate (contul

    168); Cu ajutorul acestui cont se tine evidena dobnzilor datorate, aferente

    mprumuturilor din emisiunea de obligaiuni, mprumuturilor interne i externe contractate de autoritile administratiei publice locale, mprumuturilor interne i externe garantate de autoritile administratiei publice locale, mprumuturilor interne i externe contractate de de stat, mprumuturilor interne i externe garantate de stat, altor mprumuturi i datorii asimilate.

    n creditul contului se nregistreaz valoarea dobnzilor datorate, iar n debit, suma dobnzilor pltite. Soldul creditor reprezinta dobnzile datorate si neplatite.

    prime privind rambursarea obligaiunilor (contul 169). n debitul contului se nregistreaz primele privind rambursarea

    obligaiunilor, iar n credit, primele de rambursare, amortizate. Soldul debitor al contului reprezint valoarea primelor de rambursare a obligaiunilor, neamortizate.

    Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureti Page 4 Lector univ. dr. Cristina Matei

  • Contabilitatea instituiilor publice i a instituiilor de credit Curs 8

    Toate conturile menionate mai sus sunt de pasiv cu excepia contului 169 Prime privind rambursarea obligaiunilor, care se comport dup regula conturilor de activ.

    2. Contabilitatea provizioanelor

    2.1. Definiii. Categorii de provizioane

    Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incert. Provizioanele

    nu pot depi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaiei curente la data bilanului.

    Instituiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt: litigiile, amenzile i penalitile, despgubirile, daunele i alte datorii

    incerte; cheltuielile legate de activitatea de service n perioada de garanie i

    alte cheltuieli privind garania acordat clienilor; alte provizioane.

    2.2. Recunoaterea n contabilitate a provizioanelor Un provizion va fi recunoscut numai n momentul n care: instituia are o obligaie curent generat de un eveniment anterior; este probabil ca o ieire de resurse s fie necesar pentru a onora

    obligaia respectiv; i poate fi realizat o estimare credibil a valorii obligaiei. Dac aceste condiii nu sunt ndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion. Contabilitatea provizioanelor se ine pe feluri, n funcie de natura, scopul

    sau obiectul pentru care au fost constituite utiliznd contul 151 Provizioane (de pasiv). n creditul contului se nregistreaz provizioanele constituite, iar n debit provizioanele diminuate sau anulate. Soldul creditor al contului reprezint provizioanele constituite.

    Provizioanele nu pot avea drept scop corectarea valorii activelor

    Valoarea recunoscut ca provizion trebuie s constituie cea mai bun estimare la data bilanului a costurilor necesare stingerii obligaiei curente.

    Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureti Page 5 Lector univ. dr. Cristina Matei

  • Contabilitatea instituiilor publice i a instituiilor de credit Curs 8

    Provizioanele trebuie revizuite la data fiecrui bilan anual i ajustate pentru a reflecta cea mai bun estimare curent. n cazul n care pentru stingerea unei obligaii nu mai este probabil o ieire de resurse sau ieirea de resurse a avut loc, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.

    CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII

    1. Contabilitatea fondurilor

    Capitalul propriu al instituiilor publice reprezit interesul rezidual al statului sau unitilor administrativ-teritoriale, n calitate de proprietari ai activelor dup deducerea tuturor datoriilor.

    Capitalurile unei instituii publice cuprind: fondurile, rezultatul patrimonial, rezultatul reportat, rezervele din reevaluare.

    Fondurile unei instituii publice includ: fondul bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului, fondul bunurilor care alctuiesc domeniul privat al statului, fondul bunurilor care alctuiesc domeniul public al unitilor

    administrativ-teritoriale, fondul bunurilor care alctuiesc domeniul privat al unitilor administrativ-teritoriale,

    fondul activelor fixe necorporale, fonduri cu destinaie special

    Statul i unitile administrativ-teritoriale exercit posesia, folosina i dispoziia asupra bunurilor care alctuiesc domeniul public, n limitele i n condiiile legii.

    Domeniul public este alctuit din bunurile prevzute n Constituie

    (bogiile de interes public ale subsolului, spaiul aerian, apele cu potenial energetic valorificabil, plajele, marea teritorial, resursele naturale ale zonei economice i ale platoului continental, precum i alte bunuri stabilite de legea organic), bunurile prezentate n anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia modificat prin Legea nr. 241/2003 i din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public i sunt dobndite de stat sau de unitile administrativ-teritoriale prin modalitile prevzute de lege.

    Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureti Page 6 Lector univ. dr. Cristina Matei

  • Contabilitatea instituiilor publice i a instituiilor de credit Curs 8

    Domeniul public al judeelor este alctuit din bunurile exemplificate n anexa la Legea nr.213/1998 privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia i din alte bunuri de uz sau de interes public judeean, declarate ca atare prin hotrre a consiliului judeean, dac nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naional.

    Domeniul public al comunelor, al oraelor i al municipiilor este alctuit

    din bunurile prevzute exemplificate n anexa la Legea nr.213/1998 privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia i din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotrre a consiliului local, dac nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naional ori judeean.

    Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile i

    imprescriptibile, dup cum urmeaz: ele pot fi date numai n administrare, concesionare sau nchiriere, n

    condiiile legii, deci nu pot fi nstrinate; nu pot fi supuse executrii silite i asupra lor nu se pot constitui

    garanii reale; nu pot fi dobndite de ctre alte persoane prin uzucapiune sau prin

    efectul posesiei de bun credin asupra bunurilor mobile. Bunurile din domeniul public pot fi date, dup caz n administrarea regiilor

    autonome i instituiilor publice. Domeniul privat al statului sau al unitilor administrativ - teritoriale

    este alctuit din bunuri aflate n proprietatea lor i care nu fac parte din domeniul public. Bunurile din domeniul privat al statului i unitilor administrativ-teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun, dac legea nu dispune altfel.

    Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale n domeniul public al acestora, se face dup caz prin hotrre a Guvernului, a consiliului judeean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureti ori a consiliului local.

    Trecerea n domeniul public a unor bunuri din patrimoniul entitilor

    economice, la care statul sau o unitate administrativ-teritorial este acionar, se poate face numai cu plat i cu acordul Adunrii Generale a Acionarilor entitii respective. n lipsa acordului menionat, bunurile entitii economice respective

    Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureti Page 7 Lector univ. dr. Cristina Matei

  • Contabilitatea instituiilor publice i a instituiilor de credit Curs 8 pot fi trecute n domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauza de utilitate public i dup o just i prealabil despgubire.

    Trecerea unui bun din domeniul public al statului n domeniul public al unei

    unitii administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judeean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureti sau a consiliului local, dup caz, prin hotrre a Guvernului.

    Trecerea unui bun din domeniul public al unei uniti administrativ-

    teritoriale n domeniul public al statului se face, la cererea Guvernului, prin hotrre a consiliului judeean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureti sau a consiliului local.

    Dreptul de proprietate public nceteaz, dac bunul a pierit ori a fost trecut

    n domeniul privat. Trecerea din domeniul public n domeniul privat se face, dup caz, prin hotrre a Guvernului, a consiliului judeean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureti sau a consiliului local, dac prin Constituie sau prin lege nu se dispune altfel.

    Pentru evidena bunurilor ce formeaz domeniul public al statului sau unitilor administrativ-teritoriale se utilizeaz conturile 101 Fondul bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului (cont de pasiv) i 103 Fondul bunurilor care alctuiesc domeniul public al unitilor administrative teritoriale (cont de pasiv). n creditul conturilor se nregistreaz bunurile intrate n domeniul public al statului respectiv al unitilor administrative-teritoriale, potrivit legii, iar n debit, bunurile ieite din domeniul public al statului/ unitilor administrativ-teritoriale, potrivit legii. Soldul creditor al conturilor reprezint bunurile care alctuiesc domeniul public al statului/unitilor administrativ-teritoriale, la un moment dat.

    Pentru evidena bunurilor ce formeaz domeniul privat al statului sau

    unitilor administrativ-teritoriale se utilizeaz conturile 102 Fondul bunurilor care alctuiesc domeniul privat al statului (cont de pasiv) i 104 Fondul bunurilor care alctuiesc domeniul privat al unitilor administrativ teritoriale (cont de pasiv). n creditul conturilor se nregistreaz bunurile intrate n domeniul privat al statului respectiv al unitilor administrative-teritoriale, potrivit legii, iar n debit, bunurile ieite din domeniul privat al statului/ unitilor administrativ-teritoriale, potrivit legii. Soldul creditor al conturilor reprezint bunurile care alctuiesc domeniul privat al statului/unitilor administrativ-teritoriale, la un moment dat.

    Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureti Page 8 Lector univ. dr. Cristina Matei

  • Contabilitatea instituiilor publice i a instituiilor de credit Curs 8

    Contul 100 Fondul activelor fixe necorporale (cont de pasiv) este folosit pentru reflectarea activelor fixe necorporale care nu se supun amortizrii. Se crediteaz cu activele fixe necorporale intrate n patrimoniul instituiei publice i se debiteaz cu activele fixe necorporale iete. Soldul creditor reprezint fondul activelor fixe necorporale la un moment dat.

    Fondurile cu destinaie special cuprind: fondul de rezerv al bugetului asigurrilor sociale de stat, fondul de rezerv pentru sntate, alte fonduri ntre care i fondul de dezvoltare a spitalului.

    Fondul de rezerv al bugetului asigurrilor sociale de stat - se constituie

    anual dintr-o cot de pn la 3% din veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat i se evideniaz utiliznd contul 132 Fondul de rezerv al bugetului asigurrilor sociale de stat.

    Fondul de rezerv se utilizeaz pentru acoperirea prestaiilor de asigurri

    sociale n situaii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat. Fondul de rezerv se reporteaz n anul urmtor i se completeaz potrivit legii.

    Eventualul deficit curent al bugetului asigurrilor sociale de stat se acoper

    din disponibilitile bugetului asigurrilor sociale de stat din anii precedeni i, n continuare, din fondul de rezerv.

    Fondul de rezerv pentru sntate - se constituie n baza prevederilor

    legale n cota de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Naionale de Asigurri de Sntate i se reflect n contabilitate cu ajutorul contului 133 Fondul de rezerv constituit conform Legii nr. 95/2006 . Bugetul fondului se aprob ca anex la legea bugetului de stat. Utilizarea fondului se stabilete prin legi bugetare anuale. Fondul de rezerv rmas neutilizat la finele anului se reporteaz n anul urmtor cu aceeai destinaie

    Spitalele sunt autorizate s constituie fondul de dezvoltare care s fie utilizat pentru procurarea de echipamente i aparatur medical i de laborator, necesar desfurrii activitii spitalului.

    Acest fond se constituie din: cota parte din amortizarea calculat lunar i

    cuprins n bugetul de venituri i cheltuieli, sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile, precum i din cele casate cu respectarea dispoziiilor legale

    Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureti Page 9 Lector univ. dr. Cristina Matei

  • Contabilitatea instituiilor publice i a instituiilor de credit Curs 8 n vigoare, sponsorizri cu destinaia 'dezvoltare', o cota de 20% din excedentul bugetului de venituri i cheltuieli nregistrat la finele exerciiului bugetar, precum i din nchirieri, n condiiile legii.

    Evidena contabil a fondului de dezvoltare al spitalelor este asigurat de contul 1391 Fondul de dezvoltare al spitalului cont de pasiv

    2. Contabilitatea rezervelor din reevaluare

    Activele fixe pot fi supuse reevalurii, care se efectueaz potrivit reglementarilor legale, caz n care sunt prezentate n bilan la valoarea reevaluat i nu la costul lor istoric.

    n funcie de rezultatul reevalurii se pot nregistra n contabilitate rezerve

    din reevaluare cu ajutorul contului 105Rezerve din reevaluare. Acesta este un cont de pasiv. n creditul contului se nregistreaz creterea de valoarea rezultat din reevaluarea activelor fixe corporale, iar n debit, descreterea de valoare rezultat din reevaluarea activelor fixe corporale. Soldul creditor al contului reprezint valoarea rezervelor din reevaluarea activelor fixe existente n instituie

    Reevalurile trebuie fcute cu suficient regularitate, astfel nct valoarea contabil s nu difere substanial de cea care ar fi determinat folosind valoarea just la data bilanului.

    Dac rezultatul reevalurii activelor fixe corporale amortizabile este o

    cretere a valorii contabile nete, aceasta se trateaz astfel: ca o cretere a rezervei din reevaluare (contul 105 Rezerve din

    reevaluare), din cadrul capitalurilor proprii, dac nu a existat o descretere anterioar, recunoscut ca o cheltuial aferent acelui activ;

    ca un venit care s compenseze cheltuiala cu descreterea recunoscut

    anterior la acel activ (contul 781 03 Venituri din ajustri privind deprecierea activelor fixe).

    Dac rezultatul reevalurii este o descretere a valorii contabile nete, aceasta

    se trateaz astfel: ca o scdere a rezervei din reevaluare (contul 105 Rezerve din

    reevaluare), din cadrul capitalurilor proprii, cu valoarea minim dintre valoarea

    Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureti Page 10 Lector univ. dr. Cristina Matei

  • Contabilitatea instituiilor publice i a instituiilor de credit Curs 8 acelei rezerve i valoarea descreterii; eventuala diferen rmas neacoperit din rezervele din reevaluare existente se nregistreaz ca o cheltuial;

    ca o cheltuial cu ntreaga valoare a descreterii, dac n rezerva din

    reevaluare nu este nregistrat o suma aferent acelui activ (contul 681 03 Cheltuieli operaionale privind ajustrile pentru deprecierea activelor fixe).

    Dac rezultatul reevaluarii activelor fixe corporale neamortizabile este: cretere a valorii contabile, aceasta se trateaz ca o cretere a rezervei

    din reevaluare care se transfer concomitent n creditul conturilor de fonduri; descretere a valorii contabile, aceasta se trateaz ca o diminuare a

    rezervei din reevaluare care se transfer concomitent n debitul conturilor de fonduri.

    3. Contabilitatea rezultatului patrimonial i a rezultatului reportat

    Rezultatul patrimonial este unul economic ce exprim performana financiar a instituiei publice pe parcursul perioadei, respectiv excedent sau deficit patrimonial.

    Rezultatul patrimonial se determin pe fiecare surs de finanare n parte, precum i pe total, ca diferen ntre veniturile realizate i cheltuielile efectuate n exerciiul financiar curent.

    n cazul n care veniturile sunt mai mari dect cheltuielile perioadei vorbim de execedent patrimonial, iar n situaia invers de deficit patrimonial.

    Determinarea rezultatului patrimonial are loc lunar sau cel mult la ntocmirea situaiilor financiare prin nchiderea conturilor de cheltuieli i a conturilor de venituri i finanri, urmnd ca soldul rezultatului patrimonial s fie preluat la nceputul exerciiului urmtor ca rezultat reportat.

    Contabilitatea rezultatului patrimonial se ine cu ajutorul contului 121 "Rezultatul patrimonial", care este bifuncional.

    Evidena rezultatului reportat se ine utiliznd contul 117 "Rezultatul reportat", care este, de asemenea, bifuncional

    Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureti Page 11 Lector univ. dr. Cristina Matei

  • Contabilitatea instituiilor publice i a instituiilor de credit Curs 8

    INTOCMIREA SITUATIILOR FINANCIARE

    Autoritile publice, ministerele i celelalte organe ale administraiei publice centrale i locale, instituiile publice autonome i instituiile publice subordonate au obligaia, potrivit Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, s ntocmeasc situaii financiare trimestriale i anuale.

    Situaiile financiare reprezint documente oficiale de prezentare a situaiei patrimoniului aflat n administrarea statului i a unitilor administrativ-teritoriale, precum i a execuiei bugetului de venituri i cheltuieli la data de 31 decembrie.

    nainte de intocmirea situaiilor financiare trebuie realizat inventarierea

    activelor datoriilor i capitalurilor proprii. Inventarierea anual se efectueaz de ctre instituiile publice potrivit

    prevederilor Normelor privind organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii, aprobate prin Ordinul ministrului finanelor publice nr. 2.861/2009.

    Rspunderea pentru buna organizare a lucrrilor de inventariere, potrivit

    prevederilor Legii nr. 82/1991, republicat, i n conformitate cu reglementrile contabile aplicabile, revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaia gestionrii entitii.

    SEMNAREA I DEPUNEREA SITUAIILOR FINANCIARE ANUALE

    Situaiile financiare anuale se semneaz de conductorul instituiei publice i de conductorul compartimentului financiar-contabil sau de alt persoan mputernicit s ndeplineasc aceast funcie.

    n conformitate cu prevederile art. 30 din Legea nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, situaiile financiare anuale vor fi nsoite de o declaraie scris a persoanelor menionate mai sus, prin care acestea i asum rspunderea pentru ntocmirea situaiilor financiare anuale i confirm c:

    Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureti Page 12 Lector univ. dr. Cristina Matei

  • Contabilitatea instituiilor publice i a instituiilor de credit Curs 8 a) politicile contabile utilizate la ntocmirea situaiilor financiare anuale sunt n conformitate cu reglementrile contabile aplicabile;

    b) situaiile financiare anuale ofer o imagine fidel a poziiei financiare, a performanei financiare i a celorlalte informaii referitoare la activitatea desfurat;

    c) persoana juridic i desfoar activitatea n condiii de continuitate.

    Pentru situaiile financiare centralizate ordonatorii principali i secundari de credite nu ntocmesc declaraia scris.

    Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt obligai s depun situaiile financiare la direciile generale ale finanelor publice judeene i a municipiului Bucureti i pe suport magnetic.

    Potrivit prevederilor art. 36 alin. (7) din Legea nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, termenul de prezentare a situaiilor financiare anuale la Ministerul Finanelor Publice este de "50 de zile de la ncheierea exerciiului financiar.

    Situaiile financiare se depun la organul ierarhic superior la termenele prevzute la art. 36 din Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.

    Instituiile publice de subordonare central ai cror conductori au calitatea de ordonatori secundari de credite depun la instituiile ierarhic superioare un exemplar al situaiilor financiare trimestriale i anuale, potrivit normelor emise de Ministerul Finanelor Publice, la urmtoarele termene:

    a) n termen de 40 de zile de la ncheierea exerciiului financiar;

    b) n termen de 30 de zile de la ncheierea trimestrului de referin.

    Instituiile publice de subordonare central ai cror conductori au calitatea de ordonatori teriari de credite depun la instituiile ierarhic superioare un exemplar al situaiilor financiare trimestriale i anuale, potrivit normelor emise de Ministerul Finanelor Publice, la urmtoarele termene:

    a) n termen de 30 de zile de la ncheierea exerciiului financiar;

    Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureti Page 13 Lector univ. dr. Cristina Matei

  • Contabilitatea instituiilor publice i a instituiilor de credit Curs 8 b) n termen de 20 de zile de la ncheierea trimestrului de referin.

    Instituiile de subordonare local ai cror conductori au calitatea de ordonatori principali de credite depun un exemplar al situaiilor financiare trimestriale i anuale la direciile generale ale finanelor publice judeene i a municipiului Bucureti, potrivit normelor emise de Ministerul Finanelor Publice, la urmtoarele termene:

    a) n termen de 40 de zile de la ncheierea exerciiului financiar;

    b) n termen de 30 de zile de la ncheierea trimestrului de referin.

    Situaiile financiare anuale centralizate ale autoritilor publice, ministerelor, celorlalte organe ale administraiei publice centrale i locale ai cror conductori au calitatea de ordonatori principali de credite se afieaz pe pagina de internet proprie sau, n lipsa acesteia, la sediul autoritii ori instituiei publice, potrivit prevederilor art. 5 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaiile de interes public, cu modificrile i completrile ulterioare.

    Situaiile financiare anuale centralizate pe total administraie public, precum i pe fiecare subsector al administraiei publice (administraie central, administraie local i asigurri sociale) se afieaz pe site-ul Ministerului Finanelor Publice la adresa: www.mfinante.ro/domenii de activitate/reglementari contabile/legislatie/institutii publice/Bilant instituii publice si Conturi anuale de executie.

    Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureti Page 14 Lector univ. dr. Cristina Matei

    SEMNAREA I DEPUNEREA SITUAIILOR FINANCIARE ANUALE

    /ColorImageDict > /JPEG2000ColorACSImageDict > /JPEG2000ColorImageDict > /AntiAliasGrayImages false /CropGrayImages true /GrayImageMinResolution 300 /GrayImageMinResolutionPolicy /OK /DownsampleGrayImages true /GrayImageDownsampleType /Bicubic /GrayImageResolution 300 /GrayImageDepth -1 /GrayImageMinDownsampleDepth 2 /GrayImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeGrayImages false /GrayImageFilter /DCTEncode /AutoFilterGrayImages true /GrayImageAutoFilterStrategy /JPEG /GrayACSImageDict > /GrayImageDict > /JPEG2000GrayACSImageDict > /JPEG2000GrayImageDict > /AntiAliasMonoImages false /CropMonoImages true /MonoImageMinResolution 1200 /MonoImageMinResolutionPolicy /OK /DownsampleMonoImages true /MonoImageDownsampleType /Bicubic /MonoImageResolution 1200 /MonoImageDepth -1 /MonoImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeMonoImages true /MonoImageFilter /CCITTFaxEncode /MonoImageDict > /AllowPSXObjects false /CheckCompliance [ /None ] /PDFX1aCheck false /PDFX3Check false /PDFXCompliantPDFOnly false /PDFXNoTrimBoxError true /PDFXTrimBoxToMediaBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXSetBleedBoxToMediaBox true /PDFXBleedBoxToTrimBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXOutputIntentProfile () /PDFXOutputConditionIdentifier () /PDFXOutputCondition () /PDFXRegistryName () /PDFXTrapped /False

    /CreateJDFFile false /Description > /Namespace [ (Adobe) (Common) (1.0) ] /OtherNamespaces [ > /FormElements false /GenerateStructure true /IncludeBookmarks false /IncludeHyperlinks false /IncludeInteractive false /IncludeLayers false /IncludeProfiles true /MultimediaHandling /UseObjectSettings /Namespace [ (Adobe) (CreativeSuite) (2.0) ] /PDFXOutputIntentProfileSelector /NA /PreserveEditing true /UntaggedCMYKHandling /LeaveUntagged /UntaggedRGBHandling /LeaveUntagged /UseDocumentBleed false >> ]>> setdistillerparams> setpagedevice