15 politica industrial a

8/14/2019 15 Politica Industrial A

1/55

1

POLITICA INDUSTRIALA

Bucuresti 2002


2/55

2

La elaborarea textelor acestor bosuri au contribuit:Experti:

ILEANA PASCALSTEFAN DEACONU

CODRU VRABIENICULAE FABIAN

Supervizare:AUREL CIOBANU - DORDEAELENA SIMINA TANASESCU

n cadrul proiectuluiCampanie de informare a functionar i lor publi ci privind

continutul acquis-ului comunitarau fost elaborate brosuri privind primele

15 capitole de negociere.

CRJ 2002

ISBN 973-8338-64-6


3/55

3

Lista capitolelor n care este mpartit acquis-ul comunitar,n vederea negocierilor cu statele care adera

la Uniunea EuropeanaCapitolul 1: Libera circulatie a marfurilorCapitolul 2: Libera circulatie a persoanelorCapitolul 3: Libera circulatie a serviciilorCapitolul 4: Libera circulatie a capitaluluiCapitolul 5: Dreptul societatilor comercialeCapitolul 6: Politica n domeniul concurentei

Capitolul 7: AgriculturaCapitolul 8: PescuitulCapitolul 9: Politica n domeniul transporturilorCapitolul 10: ImpozitareCapitolul 11: Uniune economica si monetaraCapitolul 12: StatisticaCapitolul 13: Politici sociale si ocuparea fortei de muncaCapitolul 14: EnergieCapitolul 15: Politica industrialaCapitolul 16: ntreprinderi mici si mijlociiCapitolul 17: Stiinta si cercetareCapitolul 18: Educatie, formare profesionala si tineretCapitolul 19: Telecomunicatii si tehnologia informatiilorCapitolul 20: Cultura si politica n domeniul audiovizualuluiCapitolul 21: Politica regionala si coordonarea instrumentelor structuraleCapitolul 22: Protectia mediului nconjuratorCapitolul 23: Protectia consumatorilor si a sanatatii

Capitolul 24: Justitie si afaceri interneCapitolul 25: Uniune vamalaCapitolul 26: Relatii externeCapitolul 27: Politica externa si de securitate comunaCapitolul 28: Control financiarCapitolul 29: Dispozitii financiare si bugetareCapitolul 30: InstitutiiCapitolul 31: Diverse


4/55

4

ABREVIERI

APAPS Autoritatea pentru Administrarea Participatiilor StatuluiBCR Banca Comerciala RomnaCE Comunitatea EuropeanaCECO Comunitatea Europeana a Carbunelui si OteluluiCOM Comunicare a Comisiei EuropeneGATT Acordul General pentru Tarife si ComertIMM ntreprinderi mici si mijlociiISO Organizatia Internationala pentru Standardizare si

standardele adoptate de aceastaOCDE Organizatie pentru Cooperare si Dezvoltare EconomicaOPSPI Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii n IndustriePIB Produs intern brutPSAL Serie de mprumuturi acordate de Banca Mondiala

Romniei pentru ajustarea structurala a sectorului privatTCE Tratatul instituind Comunitatea EuropeanaUE Uniunea Europeana

UNCTAD Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare


5/55

5

Actele normative adoptate la nivel comunitar

Tratatele constitutive (versiunile republicate, n urma modificarilorsi completarilor, ale Tratatului instituind Comunitatea Europeana siTratatului asupra Uniunii Europene), legislatia n vigoare, legislatian pregatire, precum si hotarrile recente pronuntate de CurteaEuropeana de Justitie se regasesc n cadrul bazei de date cu accesgratuit EUR-Lex de pe serverul Europa (www.europa.eu.int/eur-lex).

n temeiul si n conformitate cu dispozitiile tratatelor constitutive,

institutiile UE cu competente n procesul legislativ adopta, n esenta,urmatoarele acte normative: Regulamentele sunt actele care au caracter obligatoriu de la data

intrarii lor n vigoare att pentru statele membre, ct si pentrupersoanele fizice si juridice aflate pe teritoriul acestora.Regulamentele se aplica direct pe teritoriul statelor membre, carora leeste interzis sa adopte masuri de transpunere sau orice alte masuricare ar putea ngradi aplicarea lor directa. Daca n text nu este

precizata data intrarii n vigoare, aceasta va fi reprezentata de cea dea 20-a zi de la publicarea n Jurnalul Oficial al ComunitatilorEuropene.

Directivele sunt actele care stabilesc numai obiective obligatoriipentru statele membre, lasnd la latitudinea acestora modalitatile deatingere a lor. n text este precizata data pna la care statele membretrebuie sa adopte masurile de adaptare la directiva n cauza.Directivele se aplica si ele direct pe teritoriul statelor membre, darnumai dupa expirarea termenului de transpunere.

Deciziile sunt actele cu caracter obligatoriu doar pentru statelemembre sau persoanele juridice carora le sunt adresate. Unele aucaracter individual (avnd un singur destinatar sau un numar limitatde destinatari), iar altele au caracter general (sunt obligatorii pentrutoate statele membre si pentru persoanele fizice si juridice aflate peteritoriul acestora).


6/55

6

Recomandarile, rezolutiile si avizele sunt acte fara caracterobligatoriu, jucnd rolul de instrumente indirecte pentru apropierea

legislatiilor si practicilor nationale. Acordurile si conventiile sunt ntelegeri n forma scrisa supuse

dreptului international dar ncheiate fie de catre Comunitati cu stateterte, fie de catre acestea si statele membre cu state terte, fie numaintre statele membre, n conformitate cu competentele stabilite printratatele constitutive.

ntr-o serie de domenii, n afara actelor normative mai sus aratate,institutiile Uniunii adopta si alte acte cu caracter obligatoriu. Acestea

vor fi aratate si explicate n cadrul prezentarii domeniilor respective.Baza de date EUR-Lex permite regasirea tuturor actelor legislative nvigoare sau n pregatire prin intermediul mai multor facilitati de cautare :

1. Indexul analitic al directorului de legislatie (regasirea legislatiein functie de domeniu);

2. Indexul alfabetic al directorului de legislatie (regasirea legislatieidupa termeni cheie ordonati alfabetic);

3. Cautare dupa numarul Jurnalului Oficial n care s-a publicat actullegislativ;

4. Cautare dupa numarul actului legislativ (cu ajutorul unui codformat automat de catre facilitatea de cautare);

5. Cautare dupa cuvinte cheie n text.Toate aceste facilitati de cautare usureaza considerabil regasireaunui act legislativ sau a actelor legislative ncadrate la un anumitdomeniu. Pentru identificarea acquis-ului comunitar pe capitole ceamai utila facilitate este indexul analitic al directorului de legislatie

(cuprinde 20 de capitole, fiecare fiind mpartit cel putin pesubcapitole).


7/55

7

Cuprins

I . I ntroducere ....................................................................................9I I . Poli tica industr iala n cadrul Uniunii Europene ............................91. Cadrul juridic general ............................................................ 92. Continutul politicii industriale generale a Uniunii Europene ... 123. Principalele politici industriale sectoriale .............................. 16

Industria siderurgica ......................................................... 17Industria constructoare de nave .........................................18Textilele si mbracamintea..................................................19Industria aeronautica ........................................................20Industria constructoare de autoturisme .............................. 21Industria farmaceutica ...................................................... 22

I I I . Romnia n procesul de aderare la exigentele poli ticilor industr ialeapli cate n cadrul Uniunii Europene ................................................23

1. Cadrul general ..................................................................... 242. Obiectivele politicii industriale a Romniei............................ 253. Instrumentele utilizate pentru aplicarea unei politici industrialeconvergente cu cea a Uniunii Europene .................................... 26

4. Aplicarea politicii industriale n Romnia .............................. 28mbunatatirea mediului de afaceri ......................................29Accelerarea procesului de privatizare ................................29Atragerea investitiilor straine ............................................30Cresterea competitivitatii produselor industriale .................30Sprijinirea activitatii IMM-urilor ....................................... 30Protectia mediului .............................................................31

5. Actiuni pe termen scurt si mediu ........................................... 31

6. Capacitatea administrativa .................................................... 32Anexa .............................................................................................36


8/55

8


9/55

9

I. IntroducereDesavrsirea pietei interne unice, la nceputul anilor 90, a dat un impulsputernic restructurarii industriei europene. nlaturarea barierelor fizice,tehnice si fiscale din calea schimburilor comerciale intra-comunitare asuscitat intensificarea acestor schimburi si, implicit, a concurentei ninteriorul Uniunii. Acelasi produs poate fi azi livrat pe ntreaga piatainterna, producatorii nemaifiind obligati sa-si adapteze productia la 15

piete diferite. Intensificarea extraordinara a concurentei a antrenat oaliniere a preturilor furnizorilor nationali la cele ale furnizorilor din altestate membre. Pe termen scurt, aceasta a comprimat profitul marginal alntreprinderilor protejate sau n situatii de monopol, unele dintre ele fiindchiar obligate sa paraseasca piata. Cele care au ramas s-au putut extindesi si-au putut valorifica mai bine si rentabiliza capacitatile de productieprin economiile de scara, ntarindu-si eficienta interna prin restructurari sio mai buna alocare a resurselor umane, tehnice si financiare, mbuna-

tatindu-si si procesul de inovare. Aceasta presiune a concurentei a produsdeja un val impresionant de transformari ale structurii industriale aUniunii Europene. Industria europeana a trebuit nsa, n acelasi timp, safaca fata schimbarilor pietei internationale si evolutiilor tehnologice peplan mondial. Ea nu poate raspunde acestor provocari dect prinintermediul unei armonizari la nivel comunitar a politicilor industrialegenerale si sectoriale ale statelor membre.

II.Politica industriala n cadrul Uniunii Europene1.Cadrul jur idic general

Tratatele constitutive, n forma lor originara, nu cuprindeau dispozitii ex-prese privind o politica industriala comuna. Cu toate acestea, ele reglemen-tau n primul rnd, dar nu si n mod exclusiv, sectoarele industriale aleeconomiilor statelor membre. n timp ce tratatele instituind Comunitatea


10/55

10

Europeana a Carbunelui si Otelului si Comunitatea Europeana a EnergieiAtomice puneau bazele politicilor comune din domeniile industriale respec-

tive, tratatul instituind Comunitatea Economica Europeana (azi ComunitateaEuropeana) reglementa n principal piata comuna (si apoi piata internaunica) a produselor industriale.

Cel mai important dintre ele, Tratatul instituind Comunitatea Europeana,este construit pe logica functionarii automate a concurentei pe piata si alibertatii comertului, nu doar n vederea realizarii pietei interne unice aproduselor industriale, ci si pentru restructurarea sectoarelor si a ntre-prinderilor, restructurare ceruta de dinamismul si dimensiunea acesteipiete. Astfel, fara sa faca referiri exprese la o politica industriala comuna,el cuprinde dispozitii privind mai multe elemente importante ale uneiasemenea politici, precum regulile privind concurenta, dispozitiile fiscale,armonizarea legislatiilor nationale. El presupune totodata ca abolireamasurilor protectioniste din calea comertului ntre statele membre si des-chiderea pietelor constituie imbolduri suficiente date ntreprinderilor sisectoarelor industriale pentru surmontarea problemelor structurale.

n absenta unei baze juridice pentru o veritabila politica industriala,institutiile comunitare s-au marginit sa supravegheze dezvoltarile in-dustriale la nivelul statelor membre si al ansamblului Comunitatilor, faraa le putea influenta. n acest scop, ele au pus la punct mecanisme statis-tice pentru masurarea investitiilor n industrie, miscarilor ciclice ale ntre-prinderilor industriale si mestesugaresti si a activitatilor industriale ge-nerale. Aceste anchete si statistici industriale, care fac parte din acquis-ulcomunitar din domeniul Statisticii, au fost completate n anii 90 de an-

chete anuale privind productia industriala si costurile manoperei nindustrie si servicii.

Abia odata cu modificarile si completarile aduse Tratatului instituindComunitatea Europeana prin Tratatul de la Maastricht, intrat n vigoare nnoiembrie 1993, competitivitatea industriala element-cheie al oricareipolitici industriale moderne a devenit un obiectiv asumat al constructieicomunitare. Art. 3 alin. 1 (m) TCE arata ca unul dintre seturile de actiuni


11/55

11

pe care Comunitatea trebuie sa le ntreprinda pentru realizarea obiectivelorsi scopurilor sale trebuie sa vizeze ntarirea competitivitatii industriei

Comunitatii.

La rndul sau, Art. 157 alin. 1 TCE ntareste obligatia Comunitatii si astatelor membre de a asigura conditiile necesare competitivitatii indus-triei Comunitatii, prin actiuni menite sa:

- accelereze adaptarea industriei la schimbarile structurale;- ncurajeze conditiile favorabile initiativei si dezvoltarii ntreprin-

derilor, n special a celor mici si mijlocii, pe teritoriul ntregiiComunitati,

- ncurajeze conditiile favorabile cooperarii ntre ntreprinderi, si saintensifice exploatarea potentialului politicilor de inovare, cer-cetare si dezvoltare tehnologica.

Alin. 2 al aceluiasi articol explica de ce domeniul politicii industrialecomune a fost sortit sa ramna n continuare unul modest, n ciudamodificarilor (limitate) operate de Tratatul de la Maastricht: competentelestatelor membre si ale Comunitatii n acest domeniu sunt complementare,

n sensul ca politicile industriale ramn nationale, dar atunci cnd estenecesar statele membre si Comisia Europeana se vor consulta si sivor coordona actiunile, Comisia fiind obligata sa promoveze o asemeneacoordonare a politicilor nationale. Interventia comunitara este, astfel,redusa.

Alin. 2 al Art. 157 TCE clarifica si mai mult statutul si menirea acesteipolitici comune, preciznd ca obiectivele definite n alin. 1 vor fi rea-

lizate prin politicile si activitatile desfasurate n conformitate cu altedispozitii ale tratatului. Cu alte cuvinte, cresterea competitivitatii,obiectivul major al politicii industriale comunitare, este unul cu caracterorizontal, ce urmeaza a fi ndeplinit prin masurile luate n cadrulcelorlalte politici comune sectoriale si nu printr-o politica industriala cucaracter autonom.Aceasta explica de ce acquis-ul comunitar din domeniul politicii indus-triale nu contine practic acte normative cu caracter obligatoriu pentru


12/55

12

statele membre si, n consecinta, nici pentru statele candidate, el nere-clamnd masuri de transpunere n legislatiile nationale ale acestora. De

aceea, nici evaluarile facute de institutiile comunitare n cursul procesuluide aderare nu au un caracter constrngator, ele urmarind mai ales caobiectivele generale ale statelor candidate sa se nscrie n cadrul acelorasitendinte cu cele existente n Uniunea Europeana, pe fond, continutulpoliticilor industriale ale statelor candidate fiind lasat la latitudinea auto-ritatilor nationale ale acestora.

2.Continutul poli ticii industr iale generale a Uniuni i Europene

Dupa realizarea uniunii vamale, n iulie 1968, a rezultat limpede ca easingura nu va putea rezolva problemele industriei comunitare. Astfel,raspunznd solicitarilor exprimate de reuniunea la nivel nalt a sefilor destate si de guverne de la Paris din octombrie 1972 1, Comisia Europeana atransmis Consiliului o comunicare privind programul de politica indus-triala si tehnologica a Comunitatii. Acest program prezenta masurilenecesare pentru eliminarea unui numar nsemnat de obstacole din calealiberei circulatii a produselor industriale, deschiderea progresiva si efec-tiva a pietelor pentru achizitiile publice, promovarea ntreprinderilor nconditiile respectarii regulilor concurentei la scara europeana si actiunilen favoarea sectoarelor confruntate cu probleme speciale (industriiletraditionale, aflate n criza, si industriile de nalta tehnicitate, aflate nntrziere). Trebuie mentionat ca partea cea mai dificila a acestuiprogram, adoptat de catre Consiliu prin Rezolutia din 17 decembrie 1973,era cea privind realizarea efectiva a pietei interne. Realizarea acestui

obiectiv necesita mult timp si eforturi politice, ceea ce a facut necesarao noua comunicare a Comisiei, doisprezece ani mai trziu, pentruadoptarea unor masuri hotarte n vederea desavrsirii pietei unice:Cartea Alba din 1985 (asa-numitul Raport Cechinni). Obiectivele pro-gramului din 1973 au fost atinse abia dupa doua decenii, odata cudesavrsirea pietei interne unice.1Denumirea de Consiliu European a fost utilizata pentru reuniunile sefilor de state si de

guverne numai ncepnd din 1974.


13/55

13

Astfel, dintr-o activitate relativ marginala, constnd n adoptarea anevoioasade standarde precise si complete pentru diferite categorii de produse n

parte, la nceputul anilor 90, standardizarea comunitara s-a transformat ntr-o activitate prioritara pentru Uniunea Europeana. Potrivit asa-numitei noiabordari n materia armonizarii, certificarii calitatii si standardizarii, legis-latia comunitara este limitata la definirea cerintelor esentiale carora trebuiesa le raspunda produsele n vederea asigurarii protectiei sanatatii publice,sigurantei consumatorilor si conditiilor de mediu. Standardele europene,odata asimilate de catre producatori, confera marfurilor o prezumtie deconformitate si le ngaduie sa circule, nestingherite de bariere tehnice, ncadrul ntregii piete interne. Din aceasta perspectiva, standardele europenesunt necesare nu doar pentru eliminarea barierelor tehnice din calea libereicirculatii a marfurilor, ci sunt, ntr-o masura tot mai mare, un element-cheiepentru promovarea competitivitatii industriale.

Foarte importante pentru competitivitatea industriala europeana sunt siachizitiile publice, deschise concurentei ntre operatorii din toate statelemembre ale Uniunii, gratie functionarii pietei interne unice. Importanta pie-tei achizitiilor publice pentru competitivitatea industriala este una tripla:

- n primul rnd, volumul pietei achizitiilor publice este unulsemnificativ, reprezentnd n prezent peste 16% din PIB alUniunii, ceea ce nseamna ca accesul n conditii de egalitate estefoarte important pentru toti operatorii economici;

- n al doilea rnd, achizitiile publice pot spori capacitatea tehno-logica, prin cresterea cererii de produse ncorpornd tehnologiidintre cele mai avansate;

- n sfrsit, achizitiile publice fiind extrem de concentrate ntr-ungrup relativ restrns de sectoare, aceste industrii depind de opiata concurentiala a comenzilor publice pentru a dezvolta pro-dusele si pentru a asimila calificarile profesionale necesare, caresporesc competitivitatea producatorilor pe pietele interne siexterne.

Desavrsirea pietei interne a condus la intensificarea concurentei ntreoperatorii economici europeni. Cu toate acestea, este necesara acordarea


14/55

14

unei atentii deosebite pentru a preveni ca ntelegerile si acordurile inter-venite mai ales ntre marii producatori si procesul fuziunilor, extrem de

marcant dupa 1995, sa nu creeze de fapt noi obstacole n calea liberului jocal fortelor pietei. Tendinta anumitor ntreprinderi de a dobndi o pozitiedominanta, sub aparenta dobndirii unei marimi critice corespunzatoaredimensiunilor pietei interne unice, trebuie supravegheata ndeaproape.

n comunicarea sa privind Politica industriala ntr-un mediu deschis siconcurential: linii directoare pentru o abordare comunitara [COM (90)556], transmisa Consiliului si Parlamentului European, ComisiaEuropeana a definit abordarea pe care intentiona sa o urmeze n materieindustriala n cadrul pietei unice. Evitnd sa intre n mai vechea dezbaterentre liberalism si interventionism, ea a subliniat ca operatorilor econo-mici, ntreprinderilor, le revine ntreaga raspundere pentru asigurareacompetitivitatii industriale, nsa autoritatile publice au obligatia de a legaranta un mediu de afaceri si perspective clare si previzibile pentruactivitatile lor. Comunicarea pune de fapt bazele unei strategii de adap-tare permanenta a operatorilor economici si a sectoarelor industriale lacerintele pietei, cu respectarea cerintelor liberului schimb si a concurentei

pe piata. Aceasta strategie se ntemeiaza pe trei principii majore:- utilizarea coerenta a ansamblului politicilor care influenteaza

activitatea industriala, inclusiv a celor urmarind protejarea resur-selor si a mediului (Rezolutia Consiliului din 3 decembrie 1992privind simplificarea administrativa n beneficiul ntreprinderilorsi ndeosebi al IMM-urilor);

- asigurarea accesului operatorilor economici comunitari pe tertepiete, prin luarea de masuri mpotriva practicilor comerciale

neloiale si prin dezvoltarea cooperarii industriale internationale(Rezolutia Consiliului din 17 iunie 1992 privind cooperarea in-dustriala cu terte state), si

- adaptarea pozitiva la mutatiile industriale si tehnologice pe bazaunei strategii coerente [Comunicarea Comisiei intitulata De laActul unic la Maastricht si mai departe: mijloacele pentru a nemplini ambitiile, COM (92) 2000].


15/55

15

Adoptnd cartea alba a Comisiei Europene privind Cresterea,competitivitatea si ocuparea fortei de munca drept repere pentru actiunea

Uniunii Europene, Consiliul European din decembrie 1993 a sustinuto abordare a dezvoltarii industriale care porneste de la obiectivulcompetitivitatii globale, ca factor de crestere economica si de sporire agradului de ocupare a fortei de munca. Pentru a mbunatati concurentaeuropeana pe pietele deschise concurentei internationale este necesara orata nalta de crestere a productivitatii muncii, permitand o mai bunaexploatare a avantajelor competitive ale diferitelor regiuni si industriieuropene. Dupa cum se constata, comunitarizarea politicii industriale selimiteaza la sprijinirea coerenta a ansamblului economiilor statelormembre pentru cresterea competitivitatii acestora pe plan international.

Pentru a crea cadrul favorabil care sa permita reorientarea politiciiindustriale catre sectoare cu valoare adaugata mare, precum tehnologiainformatiei, economia bazata pe cunoastere, sanatatea, biotehnologiile,protectia mediului si alte industrii de mare performanta, n comunicareasa O politica industriala pentru Uniunea Europeana [COM (94) 319]Comisia a propus cteva linii de actiune:

- promovarea investitiilor intangibile, ndeosebi prin exploatareaavantajelor competitive legate de mbunatatirea protectieimediului;

- dezvoltarea cooperarii industriale;- asigurarea unei concurente reale;- modernizarea rolului jucat de autoritatile publice ale statelor

membre, care trebuie sa reduca sarcina birocratica ce apasa peumerii operatorilor economici.

Aceste linii de actiune au fost ulterior aprobate de catre Consiliu prinRezolutia din 21 noiembrie 1994 privind ntarirea competitivitatiiindustriale n cadrul Comunitatii. n continuare, Comisia Europeana apropus, printr-o noua comunicare, aplicarea unui program comunitar deactiuni si a unui calendar n favoarea cresterii competitivitatii industrieicomunitare [COM (95) 87], aprobat prin Decizia nr. 96/413/CE aConsiliului.


16/55

16

3.Principalele pol i tici industr iale sector ialen mod clasic, ntre masurile pe care un guvern le ia pentru modernizareasi orientarea industriei se numara acordarea de stimulente, precumajutoarele directe acordate unui ntreg sector sau doar anumitor ntre-prinderi; ajutoarele sub forma fiscala; subventiile pentru entitatile din cer-cetare, centrele de documentare si de raspndire a informatiilor si cunos-tintelor, centrele care studiaza organizarea proceselor tehnologice si deproductie, sau centrele de formare profesionala. Alte masuri importantesunt legate de politica comerciala, ntruct asemenea masuri au po-

tential consecinte si mai vaste asupra sectoarelor respective:manipularea tarifelor vamale, stabilirea de contingente tarifare, masurianti-dumping, ncheierea de acorduri comerciale si acordarea de sti-mulente pentru export.

n Uniunea Europeana toate aceste instrumente se afla deja n minileinstitutiilor comunitare, prin stabilirea si dezvoltarea politicii n domeniulconcurentei sau a politicii comerciale comune, putine prghii fiindretinute nca de catre statele membre. Acest lucru nu este suficient pentrua asigura succesul politicii industriale comunitare, respectiv crestereacompetitivitatii industriei europene. Actiunile izolate ale guvernelor sauaplicarea regulilor comunitare generale nu rezolva problemavulnerabilitatii anumitor sectoare pe plan international, cauzata de faptulca piata produselor respective este saturata (de exemplu, n cazulindustriei siderurgice) sau pentru ca industriile respective nu suntsuficient de dezvoltate la nivel comunitar, comparativ cu nivelul pieteimondiale (de exemplu, industria aeronautica). Pentru a raspunde acestor

nevoi, sunt necesare politici comunitare sectoriale.

Industria siderurgica

Punctele de cotitura pentru acest sector au fost criza energetica din 1973 sirecesiunea economica din 1975, generata de prima. Pe masura dezvoltariicrizei, care a dus la contractia sectorului pe plan mondial, Comunitateasi-a asumat raspunderi tot mai mari, intervenind tot mai puternic.


17/55

17

Responsabilitatile sporite i permiteau, pe de o parte, sa reglementeze piatapentru a remedia deteriorarea constanta a situatiei financiare a ntre-

prinderilor si, pe de alta, sa favorizeze adaptarea structurilor industriale lanoile conditii ale pietei. Punctul culminant al acestei politici a fost atins noctombrie 1980 cnd Comisia, cu acordul Consiliului, a declarat starea decriza manifesta n sectorul siderurgic, conditii n care n conformitatecu dispozitiile Tratatului CECO, atunci n vigoare2 au putut fi impuserestrictii obligatorii pentru productia si desfacerea de otel pe piata interna,prin stabilirea trimestriala de cote de productie din care numai o parteputeau fi vndute pe piata interna, precum si prin definirea de preturiminime pentru anumite produse. n paralel cu aceste masuri, reguli noi sirestrictive au fost stabilite n privinta ajutoarelor de stat acordate acesteiindustrii de catre guvernele statelor membre.

Ca urmare a politicii de rigoare economica dusa timp de mai bine de undeceniu, Comisia a nceput sa dezvolte, n cursul anilor 90, prognozesemestriale cu privire la evolutia pietei, iar perspectivele acesteia s-auameliorat ncepnd din 1994. Beneficiind de conditii economice favo-rabile, industria siderurgica a putut nregistra cresteri substantiale, att n

privinta preturilor, ct si a consumului, n special datorita relansarii dife-ritelor sectoare ale consumului legate de ea: industria constructoare deautoturisme, mecanica si electronica, precum si unui control strict al pieteide catre producatorii europeni, decisi sa-si autolimiteze volumul pro-ductiilor. Stadiul actual al industriei europene a otelului si orientarile deperspectiva se regasesc n prezent n comunicarea Comisiei privindSituatia competitivitatii industriei siderurgice n UE [COM (99) 453,aprobata prin concluziile reuniunii Consiliului Industrie din 18 mai 2000].

Industria constructoare de nave

Aceasta constituie un alt sector aflat n pierdere de viteza n Europa ncade la nceptul anilor 60. n 1960, santierele navale ale celor sase state

2Tratatul CECO si-a ncetat aplicabilitatea la 23 iulie 2002, fiind singurul dintre tratatele

constitutive care a fost ncheiat pentru un termen determinat, de 50 de ani.


18/55

18

atunci membre ale Comunitatilor Europene3si ale celor trei care urmau saadere la Comunitati la nceputul anilor 704 asigurau jumatate din pro-

ductia mondiala de nave. n 1975, contributia lor se prabusise la 22%. n1997, jumatate din productia mondiala de nave se realiza n santierelejaponeze, iar santierele Coreii de Sud sunt un alt competitor serios peplan mondial.

Tot ntre 1960 si 1975, piata constructiilor navale a cunoscut modificariimportante de structura, din cauza expansiunii spectaculoase a nevoilorde transport de produse petroliere. Criza petroliera din 1973 i-a gasit pearmatori cu capacitati de transport excedentare, iar pe constructori cucapacitati de productie excedentare, n special de tancuri petroliere,acestia din urma fiind grav afectati de anulari masive ale comenzilor.

n Rezolutia sa din 19 septembrie 1978, Consiliul a insistat asupranecesitatii de a mentine n cadrul Comunitatii o industrie a constructiilornavale sanatoasa si competitiva, dezvoltata n functie de nevoile detransport maritim ale Comunitatii, precum si n functie de propria im-portanta economica, sociala si strategica a sectorului constructiilor de

nave. O serie de masuri restrictive au fost adoptate n cadrul politiciiconcurentei n privinta ajutoarelor de stat, dar o reglementare globala asectorului la scara mondiala a ramas nca un deziderat pna la fineleanilor 80, cnd au fost angajate negocieri multilaterale n cadrulOrganizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica ntre principaliiproducatori: UE, Japonia, Coreea de Sud, Norvegia si SUA (acoperindmpreuna peste 70% din productia mondiala de nave). Negocierile aucondus, n iulie 1994, la un acord permitnd eliminarea ansamblului

obstacolelor din calea unei concurente mondiale normale n acest sectorsi ndeosebi n privinta ajutoarelor de stat.

Ulterior, n comunicarea sa privind Viitorul Europei maritime [COM(96) 84], Comisia Europeana a preconizat o politica industriala a Uniuniipentru ansamblul industriilor relevante (nu numai constructii de nave, dar

3Belgia, Franta, R.F. Germania, Italia, Luxemburg si Olanda.4

Danemarca, Irlanda si Marea Britanie.


19/55

19

si productia de echipament maritim, serviciile portuare si industriile ba-zate pe resursele maritime) ntemeiata pe:

- promovarea investitiilor intangibile, n special n domeniile cerce-tarii-dezvoltarii, tehnologiei informatiilor si telecomunciatiilor,- dezvoltarea cooperarii industriale n interiorul UE si cu industriile

statelor terte,- extinderea aplicarii acordului OCDE la industriile statelor terte, si- mbunatatirea infrastructurilor portuare prin intermediul unei retele

transeuropene.Liniile directoare ale dezvoltarii industriei constructoare de nave se rega-sesc n prezent n Comunicarea Comisiei Catre o noua industrie construc-toare de nave [COM (97) 470].

Textilele si mbracamintea

Industria usoara a fost si ea ncercata de dificultati deosebite ncepnd cudeceniul 7 al secolului trecut, cauzate mai ales de slaba crestere a cereriiinterne si de dezvoltarea rapida a exporturilor statelor n curs de dez-voltare. De fapt, ntruct nu necesita nici o nalta tehnologie, nici o mare

concentrare a capitalurilor, aceasta industrie si pierde avantajele com-parative si competitive n favoare industriilor din statele care dispun demna de lucru suficient de calificata la preturi mai mici.

Noile tendinte ale politicii n sectorul textilelor si mbracamintei seregasesc n comunicarea Comisiei din octombrie 1991 privind caile dembunatatire a competitivitatii acestui sector [COM (91) 399], aprobataprintr-o rezolutie a Consiliului din iulie 1992. Pe plan extern, politica

comerciala comuna urmareste deschiderea pietelor statelor terte si pro-movarea exporturilor comunitare, combaterea dumping-ului, a subven-tiilor si a ncalcarilor drepturilor de proprietate industriala si intelectuala.Pe plan intern, accentul este pus pe diversificarea economica a regiunilorputernic dependente de acest sector. Comunicarea Comisiei privind im-pactul evolutiilor internationale asupra sectorului comunitar al textilelorsi mbracamintei [COM (95) 447] preconizeaza o integrare echilibrata asectorului european n sistemul Organizatiei Mondiale a Comertului, care


20/55

20

tocmai fusese creata prin transformarea GATT. Acest lucru a implicatrenegocierea acordului multifibre ncheiat n anii 70. Noua comunicare a

confirmat si dezvoltat orientarile de politica n domeniu cuprinse ncomunicarea precedenta, adaptnd masurile de sustinere pentru regiunileafectate de liberalizarea comertului mondial cu textile si mbracaminte,convenita n cadrul negocierilor din Runda Uruguay a GATT.

n prezent, Comisia Europeana si-a stabilit un plan de actiune pentrusporirea competitivitatii acestui sector industrial [COM (97) 454], aprobatn reuniunea Consiliului Industrie din 7 mai 1998, si pe baza caruia acestaa identificat nevoia de a se actiona cu prioritate n urmatoarele domenii:- ocuparea fortei de munca, pregatirea profesionala si recalificarea

fortei de munca;- dezvoltarea si raspndirea noilor produse, metode si echipamente

tehnologice;- asigurarea unei functionari corespunzatoare si uniforme a pietei

interne;- accesul pe pietele altor state;- dezvoltarea regionala armonioasa.Industria aeronautica

Prin volumul cifrei sale de afaceri, industria aeronautica europeana seclaseaza n urma SUA si cu mult naintea Japoniei. Ea ofera locuri demunca pentru peste 500.000 de lucratori n Uniune, fiind o industrie devrf cu impact asupra mai multor alte ramuri industriale, unul dintredomeniile catre care Uniunea urmareste sa se orienteze n urma deplasarii

altor productii catre statele n curs de dezvoltare. Dar, n timp ce piataeuropeana aeronautica reprezinta aproximativ 20% din cea mondiala,segmentul industriei europene nu a atins aceasta cota, primul exportatormondial fiind SUA att n materie civila, ct si militara.

Cresterea cererii mondiale, estimata a fi de circa 5% pe an pna n 2010,partial si temporar numai afectata de evenimentele de la 11 septembrie2001 din Statele Unite, constituie o oportunitate pentru industria aeronau-


21/55

21

tica europeana, care nsa poate fi valorificata numai prin rationalizareaciclurilor de fabricatie, cooperare ntre statele membre si valorificarea

rezultatelor cercetarii-dezvoltarii.

Comisia Europeana, n acord cu Consiliul, urmareste o strategie constndntr-o serie de actiuni puse n aplicare deopotriva de catre operatoriieconomici, de autoritatile statelor membre si de catre institutiile Uniunii,urmarind mbunatatirea pe termen mediu si lung a competitivitatii acesteiramuri. Aceasta strategie este reflectata de comunicarea ComisieiIndustria aeronautica europeana: o prima evaluare si posibile actiuni lanivel comunitar [COM (92) 164] si de Concluziile Consiliului Industriedin 17 iunie 1992 privind industria aeronautica civila europeana. n acestsens, Comisia Europeana a creat n 1995 un grup de lucru (task-force)aeronautic, a carui misiune este de a asigura convergenta, prin interme-diul proiectelor industriale comune, a diferitelor eforturi de cercetare,desfasurate la nivel comunitar sau national sau n contextul aplicatiilorconcrete legate de societatea informationala.

Industria constructoare de autoturisme

n acest sector, sistemul european al aprobarilor-tip pentru diferitelecategorii de vehicule cu motor are drept scop sprijinirea constructorilor nreducerea costurilor, asigurnd n acelasi timp prescriptii tehnice identicesi un nivel de protectie ridicat pe ansamblul Uniunii Europene. n dome-niul concurentei, regulamentul de exceptare a categoriilor de acorduri dedistributie si de asistenta tehnica pentru vnzare si post-vnzare are caobiect sa intensifice concurenta n domeniul distributiei de autoturisme.n domeniul cercetarii, un grup de lucru privind autoturismul viitoruluicoordoneaza eforturile la nivel european pentru a accelera dezvoltareaunor tehnologii auto cu emisii scazute de gaze. n domeniul social, o reteatransnationala garanteaza difuzarea programelor de formare profesionalasi favorizeaza mai buna adaptare a lucratorilor la transformarilestructurale ale acestei industrii. n sfrsit, n privinta politicii comercialecomune, dupa un ndelungat razboi comercial, Comisia Europeana arealizat cu Japonia o ntelegere privind accesul ordonat al autoturismelor


22/55

22

de fabricatie japoneza pe piata interna unica (declaratia comuna areuniunii UE-Japonia, Haga, 18 iunie 1991) si a negociat cu alte state

accesul pe terte piete al autovehiculelor cu motor produse n UE pe bazade acorduri bilaterale si multilaterale.

Politica actuala a Uniunii n acest domeniu este reflectata de comunicareaComisiei privind industria europeana a autoturismelor [COM (96) 327].

Industria farmaceutica

Libera circulatie a produselor acesteia n interiorul pietei unice a fostasigurata pentru mult timp prin armonizarea legislatiilor nationale. nprezent, functioneaza un sistem comunitar de autorizare amedicamentelor de uz uman si veterinar. Autorizarea este acordata fieprintr-o procedura centralizata, fie printr-una descentralizata. PrinRezolutia sa din 23 aprilie 1996 (C 136, 96) privind punerea n aplicare aorientarilor de politica industriala n sectorul farmaceutic, Consiliul asolicitat Comisiei Europene sa realizeze un bilant al functionarii pietei

unice n acest domeniu, sa promoveze o transparenta sporita si o maimare concurenta pe aceasta piata, asigurnd astfel punerea n aplicare aliniilor directoare privind evolutia sectorului farmaceutic propuse deaceasta prin comunicarea sa COM (93) 718. Ulterior, Comisia a revenitcu un document de politica actualizat, urmarind desavrsirea pietei unicen domeniul produselor farmaceutice [COM (98) 588].

III.

Romnia n procesul de adaptare la exigentelepoliticilor industriale aplicate n cadrul UniuniiEuropene

n rapoartele anuale publicate n perioada 19982002 privind stadiulpregatirii Romniei pentru aderarea la Uniunea Europeana, ComisiaEuropeana a retinut ca, de la Avizul sau din 1997 autoritatile romne si-aunsusit progresiv principiile politicii industriale a CE. Desi n anumite


23/55

23

domenii s-au ntregistrat progrese, autoritatile au abordat si pus n aplicaren general cu ncetinire reformele structurale. Privatizarea limitata a

constituit, n acest context, o dificultate deosebita. Slabiciunile structuraleeconomice, administrative si legislative ale tarii au un caracter cronic,restrngnd eficienta politicii industriale si a instrumentelor acesteia.

Rapoartele Comisiei Europene apreciaza ca provocarea majora ramnepentru autoritati punerea eficienta n aplicare a strategiei de politicaindustriala. Progresul n acest domeniu a fost ncetinit de absenta uneibune coordonari ntre diferitele ministere implicate si alte entitati inte-resate. Un numar de institutii de coordonare create n cursul anului 2001pentru a remedia aceasta situatie nu sunt nca pe deplin functionale.Dificultati au rezultat si din conflictele de competente ntre MinisterulIndustriei si Resurselor si Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, precum sintre acestea si Ministerul IMM-urilor si Cooperatiei.

Rapoartele recente apreciaza cresterea sustinuta, desi lenta, a credibilitatiiinternationale a Romniei n domeniul investitiilor straine directe.mbunatatirea climatului investitional a constituit o prioritate, iar dorinta

autoritatilor de a se consulta si de a asculta preocuparile investitorilor afost tot mai pronuntata. Cu toate acestea, volumul investitiilor a ramasscazut din cauza problemelor structurale ale coruptiei, birocratieiexcesive si instabilitatii legislative.

Eficienta masurilor legislative luate n cursul anului 2002 n vedereaaccelerarii privatizarii ramne nca sa fie verificata n practica, autoritatiletrebuind sa acorde o mare atentie pentru ca procedurile de privatizare

introduse (de pilda, conversia datoriilor n actiuni, regimul de ad-ministrare speciala, sau negocierile directe cu ofertantii) sa nu slabeascasi mai mult disciplina financiara a ntreprinderilor. Beneficiile mpartiriiresponsabilitatilor pentru privatizare ntre APAPS si OPSPI nu suntlimpezi, ntruct acesta din urma nu are, nca, experienta si nici pozitiapublica a APAPS. O mai mare transparenta a procesului de privatizaretrebuie sa constituie, n continuare, o prioritate pentru ambele institutii.


24/55

24

Un progres incontestabil a fost nregistrat n domeniul restructurariiindustriei siderurgice, dar ea continua sa ramna o problema de a carei

rezolvare depinde ndeplinirea obligatiile Romniei n domeniulajutoarele de stat, decurgnd din Acordul de asociere.

1.Cadrul generalRomnia urmareste ndeaproape politicile Uniunii Europene n domeniulindustrial, cu scopul de a dezvolta o piata nationala competitiva, integratan piata interna europeana.

Cel mai recent document reflectnd politica industriala a Romniei,adoptat prin Hotarrea Guvernului nr. 657/2002, reflecta prevederileDeciziei Consiliului nr. 96/413/CE privind punerea n aplicare aprogramului de actiune n vederea ntaririi competitivitatii industrieieuropene. Documentul romnesc de politica industriala a fost elaboratpentru a facilita adaptarea industriei la schimbarile structurale si a sprijinicrearea unui mediu favorabil pentru initierea de afaceri si dezvoltarea lor

permanenta, inclusiv pentru intreprinderi mici si mijlocii, care sa sprijinecooperarea ntre intreprinderi, sa stimuleze investitiile straine si saasigure utilizarea mai eficienta a potentialului industrial.

La elaborarea documentului de politica industriala s-au avut n vedereprevederile urmatoarelor documente: Strategia Nationala de DezvoltareDurabila 20002020; Strategia Nationala de Dezvoltare pe TermenMediu a Romniei 20012004; Programul de Guvernare si Planul deactiune al Guvernului 20012004; prognoza evolutiei economieiromnesti n perioada 20012004; Planul National de Dezvoltare aRomniei; Programul National de Aderare a Romniei la UniuneaEuropeana.

Documentul de politica industriala a avut n vedere necesitatea pastrariicoerentei dintre aceasta si alte politici economice,astfel nct sa nu aparacontradictii care pot mpiedica realizarea prevederilor acestuia.


25/55

25

2.Obiectivele poli ticii industr iale a RomnieiObiectivul general al politicii industriale romnesti vizeaza ntarireacompetitivitatii industriei, care se va realiza n principal prin: cultivarea siconsolidarea unui mediu de afaceri viabil si deschis, bazat pe un cadrulegal stabil si coerent, accelerarea si adncirea ajustarilor structurale,promovarea investitiilor intangibile (investitii n capitalul uman,cercetare-dezvoltare si inovare, calitate, standardizare etc.) sustinereadezvoltarii cooperarii industriale si a IMM-urilor, precum si prin dez-voltarea serviciilor industriale si de afaceri.

n acelasi timp, se acorda o atentie deosebita cresterii productivitatii muncii,promovarii produselor si tehnologiilor curate, economisirii de energie,cresterii utilizarii resurselor locale, ntaririi mecanismelor de piata de alocarea resurselor, precum si dezvoltarii unei infrastructuri regionale eficiente.

Politica industriala a Romniei aplica, prin prevederile sale, conceptul dedezvoltare durabila. Acest lucru se realizeaza, pe de o parte, prinutilizarea n procesul de dezvoltare industriala a acelor cai prin careactivitatile economice, pot proteja mediul nconjurator n mod durabil, iarpe de alta parte, prin utilizarea rationala a resurselor naturale, n special aacelor cu valoare economica si potential limitat n timp.

3. I nstrumentele uti l izate pentru aplicarea unei poli ticiindustr iale convergente cu cea a Uniuni i Europene

Principalele instrumente avute n vedere pe termen scurt si mediu pentrurealizarea cresterii competitivitatii industriale sunt urmatoarele: Dezvoltarea unui mediu de afaceri viabil si deschisprin consolidarea

unui sistem legislativ stabil, simplu, transparent si coerent, sustinut deun cadru institutional adecvat, ambele armonizate cu cele din UE.

Accelerarea restructurarii ntreprinderilor pe principiul rentabilizariiactivitatii economice a acestora, inclusiv prin nchiderea capacitatilorde productie neviabile. Viabilitatea economica si financiara constituie

tinta principala a procesului care vizeaza mbunatatirea competitivitatii


26/55

26

ntreprinderilor. De asemenea, n cazul restrngerii activitatii sau li-chidarii unor ntreprinderi se are n vedere influenta n amonte si aval

din circuitul economic, pentru a fi prentmpinate posibilele efectenegative asupra procesului de productie al altor operatori economici . Stimularea procesului de privatizare, prin diversificarea metodelor de

privatizare care sa permita accelerarea acestui proces, realizarea unorprivatizari eficiente si asigurarea transparentei corespunzatoare, nconformitate cu practica internationala n materie.

Dezvoltarea pietei concurentiale si stimularea activitatii operatoriloreconomicipe piata prin continuarea procesului de armonizare legisla-

tiva si de aplicare efectiva a politicii n domeniul concurentei. n acestcontext, o prioritate deosebita se acorda aplicarii masurilor si actiunilorcare vizeaza diminuarea ajutorului de stat direct si indirect, concomi-tent cu monitorizarea ncadrarii n prevederile Legii nr. 143/1999privind ajutorul de stat, ale Legii nr. 21/1996 privind concurenta, pre-cum si ale reglementarilor adoptate pentru aplicarea acestora.

Dezvoltarea utilizarii tehnologiilor informatice n sectoarele indus-trialeprin aplicarea Strategiei de dezvoltare a domeniului tehnologieiinformatiei si comunicatiilor.

Promovarea investitiilor directe prin dezvoltarea si perfectionareacadrului legislativ si institutional specific, n vederea asigurarii trans-ferului de tehnologie, cresterii performantelor manageriale si mbuna-tatirea competitivitatii si accesului produselor romnesti pe pieteleinternationale.

Promovarea investitiilor intangibile , respectiv n domeniul resurselorumane, n domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii, privind asigurareacalitatii si evaluarea conformitatii produselor, precum si n domeniulstandardizarii. Aceasta presupune: dezvoltarea investitiei n capitaluluman, flexibilizarea fortei de munca, mbunatatirea pregatiriiprofesionale/specializare si reconversie profesionala/nsusirea de noiabilitati de munca; ntarirea legaturii ntre industrie si sistemul destiinta si tehnologie, orientarea activitatilor de cercetare-dezvoltarecatre necesitatile mediului socio-economic, promovarea politicilor ac-tive de calitate (managementul calitatii/ISO 9000), precum si armoni-zarea standardelor romnesti cu cele din UE.


27/55

27

Dezvoltarea cooperarii industriale, prin identificarea si aplicareaunor masuri specifice de sustinere a initiativelor industriale n acest

scop, conducnd totodata la asigurarea unei mai mari stabilitati arelatiilor economice. Sustinerea dezvoltarii IMM-urilor prin facilitarea accesului la surse

de finantare si servicii de asistenta, consultanta, si informare. n acestscop a fost dezvoltat un concept si un cadru legal coerent, nconformitate cu practica internationala, pentru sustinerea activitatiiIMM-urilor.

Dezvoltarea unei piete nationale functionale a produselor industrialeprin stimularea competitivitatii acesteia si a cresterii cererii interne deproduse industriale. Aceasta va facilita economiile de scara, oferindoportunitati pentru adncirea specializarii productiei si aparitia de noiproducatori, mentinnd astfel caracterul concurential al pietei.

Asigurarea compatibilitatii tehnologiilor si produselor industriale cuexigentele de protectie a mediului nconjurator.n aceasta privinta,Guvernul este preocupat de respectarea reglementarilor n domeniulprotectiei mediului nconjurator si promovarea pe scara larga a teh-nologiilor si produselor curate, n conditiile mentinerii unui raporteficient ntre costuri si beneficii si ale crearii de noi modele de pro-ductie si consum. Se urmareste concomitent punerea n aplicare asistemului de management de mediu (ISO 14000). Acesta preocupares-a materializat prin adoptarea acquis-ului comunitar privind controlulpoluarii industriale, prin initierea si aplicarea de programe pentrureducerea impactului activitatilor industriale asupra mediului, conco-mitent cu refacerea ecologica a zonelor afectate de poluare.

Promovarea coeziunii sociale prin permanetizarea procedurilor deconsultare cu toti actorii din domeniul industrial, pentru extindereaparticiparii largi la luarea deciziilor majore si prin obtinerea spriji-nului partenerilor sociali n realizarea ajustarilor structurale.

Prioritatile majore pe termen scurt sunt: accelerarea ajustarilor structurale(restructurare si privatizare) pentru asigurarea viabilitatii economice, elimi-narea barierelor birocratice n cadrul procesului de mbunatatire a me-diului de afacerisiatragerea investitiilor straine directe .


28/55

28

4. Apli carea pol i ticii industr iale n RomniaCele mai recente actiuni ntreprinse pentru atingerea obiectivelor politiciiindustriale au fost n principal urmatoarele:

Elaborarea noii politici industriale si aplicarea acesteia

Constituirea Grupului interministerial de lucru pentru coordonareaelaborarii si implementarii Politicii industriale si a Planului deActiune aferent, prin Hotarrea Guvernului nr. 660/2001.

mbunatatirea mediului de afaceri

Constituirea Grupului de lucru pentru elaborarea si monitorizareaPlanului de actiuni referitor la mbunatatirea mediului de afaceri, prinHotarrea Guvernului nr. 803/2001.

Elaborarea si aprobarea, prin Hotarrea Guvernului nr. 1189/2001,modificata si completata prin Hotarrea Guvernului nr. 209/2002, aPlanului de Actiuni viznd nlaturarea barierelor administrative dinmediul de afaceri.

nfiintarea biroului unic, pe lnga Camera de Comert si Industrie, nscopul eliminarii obstacolelor birocratice, n procesul de initiere a uneinoi afaceri (nfiintare si autorizare de noi societati comerciale) dimi-nund semnificativ timpul si efortul ntreprinzatorilor, prin Ordonantade Urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor forma-

litati administrative pentru nregistrarea si autorizarea functionariicomerciantilor . Realizarea contractelor de achizitie publica prin licitatii electronice

(potrivit dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 20/2002) n vedereantririi liberei concurente, cresterii eficientei utilizarii fondurilorpublice, transparentei, tratamentului egal al tuturor participantilor sigarantarea protejarii secretului comercial si a proprietatii intelectuale,precum si ca o contributie la diminuarea coruptiei.


29/55

29

Adoptarea Ordonantei Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea sicompletarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii

judiciare si a falimentului.

Accelerarea procesului de privatizare

Legea nr. 137/2002 privind unele masuri de accelerare a procesului deprivatizare completeaza cadrul legal existent n domeniul privatizarii,elementele cu caracter de noutate ale actului normativ fiind n principal:

Instituirea administrarii speciale n perioada de privatizare lasocietatile comerciale cu capital majoritar de stat;

Diversificarea metodelor de diminuare a implicarii statului n eco-nomie prin:- introducerea n mod explicit, alaturi de vnzarea de actiuni, a ma-

jorarii capitalului social prin aport de capital privat si a transferuluicu plata sau cu titlu gratuit al activelor cu caracter social;

- introducerea vnzarii pe un pret simbolic a actiunilor detinute destat la societati comerciale neatractive.

Restructurarea datoriilor societatilor supuse administrarii speciale; Judecarea cu celeritate a unor cauze ce au ca obiect privatizarea

societatilor comerciale; Reconsiderarea competentelor instantelor de judecata, n ceea ce

priveste pronuntarea acestora, numai asupra legalitatii si nu asupraoportunitatii;

Scurtarea unor termene procedurale.Atragerea investitiilor straine

nfiintarea Agentiei Romne pentru Investitii Straine ca unicainstitutie de informare si promovare a investitiilor straine directe nRomnia, n subordinea Guvernului.

Adoptarea Legii nr. 332/2001 privind investitiile straine directe cu unimpact semnificativ n economie (investitiile de peste 1 mil. USD).


30/55

30

Cresterea competitivitatii produselor industriale

Adoptarea Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produ-selor industriale.Sprijinirea activitatii IMM-urilor

Constituirea, prin Hotarrea Guvernului nr. 1211/2001, a FonduluiNational de Garantare a creditelor pentru IMM-uri, finantat din bugetulMinisterului pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatiei.

Constituirea, prin Hotarrea Guvernului nr. 1240/2001, a Centruluide selectare si pregatire a potentialilor antreprenori de succes(EMPRETEC/UNCTAD Romnia).

Protectia mediului

Constituirea si functionarea Comitetului Interministerial pentru coordo-narea includerii domeniului protectiei mediului n politicile si strategiilesectoriale la nivel national, prin Hotarrea Guvernului nr. 1097/2001.

Aprobarea introducerii etichetei ecologice prin Hotarrea Guvernuluinr. 189/2002.

n acest context, a fost ncheiat acordul stand-by cu Fondul MonetarInternational si au fost finalizate negocierile cu Banca Mondiala (PSALII), actiuni care constituie un important sprijin pentru cresterea ncrederiin mediul de afaceri si n oportunitatile de investitii din Romnia.

ndeplinirea obiectivelor politicii industriale este sustinuta de progreselenregistrate n 2001 n ceea ce priveste asigurarea stabilitatii macroeco-nomice si revigorarea la nivel microeconomic (s-a nregistrat fata de anul2000 o crestere a PIB cu 5,3%, a productiei industriale cu 8,2% si aexportului cu 9,8%) asigurndu-se astfel conditii favorabile pentru priva-tizarea companiilor si crescnd atractivitatea economiei romne pentruinvestitii straine directe.


31/55

31

5.Actiuni pe termen scurt si mediuAutoritatile romne declara ca urmaresc n continuare, n domeniulpoliticilor industriale, realizarea urmatoarelor obiective:

Pregatirea unui nou cod fiscal, care urmareste asigurarea unei maibune coerente, transparente si flexibilitati n domeniul fiscalitatii.

Consolidarea sistemului bancar privat din Romnia prin pregatireadeclansarii n cursul anului 2003 a procesului de privatizare a BCR,ultima si cea mai importanta banca de stat, conform programului

PSAL II. Elaborarea unui cod al investitorului, instrument ce va cuprinde, n

principal, elementele necesare de orientare privind cadrul legislativ siinstitutional, mecanismul de initiere de noi afaceri, respectiv denfiintare de noi ntreprinderi etc .

Adaptarea cadrului institutional n vederea aplicarii n practica a pre-vederilor Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produ-selor, att n ceea ce priveste supravegherea pietei ct si certificarea

produselor. Crearea conditiilor pentru initierea n trimestrul IV 2002 a negocie-rilor cu Uniunea Europeana n vederea ncheierii protocolului privindevaluarea conformitatii produselor, sens n care s-a accelerat procesulde adoptare a directivelor comunitare din noua abordare si a stan-dardelor europene armonizate.

6.Capacitatea administrativaMinisterul Industriei si Resurselor coordoneaza elaborarea Politiciiindustriale a Romniei si a Planului de Actiune aferent, actiune la care aatras participarea celorlalti principali factori interesati n domeniul indus-trial: sectorul privat, sindicate, patronate, asociatii profesionale, ministere,institute economice, alte autoritati sau institutii publice. Dezvoltarea aces-tor documente ntr-un asemenea cadru a permis obtinerea unui larg con-sens, naintea promovarii lor spre aprobare, de catre Guvernul Romniei.


32/55

32

Avnd n vedere ca implementarea prevederilor Politicii industriale prinmasurile cuprinse n Planul de Actiune necesita implicarea tuturor celor care

actioneaza n acest domeniu, a fost promovata si aprobata Hotarrea deGuvern nr. 660/2001, prin care sunt nominalizate ministerele si institutiile,respectiv reprezentantii acestora, ntr-un Grup interministerial de lucru,constituit pentru coordonarea elaborarii si implementarii acestor documente.

n plus, pentru cresterea operativitatii si eficientei actiunilor de imple-mentare, precum si pentru monitorizarea acestora, s-a constituit o echipaoperativa, subordonata Grupului de lucru, care executa, urmareste si in-formeaza asupra ndeplinirii tuturor hotarrilor.

Ministerul Industriei si Resurselor este organul de specialitate al adminis-tratiei publice centrale, responsabil cu elaborarea si implementarea poli-ticii industriale. Activitatea sa este sustinuta de:- Institutul de Management si Informatica, care realizeaza si gestioneaza

baza de date si sistemul informational n domeniile industriei siresurselor, n strnsa legatura cu sistemul informational national siinternational.

- Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii n Industrie , care exer-cita n numele Ministerului Industriei si Resurselor atributiile acestuiaca institutie publica implicata n domeniul privatizarii si deruleazaactivitatile legate de exercitarea calitatii de actionar al statului la so-cietatile si companiile nationale si la celelalte societati comerciale dinportofoliul acestuia.

Ministerul Dezvoltarii si Prognozeieste organul de specialitate al adminis-

tratiei publice centrale n subordinea Guvernului care aplica strategia siProgramul Guvernului n vederea promovarii politicilor de dezvoltareeconomica si sociala, pentru stimularea atragerii investitiilor straine nRomnia si elaborarea analizelor si prognozelor privind dezvoltarea eco-nomiei romnesti.

Consiliul Concurentei, ca autoritate administrativa autonoma n domeniulconcurentei, si Oficiul Concurentei, ca organ de specialitate n subordinea


33/55

33

Ministerului Finantelor Publice, sunt abilitate pentru aplicarea prevede-rilor Legii nr. 21/1996 a concurentei si a Legii nr. 143/1999 privind

ajutorul de stat, urmarind protectia, mentinerea si stimularea concurenteisi a unui mediu concurential normal.

Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului,nfiintata n decembrie 2000 prin reorganizarea Fondului Proprietatii deStat, n subordinea Guvernului, este responsabila pentru implementareastrategiei de privatizare si restructurare precum si pentru administrareaparticipatiilor statului n societatile comerciale din portofoliul sau.

Ministerul pentru ntreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie este insti-tutia guvernamentala responsabila pentru elaborarea, promovarea, imple-mentarea si integrarea politicilor si programelor pentru ntreprinderilemici si mijlocii si cooperatie.

Ministerul Apelor si Protectiei Mediului este institutia guvernamentalaresponsabila cu promovarea la nivel national al politicilor de protectie amediului nconjurator.

Ministerul Educatiei si Cercetarii este institutia guvernamentala cuatributii si responsabilitati n domeniul cercetarii, dezvoltarii si inovarii,precum si n implementarea rezultatelor acestora.

Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatieieste institutia guver-namentala cu atributii si responsabilitati n domeniul dezvoltarii societatiiinformationale.

Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor este institutia guverna-mentala cu atributii n domeniul industriei alimentare.

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale este institutia guvernamentalacare asigura si coordoneaza aplicarea strategiei si politicilor Guvernuluin domeniul muncii, protectiei si solidaritatii sociale. Are atributii impor-tante n ceea ce priveste ocuparea, formarea si reconversia profesionala a


34/55

34

fortei de munca, cu deosebire a celei disponibilizate n urma res-tructurarii, privatizarii si lichidarii ntreprinderilor. n acest scop, au fost

create Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si ConsiliulNational de Formare Profesionala a Adultilor.

Camerele de Comert, Industrie si Agricultura , la nivel national si re-gional, ofera societatilor comerciale accesul la informatii privind comuni-tatea de afaceri, privatizarea, restructurarea-retehnologizarea, piatafinanciara, piata bursiera/de marfuri si valori, piata extrabursiera, asigu-rarea calitatii si certificarea produselor, distributia moderna a produselorsi servicii de consultanta.

Centrele EURO INFO functioneaza n sprijinul dezvoltarii IMM, subforma unei retele de centre interconectate care ofera servicii de informare,consultare si asistenta pe probleme comunitare pentru intreprinderi, actio-nnd n acest fel ca o interfata ntre institutiile europene si mediul local deafaceri n care si desfasoara activitatea. Reteaua constituita la nivelnational este compusa din opt centre EURO INFO n orasele: Bucuresti,Constanta, Cluj, Iasi, Brasov, Timisoara, Baia Mare si Galati.

Institutul National de Statisticaeste autoritatea publica ce asigura colec-tarea, prelucrarea si publicarea informatiilor si datelor statistice, referi-toare la evolutia activitatilor economico-sociale.


35/55

35

ANEXAAcquis-ul comunitar n domeniul politicilor industriale

Nota:Spre deosebire de celelalte capitole de negociere, politicile indus-triale se disting prin faptul ca acquis-ul nu cuprinde dect doua acte cucaracter obligatoriu, cea mai mare parte fiind reprezentata de comunicaritransmise de Comisia Europeana celorlalte institutii ale Uniunii privindcontinutul politicilor, si care nu au caracter obligatoriu. Cu foarte putineexceptii, continutul acestor comunicari nu este disponibil n bazele de dateCelex si Eur-Lex si, prin urmare, nu au fost rezumate mai jos. De ase-menea, numerotarea sectiunilor din lista actelor acquis-ului nu se rega-seste n catalogul decimal Eur-Lex, ntruct acesta nu cuprinde o sectiunededicata exclusiv politicilor industriale.

Legenda:

32002R1221 Codul alocat actului normativ,sub care acesta poate fi cautatn original n limbile oficialeale UE n bazele de datelegislative Celex si Eur-Lex

Regulation/Directive/Decision Denumirea actului normativ nlimba engleza

Regulamentul/Directiva/Decizia Denumirea actului normativ nlimba romna

Publicatia: Publicatia oficiala a UE n careactul normativ a fost publicat

initialContinut:Xxxxxxxxxx Prezentarea pe scurt a

continutului actului normativ(rezumatul are valoare strictorientativa)

Key words : Cuvinte-cheie n limba englezacu care pot fi operate cercetari


36/55

36

tematice n bazele de datelegislative Celex si Eur-Lex

Cuvinte cheie: Cuvinte-cheie n limba romnacu care pot fi operate cercetaritematice n baza de datelegislative a Centrului deInformare al Comisiei Europenela Bucuresti, www.infoeuropa.ro,si a Centrului de ResurseJuridice, www.crj.ro

1 Acte cu caracter obligatoriu

31996D041396/413/EC: Council Decision on the 25 th of June 1996 on theimplementation of a Community action programme to strengthen thecompetitiveness of European industry.Decizia nr. 96/413/CE a Consiliului din 25 iunie 1996 privind aplicareaprogramului de actiune comunitar de crestere a competitivitatii industrieieuropene.Publicatia: OJ L 167 06.07.1996 p.55Modificat si completat prin:Continut: Prin decizie sunt stabilite obiectivele programului

de actiune n materia consolidarii competitivitatiiindustriei europene, Comisia Europeana urmnd saelaboreze anual un raport de evaluare a rezultate

lor obtinute. Anexa cuprinde liniile directoare aleprogramului de actiune.

Key words: action programme; competitiveness; industrialcooperation; industrial development; Communityindustrial policy; European industrial area.

Cuvinte cheie: program de actiune, competitivitate, cooperare indus-triala, dezvoltare industriala, politica industriala comu-nitara, spatiul industrial european.


37/55

37

31997D083797/837/EC: Commission Decision on the 9th of December 1997

amending Decision 83/247/EEC setting up a committee onCommunity policy regarding forestry and forestry-based industries.Decizia nr. 97/837/CE a Comisiei din 9 decembrie 1997 pentrumodificarea si completarea Deciziei nr. 83/247/CEE privind nfiintareaComitetului privind politica comunitara referitoare la industriile de pre-lucrare a lemnului.Publicatia: OJ L 346 17.12.1997 p.95Modificat si completat prin:

Continut: Decizia redefineste componenta Comitetului privindpolitica comunitara referitoare la industriile de prelu-crare a lemnului, ce va fi alcatuit din repre zentantiiorganizatiilor industriei forestiere, preciznd rolul saun politica comunitara cu privire la industriile deprelucrare a lemnului. Decizia stabileste, de asemenea,durata mandatului comitetului. Anexa prezinta com-ponenta comitetului.

Key words: printing; publication; pulp and paper industry;

sylviculture; wood industry; EC advisory committee.Cuvinte cheie:tiparire, publicatie, industrie de celuloza si hrtie,

silvicultura, industria lemnului, comitet consultativ alCE.

2 Acte fara caracter obligatoriu

2.1 Aspecte generale

51990DC0556Industrial Policy in an open and competitive environment: Guide-lines for a Community Approach.Politica industriala ntr-un mediu deschis si concurential: linii directoarepentru o abordare comunitaraData adoptarii: 16.11.1990


38/55

38

51994DC0319Communication from the Commission to the Council, to the

European Parliament, Economic and Social Committee and theCommittee of the Regions An Industrial Competitiveness Policy forthe European Union.Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, ComitetulEconomic si Social si Comitetul Regiunilor: O politica a competitivitatiiindustriale pentru Uniunea Europeana.Data adoptarii: 14.09.1994

31994Y1206(01)Council Resolution on the 21 st of November 1994 on thestrengthening of the competitiveness of Community industry.Rezolutia Consiliului din 21 noiembrie 1994 privind cresterea com-petitivitatii industriei comunitare.Publicatia: OJ C 343 06.12.1994 p.1Modificat si completat prin:Continut: Prin rezolutie, Consiliul ia nota de Comunicarea

Comisiei Cresterea competitivitatii industriei euro-pene a constructiilor mecanice si de intentia acesteiade a prezenta un plan de actiune pentru popularizareasi aplicarea comunicarii, cernd statelor membre sacreeze un climat favorabil dezvoltarii industriei me-canice si sa mentina Uniunea ca pol de atractie pentruamplasarea ntreprinderilor de masini si echipamente,sa ncurajeze cercetarea, dezvoltarea si formarea per-sonalului calificat si sa sprijine initiativele de cooperare

bazate pe avantajul reciproc, acordnd o atentiedeosebita dezvoltarii ntreprinderilor mici si mijlocii.Prin rezolutie, Consiliul cere si Comisiei sa tina cont denecesitatile de cercetare si dezvoltare din domeniu si sapromoveze adaptarea la schimbarile intervenite nindustrie, cadrul legislativ necesar functionarii pieteiinterne si sa aplice programe integrate de dezvoltare antreprinderilor mici si mijlocii.


39/55

39

Key words: Community industrial policy; competitiveness; economicand social cohesion; job creation; competition; industrial

cooperation.Cuvinte cheie: politica industriala comunitara, competitivitate, coeziuneeconomica si sociala, creare de locuri de munca, concu-renta, cooperare industriala.

51996DC0463Communication from the Commission Benchmarking TheCompetitiveness of European IndustryComunicare a Comisiei: Analiza comparata a competitivitatii industrieieuropeneData adoptarii:19.10.1996Key words: competitiveness; economic analysis; productivity;

European industrial area.Cuvinte cheie:competitivitate, analiza economica, productivitate,

spatiul industrial european.

51997DC0153Communication from the Commission to the Council, the EuropeanParliament, the Economic and Social Committee and the Committeeof the Regions - Benchmarking Implementation of an Instrumentavailable to Economic Actors and Public Authorities.Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, ComitetulEconomic si Social si Comitetul Regiunilor: Analiza comparata utilizareaunui instrument la ndemna operatorilor economici si autoritatilor locale.Data adoptarii: 16.04.1997

Key words: competitiveness; economic analysis; productivity;statistics; European industrial area.

Cuvinte cheie:competitivitate, analiza economica, productivitate,statistici, spatiul industrial european.

51998DC0534Communication from the Commission to the Council The contribu-tion of business services to industrial performance A common policy


40/55

40

framework .Comunicare a Comisiei catre Consiliu: Contributia serviciilor din dome-

niul afacerilor la performanta industriala. Un cadru al politicii comune.Data adoptarii: 21.09.1998Key words: competitiveness; productivity; provision of services; type

of business; Community industrial policy.Cuvinte cheie:competitivitate, productivitate, furnizare de servicii, tip

de afacere, politica industriala comunitara.

51998DC0718

Communication from the Commission to the Council, the EuropeanParliament, the Economic and Social Committee and the Committeeof the Regions - The competitiveness of European enterprises in theface of globalisation: how it can be encouraged.Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, ComitetulEconomic si Social si Comitetul Regiunilor Competitivitatea ntreprin-derilor europene n fata globalizarii: cum poate fi stimulata.Data adoptarii: 20.01.1999Key words: competitiveness; industrial policy; international market;

world economy; European undertaking.Cuvinte cheie: competitivitate, politica industriala, piata internationala,

economie mondiala, ntreprindere europeana.

51999DC0465Communication from the Commission to the Council, the EuropeanParliament, the Economic and Social Committee and the Committeeof the Regions - Structural change and adjustment in European

manufacturing.Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, ComitetulEconomic si Social si Comitetul Regiunilor: Schimbarile structurale siajustarea industriei europene.Data adoptarii: 05.10.1999Key words: competitiveness; investment; processing industry; EC

countries.


41/55

41

Cuvinte cheie: competitivitate, investitie, industrie prelucratoare, statemembre ale CE.

52001DC0454Communication from the Commission towards a strategic vision oflife sciences and biotechnology: consultation document.Comunicare a Comisiei: Spre o viziune strategica asupra stiintelor vietiisi biotehnologiei document pentru dezbatere.Data adoptarii: 04.09.2001Continut: Conform Comunicarii, stiintele vietii si biotehnologia

prezinta o importanta strategica pentru Europa,motiv pentru care Comisia asteapta comentarii dinpartea societatii civile, a cercetatorilor, a autoritatilorpublice si a operatorilor economici, comentarii caresa contribuie la finalizarea documentului privindpolitica n domeniu.

Key words: life sciences; biotechnology; innovation;competitiveness; genetically altered organism; ethics;public awareness campaign.

Cuvinte cheie: stiintele vietii, biotehnologie, inovatie, competitivitate,organism modificat genetic, etica, campanie deconstientizare a publicului.

2.2 Cooperarea industriala

51995DC0071

Communication from the Commission to the Council and theEuropean Parliament - Industrial cooperation with the countries ofCentral/Eastern Europe.Comunicare a Comisiei catre Consiliu si Parlamentul European:Cooperarea industriala cu tarile din Centrul si Estul Europei.Data adoptarii: 14.03.1995


42/55

42

31996Y0713(02)Council Resolution on the 25 thof June 1996 on industrial cooperation

with other regions and third countries, inter alia in theMediterranean.Rezolutia Consiliului din 25 iunie 1996 privind cooperarea industriala cualte regiuni si terte tari, ntre altele n zona Mediteranei.Publicatia: OJ C 203 13.07.1996 p.4Continut: Consiliul apreciaza progresul facut n cooperarea

industriala cu terte state, n special cele din Centrul siEstul Europei aflate n procesul de aderare la

Uniunea Europeana, invitnd Comisia sa examinezedificultatile cu care se confrunta aceste tari ca si nalte spatii, cum ar fi Asia, America Latina, StateleUnite si Japonia. n ceea ce priveste zona MariiMediterane, este subliniat faptul ca dezvoltareaindustriala a zonei este baza dezvoltarii unei economiicompetitive si una din principalele cerinte de atragerea investitiilor, dezvoltare ce trebuie facuta pe bazaparteneriatului economic si financiar, ntr-o abordarecoerenta si integrata, bazata pe un program de lucruspecific. Prin rezolutie, Consiliul cere Comisiei sa facapropuneri de cooperare industriala cu terte state si sasupuna rapoarte asupra actiunilor ntreprinse, pebaza carora se va organiza o discutie avnd dreptscop evaluarea contributiei facute de cooperareaindustriala la dezvoltarea socio-economica a statelorterte.

Key words: industrial cooperation; third country; European industrialarea; competitiveness; Community policy; industrialpolicy.

Cuvinte cheie:cooperare industriala, stat tert, spatiul industrialeuropean, competitivitate, politica comunitara, politicaindustriala.


43/55

43

2.3 Mediul nconjurator si industria

31992Y1216(02)Council resolution on the 3rd of December 1992 concerning therelationship between industrial competitiveness and environmentalprotection.Rezolutia Consiliului din 3 decembrie 1992 privind relatia dintrecompetitivitatea industriala si protectia mediului nconjurator.Publicatia: OJ C 331 16.12.1992 p.5Continut: Consiliul ia nota de Comunicarea Comisiei privind

competitivitatea industriala si protectia mediului,considernd esentiala cooperarea dintre cele douadomenii, cernd dezvoltarea unor sisteme demanagement care sa tina cont de conditiile de mediu.Consiliul apreciaza intentia Comisiei de dezvoltaredurabila a industriei, considernd ca masurilecomunitare trebuie sa fie coerente, previzibile sipracticabile, n special cele privind ntreprinderilemici si mijlocii ca si nevoia de a informa industriaasupra dezvoltarii si folosirii tehnologiilor curate si afolosirii si publicarii studiilor de impact. Comisia esteinvitata de a propune noi acte legislative, sa dezvoltemetode care sa vina n sprijinul politicilor de mediu side mbunatatire a tehnologiilor industriale. Statelemembre sunt invitate sa coopereze n vederea dez-voltarii tehnologiilor de mediu si sa promoveze pro-tectia mediului.

Key words: competitiveness; European industrial area; environmentalprotection; environmental policy; industrial policy.

Cuvinte cheie:competitivitate, spatiul industrial european, protectia me-diului, politica n domeniul mediului, politica industriala.

52000DC0265Communication from the Commission Promoting sustainabledevelopment in the EU non-energy extractive industry.


44/55

44

Comunicare a Comisiei: Promovarea dezvoltarii durabile n industriaextractiva ne-energetica a UE.

Data adoptarii: 03.05.2000Continut: Obiectivul Comunicarii este de a stabili liniile gene ralede promovare a dezvoltarii durabile n industriaextractiva ne-energetica. Comunicarea prezinta con-textul dezvoltarii durabile, problemele prioritarepentru dezvoltarea durabila a industriei extractive ne-energetice si actiunile ce vor fi ntreprinse de Comisie.

Key words: competitiveness; environmental impact; mining industry;sustainable development; Community policy.

Cuvinte cheie:competitivitate, impact asupra mediului, industriaminiera, dezvoltare durabila, politica comunitara.

2.4 Industria chimica

51996DC0187Communication from the Commission to the Council, the EuropeanParliament and the Economic and Social Committee An IndustrialCompetitiveness Policy for the European Chemical Industry: AnExample.Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European siComitetul Economic si Social O politica a competitivitatii industriale aindustriei chimice europene: studiu de caz.Data adoptarii: 30.04.1996Key words: chemical industry; competition policy; competitiveness

industrial policy.Cuvinte cheie:industria chimica, politica n domeniul concurentei,

competitivitate, politica industriala.


45/55

45

2.5 Industria constructoare de masini

51994DC0380Communication from the Commission Strengthening the com-petitiveness of the European machinery construction industry.Comunicare a Comisiei: Cresterea competitivitatii industriei europeneconstructoare de masini.Data publicarii: 25.10.1994

31995Y1219(01)

Council Resolution on the 27

th

of November 1995 on thestrengthening of the competitiveness of the European mechanicalengineering industry.Rezolutia Consiliului din 27 noiembrie 1995 privind crestereacompetitivitatii industriei europene a constructiilor mecanice.Publicatia: OJ C 341 19.12.1995 p.1Continut: Consiliul ia nota de Comunicarea Comisiei Conso-

lidarea competitivitatii industriei mecanice europenesi de intentia acesteia de a prezenta un plan de actiunede diseminare si implementare a comunicarii si cerestatelor membre sa creeze un climat favorabil dez-voltarii industriei mecanice si sa mentina Uniunea capol de atractie pentru amplasarea ntreprinderilor demasini si echipamente, sa ncurajeze cercetarea, dez-voltarea si formarea personalului calificat si sa sprijineinitiativele de cooperare bazate pe avantajul reciproc,acordnd o atentie deosebita dezvoltarii ntreprin-

derilor mici si mijlocii. Prin rezolutie, Consiliul cereComisiei sa tina cont de necesitatile de cercetare sidezvoltare din domeniu si sa promoveze dezvoltareacapacitatii de adaptare la schimbarilor intervenite nindustrie, sa promoveze cadrul legislativ necesarfunctionarii pietei interne si sa implementeze pro-grame integrate de dezvoltare a ntreprinderilor mici simijlocii, declarndu-si intentia de a disemina si


46/55

46

implementa masurile incluse n rezolutie.Key words: mechanical engineering; European Union;

competitiveness; Community programme; industrialcooperation.Cuvinte cheie: industrie mecanica, Uniunea Europeana, competitivitate,

program comunitar, cooperare industriala.

2.6 Industria aerospatiala

51997DC0466

Communication from the Commission to the Council, the EuropeanParliament, the Economic and Social Committee and the Committeeof the Regions - The European aerospace industry Meeting theglobal challenge.Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, ComitetulEconomic si Social si Comitetul Regiunilor: Industria aerospatialaeuropeana. ntmpinarea provocarii globale.Data publicarii: 24.09.1997Key words: aerospace industry; competitiveness; research and

development; satellite communications; space policy.Cuvinte cheie:industria aerospatiala, competitivitate, cercetare si

dezvoltare, comunicatii prin satelit, politica spatiala.

2.7 Industria aeronautica

51992DC0164

Communication from the Commission to the Council - The EuropeanAircraft Industry: First assessment and possible Community actionsComunicare a Comisiei catre Consiliu: Industria aeronautica europeana.Prima evaluare si posibile actiuni comunitare.Data publicarii: 29.04.1992


47/55

47

2.8 Industria de aparare

51997DC0583Communication from the Commission to the Council, the EuropeanParliament, the Economic and Social Committee and the Committeeof the Regions - Implementing European Union strategy on defence-related industries.Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, ComitetulEconomic si Social si Comitetul Regiunilor: Punerea n aplicare astrategiei Uniunii Europene privind industriile legate de aparare.Data publicarii: 04.12.1997

2.9 Industria constructiilor

51997DC0539Communication from the Commission to the Council, the EuropeanParliament, the Economic and Social Committee and the Committeof the Regions - 'The competitiveness of the construction industry'.Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, ComitetulEconomic si Social si Comitetul Regiunilor: Competitivitatea industrieiconstructiilor.Data publicarii: 04.11.1997Key words: building industry; competition policy; competitiveness;

labour market; public worksCuvinte cheie: industria constructiilor, politica n domeniul concurentei,

competitivitate, piata muncii, lucrari publice

2.10 Industria textila

51995DC0447Communication from the Commission to the Council, the EuropeanParliament, the Economic and Social Committee and the Committeeof the Regions - The Impact of International Developments on theCommunity' s Textile and Clothing Sector.


48/55

48

Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, ComitetulEconomic si Social si Comitetul Regiunilor: Impactul evolutiilor pe plan

mondial asupra sectorului comunitar al textilelor si mbracamintei.Data publicarii: 11.10.1995

51996DC0210Communication from the Commission to the Council, the EuropeanParliament, the Economic and Social Committee and the Committeeof the Regions - The competitiveness of subcontracting in the textileand clothing industry in the European Union.Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, ComitetulEconomic si Social si Comitetul Regiunilor: Competitivitateasubcontractarii n industria textila si a mbracamintei n UniuneaEuropeana.Data publicarii: 15.05.1996Key words: competitiveness; small and medium-sized businesses;

sub-contracting; textile industry; Communityprogramme.

Cuvinte cheie:competitivitate, ntreprinderi mici si mijlocii,

subcontractare, industria textila, program comunitar.

51997DC0454Communication from the Commission to the Council, the EuropeanParliament, the Economic and Social Committee and the Committeeof the Regions - Plan of action to increase the competitiveness of theEuropean textile and clothing industry.Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul

Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Planul de actiune pentrucresterea competitivitatii industriei textile si a mbracamintei.Data publicarii: 29.10.1997Key words: clothing industry; competitiveness; textile industry;

Community industrial policy; European industrial area.Cuvinte cheie:industria de mbracaminte, competitivitate, industria

textila, politica industriala comunitara, spatiul industrialeuropean.


49/55

49

2.11 Industria siderurgica

51998DC0220Communication from the European Commission to the Council, theEuropean Parliament and the ECSC Consultative Committee on aglobal approach to promote regional and social conversion and tofacilitate industrial restructuring in the Central and EasternEuropean Countries: the case of steel.Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European siComitetul Consultativ CECO privind solutiile cuprinzatoare pentrustimularea transformarilor regionale si sociale si favorizarea restructurariiindustriale n statele din Europa Centrala si Rasariteana: cazul otelului.Data publicarii: 07.04.1998Key words: industrial conversion; industrial restructuring; iron and

steel industry; socio-economic conditions; CEEC.Cuvinte cheie: conversie industriala, restructurare industriala, industria

siderurgica, conditii socio-economice, statele din EuropaCentrala si Rasariteana.

51999DC0453Communication from the Commission to the Council, the EuropeanParliament and the ECSC Consultative Committee - The state of thecompetitiveness of the steel industry in the EUComunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European siComitetul Consultativ CECO: Situatia competitivitatii industrieisiderurgice n UEData publicarii: 05.10.1999

Key words: competitiveness; industrial cooperation; iron and steelindustry; third country; ECSC.

Cuvinte cheie:competitivitate, cooperare industriala, industriesiderurgica, stat tert, CECO.


50/55

50

2.12 Industria constructiilor navale

51997DC0470Communication from the Commission to the Council, the EuropeanParliament, the Economic and Social Committee and the Committeeof the Regions - Towards a new shipbuilding policy.Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, ComitetulEconomic si Social si Comitetul Regiunilor: Catre o noua politica aconstructiilor navale.Data publicarii: 01.10.1997Key words: aid system; competitiveness; research and development;

shipbuilding; shipping policy.Cuvinte cheie:sistem de ajutoare, competitivitate, cercetare si

dezvoltare, industrie navala, politica transporturilormaritime

2.13 Industria constructoare de autovehicule

51995DC0689Communication from the Commission to the Council and theEuropean Parliament - A community strategy to reduce CO2emissions from passenger cars and improve fuel economy.Comunicare a Comisiei catre Consiliu si Parlamentul European: Strategiacomunitara de reducere a emisiilor de CO2 ale autovehiculelor depasageri si de mbunatatire a economisirii de combustibili.Data publicarii: 20.12.1995

51996DC0327Communication from the Commission to the Council, the EuropeanParliament, the Economic and Social Committee and the Committeeof the Regions - European Automobile Industry.Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, ComitetulEconomic si Social si Comitetul Regiunilor: Industria europeanaconstructoare de autoturisme.


51/55

51

Data publicarii: 10.07.1996Key words: competitiveness; industrial research; motor industry;

production; Community industrial policy.Cuvinte cheie:competitivitate, cercetare industriala, industriamotoarelor, productie, politica industriala comunitara.

51996DC0248Communication from the Commission to the European Parliamentand the Council on a future strategy for the control of atmosphericemissions from road transport taking into account the results from

the Auto/Oil ProgrammeComunicare a Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu asupraviitoarei strategii privind controlul emisiilor atmosferice provenite dintransportul rutier, n lumina rezultatelor Programului Auto/PetrolData publicarii: 18.06.1996Key words: atmospheric pollution; diesel fuel; motor fuel; oil

pollution; Community programme.Cuvinte cheie:poluare atmosferica, combustibil diesel, combustibil

pentru motor, poluare petroliera, program comunitar.

2.14 Industria farmaceutica

51993DC0718Communication from the Commission to the Council and theEuropean Parliament on the outlines of an industrial policy for thepharmaceutical sector in the European Community.Comunicarea Comisiei

15 politica industrial a

Documents