document de politic industrial a romÂnieieconomie.gov.ro/images/politici-industriale/sipoca7/draft...

1Competen a face diferen a! Proiect selectat în cadrul Programului Opera ional Capacitate Administrativ cofinan at de Uniunea European , din Fondul Social European

DOCUMENT DE POLITIC INDUSTRIAL A ROMÂNIEI

Iunie 2018


DENUMIRE PROIECT

DEZVOLTAREA CAPACIT II INSTITU IONALE A MINISTERULUI ECONOMIEI, COD SIPOCA: 7

OBIECTIVUL SPECIFIC ELABORAREA DOCUMENTULUI DE POLITIC INDUSTRIAL A ROMÂNIEI

ELABORAT

Doina Turcu

Florentina Ionescu

Cornelia Muraru Ionel

Christina Leucu a

Monica Aldoiu

C t lin B lan

R zvan De liu

C t lin Potârniche

Sabin Rotaru

Daniel Co ni


CUPRINS

Introducere ......................................................................................................... 4 1.

Acces sporit pe Pia a intern (UE) i interna ional al produselor industriale române ti ............. 7 2.

Lan uri de valoare industriale .................................................................................. 12 3.

Dezvoltarea i încurajarea rela iilor de cooperare în clusterele inovative ............................. 16 4.

Stimularea inov rii prin investi ii în noi produse, servicii i baze de produc ie în întreprinderi ... 20 5.

Identificarea necesarului de for de munc specializat i instruire/perfec ionare adecvat 6.pentru sectoarele industriale ........................................................................................ 24

Energie, resurse i eficien energetic pentru stimularea competitivit ii ........................... 28 7.

Înt rirea capacit ii administrative la nivelul Ministerului Economiei în vederea implement rii 8.politicii industriale a României ...................................................................................... 32

Concluzii si recomandari ........................................................................................ 36 9.

de ac iune .................................................................................................... 39 10. Plan


Introducere 1.În cadrul proiectului “Dezvoltarea capacit ii institu ionale a Ministerului Economiei – SIPOCA 7”, beneficiarul i-a propus elaborarea unui Document de Politic Industrial ce va reflecta preocup rile referitoare la revitalizarea, consolidarea i diversificarea bazei industriale din România, prin îmbun t irea capacit ii de inovare la nivelul întreprinderilor, utilizarea eficient a resurselor naturale disponibile i specializarea inteligent , realizarea de produse industriale cu valoare ad ugat mare. Politica industrial este un ansamblu structurat de interven ii publice (politici, programe i instrumente) în vederea direc ion rii sistemului industrial c tre obiective care nu ar putea fi atinse în absen a respectivelor interven ii. Politica industrial - are caracter orizontal i asigur condi iile - cadru favorabile competitivit ii industriale (art. 173 Tratatul de Func ionare al Uniunii Europene), prin: - Accelerarea adapt rii industriei la schimb rile structurale; - Încurajarea unui mediu favorabil ini iativei i dezvolt rii întreprinderilor i, în special, a

întreprinderilor mici i mijlocii; - Încurajarea unui mediu propice cooper rii dintre întreprinderi; - Favorizarea exploat rii mai eficiente a poten ialului industrial, a politicilor de inovare,

cercetare i dezvoltare tehnologic . - Primul document (manual) de politic industrial a României a fost elaborat în anul 2002, în cadrul unui proiect finan at de Uniunea European prin Programul PHARE, în cadrul colabor rii dintre Ministerul Economiei i Comer ului din România i Departamentul de Comer i Industrie (DTI) al Marii Britanii. Parteneri în proiect au mai fost Ministerul Economiei, Finan elor i Industriei din Fran a i Ministerele Economiei i Industriei din Polonia i Republica Ceh . Documentul elaborat a fost aprobat prin Hot rârea de Guvern nr.

657/20.06.2002, constituind baza închiderii Capitolului 15 - Politic industrial - de negociere cu Uniunea European . Al doilea document de politic industrial a României a fost elaborat în anul 2005, în cadrul unui alt proiect finan at de Uniunea European prin Programul PHARE, în cadrul colabor rii dintre Ministerul Economiei i Comer ului din România i Ministerul Economiei i Finan elor din Italia. Documentul de politic industrial elaborat se referea la orizontul de timp 2005-2008, iar Planul de ac iune a fost elaborat pentru perioada 2005-2006. Documentul a fost aprobat prin Hot rârea de Guvern nr. 1172/29 septembrie 2005 i a fost înaintat Comisiei Europene, împreun cu documentele negociate în vederea ader rii României la UE la 1 ianuarie 2007 i a demar rii primului exerci iu financiar 2007-2013 pentru accesarea fondurilor europene. În anul 2009, Comisia European a fost informat c în România, politica de cluster este component a politicii industriale. Odat cu statutul de Stat Membru al Uniunii Europene, decizia de a avea un document de politic industrial a apar inut exclusiv României. Au existat diverse ini iative de elaborare a unui al 3-lea document de politic industrial , care s r spund la problematica abordat la nivel european în cadrul Grupurilor de lucru ale Comisiei Europene i Consiliului UE, dar activitatea s-a concentrat doar pe analize ale competitivit ii sectoarelor industriei prelucr toare i furniz rii de informa ii pentru Raportul Competitivit ii Statelor Membre UE. Al 2-lea exerci iu financiar de accesare a fondurilor europene de c tre România a impus, ca


cerin ex-ante, elaborarea în anul 2013 a unui document strategic, respectiv Strategia Na ional pentru Competitivitate 2014-2020, aprobat prin Hot rârea de Guvern nr. 752/16.09.2015.

Necesitatea documentului de politic industrial a României a derivat din implicarea profund a industriei în procesul de transformare a economiei române ti i orientarea ei spre o dezvoltare durabil , în concordan cu interesele na ionale i cu noua strategie de politic industrial revizuit a Uniunii Europene (COM 479/13.07.2017: S investim într-o industrie inteligent , inovativ i sustenabil ). Spre deosebire de alte ri din Uniunea European , România înc nu i-a stabilit i asumat o strategie industrial care s valorizeze avantajele competitive ale propriului sistem industrial.

Viziunea strategic propus de noul document de politic industrial este ca economia României s devin cea de-a zecea economie european într-un orizont de timp de 20 de ani, raportat la m rimea PIB. Realizarea acestei viziuni presupune promovarea politicilor publice/industriale favorabile cre terii competitivit ii industriei române ti, difuzarea de beneficii la nivelul întregii societ i i economii, dezvoltarea lan urilor de valoare industriale i de servicii i valorizarea sistemului economic-productiv la poten ialul s u maxim.

În elaborarea prezentului documentul de politic industrial echipa de exper i a analizat atât sectoarele tradi ionale ale industriei prelucr toare, cât i sectoarele de specializare inteligent , inclusiv tehnologiile generice esen iale, sectoarele creative i culturale, inovarea social etc, care pot avea impact asupra competitivit ii i productivit ii tuturor domeniilor de activitate. De asemenea, toate recomand rile i propunerile formulate în cadrul documentului au fost corelate cu: reglement rile în vigoare la nivelul Uniunii Europene, Strategia Na ional pentru Competitivitate 2014-2020, Strategia Na ional de Cercetare-Dezvoltare-Inovare 2017-2020, Strategiile regionale de specializare inteligent i prevederile Programului de Guvernare al României pentru perioada 2017-2020.

Abordarea echipei de exper i ai proiectului privind politica industrial a României se axeaz pe detalierea a apte obiective opera ionale (priorit i), generate de adaptarea industriei prelucr toare la schimb rile structurale globale, încurajarea dezvolt rii i cooper rii întreprinderilor, favorizarea unei exploat ri mai bune a poten ialului industrial, al politicilor de inovare, cercetare i dezvoltare tehnologic .

Din punct de vedere metodologic lucrarea a fost elaborat într-un cadru analitic de identificare i definire a problemelor (problem-driven analysis), aplicat celor 7 obiective opera ionale stabilite: accesul pe pia a intern i interna ional , lan uri de valoare, clustere, inovarea bazat pe cerere (business driven innovation), for a de munc , energie i înt rirea capacit ii administrative a Ministerului Economiei. De aici rezult aplicarea diferen iat a unor metode de cercetare, în func ie de specificul fiec rui obiectiv, p strându-se, totodat , caracterul unitar al abord rii. Au fost utiliza i indicatori consacra i la nivelul UE pentru realizarea compara iilor cu dinamica de la nivel european. De asemenea, au fost folosite metode calitative de cercetare (analiza documentelor / analiza de con inut / analiza comparativ («desk research»), ancheta pe baz de chestionar, precum i metode cantitative : focus- grup, analiza bazelor de date statistice oficiale). Documentul este rezultatul unui amplu proces de consultare la nivel na ional i regional cu principalii reprezentan i ai mediului de afaceri, societ ii civile, structuri asociative ale unit ilor administrativ-teritoriale, mediul academic i de cercetare, precum i cu reprezentan i ai autorit ilor centrale implica i în luarea deciziilor la nivel guvernamental i


are în vedere o abordare integrat a politicii industriale, pentru a se evita suprapuneri cu alte documente de politici publice.

Figura 1 Obiectivele documentului de politic industrial


Acces sporit pe Pia a intern (UE) i interna ional al produselor 2.industriale române ti

Produse române ti cu valoare ad ugat ridicat , competitive pe pia a intern (UE) i interna ional

Sus inerea accesului sporit al produselor industriale române ti are în vedere urm toarele priorit i cuantificabile: - Dezvoltarea i modernizarea bazei industriale, promovarea tehnologiilor eco-eficiente i

a noi produse, prin promovarea investi iilor str ine directe i a investi iilor autohtone - Specializarea produc iei pe industriile cu intensitate tehnologic ridicat - Globalizarea pie ei de bunuri - Valorificarea eficient a materiilor prime/produselor intermediare

Oferta de produse industriale a României în anul 2016 a contribuit la realizarea urm torilor indicatori macroeconomici (conform OMC):

Produsul intern brut = 187.039 milioane USD (pre uri curente); PIB/capita (USD 2014-2016) = 9.467 USD/capita; Ponderea României în exporturile mondiale= 0,40% Ponderea României în importurile mondiale = 0,46% Ponderea exportului în PIB= 34% Exportul/locuitor= 3.215 USD/capita; Rata de completare a PIB prin importuri de m rfuri = 40% Rata de acoperire a importurilor prin exporturi =85%

În ceea ce prive te pia a intern (UE), oferta de produse industriale a României începând din 2007 pân în prezent s-a dublat. Topul valoric al produselor industriale desf cute pe pia a UE (2016) se prezint astfel: 1. Ma ini i aparate; echipamente electrice; 2. Mijloace i materiale de transport; 3. Materiale textile i articole din acestea; 4. Metale comune i articole din acestea etc. Partenerii cei mai importan i pentru România, din UE, sunt, la export: Germania (28,7%), Italia (15,5%), Fran a(9,6%), Ungaria(6,9%), Regatul Unit (5,8%) etc. Referitor la Pie ele interna ionale (ter e), oferta de produse industriale, începând din 2007 pân în prezent a crescut de circa 1,7 ori; topul valoric al produselor industriale desf cute pe pie ele ter e este dominat de : 1. Ma ini i aparate; echipamente electrice; 2. Mijloace i materiale de transport; 3. Produse minerale; 4. Metale comune i articole din acestea etc. Partenerii cei mai importan i de pe pie ele ter e la nivelul anului 2016 sunt: Federa ia Rus (2,25%); Statele Unite ale Americii (2,21%); Republica Moldova (1,74%); Serbia(1,48%); China (1,42%). Per ansamblu, oferta de produse industriale la nivelul anului 2016 a fost reprezentat de: bunuri intermediare 61%; bunuri de capital 11%; bunuri de consum 22%; restul alte bunuri neclasificate; aceast structur a fost asem n toare pe toat perioada analizat . Soldul balan ei comerciale [export(FOB)-import(CIF)] s-a redus la jum tate comparativ cu anul 2008, dar exportul net de bunuri este în continuare negativ. Produsele industriale cu


soldul balan ei comerciale pozitiv, au fost: autovehicule de transport rutier; articole de îmbr c minte; piei i produse din piei; produse rezultate din prelucrarea lemnului; mobil ; produse rezultate din prelucrarea i eiului; alte mijloace de transport; echipamente electrice. Acestea sunt în propor ie covâr itoare bunuri ale întreprinderilor investi ii str ine directe. Factorii determinan i (principali) care au influen at oferta de produse industriale din România începând din 2008 pân în prezent au fost urm torii: întreprinderile active din industria prelucr toare, care au reprezentat circa 89% din

întreprinderile active din industria României; în propor ie de 99,8% au capital majoritar privat; întreprinderile cu capital integral str in au fost în propor ie de 7,9% (2015); din punct de vedere al structurii dup clasa de m rime a num rului de salaria i au fost: 72,1% microîntreprinderi; 19,71 întreprinderi mici; 6,45% întreprinderi mijlocii; 1,74% întreprinderi mari - fa de media UE – 0,75%, (2015);

capitalul social social al întreprinderilor din industria prelucr toare care a crescut cu 60% (2014/2008);

investi iile brute în bunuri corporale în perioada 2008-2015, care au fost de 197 miliarde lei, realizate de întreprinderile mari (57,11%), întreprinderile mijlocii (24,44%), întreprinderile mici (12,24%) i microîntreprinderile (6,21%);

investi iile nete, reprezentând 50% utilaje i 43,53% construc ii noi, în valoare de 127 miliarde lei (2008÷2015), au fost realizate de întreprinderile mari (59,64%), întreprinderile mijlocii (22,34%), întreprinderile mici (11,90%) i microîntreprinderile (6,12%);

cifra de afaceri a industriei prelucr toare, care a avut un trend cresc tor începând din 2009, în anul 2016 a fost realizat în propor ie de: 64 %, întreprinderile mari i 21%, întreprinderile mijlocii (respectiv 771 întreprinderi mari i 3.132 întrepinderi mijlocii), iar restul de 15% de întreprinderile mici i microîntreprinderi; acest fapt demonstreaz c procesele industriale complexe /integrate i performante se desf oar în întreprinderile mari/mijlocii;

exportul direct, care a urmat un trend cresc tor în perioada analizat , fiind realizat în propor ie covâr itoare de întreprinderile mari ( 83%) i întreprinderile mijlocii(14%);

valoarea ad ugat brut la costul de fabrica ie, care a urmat un trend cresc tor dup 2009, ajungând s dep easc cu circa 20% pe cea realizat în 2008; a fost realizat de întreprinderile mari i cele mijlocii în propor ie de circa 85%;

Diviziunile industriei prelucr toare cu rezultatele cele mai bune la to i indicatorii analiza i au fost: Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor i semiremorcilor; Fabricarea produselor din cauciuc i mase plastice; Fabricarea de ma ini, utilaje i echipamente n.c.a. Factorii facilitatori cu impact asupra ofertei de produse industriale au fost: Intensitatea tehnologic a proceselor de produc ie: procesele de productie din industria

prelucr toare, clasificate dup intensitatea tehnologic utilizat , au avut urm torul aport la realizarea ofertei de produse industriale (2016 date provizorii), dominat de industriile cu tehnologii mediu-avansate, în cre tere fa de 2008:

- industriile cu tehnologii avansate (HIGH-TECHNOLOGY): export 8%; - industriile cu tehnologii mediu-avansate (MEDIUM-HIGH-TECHNOLOGY): export

51%; - industriile cu tehnologii mediu-inferioare (MEDIUM-LOW-TECHNOLOGY): export

18%; - industriile cu tehnologii inferioare (LOW-TECHNOLOGY): export 23%;


valoarea ad ugat brut la costul factorilor, realizat de industriile clasificate dup intensitatea tehnologic a proceselor de fabrica ie din industria prelucr toare se prezint astfel (2016 date provizorii):

- industriile cu tehnologii avansate (HIGH-TECHNOLOGY): 6%; - industriile cu tehnologii mediu-avansate (MEDIUM-HIGH-TECHNOLOGY): 36%; - industriile cu tehnologii mediu-inferioare (MEDIUM-LOW-TECHNOLOGY): 23%; - industriile cu tehnologii inferioare (LOW-TECHNOLOGY): 35%;

Din punct de vedere al globaliz rii pie ei de bunuri, care se refer la prezen a comercial a întreprinderilor multina ionale sau a filialelor întreprinderilor str ine (FATS), situa ia se prezint astfel:

în industria prelucr toare (2015) au activat 9,03% din intreprinderile active, realizând 63,43% din cifra de afaceri, 61,55% din valoarea ad ugat brut la costul factorilor,

cu 44,85% din num rul mediu de salaria i; peste 75% din cifra de afaceri i valoarea ad ugat brut la costul factorilor sunt

realizate de intreprinderile FATS care sunt controlate de statele intracomunitare; peste 6% de alte ri din Europa, iar restul din ri ter e;

repartizarea cifrei de afaceri în func ie de ara în care se g se te întreprinderea care de ine controlul, relev faptul c Germania de ine cea mai mare pondere cu 22,7% din total intracomunitar, urmat de Fran a cu 16,6% i pe locul trei Austria cu 14,4%;

în cazul valorii ag ugate brute la costul factorilor, ponderea cea mai ridicat este de inut de Germania 22,8% din total intracomunitar, urmat de Fran a 15,9% i Austria 15,2%;

primele locuri în topul întocmit dup cifra de afaceri realizat în 2015-2016, la nivelul national, sunt de inute de companii multina ionale / companii cu capital mixt (str in i românesc).

Factorii de realizare cu impact direct asupra ofertei de produse industriale au fost: Dezvoltarea i modernizarea bazei industriale din industria prelucr toare, promovarea

tehnologiilor eco-eficiente i a noi produse, prin promovarea investi iilor str ine directe i a investi iilor autohtone:

- Totalul investi iilor str ine anuale (sold) din industria prelucr toare în perioada 2008÷2016 a variat între 15,236 miliarde Euro/2008 i 22,435 miliarde Euro/2016 ( a reprezentat 32% din total investi ii str ine directe în România)

- Activit ile industriale cu soldul ISD cel mai mare în 2016 au fost: mijloacele de transport (6,7%); prelucrare i ei, produse chimice, cauciuc i mase plastice (6,4%); metalurgie (4,1%);

- Imobiliz rile corporale i necorporale la sfâr itul anului 2016 în industria prelucr toare au fost de 17,4% din total sold ISD, ceea ce indic un grad semnificativ de stabilitate a investi iilor str ine directe;

- Investi iile str ine directe în 2016 au fost orientate c tre investi iile greenfield (31,6%), restructur ri de întreprinderi (finan area de c tre investitorii str ini, prin aport de capital, a întreprinderilor investi ie str in direct cu pierderi, în vederea rentabiliz rii lor), fuziuni i achizi ii (preluarea integral sau par ial de întreprinderi de c tre investitori str ini de la reziden i); dezvoltare de întreprinderi (majorarea de inerilor de capital ale investitorilor str ini în întreprinderi investi ie str in direct ).


- Total investi ii nete realizate (2008÷2015) = 127 miliarde lei, care au reprezentat circa 22,2% din investi iile nete realizate la nivelul economiei na ionale, au fost repartizate astfel: 59,64% realizate de întreprinderile mari; 22,34% realizate de întreprinderile mijlocii; 11,90% realizate de întreprinderile mici; 6,12% realizate de microîntreprinderi.

- Num rul tehnologiilor eco-eficiente promovate, respectiv num rul produselor noi realizate este în continu cre tere, având în vedere c intreprinderile Greenfield sunt investi ii noi, care dispun de tehnologii eco-eficiente i un portofoliu de produse noi adaptate erei globaliz rii.

Baza industrial din industria prelucr toare este format din:

- Baz industrial nou - adaptat cerin elor de competitivitate interna ional în

cazul întreprinderilor Greenfield; - Baz industrial restructurat /modernizat i adaptat criteriilor de

viabilitate europene – cazul unor mari i mijlocii care dup 1991 au fost privatizate cu investitori str ini/ autohtoni;

- Întreprinderi mici i microîntreprinderile, care nu dispun de baz industrial complex ; capitalul social este redus, num rul mediu de angaja i variind între 2,4 angaja i/microintreprindere i 13,7 angaja i/pentru întreprinderile încadrate în clasa de m rime (10-20 angaja i).

Specializarea produc iei pe industrii cu intensitate tehnologic ridicat

- industriile beneficiare de tehnologii avansate, precum industria farmaceutic , fabricarea calculatoarelor i în mod special industria de aeronave (care în ultima perioad i-a triplat volumul investi iilor) dispun de programe de dezvoltare cu aplicabilitate în perioada urm toare, astfel încât oferta de produse industriale cu valoare ad ugat brut la costul factorilor va fi îmbun t it , cu circa 3% anual;

- industriile cu tehnologii mediu avansate precum: fabricarea mijloacelor de transport, fabricarea substan elor chimice, fabricarea echipamentelor electrice, dominate de companiile multina ionale/filiale ale acestora au capabilitatea de a cre te oferta de produse industriale pe pia a intern /interna ional .

Globalizarea pie ei de bunuri - oferta de produse industriale pentru pia a intern (UE) i pia a interna ional a

întreprinderilor rezultate din investi ii str ine directe a reprezentat 59,59% din total comer interna ional al României, respectiv 32,535 miliarde euro (2016), în cre tere fa de 2008;

- produsele industriale furnizate pie ei interne/interna ionale de aceste companii sunt: mijloace i materiale de transport (13,694 miliarde euro), prelucrare i ei, produse chimice, cauciuc i mase plastice(4,304 miliarde euro), fabricarea calculatoarelor (4,036 miliarde euro), etc.

În concluzie, oferta de produse industriale române ti este caracterizat în principal de:

- preponderen a ofertei de bunuri intermediare (61%), impunându-se o valorificarea mai eficient a materiilor prime i reducerea exportului de


Figura 2 Evolu ia principalilor indicatori macroeconomici realiza i de industria prelucr toare

produse industriale destinate consumului intermediar prin prelucrare tehnologic avansat ;

- puternica integrare a economiei române ti în lan urile de valoare europene, pozi ia dominant fiind ocupat de Germania (22,7% din totalul cifrei de afaceri intracomunitare a României i 22,8% din valoarea ad ugat la costul factorilor); peste 75% din cifra de afaceri i valoarea ad ugat brut la costul factorilor sunt realizate de întreprinderile FATS care sunt controlate de statele intracomunitare; în acest sens este recomandat promovarea produselor industriale române ti pe pie ele interna ionale, utilizând: re eaua Entreprise Europe Network (EEN), programul UE – Misiuni pentru Cre tere Economic i alte instrumentele financiare i non-financiare de stimulare a exporturilor

- preponderen a sectoarelor economice cu intensitate tehnologic mediu-inferioar i inferioar m surat prin contribu ia la valoarea ad ugat brut la costul factorilor (58% în 2016), impunându-se specializarea produc iei pe industrii cu intensitate tehnologic ridicat .


Lan uri de valoare industriale 3.Pondere ridicat a verigilor autohtone în lan urile de valoare globale

Dezvoltarea de lan uri industriale integrate cu poten ial competitiv în contextul specializ rii inteligente are în vedere urm toarele priorit i cuantificabile: - Cre terea competitivit ii economiei na ionale prin intermediul identific rii i sus inerii

unor lan uri de valoare identificate în industriile competitive - Cre terea nivelului i eficien ei interven iilor statului în economie prin intermediul unor

investi ii de tip “greenfield/brownfield” ce au drept scop completarea lan urilor de valoare existente precum i generarea unora noi (Programul de Guvernare 2017-2020 indic punerea în practic a unui Program de Investi ii Publice de tip greenfield, în domenii precum metalurgia i industria agro-food. Acestea pot fi extinse la textile, lemn amd)

- Îmbun t irea pozi iei României ca loca ie investi ional prin cre terea num rului i valorii investi iilor str ine atrase pentru completarea lan urilor de valoare existente i a gener rii unora noi (Programul de Guvernare 2017-2020 indic punerea în practic a unui Program privind atragerea de investi ii str ine cu valoare ad ugat ridicat )

- Cre terea PIB prin intermediul valorii ad ugate brute realizate la nivelul lan urilor de valoare integrate

- Cre terea gradului de integrare a lan urilor de valoare la nivel na ional - Cre terea nivelului de competitivitate al întreprinderilor bazat pe inovare i

interna ionalizare - Integrarea sectoarelor economiei na ionale în lan uri de valoare regionale, europene i

globale, cu accent pe regiunea Dun rii Conform UNIDO1, exist la ora actual la nivel international 4 abord ri ale analizei diagnostic a lan urilor de valoare:

- Abordarea bazat pe strategii de management i administrare a afacerilor, - Abordarea bazat pe dezvoltarea de clustere industriale, care porne te de la

premiza c organizarea spa ial , alian ele strategice între firme i cooperarea sunt surse de competitivitate sistemic . Accentul cade pe: modul cum membrii clusterului schimb bunuri, servicii, informa ii ; cadrul institu ional i de politic industrial care promoveaz generarea clusterelor i dezvoltarea IMM-urilor; nivelul de cunos in e i tehnologie

- Abordarea lan urilor de valoare globale, - Abordarea bazat pe sistemele de inovare, care porne te de la premiza c accesul la

cuno tin e i tehnologie permite actorilor individuali participarea la lan urile de valoare globale. Efortul analitic este îndreptat spre: crearea de competen e individuale i colective de-a lungul lan ului de valoare; re ele de transfer tehnologic; cadrul institu ional i de politic industrial facilitând mediul propice pentru inovare de-a lungul lan ului de valoare.

1 UNIDO. Industrial Value Chain Diagnostics: An Integrated Tool. Vienna: UNIDO, 2011.


De un interes deosebit pentru studiul de fa este rela ia dintre lan urile de valoare, clustere i respectiv ecosistemele de inovare, mai precis inovarea determinat de cerere (business driven innovation). Din punct de vedere cantitativ, teoria lungimii lan urilor de valoare, dezvoltat de Dietzenbacher, Romeo, Bosma2 i mai recent Fally3 determin pozi ia unei ri în lan urile de valoare globale dup num rul mediu de verigi pe lan ul productiv pân la consumatorul final. În România aceasta valoare este de 1,9. Lungimea lan urilor de valoare este un indicator de fine e al diviziunii muncii, care duce la o mai bun alocare a resurselor i la costuri marginale de produc ie mai reduse. Astfel, dac lan urile de valoare ale unei ri c tre produsul final sunt mai scurte decât c tre produsele primare, na iunea respectiv se afl într-o pozi ie « aval » (“downstream”), respectiv « amonte » (“upstream”) în cazul invers. Conform celui mai recent studiu OECDD4, România se afl al turi de Cambodgia i Arabia Saudit printre pu inele ri care au migrat înspre aval, înr ut indu- i pozi ia, cu o lungime de 1,9. Per ansamblu, faptul c majoritatea rilor au migrat spre amonte se explic prin cre terea general a lungimii lan urilor de valoare globale i a fenomenului de «outsourcing», astfel încât valoarea ad ugat se mut înspre amonte, spre produsele intermediare. Demersul empiric al ob inerii unui diagnostic general asupra situa iei lan urilor de valoare industriale în România a avut la baz trei direc ii principale, i anume:

1. maparea lan urilor industriale integrate cu poten ial competitiv în contextul specializ rii inteligente din România;

2. analiza calitativ , pe baz de chestionar, a verigilor lan urilor de valoare. 3. Rezultatele workshopurilor regionale.

În ceea ce prive te maparea lan urilor de valoare, aceasta a fost realizat prin identificarea clusterelor active pe fiecare ramur industrial i distribu ia acestora în func ie de intensitatea activit ii pe fiecare verig a lan ului de valoare. Ra iunea ce a stat la baza folosirii clusterelor ca proxy în maparea acestor lan uri, rezid în însu i faptul ca acestea reprezint de facto aglomer ri industriale de-a lungul lan ului de valoare. Criteriul de selec ie al ini iativelor de cluster ce au stat la baza map rii lan urilor de a valoare, a fost recunoa terea acestora fie de c tre Asocia ia Clusterelor din România, fie prin certificarea acestora cu medalii de bronz, argint sau aur de c tre Secretariatul European pentru Analiza Clusterelor (vezi www.clustero.eu). Realizarea acestei analize a avut la baz propunerea unui lan de valoare general, bazat pe activit ile principale i secundare enun ate de Michael Porter5. Astfel, modelul rezultat pentru analiz a fost urm torul:

CDI Proiectare Furnizori (Produse intermediare) Produc ie / Servicii (Finale) Distribu ie Marketing Mentenan

2 Dietzenbacher, E., et. al. „Using Average Propagation Lentgths to Identify Production Chains in the Andalusian Economy.” Estudios de Economia Aplicada 23(2), 2005: 405-422.

3 Fally, T. On the Fragmentation of Production in the US. Boulder: Universitiy of Colorado-Boulder, 2011. 4 De Backer, K., Miroudot, S. Mapping Global Value Chains in OECD Trade Policy Papers, No. 158. Paris: OECD Publishing,

2013. 5 Porter, M.E. Competitive Advantage, Creating and Supporting Superior Perfromance. New York: Free Press, 1985.


Imaginea de ansamblu asupra situa iei lan urilor industriale integrate cu poten ial competitiv în contextul specializ rii inteligente din România este redat în tabelul de mai jos:

CDI Proiectare Furnizori

Produc ie / Servicii Distribu ie Marketing Mentenan

Agrofood

Automotive

Bioeconomie

Energie i mediu

ICT

Industrii creative

Lemn i mobil

S n tate i farmaceutice

Textile i piel rie

Turism i ecoturism

Tabel 1 Situa ia lan urilor industrial integrate cu poten ial competitive în contextul specializ rii inteligente - Legenda: o intensitate mai mare a culorii corespunde la o

concentrare mai mare de întreprinderi pe veriga respectiv .

Având în vedere ponderea foarte ridicat a exporturilor de produse intermediare ale României (61% în 2016) i lungimea redus a lan urilor de valoare din România (1,9) se impune îndreptarea m surilor de politic industrial spre consolidarea lan urilor de valoare, prin „lungirea acestora” la nivel na ional în sensul cre terii num rului de verigi autohtone, inclusiv prin reorientarea exporturilor de produse intermediare c tre pia a intern , prin sus inerea dezvolt rii de clustere inovative cu rol integrator i de stimulare a inov rii bazat pe cerere (business driven innovation), prin canalizarea investi iilor c tre sectoare cu intensitate tehnologic ridicat .

În contextul interna ional care se caracterizeaz printr-o cre tere a protec ionismului în perioada post-criz , rezultând “lungirea” lan urilor de valoare în aproape toate marile puteri industriale (Germania, USA, China, Japonia), România se afl ancorat în lan urile de valoare europene, al c ror principal motor este Germania. Din acest punct de vedere Noua Revolu ie Industrial (Industry 4.0) va repozi iona fundamental lan urile de valoare globale.

Din punct de vedere cantitativ, relevante sunt tabelele input-output care atest situa ia comer ului interna ional precum i lungimea lan urilor de valoare, folosite de studiile OECD coroborate cu rezultatele analizei ofertei de produse industriale (cap.Error! Reference source not found..) Din acest punct de vedere se constat urm toarele:


- România a cunoscut în ultima perioad o tendin de înr ut ire a pozi ion rii sale pe lan urile de valoare globale, care s-au scurtat, „consolidându- i” o pozi ie în aval, de exportator de produse intermediare;

- România se afl ancorat în lan urile de valoare europene, al c ror cel mai reprezentativ motor este Germania.

- Cre terea tendin elor de substituire a importurilor de produse intermediare cu cele produse pe plan autohton în contextul politicii de reindustrializare ale marilor puteri economice (SUA, Germania, Japonia, China) i a cre terii nivelului protec ionismului

Din punct de vedere calitativ, pozi ionarea clusterelor din România pe lan urile de valoare dublat de opinia exper ilor exprimat în cadrul analizei bazate pe chestionar indic existen a unor lan uri de valoare întrerupte i o concentrare a întreprinderilor pe veriga de produc ie, confirmându-se astfel rezultatele studiilor cantitative.

Având în vedere cele de mai sus, se impun urm toarele recomand ri ini iale:

- Înt rirea rolului Ministerului Economiei ca principal promotor al politicii economiei na ionale

- Elaborarea unei politici industriale bazate pe dezvoltarea de clustere inovative cu rol integrator al unor lan uri de valoare regionale

- Abordarea integrat a investi iilor i elaborarea unor programe de sprijin public corespunz toare care s urm reasc abordarea pe lan , renun ându-se la actuala abordare vertical de tip „cod CAEN”

- Urm rirea cu prec dere a înt ririi verigii produselor intermediare, prin substituirea importurilor, inând cont de actualele tendin e la nivel interna ional

- Sus inerea digitaliz rii în întreprinderi în contextul “Industry 4.0”, având în vedere importan a covâr itoare a UE, i în special a Germaniei, în comer ul interna ional al României


Dezvoltarea i încurajarea rela iilor de cooperare în clusterele 4.inovative

Clusterul inovativ – instrument al unei politici industriale inteligente

Dezvoltarea i încurajarea rela iilor de cooperare în clustere inovative are în vedere urm toarele priorit i cuantificabile: - Sus inerea dezvolt rii clusterelor emergente, în dezvoltare i mature pentru a deveni

clustere de excelen (nu se vor sus ine clusterele imature, f r model de inovare i de afaceri);

- Stimularea asocierii în clustere, pentru cre terea capacit ii de inovare a întreprinderilor, în special IMM-uri i dinamizarea transferului tehnologic;

- Adoptarea tehnologiilor digitale i dezvoltarea clusterelor în servicii pentru modernizarea industriei române ti i dezvoltarea noilor industrii emergente;

- Promovarea inov rii industriale i a investi iilor în industriile viitorului; - Sprijinirea interna ionaliz rii clusterelor, inclusiv colaborarea inter-clustere la nivel

na ional i accesul întreprinderilor membre pe pie e str ine; crearea de re ele la nivel na ional, regional, european i interna ional;

- Înt rirea colabor rii între autorit i de la nivel central i regional/local privind programele de finan are pentru clustere

Uniunea European acord o aten ie deosebit parteneriatelor de tip cluster, atât la nivel comunitar, cât i la nivel na ional i regional. Acest fapt se datoreaz , pe de o parte, necesit ii de a ac iona rapid la fluctua iile externe, pentru a concura pe baza de excelen , iar pe de alt parte necesit ii de a dep i situa iile de criz economic intern . În noua strategie de politic industrial european , politica de cluster este identificat ca o ac iune cheie pentru o industrie inteligent , inovativ i durabil , deoarece clusterul functioneaz ca un catalizator al cre rii de lan uri de valoare industriale competitive si cu abordare trans-sectorial , dar i cu o pozi ionare în lan uri de valoare globale. Politicile privind clusterele ofer , de asemenea, sprijin pentru IMM-uri, pentru punerea în aplicare a strategiilor de specializare inteligent i pentru promovarea cooper rii între regiuni, ri i sectoare economice. European Cluster Panorama 2016 a identificat 3.043 de clustere în Europa, cu mai mult de 54 de milioane de locuri de munc în firmele din clustere. Inovarea este elementul cheie al competitivit ii i cre terii economice si motorul clusterelor. Inovarea nu poate ap rea in mod izolat. Clusterele aduc împreun diferi i actori de-a lungul lan urilor de valoare i pot gr bi interac iunile inovative între tehnologii, sectoare economice, regiuni i instrumente de politic . Sistemul de instrumente de sprijin al inov rii este foarte larg i poate cuprinde clustere inovative, parcuri tiin ifice i tehnologice, incubatoare de afaceri i tehnologice, centre pentru transfer tehnologic, centre de coaching i oficii de consultan , centre de informare tehnologic în universit i, oficii de leg tur cu

industria, centre de training management, inclusiv centre pentru antreprenoriat, institu ii de brokerage informa ional etc. Comisia European promoveaz inovarea tehnologic , noi procese i modele de afaceri, eco-inovarea, inovarea social , inovarea non-tehnologic , inovarea în sectorul serviciilor etc, dar toate trebuie combinate cu talent i creativitate într-un sens mai larg. Cooperarea pentru inovare, excelen i cre terea vizibilit ii, în cadrul unor re ele regionale, europene este esen ial pentru un cluster.


Politica de cluster este o politic orizontal , care implic un mix de politici i strategii, incluzând politica de inovare, politica de dezvoltare regional , politica pentru IMM-uri i antreprenoriat, politica social , interna ionalizarea i promovarea exporturilor, strategiile de specializare inteligent , atragerea de investi ii autohtone i str ine, cooperarea trans-frontalier etc. Clusterele sunt recunoscute ast zi ca unul dintre instrumentele importante pentru promovarea dezvolt rii industriale, al inov rii, competitivit ii i cre terii economice. Ministerul Economiei, prin Direc ia Politici Industriale, împreuna cu Asocia ia Clusterelor din România-CLUSTERO, Agen iile de Dezvoltare Regional i Institutul de Prognoz Economic al Academiei Române au desf urat o activitate intens pentru diseminarea conceptului de cluster la nivel na ional/regional, la dezvoltarea i implicarea clusterelor în proiecte europene din cadrul Programelor INTERREG, Competitivitate i Inovare-CIP, Sud Estul Europei, Orizont 2020, COSME, transfrontaliere, Europa Creativ etc, în elaborarea strategiilor de specializare inteligent i în realizarea schimburilor de bune practici în cadrul unor re ele europene. Parteneriatul cu Statele Membre UE, cu regiunile, cu ora ele i cu sectorul privat este foarte important în urm torul proces de modernizare industrial , bazat pe inovare. Clusterele trebuie sa se reinventeze continuu, sa se adapteze la schimbare i de aceea, viitorul exerci iu financiar european (post 2020) va avea în vedere finan area digitaliz rii în clustere, industria 4.0, schimburi de bune practici inter-clustere, interna ionalizarea (acces la noi pie e, la infrastructura cheie, la noi parteneri pentru colaborare, la informa ii pentru a le utiliza în noi produse i servicii, cre terea profilului, atragerea de investi ii str ine directe), crearea de noi lan uri de valoare prin integrarea sectoarelor i tehnologiilor emergente (ex. auto-ITC-sectoare creative/design) i inter-conectarea lan urilor valorice la noi lan uri de valoare ad ugat etc). Analiza factorilor structurali ce determin dezvoltarea clusterelor din România s-a axat pe evaluarea succint a sistemului na ional de inovare al României, care influen eaz crearea i dezvoltarea clusterelor inovative. Analiza urm re te condi iile cadru, institu iile de cercetare, inovarea în sectorul întreprinderilor, leg turile cercetare-industrie, rolul administra iei publice i op iuni de politic pentru strategia inov rii. Analiza s-a bazat pe un demers de tip calitativ – workshopurile regionale derulate în cadrul proiectului SIPOCA 7 dublate de « desk research”- rezultatele studiilor i rapoartelor interna ionale în domenii disponibile din abunden , cum ar fi: “European Cluster Trends” publicat de European Cluster Observatory în 20156 sau “European Cluster Panorama”7. Din punct de vedere cantitativ, cele mai recente date sunt furnizate de c tre Asocia ia Clusterelor din România8, remarcându-se în special o cre tere a num rului mediu de întreprinderi în cluster.

Indicator Valoare 2013 Valoare 2015 UM Media per cluster

Cifra de Afaceri 5.046 5.908 Mil EUR 94

6 Izsak, K. et.al. „European Cluster Observatory.” martie 2015. file:///C:/Users/dc/Downloads/FINAL_EuropeanClusterTrends_report_27022015.pdf (accesat Aprilie 8, 2018).

7 Ketels, C., S. Protsiv. „European Cluster Observatory.” Noiembrie 2016. file:///C:/Users/dc/Downloads/2016-12-01-Cluster-Panorama-2016.pdf (accesat Aprilie 8, 2018).

8 Cosnita D., Iorgulescu F. Analysis of Cluster Competitiveness in Romania. Bucuresti: Editura Economica, 2016.


Nr. de întreprinderi 336 1.476 unit i 35

Export 3.128 4.500 Mil EUR 107

Angaja i 71.169 103.362 persoane 2.461

Tabel 2 Contribu ia clusterelor din România la principalii indicatori macroeconomici

În prezent, România are un num r de 72 de clustere, din care 42 sunt membre CLUSTERO. 52 de clustere au primit certificare ESCA-Secretariatul European pentru Analiza Clusterelor, din care 1 cluster medaliat cu aur, 10 clustere cu argint (3 certificate în vigoare i 7 în curs de recertificare), Romania ocupând locul 2 dup Germania la nivel european i 41 clustere cu bronz (25 certificate în vigoare i restul în curs de recertificare), România ocupând locul 3 dup Germania i Spania la nivel european. România mai are 4 consor ii regionale de clustere i 2 re ele sectoriale. 25 de universit i publice i private sunt membre în clustere i mai mult

de jum tate din cele 168 de unit i de cercetare-dezvoltare sunt implicate în parteneriate de tip cluster. Clustere de succes sunt prezente în diverse sectoare economice i servicii: auto, industria lemnului, textile-confectii, industria agro-alimentara, turism, s n tate i tiin e medicale, energii regenerabile, tehnologii generice esen iale (KET), sectoare creative i culturale, construc ii, tehnologia informa iei i comunica iilor, naval i logistic . Întreprinderile mici i mijlocii sunt partea slab a sistemului na ional de inovare (doar 3645 intreprinderi inovative active în 2016, din care numai 1962 IMM-uri erau membre în clustere). Num rul mediu de IMM în clustere a crescut de la 10 la 35 fa de media european , care este în jur de 100. Eforturile de inovare din IMM-uri s-au concentrat cu prec dere spre noile produse (35%), abord ri manageriale i de marketing noi (25%), noile tehnologii (23%), modernizarea sistemului informatic (10%) i preg tirea resurselor umane (7%). Principalele bariere în derularea activit ilor de cercetare-dezvoltare-inovare,indicate de IMM-uri au fost: costul ridicat al activit ilor de CDI, insuficienta fondurilor proprii, incertitudinea privind cererea pentru produse inovative, accesul dificil la informa ii relevante privind noile tehnologii i pie e, lipsa unor scheme publice de finan are a activit ilor de CDI i rigiditatea criteriilor de eligibilitate, dificultatea de a g si parteneri în vederea cooper rii privind activit ile de CDI, nivel sc zut de colaborare cu entit ile de cercetare, lipsa unor resurse umane adecvate i lipsa unor previziuni pe termen lung privind evolu ia sectoarelor de activitate etc. Pentru o politic industrial inteligent i durabil a României, bazat pe clustere inovative, se recomand :

- Sus inerea clusterelor inovative în cadrul unei politici de cluster cu o abordare integrat i coerent , atât a clusterelor industriale, cât i a celor non-industriale, emergente, în dezvoltare i mature, pentru a deveni clustere de excelen i de clasa mondial (nu se vor sus ine clusterele imature, f r model de inovare i de afaceri);


- Elaborarea unui Program Na ional de Cre tere a Competitivit ii Economice a Clusterelor, bazat pe o schem de minimis, cu urm toarele activit i: elaborarea strategiilor clusterului, mic infrastructur specific clusterului, organizare de programe de training specializat, ac iuni de interna ionalizare, evaluarea excelen ei managementului de cluster, certificarea produselor inovative, cheltuieli cu înregistrarea drepturilor de proprietate intelectual pe plan intern i extern, cheltuieli cu promovarea clusterului, finan are evenimente, networking, digitalizare, ac iuni de promovare a inov rii (eco-inov rii, inovare de produs, inovare de proces, inovare social , inovare de marketing, inovare organiza ional etc);

- Re-finan area în cadrul Ministerului Economiei a Planului Sectorial de Cercetare

pentru Industrie cu orientare spre refacerea lan urilor de valoare i crearea unora noi în industrii emergente; integrarea sectoarelor i tehnologiilor (ex. automotive-creative-design etc) i interconectarea lan urilor de valoare ad ugat la re ele europene de valoare ad ugat ;

- Promovarea i finan area eco-inov rii în industrie, prioritate emergenta în UE 28

(România are deja creat Re eaua Român pentru Eco-inovare, dar trebuie ca aceasta s devin mai vizibil atât în documente/proiecte, cât i în finan are);

- Înt rirea colabor rii Ministerului Economiei cu celelalte ministere economice,

Asocia ia Clusterelor din România-CLUSTERO, agen ii de dezvoltare regional , camere de comer i industrie etc pentru identificarea poten ialului de inovare la nivel local/regional.


Stimularea inov rii prin investi ii în noi produse, servicii i baze 5.de produc ie în întreprinderi Noi concepte ale inov rii pentru o cre tere economic durabil i inteligent

Stimularea inov rii prin investi ii în noi produse, servicii i baze de produc ie are în vedere urm toarele priorit i cuantificabile: - Crearea unui sistem de cercetare atractiv, prin cre terea num rului de co-publica ii

tiin ifice interna ionale, a num rului de publica ii în top 10% al celor mai citate publica ii la nivel interna ional amd

- Cre terea nivelului finan rii pentru cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) prin cre terea nivelului cheltuielilor publice i a celor private CDI, incusiv de tip „venture capital” amd

- Cre terea gradului de inovare în întreprinderi prin cre terea num rului întreprinderilor inovatoare “in house”, al celor ce inoveaz în parteneriat precum i al inov rilor de produs, proces i organiza ionale

- Consolidarea drepturilor de proprietate intelectual la nivel interna ional prin cre terea num rului cererilor de brevete, de protejare a m rcilor industriale i a desenelor industriale la nivel interna ional.

Industria Uniunii Europene reprezint un factor esen ial de generare a productivit ii i a inov rii, UE având o baz industrial puternic . Caracteristicile noii ere industriale sunt ritmul accelerat al transform rilor economice, sociale i de mediu, precum i transform rile tehnologice în domenii precum robotica, internetul obiectelor, inteligen a artificial , sistemele energetice i bioeconomia. Inovarea în sine i crearea de valoare sunt în profund schimbare, determinat de apari ia unei noi genera ii de consumatori care a teapt creare participativ de valoare, conectivitate i m surarea în timp real a performan elor. UE trebuie s consolideze capacitatea industriei de a se adapta i de a inova continuu prin facilitarea investi iilor în noi tehnologii i asimilarea modific rilor determinate de cre terea digitaliz rii i tranzi ia c tre o economie mai circular i cu emisii sc zute de carbon9.

România este un inovator modest, ocupând ultimul loc în 2016 conform European Innovation Scoreboard (EIS 2017) – Raportul de ar pentru România10, performan a în domeniul inov rii sc zând în 2016 cu 14,1%, raportat la cea a Uniunii Europene, fa de 2010. Conform „Europe 2020 Flagship Initiative Innovation Union” 11 cea mai mare provocare pentru UE i statele sale membre o reprezint adoptarea unei abord ri mult mai strategice a inov rii, sub toate aspectele acesteia (inovare de produs, proces, organiza ional i de marketing). În mod concret, pentru a realiza Uniunea inov rii este necesar sa fie îmbun t it cooperarea dintre mediul tiin ific i cel de afaceri, s fie îndep rtate obstacolele i barierele

9 COM 479/13.09.2017, Comisia European – Investi iile într-o industrie inteligent , inovatoare i durabil . O strategie reinnoit privind politica industrial a UE

10 European Innovation Scoreboard (EIS) 201711 Comisia European . „Europe 2020 Flagship Initiative Innovation Union” .” ec.europa.eu. 2010.

https://ec.europa.eu/research/innovation-union/pdf/innovation-union-communication-brochure_en.pdf (accesat Aprilie 8, 2018).


din calea rezultatelor cercet rii spre pia , s fie puse în practic stimulente specifice, inclusiv pentru comercializarea inov rii.

Conform European Innovation Scoreboard (EIS 2017) – Raportul de ar pentru România12 în 2016, punctele tari ale sistemului de inovare din România relativ la cele ale celorlalte state membre UE (29) sunt aferente categoriilor de indicatori: Mediu favorabil inov rii (locul 22); Impactul vânz rilor (locul 21); colaborare (locul 26), iar punctele slabe sunt aferente categoriilor de indicatori: Resurse umane (ultimul loc); Sistem de cercetare atractiv (penultimul loc); Finan are i suport (penultimul loc); Investi iile întreprinderilor (ultimul loc); Inovatori (ultimul loc); Active intangibile (ultimul loc); Impactul angaj rii (ultimul loc).

Din punctul de vedere al diferen elor structurale dintre România i media UE, cele notabile sunt: pondere mai mare a ocup rii for ei de munc în agricultur i minerit; pondere mai mic a ocup rii for ei de munc în industria prelucr toare de tehnologie înalt i medie, servicii i administra ia public ; pondere mai mare a întreprinderilor controlate de investitori din str in tate; num r mai mic de întreprinderi care au un nivel de vârf al cheltuielilor pentru cercetare i dezvoltare; valoare medie mai mic a cheltuielilor pentru C-D ale acestor întreprinderi; pondere mai mare a întreprinderilor nou înfiin ate; valoare mai mic a PIB-ului pe cap de locuitor; rata de cre tere mai mare a PIB-ului pe cap de locuitor; rat de cre tere mai mic i negativa a popula iei; rata mai mic a densit ii popula iei. În Raportul de ar din 2018 privind România {COM(2018) 120 final} al Comisiei Europene, Bruxelles, 7.3.2018, SWD (2018) 221 final, cap. 3.5. “POLITICI SECTORIALE”, subcapitolul 3.5.1 Cercetare si Inovare (C-I)” se men ioneaz urm toarele:

- Nu exist semne de îmbun t ire a performan elor în materie de inovare, ceea ce are consecin e asupra perspectivelor de cre tere. România este un inovator modest, ob inând rezultate sub media UE în cazul tuturor indicatorilor analiza i în Tabloul de bord european privind inovarea din 2017, mai pu in în ceea ce prive te penetrarea conexiunilor în band larg . i mai îngrijor tor este faptul c rezultatele în materie de inovare ob inute de România s-au deteriorat din 2011 în fiecare regiune, inclusiv în regiunile cele mai dinamice.

- Investi iile cu C-D se men in la un nivel foarte sc zut, în pofida îmbun t irilor recente din sectorul privat. În 2016, intensitatea C-D a sc zut u or, la 0,48 % din PIB, unul dintre cele mai sc zute niveluri din UE. Intensitatea C-D în sectorul privat a crescut în 2016 (Figura 6), îns a fost compensat doar par ial de reducerea cheltuielilor publice cu C-D. În bugetul pentru 2018, suma alocat C-D a crescut cu aproximativ 15 % comparativ cu bugetul executat în 2017.

- Finan area public sc zut i ineficient a C-D duce la o baz tiin ific de slab

calitate. Ineficien ele în ceea ce prive te finan area sunt legate în special de gradul ridicat de fragmentare a sistemului de cercetare i inovare, precum i de lipsa deschiderii interna ionale. Doar 46 % dintre publica iile din România au coautori interna ionali.

12 European Innovation Scoreboard (EIS) 2017


Figura 3 Performanta în materie de inovare, pe regiuni, în România (2011 – 2017)

- Calitatea sc zut a bazei tiin ifice descurajeaz investi iile private în C-D. În pofida unei structuri economice care favorizeaz activit ile de C-D, investi iile mediului de afaceri în C-D se men in la un nivel modest. Transferul de cuno tin e dinspre sectorul cercet rii publice c tre întreprinderi este limitat. În 2016, guvernul a adoptat o serie de m suri pentru a stimula investi iile private în CD. De i, în acest stadiu, este greu de evaluat impactul acestor m suri, nu se pot preconiza îmbun t iri semnificative atât timp cât baza tiin ific de slab calitate limiteaz accesul poten ialilor investitori la resursele umane foarte bine preg tite i la oportunit ile de colaborare. Mecanismul UE de sprijin al politicilor din cadrul programului „Horizon 2020” care are ca scop evaluarea ecosistemului antreprenorial propune un set de recomand ri pentru un mix coerent de politici menit s promoveze un ecosistem antreprenorial inovator s n tos.

- Prin m surile recente se urm re te sprijinirea dezvolt rii infrastructurii de cercetare. Foaia de parcurs recent adoptat care vizeaz investi iile în infrastructura de cercetare i metodologia de stabilire a priorit ilor de investi ii au scopul de a îmbun t i planificarea strategic i eficacitatea finan rii din fonduri UE i din surse na ionale. Foaia de parcurs prevede evaluarea cantit ii, a calit ii i a gradului de utilizare a echipamentelor i laboratoarelor de cercetare i întocmirea unei liste a infrastructurilor prioritare care urmeaz s fie finan ate din fonduri na ionale sau ale UE. O infrastructur na ional adecvat nu ar trebui doar s sprijine programele de cercetare, ci i s îmbun t easc accesul la infrastructurile paneuropene. Angajamentul politic în ceea ce prive te punerea în aplicare a foii de parcurs a fost exprimat printr-un ordin ministerial recent.


- Cercetarea i dezvoltarea (C-D) reprezint substituentul statistic pentru cheltuielile cu sistemul de cercetare i inovare (Eurostat). Intensitatea este m surat ca procent al cheltuielilor cu C-D în PIB.

- Fabricarea de produse de tehnologie medie i avansat reprezint 28 % din industria prelucr toare, în timp ce serviciile care presupun un grad ridicat de cuno tin e reprezint 47% din sectorul serviciilor.

- De men ionat mai ales scutirea de impozit pe veniturile din salarii i asimilate salariilor persoanelor fizice care desf oar activit i de cercetare-dezvoltare i inovare definite conform OG 57/2002 cu modific rile i complet rile ulterioare (din 2017, conform Ordinului comun nr. 2326/2855 din 29.08.2017 al Ministerului Finan elor Publice i al Ministerului Cercet rii i Inov rii), scutirea de impozit pe profit în primii 10 ani de activitate pentru contribuabilii care desf oar exclusiv activit i de inovare, cercetare, dezvoltare, precum i activit i conexe acestora (Ordonan a de Urgen nr. 3/6.01.2017) i scutirea de impozit a profiturilor reinvestite în anumite active (echipamente tehnologice, software, desktop-uri, laptop-uri etc.) (Ordonan a de Urgen nr. 3/6.01.2017).

- Aprobarea foii de parcurs na ionale privind infrastructura de cercetare, dezvoltare i inovare pentru perioada 2017-2025 a constituit un element esen ial al condi iilor prealabile pentru ob inerea finan rii din partea UE în acest domeniu. Prin Ordinul ministerial 624/2017 din 3 octombrie 2017 s-a confirmat Comisiei îndeplinirea acestor condi ii prealabile.

Analiza ecosistemului de inovare din punct de vedere al cererii conduce la urm toarele recomand ri:

- Necesitatea cre terii gradului de con tientizare la nivelul întreprinderilor asupra facilit ilor fiscale i instrumentelor de sprijin financiar i non-financiar dedicate inov rii la nivel na ional i interna ional

- Stimularea implement rii în Romania a noilor concepte i tehnologii: Open Innovation 2.0, Industry 4.0, Tehnologiile 3D printing, Economia circular, digitalizare

- Înt rirea rolului Ministerului Economiei în calitate de coordonator al procesului de

elaborare a strategiei de specializare inteligent , inclusiv a unor instrumente specific pentru sus inerea inov rii în industrie.


Identificarea necesarului de for de munc specializat i 6.instruire/perfec ionare adecvat pentru sectoarele industriale

For a de munc adaptat cerin elor industriei române ti

Identificarea necesarului de for de munc specializat i instruire/perfec ionare adecvat pentru sectoarele industriale are în vedere urm toarele priorit i cuantificabile: - Dezvoltarea unui sistem de înv mânt profesional eficient, modern, digitalizat. - Adaptarea curriculei colare la cele mai înalte standarde de formare a elevilor i

studen ilor. - Asigurarea concordan ei între formarea profesional i cerin ele pie ei muncii

jude ene/regionale anuale. - Asigurarea accesului a minimum 75% din persoanele cu vârsta cuprins între 20 i 64 la un

loc de munc de calitate, conform cu capacitatea i competen a lor i venituri care s le asigure un trai decent

- Asigurarea de instrumente de fidelizare a for ei de munc care s stopeze migra ia acesteia.

Analiza ex-ante privind necesarului de for de munc specializat i instruire/perfec ionare adecvat pentru sectoarele industriale a eviden iat urm toarele probleme cu care se confrunt educa ia i formarea profesionala/reconversia for ei de munc : rata abandonului colar mult mai ridicat fa de nivelul european, ponderea redus a popula iei cu studii

superioare, îmb trânirea popula iei/for ei de munc din cauza migra iei tinerilor i a sc derii natalit ii i nivelul redus de educa ie al popula iei, care poate conduce la omaj i poate afecta bun starea pe termen lung. Analizând evolu ia indicatorilor privind educa ia i formarea profesional , comparativ cu media european i intele asumate de România pentru anul 2020, rezult urm toarele constat ri:

- Rata p r sirii timpurii a colii în România, 19,1% în 2015, în cre tere cu 1 punct procentual fa de anul precedent i la 8,1 puncte procentuale peste media european de 11,0%, este una din cele mai ridicate din Europa, cu o evolu ie sinuoas , f r un progres semnificativ în direc ia intei na ionale, de 11,3%, pentru anul 2020;

- Ponderea absolven ilor de înv mânt ter iar a înregistrat un progres bun în direc ia intei na ionale, de 26,7% pentru 2020, în cre tere de la 16,8% în 2009, la 25,6% în

2015. Cu toate acestea, se constat un decalaj semnificativ între valorile indicatorului la nivel na ional i cele la nivelul UE 28: media european de 38,7% în 2015, inta european de 40% pentru 2020;

- Impactul redus al serviciilor de orientare în carier oferite elevilor de gimnaziu, care ar contribui semnificativ la informarea i con tientizarea abilit ilor native ale elevilor, atât de c tre ace tia, cât i de c tre familii i cadre didactice;

- În contextul crizei economice i financiare, rata de ocupare a absolven ilor cu vârsta cuprins între 20 i 34 de ani, la cel mult 3 ani de la absolvire, a cunoscut o evolu ie descresc toare dup anul 2009. În cazul absolven ilor de înv mânt secundar superior ISCED 3-4, rata de ocupare în 2015 a fost de 59,8%, fa de 69,1% în 2009. Cu o rat a


ocup rii absolven ilor de 68,1% în anul 2015, pe ansamblul nivelurilor de educa ie ISCED 3-8, România se plaseaz sub media european , de 76,9% i departe de inta de 82%, propus la nivel european pentru anul 2020;

- Rata de participare a adul ilor în programe de formare pe parcursul întregii vie i a fost, în 2015, de 1,3%, mult sub valoarea european de 10,7% i departe de inta de 12% propus de România pentru 2020.

Analiza particip rii la înv mântul secundar superior pe filiere i profiluri de formare eviden iaz urm toarea situa ie (prin raportare la popula ia în vârst de 15-18 ani, vârsta oficial aferent acestui nivel de înv mânt):

- În înv mântul secundar superior, liceul continu s aib cea mai mare rat brut de cuprindere: 77,7% în 2015/2016 (comparativ cu numai 10,5% - înv mântul profesional). Trebuie men ionat faptul c este cea mai mic valoare a ratei din întreg intervalul analizat;

- Evolu ia ratelor de cuprindere în liceu i în înv mântul profesional se coreleaz direct cu m surile de politici educa ionale ce au vizat ruta profesional ;

- Rata brut de cuprindere în liceele teoretice i voca ionale înregistreaz o cre tere în intervalul analizat, ajungând 43,2% în 2015/2016;

- Rata brut de cuprindere în filiera tehnologic a liceului a crescut în intervalul 2009-2011 (pe fondul desfiin rii SAM-urilor - coli de Arte i Meserii), dup care a început s scad , ajungând la 34,5% în anul colar 2015/2016 (ca urmare a reorganiz rii înv mântului profesional);

- Rata brut de cuprindere în înv mântul profesional i tehnic (liceu tehnologic i înv mânt profesional) a sc zut constant de-a lungul intervalului analizat, ajungând de la 61,3% în 2009/2010 la 42,5% în 2015/2016. Analizând situa ia din înv t mântul superior, situa ia României se prezint astfel:

- În institu iile de înv mânt superior din România rata de înmatriculare a studen ilor este în sc dere, comparativ anii 2015 i 2016 cu anul 2014.

- Sc derea num rului de persoane înscrise în înv mântul superior înregistreaz ponderi comparabile la toate tipurile de programe de studii universitare (licen , masterat, doctorat. O cauz a sc derii ponderii candida ilor la formele de studii postuniversitare, o poate constitui faptul c ruta educa ional prevede continuitatea celor trei cicluri de studii universitare – licen , masterat, doctorat.

- În anul universitar 2014/2015, ciclul de studii de tip master a cuprins 107,1 mii studen i, în sc dere fa de anul anterior. În func ie de num rul de studen i înscri i, exist unele specializ ri supralicitate, iar altele mai pu in c utate de studen i, pentru programul de master.

Inser ia de absolven i din înv mântul profesional, postliceal i de mai tri pe pia a muncii la nivel na ional r mâne foarte sc zut . Rata de angajare a noilor absolven i pe nivel de înv mânt (cu vârsta de 20-34 de ani i care au finalizat sistemul de înv mânt cu 1-3 ani înainte de anul de referin , ISCED 3-8) la nivelul anului 2015 era de 68,1%, în sc dere fa de anul 2012 când era la nivelul de 70,2% i, în acela i timp, sub media european de 76,9% de la nivelul anului 2015, conform Eurostat. Ratele de ocupare profesional în func ie de nivelul de studii promovat (25-64 de ani) prezint o imagine mixt . În timp ce rata de ocupare a celor cu studii superioare (ISCED 5-8) este mai mare decât media UE (86,9% fa de 84,1% în 2015), rata de ocupare pentru absolven ii de înv mânt secundar superior i înv mânt post-secundar neuniversitar (ISCED


3-4) este sub media UE (69,7% fa de 73,9% în 2015). Pentru cei care au absolvit cel mult înv mântul gimnazial (ISCED 0-2), rata a sc zut la 53,7% i este în prezent în jurul mediei UE, conform Eurostat. Cu toate acestea, aceast cifr include o parte semnificativ a persoanelor ocupate în agricultura de semi-subzisten . În ceea ce prive te evolu ia pie ei muncii, popula ia activ a sc zut în perioada 2007-2016 cu 4%, ceea ce reprezint o sc dere de 358.000 persoane, iar sc derea popula iei active 2016 fa de 2008 a fost de 414.600 persoane.

Pentru a fi cât mai elocvent evolu ia popula iei active în România comparativ cu cea din rile membre ale Uniunii Europene, în figura urm toare este prezentat evolu ia

postaderare a ratei de ocupare a for ei de munc fa de anul anterior.

Figura 4 Evolu ia ratei de ocupare (cre tere fa de anul anterior) în România în perioada

post-aderare; sursa EUROSTAT, prelucrare expper i Ministerul Economiei

Din datele prezentate, se observ c ratele de ocupare a for ei de munc înregistrate de c tre România în perioada 2007-2011 acestea au crescut, cu procente în gama 4,6-5,5%, similar cu cele înregistrate de c tre Republica Ceh , Germania sau Polonia. Începând cu anul 2014, rata de ocupare a for ei de munc a crescut, fiind comparabil cu a rilor din vestul Europei, dep ind valoarea de 7%. În detaliu, rata de ocupare a for ei de munc , pe categorii de vârst , se prezint în figura urm toare, ilustrând astfel dinamica economiei României postaderare. Aceasta nu a înregistrat modific ri semnificative, dar s-a schimbat structura bazinului. Se observ c începând cu anul 2012, num rul tinerilor sub 25 ani cu apeten de a se angaja a sc zut, în schimb a crescut ponderea angaja ilor cu vârste de peste 45 ani. În acela i timp, rata de ocupare cea mai mare o au angaja ii cu vârste cuprinse între 35-44 ani, ceea ce reprezint peste 80% din total.


Figura 5 Rata de ocupare a for ei de munc în România în perioada 2007-2016, Sursa : INS-Tempo-online

Luând în considerare structura pe grupe de vârst , se poate observa o piramid a unei popula ii stabile, în care comportamentul demografic compenseaz cu îmb trânirea natural a popula iei, cu o baz mare reprezentat de 1.555.815 persoane cu vârste cuprinse între 20 i 64 de ani, în descre tere c tre vârf (322.111 persoane în grupa de vârst de peste 65 de

ani). Evident, cu cât baza este mai mare, cu atât mai bine (desigur, în m sura în care popula ia de vârst 20-64 ani este suficient pentru sus inerea economic a persoanelor mai tinere i mai în vârst ). Sectoarele economice cele mai dinamice în ceea ce prive te absorb ia for ei de munc sunt cele ale serviciilor, respectiv: comer , transporturi i hoteluri i restaurante. Aceste sectoare economice absorb for de munc , dar contribu ia la valoarea ad ugat este mic . Din punct de vedere al sectoarelor economice care sunt incluse i în strategiile regionale de specializare inteligent sunt sectoarele IT&C i cele incluse în clasa industriilor prelucr toare. Aceste sectoare economice necesit for de munc calificat . Analiza situa iei for ei de munc la nivel na ional conduce la urm toarele concluzii:

- Dinamica pie ei muncii i ale nevoilor de dezvoltare personal ale angaja ilor conduc la necesitatea dezvolt rii i implement rii unui sistem de anticipare a nevoilor de formare profesional pe termen scurt, mediu i lung, precum i de monitorizare a tranzi iei de la educa ie i formare profesional la pia a muncii;

- Recunoa terea rezultatelor înv rii non-formale i informale este o prioritate pentru agendele politice ale guvernelor i sistemele de înv mânt, atât pentru rile dezvoltate, cât i pentru cele în curs de dezvoltare; în acest sens, se recomand extinderea mecanismelor de recunoa tere i validare/certificare a competen elor i calific rilor dobândite în context nonformal i informal pentru sistemul de formare profesional ;

- inând cont de structura domeniilor care absorb for a de munc , se impune

elaborarea de programe de granturi pentru instruire în domeniul eficien ei resurselor energetice i a produc iei curate.


Energie, resurse i eficien energetic pentru stimularea 7.competitivit ii Competitivitate economic prin eficien energetic în procesele industriale

Obiectivul orizontal “Energie, clim , dezvoltare durabil , resurse i eficien energetic pentru stimularea competitivit ii” are în vedere urm toarele priorit i cuantificabile: - Reducerea intensit ii energetice a economiei - Cre terea ponderii energiei regenerabile în consumul brut de energie - Cre terea eficien ei în utilizarea resurselor i a energiei - Sc derea emisiilor de gaze cu efect de ser datorate consumului energetic.

Cre terea durabil presupune construirea unei economii competitive, durabile i eficiente din punctul de vedere al utiliz rii resurselor, care s profite de rolul de lider al Europei în cursa pentru dezvoltarea unor noi procese i tehnologii, inclusiv a tehnologiilor ecologice, care s accelereze dezvoltarea de re ele inteligente, ce folosesc TIC, care s exploateze re elele de la scara UE i s consolideze avantajul competitiv al mediului nostru de afaceri, în special în sectoarele de produc ie i în cadrul IMM-urilor i care s ajute consumatorii s realizeze meritele utiliz rii eficiente a resurselor. O asemenea abordare va ajuta statele membre i implicit România s prospere într-o lume cu emisii reduse de dioxid de carbon, care dispune de resurse limitate i s previn , în acela i timp, degradarea mediului, pierderea biodiversit ii i utilizarea nedurabil a resurselor. De asemenea, aceasta va sta la baza coeziunii economice, sociale i teritoriale. România este înzestrat cu un bun poten ial energetic, o propor ie semnificativ a acestuia provenind din surse regenerabile, i are capacitate de extindere. România se bazeaz mult mai pu in pe energie importat (22,7% în 2012) decât statele UE27 (53,4%). Eficien a sistemelor române ti de producere, transport i distribu ie a energiei electrice (fie din surse regenerabile precum energia eolian sau solar , fie, pe de alt parte, din energia nuclear i cea produs de turbine cu gaz) este aproape de media UE. Eficien a utiliz rii energiei este sc zut , în principal din cauza cl dirilor reziden iale i publice slab izolate i a ineficien ei sistemelor centralizate de transport i distribu ie a energiei termice. România, ca stat membru al Uniunii Europene, va trebui sa continue s ac ioneze în urm toarele directii:

- competitivitate – s continue sa abordeze pia a tehnologiilor ecologice, ca o modalitate de a asigura o utilizare eficace a resurselor în cadrul întregii economii, eliminând, în acela i timp, blocajele din cadrul infrastructurilor re elelor majore, stimulând, astfel, competitivitatea noastr industrial ;

- combaterea schimb rilor climatice - utilizare mai eficient a resurselor ar contribui în mod semnificativ la reducea emisiilor, la realizarea de economii i ar stimula cre terea economic . Sunt vizate toate sectoarele economiei, nu numai cele care genereaz un nivel ridicat de emisii;

- energie curat i eficient - prin atingerea obiectivelor în materie de energie i implicit sc deri de importuri de petrol i gaze, vor rezulta economii din punct de vedere financiar care sunt esen iale pentru pentru securitatea noastr energetic


În acest context România va trebui sa continue s depun eforturi în:

- utilizarea instrumentelor financiare ale Uniunii Europene (fondurile pentru dezvoltare rural , fondurile structurale, programul cadru pentru C&D, re elele transeuropene, Banca Europeana de Investi ii) ca parte a unei strategii solide de finan are, care îmbin finan area UE cu finan area public na ional i cu cea private;

- consolidarea unui cadru de utilizare a instrumentelor de pia (de exemplu, certificate de emisii, reforma impozit rii energiei, cadrul privind ajutoarele de stat, încurajarea unei utiliz ri mai extinse a achizi iilor publice ecologice);

- aplicarea unor m suri infrastructur precum dezvoltarea rapid a unor infrastructuri de re ea de mobilitate electric , gestionarea eficient a traficului, logistic mai performant , urm rirea reducerii emisiilor de CO2 pentru autovehiculele rutiere, pentru sectoarele avia iei i maritim, inclusiv lansarea unei ini iative majore privind automobilele ecologice europene, care va contribui la promovarea noilor tehnologii, inclusiv a autovehiculelor electrice i hibride, printr-o combina ie de m suri de sprijin care cuprind cercetarea, stabilirea unor standarde comune i dezvoltarea infrastructurii necesare

- alinierea României la ini iativele existente privind evolu ia re elelor europene, inclusiv a re elelor transeuropene de energie, c tre o super-re ea european , „re ele inteligente” i interconectarea, în special a surselor regenerabile de energie,

- promovarea continua a m surilor în domeniul utiliz rii eficiente a resurselor (sprijinind atât IMM-urile, cât i gospod riile) prin utilizarea fondurilor structurale i a altor tipuri de fonduri în vederea mobiliz rii de noi finan ri prin intermediul modelelor existente i foarte eficace de scheme de investi ii inovatoare. Aceast m sur ar trebui s

determine modific ri ale modului de consum i de produc ie; În acest sens Romania va trebui sa ac ioneze concret pentru eliminarea subven iilor d unatoare mediului înconjur tor, s dezvolte infrastructuri energetice i de transport inteligente, modernizate i complet interconectate i s utilizeze pe deplin TIC; s asigure implementarea coordonat a proiectelor de infrastructur , în cadrul re elei centrale a UE, care contribuie în mod decisiv la eficacitatea sistemului de transport al UE, în ansamblul s u i s stimuleze instrumente care permit economisirea de energie i care ar putea cre te

eficien a în sectoarele mari consumatoare de energie, precum cele bazate pe folosirea TIC. Sectorul energetic este unul dintre cele mai importante i sensibile sectoare ale economiei globale i na ionale, în prezent acesta fiind caracterizat la nivel global prin dou concepte fundamentale: interconectare i dependen de cele patru dimensiuni esen iale, respectiv pia a energetic , securitatea, sustenabilitatea i dezvoltarea economic . La nivel European, aceste patru dimensiuni fundamentale sunt transpuse în obiectivele de politic energetic concretizate în exprimarea inten iei de construire a unei Uniuni Energetice care s fie definit prin securitate, s fie accesibil i neplouant . Pentru România se remarc pozi ionarea na ional pe cele trei axe principale europene, din perspectiv strategic , respectiv: accesibilitate (din perspectiva pre urilor); securitate în furnizarea energiei; i energie eficient i nepoluant (Strategia energetic a României, 2007-2020, HG nr. 1069/2007).


Poten ialul energetic al surselor regenerabile de energie din România

Sursa de energie regenerabil

Poten ialul energetic anual

Echivalent economic energie

Aplica ie

UM Mii tep % din total

Energie solar - Termic 60x10 6 GJ 1.433 9,74 Energie

termic - Fotovoltaic 1.200 GWh 103 0,70 Energie

electric Energie eolian 23.000 GWh 1.978 13,44 Energie

electric Energie hidro, din care

40.000 GWh 3.440 23,37 Energie electric

- Sub 10 MW 6.000 GWh 516 3,51 Energie electric

Biomas 318x10 6 GJ 7.597 51,62 Energie termic

- Biomas solid 29x10 6 GJ 6.917 47,00 Energie termic

- Biogaz 15x10 6 GJ 353 2,40 Energie termic

- De euri urbane 14x10 6 GJ 327 2,22 Energie termic

Energie geotermal 7x10 6 GJ 167 1,13 Energie termic

Tabel 3 Poten ialul energetic al surselor de energie regenerabil în România

Cadrul institu ional este garantul pentru generarea unui mediu atractiv pentru investi ii în retehnologizare, noi tehnologii, cercetare-dezvoltare i inovare, dar i pentru o mai bun racordare între mediul de afaceri de pe pia a energetic i sistemul educa ional. Înv tamântul va trebui s ofere speciali ti preg ti i conform noilor cerin e ale acestui domeniu aflat într-o dinamic accelerat , ca urmare a imperativelor legate de protec ia mediului i combaterea efectelor schimb rilor climatice, concretizate în cerin a de generare de „energie curat ” la nivelul UE-28. Analiza datelor conform cadrului institu ional dar i conform datelor livrate de diversele autorit i na ionale contureaz urm toarele recomand ri: - Elaborarea cadrului normativ adecvat privind promovarea utiliz rii energiei din surse

regenerabile - Este necesar cre terea capacit ii de inova ie i dezvoltare tehnologic , îndeosebi

pentru exploatarea resurselor minerale i regenerabile la nivel na ional; - Asigurarea investi iilor pentru dezvoltarea si eficientizarea sectorului energetic, pe

baza investi iilor de capital strain i autohton, privat i public, inclusiv valorificarea


fondurilor puse la dispozi ie de UE; - Promovarea utiliz rii resurselor regenerabile de energie inclusiv prin ac iuni

complementare i activit i de reglementare.


Înt rirea capacit ii administrative la nivelul Ministerului 8.Economiei în vederea implement rii politicii industriale a României

Capacitate institu ional adecvat noii politici industriale a României Înt rirea capacit ii administrative a Ministerului Economiei în vederea implement rii politicii industriale a României are în vedere urm toarele priorit i cuantificabile: - Cre terea gradului de specializare a angaja ilor în domenii ce in de politica industrial ,

prin intermediul activit ilor de formare i a programelor de instruire la locul de munc (training on the job)

- Înt rirea mecanismului de consultare continu cu stakeholderii prin intermediul organiz rii de reuniuni/conferin e/workshopuri vizând politica industrial

- Elaborarea de analize/rapoarte/strategii în domeniul politicii industriale/competitivit ii economice

- Clarificarea responabilit ilor în domeniul politicii industriale prin definirea proceselor (reguli, proceduri, metode) în arii cum ar fi: analiza organiza ional , analiza de impact, planificarea strategic

- Cre terea gradului de con tientizare a publicului larg cu privire la politica industrial , prin campanii de promovare/activit i de informare.

Direc ia de Politic Industrial i Competitivitate (DPIC) este entitatea responsabil de gestionarea activit ii Ministerului Economiei pentru domeniile politici industriale i competitivitate, iar, ca parte integrant a acestuia, este mandatat (conform HG nr. 27/2017 privind organizarea i func ionarea ME i ROF aprobat prin Ordinul nr. 438/2017) pentru îndeplinirea principalelor func ii, dintre care enumer m: func ia de strategie i de punere în aplicare a Programului de guvernare pentru domeniile proprii; func ia de reglementare i sintez prin care este mandatat s „asigure cadrul normativ i institu ional pentru realizarea obiectivelor strategice din domeniile sale”; func ia de reprezentare pe plan intern i extern în numele ME; func ia de aplicare a prevederilor Tratatului de aderare a României la UE pentru domeniile sale de responsabilitate, func ia de administrare a propriet ii statului. Pentru realizarea func iilor sale, DPIC îndepline te un num r de 43 de atribu ii, la care se adaug 6 privitoare la rela iile cu Uniunea European . Îndeplinirea acestora este realizat prin cele dou paliere de ac iune ale direc iei, organizate la nivel de compartimente: Compartimentul Inovare i Competitivitate cu 24 atribu ii delegate i Compartimentul Politici Industriale cu un num r de 38 de atribu ii specifice. DPIC are un rol central în definirea, elaborarea i implementarea politicilor industriale din sectoarele de competen . Aceste func ii sunt derivate din responsabilit ile ministerului din acest domeniu, constituind func iile „de linie”. Suplimentar, DPIC are i func ii „orizontale” în cadrul sistemului de politici (ex: competitivitatea), ceea ce presupune cooperarea cu alte ministere i autorit i publice pentru atingerea obiectivelor (stabilite prin SNC) prin calitatea de coordonator al comitetului inter-ministerial pentru competitivitate (CIC). Prin urmare, DPIC are un rol dual. Pe de o parte, o direc ie de linie iar, pe de alt parte, o direc ie


orizontal de coordonare a unui efort integrat la nivelul ME i Guvernului, ambele fiind analizate în cuprinsul studiului. Pentru a analiza rolul DPIC, ciclul procesului normativ i de politici a fost etapizat, iar îndeplinirea func iilor a fost urm rit pentru fiecare dintre aceste etape. Procesul normativ i de politici cuprinde toate aceste etape ale ciclului, incluzând definirea priorit ilor, planificarea legislativ /politici, elaborarea proiectelor de politici, consult ri interministeriale, procesul decizional, implementare. În evaluarea capacit ii institu ionale a DPIC au fost analizate componentele fundamentale în func ionarea eficient (performant ) a activit ii administrative: cadru de reglementare modern, politici comprehensive, structuri i proceduri bine stabilite, structura de resurse umane/organigrama, fluxul i tipologia documentelor care au intrat i ie it din direc ie pe parcursul unui an de zile (2016). Pe de o parte, analiza a fost focalizat pe activitatea normativ a DPIC/ME iar, pe de alt parte, pe func ionarea efectiv a procesului de politici. Setul de indicatori folosi i a fost adaptat pentru ambele paliere de analiz , acoperind toate aspectele de func ionare a activit ii administrative, pornind de la misiune, obiective i func iile domeniului de activitate al DPIC, pân la modalitatea de divizare în atribu ii, alocarea acestora, planificarea, claritatea aloc rii, m surarea performan ei, eficien ei i eficacit ii implement rii politicilor industriale. Procesul de politici a fost urm rit începând de la nivelul decizional pân la structura de lucru pentru coordonarea politicilor industriale, capacitatea institu ional fiind o premis a implement rii priorit ilor guvernamentale în domeniul industrial. Au mai fost analizate: procesul de transmitere a informa iilor atât între toate departamentele ministerului, de la nivel decizional pân la cel opera ional, cât i între DPIC/ME i alte ministere/agen ii guvernamentale; diviziunea atribu iilor i responsabilit ilor în cadrul organiza iei, între departamentele ME, între ME i alte ministere în interiorul unor comitete inter-ministeriale privind politici cu implica ii trans-sectoriale, în privin a elabor rii, adopt rii, implement rii, monitoriz rii, raport rii i evalu rii politicii industriale. Principalele probleme identificate în analiza activit ii DPIC pot fi sumarizate astfel: Rela ia de delegare dintre centrul guvernului i Ministerul Economiei este una ce func ioneaz cu dificultate. De ex. coordonarea PALG, Planul anual legislativ al ME este minim , una negativ , doar de raportare într-un termen legal (1 decembrie al anului anterior celui planificat) a unui set de inten ii legislative, nefiind urmate de raport ri privind monitorizarea gradului de îndeplinire a planific rii legislative. În m sura în care implementarea proiectului desf urat de SGG începând cu anul 2016, privind mecanismul de implementare i monitorizare a realiz rii PALG va fi implementat, rela ia de delegare i r spundere poate fi înt rit . De asemenea, urm rirea atent a gradului de implementare i realizare al Planului anual legislativ al ME, pe acela i model, poate reintegra etapa planific rii cu cea a monitoriz rii i evalu rii în realizarea unui ciclu de politici coerent. Fragmentarea i decuplarea procesului normativ i de politici la ambele capete ale ciclului: etapa de planificare este decuplat prin absen a obiectivelor, rezultatelor a teptate i indicatorilor de performan . Existen a Planului Strategic Institu ional ca instrument de management nu a facilitat alinierea programelor i obiectivelor DPIC cu politicile de implementat. Aceast tendin a fost amplificat de desele reorganiz ri ale ministerului, ceea ce a invalidat acest instrument prin caducitate precoce. PSI devenise un document


dep it înainte de a produce efecte, fapt relevat i de analiza B ncii Mondiale (2012); practic politicile propuse nu au un cadrul analitic necesar unei monitoriz ri ulterioare. Efectul imediat este capacitatea limitat de a formula corect problemele, de a fundamenta temeinic solu iile i de a urm ri obiectivele. Planificarea strategic vizeaz i componenta de alocare a resurselor conform priorit ilor de politici publice. Deasemenea, capacitatea limitat de monitorizare i evaluare scurteaz procesul politicilor. Dac politicile nu sunt concepute cu un cadru analitic potrivit, monitorizarea i evaluarea nu sunt posibile. De asemenea, capacitatea de monitorizare a resurselor alocate pentru atingerea obiectivelor este alterat de lipsa cadrului de concepere a politicii. Ambiguitatea existent între elaborarea proiectelor de acte normative i propunerilor de politici publice are ca fundament lipsa distinc iei dintre analiza de impact necesar în evaluarea politicilor publice i cuantificarea impactului actelor normative. Aceast ambiguitate afecteaz i slaba corelare a performan ei politicilor de priorit ile strategice precum i fa de prevederile actelor normative. Ini iativele de politici ale DPIC nu au întotdeauna ca punct de plecare o analiz a nevoilor sectoarelor industriale sau a problemelor existente în coordonarea unui proces de reglementare implicat de urm rirea competitivit ii economiei române ti. Activitatea DPIC este mai curând opera ional i reactiv la stimulii proveni i din mediul ei extern. În lipsa planific rii i obiectivelor asumate, chiar i exemplele de succes privind formularea unor politici sunt rezultatul asum rii unor direc iile de ac iune ale re elelor de politici exterioare DPIC. Succesul politicii de încurajare a dezvolt rii clusterelor este o ini iativ a Comisiei Europene, facilitat inclusiv prin resursele disponibile prin programele europene de finan are. De asemenea, re eaua de politici dezvoltat pentru implementarea ei a beneficiat de suportul i facilitarea unor actori strategici externi (ex. Asocia ia Clusterelor din România) care au structurat, monitorizat i urm rit dezvoltarea sectorului în România. Practic, re eaua de politici este coordonat de DPIC, în schimb, suportul metodologic i implementarea sunt externalizate. Beneficiul unei asemenea abord ri spontane a politicii de cluster este dezvoltarea unei re ele solide cu un suport consistent în mediul sectorului, cu un bun flux informa ional i cu rezultate pozitive, în care DPIC i-a asumat un rol de gatekeeper, men inând o bun facilitare a cupl rii eforturilor interne cu cea a re elei actorilor de la nivelul Comisiei Europene. De asemenea, expertiza ob inut în cunoa terea domeniului este una semnificativ , limitat doar de externalizarea capacit ii de monitorizare i evaluare. În ce prive te resursa uman , num rul de angaja i a DPIC (atât num rul efectiv de angaja i pe care îî are direc ia, cât i num rul alocat de posturi) este subdimensionat dac îl raport m la num rul de atribu ii al direc iei. Recomand ri privind înt rirea capacit ii Direc iei de Politic Industrial i Competitivitate (DPIC)

- Consolidarea DPIC în domeniul elabor rii, implement rii i evalu rii documentelor cu

caracter de politic public prin includerea în structura sa unui/unor persoane cu expertiz de politici publice;


- Utilizarea mecanismului partenerial din cadrul re elei de politici (cu asocia ii profesionale, patronate, ONG-uri) în elaborarea i fundamentarea obiectivelor documentelor de politic public ;

- Conectarea politicilor i programelor DPIC de PSI ca instrument de management;

- Asigurarea continuit ii managementului DPIC i consolidarea activit ii pe baz de

programe (cu persoane responsabile identificate) ca factor stabilizator în contextelor deselor reorganiz ri ale ME;

- Elaborarea i/sau actualizarea bazei de date cu stakeholders DPIC (re eaua de politici a

fiec rui domeniu reglementat în atribu iile direc iei);

- Recrutare/planificare resurse umane pentru DPI;

- Utilizarea solu iei externaliz rii în vederea ob inerii de expertiz în elaborarea documentelor cu caracter sporit de complexitate (vezi exemplul SNC sau Documentului de Politic Industrial ).


Concluzii i recomand ri 9.Primele concluzii indic necesitatea ca politica industrial s fie îndreptat spre consolidarea lan urilor de valoare, prin „lungirea acestora” la nivel na ional în sensul cre terii num rului de verigi autohtone, inclusiv prin reorientarea exporturilor de produse intermediare c tre pia a intern , prin sus inerea dezvolt rii de clustere inovative cu rol integrator i de stimulare a inov rii bazat pe cerere (business driven innovation), prin canalizarea investi iilor c tre sectoare cu intensitate tehnologic ridicat . Promovarea investi iilor în zone cu for de munc pasiv trebuie coroborat cu intensificarea dialogului între ANOFM/AJOFM i principalii reprezentan i „mezo-economici” (camere de comer , asocia ii profesionale, clustere etc). Sunt necesare investi ii ce vizeaz cre terea capacit ii de inova ie i dezvoltare tehnologic , atât pentru explorarea, cât i pentru exploatarea resurselor energetice regenerabile la nivel na ional. Nu în cele din urm , trebuie înt rit rolul Ministerului Economiei ca principal promotor al politicilor economice cu rol integrator, prin înt rirea capacit ii Direc iei de Politic Industrial i Competitivitate, din punct de vedere al resurselor umane i bugetare. La nivel general, documentul de politic industrial propune urm toarele recomand ri:

- Recapitalizarea firmelor autohtone pentru asigurarea sustenabilit ii pe termen lung a economiei, prin folosirea fondurilor europene, efortul direct al ac ionarilor i al b ncilor;

- Revigorarea climatului investi ional prin utilizarea efectelor de multiplicare ale Planului Junker i a altor intrumente financiare ale Uniunii Europene;

- Reîntinerirea economiei prin intrarea în pia a unui num r în cre tere de firme, având în vedere c indicatorul ”num r de firme la 1000 locuitori” din România are cea mai sc zut valoare din UE;

- Dezvoltarea inovativ i bazat pe cunoa tere în sectorul industrial productiv;

- Asigurarea unei dezvolt ri economice echilibrate din punct de vedere regional;

- Cre terea gradului de cooperare i interconexiune între firmele cu capital autohton i str in. O balan echilibrat între cele dou tipuri de firme este necesar pentru diversificarea riscurilor la care este expus economia, consolidarea veniturilor fiscale i gestionarea mai bun a ratei somajului;

- Utilizarea eficient a avantajelor create de relocalizarea produc iei din rile vestice poate refocaliza industria c tre un model bazat pe valoare ad ugat i productivitate, dezvoltând întreprinderi care pot fi relevante nu numai la nivel local, dar i la nivel regional i interna ional;


- Transformarea României într-un hub energetic regional bazat pe diversitatea resurselor energetice autohtone, pozi ia geografic , poten ialul de export i rezervele înc neexploatate de mare adâncime din Marea Neagr ;

- Intensificarea cooper rii economice cu Republica Moldova

- Cre terea importan ei rii nostre în regiunea MENA i mai ales în reconstruc ia zonelor devastate de conflictele actuale (Orientul Mijlociu, Nordul Africii – Egipt, Libia);

- Reinoirea parteneriatelor de cooperare economic pe diverse teme cu Israelul i Turcia;

- Poten area rolului canalului Dun re-Marea Neagr , ca parte a culoarului Dun re – Main – Rin-Marea Nordului, pentru cre terea fluxului de schimburi comerciale;

- Sus inerea instrumentelor de stimulare a investi iilor private autohtone i str ine în cercetare-dezvoltare-inovare i a transferului tehnologic ;

- Stimularea investi iilor private în inovare;

- Extinderea sferei de aplicabilitate a facilit ilor fiscale pentru toate tipurile de inovare,

- Scutirea de impozit a profiturilor reinvestite în anumite active (echipamente tehnologice, software, desktop-uri, laptop-uri etc.) ;

- Adoptarea unor m suri care s contribuie la cre terea performan elor României în domeniul inov rii în cadrul European Innovation Scoreboard, în special pentru criteriile la care România a înregistrat performan e sc zute.

- Stimularea utiliz rii sistemelor de tip „Big data”;

- Stimularea cooper rii dintre mediul tiin ific i cel de afaceri, pentru a fi îndep rtate obstacolele i barierele din calea rezultatelor cercet rii spre pia , inclusiv pentru comercializarea inov rii;

- Corelarea sistemului de formare, indiferent de nivel, cu nevoile pie ei;

- Actualizarea curriculei de preg tire cu procesele tehnologice actuale, având în vedere c marii angajatori folosesc tehnologii noi/performante digitalizate;

- Necesitatea dezvot rii colilor de ucenici i a înv mântului dual;

- Necesitatea promov rii sistemului de înv mânt;

- Recunoa terea formelor alternative de educa ie;

- Elaborarea i implementarea unui sistem de asigurare a calit ii la nivel de sistem i înv are la locul de munc ;


- Stimularea creativit ii i inov rii, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate nivelurile de educa ie i de formare;

- Elaborarea unui instrument de fidelizare pentru personalul format din bani publici; - Actualizarea curriculei înv mântului universitar corelat cu nevoile pie ei muncii;

stimularea de c tre stat a domenii prioritare pentru economia na ional ; extinderea form rii practice, de ex: a stagiului de practic la nivel de întreprindere; acord parteneriat universitate/întreprindere/student;

- Implicarea institutelor de cercetare în atragerea studen ilor în activitatea de cercetare;

- Acordarea de resurse financiare agen iilor jude ene de ocupare a for ei de munc pentru a derula activit i de sondare a cererii de for de munc calificat în vederea organiz rii de cursuri de formare/reconversie adaptate cerin elor locale jude ene/regionale.

- Introducerea în cadrul «Clasific rii Ocupa iilor din Romnia» a noilor meserii solicitate de pia a for ei de munc în contextul tehnologiilor moderne/digitalizate i a dezvolt rii a unor noi sectoare economice.

- Investi ii prioritare în cre terea gradului de recuperare din z c mintele existente pe termen scurt i mediu;

- Dezvoltarea de proiecte de explorare a zonelor de adâncime atât pe platoul continental (onshore), cât i pe cel maritim (offshore) al M rii Negre;

- Asigurarea unui cadru legislativ, reglementativ i fiscal stabil, predictibil i transparent pe termen mediu i lung, având în vedere natura particular a investi iilor din acest domeniu.

În urm rirea acestor obiective strategice, Ministerul Economiei joac un rol de promotor, fiind necesar colaborarea cu ceilal i actori relevan i la nivel central, regional i local.

39Co

mpe

ten

a f

ace

dif

eren

a! P

roie

ct s

elec

tat

în c

adru

l Pr

ogra

mul

ui O

pera

iona

l Ca

paci

tate

Adm

inis

trat

iv c

ofin

anat

de

Uni

unea

Eur

opea

n,

din

Fond

ul S

ocia

l Eur

opea

n

Pla

n de

ac

iune

10

.Co

nclu

ziile

i r

ecom

and

rile

ana

lizei

au

cond

us la

ela

bora

rea

prez

entu

lui p

lan

de a

ciu

ne p

entr

u im

plem

enta

rea

docu

men

tulu

i de

polit

ic in

dust

rial

.

Reco

man

dare

A

ciu

ni a

fere

nte

reco

man

dri

i

Mon

itor

izar

e

(Cin

e es

te

resp

onsa

bil

de

mon

itor

izar

ea

resp

ecti

vei

acti

uni/

reco

man

dari

)

Ori

zont

de t

imp

Indi

cato

ri m

asur

abili

(Im

pact

est

imat

)

Ipot

eze

Alo

cari

bu

geta

re/n

eces

ar

de

fina

ntar

e (d

aca

este

caz

ul)

Ipot

eze

Alt

e co

ndit

ii ne

cesa

re r

ealiz

arii

aciu

nii,

în

af

ara

buge

tari

i/fi

nan

rii

Resp

onsa

bil

Surs

a de

ver

ific

are

Min

iste

rul

Econ

omie

i –

Inte

grat

or d

e po

litic

i i

prog

ram

e ec

onom

ice

Sus

iner

ea c

lust

erel

or in

ovat

ive

în

cadr

ul u

nei p

olit

ici c

u o

abor

dare

in

tegr

ata

i coe

rent

, at

ât a

cl

uste

relo

r in

dust

rial

e, c

ât

i a c

elor

no

n-in

dust

rial

e, e

mer

gent

e, în

de

zvol

tare

i m

atur

e pe

ntru

a d

even

i cl

uste

re d

e ex

cele

n

i de

clas

m

ondi

al (

nu s

e vo

r su

sin

e cl

uste

rele

im

atur

e, f

r m

odel

de

inov

are

i de

afac

eri)

; ut

iliza

rea

clus

ter

map

ping

i

clus

ter

benc

hmar

king

- in

stru

men

te

de îm

bun

tir

e a

polit

icilo

r i

prog

ram

elor

cu

impa

ct a

supr

a cl

uste

relo

r

Min

iste

rul

Econ

omie

i (D

PIC)

/MCI

/MCI

/MM

ACA/

MD

RAP/

MM

/MFE

/M

MJS

/MCS

I/M

Ed

N

/MAD

R/M

AE/

M

Turi

smul

ui/M

Tr

ansp

./M

En

ergi

ei/M

AP

Doc

umen

t de

po

litic

de

clus

ter

i Pla

n de

Ac

iune

cu

msu

ri d

e sp

riji

n Pr

ogra

me

de

sus

iner

e a

clus

tere

lor

Gru

p de

lucr

u cl

uste

re

2020

-Un

docu

men

t de

pol

itic

de c

lust

er c

u Pl

an d

e Ac

iune

-N

r. p

rogr

ame

de s

usin

ere

a cl

uste

relo

r cu

fin

anar

e pu

blic

-N

r pr

ogra

me

de s

usin

ere

a cl

uste

relo

r cu

fin

anar

e eu

rope

an

-Nr

clus

tere

fin

anat

e -N

r cl

uste

re d

e ex

cele

n (

med

alia

te

ESCA

) -N

r cl

uste

re d

e ta

lie m

ondi

al

-Ins

trum

ente

fin

anci

are

ale

UE

(PO

CA;

PO

C, P

OR,

O

rizo

nt 2

020

etc)

dar

i

fond

uri n

aio

nale

-Con

stit

uire

a un

ui g

rup

de

lucr

u cu

par

tici

pare

a C

LUST

ERO

-Aso

cia

ia

Clus

tere

lor

din

Rom

ânia

, m

inis

tere

, AD

R-ur

i, in

stit

ute,

as

ocia

ii, m

embr

ii CI

C,

într

epri

nzto

ri p

riva

i re

prez

enta

tivi

Elab

orar

ea S

trat

egie

i na

iona

le d

e sp

ecia

lizar

e in

telig

ent

pen

tru

viit

oare

a pe

rioa

d d

e pr

ogra

mar

e (2

021-

2027

)

ME

MCI

H

G d

e ap

roba

re

St

rate

giei

na

iona

le d

e sp

ecia

lizar

e in

telig

ent

2020

-nr

bene

fici

ari

(ins

titu

te/u

nive

rsit

i/în

trep

rind

eri)

-n

r ac

tivi

ti d

e ce

rcet

are

fina

nat

e

-alo

cri

bug

etar

eCo

labo

rare

cu

MCI

/ins

titu

te/u

nive

rsit

i/cl

ust

ere/

asoc

iaii/

într

epri

nder

i

Elab

orar

ea S

trat

egie

i na

iona

le d

e bi

oeco

nom

ie

ME

H

G d

e ap

roba

re

St

rate

giei

na

iona

le d

e bi

oeco

nom

ie

2020

-nr

bene

fici

ari

(ins

titu

te/u

nive

rsit

i/în

trep

rind

eri)

-n

r ac

tivi

ti d

e ce

rcet

are

fina

nat

e

-alo

cri

bug

etar

e

Cola

bora

re c

u M

CI/i

nsti

tute

/uni

vers

iti/

clu

ster

e/as

ocia

ii/în

trep

rind

eri

El

abor

area

cad

rulu

i nor

mat

iv p

rivi

nd

prom

ovar

ea u

tiliz

rii e

nerg

iei d

in

surs

e re

gene

rabi

le în

indu

stri

e

ME

/ M

CI /

M

MAC

A /

M

FE /

M

en

Msu

ri p

entr

u a

stim

ula

pr

omov

area

ut

iliz

rii

resu

rsel

or

rege

nera

bile

2027

-nr

de

msu

ri c

u im

pact

de

sti

mul

a re

a

pro

mov

rii u

tiliz

rii r

esur

selo

r re

gene

rabi

le

- in

stru

men

tele

fin

anci

are

ale

Uni

unii

Euro

pene

-

aloc

ri b

uget

are

-reg

lem

enta

ri p

oten

ial m

ai

sim

plu

de u

tiliz

at d

in p

unct

de

ved

ere

tehn

ic

-gru

p lu

cru

priv

ind

pr

omov

area

uti

lizri

i re

surs

elor

reg

ener

abile

U

tiliz

area

mec

anis

mul

ui p

arte

neri

al

Min

. Ec

onom

iei

n.a

2020

Num

r pu

rtto

ri d

e in

tere

s im

plic

ai

N

u su

nt n

eces

are

aloc

ri

buge

tare

n.

a

40Co

mpe

ten

a f

ace

dif

eren

a! P

roie

ct s

elec

tat

în c

adru

l Pr

ogra

mul

ui O

pera

iona

l Ca

paci

tate

Adm

inis

trat

iv c

ofin

anat

de

Uni

unea

Eur

opea

n,

din

Fond

ul S

ocia

l Eur

opea

n

din

cadr

ul r

eel

ei d

e po

litic

i (cu

as

ocia

ii pr

ofes

iona

le,

patr

onat

e,

ON

G-u

ri)

(DPI

C)

Elab

orar

ea

i/sa

u ac

tual

izar

ea b

azei

de

dat

e cu

pur

tto

rii d

e in

tere

s în

re

laia

cu

DPI

C (r

eea

ua d

e po

litic

i a

fiec

rui d

omen

iu v

erti

cal

regl

emen

tat

în a

trib

uiil

e di

rec

iei)

Min

. Ec

onom

iei/

DP

IC

n.a

2020

Baza

de d

ate

cu p

arte

neri

rel

evan

i ai

DG

PI e

labo

rat

(nu

me

orga

niza

ii, d

ate

cont

act,

per

soan

a de

con

tact

din

par

tea

dire

cie

i, p

ropu

neri

de

impl

icar

e a

part

ener

ilor

iden

tifi

cai )

M

onit

oriz

are

i sch

imb

de in

form

aii

cu

part

ener

ii id

enti

fica

i:

1

ches

tion

ar

solic

itar

e in

form

aii

elab

orat

i

trim

is

1 ra

port

de

m

onit

oriz

are

sect

oria

l/a

nual

el

abor

at

Nu

sunt

nec

esar

e al

ocri

bu

geta

re

n.a

Ini

iere

a de

pr

ogra

me

de

fina

nar

e pe

ntru

cr

ete

rea

com

peti

tivi

tii

Lini

i de

fina

nar

e de

stin

ate

cre

teri

i ef

icie

nei

ene

rget

ice

în p

roce

sele

de

prod

ucie

din

indu

stri

a pr

eluc

rto

are,

in

clus

iv d

in s

urse

reg

ener

abile

de

ener

gie

ME

/ M

FE/

MEn

/

Ope

rato

rii

econ

omic

i

Msu

ri p

entr

u a

stim

ula

inve

sti

iile

pe

ntru

de

zvol

tare

a se

ctor

ului

en

erge

tic

2028

-nr

de m

suri

cu

impa

ct

pen

tru

a st

imul

a in

vest

iiil

e p

entr

u de

zvol

tare

a se

ctor

ului

ene

rget

ic

- nr

. de

pro

gram

e cu

rol

de

stim

ular

e a

inve

sti

iilor

pen

tru

dezv

olta

rea

sect

orul

ui e

nerg

etic

-

bug

etul

alo

cat

prog

ram

elor

de

stim

ular

e a

inve

sti

iilor

pen

tru

dezv

olta

rea

sect

orul

ui e

nerg

etic

- in

stru

men

tele

fin

anci

are

ale

Uni

unii

Euro

pene

-p

arte

neri

atel

e pu

blic

-pr

ivat

-

aloc

ri b

uget

are

Cons

titu

irea

unu

i Gru

p de

lu

cru

cu p

arti

cipa

rea:

ex

per

ii M

E(D

PI),

MEn

, M

FE,

mem

brii

Com

itet

ului

In

term

inis

teri

al p

entr

u Co

mpe

titi

vita

te (

CIC)

Prog

ram

de

fina

nar

e vi

zând

bi

oeco

nom

ia (

bio-

base

d in

dust

ry)

ME/

DPI

C

Stra

tegi

a na

iona

l d

e bi

oeco

nom

ie

i bu

geta

rea

aciu

nilo

r pr

opus

e

2020

- b

uget

ul a

loca

t pr

ogra

mul

ui d

e fi

nan

are

a bi

oeco

nom

iei

- nu

mr

de p

oten

iali

bene

fici

ari a

i pr

ogra

mul

ui

Aloc

are

buge

tar

Co

labo

rare

cu

MCI

/ins

titu

te/u

nive

rsit

i/cl

ust

ere/

asoc

iaii/

într

epri

nder

i

Stim

ular

ea n

oilo

r co

ncep

te

i te

hnol

ogii

inov

ativ

e (i

ndus

trie

4.0

, 3D

Pr

inti

ng,

Ope

n in

nova

tion

, Bi

g D

ata

etc.

)

ME/

Clus

tere

/As

ocia

ii pr

ofes

iona

le

Site

ME,

ra

poar

te p

entr

u ac

tiun

ile d

e di

sem

inar

e in

form

aii.

2020

Num

r de

ape

luri

lans

ate

Site

ME

actu

aliz

at

Num

r ac

iuni

pen

tru

dise

min

area

in

form

aiil

or

i men

tora

t/se

mes

tru

Plan

ul s

ecto

rial

de

Cerc

etar

e-D

ezvo

ltar

e al

ME

Dez

volt

area

par

tene

riat

ului

pu

blic

pri

vat

ME

- a

soci

aii

prof

esio

nale

– p

atro

nate

din

in

dust

ria

prel

ucr

toar

e,

pent

ru p

rom

ovar

ea

ini

iati

velo

r de

sti

mul

are

Prog

ram

de

sust

iner

e a

inve

stit

iilor

in

clus

tere

în s

copu

l int

egar

ii la

ntur

ilor

de v

aloa

re b

azat

e pe

inov

are

Min

iste

rul

Econ

omie

i (D

PIC)

HG

de

apro

bare

Pr

ogra

m

Nat

iona

l de

Cre

tere

a

Com

peti

tivi

tii

Econ

omic

e a

Clus

tere

lor

i a

Man

agem

entu

lui d

e Cl

uste

r

2020

-20

22

Cres

tere

a “l

ungi

mii”

lan

urilo

r de

va

loar

e na

iona

le la

pes

te 2

; N

r de

clu

ster

e ca

re p

rezi

nta

un la

n d

e va

loar

e in

tegr

al;

Valo

area

inve

sti

iilor

în C

DI î

n cl

uste

r Cr

ete

rea

cifr

ei d

e af

acer

i i a

ex

port

urilo

r la

niv

el d

e cl

uste

r

20 m

il EU

R pe

ntru

per

ioad

a 20

20-2

022

Buge

tul d

e st

at (

ME)

Elab

orar

ea P

lanu

lui S

ecto

rial

de

Cerc

etar

e pe

ntru

Indu

stri

e

Min

iste

rul

Econ

omie

i (D

PIC)

/MCI

/MCI

Surs

a de

ve

rifi

care

H

G d

e ap

roba

re

a Pl

anul

ui

Anua

l în

cepâ

nd

cu

2020

-nr

bene

fici

ari

(ins

titu

te/u

nive

rsit

i/în

trep

rind

eri)

-n

r ac

tivi

ti d

e ce

rcet

are

fina

nat

e -n

r pr

odus

e/te

hnol

ogii

noi r

ezul

tate

din

-alo

cri

bug

etar

eCo

labo

rare

cu

MCI

/ins

titu

te/u

nive

rsit

i/cl

ust

ere/

asoc

iaii/

într

epri

nder

i

41Co

mpe

ten

a f

ace

dif

eren

a! P

roie

ct s

elec

tat

în c

adru

l Pr

ogra

mul

ui O

pera

iona

l Ca

paci

tate

Adm

inis

trat

iv c

ofin

anat

de

Uni

unea

Eur

opea

n,

din

Fond

ul S

ocia

l Eur

opea

n

Sect

oria

l de

Cerc

etar

e pe

ntru

Indu

stri

e

tran

sfer

ul t

ehno

logi

c et

c

Core

lare

a si

stem

ului

de

form

are

prof

esio

nal

cu

ceri

nel

e pi

eei

m

unci

i din

se

ctor

ul

indu

stri

al

Dez

volt

area

i i

mpl

emen

tare

a un

ui

sist

em d

e an

tici

pare

a n

evoi

lor

de

form

are

prof

esio

nal

pe

term

en s

curt

, m

ediu

i l

ung,

pre

cum

i d

e m

onit

oriz

are

a tr

anzi

iei d

e la

ed

uca

ie

i for

mar

e pr

ofes

iona

l la

pi

aa

mun

cii

Guv

ernu

l Ro

mân

iei

(MEN

, M

MJS

, M

E),

CNPS

, Ac

adem

ia

Rom

âna,

INS

Plan

ul d

e ac

iune

a

Gru

pulu

i de

lucr

u

2025

-Con

stit

uire

a G

rupu

rilo

r de

Luc

ru (

GL)

-e

labo

rare

a de

mat

eria

le d

e si

ntez

pr

ivin

d a

ntic

ipar

ea n

evoi

lor

de f

orm

are

prof

esio

nal

pe

term

en s

curt

, m

ediu

i

lung

Nu

sunt

nec

esar

e al

ocri

bu

geta

re

Ini

iere

a de

mer

suri

lor

pent

ru

cons

titu

irea

GL

i m

onit

oriz

area

înde

plin

irii

anga

jam

ente

lor

asum

ate

- Ex

tind

erea

mec

anis

mel

or d

e re

cuno

ate

re

i val

idar

e/ce

rtif

icar

e a

com

pete

nel

or

i cal

ific

rilo

r do

bând

ite

în c

onte

xt n

onfo

rmal

i

info

rmal

pen

tru

sist

emul

de

form

are

prof

esio

nal

(FP

I)

-Int

rodu

cere

a în

cad

rul «

Cla

sifi

cri

i O

cupa

iilor

din

Rom

ânia

» (

COR)

a

noilo

r m

eser

ii so

licit

ate

de p

iaa

for

ei d

e m

unc

în c

onte

xtul

te

hnol

ogiil

or m

oder

ne/d

igit

aliz

ate

i a

dezv

olt

rii a

uno

r no

i sec

toar

e ec

onom

ice

MEN

-AN

CM

MJS

M

EN-A

NC

2020

-ac

iuni

le în

trep

rins

e de

cat

re

MEN

-AN

CS

i MM

JS

Nu

sunt

nec

esar

e al

ocar

i bu

geta

re

Acor

dare

a de

asi

sten

în

trep

rinz

tori

lor

în a

id

enti

fica

noi

le m

eser

ii i

îndr

umar

ea c

tre

inst

itu

iile

abili

tate

s in

iie

ze

docu

men

tele

nec

esar

e pe

ntru

in

trod

ucer

ea în

CO

R

Înt

rire

a ca

paci

tii

adm

inis

trat

ive

a M

inis

teru

lui

Econ

omie

i n

vede

rea

impl

emet

rii

polit

icii

indu

stri

ale

a Ro

mân

iei

Cons

olid

area

res

urse

lor

uman

e la

ni

velu

l Dir

ecie

i de

Polit

ic In

dust

rial

i C

ompe

titi

vita

te (

DPI

C)

Min

iste

rul

Econ

omie

i D

irec

tia

Resu

rse

Um

ane

DPI

C

Org

anig

ram

a D

PIC

Fiel

e de

pos

t al

e an

gaja

ilor

DPI

C

2020

Post

urile

alo

cate

DPI

C în

str

uctu

ra M

E oc

upat

e

Post

de

dire

ctor

ocu

pat

1 m

anag

er p

ublic

/ang

ajat

cu

expe

rtiz

în

dom

eniu

l pol

itic

ilor

publ

ice

coop

tat

în c

adru

l DPI

C

Buge

tul D

PIC

n.

a

Stru

ctur

area

act

ivit

atii

DPI

C pe

pr

ogra

me

si p

olit

ici (

oriz

onta

la s

i ve

rtic

al)

Min

iste

rul

Econ

omie

i D

PIC

Org

anig

ram

a D

PIC

Fiel

e de

pos

t al

e an

gaja

ilor

DPI

C

2020

Crea

re g

rupu

ri d

e lu

cru

în c

adru

l DPI

C,

în c

ores

pond

en c

u gr

upur

ile C

omis

iei

Euro

pene

de

polit

ic in

dust

rial

Nu

sunt

nec

esar

e al

ocri

bu

geta

re

Aciu

nea

este

cor

elat

cu

cea

priv

ind

cons

olid

area

re

surs

elor

um

ane

la n

ivel

ul

DPI

C

Uti

lizar

ea s

olu

iei e

xter

naliz

rii î

n ve

dere

a ob

iner

ii de

exp

erti

z î

n el

abor

area

doc

umen

telo

r cu

car

acte

r sp

orit

de

com

plex

itat

e (v

ezi e

xem

plul

SN

C sa

u D

ocum

entu

lui d

e Po

litic

In

dust

rial

).

Min

iste

rul

Econ

omie

i/

DPI

C

Plan

de

achi

ziii

ME

2020

Achi

ziie

ser

vici

i con

sult

an(e

xem

ple)

el

abor

are

set

de i

ndic

ator

i pe

ntru

m

onit

oriz

area

SN

C

Core

lare

SN

C cu

St

rate

gia

Na

iona

l

de

Cerc

etar

e,

Dez

volt

are

i In

ovar

e 20

14-2

020

i cu

st

rate

giile

re

gion

ale

de

spec

ializ

are

inte

ligen

t

El

abor

are

docu

men

te d

e po

ziti

e în

co

nfor

mit

ate

cu s

olic

itri

le C

E

Elab

orar

e st

rate

gii s

ecto

rial

e

Achi

ziie

ser

vici

i co

nsul

tan

Ex

ist

pos

ibili

tate

a fi

nan

rii

aces

tei a

ctiv

iti p

rin

elab

orar

ea

i dep

uner

ea u

nei

prop

uner

i de

proi

ect

în c

adru

l Pr

ogra

mul

ui O

pera

iona

l Ca

paci

tate

Adm

inis

trat

iv

42Co

mpe

ten

a f

ace

dif

eren

a! P

roie

ct s

elec

tat

în c

adru

l Pr

ogra

mul

ui O

pera

iona

l Ca

paci

tate

Adm

inis

trat

iv c

ofin

anat

de

Uni

unea

Eur

opea

n,

din

Fond

ul S

ocia

l Eur

opea

n

Min

iste

rul

Econ

omie

i –

prom

otor

de

polit

ici

indu

stri

ale/

prog

ram

e i b

une

prac

tici

Info

rmar

e i p

rom

ovar

e a

dre

ptur

ilor

co

nsum

ator

ilor

(Cen

trul

Eur

opea

n al

Co

nsum

ator

ilor

din

Rom

ania

; So

lvit

; Po

rtal

ul Y

our

Euro

pe;

RAPE

X; S

AL,

SOL

etc)

ME

ANPC

As

ocia

iile

cons

umat

orilo

r

Prog

ram

gu

vern

are

2017

-202

0;

COM

(20

12)

225

fina

l O a

gend

eu

rope

an a

co

nsum

ator

ului

; Ta

blou

l de

bord

al

pie

telo

r de

co

nsum

din

UE;

ra

poar

te a

nual

e EU

IPO

; le

gisl

atie

AN

PC

2025

Num

r ac

iuni

rea

lizat

e/an

N

u su

nt n

eces

are

aloc

ri

buge

tare

de

zvol

tare

a pa

rten

eria

tulu

i pu

blic

pri

vat

ME

– AN

PC

asoc

iaii

prof

esio

nale

–

patr

onat

e, d

in in

dust

ria

prel

ucr

toar

e i a

soci

aiil

e co

nsum

ator

ilor,

pe

ntru

sc

him

b de

info

rma

ii pe

riod

ic

Prom

ovar

ea p

rodu

selo

r in

dust

rial

e ro

mân

eti

pe

pie

ele

inte

rna

iona

le,

utili

zând

: re

eaua

Ent

repr

ise

Euro

pe

Net

wor

k(EE

N),

pro

gram

ul U

E –

Mis

iuni

pe

ntru

Cre

tere

Eco

nom

ic

i in

stru

men

tele

de

stim

ular

e a

expo

rtur

ilor

ME

MM

ACA

Ope

rato

rii

econ

omic

i

Prog

ram

ul d

e G

uver

nare

20

17-2

020

Prog

ram

ul

UN

CTAD

/EM

PRE

TEC

Pr

ogra

mul

de

sus

iner

e a

inte

rna

iona

lizri

i ope

rato

rilo

r ec

onom

ici

2020

Num

r ac

iuni

rea

lizat

e, n

r. p

rodu

se n

oi

prom

ovat

e/an

ual

Rata

de

cre

tere

a e

xpor

tulu

i

Buge

tul d

e s

tat

Surs

e pr

opri

i de

zvol

tare

a pa

rten

eria

tulu

i pu

blic

pri

vat

ME

- M

MAC

A as

ocia

ii pr

ofes

iona

le –

pa

tron

ate,

din

indu

stri

a pr

eluc

rto

are,

pen

tru

schi

mb

de in

form

aii

peri

odic

Part

icip

area

rep

reze

ntan

ilor

ME/

DPI

la

re

elel

e i g

rupu

rile

de

lucr

u la

ni

vel i

nter

naio

nal î

n do

men

iul

polit

icii

indu

stri

ale

ME

DPI

C Ca

lend

ar

reun

iuni

Ra

poar

te d

e ac

tivi

tate

2019

Num

r gr

upur

i de

lucr

u la

car

e M

E/D

PIC

este

afi

liat

Num

r re

uniu

ni p

olit

ic in

dust

rial

la

care

ME/

DPI

C pa

rtic

ip a

nual

Buge

tul M

E n.

a

document de politic industrial a romÂnieieconomie.gov.ro/images/politici-industriale/sipoca7/draft...

Documents