12_centru4elearning_25.pdf

147STRUCTURAREA PEDAGOGICÃ A UNEI DISCIPLINE ONLINE FOLOSIND�

CAPITOLUL 12

Model pentru centru de învãþãmânt de tip IAC,online, e-learning

Obiective

Conform definiþiei, centrul de învãþãmânt poate fi o entitate realã ºi/sau virtualã careoferã servicii educaþionale. Folosind tehnici didactice flexibile ºi servicii de învã-þãmânt online, învãþãmântul electronic reduce la minimum limitele unei organizãritradiþionale. Elevii care participã la activitãþi de învãþãmânt online nu sunt constrânºidin punct de vedere geografic sau temporal, se bucurã de o autonomie ºi o flexibilitatemai mari în alegerea traseului didactic care li se potriveºte, selecteazã ºi îºi con-struiesc propriul mediu de studiu ºi beneficiazã de avantajele unei reduceri a costu-rilor pregãtirii.

Centrele de învãþãmânt online sunt menite sã satisfacã nevoile unui grup de elevicare pot avea aceeaºi vârstã sau nu, care pot sã provinã din medii diferite ºi sã aibãstiluri ºi nevoi de învãþare specifice. Aceºtia pot fi elevi, profesori, ºomeri etc., careau în comun dorinþa de a folosi mediul electronic pentru a-ºi satisface nevoia destudiu.

Obiectivele pe care centrele de învãþãmânt îºi propun sã le îndeplineascã pot fidefinite pe scurt astfel:

� sã-i ajute pe elevi sã-ºi însuºeascã cunoºtinþele dintr-un anumit domeniu ºi sã dezvolteabilitãþi ºi competenþe corespunzãtoare. Nevoia continuã de cunoaºtere, de creare aunor abilitãþi ºi competenþe în vederea învãþãrii permanente a schimbat modul în careeste privitã dezvoltarea serviciilor educaþionale în ultimii ani. Instruirea profesionalãºi perfecþionarea în funcþie de cerinþele locului de muncã au dus la rãspândirea unormetodologii de studiu flexibile care faciliteazã dobândirea unor noi cunoºtinþe, de-prinderi ºi competenþe;

� sã implementeze furnizarea unor cursuri prin mijloace moderne ºi sã monitorizezeprocesul de învãþare. Cu scopul de a dezvolta abilitãþi ºi competenþe, sunt distribuitecursuri structurate, astfel încât sã asigure flexibilitatea învãþãmântului ºi moni-torizarea progresului elevilor. Astãzi, tehnologiile învãþãmântului electronic suntaccesibile ºi capabile sã susþinã transmiterea cursurilor ºi altfel decât în învãþãmântultradiþional;

148 INSTRUIRE ASISTATÃ DE CALCULATOR

� sã susþinã învãþarea individualã ºi activitãþile de colaborare. Centrele de învãþãmântonline cautã sã ofere facilitãþi, infrastructura tehnicã ºi resurse umane cu scopul de asusþine metodologii inovatoare în contextul învãþãmântului electronic. Învãþareaindividualã asistatã ºi activitãþile de învãþare în grup (colaborative) se bazeazã peimplementarea unor servicii complementare care fac posibilã adaptarea studiului/instruirii la ritmul propriu ºi preferinþele elevului ºi, mai mult, promoveazã co-laborarea ca pe o caracteristicã esenþialã a procesului de învãþare;

� sã pregãteascã elevii într-un mediu prielnic ºi flexibil. Mediul în care are loc învãþareajoacã un rol important în motivarea elevilor. Cu ajutorul TIC, el poate deveni atractivºi flexibil, poate oferi un numãr de servicii complementare, cum ar fi consilierea,comunicarea ºi personalizarea instruirii;

� sã familiarizeze elevii cu utilizarea TIC, un instrument eficient de lucru/învãþare.Elevii sunt încurajaþi sã dezvolte o atitudine pozitivã faþã de TIC, sã foloseascãaceastã tehnologie pentru a comunica ºi a opera cu informaþii relevante pentrudisciplinele ºtiinþifice alese sau pentru interesele lor personale. Astfel, ei vor puteaconºtientiza contribuþia TIC la activitatea lor, la rezolvarea problemelor administrativeºi susþinerea colaborãrii, la satisfacerea nevoilor de zi cu zi;

� sã încurajeze o atitudine favorabilã învãþãrii permanente. Implementarea învãþã-mântului electronic folosind metode ºi tehnici flexibile poate facilita în mod sem-nificativ accesul elevilor la educaþie ºi instruire, oferind posibilitatea studiului acasãsau la locul de muncã. Accesul uºor ºi flexibil încurajeazã dezvoltarea unei atitudinipozitive faþã de învãþarea permanentã la potenþialii elevi, cei care cautã sã acumulezecunoºtinþe ºi sã se perfecþioneze profesional.

Metodologii didactice

Furnizarea unor servicii de învãþãmânt online nu înseamnã doar aplicarea unei tehnologiiinteractive ofertei fãcute de învãþãmântul tradiþional. Sunt necesare o cunoaºtere cores-punzãtoare a modului în care se realizeazã învãþarea ºi o reorganizare a conþinutuluiastfel încât fiecare elev sã poatã face faþã obiectivelor disciplinei. În plus, modelul clasei,adicã al unui grup de oameni care încep ºi terminã în acelaºi timp ºi studiazã aceleaºimateriale în acelaºi ritm, a devenit mai puþin eficient ºi flexibil decât modelele edu-caþionale alternative, cum ar fi cele bazate pe discipline. Acestea pornesc de la ideea cãritmul învãþãrii nu trebuie stabilit de profesor, ci de capacitatea fiecãrui elev de aparcurge materialul de studiu. Alegerea disciplinelor trebuie sã porneascã de la nevoileelevului, nu de la un plan de învãþãmânt prestabilit.

Mai exact, metodologiile didactice specifice învãþãmântului online (prin folosireaInternetului) cuprind:

� comunicarea online cu îndrumãtorii dupã un orar ce cuprinde transmiterea prele-gerilor, a practicii, a activitãþilor colaborative (clasa virtualã);

� accesul la resursele didactice (cursuri, materiale complementare, bibliografie,teste etc.) pentru învãþarea individualã (studiu individual ºi/sau învãþare asistatã);

149MODEL PENTRU CENTRU DE ÎNVÃÞÃMÂNT DE TIP IAC, ONLINE, E-LEARNING

� comunicarea ºi colaborarea dintre elevi în vederea consolidãrii cunoºtinþelor prininteracþiunea lor (învãþare prin colaborare).

Ceea ce au în comun metodologiile menþionate (analizate în detaliu mai jos) e cãelevul devine centrul procesului didactic, realizându-se astfel trecerea de la modelulcentrat pe îndrumãtor la cel în care centrul de interes este elevul. Toate aceste metodologiisunt incompatibile cu instruirea care presupune cã îndrumãtorul este furnizorul deinformaþii, iar elevul, un recipient pasiv.

Clasa virtualã

În funcþie de modul de instruire, metodologia clasei virtuale poate fi o simplã repro-ducere a modelului clasei, adicã un proces centrat pe îndrumãtor, sau unul centrat peelev.

Elevii frecventeazã cursurile individual sau în grupuri, în una sau mai multe sãliechipate cu toate facilitãþile de infrastructurã pentru orele de conferinþã audio/videogãzduite de centrul de învãþãmânt. Prelegerile prin videoconferinþã pot avea loc ºi acasã,dacã staþia de lucru individualã satisface cerinþele de hardware ºi software.

Conferinþele audio/video sunt þinute de îndrumãtori/specialiºti dupã un orar prestabilitºi au drept scop transmiterea conþinutului principal al cursului. Prelegerile sunt prezentãriorganizate, de obicei însoþite de materiale audio-video, întrebãri ºi rãspunsuri.

Materialele de studiu opþionale, cum sunt informaþiile complementare, exerciþiile,practica ºi temele de autoevaluare, pot fi accesate prin tehnologii offline (programe deexerciþii ºi practicã, CD-ROM, video etc.) sau online (WWW, e-mail etc.). Eleviiparticipã punând întrebãri ºi comentând pe marginea problemelor ridicate. Mai mult, eipot participa la dezbateri (discuþii de grup) asupra temelor tratate de profesori, atât printehnici de comunicare sincrone (de exemplu, sãli de chat), cât ºi prin mijloace decomunicare asincrone (de exemplu, agende de discuþie, forumuri).

Tutorialele online le oferã elevilor experienþa clasei virtuale, inclusiv conþinutulstructurat al cursului, activitãþile clasei, chiar ºi tema pentru acasã. Fiecare individ areposibilitatea de a învãþa nu numai de la îndrumãtor, ci ºi de la alþi colegi de clasã.Metodologiile clasei virtuale pot fi implementate atât prin mijloace de comunicaresincrone, cât ºi prin tehnici de comunicare asincrone.

Tutorialele sincrone permit instruirea interactivã prin Internet (monitorizare live, �peviu�), cu ajutorul tehnicilor de comunicare sincrone (conferinþe audio/video). Prelegerilesunt programate dinainte, iar îndrumãtorii ºi elevii se întâlnesc online la momentul stabilit.

Tutorialele asincrone au loc pe Internet, folosind metode de comunicare asincrone.Îndrumãtorii, care sunt specialiºti în domeniu, oferã instruire prin transmiterea lecþiilor,temelor, întrebãrilor ºi laboratoarelor. Elevii citesc materialele trimise ºi urmeazãinstrucþiunile. Pe mãsurã ce studiul avanseazã, se înregistreazã atât schimburi de informaþiiîntre elevi, cât ºi între ei ºi îndrumãtor. În cadrul acestor cursuri pot fi folosite ºi manuale,iar atunci când este nevoie, îndrumãtorii pot furniza materiale de studiu suplimentare.

În general, organizarea unei clase virtuale este potrivitã pentru comunicarea directã/nemijlocitã a cunoºtinþelor cãtre/între un numãr mare de oameni, mãrind ºi diversificând


reacþia de rãspuns a elevilor, accesând informaþiile într-un timp mai scurt, încurajândfolosirea cu încredere, personalã ºi permanentã a TIC (tehnologii ale informaþiei ºicomunicãrii).

Învãþarea individualã asistatã

Spre deosebire de clasa virtualã, metodologia învãþãrii individuale asistate este centratãpe elev, acesta fiind rãspunzãtor de propriul progres, dezvoltându-ºi propria strategie deînvãþare ºi rezolvare a problemelor. Aceastã metodologie prezintã un grad mai înalt deflexibilitate, dat fiind faptul cã elevul este cel care decide asupra momentului, locului ºiritmului învãþãrii. În schimb, în modelele cu îndrumãtori, aceºtia sunt cei care mediazãºi explicã, reorienteazã atenþia ºi oferã opþiuni. Îndrumãtorul instruieºte ºi, în general,asistã elevii de-a lungul procesului de învãþare, oferindu-le reacþii de rãspuns (feedback),material pentru studiu individual ºi un sistem de evaluare. Materialele folosite pentruînvãþarea individualã trebuie sã permitã studiul independent, sã fie bine pregãtite,motivante ºi structurate corespunzãtor din punctul de vedere al obiectivelor, conþinutului,sarcinilor ºi exerciþiilor de autoevaluare, sã ofere cheia de rezolvare ºi elemente care sãuºureze ºi sã motiveze învãþarea.

Obiectivele pe care învãþarea individualã ºi le propune sunt:

� sã încurajeze elevul sã înveþe singur, conform propriilor interese, propriuluinecesar de cunoºtinþe ºi competenþe, ritmului ºi timpului disponibil;

� sã personalizeze ritmul ºi traseul de învãþare, în funcþie de cunoºtinþele, de-prinderile ºi competenþele dobândite anterior;

� sã permitã o mai mare interacþiune între îndrumãtori ºi elevi, dat fiind cã ei suntîn centrul atenþiei;

� sã încurajeze folosirea cu încredere, personalã ºi permanentã a TIC.

Studiul individual înseamnã un ritm propriu de învãþare. Modul în care se realizeazãînvãþarea implicã un grad înalt de interactivitate. Cursurile parcurse într-un ritm propriuinclud activitãþi variate, cum ar fi laboratoare, exerciþii, simulãri etc., menite sã menþinãinteresul elevului în ceea ce priveºte procesul de învãþare. În activitatea de învãþareindividualã, fiecare elev învaþã diferit, într-un ritm propriu, venind dintr-un mediuspecific ºi având nevoi de cunoaºtere diferite.

În ceea ce priveºte conþinutul, modelul de învãþare individualã oferã multiple modalitãþide studiu, ºi anume materiale de studiu în ritm propriu prezentând o structurã modularã,materiale de referinþã pentru acumularea unor informaþii suplimentare, teste care lepermit elevilor sã efectueze exerciþii de autoevaluare.

Învãþarea colaborativã

Învãþarea colaborativã poate fi realizatã prin utilizarea TIC ca instrument didactic,pentru activitãþile de grup, comunicare ºi colaborare. Elevii colaboreazã unii cu alþii ºifac parte din grupuri eterogene ai cãror membri aparþin unor culturi diferite ºi au


abilitãþi, statut economic, bagaj de cunoºtinþe ºi vârste diverse. Elevii sunt reuniþi pentrua-ºi împãrtãºi perspectivele diferite din care privesc ºi înþeleg lumea. Mediile cu adevãratcolaborative îi încurajeazã pe toþi elevii sã punã întrebãri, sã identifice probleme, sã iacuvântul la momentul potrivit, sã participe la stabilirea scopurilor, standardelor, niveluluiºi modului de evaluare, sã comunice cu specialiºti din afara comunitãþii din care fac eiparte. Fiecare elev are rolul sãu, dar toþi colaboreazã pentru a realiza un scop sau proiectcomun. Învãþarea rezultã din interacþiunea cu ceilalþi.

Pornind de la aspectele descrise anterior, obiectivele învãþãrii colaborative pot fidefinite astfel:

� sã studieze prin colaborare ºi autonom, în funcþie de interese, nevoi, ritm etc.;� sã-ºi împãrtãºeascã unii altora informaþii ºi experienþe;� sã consolideze procesul de dezvoltare a cunoaºterii (componentele metacognitivã,

cognitivã ºi socialã) prin interacþiunea cu ceilalþi membri ai grupului;� sã sporeascã ºi sã diversifice reacþiile de rãspuns oferite elevilor (datoritã comu-

nicãrii verticale ºi orizontale);� sã ajute la înþelegerea diverselor informaþii ºi opinii;� sã permitã o mai mare interacþiune între elevi ºi educatori, precum ºi între elevi

ºi colegii lor.

Descrieri ºi clasificãri diferite ale metodologiilor de învãþare online au fost propusede cercetãtori ºi specialiºti în domeniu. Pot fi utilizate trei modele de bazã ale transmiteriionline a cursurilor:� modelul conþinut-suport: aici, unui conþinut relativ static (de exemplu, un pachet

Web) care constituie miezul disciplinei i se adaugã tutorialul. Nivelul interacþiuniionline este scãzut (în mod normal, nu mai mult de 20% din timpul elevilor). Acestaeste modelul cel mai înrudit cu învãþãmântul tradiþional ºi cel mai utilizat astãzi;

� modelul 50/50: în acest model, materialele de studiu sunt prezentate în activitãþi,discuþii online etc. Mason îl numeºte modelul 50/50 pentru cã interacþiunile ºidiscuþiile online ocupã în general jumãtate din timpul elevilor;

� modelul integrat: este un model pe bazã de resurse, în care disciplina este însuºitãprin activitãþi de colaborare, discuþii ºi sarcini comune. Conþinutul cursului estedinamic ºi rãspunde nevoilor individuale ºi activitãþilor de grup. Participanþii sauîndrumãtorii contribuie la îmbogãþirea disciplinei.

Integrarea metodologiilor didactice

Alegerea metodologiilor didactice depinde de obiectivele învãþãrii, de caracteristicilespecifice ºi nevoile elevilor, precum ºi de alþi factori legaþi de tehnologie ºi timp. Cutoate acestea, trebuie remarcat faptul cã metodologiile didactice menþionate sunt com-plementare ºi pot fi combinate pentru a satisface obiectivele de învãþare. Astfel, oricelimite ar avea o metodã, ele pot fi contracarate de folosirea altei metode.

Iatã un exemplu de integrare:

� faza iniþialã: exploatarea modelului clasei virtuale. Scopul acestei faze este de amotiva elevul în legãturã cu subiectul;


� faza intermediarã: exploatarea studiului individual. Se presupune cã elevii îºiînsuºesc conceptele de bazã ale subiectului;

� faza finalã: exploatarea învãþãrii colaborative. Discuþii ºi realizarea sarcinilor ºitemelor comune. Posibilã dezvoltare a proiectelor comune.

Oricare ar fi abordarea sau combinaþia de metodologii adoptatã în contextul învãþãriielectronice, pentru reuºita elevilor trebuie fãcute urmãtoarele evaluãri:

1. evaluarea elevului: elevii deþin controlul experienþei lor de învãþare. Pornind de lanecesitãþile lor, ei iau decizii în cunoºtinþã de cauzã în legãturã cu stilul de învãþare;

2. angajamentul: implicarea elevilor. Mediul de învãþare trebuie sã consolidezeîncrederea elevului, sã provoace elevii confruntându-i cu probleme realiste ºisoluþii pe care le pot aplica la locul de muncã;

3. interacþiunea: elevii interacþioneazã semnificativ la cel mai înalt nivel;4. suportul media: întâi trebuie luate în calcul nevoile elevilor ºi apoi elaborate

metodele didactice corespunzãtoare. De asemenea, trebuie selectate cele maipotrivite mijloace pentru a mãri eficienþa metodelor ºi a-i ajuta efectiv pe elevi;

5. structura conþinutului: conþinutul este organizat ºi structurat astfel încât elevii sãîºi poatã aminti ºi transmite eficient ceea ce au învãþat.

Servicii

Un centru de învãþãmânt are scopul de a furniza o gamã variatã de servicii menite sãimplementeze activitãþile de învãþare. Serviciile se referã la interacþiunile umanecare susþin experienþa elevilor: instruirea, asistenþa ºi suportul tehnic pentru elevi;ele se adreseazã operatorilor ºi managerilor activitãþilor de învãþare, inclusiv celecare privesc elaborarea conþinutului ºi redactarea disciplinelor, administrarea ºimonitorizarea.

Centrul model de învãþãmânt prezentat foloseºte resurse ºi tehnologii digitale pentrua implementa servicii online în contextul învãþãmântului electronic. Serviciile oferite deun astfel de centru de învãþãmânt pot fi împãrþite în trei categorii majore: a) servicii demanagement educaþional; b) servicii de furnizare a cursurilor; c) servicii de asistenþã.

Servicii de management educaþional

Serviciile de management al învãþãmântului se referã la sprijinul acordat operatorilor ºimanagerilor activitãþilor didactice, inclusiv cele de elaborare ºi redactare a conþinutului,de administrare ºi monitorizare.

Serviciul de înmatriculare electronicã ºi identificare a utilizatorului permite înma-tricularea online ºi drepturi de acces pentru elevi. Serviciile de management al învãþã-mântului pot include mai multe elemente; la cel mai simplu nivel, managementulelevului presupune folosirea unei parole pentru a putea sã se înmatriculeze sau sã seînscrie într-o clasã.


Pãstrarea ºi þinerea la zi a datelor personale ale elevului: introducerea datelor per-sonale, organizarea informaþiilor despre elev ºi a datelor personale pentru a crea grupuri ºia extrage statistici despre populaþia ºcolarã (de exemplu, grupe de vârstã, sex, profesie etc.).

Pãstrarea ºi accesul la rezultatele academice ale elevului: se þine evidenþa situaþieiacademice a elevilor ºi a participãrii lor la cursuri ºi/sau alte activitãþi de învãþare.

Monitorizarea progresului academic al elevilor: face posibilã urmãrirea ºi obþinereaunor date despre progresul ºi activitatea elevilor. Managementul învãþãmântului maipoate permite instituþiei sã desfãºoare, sã organizeze ºi sã urmãreascã implicarea elevilorºi progresul înregistrat de ei în realizarea obiectivelor de studiu.

Oferta de cursuri ºi programarea cursurilor editate electronic: le permit operatorilorCI (centrului de învãþãmânt) sã realizeze cataloage de cursuri ºi alte activitãþi didactice,împreunã cu explicaþiile corespunzãtoare. Centrele de învãþãmânt trebuie sã organizezeo arie largã de conþinuturi ºi evenimente legate de învãþare: tutoriale asincrone/sincroneonline, cursuri multimedia pentru studiu individual, seminarii online ºi alte resurse;ulterior, ele au nevoie de un mijloc eficient ºi flexibil pentru a crea cataloage sausubseturi de cataloage dupã criterii alternative ºi pentru a le face accesibile online.Aceastã facilitate poate însemna atât crearea unei liste de cursuri disponibile, cât ºiexpunerea dinamicã a catalogului cursului având în vedere selecþia ºi preferinþeleelevului (criterii personale).

Cataloagele resurselor didactice: permit managementul resurselor didactice (for-male ºi informale). Materialele suplimentare în diferite formate (de exemplu, referinþede text, multimedia, audiovizual, prezentãri etc.) sunt de obicei furnizate pentru acompleta resursele formale (conþinutul cursului) ºi a oferi informaþii despre anumitesubiecte.

Publicitatea cursurilor: anunþarea ºi promovarea noilor cursuri ºi acþiuni, informaþiiledespre cursurile ºi disciplinele alese.

Serviciile de dezvoltare a conþinutului: conceperea ºi elaborarea cursurilor nu constituieneapãrat sarcini ale centrului de învãþãmânt. Conþinutul cursurilor, într-o formã potrivitãînvãþãmântului electronic (design modular, format multimedia), poate fi oferit de furnizoride conþinut independenþi, ca, de exemplu, organizaþii care deþin sau se ocupã de conþinutîn forme ºi structuri variate ºi asigurã resurse în scopul studiului.

Deºi conþinutul pentru învãþãmântul electronic poate fi obþinut de pe piaþa învã-þãmântului electronic ºi/sau oferit de instituþii academice, resursele de studiu de pe piaþãnu se potrivesc întotdeauna scopurilor ºi sarcinilor didactice. Serviciile de distribuire acursurilor sunt suplimentate de facilitãþile de dezvoltare a conþinutului ori de câte oriinvestiþia în dezvoltarea ºi/sau particularizarea conþinutului este consideratã necesarã ºieficientã din punctul de vedere al costurilor.

Dezvoltarea conþinutului se face prin utilizarea instrumentelor software, aºa-numitele�instrumente de autor�.

Instrumentele necesare creãrii cursurilor constau în modele de programã analiticã,planuri de lecþie/activitate etc. ºi, în plus, le permit îndrumãtorilor sã creeze planºe, testeºi rezumate.

Cursurile online se recomandã a fi modularizate. Ele ar trebui sã fie o colecþie depãrþi componente, fiecare putând fi înlocuitã sau actualizatã dupã necesitãþi. Modulul esteunitatea de bazã a instruirii, care constã într-o colecþie de materiale didactice, mecanisme


de comunicare/interacþiune ºi componenta de evaluare sau apreciere. Acest format decurs poate fi considerat o aplicaþie importanta a abordãrii modulare.

Servicii de distribuire a cursurilor

Distribuirea ºi monitorizarea cursurilor reprezintã cea mai importantã sarcinã a centruluide învãþãmânt, care o realizeazã printr-o serie de servicii:

� serviciul de furnizare a disciplinelor le permite managerilor CI sã organizeze ºi sãfurnizeze cursuri online fie în mod sincron, fie asincron. Aceastã funcþie este susþinutãde serviciile de management educaþional ºi constã în conceperea cursurilor, pre-zentarea programei analitice, implementarea învãþãrii ºi interacþiunii cu elevii prindiferite mijloace, precum ºi toate înregistrãrile ºi înscrierile necesare;

� monitorizarea clasei le permite operatorilor sã urmãreascã implicarea elevilor înactivitãþile din cadrul cursului, în realizarea sarcinilor ºi a temelor;

� asistenþa le permite îndrumãtorilor sã le ofere elevilor asistenþã online, feedback dela specialiºti în domeniu, recomandãri pentru studiul suplimentar, motivaþie ºi conso-lidarea angajamentului elevilor. Asistenþa în învãþãmântul online este definitã demetodologia didacticã, de tipul disciplinei ºi de tehnicile implicate. În cazul tuto-rialelor care sunt realizate asincron, nu este nevoie ca îndrumãtorii ºi elevii sã fieonline în acelaºi timp. Acest tip de curs le permite elevilor sã acceseze conþinutul, sãvizualizeze proiecte ºi sarcini ºi sã participe la discuþii trimiþând mesaje.

Asistenþa se limiteazã la furnizarea unor instrucþiuni, feedback ºi susþinere, toatemenite sã reconfirme implicarea elevilor ºi sã faciliteze învãþarea.

În cazul tutorialului simultan, îndrumãtorii ºi elevii comunicã online în acelaºitimp. Aceasta necesitã tehnici care sã îi permitã instructorului sã comunice cu eleviifolosind prezentãri audio, video, iar elevilor, sã vadã conþinutul cursurilor pe monitor.Unele instrumente permit modul audio bidirecþional ºi/sau video, precum ºi aplicaþiisimultane. Asistenþa, în forma ei tradiþionalã (învãþarea centratã pe îndrumãtor), esteo caracteristicã centralã a învãþãmântului online sincron, cãruia i se adaugã activitãþiasincrone.

Un al treilea tip de curs este învãþarea individualã care nu implicã neapãrat asistareade cãtre un instructor. Suportul este oferit sub formã de material de referinþã, instrucþiuniºi teste de autoevaluare care îi ajuta pe elevi sã ducã la îndeplinire sarcini de învãþareprestabilite.

Servicii de personalizare: fiecare elev reprezintã o combinaþie unicã de mediueducaþional, aptitudini ºi competenþe, scopuri profesionale ºi interese personale. Maimult, fiecare elev are preferinþe sale în ceea ce priveºte conþinutul ºi prezentarea. Estefoarte posibil ca elevii cãrora le sunt prezentate informaþii ºi resurse personalizate sã fiecapabili sã-ºi îmbunãtãþeascã aptitudinile ºi sã ofere beneficii organizaþiei.

Dintre funcþii, amintim:

� prezentãri personalizate ale disciplinelor existente ºi ale celor planificate;� personalizarea interfeþei pentru grupuri de utilizatori sau utilizatori individuali;� enumerarea cursurilor ºi resurselor;� recomandarea cursurilor ºi resurselor în funcþie de profilul elevului.


Evaluarea determinã nivelul de cunoºtinþe al elevului ºi aptitudinile existente înaintesau dupã încheierea cursurilor online. Preevaluarea � sau evaluarea prescriptivã � estedeseori folositã înainte de aplicarea planului de învãþãmânt pentru a identifica lipsadeprinderilor individuale ºi a prescrie un traseu de învãþare personal care sã conþinã doarinstruirea de care are nevoie elevul (traseu de învãþare personalizat), adicã activitãþilenecesare dezvoltãrii aptitudinilor ce-i lipsesc. Evaluarea prescriptivã permite o organizarea procesului de învãþãmânt menitã sã creascã eficienþa sa ºi a timpului necesar învãþãriiprintr-o ofertã de cursuri menite sã satisfacã nevoile elevilor ºi sã le ofere posibilitatea dea dobândi aptitudinile care le lipsesc. Evaluarea finalã urmeazã, de obicei, programuluide învãþare ºi poate fi folositã pentru a urmãri progresul elevului ºi a evalua eficienþaserviciului de învãþãmânt. Evaluarea finalã în învãþãmântul online implicã abilitatea dea crea, a edita, a distribui ºi a transmite teste de evaluare, de a urmãri ºi a crea baze dedate despre realizãrile elevului. Conþinutul testelor de evaluare finalã ar trebui sã fiestrâns legat de obiectivele de învãþare avute în vedere.

Servicii de susþinere

Serviciile de susþinere sau suplimentare sunt cele care vin sã completeze serviciile debazã (furnizarea cursurilor) ºi sunt oferite în combinaþie cu acestea.

Serviciile de comunicare: facilitãþi de comunicare sincrone ºi asincrone:

� e-mail, anunþuri, grupuri de ºtiri, schimb de informaþii ºi mesaje;� chat online ºi videoconferinþe (facilitãþi de gãzduire a conferinþelor, organizarea ºi

suportul prelegerilor online, anunþarea temelor prelegerilor ºi a persoanelor carele þin);

� coordonarea ºi moderarea forumurilor de discuþii.

Serviciile de comunicare le permit elevilor sã înregistreze întrebãri ºi cereri, sã comunicecu îndrumãtorii ºi cu colegii lor ºi sã participe la prelegeri reale (nu virtuale). Îndrumãtoriipot sã ajute elevii, sã rãspundã problemelor ridicate de grupurile de elevi care se referãla disciplinele studiate, sã ghideze ºi sã anime activitãþile de învãþare colaborativã.

Bazele de cunoºtinþe: bazele electronice de date legate de sursele de cunoºtinþe,folosite pentru a aduna ºi a înmagazina informaþii care pot fi accesate de oricine, oferãposibilitatea de a ataºa, a pãstra ºi a extrage multiple tipuri de fiºiere, documente Word,Excel, PowerPoint, fiºiere multimedia ºi video. Bazele de date/cunoºtinþe sunt de obiceifacilitãþi suplimentare care le permit utilizatorilor (îndrumãtori ºi elevi) sã caute informaþiidespre cursuri sau alte activitãþi de învãþare.

Bibliotecile virtuale, în special, le permit elevilor sã cerceteze o arie extinsã de subiecteºi sã vadã versiunea întreagã a textului cãrþilor, manualelor, publicaþiilor periodice sau al altorpublicaþii. Aceste versiuni electronice sunt completate cu grafice, tabele, glosare ºi ilustraþii.

Serviciul de informaþii: furnizarea unor informaþii despre activitãþi de învãþare,proceduri de înregistrare, discipline disponibile, servicii suplimentare.

Servicii de consultanþã: întreþinerea serviciului IFA (întrebãri frecvent adresate),serviciul de suport tehnic online pe probleme tehnice ºi necesarul de echipament(hardware, infrastructura software/programe, instalare, utilizarea de cãtre clienþi etc.).


Serviciul IFA constituie întrebãri frecvente, cu rãspunsuri de la îndrumãtori. Acestserviciu îl scuteºte pe îndrumãtor de a rãspunde la aceeaºi întrebare de mai multe ori.

Serviciul de platã electronicã: le oferã elevilor posibilitatea de a plãti cursurile ºi alteservicii oferite de centrul de învãþãmânt online. Comerþul electronic contemporan oferãmetode ºi tehnici sigure de platã online a instruirii.

Natura ºi tipul tehnologiilor

Tehnologiile învãþãmântului electronic

Centrul de învãþãmânt trebuie sã fie dotat cu tot echipamentul hardware ºi softwarenecesar, precum ºi cu infrastructura de telecomunicaþii, în scopul de a asigura furnizareaserviciilor cu o ratã minimã de transfer de date. Facilitãþile de infrastructurã sunt menitesã sprijine utilizarea informaþiilor, serviciile de comunicare, accesul la baza de date aresurselor didactice, furnizarea unor cursuri online ºi activitatea colaborativã dintreîndrumãtori ºi elevi, precum ºi dintre elevi ºi colegii lor.

Privite din perspectiva elevului, soluþiile tehnologice ar trebui sã promoveze studiulsusþinut ºi sã ofere:

� informaþii legate de planurile de învãþãmânt ºi de surse rare de date;� accesul la specialiºti, colegi ºi/sau alþi elevi care pot sã îndrume, sã asiste, sã

explice, sã medieze, sã facã schimb de informaþii ºi sã atragã utilizatorii sprestudiu prin modalitãþi productive ºi semnificative;

� accesul la resurse media bogate în informaþii;� instrumente pentru comunicare interactivã;� instrumente pentru cãutare, identificare.

Tehnologiile contemporane ale învãþãmântului electronic acoperã o gamã largã deaplicaþii ºi procese, inclusiv învãþarea cu ajutorul calculatorului, al Internetului, alclaselor virtuale ºi al colaborãrii digitale prin toate mijloacele electronice de informare.Tehnicile ºi instrumentele pot fi aplicate prin CD-ROM, DVD, video, televiziune ºicalculatoare, comunicaþii prin satelit, reþele digitale (prin cablu ºi radio), adicã o gamãfoarte variatã de mijloace de informare ºi programe, în funcþie de cererile utilizatorilorfinali, de scopurile ºi contextul programului educaþional.

Fie cã discutãm despre tehnologiile offline (programe de tutoriale, CD-ROM, video,transmisiuni), fie despre cele online (Internet, e-mail, FTP [protocol pentru transfer defiºiere], agenþii de ºtiri, conferinþe audio ºi video), trebuie sã avem în vedere urmãtoriifactori ca fiind cei care asigurã utilizarea eficientã a tehnologiei:

� diversitatea tehnologiei sau accesul la soluþii tehnice alternative;� operabilitatea tehnologiei (simplitatea utilizãrii, confortul);� interoperabilitatea/compatibilitatea tehnologiei (comunicarea cu/conectarea la alte

instalaþii hardware ºi programe);� interactivitatea sau capacitatea tehnologiei de a implica elevii în învãþarea interactivã;� accesibilitatea tehnologiei (un mediu de învãþare care þine seama de necesitãþile

elevului).


Combinarea multiplelor sarcini ºi funcþionalitãþi în vederea constituirii unui mediu deînvãþare unic ºi uºor operabil oferã soluþii avansate ºi flexibile. În funcþie de orientareapedagogicã ºi piaþa educaþionalã þintã a furnizorilor de servicii, aceste sisteme suntcunoscute ca medii de învãþare online sau medii de învãþare colaborativã ori mediivirtuale de învãþare. Pentru simplificare, vom folosi doar sintagma medii virtuale deînvãþare (MVI), ca denumire colectivã pentru toate sistemele.

MVI sunt implementate prin sisteme software care sintetizeazã funcþionalitatea progra-melor de comunicare computerizatã (poºtã electronicã, buletine/agenþii de ºtiri etc.) ºi ametodelor de transmitere online a materialelor de studiu (exemplu: WWW). Majoritateaacestor sisteme sunt menite nu doar sã reproducã online ambianþa clasei, ci ºi sãfoloseascã tehnologia pentru a le oferi elevilor noi instrumente care sã le facilitezeînvãþarea. Scopul lor este sã familiarizeze elevii cu o gamã variatã de stiluri de învãþare,obiective ºi metodologii, sã încurajeze învãþarea colaborativã ºi cea bazatã pe resurse,precum ºi sã permitã într-o mai mare mãsurã (re)utilizarea ºi schimbul de informaþii.

În general, utilizatorii MVI sunt împãrþiþi în douã categorii importante: elevi ºiîndrumãtori. În timp ce îndrumãtorii au o imagine a sistemului similarã celei a elevilor,ei au de obicei instrumente suplimentare ºi privilegii care le permit sã adauge materiale, sãcreeze conferinþe ºi sã urmãreascã progresul elevilor. În unele cazuri, elevii deþin un spaþiudestinat conversaþiei pe care îndrumãtorii nu-l cunosc. Mediile virtuale de învãþare suntconcepute astfel încât sã combine ºi sã perfecþioneze tehnologiile de reþea existente, careau început sã fie folosite ºi separat, ca instrumente de predare ºi învãþare. Printre ele, potfi enumerate programele pentru conferinþe, e-mailul, resursele online, programele de cãutareºi bazele de date multimedia, simulãrile interactive ºi paginile destinate schimburilor deinformaþii. Aplicaþiile avansate ale învãþãrii electronice încorporeazã anumite instrumenteºi facilitãþi de soft cu scopul de a implementa activitãþi de învãþare multiple ºi variate.

Sisteme de management educaþional

Scopul implementãrii activitãþilor de învãþare cu ajutorul mediilor virtuale ºi al mo-nitorizãrii progresului elevilor prin materiale variate de învãþare, notarea ºi facilitareainteracþiunilor, toate acestea sunt reunite sub numele clasa aplicaþiilor software sausisteme de management instrucþional/educativ (SME). Instrumentele managementuluieducaþional combinã mediul învãþãrii online ºi instrumentele administrative folosite demanagerii învãþãmântului.

Fiecare SME se caracterizeazã printr-un anume grad de funcþionalitate, în funcþie decaracteristicile sale specifice. Seturile de funcþionalitate a SME se numesc module; elepot fi independente sau strâns legate de alte module din sistem. SME susþin managementuleducaþional prin urmãtoarele instrumente ºi module:

� managementul ºi statistica elevului: furnizorii de învãþãmânt pot sã organizezeelevii în grupuri logice, sã urmãreascã ºi sã raporteze/sã alcãtuiascã statistici înlegãturã cu progresul ºi activitatea lor;

� managementul ºi statistica activitãþilor didactice propriu-zise ºi al resurselor: organi-zarea cursurilor ºi activitãþilor în cataloage. Cursurile pot fi oferite ºi folosinddrepturile de accesare ºi resursele privitoare la înmatriculare ºi înscriere într-oanumitã clasã, în acelaºi mod în care sunt organizate clasele ºi instructorii;


� infrastructura transmiterii online a cursurilor: cursuri online, tutoriale sau cursuriparcurse în ritm individual, transmise sincron/simultan sau asincron. Aceastãfuncþie include prezentarea cursului ºi a programei analitice, precum ºi înregistrareaºi urmãrirea elevilor;

� evaluarea aptitudinilor/competenþei: acest modul evalueazã aptitudinile elevuluiîn scopul prescrierii unui traseu personalizat, iar dupã încheierea pregãtiriievalueazã cunoºtinþele care au fost reþinute;

� baza de date: permite SME sã combine anumite surse legate de procesul didacticsau sã acceseze surse exterioare pentru a suplimenta corpusul de cursuri online;

� instrumente de personalizare: presupune capacitatea SME de a identifica un elevcu ajutorul profilului sãu ºi de a transmite cursuri, ºtiri/anunþuri, surse deinformaþii, în vederea implicãrii permanente a elevilor în experienþa didacticã.

Existã alte caracteristici, cruciale pentru SME, care sunt legate de cerinþele sistemuluihardware ºi de operare, de nivelul de întreþinere necesar, de mãsura în care SME pot ficombinate cu alte sisteme ºi de gradul de siguranþã.

Instrumente pentru autorii cursurilor

Un asemenea instrument este un pachet software care îi ajutã pe creatorii de conþinut ºipe îndrumãtori sã realizeze cursuri ºi prezentãri multimedia interactive, prin mijloaceeficiente. Instrumentele pentru autori promoveazã aspectul corespunzãtor al cursurilor ºiasigurã conformitatea cu standarde specifice în scopul menþinerii compatibilitãþii dis-ciplinei cu SME.

Fie cã sunt încorporate într-un SME, fie cã sunt aplicaþii software independente,instrumentele pentru autori sunt menite sã simplifice procesul de elaborare a cursului ºisã diminueze costurile. Iatã câteva componente esenþiale ale unui asemenea instrument:

� facilitãþi care le permit autorilor, ce nu sunt în mod necesar experþi în calculatoare, sãcreeze ºi sã introducã materialele de studiu într-un MVI (mediu de învãþare virtual);

� suport multimedia;� suport pentru conectarea la Internet ºi intraneturi;� suport pentru o gamã de însuºiri care le permit creatorilor de cursuri sã o aleagã

pe cea mai potrivitã pentru a realiza o anumitã sarcinã.

Anumite instrumente pentru autori le sunt destinate celor care au aptitudini limitatede folosire a calculatorului. Altele le pot oferi ajutor utilizatorilor cu grade diferite decompetenþã, asigurând un limbaj de programare de care cei mai puþin familiarizaþi arputea sã nu aibã nevoie niciodatã. Un instrument complet poate fi foarte cuprinzãtor saufoarte simplu.

Instrumente ale învãþãrii colaborative

Acest set de aplicaþii software este o exploatare a potenþialului de comunicare alInternetului. Modelele anterioare au folosit transmisiunile TV sau convorbirile telefonice,aceste produse fiind încã pe piaþa educaþionalã, pentru cã Internetul oferã posibilitatea


legãturii audio cu alþi participanþi ºi un monitor prin intermediul cãruia îndrumãtorul ºielevii se pot cunoaºte unii pe alþii.

Instrumentele colaborative simuleazã o întâlnire, dar în sens virtual. Ele pot fi numitecomunitãþi electronice, spaþii de învãþare electronicã sau clase virtuale. Conþinutul provineatât de la îndrumãtori, cât ºi de la colegi. O activitate are un moment de început ºi unulde sfârºit, toþi partenerii trebuie sã fie prezenþi, iar cineva trebuie sã conducã întâlnirea.Interacþiunea este, într-un fel, mecanicã, în sensul cã mediatorul întâlnirii este cel carecontroleazã vorbitorii ºi ceea ce se vede pe monitor. Acestea sunt instrumente menite sãfaciliteze mai degrabã activitatea virtualã decât învãþarea. Deºi folositoare funcþiei deinstruire, alegerea lor este mai curând determinatã de specialiºti în tehnologia informaþiei(TI). Furnizorii de servicii educaþionale vor gãsi, ºi ei, metode de a le exploata.

Selectarea instrumentelor

Piaþa învãþãmântului electronic oferã posibilitatea alegerii dintr-o gamã de tehnologiiºi instrumente menite sã faciliteze organizarea ºi transmiterea învãþãmântului online.Majoritatea sistemelor integrate de învãþare disponibile astãzi au caracteristici ºicapabilitãþi similare. Cu toate acestea, în mod inevitabil, anumite sisteme sunt maipotrivite în contexte educaþionale decât altele, iar unele sunt pur ºi simplu mai bineconcepute.

Selecþia instrumentelor ºi soluþiilor tehnologice corespunzãtoare poate simplificasemnificativ sarcina transmiterii ºi monitorizãrii disciplinelor online. Alegerea platformeipentru transmiterea cursurilor ar trebui sã se facã dupã evaluarea nevoilor ºi prospectareapieþei. Un element care face acest proces dificil este dezvoltarea continuã a programelorpe acest segment. Totuºi, fiecare pachet de programe îºi are punctele forte ºi slãbiciunilelui, iar ele trebuie evaluate. Mai trebuie avute în vedere ºi infrastructura tehnologicãnecesarã implementãrii eficiente a programului ºi mãsura în care centrul de învãþãmântdispune de o asemenea infrastructurã.

Oricum, urmãtoarele aspecte necesitã o atentã cântãrire: modul de evaluare aproprietãþilor, capabilitãþilor ºi orientãrii diferitelor sisteme din perspectivã pedagogicã/educaþionalã, precum ºi criteriile care trebuie avute în vedere când se hotãrãºte dacã onouã tehnologie poate sau nu sã fie integratã în contextul didactic al unei instituþii.Selectarea mijloacelor nu poate fi separatã de problema metodei didactice, a mediului ºia caracteristicilor elevului.

Dificultatea constã în faptul cã studiile care comparã platforme ºi instrumente/mijloace diferite sunt întotdeauna reþinute în a da un rãspuns direct; cauza este în maremãsurã imposibilitatea de a determina clar efectele unui anumit aspect, analizat izolat,pentru cã existã prea multe variabile, toate aflate în interacþiune.

Instrumente de software sunt evaluate pe baza trãsãturilor pe care le prezintã, aspecificaþiilor lor tehnice ºi a costurilor; deseori, ele sunt selectate, în primul rând,din motive de logisticã ºi eficienþã a costurilor ºi, în al doilea rând, din motivepedagogice. Totuºi, mijloacele de comunicare nu sunt vehicule neutre de difuzare acunoºtinþelor.

Sunt necesare criterii pedagogice suplimentare pentru a diferenþia sistemele contem-porane de management educaþional în privinþa folosirii lor în diferite situaþii de predare


sau învãþare. Selectarea sistemelor corespunzãtoare de management educaþional artrebui sã ia în considerare nu doar caracteristicile ºi specificaþiile tehnice ale sistemului,ci ºi modul în care aceste caracteristici se combinã pentru a facilita învãþarea ºiadministrarea.

� Sistemele de management educaþional (SME) ar trebui sã ofere soluþii pentruîmbunãtãþirea calitãþii ºi varietãþii tutoratului ºi învãþãrii, care nu sunt realizateprin metode curente.

� SME ar trebui sã reducã povara administrativã care apasã asupra îndrumãtorilorºi a administratorilor, permiþându-le astfel sã-ºi organizeze volumul de muncãmai eficient ºi sã acorde mai mult timp nevoilor educaþionale individuale aleelevilor.

� SME ar trebui sã fie interactive; simpla prezentare a materialului de studiu nueste o metoda eficientã. Mediile virtuale de învãþare ar trebui sã le permitãelevilor sã restructureze materialul prezentat, sã adauge propriile surse, sãadnoteze materialul, sã lanseze ºi sã conducã simulãri etc. ºi, mai ales, sãinteracþioneze cu îndrumãtorii ºi colegii. Un instrument care aplicã conceptei-ar putea permite îndrumãtorului sã ajute elevul în stabilirea unor legãturi întrefeedbackul amãnunþit asupra acþiunilor sale ºi obiectivul de învãþare al dis-ciplinei.

� SME ar trebui sã permitã ca sursele sã poatã fi împãrtãºite ºi refolosite.

Luând în considerare toate aceste aspecte, interacþiunea dintre mijloacele de comu-nicare ºi elevi/îndrumãtori este cea care determinã eficienþa mijloacelor, nu potenþialulsau valoarea lor intrinsecã. În concluzie, cea mai mare parte a conþinutului poate fitransmisã eficient prin majoritatea mijloacelor de comunicare. Tehnologia nu poate sãdetermine singurã dacã instruirea are sau nu succes; determinant este modul în care eaeste folositã. Un rol foarte important în alegerea instrumentelor/tehnologiei îl arecontextul � ºi în mod deosebit tradiþia folosirii unor asemenea selecþii în instituþiarespectivã.

Cheia succesului este combinaþia dintre metodologie ºi mijloace, pe de o parte, ºicontext, pe de altã parte.

Resurse

Materiale de studiu

Un centru de învãþãmânt foloseºte un numãr de resurse materiale (materiale de studiu)în formate diferite ºi cu un conþinut variat; ele ar trebui sã fie accesibile, interactive ºicaracterizate de un grad înalt de utilitate.

Materialele le pot fi prezentate elevilor în manierã dinamicã, în funcþie de una dintreurmãtoarele mecanisme:


a) selectate de elev, dintr-o bibliotecã de materiale educaþionale generale asupradisciplinei respective;

b) selectate de activitate, de cãtre sistem, când elevul ajunge într-un anumit momental disciplinei;

c) selectate de timp, de cãtre sistem, dupã trecerea unei anumite perioade;d) selectate de îndrumãtor, pe mãsurã ce este nevoie de informaþii suplimentare sau

când ele sunt oferite voluntar.

Materialele ar trebui sã fie variate pentru a susþine metodologiile didactice selectatede îndrumãtori/managerii învãþãmântului ºi pentru a satisface stilurile de învãþare aleelevului. Astfel, elevilor care învaþã cel mai bine cercetând ar trebui sã li se prezinte ovarietate de opþiuni, pe când celor ce preferã prezentãrile lineare, ordonate acelaºimaterial le poate fi prezentat într-un flux vizual. Elevii care învaþã ascultând pot sãpriveascã sau sã asculte o prelegere video, pe când cei ce învaþã privind pot urmãrireprezentãri geografice ale conceptelor.

Paulsen susþine cã resursele online pentru uz educaþional pot fi informaþii (baze dedate cu material educaþional, publicaþii periodice online etc.), software (aplicaþii ºibiblioteci online) sau persoane (grupuri ºi specialiºti online).

Conform definiþiei pe care Harasim a dat-o resurselor online, acestea cuprind reþeleinternaþionale, baze de date online, cataloagele bibliotecilor ºi alte asemenea surse deinformaþii.

O altã descriere a resurselor online a fost prezentatã de Howse. El analizeazãurmãtoarele resurse Internet din punctul de vedere al distanþei pânã la instructor/educator: poºtã electronicã, agenþii de ºtiri, liste de distribuþie, publicaþii periodiceelectronice, baze de date ºi aplicaþii software la distanþã.

Bazele de date online sunt colecþii organizate de date care pot fi accesate cuajutorul calculatorului ºi al tehnologiilor de reþea avansate. Bazele de date pot fi locale(întreþinute de centrul de învãþãmânt) sau externe (accesibile prin reþele). ERIC(Educational Resources Information Center) este un sistem de informaþii menit sã ofereacces rapid la o literaturã comprehensivã legatã de educaþie. Înfiinþat în 1966, ERIC(www.eric.ed.gov) este susþinut de US Department of Education�s Office of EducationalResearch and Improvement ºi administrat de NLE (National Library of Education).ERIC este cea mai cuprinzãtoare bazã de date a educaþiei online din lume, cu mai multde un milion de înregistrãri de articole de ziar, rapoarte de cercetare, ghiduri meto-dologice, articole prezentate la conferinþe, ºi cãrþi. Gateway to Educational Materials(www.thegateway.org) este un efort colectiv de a oferi educatorilor acces rapid ºi uºorla mii de surse educaþionale de pe site-uri federale, statale, ºcolare, nonprofit saucomerciale. GEM este sponsorizat de US Department of Education. Aici, profesorii,pãrinþii, administratorii pot gãsi mii de materiale educaþionale de calitate, inclusivplanuri de lecþie, activitãþi ºi proiecte provenind de la 320 dintre cei 438 de membri aiconsorþiului GEM.

Publicaþii periodice online: acestea sunt periodice distribuite abonaþilor prin reþele decalculatoare. Ele sunt resurse din ce în ce mai importante pentru informare ºi învãþare.Publicaþiile periodice online pot fi folosite ca parte integrantã a unui curs sau ca suplimentla activitatea cursului, în orice caz, ca resurse educaþionale aduse la zi ºi accesibile.


� British Educational Research Journal este publicat de Carfax (Taylor ºi FrancisLtd.) în numele BERA. El le oferã cercetãtorilor din toata lumea posibilitatea dea citi articolele publicate în domeniu.

� ACM Journal of Educational Resources în Computing este o publicaþie periodicãelectronicã ce oferã acces la surse de calitate, arhivate, folositoare ca suport în învã-þãmântul computerizat: articole ºtiinþifice cu o mare aplicabilitate ºi un impact potenþial,precum ºi resurse multimedia ºi de vizualizare, materiale destinate laboratoarelor ºi altemateriale de uz practic menite sã susþinã învãþarea în ºtiinþa calculatoarelor.

Aplicaþii online: acestea sunt programe de soft care pot fi executate pe uncalculator aflat la distanþã prin intermediul unei reþele de calculatoare. Ele includ ogamã de aplicaþii de la instrumente pentru dezvoltarea programelor la aplicaþiileinstruirii asistate de calculator (IAC).

Biblioteci virtuale: pe lângã faptul cã pot fi accesate aplicaþii online la distanþã,îndrumãtorii ºi elevii au posibilitatea de a descãrca software-uri de aplicaþii din biblioteciîndepãrtate, gãzduite de furnizori de tehnologie sau de institute de educaþie ºi cercetare.Elevii pot descãrca instrumente de soft ºi aplicaþii educaþionale, pentru ca apoi sã studiezeoffline. TeAch-nology, The Web Portal for Educators (www.teach-nology.com/downloads)le oferã cadrelor didactice aplicaþii software utile în predare ºi învãþare.

Resurse umane

În ceea ce priveºte resursele umane, un centru de învãþãmânt utilizeazã o serie decompetenþe, aptitudini ºi roluri distincte, dar complementare, în contexte de învãþarespecifice. Persoane ºi colective diferite sunt implicate în dezvoltarea ºi furnizareaserviciilor: specialiºti, îndrumãtori/traineri, facilitatori, designeri educaþionali, produ-cãtori media, conducãtori, personal de asistenþã tehnicã ºi personal administrativ.

Producerea cursurilor online � atunci când ele sunt create în interior, ºi nu achi-ziþionate sau închiriate de la provideri de conþinut exterior instituþiei � este sarcina unorechipe de lucru datoritã competenþelor diferite pe care aceastã activitate le presupunedacã vrea sã ofere un produs de calitate, centrat pe elev. Echipa care se ocupã dedezvoltarea disciplinelor este formatã din experþi în domeniu, designeri educaþionali,specialiºti media ºi programatori.

Îndrumãtorii joacã un rol semnificativ în modelul în care ei sunt cei ce þin prelegerilesau în modelul asistat de îndrumãtor ºi centrat pe elev. Oricum, rolul îndrumãtoruluionline este considerabil diferit de al celui care îºi întâlneºte efectiv elevii, într-unmodel de învãþare bazat pe clasa tradiþionalã. Îndrumãtorii sunt de obicei implicaþi înelaborarea, pregãtirea ºi susþinerea cursului. În etapa de pregãtire, îndrumãtorii rãspundde definirea obiectivelor învãþãrii, selectarea materialului ºi crearea structurii cursului,în colaborare cu designerii educaþionali. Îi vom gãsi ºi în segmentul destinat im-plementãrii stilului de învãþare corespunzãtor obiectivelor, profilului ºi nevoilorelevilor. În a doua etapã, îndrumãtorii au sarcina de a asigura transmiterea cursurilor,monitorizarea grupului de elevi, coordonarea activitãþilor didactice ºi furnizareafeedbackului cãtre elevi.


Îndrumãtorii desfãºoarã o operaþie triplã: a) ca facilitatori ai învãþãrii; b) ca specialiºtiîn domeniu; c) ca evaluatori.

� În calitate de facilitator, îndrumãtorul oferã instruire ºi îndrumare pentru folosireamaterialelor de studiu. Aceasta presupune, în principal, etapizarea materialului destudiu ºi a activitãþilor didactice, monitorizarea realizãrii etapelor ºi, atunci cândgãseºte de cuviinþã, comunicarea directã cu elevul. Îndrumãtorul asigurãcomunicarea dintre elevi ºi susþine dezvoltarea comunitãþii online care apare înjurul conþinutului instrucþional.

� Ca specialist în domeniu, îndrumãtorul trebuie sã aibã calificarea ºi competenteleaferente unui anumit domeniu. El nu trebuie sã þinã prelegeri, ci sã rãspundãîntrebãrilor elevilor într-o manierã informatã sau sã ofere material suplimentardin zona disciplinei respective.

� Ca evaluator, îndrumãtorul urmãreºte progresul elevului ºi primeºte lucrãrile deexamen sau de evaluare pe parcurs.

Îndrumãtorii îndeplinesc urmãtoarele funcþii:

� de socializare � îndrumãtorii acþioneazã pentru a crea o atmosferã destinsã,prietenoasã, menitã sã întãreascã angajarea elevilor. Comunicarea cu elevii poatefi realizatã faþã în faþã ºi/sau în timp real prin videoconferinþã;

� de stimulare � îndrumãtorii propun activitãþi didactice ºi materiale care sã ajuteelevii sã realizeze obiectivele învãþãrii;

� de ajutor online � îndrumãtorii oferã ajutor ori de câte ori li se cere ºi motiveazãcolaborarea dintre elevi pentru a depãºi dificultãþile;

� de rãspuns � îndrumãtorii rãspund cererilor elevilor cu privire la conþinutul ºitransmiterea cursurilor;

� de feedback � îndrumãtorii oferã feedback (rãspuns) în legãturã cu activitãþile ºirezultatele didactice;

� de explicare � îndrumãtorii clarificã anumite aspecte legate de disciplinã ºisugereazã lecturi ºi materiale de referinþã suplimentare;

� de moderare � îndrumãtorii modereazã forumurile de discuþie ºi stimuleazã comu-nicarea dintre elevi ºi schimbul de informaþii;

� de planificare � îndrumãtorii îºi asumã responsabilitatea de a întocmi planulcursului (logica modulelor, programarea lor, paºii intermediari etc.) ºi de amodifica/actualiza structura conþinutul ºi programarea, dupã necesitãþi;

� de evaluare/apreciere � îndrumãtorii evalueazã eficienþa activitãþilor didacticeconform obiectivelor stabilite anterior ºi apreciazã rezultatele/realizãrile elevilorprin intermediul cursurilor online.

În afarã de sarcinile ºi responsabilitãþile atribuite îndrumãtorilor, cursurile online pot fisusþinute de specialiºti în domeniu din exterior. Experþii sunt persoane cu competenþãrecunoscutã în anumite domenii sau discipline, care pot sã le ofere elevilor un conþinutºtiinþific sau sã facã sugestii pentru material suplimentar, participã la forumuri de discuþii încalitate de animatori ºi pot argumenta noi abordãri ale subiectului în discuþie. Participareaspecialiºtilor are rolul de a îmbogãþi conþinutul disciplinei ºi a motiva procesul de învãþare.


Designerii educaþionali sunt specialiºti în:

a) selectarea mijloacelor educaþionale;b) recomandarea strategiilor educaþionale;c) crearea materialelor educaþionale.

Designerul educaþional identificã opþiunile media care se adreseazã anumitor necesitãþiºi obiective de învãþare ºi recomandã mijloacele educaþionale care pot fi utile fiecãreiunitãþi a cursului.

Designul educaþional presupune cunoaºterea teoriilor învãþãrii, a strategiilor de designeducaþional ºi a psihologiei educaþiei, în vederea implementãrii stilurilor de învãþarecorespunzãtoare obiectivelor curriculare. Drept urmare, designerii educaþionali oferãcriterii pentru selectarea abordãrii educaþionale ce corespunde disciplinei, dar ºi ca-pacitãþii, nivelului existent de cunoºtinþe ºi nevoilor elevilor.

Crearea materialelor de curs presupune o serie de faze intermediare care trebuie:

� sã alcãtuiascã o schemã de prezentare generalã clarã a ceea ce va fi dezvoltat ºiprezentat utilizatorului;

� sã selecteze ºi construiascã interacþiuni ºi tehnici de control pentru utilizator;� sã includã într-o prezentare: introducere, conþinut, rezumat, toate acestea într-o

manierã accesibilã nivelului de înþelegere al grupului-þintã;� sã foloseascã o varietate de aplicaþii de soft;� sã dezvolte materiale de suport ºi documentaþie a cursului;� sã activeze proceduri de devirusare;� sã cunoascã procedurile de producþie/postproducþie video;� sã cunoascã relaþia dintre producerea prezentãrilor generale ºi cea a materialelor

de curs.

În plus, designerii educaþionali ajutã îndrumãtorii sã facã uz de materialele de curs,adicã au rolul de a le arãta îndrumãtorilor cum trebuie prezentate materialele de curselevilor ºi cum sã monitorizeze procesul didactic, ºi oferã consiliere în legãturã cuechipamentul hardware, programele folosite ºi materialele didactice.

Rolul designerilor educaþionali este strâns legat, pe de o parte, de sarcinile pe care leau îndrumãtorii ºi specialiºtii disciplinei, iar pe de altã parte, de responsabilitãþilespecialiºtilor ºi programatorilor media.

Designerii ºi programatorii multimedia creeazã programe ºi aplicaþii on/offline (deexemplu: titluri CD-ROM, aplicaþii Web, graficã bidimensionalã ºi obiecte tridimensionalecare pun conþinutul în formate diferite). Produsele multimedia combinã graficã, sunet,text, animaþie, imagini fixe ºi video digital. Exploatarea aplicaþiilor multimedia creºtecalitatea învãþãrii ºi introduce interactivitatea în programele de învãþare.

Un designer multimedia are aptitudini ºi cunoºtinþe despre tehnologii multimediadiferite ºi este capabil sã aleagã instrumentele corespunzãtoare pentru a crea aplicaþiimultimedia pentru scopuri educaþionale. În alte cazuri, designerul combinã activitateacalculatorului cu arta, obþinând astfel o graficã de înaltã calitate, simulãri, laboratoarevirtuale etc. ºi îmbogãþind mijloacele educaþionale.

Atribuþiile unui designer multimedia pot varia considerabil. El poate face totul, de lacolectarea ideilor despre produs la graficã sau programare.


Personalul de asistenþã tehnicã este grupul de tehnicieni (personal TI) care faciliteazãoperarea centrului de învãþãmânt ºi le oferã asistenþã elevilor ce au dificultãþi în mane-vrarea echipamentului tehnic. Acest personal poate fi format din specialiºti în cal-culatoare, ingineri programatori, ingineri în telecomunicaþii/comunicaþii în reþea, carepreiau sarcinile administratorului de sistem/reþea ºi pe ale celui ce identificã soluþiiletehnice.

Asistenþa tehnicã poate fi oferitã centrului de învãþãmânt de cãtre furnizori externi deservicii, soluþie care poate fi eficientã din punctul de vedere al costurilor pentru cãmicºoreazã numãrul angajaþilor permanenþi, costul întreþinerii ºi controlului infra-structurii.

Furnizorii de service al aplicaþiilor oferã acces la aplicaþii cum ar fi serviciile deprogramare sau înrudite cu acestea, pe bazã de chirie, prin intermediul Internetului.Acest serviciu constituie o alternativã de luat în seamã, nu doar de micile organizaþii ºipersoane fizice cu buget restrâns alocat tehnologiei, ci ºi de instituþiile mari.

Oricum, adoptarea unui asemenea model interdisciplinar de echipã, care are specia-liºti din toate domeniile cerute de tehnologiile învãþãrii electronice ºi sistemelor defurnizare a cursurilor, va da posibilitatea centrelor de învãþãmânt/instruire sã fie admi-nistrate eficient ºi sã implementeze cu succes servicii de învãþãmânt.

Eficienþa costurilor ºi viabilitatea învãþãmântuluielectronic

Criterii de eficienþã a costurilor în IDD

Eficienta costurilor învãþãmântului la distanþã poate fi demonstratã dacã luãmîn considerare faptul cã 85% din costul total în cazul învãþãmântului efectuat înperioade compacte are la bazã timpul de lucru pe care angajatul îl pierde mergând ladiscipline.

Totuºi, învãþãmântul la distanþã este cu adevãrat eficient din punctul de vedere alcosturilor atunci când este implicat un numãr mare de participanþi (elevi). În acestcontext, nivelul înscrierilor este crucial dacã avem în vedere viabilitatea pe termenlung a programelor de învãþãmânt la distanþã, astfel încât valoarea anualã a capi-talului, adãugatã altor costuri, sã fie împãrþitã la un numãr mare de beneficiari aiproiectului. Un numãr mai mare de elevi înscriºi reduce costul unitar al învãþã-mântului la distanþã.

Un studiu despre învãþãmânt la distanþã (formarea cadrelor didactice) sugereazã cã seimpun douã concluzii generale:

� unde a fost posibilã mãsurarea eficienþei, instruirea la distanþã a profesorilor poatefi eficientã, iar costurile ei tind sã fie mai scãzute decât ale celei tradiþionale;

� unde deþinem cifre exacte, putem trage concluzia cã programele de educaþie ladistanþã pentru profesori costã doar o treime sau douã treimi din costul celorconvenþionale.


Comparaþia fãcutã în 1986 între universitatea deschisã ºi una tradiþionalã în privinþacosturilor a impus urmãtoarele concluzii: costul per elev/student echivalent launiversitãþile tradiþionale este de aproximativ 2,6 ori mai mare decât la universitateadeschisã, în timp ce costul per absolvent la universitatea tradiþionalã este de 2,4 orimai mare decât costul aceluiaºi absolvent la UDD (universitatea deschisã la distanþã).Desigur, toate acestea sunt valabile în contextul învãþãmântului de masã la distanþã, încare mase mari de elevi sunt implicate.

Structura costului pentru învãþãmântul la distanþã, bazat pe mijloace de comunicareîn masã, este bine cunoscutã. În esenþã, capitalul, sub forma materialelor (multiplicãri,audiovizual ºi telecomunicaþii, învãþare asistatã de calculator, programe), înlocuieºteabordarea educaþiei în stil tradiþional, unde exista o relaþie directã între numãrul de eleviºi cel al profesorilor. În timp ce producerea materialelor cere o investiþie iniþialã mare,odatã create, ele pot fi folosite, uneori câþiva ani, pentru a educa orice numãr de elevi.

Dacã existã un numãr suficient de mare de elevi (în funcþie de selecþia mijloacelor decomunicare), învãþãmântul la distanþã ar trebui sã fie mai ieftin decât formele tradiþionalede educaþie. Existã, bineînþeles, ºi forme care presupun tutoratul personal la distanþã(folosind corespondenþa, telefonul sau formele electronice de comunicare) sau care sebazeazã pe manuale ºi lecturi dirijate. Asemenea abordãri evitã costurile fixe mari ºi uncapital de anvergurã ºi au, în consecinþã, o structurã a costurilor diferitã de cea asistemelor bazate pe Internet.

Eficienþa costurilor TIC în învãþare

Deºi mulþi cercetãtori sunt de acord cã folosirea TIC (tehnologia informaticã ºi decomunicare) trebuie sã fie integratã în învãþare, unii susþin cã aceasta nu constituie uninstrument menit sã scadã costurile educaþiei, nu este eficientã în ceea ce priveºtecosturile, ci, dimpotrivã, va cunoaºte o creºtere a costurilor în anii imediat urmãtori.Studii comparative ale învãþãrii bazate pe TIC ºi ale celei tradiþionale au ajuns de multeori la concluzia cã între ele nu existã o diferenþã semnificativã sau vreun efect mãsurabil.Analiza tradiþionalã a eficienþei programelor educaþionale nu este relevantã cu privire lacontribuþia tehnologiei. Aceasta ridicã probleme speciale pentru cã sunt necesare schim-bãri educaþionale suplimentare, pe lângã cele ce þin de tehnologie, pentru a-i exploata dinplin resursele.

În acest context, analiza economicã a TIC nu poate fi separatã de cea pedagogicã ºiorganizaþionalã. Cu alte cuvinte, nu putem compara eficienþa costurilor TIC în învãþãmântcu cea a mijloacelor tradiþionale dacã nu avem în vedere mediul, procesul didactic ºirezultatele sale. Ceea ce este eficient într-un anumit mediu sau într-o anumitã instituþiepoate sã nu fie astfel în alt mediu sau altã instituþie. De pildã, transmisiunea televizatãpoate fi ieftinã comparativ cu numãrul elevilor care o recepteazã dacã infrastructuraexistã deja, dacã numãrul elevilor este mare ºi dacã nu e nevoie de personal suplimentarpentru a le oferi asistenþã elevilor care apar pe parcurs. Oferirea unor cursuri cuajutorul calculatoarelor legate în reþea poate fi ieftinã indiferent de numãrul elevilor,dacã existã deja infrastructura care sã o asigure. Un prim aspect în orice comparaþie estestabilirea unitãþii. Sunt folosite �costuri per orã de studiu� ºi �costuri per orã de contact


cu elevul�. Ele nu definesc aceeaºi realitate, foarte multe depinzând mai degrabã deformatul instrucþional al cursului decât de un anumit aspect intrinsec al costului teh-nologiei de comunicare.

În concluzie, învãþarea bazata pe TIC este, în general, scumpã atât în privinþainvestiþiei iniþiale, cât ºi în cea a asistenþei ºi cheltuielilor pe parcurs. Costurile includcheltuielile de personal ºi de operare, cum ar fi întreþinerea echipamentelor, cores-pondenþa, materialele multiplicate, serviciile contractate, relaþiile cu publicul, consuma-bilele, calculatoarele etc. Cheltuielile de operare sunt estimate la 30-55% din bugetulacestui tip de învãþãmânt, în funcþie de costurile telecomunicaþiei.

Piaþa europeanã a învãþãmântului electronic

Viabilitatea ºi eficienþa costurilor oricãrei încercãri de a organiza un centru de furnizarede servicii de învãþãmânt electronic este influenþatã de mãrimea ºi tendinþele generale depe piaþa învãþãmântului electronic.

Piaþa europeanã a învãþãmântului electronic, deºi aflatã la început, a cunoscut în anul2000 o activitate intensã. Aceasta a fost caracterizatã de alianþe ºi parteneriate întrecompanii care aveau competenþe complementare în învãþãmântul electronic (de exemplu:furnizori de învãþãmânt la distanþã, companii de programe ºi furnizori de conþinut).

Nu exista deja o piaþã europeanã a învãþãmântului electronic, ci, mai degrabã, opiaþã multiindigenã în care predominã dimensiunea naþionalã: deºi numãrul parte-neriatelor transnaþionale ºi al acordurilor de licenþã a crescut destul de repede, piaþaînvãþãmântului electronic continuã sã opereze, cu precãdere, la nivel naþional.

În general, în þãrile nordice dezvoltarea acestei pieþe este mai mare decât în þãrilesudice. În anul 2000, Germania, Marea Britanie ºi Franþa au avut cea mai mare piaþãeducaþionalã TI din Europa; ca urmare a diferitelor iniþiative guvernamentale, Spania ºiPortugalia au cunoscut ºi ele, în ultimii ani, o creºtere a interesului pentru învãþãmântulelectronic.

Oricum, nu doar mãrimea pieþei educaþionale este un indice de extindere a învã-þãmântului electronic; un factor important îl constituie ºi creºterea actualã sau prognozatãa nivelului de penetrare al Internetului. Astfel, în þãrile în care nivelul utilizãrii Internetuluieste înalt, se constatã ºi o orientare rapidã cãtre învãþãmântul electronic. Pe lângã aceºtifactori, mai este ºi diversitatea limbilor (barierele de limbã) care afecteazã nivelul diferitde creºtere a pieþei în þãrile europene; el este mai ridicat în þãrile nordice, unde o mareparte a populaþiei vorbeºte engleza ca o a doua limbã, fiind astfel capabilã sã foloseascãserviciile educaþionale oferite de agenþi internaþionali.

Gradul tot mai mare de folosire a Internetului ºi a tehnologiilor comerþului electronic,nevoia de angajaþi calificaþi ºi imperativul perfecþionãrii profesionale (educaþia continuã ºiînvãþarea permanentã), calitatea tot mai bunã a aplicaþiilor media, varietatea ofertelor ºidiversitatea furnizorilor constituie stimuli de creºtere a industriei învãþãmântului electronic.

În schimb, elementele de �localizare� (diversitatea limbilor, a culturilor ºi tradiþiileeducaþionale multiple, incertitudinile legate de evoluþia scenariilor actualelor tehnologii,finanþarea adecvatã ºi promovarea/marketingul pe o piaþã educaþionalã fragmentatã)constituie inhibitori ai dezvoltãrii acestui domeniu.


Stimuli de creºtere diferiþi caracterizeazã fiecare dintre cele trei segmente ale pieþei:segmentul academic, cel de masã ºi cel al învãþãrii permanente. Printre stimulii decreºtere a învãþãmântului electronic pe piaþa academicã se numãrã cererea publicãpentru un sistem de educaþie mai eficient, care sã ajute elevii sã devinã competitivi îneconomia cunoaºterii ºi sã asigure o ratã mai înaltã de participare la nivelurile superioareale educaþiei.

Printre stimulii de creºtere cei mai importanþi de pe piaþa învãþãmântului efectuat înperioade compacte putem include o cerere crescândã de lucrãtori calificaþi (îndeosebi îndomenii înrudite cu TI) ºi dorinþa angajatorilor ca programele de pregãtire sã fie flexibile.Investiþiile de capital asociat în instituþiile de învãþãmânt efectuat în perioade compactele-au depãºit deja pe cele din învãþãmântul tradiþional în privinþa fondurilor strânse;doar în Statele Unite, companiile de învãþãmânt electronic de masã au atras 1 843 demilioane de dolari, în anii 1996-2000, comparativ cu 195 de milioane de dolari pentrucompaniile de învãþãmânt efectuat în perioade compacte. Piaþa învãþãmântului efectuat înperioade compacte este consideratã a fi, pe termen scurt, principala sursã de creºteresubstanþialã a profitului pentru furnizorii de învãþãmânt electronic.

Consumatorul sau piaþa domesticã (�elevii permanenþi�, cei care fac din învãþare unstil de viaþã, ºi profesioniºtii ce sunt în cãutare de oportunitãþi educaþionale, fie pentru cãli se cere sã o facã, fie pentru cã aceasta îi ajutã sã promoveze) este considerat a fi dovadadezvoltãrii acestei pieþe, datoritã flexibilitãþii învãþãmântului electronic care îi va atragepe cei aflaþi în cãutarea educaþiei profesionale permanente. Un studiu recent susþine cã,în iunie 2001, europenii cu vârste cuprinse între 12 ºi 17 ani petreceau aproape opt oreonline. Adolescenþii din Marea Britanie ºi Franþa petreceau cu douã ore mai mult în iuniedecât în ianuarie 2001, iar cei din Germania înregistrau o creºtere de trei ore.

Tendinþele actuale ºi prognozele privitoare la sectorul învãþãmântului efectuat înperioade compacte ar putea sã reflecte ºi sã descrie mai în detaliu statutul actual ºidezvoltarea viitoare din segmentul pieþei de pregãtire generalã, nu doar privitor lanevoile educaþiei de masã, ci ºi la nevoile pregãtirii individuale (elevul individual/segmentul domestic), pentru elevii care sunt în cãutare de educaþie ºi pregãtire ca sãpoatã promova în carierã. În acelaºi timp, îmbunãtãþirea soluþiilor bazate pe TIC ºiactualizarea infrastructurii de telecomunicaþii vor oferi în urmãtorii ani condiþii pentruoferte online îmbunãtãþite ºi vor încuraja dezvoltarea pieþei consumatorului.

Concluzii asupra eficienþei costurilor învãþãmântuluielectronic

În încercarea de a defini eficienþa costurilor învãþãmântului electronic, trebuie sã luãm înconsiderare câteva aspecte: tehnologic, pedagogic, organizaþional, social, precum ºi tendin-þele ºi perspectivele pieþei. Cu alte cuvinte, eficienþa costurilor învãþãmântului electronic nupoate fi evaluatã doar comparând costurile diferitelor aplicaþii tehnologice. Dacã eficienþa arelegãturã cu mãsura în care instituþia reuºeºte sã-ºi atingã obiectivele, atunci ar trebui sã fim


foarte atenþi când avem în vedere obiectivele pe termen scurt ºi implicaþiile pe termen lung,atât la nivel individual, cât ºi la nivelul societãþii în ansamblu.

În acest context, eficienþa costurilor depinde în mare mãsurã de natura rezultatelordisciplinei. Dacã folosirea unei noi metode/tehnologii sau a unui nou mediu sporeºte valoareadisciplinei sau încurajeazã autonomia elevului ori creeazã noi oportunitãþi de învãþare, acestlucru nu poate fi judecat doar pe considerente economice. Dimpotrivã, ar trebui vãzutã ca onouã dimensiune a serviciului de învãþãmânt ºi evaluatã pentru propriile sale merite.

În mod cert, viabilitatea disciplinelor online este un factor crucial al eficienþeicosturilor. Viabilitatea depinde de numãrul elevilor care participã la un curs. Dat fiindfaptul cã învãþãmântul online necesitã adesea investiþii mari în infrastructurã ºi echi-pament, precum ºi în crearea materialelor de studii, el nu este viabil dacã numãrulparticipanþilor nu e suficient de mare. În situaþiile de învãþare online, îndeosebi, costuriletelecomunicaþiilor joacã un rol-cheie în viabilitatea instituþiilor de învãþãmânt. În cazulîn care infrastructura existã deja, în mod evident, eficienþa costurilor va creºte. Cu toateacestea, când telecomunicaþiile sunt parte integrantã în furnizarea cursurilor, eficienþacosturilor va descreºte în mare mãsurã, cu siguranþã.

Viabilitatea nu ar trebui sã fie apreciatã ca un concept strict economic. Existã odimensiune a ei uman/socialã care trebuie scoasã în evidenþã. Acceptabilitatea ºi accesi-bilitatea cursului contribuie în mod semnificativ la viabilitatea sa. O problemã majorã aînvãþãmântului electronic o constituie abandonul. De aceea, participarea elevilor ºiimplicarea lor activã constituie factori esenþiali care influenþeazã viabilitatea ºi eficienþacosturilor cursurilor online.

În concluzie, eficienþa costurilor este o problemã prea complexã pentru a fi judecatãdoar pe criterii economice. Dacã structura organizaþionalã a instituþiilor implicate, nevoileelevilor, infrastructura disponibilã, rezultatele învãþãrii (pe termen lung/scurt), proceselesociale ºi beneficiile pe care le aduce cursul nu sunt luate în considerare, eficienþacosturilor nu poate fi cu adevãrat evaluatã.

Concluzii

Modelul unui centru de învãþãmânt presupune un numãr de factori ºi parametri critici:metodologii didactice, resurse umane, infrastructurã, tehnologii ºi produse, materiale destudiu ºi resurse online, toate structurate astfel încât sã ofere servicii de învãþãmânt/instruire unor grupuri-þintã de elevi.

Furnizarea unor servicii de învãþãmânt online nu înseamnã aplicarea, pur ºi simplu,a tehnologiei interactive ofertelor tradiþionale de curs, ci folosirea unor stiluri didacticeinovatoare într-un context de învãþare nou. Mai exact, metodologiile învãþãmântuluionline prin intermediul Internetului includ:

� comunicarea online cu îndrumãtorii conform unui program care prevede pre-legerile, colaborarea (clasa virtualã);

� accesul la resursele didactice pentru învãþarea în ritm propriu (învãþarea indi-vidualã ºi/sau cea asistatã;

� comunicarea ºi colaborarea dintre colegi pentru a sprijini acumularea unor cunoº-tinþe prin interacþiune (învãþarea colaborativã).


1. Pentru detalii, vezi http://www.edutools.info/course/compare/index.jsp.

� Comun metodologiilor amintite este faptul cã elevul devine centrul procesuluididactic, aceasta marcând o trecere de la modelul centrat pe îndrumãtor la cel centratpe elev. Soluþiile învãþãmântului online au trei componente principale: conþinut,servicii ºi infrastructurã/instrumente. Conþinutul cuprinde materialele pentru studiulîn ritm individual ºi pe cele prezentate de îndrumãtor, dar ºi materialele bibliograficeonline, testele de evaluare ºi laboratoarele. Serviciile presupun interacþiuni umanecare sprijinã experienþa elevului, cum ar fi instruirea, mentoratul ºi suportul tehnic,precum ºi suport pentru managerii învãþãmântului, inclusiv crearea site-ului ºi acursului.� Fidelitatea elevilor depinde din ce în ce mai mult de varietatea ºi calitateaserviciilor oferite, permiþând o învãþare flexibilã, personalizatã ºi individualizatã, încontextul paradigmei învãþãmântului electronic. Cu cât elevii devin mai conºtienþi denevoile lor de studiu, cu atât accentul ofertei didactice va trebui sã se mute de laconþinutul la contextul învãþãrii; deci providerii de servicii didactice ar trebui sã seconcentreze asupra asigurãrii serviciului ºi intermedierii.� Selectarea unei infrastructuri corespunzãtoare ºi a unor soluþii tehnice potriviteunui mediu de învãþare online poate simplifica foarte mult sarcina furnizãrii ºimonitorizãrii disciplinelor online. În mod obiºnuit, sistemele de management edu-caþional (SME) sunt evaluate pe baza trãsãturilor care le caracterizeazã, a speci-ficaþiilor ºi a costului tehnic, din motive logistice ºi de eficienþã a costurilor. Suntnecesare criterii pedagogice suplimentare pentru a deosebi SME contemporane înprivinþa folosirii lor în diferite contexte.� Un centru de învãþãmânt electronic foloseºte o serie de cunoºtinþe, aptitudini ºiroluri distincte, dar complementare. Adoptarea unui model de echipã interdisciplinarãva conduce la eficientizarea administrãrii ºi la implementarea cu succes a serviciiloreducaþionale.� Eficienþa costurilor nu ar trebui privitã doar ca un concept economic. Dacãînvãþãmântul electronic conferã o nouã valoare serviciilor educaþionale sau creeazãnoi oportunitãþi de învãþare, atunci el nu poate fi judecat pe o bazã strict economicã,ci ar trebui privit ca o noua dimensiune a serviciului educaþional ºi evaluat pentrupropriile merite.

Din punctul de vedere al standardelor de calitate, caracteristicile platformelor educa-þionale online sunt1:

� specificaþiilor tehnice;� valorilor proiectului educaþional;� instrumentelor ºi trãsãturilor;� facilitãrii folosirii ºi a accesibilitãþii;� potenþialului de colaborare;� conformãrii cu standardele IMS metadata.

Mai exact, sunt identificate trei mari categorii: elev, suport ºi informaþii tehnice, înfuncþie de detaliile specifice instrumentelor sau funcþiilor.


Instrumentele elevului sunt:

� rãsfoire Web (accesibilitate, multimedia, siguranþã);� schimb asincron (e-mail, BBS file exchange [sistem avizier public cu transfer de

fiºiere], agenþii de ºtiri);� schimb sincron (chat text, chat audio, whiteboard, schimb de aplicaþii, spaþiu

virtual, schimburi de grup, teleconferinþe, videoconferinþe);� instrumentele elevului (autoevaluare, monitorizarea progresului, cãutare, formarea

motivaþiei, formarea deprinderilor de studiu).

Instrumentele de suport sunt:

� instrumentele cursului (planificarea, organizarea, adaptarea, monitorizarea);� instrumentele lecþiei (proiect educaþional, prezentarea informaþiilor, testarea);� instrumentele bazei de date (notare online, înregistrãri de organizare, analizare ºi

urmãrire);� instrumentele de resurse (managementul planului de învãþãmânt, asimilarea cu-

noºtinþelor, formarea echipelor, formarea motivaþiei);� administraþie (instalare, autorizare, înregistrare, plata online a taxelor, siguranþa

serverului, monitorizarea resurselor, acces la distanþã);� oficiul de asistenþã (instrumente de suport al elevilor/instructorilor).

Informaþiile tehnice se referã la:

� platforma serverului (memorie RAM, spaþiu pe disc, Windows NT, server Apple,server UNIX);

� platforma clientului (nivelul minim, nivelul-þintã, stabilirea preþului, preþul iniþial,preþul pe parcurs, suport tehnic);

� limitele pachetului (conformitate cu IMS [sistem de management al instruirii],numãr de discipline, numãr de elevi, numãr de conexiuni, numãr de instructori);

� observaþii suplimentare (opþiuni, observaþii la ieºire).

Instrumentele oferite pentru a susþine utilizatorul în selectarea celor corespunzãtoarepentru transmiterea cursurilor ºi managementul lor online sunt:

1. informaþii despre produs: oferã informaþii detaliate despre câteva produse aparþinândcelor trei mari categorii menþionate mai sus, adicã elevul, suportul care i se oferã ºiinformaþiile tehnice;

2. compararea produselor: utilizatorul are la dispoziþie patru opþiuni pentru a puteacompara sistemele de management al disciplinei, adicã numele produsului, carac-teristici, grupuri preselectate, toate produsele cu toate caracteristicile;

3. luarea unei decizii: scopul instrumentului de decizie este de a-i oferi utilizatorului unproces raþional de luare a deciziilor, pentru a-l ajuta în selectarea sistemului demanagement al cursului.

Analiza comparativã se bazeazã pe caracteristicile produsului, specificaþiile tehnice ºifacilitãþile care pot fi folosite de furnizorii de servicii educaþionale.

12_centru4elearning_25.pdf

Documents