12356-1411987071

7/18/2019 12356-1411987071

http://slidepdf.com/reader/full/12356-1411987071 1/48

TRATATDE

TEORIA MUZICII

Dr. Victor Giuleanu

TOME II

7/18/2019 12356-1411987071


Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiGIULEANU, VICTOR

Tratat de teoria muzicii / Victor Giuleanu. -Bucureşti : Grafoart, 2013

ISBN 978-606-8486-23-9

78

©2014. Toate drepturile rezervate.Copierea de orice fel se va efectua exclusiv

cu acordul scris al S.C. Casa de Editură GRAFOART.

EDITURA MUZICALĂ GRAFOARTBucureşti, str. Braşov nr. 20

LIBRĂRIA MUZICALĂ G. Enescu

Bucureşti, piaţa Sfinţii Voievozi nr. 1

TEL.: 0747 236 278 (07-GRAFOART); 021 315 07 12E-MAIL: [email protected] ON-LINE: WWW.LIBRARIAMUZICALA.RO

Prezenta ediţie este o reproducere în facsimil a lucrării:

Victor Giuleanu, Tratat de Teoria Muzicii ,Editura muzicală, Bucureşti, 1986.

Ilustraţia copertei:pictură de Giovannino de' Grassi (1350 – 1398).

7/18/2019 12356-1411987071


CONŢINUT

Prefaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5PROLEGOMENE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8I. Fenomenul artistic muzical în lumina studiului şi cercetării ştiinţifice de specialitate.Cadrul general al muzicologiei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8II. Domeniile fundamentale de cercetare a fenomenului muzical privit sub cele douălaturi: practică şi sistematică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Disciplinae artis musicae1. „Musica practica“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 — Compoziţia (face parte atât din latura practică a muzicii cât şi din cea sistematici) — Interpretarea — Receptarea operelor de artă2. „Musica sistematica“ (Muzicologia) . . . . . . . . . . . . . . . 10 — Teoria generală a muzicii (teoria, armonia, polifonia, formele, instrumentaţia şiorchestraţia, estetica muzicală, compoziţia) . . . . . . . . . . . . . . 11

— Istoria muzicii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 — Etnomuzicologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 — Psihologia muzicii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 — Sociologia muzicii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 — Semiotica muzicală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16III. Teoria muziciiElemente definind obiectul, importanţa şi direcţiile de cercetare ale domeniului . 20

PARTEA I Principii teoretice introductivePrezentarea tematicii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24Cap. I — SUNETUL — MATERIA PRIMĂ A MUZICII . . . . . . . . 25

1. Relaţia dintre ştiinţa şi arta sunetelor. Necesitatea cunoaşterii datelor ştiinţificeprivind materia sonoră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 252. Definirea sunetului ca fenomen complex. . . . . . . . . . . . . . 28Principii generale privind fizica sunetelor A. PRODUCEREA VIBRAŢIILOR 1. Condiţiile naturale şi forţele care acţionează în procesul vibrării corpurilorsonore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 312. Legile fizice care stau la baza fenomenului producerii vibraţiilor. . . . . . 333. Proprietăţile fizice (naturale) ale vibraţiilor . . . . . . . . . . . . . 394. Corpuri (surse) producătoare de sunete . . . . . . . . . . . . . . 44 — Surse sonore clasice (din perioada creaţiei preelectronice). . . . . . . . 45 — Surse sonore electrice şi electronice . . . . . . . . . . . . . . . 495. Înregistrarea magnetică a sunetului . . . . . . . . . . . . . . . . 52 — Înregistrarea şi redarea monofonică . . . . . . . . . . . . . . . 52 — Înregistrarea şi redarea stereofonică . . . . . . . . . . . . . . . 53 — Conceptul de înaltă fidelitate acustică (High-Fidelity) . . . . . . . . . 54 — Sunetul panoramic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55B. PROPAGAREA VIBRAŢIILOR 1. Undele sonore — forme specifice de propagare a vibraţiilor. Câmp acustic . . 562. Determinantele fizice ale undei sonore . . . . . . . . . . . . . . 57 — Viteza de propagare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

— Lungimea de undă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 583. Alte aspecte ale fenomenului propagării sunetelor — Reflexia (unde reflectate) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58

7/18/2019 12356-1411987071


— Interferarea undelor sonore . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 — Fenomenul „bătăilor 11 acustice . . . . . . . . . . . . . . . . 60 — Difracţia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 — Reverberaţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 — Ecoul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61Cap. III — BAZELE FIZIOLOGICE ALE MUZICU . . . . . . . . . 63Principii generale privind fiziologia sunetelor1. Mecanismul audiţiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 642. Sunet muzical şi zgomot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 653. Calităţile fiziologice ale sunetului. Relaţia dintre parametri sonori fizici şi caracterullor sensibil; elementele de expresie pe care aceştia le generează în muzică . . . 69 — Înălţimea sonoră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 — Durata sunetului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72 — Intensitatea sonoră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 — Timbrul sonor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74 — Spaţialitatea — o nouă dimensiune a materiei sonore pusă în slujba muzicii . 80

4. Domeniul (câmpul) de audibilitate) . . . . . . . . . . . . . . . . 83 — Limita audibilă determinată de înălţimea sunetelor . . . . . . . . . . 83 — Limita audibilă determinată de durata sunetelor . . . . . . . . . . . 84 — Limita audibilă determinată de intensitatea sonoră . . . . . . . . . . 85 — Auz muzical (absolut şi relativ) . . . . . . . . . . . . . . . . . 88 — Dereglări auditive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90Cap. IV — BAZELE PSIHOLOGICE ALE MUZICII . . . . . . . . . 911. Fenomenul sonor şi latura sa psihică. Relaţia dintre lumea sunetelor şi ceaafectivă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 912. Forme specifice ale vieţii afective interesând în mod deosebit muzica . . . . 92

3. Domenii specifice ale psihologiei muzicale . . . . . . . . . . . . . 94 — psihologia creaţiei — psihologia interpretării artistice — psihologia audierii şi receptării operei de artăCap. V — ORGANIZAREA ACUSTICO-MUZICALĂ A MATERIALULUISONOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 971. Scara generală sonoră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 972. Registrele sonore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 983. Sistemul octavelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 994. Treptele scării muzicale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1015. Diferite sisteme de identificare şi denumire a sunetelor . . . . . . . . 102 — Sistemul acustic — Sistemul matematic — Sistemul muzical propriu-zis Justificarea istorică a denumirii sunetelor în muzică . . . . . . . . . . 104 — Originea denumirii literale — Originea denumirii silabice6. Raporturi conjuncte de înălţime între treptele scării muzicale. Intervalelefundamentale ton-semiton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1057. Intervalele simple şi denumirea lor. Formule acustico-matematicede exprimare a intervalelor muzicale . . . . . . . . . . . . . . . . 107

8. Microintervale acustice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1109. Sisteme sonore netemperate (naturale) şi temperate (artificiale) . . . . . 110 A. INTONAŢIA NETEMPERATĂ (naturală)

7/18/2019 12356-1411987071


— Sistemul de intonaţie „Pytagora” . . . . . . . . . . . . . . . . 111 — Sistemul de intonaţie „Zarlino“ . . . . . . . . . . . . . . . . 114 — Sistemul intonaţiei electronice . . . . . . . . . . . . . . . . . 116B. INTONAŢIA TEMPERATA (artificială) — Temperarea sonoră inegală . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116 — Sistemul sonor „Mercator-Holder“ . . . . . . . . . . . . . . . 118 — Temperarea sonoră egală (uniformă) . . . . . . . . . . . . . . 120C. STUDIU COMPARAT AL VALORILOR ACUSTICE ÎN CELE TREI SISTEMEDE INTONAŢIE: „PYTAGORA”, „ZARLINO“ şi „UNIFORM TEMPERAT”12210. Enarmonia sonoră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125 — Enarmonia absolută şi relativă — Enarmonia funcţionalăCap. VI — NOXAŢIA MUZICALA . . . . . . . . . . . . . . . 127 — Definirea noţiunii — Scurtă privire istorică A. SISTEMUL TRADIŢIONAL (clasic) de notaţie . . . . . . . . . . 129

1. Elemente de reprezentare grafică a înălţimii sonore (intonaţiei) . . . . . 1302. Elemente de reprezentare grafică a duratei sunetelor . . . . . . . . . 1393. Elemente de reprezentare grafică a duratei sunetelor . . . . . . . . . 1444. Elemente de reprezentare grafică a duratei sunetelor . . . . . . . . . 1475. Abreviaţiuni (prescurtări) în notaţia muzicală tradiţională. . . . . . . . 151B. PROCEDEE NOI DE NOTAŢIE UTILIZATE IN CREAŢIACONTEMPORANA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1531. Noi procedee de notaţie privind înălţimea sonoră . . . . . . . . . . 1552. Noi procedee de notaţie privind durata sunetelor . . . . . . . . . . 160 — Semne speciale pentru reprezentarea duratelor (ritmica) . . . . . . . . 160

— Notaţia spaţială a înălţimilor şi duratelor sonore (Space Notation) . . . . 162 — Inovări în redarea grafică a metricii muzicale. . . . . . . . . . . . 1623. Noi procedee de notaţie privind intensitatea sonoră . . . . . . . . . 1644. Noi procedee de notaţie privind timbrul sonor . . . . . . . . . . . 1655. Noi procedee de notaţie în partitura vocală . . . . . . . . . . . . 1676. Noi procedee de notaţie în literatura pentru instrumentele cu claviatură . . 169 — Efectul „cluster“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169 — Pianul „preparat“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173 — Alte inovări în grafia pentru instrumentele cu claviatură . . . . . . . . 1747. Noi procedee de notaţie în literatura pentru instrumentele cu coarde . . . 1788. Noi procedee de notaţie în partiturile pentru instrumentele de suflat. . . . 1799. Noi procedee de notaţie la instrumentele de percuţie . . . . . . . . . 18010. Partitura de grafică; partitura de muzică electronică . . . . . . . . . 182

PARTEA A II-A MELODIA Ordinea şi configuraţia melodică a muzicii. Principii teoretice fundamentalePrezentarea tematicii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188Cap. I — ELEMENTE MORFOLOGICE IN MELODIE1. Definirea conceptului de melodie . . . . . . . . . . . . . . . . 1892. Melodia şi marile stiluri componistice . . . . . . . . . . . . . . 193Cap. II — TEORIA. INTERVALELOR MUZICALE . . . . . . . . . 197I. Teoria clasica (tradiţională) a intervalelor muzicale. Criterii de sistematizare şi

tratare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198 A. CATEGORIILE DE INTERVALE DUPA CRITERII GENERALE ACUSTICO-MUZICALE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193

7/18/2019 12356-1411987071


1. Intervale simple şi compuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1992. Mărimea intervalelor după conţinutul în trepte (mărime cantitativă de ordinul 1 —generală) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1993. Mărimea intervalelor după conţinutul în tonuri şi semitonuri (mărimecantitativă de ordinul 2 — selectivă) . . . . . . . . . . . . . . . . 2004. Intervale complementare (provenite din răsturnări). . . . . . . . . . 203B. CATEGORIILE DE INTERVALE DUPA CRITERII STRICT MUZICALE 2071. Intervale melodice şi armonice . . . . . . . . . . . . . . . . . 2072. Intervale enarmonice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2103. Intervale consonante şi disonante. Ideea de tensiune şi rezolvare în teoriaintervalelor după conceptul clasic. . . . . . . . . . . . . . . . . 211Evoluţia conceptului de consonanţă-disonanţă . . . . . . . . . . . . 2144. Intervale diatonice şi cromatice . . . . . . . . . . . . . . . . 2165. Intervale muzicale cu funcţii speciale în teoria şi practica componisticătono-modală (intervale de predilecţie) . . . . . . . . . . . . . . . 2176. Microintervale muzicale (microtoniile) . . . . . . . . . . . . . . 219

II. Idei şi principii noi în teoria intervalelor muzicale deduse din creaţiacontemporană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221Cap. III — SISTEMELE MUZICALE INTONAŢIONALE. . . . . . . 224Principii introductive1. Clasificarea sistemelor intonaţionale după numărul sunetelor componente . 2252. Clasificarea sistemelor intonaţionale după felul sau particularităţile relaţiilorde care sunt acţionate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2273. Principii cu caracter dialectic deduse din ordonarea sistemelor muzicaleintonaţionale după cele două criterii . . . . . . . . . . . . . . . . 229

LIMBAJUL MUZICAL MODAL. TEORIA MODURILOR

Cap. IV — INTRODUCERE IN STUDIUL MODURILOR . . . . . . . 2321. Structura marelui sistem modal. . . . . . . . . . . . . . . . . 2332. Principii de bază în teoria modurilor . . . . . . . . . . . . . . . 2343. Sistemul de funcţii în moduri . . . . . . . . . . . . . . . . . 2344. Moduri diatonice şi cromatice. Conceptul de diatonism şi cromatism în moduri2385. Moduri de stare majoră şi de stare minoră . . . . . . . . . . . . . 239Cap. V — OLIGOCORDIILE . . . . . . . . . . . . . . . . . 241Sisteme modale primare ale muzicii universale1. Oligocordii din seria prepentatonică . . . . . . . . . . . . . . . 2432. Oligocordii din seria prepentacordică . . . . . . . . . . . . . . 246Consideraţii concluzive în legătură cu importanţa sistemelor modale oligocordice 250Cap. VI — MODURI PENTATONICE . . . . . . . . . . . . . . 251 A. TEORIA PENTATONICA ÎN LUMINA CONCEPTULUI INFLUENTATDE PRINCIPIILE TONALITĂŢII1. Pentatonica anhemitonică . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2522. Pentatonica hemitonică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2573. Pentatonica de factură mixtă . . . . . . . . . . . . . . . . . 2594. Pentatonica de structură cromatică . . . . . . . . . . . . . . . 260B. TEORIA PENTATONICA ÎN LUMINA CONCEPTULUI AUTENTIC MODAL1. Trepte fixe si mobile în modurile pentatonice . . . . . . . . . . . . 2612. Pentatonica îmbogăţită cu pieni. Procesul de modulaţie în pentatonii . . . 265

3. Pentatoniile şi locul lor în creaţia cultă . . . . . . . . . . . . . . 2681. Modurile pentacordice (diatonice şi cromatice) . . . . . . . . . . . 2702. Modurile hexacordice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 273

7/18/2019 12356-1411987071


Diagrama funcţională a sistemelor modale până la 6 sunete în componenţă . . 275Cap. VIII — MODURILE ANTICE GRECEŞTI. . . . . . . . . . . 277 A. CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE1. Clasificarea artelor la vechii greci . . . . . . . . . . . . . . . . 2772. Stiluri, genuri şi figuri legate de viaţa muzicală a antichităţii eline . . . . . 278B. ELEMENTE ŞI PRINCIPII ALCĂTUIND CONCEPTUL MODAL ELIN1. Materialul sonor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2812. Diastematica. Clasificări în diastematica elină . . . . . . . . . . . . 2833. Teoria sistemelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2864. Genurile muzicale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2885. Modurile („armoniile”) muzicii antice greceşti . . . . . . . . . . . 289 — Modurile diatonice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 289 — Moduri intense şi moduri relaxate . . . . . . . . . . . . . . . 291 — Modurile cromatice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 292 — Modurile enarmonice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293 — Tonuri sau scări de transpoziţie . . . . . . . . . . . . . . . . 293

— Funcţiile sunetelor în modurile antice greceşti . . . . . . . . . . . 2936. Modulaţia la vechii greci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2947. Etosul modal în antichitatea greacă . . . . . . . . . . . . . . . 2958. Concluzii desprinse din teoria modurilor antice greceşti . . . . . . . . 298Cap. IX — MODURILE MEDIEVALE APUSENE. CANTUS PLANUS . . 3001. Ce este şi ce reprezintă arta lui cantus planus . . . . . . . . . . . . 3002. Modurile gregoriene. Scările modale . . . . . . . . . . . . . . . 3023. Principii teoretice decurgând din structura modurilor gregoriene . . . . . 3044. Funcţiile specifice ale sunetelor în modurile gregoriene . . . . . . . . 3055. Alte idei şi principii decurgând din modurile lui cantus planuş.

Hexacordurile guidoniene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3086. Particularităţi stilistice în melodia lui cantus planus . . . . . . . . . . 3107. Studiul cadenţelor melodice gregoriene . . . . . . . . . . . . . . 3168. Modurile medievale în codificarea lui Glarean . . . . . . . . . . . 317Cap. X — MODURILE BIZANTINE . . . . . . . . . . . . . . 319 A. CONSIDERAŢII GENERALE EVOLUTIVE Şl STILISTICE1. Cântarea bizantină în stil vechi (paleo-bizantin) . . . . . . . . . . . 3212. Cântarea în stilul medio-bizantin . . . . . . . . . . . . . . . . 3223. Cîntarea în stilul neo-bizantin . . . . . . . . . . . . . . . . . 323B. TEORIA MODURILOR BIZANTINE1. Octoehurile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3252. Scările celor 8 moduri bizantine . . . . . . . . . . . . . . . . 3263. Diastematica specifică muzicii bizantine. Intervalul „sfert de ton“. . . . . 3274. Genurile muzicii bizantine. Moduri diatonice, cromatice şi enarmonice . . . 3285. Tempoul în cîntarea bizantină şi rolul său în determinarea structurilor modale 3336. Construcţia melodică după sistemul diapasonului. Funcţii şi cadenţe în ehuri . 3357. Procedee componistice (de travaliu) în muzica bizantină — Modulaţia în muzica bizantină. . . . . . . . . . . . . . . . . 345 — Construcţia melodică după mutaţia de tipul „roţii” . . . . . . . . . 348 — Repetarea figurilor melodice . . . . . . . . . . . . . . . . . 350 — Procedeul variaţional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 351

— Improvizaţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 352 — Centonizarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 353 — Isonul — referinţă armonică originală în cântarea bizantină . . . . . . 353

7/18/2019 12356-1411987071


8. Consideraţii concluzive.Studiul modurilor bizantine şi importanţa sa pentru muzica româneascăpopulară şi cultă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 357Cap. XI — MODURILE POPULARE HEPTACORDICE . . . . . . . 360Principii teoretice generale1. Moduri populare diatonice şi cromatice . . . . . . . . . . . . . . 3602. Echilibrul funcţional armonico-expresiv al sunetelor în modurile populare . 3623. Constituirea modurilor populare pe alte sunete. Armura modală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 363 A. MODURILE POPULARE DIATONICE Principii teoretice aplicatela cîntul popular românesc1. Modul ionic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3652. Modul lidic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3673. Modul mixolidic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3684. Modul doric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3705. Modul frigic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 371

6. Modul eolic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3727. Modul locric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3738. Moduri populare diatonice de factură mixtă . . . . . . . . . . . . 374B. MODURILE POPULARE CROMATICE . . . . . . . . . . . . 376Moduri cromatice de stare majoră . . . . . . . . . . . . . . . . 3771. Modul ionic cu treptele II şi VI coborâte . . . . . . . . . . . . . 3772. Modul lidic cu treapta a II-a urcată . . . . . . . . . . . . . . . 3783. Modul mixolidic cu treapta a II-a urcată . . . . . . . . . . . . . 3794. Modul mixolidic cu treptele II şi IV urcate. . . . . . . . . . . . . 3805. Alte moduri cromatice de stare majoră . . . . . . . . . . . . . . 381

Moduri cromatice de stare minoră . . . . . . . . . . . . . . . . 3811. Modul eolic cu treptele IV şi VII urcate. . . . . . . . . . . . . . 3812. Modul doric cu treapta a IV-a urcată . . . . . . . . . . . . . . . 3833. Modul doric cu treapta a V-a coborâtă . . . . . . . . . . . . . . 3834. Alte moduri cromatice de stare minoră . . . . . . . . . . . . . . 384Cap. XII — MODULAŢIA ÎN MODURI . . . . . . . . . . . . . 3851. Inflexiunile (digresiunile) în alte moduri prin trepte mobile . . . . . . . 3852. Modulaţia modală de tipul major-minor. . . . . . . . . . . . . . 3863. Împrumuturi (contaminări) de structuri de la un mod la altul . . . . . . 3874. Trecerea autentică — prin schimbarea de tonică şi funcţii — de la un modla altul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 387Cap. XIII — ALTE SISTEME MODALE UTILIZATE ÎN MUZICAPOPOARELOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 389Moduri cu structuri microtonice A. SISTEME MODALE IN MUZICA ARABO-PERSANA . . . . . . . 390Principii generale în teoria modurilor arabe — Structura microintervalică a octavei . . . . . . . . . . . . . . . 399 — Sistemul de funcţii în modurile arabe . . . . . . . . . . . . . . 391I. Modurile din grupa Dastgâhe1. Dastgâhe-Schur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3922. Dastgâhe-Navâ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 392

3. Dastgâhe-Segâh . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3924. Dastgâhe-Tchârgâh . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3935. Dastgâhe-Homâyun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 393

7/18/2019 12356-1411987071


II. Modurile din grupa Maqâm1. Maqâm-Rast . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3942. Maqâm-Nawather . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3943. Maqăm-Hijaz Kar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3954. Maqâm-Bayati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3955. Maqâm-Hijaz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3956. Maqâm-Saba . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3967. Maqâm-Sikah . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 396B. SISTEME MODALE IN MUZICA HINDUSA. MODURILE „RAGA“ . 397Principii generale în teoria modurilor hinduse1. Structura microintervalică a octavei . . . . . . . . . . . . . . . 3972. Funcţiile sunetelor în „raga“. . . . . . . . . . . . . . . . . . 3983. Ornamentele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3994. „Raga“ şi viaţa social-spirituală a hinduşilor . . . . . . . . . . . . 3995. Scări muzicale de tipul „raga“ (Lalita, Vibhasa, Bhairava, Todi, Saranga, Shri,Puravi, Khammaja, Kafi, Mălakosa, Kalyana) . . . . . . . . . . . . 400

LIMBAJUL MUZICAL TONAL. TEORIA TONALITĂŢIICap. XIV — TONALITATEA . . . . . . . . . . . . . . . . . 4041. Introducere în studiul tonalităţii . . . . . . . . . . . . . . . . 4042. Formularea conceptului (ideii) de tonalitate . . . . . . . . . . . . 407 — Noţiunea de tonalitate (propriu-zisă) . . . . . . . . . . . . . . 408 — Noţiunea de gamă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 409 — Noţiunea de mod (în accepţie tonală) . . . . . . . . . . . . . . 410 — Noţiunea de acord (tonal) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 411 A. PRINCIPII GENERALE DECURGÂND DIN NOŢIUNEA DE TONALITATE1. Funcţiile componistice tonale . . . . . . . . . . . . . . . . . 413

2. Trepte principale şi secundare în tonalitate. . . . . . . . . . . . . 4163. Ordinea reală şi cea aparentă a sunetelor în tonalitate . . . . . . . . . 416B. PRINCIPII GENERALE DECURGÂND DIN NOŢIUNEA DE GAMA1. Structura tetracordică a gamei tonale. . . . . . . . . . . . . . . 4182. Legile atracţiei sunetelor în tonalitate. Potenţialul energetic tensional al treptelorîn gamă şi rezolvările melodice specifice tonalităţii . . . . . . . . . . 4193. Gama diatonică şi cromatică. Conceptul de diatonism şi cromatismîn tonalitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 422C. PRINCIPII GENERALE DECURGÂND DIN NOŢIUNEA DE MOD1. Formele modale de stare majoră ale tonalităţii . . . . . . . . . . . 4252. Formele modale de stare minoră ale tonalităţii . . . . . . . . . . . 426D. PRINCIPII GENERALE DECURGÂND DIN NOŢIUNEA DE ACORD Acordul tonal1. Acordul de 3 sunete (trisonul) . . . . . . . . . . . . . . . . . 4272. Acordul de 4 sunete (acordul de septimă) . . . . . . . . . . . . . 4293. Acordul de 5 sun ele (acordul de nonă) . . . . . . . . . . . . . . 4304. Acordurile de 6 şi 7 sunete (acordurile de undecimă şi terţiadecimă) . . . . 4305. Acorduri principale şi secundare . . . . . . . . . . . . . . . . 4316. Acorduri consonante şi disonante . . . . . . . . . . . . . . . . 4317. Determinare istorico-evolutivă privind acordica tonală . . . . . . . . 432E. CADENŢELE TONALE

Cap. XV — SISTEMUL TONAL DIATONIC. . . . . . . . . . . . 4361. Tonalităţi de mod major şi de mod minor. Elemente de structură . . . . . 436 — Majorul natural . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 436

7/18/2019 12356-1411987071


— Majorul armonic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 439 — Majorul melodic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 441 — Minorul natural . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 442 — Minorul armonic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 444 — Minorul melodic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 445 — Minorul „Bach“. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4472. Formarea tonalităţilor majore şi minore pe alte sunete. . . . . . . . . 4483. Cadranul şi spirala tonalităţilor . . . . . . . . . . . . . . . . . 4514. Raporturile ce se statornicesc între diferitele tonalităţiîn compoziţia muzicală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 453 — Tonalităţi relative (paralele) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 454 — Tonalităţi omonime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 454 — Tonalităţi enarmonice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 455 — Relaţiile de apropiere (înrudire) şi depărtare dintre tonalităţi . . . . . . 456Cap. XVI — SISTEMUL TONAL CROMATIC . . . . . . . . . . . 4591. Principii de ortografie în cromatizarea clasică a gamelor după cerinţele înrudirii

şi păstrării unităţii tonale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4602. Cromatizarea clasică a gamelor majore . . . . . . . . . . . . . . 4603. Cromatizarea clasică a gamelor minore . . . . . . . . . . . . . . 4614. Principii noi în cromatizarea gamelor tonale rezultând din evoluţia conceptuluide tonalitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4635. Consecinţele pe plan armonic ale cromatizării tonalităţii.Sensibile naturale şi artificiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4636. Cromatismul tonal şi locul său în creaţie . . . . . . . . . . . . . 465CAP. XVII — MODULAŢIA. . . . . . . . . . . . . . . . . . 468Principii de modulaţie în tonalitate

A. MODULAŢIA DUPA PUTEREA DE IMPUNERE ŞI AFIRMARE A NOULUI CENTRU TONAL . . . . . . . . . . . . . . . . . 4691. Inflexiunea (digresiunea) modulatorie . . . . . . . . . . . . . . 4692. Modulaţia pasageră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4703. Modulaţia definitivă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 470B. MODULAŢIA DUPA GRADUL DE APROPIERE SI DEPĂRTAREDINTRE TONALITĂŢI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4711. Modulaţia la tonalităţi apropiate . . . . . . . . . . . . . . . . 471 — Modulaţia la tonalitatea relativă (paralelă) . . . . . . . . . . . . . 471 — Modulaţia Ia tonalitatea dominantei şi a relativei acesteia . . . . . . . 473 — Modulaţia la tonalitatea subdominantei şi a relativei acesteia . . . . . . 4752. Modulaţia la tonalităţi depărtate . . . . . . . . . . . . . . . . 476 — Modulaţia prin tonalităţi tranzitorii şi pasaje cromatice . . . . . . . . 476 — Modulaţia prin secvenţe (progresii) melodice . . . . . . . . . . . 478 — Modulaţia la omonimă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 479 — Modulaţia enarmonică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 480 — Modulaţia bruscă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4813. Aspecte noi ale modulaţiei tonale provenind din creaţia contemporană . . . 482 — Lărgirea criteriilor clasice de apropiere dintre tonalităţi şi implicit a câmpuluimodulatoriu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 482 — Estomparea rigorilor clasice privind modulaţia la tonalităţi depărtate . . . 483

— Teoria înrudirii tonalităţilor prin terţa mare şi mică . . . . . . . . . 483 — Teoria sistemului de axe, poli şi contrapoli . . . . . . . . . . . . 484 — Modulaţia perpetuă (fluctuantă) . . . . . . . . . . . . . . . . 486

7/18/2019 12356-1411987071


— Abolirea procedeului în muzica atonal-serială şi înlocuirea lui prin transpuneri aleseriei pe orice înălţime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 486LIMBAJUL MUZICAL NEOTONAL, NEOMODAL, ATONAL ŞI DE ALTESTRUCTURI INTONATIONALECap. XVIII — LĂRGIREA CONCEPTULUI CLASIC DE TONALITATESI MOD . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 488Sisteme neomodale şi neotonaleConsideraţiuni introductive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 488 A. SISTEME TONO-MODALE INTEGRATE (DE SINTEZĂ) . . . . . 4901. Sisteme integrate de 9 sunete . . . . . . . . . . . . . . . . . 4922. Sisteme integrate de 11 sunete . . . . . . . . . . . . . . . . . 4933. Sisteme integrate de 13 sunete . . . . . . . . . . . . . . . . . 4954. Sisteme integrate de 15 şi 17 sunete . . . . . . . . . . . . . . . 496B. POLITONALITATE ŞI POLIMODALITATE . . . . . . . . . . 498C. SISTEMUL MODAL HEXATONIC (scara prin tonuri) . . . . . . . 501D. SINTEZA TONO-MODALA A SISTEMELOR INTONAŢIONALE

bazate pe gravitarea sunetelor spre un centru funcţional (tonică) . . . . . . 504Cap. XIX — ATONALISMUL SI DODECAFONISMUL. TEHNICA SERIALĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5071. Atonalismul liber . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5092. Dodecafonismul serial. „Modur“ seriale . . . . . . . . . . . . . 5103. Serialismul total. Superserializarea mijloacelor muzicale de expresie şi consecinţeleacesteia pentru însuşi sistemul . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5144. Aleator ismul. Generalităţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . 518Cap. XX — ALTE SISTEME NEOMODALE SI PROCEDEE UTILIZATEÎN CREAŢIA CONTEMPORANA . . . . . . . . . . . . . . . 520

1. Moduri cu transpoziţie limitată . . . . . . . . . . . . . . . . . 5202. Modurile cu transpoziţie limitată şi relaţia lor cu tonalitatea, modurile clasice şiatonalitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5243. Procedee matematice de lucru în teoria şi practica artistică muzicală . . . . 529 A. NOŢIUNI FUNDAMENTALE DE TEORIA MULŢIMILOR. . . . . 531 APLICAŢII ALE TEORIEI MULŢIMILOR LA SISTEMELENEO-MODALE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 534 — Moduri de incluziune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 535 — Moduri de intersecţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 536 — Reuniune de moduri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 536 — Moduri „diferenţă” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 537 — Moduri complementare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 537 — Partiţie de moduri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 538 — Moduri construite în jurul unei axe (sunet sau interval) . . . . . . . . 538B. PRINCIPIUL SECŢIUNII DE AUR (SECTIO AUREA) — Noţiuni introductive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 539 — Moduri bazate pe proporţiile secţiunii de aur. . . . . . . . . . . . 541C. CALCULATORUL ELECTRONIC SI MUZICA. PRELUCRAREA AUTOMATA A DATELOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . 545 — Noţiuni generale privind calculatoarele electronice numerice . . . . . . 546 — Pregătirea datelor pentru prelucrarea automată.

Sisteme de codificare a textelor muzicale . . . . . . . . . . . . . . 548 — Utilizarea calculatoarelor electronice în analiza muzicală şi compoziţie . . . 549

7/18/2019 12356-1411987071


PARTEA III RITMUL MUZICALOrdinea şi configuraţia ritmică a muzicii. Principii teoretice funmentale . . . 553Prezentarea tematicii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 554Cap. I — TEZELE PRINCIPALE CARE ALCĂTUIESC CONCEPTULDE RITM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 555Ideea de ritm în lumina gândirii teoretice a timpurilor . . . . . . . . . . 5551. Noţiunea de ritm şi sensul ei general. De la ideea generală de ritmspre ideea de ritm muzical . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5622. Ritmul în natură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5633. Ritmul artistic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5644. Ritmul muzical, sensul strict al noţiunii . . . . . . . . . . . . . . 5655. Unitatea organică dintre ritm, melodie şi armonie . . . . . . . . . . 5666. Relaţia dintre ritmul muzical şi dimensiunile fiziologice ale sunetului . . . 567 — Durata şi ritmul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 568 — Intensitatea şi ritmul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 568 — Înălţimea sonoră şi ritmul . . . . . . . . . . . . . . . . . . 570

— Timbrul sonor şi ritmul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5717. Elemente constitutive în ritmul muzical . . . . . . . . . . . . . . 572 — Ritmul propriu-zis (metrul (măsura), tempoul — Raportul teoretico-estetic dintre ritmul propriu-zis şi metru . . . . . . 573Cap. II — RITMICAProbleme de morfologie în ritmica muzicală . . . . . . . . . . . . . 5751. Elemente morfologice principale în ritm . . . . . . . . . . . . . 575 — Formula (figura) ritmică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 575 — Accentul ritmic (ictus) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5772. Categoriile de ritm binar, ternar şi eterogen ; ritmul de factură liberă. . . . 578

3. Formule ritmice de excepţie în ritmul binar, ternar şi eterogen.Diviziunea (relaţia) excepţională a valorilor ritmice . . . . . . . . . . . 583BAZELE TEORIEI ŞI TERMINOLOGIEI RITMICE

Cap. III — RITMURILE POETICE ALE ANTICHITĂŢII GRECO-LATINECorelaţia vers-ritm muzical . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 592 A. RITMURI BISILABICE1. Ritmul trohaic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5932. Ritmul iambic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5943. Ritmul spondaic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5954. Ritmul piric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 596B. RITMURI TRISILABICE1. Ritmul dactilic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5962. Ritmul anapestic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5983. Ritmul amfibrah . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5984. Alte ritmuri trisilabice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 599C. RITMURI POETICE COMPUSE . . . . . . . . . . . . . . . 599D. AMESTECUL DE RITMURI ELEMENTARE ŞI COMPUSE . . . . . 600 — Teoria ritmică a „timpului prim“ (hronos protos); Clasificarea ritmurilorantice după criteriul „timpului prim“ . . . . . . . . . . . . . . . 602 — Teoria arsis-thesis (elatio-positioj . . . . . . . . . . . . . . . . 605Cap. IV — RITMUL ÎN CÎNTUL GREGORIAN („CANTUS PLANUS”)

Terminologie specifică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6071. Ritmul în monodia gregoriană . . . . . . . . . . . . . . . . . 608 — Ritmul prozodic gregorian . . . . . . . . . . . . . . . . . . 608

7/18/2019 12356-1411987071


— Cadenţa ritmică „mora vocis“ . . . . . . . . . . . . . . . . . 610 — Ritmul gregorian de inciză . . . . . . . . . . . . . . . . . . 610 — Ritmul neumatic gregorian . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6122. Cantus planus şi ritmia măsurată . . . . . . . . . . . . . . . . 613 — Modurile ritmice medievale. . . . . . . . . . . . . . . . . . 613 — Ritmica proporţională în cantus planus (ars polifonica) . . . . . . . . 6153. Evoluţia conceptului de „timp prim“ (hronos protos) în ritmica universală . 617Cap. V — RITMUL ÎN MUZICA BIZANTINĂ . . . . . . . . . . . 6191. Formele ritmice în raport cu duratele utilizate . . . . . . . . . . . 6192. Formele ritmice în raport cu sistemul de accente . . . . . . . . . . 6213. Formele ritmice în raport cu tempoul cântărilor . . . . . . . . . . . 6224. Consideraţii concluzive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 624Cap. VI — RITMURI SPECIFICE ÎN MUZICA POPULARĂROMÂNEASCĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6251. Ritmul „parlando-rubato“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6252. Ritmul „giusto-silabic” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 628

3. Ritmul „aksak“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 630Cap. VII — PROCEDEE (MIJLOACE) CLASICE DE DEZVOLTARE ALEFORMELOR RITMULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 634 A. PROCEDEE DE FACTURĂ EXCLUSIV RITMICA1. Repetarea (repetitio) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6352. Dezvoltarea ritmului prin pauze . . . . . . . . . . . . . . . . 6363. Augmentarea şi diminuarea ritmică (augmentatio et diminutio). . . . . . 6384. Cumulul valorilor (cumulus) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6425. Ritmul sincopat (syncopatio) . . . . . . . . . . . . . . . . . 645 — Speciile sincopelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 646

— încadrarea metrică a sincopelor . . . . . . . . . . . . . . . . 6486. Ritmul în contratimpi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6547. Cruza şi anacruza ritmică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 658B. PROCEDEE DE FACTURĂ MIXTĂ: RITMICO-MELODICE ŞIRITMICO-ARMONICE1. Imitaţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6622. Recurenţa ritmică (ritmul în oglindă) . . . . . . . . . . . . . . . 6633. Variaţiunea (variatio) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6644. Pedala ritmică (ritmul ostinato) . . . . . . . . . . . . . . . . . 6665. Ritmul complementar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6676. Poliritmia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6687. Ritmul timbral (coloristic) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 672Cap. VIII — PROCEDEE EVOLUATE ÎN CONSTRUCŢIA SIDEZVOLTAREA RITMULUI MUZICAL . . . . . . . . . . . . . 6751. Ritmul cu „valori adăugate” . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6762. Augmentarea şi diminuarea ritmică în aspecte noi, polivalente . . . . . . 6783. Ritmul non-retrogradabil (palindromia ritmică) . . . . . . . . . . . 6804. Tehnica personajelor ritmice . . . . . . . . . . . . . . . . . 6825. Ritmul serial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6836. Moduri de durate, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6877. Ritmul şi melodia în stilul „oiseaux“ . . . . . . . . . . . . . . . 689

8. Ritmul în muzica electronică . . . . . . . . . . . . . . . . . 691Cap. IX — METRICA1. Elementele metricii muzicale . . . . . . . . . . . . . . . . . 693

7/18/2019 12356-1411987071


2. Categorii şi clasificări în sistemul de măsuri muzicale . . . . . . . . . 694 A. METRICA RITMURILOR BINARE — Măsurile de 2 timpi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 696 — Măsurile de 4 timpi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 699 — Ritmuri specifice şi piese instrumentale dezvoltate pa cadrul măsurilorde tip binar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 700B. METRICA RITMURILOR TERNARE — Măsurile de 3 timpi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 703 — Măsurile de 6 timpi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 706 — Măsurile de 9 timpi (de structură omogenă) . . . . . . . . . . . . 707 — Măsurile de 12 timpi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 708 — Măsurile de 15 şi 21 timpi . . . . . . . . . . . . . . . . . . 709 — Ritmuri specifice şi piese instrumentale dezvoltate pe cadrulmăsurilor de tip ternar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 710C. METRICA RITMURILOR ETEROGENE — Măsurile de 5 timpi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 716

— Măsurile de 7 timpi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 718 — Măsurile de 8 timpi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 719 — Măsurile (eterogene) de 9 timpi . . . . . . . . . . . . . . . . 720 — Măsurile de 10 timpi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 721 — Măsurile de 11 timpi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 722 — Aplicaţii metro-ritmice de sinteză . . . . . . . . . . . . . . . 723Cap. X — ORGANIZĂRI NOI ŞI COMPLEXE ALE CADRULUI METRIC1. Polimetria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7252. Măsuri „adăugate” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7273. Metrica serială . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 728

4. Metrica în diagonală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7305. Elemente noi de măsurare a ritmului muzical . . . . . . . . . . . . 7316. Ritmuri nemetrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 732Cap. XI — TEMPOUL ŞI AGOGIOA . . . . . . . . . . . . . . 734 A. TEMPOUL. GRADUAREA VITEZEI MUZICALE DE EXECUŢIE1. Relaţia ritm-tempo. Tempoul afectiv . . . . . . . . . . . . . . . 7342. Reprezentarea grafică a tempoului . . . . . . . . . . . . . . . 7353. Metronomul. Valoarea estetică a execuţiei după metronom . . . . . . . 7364. Termenii principali de mişcare (indicaţii metronomice aproximative). . . . 7375. Noi aspecte ale tempoului în creaţia contemporană. . . . . . . . . . 744 — tempouri fluctuante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 744 — interferări de tempouri; teoria timpului polimodular şi aplicaţiile saleîn muzică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 745B. AGOGICA. Principiul agogic în actul interpretării muzicale — agogica deschisă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 754 — agogica închisă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 754Cap. XII — TERMENI ŞI EXPRESII IN INTERPRETAREA ARTISTICO-EMOŢIONALE A MUZICII . . . . . . . . . . . . . 7561. Catalogul termenilor de expresie provenind din limba italiană (termeni consacraţi) 7572. Catalogul termenilor de expresie provenind din limba franceză . . . . . 7613. Catalogul termenilor de expresie provenind din limba germană . . . . . 763

4. Catalogul termenilor de expresie provenind din limba engleză . . . . . . 766

7/18/2019 12356-1411987071


PARTEA IV DINAMICA Ordinea şi configuraţia dinamică a muzicii. . . . . . . . . . . . . . 771Prezentarea tematicii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 772Cap. I — DINAMICA MUZICALADefinire şi forme de manifestare . . . . . . . . . . . . . . . . . 773 A. ACCENTULClasificarea accentelor muzicale . . . . . . . . . . . . . . . . . 7741. Accentul melodic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7742. Accentul ritmic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 776B. NUANŢELE DINAMICE — Principiul protasis-apodosis . . . . . . . . . . . . . . . . . 779 — Principiul anabasis-katabasis . . . . . . . . . . . . . . . . . 780C. DINAMICA MUZICALĂ ŞI MARILE STILURI COMPONISTICE. . . 781

PARTEA V TIMBRULOrdinea şi configuraţia timbrică a muzicii . . . . . . . . . . . . . . 791Prezentarea tematicii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 792

Elemente de instrumentaţie Timbrul, criteriu fundamental în alegerea sonităţilor pentru realizareaoperei de artă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 793Cap. I — TIMBRURILE VOCALE. . . . . . . . . . . . . . . . 7951. Clasificarea generală „grosso modo“ a vocilor . . . . . . . . . . . 7952. Clasificarea specială (profesională) a vocilor . . . . . . . . . . . . 796 — Vocile profesionale de femei . . . . . . . . . . . . . . . . . 797 — Vocile profesionale de bărbaţi . . . . . . . . . . . . . . . . . 7983. Formaţiuni şi ansambluri corale . . . . . . . . . . . . . . . . 8004. Evoluţii contemporane în timbrica vocală . . . . . . . . . . . . . 801

Cap. II — TIMBRURILE INSTRUMENTALE . . . . . . . . . . . 8041. Familia instrumentelor cu coarde (cordofone) . . . . . . . . . . . 804 — Instrumente cu coarde şi arcuş . . . . . . . . . . . . . . . . 805 — Instrumente cu coarde acţionate prin ciupire. . . . . . . . . . . . 8072. Familia instrumentelor de suflat (aerofone) . . . . . . . . . . . . 808 — Instrumente de suflat din lemn . . . . . . . . . . . . . . . . 809 — Instrumente de suflat din alamă . . . . . . . . . . . . . . . . 8103. Familia instrumentelor de percuţie . . . . . . . . . . . . . . . 812 — Instrumente de percuţie acordabile . . . . . . . . . . . . . . . 812 — Instrumente de percuţie neacordabile . . . . . . . . . . . . . . 8134. Familia instrumentelor cu claviatură . . . . . . . . . . . . . . . 8145. Instrumente muzicale electroacustice şi electronice (electrofone) . . . . . 817 — Instrumente electromecanice . . . . . . . . . . . . . . . . . 817 — Instrumente electronice Sintetizatorul . . . . . . . . . . . . . . 8186. Evoluţia orchestrei simfonice în diversele stiluri şi epoci de creaţie . . . . 820

PARTEA VIPrincipii teoretice complementare . . . . . . . . . . . . . . . . 825Prezentarea tematicii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 826Cap. I — TRANSPOZIŢIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . 827 A. TRANSPOZIŢIA SCRISĂ. . . . . . . . . . . . . . . . . . 827B. TRANSPOZIŢIA LA VEDERE. . . . . . . . . . . . . . . . 829

1. Transpoziţia la semiton cromatic . . . . . . . . . . . . . . . . 8292. Transpoziţia la alte intervale decât semitonul cromatic. . . . . . . . . 830C. CAZURI SPECIALE ÎN TRANSPOZIŢIE. . . . . . . . . . . . 834

7/18/2019 12356-1411987071


1. Transpoziţia în tonalităţi aflate la o diferenţă mai mare de 7 cvinte . . . . 3342. Transpoziţia în cazul schimbării armurii pe parcurs . . . . . . . . . . 8353. Transpoziţia în lucrările atonale, în cele cu tonalitatea fluctuantă şi în cele care n-auînscrisă armura la cheie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 836D. APLICAREA TRANSPOZIŢIEI IN PRACTICA MUZICALĂ. . . . . 837Cap. II — NOTE MELODICE ORNAMENTALE . . . . . . . . . . 839Reguli generale de interpretare a ornamentelor1. Apogiatura ornamentală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8392. Mordentul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8423. Grupetul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8444. Trilul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8495. „Tremolo” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8526. „Arpeggio“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8537. „Glissando“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8548. „Portamento”. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8559. Fioritura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 856

Cap. III — ELEMENTE DE SINTAXĂ IN MELODIE . . . . . . . . 8571. Frazarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8572. Articulaţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8593. Articulaţia şi tehnica de execuţie . . . . . . . . . . . . . . . . 862

Mic glosar cuprinzind principalele forme şi genuri muzicale . . . . . . . 8681. Creaţia vocalăForme şi genuri muzicale specifice (alfabetic) . . . . . . . . . . . . . 8682. Creaţia instrumentalăForme şi genuri muzicale specifice (alfabetic) . . . . . . . . . . . . . 876

Maeştrii artei muzicale componistice universale (alfabetic) . . . . . . . . . 888În loc de Postfaţă. Fenomenul artistic muzical la sfârşit de veac . . . . . . 892Index selectiv de termeni şi nume . . . . . . . . . . . . . . . . 901

7/18/2019 12356-1411987071


LIMBAJUL MUZICAL NETONAL,NEMODAL, ATONAL ŞI DE ALTE

STRUCTURI INTONAŢIONALE ALE CREAŢIEI CONTEMPORANE

7/18/2019 12356-1411987071


488

Cap. X VIII

7/18/2019 12356-1411987071


507

Cap. XIX

7/18/2019 12356-1411987071


520

Cap. XX

7/18/2019 12356-1411987071


Partea IIIRITMUL MUZICAL

Ordinea şi configuraţia ritmică a muzicii

Principii teoretice fundamentale

7/18/2019 12356-1411987071


555

Cap. I

7/18/2019 12356-1411987071


575

Cap. II

7/18/2019 12356-1411987071


592

Cap. III

7/18/2019 12356-1411987071


607

Cap. IV

7/18/2019 12356-1411987071


619

Cap. V

7/18/2019 12356-1411987071


625

Cap. VI

7/18/2019 12356-1411987071


634

Cap. VII

7/18/2019 12356-1411987071


662

7/18/2019 12356-1411987071


675

Cap. VIII

7/18/2019 12356-1411987071


693

Cap. IX

7/18/2019 12356-1411987071


725

Cap. X

7/18/2019 12356-1411987071


734

Cap. XI

7/18/2019 12356-1411987071


756

Cap. XII

7/18/2019 12356-1411987071


771

Partea IV DINAMICA

Ordinea şi configuraţia dinamică a muzicii

7/18/2019 12356-1411987071


773

Cap. I

7/18/2019 12356-1411987071


791

Partea V TIMBRUL

Ordinea şi configuraţia timbrică

– ale culorii sonore – în muzică

7/18/2019 12356-1411987071


793

7/18/2019 12356-1411987071


804

Cap. II

7/18/2019 12356-1411987071


825

Partea VIPRINCIPII TEORETICE

COMPLEMENTARE

7/18/2019 12356-1411987071


827

Cap. I

7/18/2019 12356-1411987071


857

Cap. III

7/18/2019 12356-1411987071


868

7/18/2019 12356-1411987071


876

7/18/2019 12356-1411987071


888

7/18/2019 12356-1411987071


892

7/18/2019 12356-1411987071


901

7/18/2019 12356-1411987071


PUTEŢI ACHIZIŢIONA LUCRĂRILE NOASTRE DIN

LIBRĂRIA MUZICALĂ G. Enescu

Bucureşti, piaţa Sfinţii Voievozi nr. 1(lângă Liceul de muzică G. Enescu)

SAU

PUTEŢI COMANDA ONLINE VIZITÂND

WWW.LIBRARIAMUZICALA.RO

ACEASTĂ LUCRARE ESTE PROTEJATĂDE LEGEA DREPTULUI DE AUTOR !

V Ă MULŢUMIM DACĂ NU VEŢI FOTOCOPIA ACEASTĂ LUCRARE INTEGRAL SAU PARŢIAL !

R ESPECTAŢI EFORTUL AUTORULUI ŞI AL ECHIPEI REDACŢIONALE

ŞI SUSŢINEŢI PUBLICAREA ALTOR LUCRĂRI SIMILARE !

12356-1411987071

Documents