11. FORMATII NAVALE CLASIFICARE. ELEMENTE DE STRUCTURA.

MANEVRA NAVELOR N FORMATIE

Manevra mai multor nave n comun se executa conform scopului misiunii, respectnd

prevederile regulamentare, tinnd cont de situatia tactica creata, de caracteristicile tehnico - tactice ale navelor implicate, si de starea vremii. Manevra n formatie se executa dupa regulile cinematicii navale si presupune experienta, spirit de observatie, rapiditate si suplete n conducerea navelor si a formatiei de nave n ansamblul ei; navigatie se tine la nava comandant, dar si de navele din formatie, utilizndu-se procedee vizuale, radar, radioelectronice si satelitare pentru determinarea pozitiei navelor. DEFINITIA 11.1 Formatia navala reprezinta dispunerea geometrica precisa a navelor, una fata de alta, pe directii si distante.

Formatia navala, sau de nave se adopta pentru rezolvarea diferitelor situatii tactice, n timpul stabilit si cu maximum de succes.

11.1 CLASIFICAREA FORMATIILOR NAVALE

Formatiile navale se organizeaza n urmatoarele structuri, numite mai simplu formatii:

- simple (pe o linie); - complexe (pe mai multe linii); - strnse; - largite.

11.2 ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE UNEI FORMATII NAVALE

O formatie navala este constituita din urmatoarele elemente (v.fig.11.1):

- nava comandant (nava directoare); - navele din formatie (nave componente ale formatiei); - lungimea navei Ln; - latimea navei ln; - drumul general al formatiei DF, considerat ca valoare de drum adevarat, chiar

drum deasupra fundului; - viteza generala a formatiei VF considerata ca viteza la loch corectata a navei

comandant, (viteza deasupra fundului); - linia formatiei LF, dreapta care uneste comenzile navelor; relevmentul

formatiei RF, unghiul dintre directia nord adevarat si linia formatiei; - unghiul formatiei UF, (b), unghiul dintre axul longitudinal al navei directoare si

linia formatiei; - adncimea formatiei AF, distanta dintre prova si pupa navelor extreme pe

directia drumului formatiei; - latimea formatiei lF, distanta la limitele exterioare ale formatiei, masurata pe

perpendiculara pe DF; - distanta ntre nave masurata ntre aceleasi puncte ale doua nave vecine pe

linia formatiei dn; - spatiul de apa libera pe perpendiculara drumului navelor in;

Formatii navale

189

- unghiul de aliniere Ua, (a), relevmentul prova al navelor din formatie la nava comandant;

- numarul de ordine (x,(y)) unde x este numarul de ordine si y este linia.

N aD F

R FU F U a

AF 12

34

5

dn

lF

in

VF

Fig.11.1

11.3 TIPURI DE FORMATII NAVALE

Formatiile navale se pot constitui n diverse tipuri dupa cum urmeaza (v.fig.11.2): - formatiile simple, cnd navele sunt dispuse pe o sigura linie dreapta:

- de sir, cnd navele sunt dispuse pe o linie dreapta, una n pupa celeilalte:

- normala - nava comandant se afla n prova formatiei;

- rasturnata - nava comandant se afla n pupa formatiei); - de front, cnd linia formatiei este perpendiculara pe drumului formatiei; - de relevment, cnd unghiul formatiei UF este: UF 0o, 90 o, 135 o, 180 o (la babord sau la tribord); - esalonata, cnd UF = 1350 si unghiul de aliniere a = 45o (la babord sau la tribord).

Formatia navala poate fi strnsa sau largita (v.fig.11.3 a,b): - formatie strnsa, atunci cnd distanta dintre nave este redusa are o - valoare minima necesara manevrei n siguranta; - formatie largita, cnd distanta dintre nave creste la o valoare maxima stabilita functie de misiune, de tipul de nave de distanta de

Cinematica navala

190

vizibilitate.

b=180o/000o

DF

DFUF=90

o a =90o DF

UF=135o

45o 45o

UF=135o

DF

LF

DFRF

A F=LF

Ua=+/- 90o

UE=90o

Formatia de frontAF=Ln

Formatia desir

lF=ln

Ua=k 45o

UF=-(k+2) 45o

Formatie esalonat laTd si la Bd

Formatie derelevment

Fig.11.2

dnl>dn

dns>dn

UF

UF

LF

LF

DF

DF

Ua

Ua

a)

b)

Fig.11.3 a,b

- formatiile complexe (v.fig.11.4 a,b,c,d):

- n unghi, cnd nava comandant se afla n vrful unui triunghi si celelalte nave din formatie pe laturile unghiului;

Formatii navale

191

- de sir dubla, tripla, multipla, cnd navele sunt dispuse pe 2 - 3 sau mai multe linii de sir; - de front dubla, tripla, multipla, cnd navele sunt dispuse pe 2 - 3 sau mai multe linii de front; - de siguranta, cnd navele sunt dispuse ntr-o anumita ordine fata de obiectivul asigurat.

DF DFa a

DF DF

LF

DF

Fig.11.4 a,b

DF

DF

rsig

Cinematica navala

192

Fig.11.4 c,d 11.4 MANEVRA CINEMATICA NAVELOR N FORMATIE DEFINITIA 11.2 Evolutie reprezinta manevra tip, prin care se stabileste n detaliu si cu precizie deplasarea navelor pe timpul navigatiei n comun.

Scopul evolutiei este de a schimba drumul formatiei sau de a schimba tipul formatiei la un moment dat.

Evolutia navelor (manevra navelor n formatie) consta n: - ocuparea locului n formatie; - mentinerea locului n formatie ca urmare a schimbarilor de drum; - schimbarea locului n formatie.

11.4.1 Ocuparea locului n formatie DEFINITIA 11.3 Ocuparea locului n formatie este manevra cinematica de goana prin care o nava se deplaseaza cu parametrii de miscare determinati, diferiti de cei ai formatiei, pna n pozitia sa data n cadrul formatiei.

Ocuparea locului n formatie se face din doua situatii tipice: - cnd pozitia initiala a navei care manevreaza coincide cu pozitia formatiei, N0= F0; - cnd pozitia initiala, nava care manevreaza, nu coincide cu pozitia formatiei, N0 ? F0.

11.4.1.1 Ocuparea locului n formatie cnd N0 @ F0 Algoritm de rezolvare grafica a) pe harta (v.fig.11.5):

- se reprezinta pozitiile initiale N0 F0 si se traseaza DF din F0; se pozitioneaza punctul relativ final N1 n R1, d1, fata de F0 (N0N1=DMRN); - se construieste n N1 triunghiul vitezelor si se obtine orientarea drumului pentru ocuparea locului n formatie DN, dat de orientarea vectorului VN; - se traseaza DF din punctul N1; - se traseaza DN din N0 pna la intersectia cu DF, trasat din punctul N1,obtinndu-se punctul final N1; - se determina pozitia finala reciproca F1 aflata n R1, d1 fata de N1;

Formatii navale

193

F0

d1R1 d1R1

VF F1 DF

DF

DMRN

VF N1N'1

DN-vN

N0

Fig.11.5

- se calculeaza timpul de manevra cu relatia :

NVNN

tman 10= (11.1)

b) pe planseta de manevra (v.fig.11.6)

- se reprezinta n R1, d1 pozitia relativa N1 corespunzatoare pozitiei N1 din formatie si se determina DMR ul de ocupare a pozitiei n formatie N0N1; - se construieste triunghiul vitezelor pentru ocuparea locului n formatie, cu DF pe DF dus din N0 si o paralela la DMR ul de ocupare a pozitiei, pna la intersectia cu arcul de raza egala cu viteza de ocupare a pozitiei si se obtine orientarea drumului de ocupare a pozitiei n formatie; - se calculeaza timpul de manevra:

N

man VRNN

t'10= (11.2)

Cinematica navala

194

Fig.11.6 11.4.1.2 Ocuparea locului n formatie cnd N0 F0 (v.fig.11.7) Algoritm de rezolvare grafica:

- se reprezinta pozitiile N0 si F0 definite de parametrii de pozitie initiali, R0 si d0 si se traseaza DF din aceste doua puncte; - se pozitioneaza punctul N0 n R1, d1 fata de punctul F0 si se determina DMRN, ca fiind dat de orientarea segmentului N0N0; - se construieste n punctul N0 triunghiul vitezelor cu viteza formatiei si viteza de manevra obtinndu-se orientarea drumul de ocupare a locului n formatie; - se traseaza drumul de ocupare a locului n formatie din punctul N0 pna la intersectia DF, trasat din punctul N0, n punctul N1; se determina punctul F1 n R1, d1 fata de punctul N1; - se calculeaza timpul de manevra.

Formatii navale

195

vF

vF

F0

R0 d0

N0

DMRN

N'0

vRN-vman

R1 d1

F1

N1

R1d1

DF

DF

Fig.11.7

11.4.2 Mentinerea locului n formatie DEFINITIA 11.4 Mentinerea locului n formatie este manevra cinematica prin care o nava din formatie se deplaseaza cu parametrii de miscare astfel determinati, ca urmare a schimbarii de drum a formatiei, pna n pozitia sa data (anterioara) din formatie.

Mentinerea locului n formatie se face din trei situatii tipice: - odata cu ntoarcerea la noul drum;

- manevra se termina la ntoarcerea la noul drum; - manevra ncepe nainte si se termina dupa schimbarea de drum.

11.4.2.1 Mentinerea locului n formatie - odata cu ntoarcerea la noul drum Algoritm de rezolvare grafica a) pe harta (v.fig.11.8):

- se reprezinta pozitiile N0 si F0 definite prin parametrii de pozitie initiali R0 si d0 si se traseaza DF si DN din F0 si N0; se determina pozitiile F1 (de schimbare de drum), N1 si pozitia relativa N1 n R0, d0 fata de F1; - se traseaza din F1 noul drum al formatiei DF2; se construieste triunghiul vitezelor n N1 (N1N1 este DMR) si se obtine orientarea drumului de mentinere a locului n formatie DN dat de orientarea vectorului VN; - se traseaza drumul de mentinere a locului n formatie din N1 si se obtine N2, punctul de intoarcere la noul drum DF2. - se calculeaza timpul de manevra.

Cinematica navala

196

N1N0

F 0 F1

d0R0

d0R0

d0R0

F 2

DF1

DF2

N '1

DN N 2

-vN

vRN

vT

DF 2

DMRN

Fig.11.8

b) pe planseta de manevra (v.fig 11.9): - se reprezinta pozitiile N0 n R0, d0 si N1 n R1, d1 corespunzatoare fata de F0 si se obtine DMRN pentru mentinerea locului n formatie; - se construieste triunghiul vitezelor cu DF si cu VRN paralela cu DMRN, pna la intersectia cu cercul de raza egala cu viteza de manevra si se obtine drumul pentru mentinerea locului n formatie; - se calculeaza timpul de manevra.

Fig.11.9

Formatii navale

197

11.4.2.2 Mentinerea locului n formatie manevra se termina la ntoarcerea la noul drum Algoritm de rezolvare grafica a) pe harta (v.fig.11.10):

- se reprezinta punctele N0 si F0 definite prin parametrii initiali R0, d0 si se traseaza DF1 din cele doua puncte; - se stabileste ora de schimbare de drum a formatiei; - din punctul F2 de schimbare de drum se traseaza noul drum al formatiei; - se determina pozitia N2 n R0, d0 fata de F2; - se determina pozitia relativa N2 fata de F2 n R0, d0 fata de drumul initial al formatiei; - se determina nDMR = N2N2; - se traseaza drumul pentru mentinerea locului n formatie, N1N2; - se construieste n N2 triunghiul vitezelor pentru a se determina viteza de manevra (unde viteza navei proprii este paralela cu drumul de mentinere a locului n formatie);

- se calculeaza timpul de manevra.

R0 d0 R0 d0

R0 d0

N0

F0

VF

DF1 F1

N1

DMRN

F2

N'2

VF

N2 VF

vN

DF2

DF2

VR NDF1

Fig.11.10

b) pe planseta de manevra (v.fig.11.11)

- se reprezinta pozitiile N0 si N1 n R, d fata de formatie la momentul initial si la schimbarea de drum;

- se determina pozitia relativa N0 corespunzatoare pozitiei de ncepere a manevrei de mentinere a locului n formatie deplasnd pozitia N1 n N pe o paralela la DF1 si apoi pe o paralela la inversul lui DF2 unde N1N = NN0 reprezinta spatiul parcurs de formatie n timpul n care se executa manevra de mentinere a locului n formatie si se determina DMRN, dat de orientarea segmentului NN0;

Cinematica navala

198

- se construieste triunghiul vitezelor cu VF pe directia DF1 si VRN paralela cu DMRN, pna la intersectia cu arcul de raza egala cu VN

Fig.11.11

11.4.2.3 Mentinerea locului n formatie manevra ncepe nainte si se termina dupa schimbarea de drum Algoritm de rezolvare grafica a) pe harta (v.fig.11.12)

- se reprezinta pozitiile N0 si F0 definite prin parametrii initiali R0, d0 si se traseaza DF1 din F0 si N0; - se determina pozitia F1 de schimbare de drum si fata de aceasta se determina

pozitiile relative F2 si N2 (F2 napoia lui F2 pe noul drum la distanta F0F1 = F2F2, iar N2 n R0 si d0 fata de F0);

- se da goana punctului relativ N2 (VN > VF) unde N1N2 este DMRN pentru mentinerea locului n formatie si se obtine drumul pentru mentinerea locului n formatie si pozitia finala N3.

-

Formatii navale

199

R0 d0 R0 d0

R0d0

N0

F0

VF

DF1 F1

N1

F2VF

VF

vN

DF2

DF2

(N2)

N3

F3

DN

DF1

DMRN

F2

N2

d0

R0d0

Fig.11.12 b) pe planseta de manevra (v.fig.11.13):

- se reprezinta pozitia intiala N0 n R0, d0 fata de F0; - se determina pozitia relativa N1 pentru timpul stabilit, ducnd o paralela la DF1 de

valoare egalacu spatiul parcurs de formatie ntimpul stabilit; - se determina pozitia N0; - se determina DMRN pentru mentinerea locului n formatie unind punctele N0 si N1 si

VRN; - se construieste triunghiul vitezelor cu VF pe directia DF2 si cu VRN, pna la intersectia

cu cercul de raza egala cu NV (viteza de manevra mai mare dect viteza formatiei) obtinndu-se orientarea drumului de mentinere a locului n formatie;

- se calculeaza timpul de manevra.

Cinematica navala

200

Fig.11.13 11.4.3 Schimbarea locului n formatie DEFINITIA 11.5 Schimbarea locului n formatie este manevra cinematica prin care o nava din formatie se deplaseaza cu parametrii de miscare determinati ntr-o noua pozitie n formatie, (caracterizata prin parametrii noi de pozitie fata de nava comandant). Schimbarea locului n formatie se poate face:

- n acelasi bord al formatiei; - n bordul opus al formatiei.

11.4.3.1 Schimbarea locului n formatie - n acelasi bord al formatiei Algoritm de rezolvare grafica a) pe harta (v.fig.11.14):

- se reprezinta punctele N0 si F0 definite prin parametrii de pozitie initiali R0, d0 si se traseaza DF1 din F0 si N0; - se determina pozitia relativa N1 definita prin noii parametri de pozitie R1, d1; - se da goana punctului N1 si se obtine drumul de schimbare a pozitiei n formatie si pozitia finala N1; - se determina pozitia finala F1 n R1, d1 fata de punctul N1; - se calculeaza timpul de manevra

F0

d0R0 d1R1 d1R1

VF

VF

F1 DF

DF

DF

DMRN

VF N1N'VRN

DN-vN

N0

Fig.11.14

b) planseta de manevra (v.fig.11.15 ) - se reprezinta pozitia N0 n R0, d0 si N1 n R1, d1 corespunzatoare noi pozitii N1 si se

determina DMRN de schimbare a pozitiei n formatie, N0N1; - se construieste triunghiul vitezelor cu VF pe DF trasat din F0 si cu VRN paralela cu

DMRN pna la intersectia cu cercul de raza egala cu VN si se obtine orientarea drumului de schimbare a pozitiei n formatie;

- se calculeaza timpul de manevra.

Formatii navale

201

-

Fig.11.15 11.4.3.2 Schimbarea locului n formatie - n bordul opus al formatiei Algoritm de rezolvare grafica (v.fig.11.16):

- se reprezinta punctele N0 si F0 definite prin parametrii de pozitie initiali R0, d0 si se traseaza DF1 din F0 si N0; - se determina pozitia relativa N1 definita prin noii parametri de pozitie R1. d1; - se da goana punctului N1 si se obtine drumul de schimbare a pozitiei n formatie si pozitia finala N1; - se determina pozitia finala F1 n R1, d1 fata de punctul N1; - se calculeaza timpul de manevra.

d0R0

DMRN

VF

VF

VF

F0

N0

F1

N1 DF

DF

DF

d1R1

DN

d1R1

N'1

VRN

-V N

Cinematica navala

202

Fig.11.16 11.5 NTOARCERILE FORMATIEI DEFINITIA 11. 6 Se numeste ntoarcerea formatiei manevra cinematica prin care se trece de la un tip de formatie la alta functie de situatia tactica creata. 11.5.1 Clasificarea ntoarcerilor formatiei ntoarcerile formatiei se clasifica astfel:

- ntoarcerea succesiva prin mentinerea formatiei; - ntoarcerea prin doua abateri succesive; - ntoarcerea succesiva prin rasturnarea formatiei; - ntoarcerea toti odata; - ntoarcerea prin ocolire.

11.5.1.1 ntoarcerea succesiva prin mentinerea formatiei Algoritm de rezolvare grafica (v.fig.11.17):

- se utilizeaza n situatia n care navele manevreaza n formatie de sir; - ntoarcerea se face prin acelasi punct, navele pastrndu-si una dupa cealalta locul n

formatie; - se calculeaza timpul de manevra:

F

Fgman V

Ltt += (11.3)

unde: tg este timpul de giratie.

AF

DF1

LFLF

D

DF2

F0 F1Punct de intoarcere

Fig.11.17

Formatii navale

203

11.5.1.2 ntoarcerea prin doua abateri succesive Algoritm de rezolvare grafica (v.fig.11.18):

- se utilizeaza n situatia n care navele manevreaza n formatie de front, iar unghiul de ntoarcere are valori ntre 30 si 45;

- linia formatiei initiale reprezinta prima linie de ntoarcere, L1, cu unghiul egal cu D/2; - a doua linie de ntoarcere, L2, este data de latura unghiului a de ntoarcere

construita din O (centrul cercului de ntoarcere), aflata la o distanta egala cu latimea formatiei, pe linia formatiei, n bordul ntoarcerii;

- navele manevreaza n trepte de viteza pna la viteza maxima, ncepnd cu bordul ntoarcerii;

- pe a doua linie de ntoarcere navele ntorc n acelasi moment cu DD/2, cu viteza formatiei la DF2;

- relevmentul formatiei este dat de valoarea lui L2; - n cazul n care DD>450 si nu este nevoie sa se mentina formatia pe timpul

ntoarcerilor, manevra se poate executa printr-o singura abatere; - pe timpul ntoarcerii navele se aliniaza si si corecteaza viteza pentru a ajunge din

nou n formatia de front.

LF1

O d

LF LF

d2

DF1DF1 LF2

DF2

d2

d2

900 -F0

linia dentoarcere

Fig.11.18

11.5.1.3 ntoarcerea succesiva prin rasturnarea formatiei

ntoarcerea succesiva prin rasturnarea formatiei cunoaste urmatoarele variante:

- ntoarcerea de cautare; - ntoarcerea de cautare cu schimbarea drumului cu 180; - ntoarcerea succesiva la drum opus.

ntoarcerea succesiva prin rasturnarea formatiei se utilizeaza pentru executarea misiunilor de cautare pe mare, iar viteza de manevra este constanta.

Cinematica navala

204

ntoarcerea de cautare (v.fig.11.19)

d2

d

DF 2

LF1

DF 1

1234dn dn dn

lF

Fig.11.19 Algoritm de rezolvare grafica:

- se construieste n punctul navei comandant linia de ntoarcere abatuta de la DF1 cu un unghi DD/2; - pe linia de ntoarcere absoluta cu unghiul a de la DF1; navele de cautare schimba de drum si iau DF2, nava comandant trece n bordul opus; - intersectarea drumului navei vecine se face prin pupa.

ntoarcerea de cautare cu schimbarea drumului cu 180 (v.fig.11.20) Algoritm de rezolvare grafica

- se utilizeaza pentru unghiuri mici de ntoarcere fara a se rasturna formatia; - n prealabil fiecare nava schimba de drum cu 180 n bordul opus ntoarcerii dupa care se deplaseaza pe drumul opus lui DF1 iar pe linia de ntoarcere gireaza n acelasi bord pentru a intra pe DF2; - linia de ntoarcere este data de bisectoarea unghiului 180-DD,

(DD = DF2 - DF1).

Formatii navale

205

DF2 DF2 DF2 DF2 DF1

d

d2

LF

DF1

DF1

DF1

Fig.11.20 ntoarcerea succesiva la drum opus Algoritm de rezolvare grafica (v.fig.11.21):

- se utilizeaza de formatia de sir pentru ntoarcerea la drum opus si marirea distantei dintre nave;

- manevra ncepe cu nava din coada formatiei care ntoarce n bordul indicat la drum opus; - celelalte nave ntorc succesiv la drum opus, la un interval de timp necesar maririi distantei dintre nave la distanta data.

11.5.1.4 ntoarcerea toti odata Algoritm de rezolvare grafica

- se utilizeaza de formatia de sir, toate navele ntorc simultan la noul drum;

- unghiul de ntoarcere poate lua valori pna la 180. ntoarcerea toti odata se poate face:

- ntoarcere toti odata; - ntoarcere toti odata la drum opus ; - ntoarcere toti odata succesiv.

Cinematica navala

206

1234

1 2 3 4

DF1

DF2

LF

1

2

34

Fig.11.21

ntoarcerea toti odata (v.fig.11.22)

Manevra se executa conform schemei din fig.11.22, la semnalul stabilit toate navele schimba de drum si iau noul drum al formatiei.

4

4

3

3

2

2

1

1

DF1

DF2 DF2DF2DF2

LF

Fig.11.22 ntoarcerea toti odata la drum opus(v.fig.11.23) Manevra se executa conform schemei din fig.11.23, unghiul de ntoarcere are valoare de 180. ntoarcerea toti odata succesiv (v.fig.11.24)

Manevra se executa conform schemei din fig.11.24, se pastreaza formatia, navele ncep giratia la noul drum n acelasi timp, cu viteze diferite pentru a-si mentine locul n formatie.

Formatii navale

207

1234

1 2 3 4

DF1

DF2

LF

Fig.11.23

1234

1 2 3 4

DF1

DF2

LF

Fig.11.24 11.5.1.5 ntoarcerea prin ocolire Algoritm de rezolvare grafica (v.fig.11.25)

- manevra se executa conform schemei din fig.11.25, se utilizeaza de formatia de sir sau de front; unghiul de ntoarcere are valori mai mici de 60; linia de ntoarcere are originea n pozitia navei comandant si face cu DF1 un unghi de valoare 90+DD/2;

- navele manevreaza cu trepte de viteze proportionale cu pozitia lor n formatie, pna pe linia de ntoarcere unde ntorc la DF2 iar pe linia formatiei

(LF2) se manevreaza cu viteza formatiei. 11.6 EXECUTAREA MANEVRELOR CINEMATICE TINND CONT DE GIRATIA NAVEI

Includerea giratiei n executarea manevrelor cinematice este obligatorie atunci cnd se

impune o acuratete sporita n determinarea pozitiilor reciproce ale navelor aflate n manevra.

Cinematica navala

208

LF1

DF1

4

3

21

1

2

4

3

linia dentoarcere

LF1

DF2

DF2

DF2

DF2d

2

d

d290

O+

2900-

d

Fig.11.25

Fig.11.26

Formatii navale

209

Estima grafica tinnd cont de efectul giratiei asupra manevrelor cinematice rezolva urmatoarele probleme:

- determinarea abaterii navei proprii fata de tinta pe timpul executarii giratiei; - determinarea pozitiei de ncepere a giratiei; - determinarea parametrilor de intoarcere pentru aterizare pe punctul dat. Pe timpul giratiei navei proprii miscarea relativa MRN variaza continuu, valoarea vitezei

relativa VRN se modifica de asemenea, hodograful vectorului NVR ia o forma asemanatoare curbei de giratie (v.fig.11.26). 11.6.1 Determinarea abaterii navei proprii fata de tinta pe timpul executarii giratiei

Pentru determinarea abaterii navei proprii fata de un reper mobil (tinta) se prezinta

manevra pe drumuri de apropiere (v.fig.11.27), astfel: - n aceasta situatie se poate observa marimea abaterii navei proprii fata de

tinta pe timpul giratiei, cnd se considera ca 32 NN DD si spatiul parcurs pe timpul giratiei este:

0atVS gNg = (11.4)

unde: SNg este spatiul parcurs de nava proprie pe timpul giratiei; Vg viteza de giratie; ta0- timpul de giratie, functie de unghiul de ntoarcere a.

Cinematica navala

210

Fig.11.27

11.6.2 Determinarea pozitiei de ncepere a giratiei Pentru determinarea pozitiri de ncepere a giratiei se prezinta manevra de ocupare a

locului n formatie, cnd pozitiile initiale ale navei care manevreaza si formatiei coincid (v.fig.11. 28):

- n aceasta situatie se poate observa marimea abaterii fata de tinta, materializata n valori finale ale relevmentul si distantei, diferite de cele determinate n absenta luarii n consideratie a influentei giratiei; - prin constructia curbei de giratei se determina pozitia de ncepere a giratiei Pig. care asigura, la sfrsitul giratiei, nscierea navei care manevreaza pe drumul stabilit, cu parametrii finali de pozitie R1 si d1 doriti.

Formatii navale

211

Fig.11.28

11.6.3 Determinarea parametrilor de ntoarcere pentru aterizare pe punctul dat Pentru exemplificarea parametrilor de ntoarcere pentru ateruzare pe punctul dat se prezinta determinarea pozitiei de schimbare de drum pentru ocuparea locului n formatie n bordul opus (v.fig.11.29) si n acelasi bord (v.fig.11.30): - n aceasta situatie se pot observa abaterea navei proprii fata de

formatie, sunt drumurile relative si adevarate, si pozitiile care asigura determinarea parametrilor de ntoarcere (relevment, distanta si timp fata de formatie) ce asigura aterizarea navei proprii pe punctul final, dat, de schimbare a locului n formatie.

Pe timpul giratiei formatia parcurge spatiul parcurs de formatie este:

oatVS FgF = (11.5) iar spatiile relative N1N2 si N2N2 sunt:

o

o

a

a

tVNN

tVRNN

F

N

=

=''

2'2

'2

'1 (11.6)

Cinematica navala

212

Fig.11.29

Fig.11.30