ACIDUL VANILMANDELIC CREATININA

PICRAT ALKALIN

COD 11802

1 X 50 ml

COD 11502

4 X 50 ml

COD 11542

1 X 1 L

Depozitare la 15-30C

Reactivi pentru masurarea concentratiei creatininei

Utilizabil numai in vitro in laboratoarele clinice

PRINCIPIUL METODEICreatinina prezenta in proba reactioneaza cu picratul in mediu alcalin dand un complex colorat. Se masoara viteza de formare a acestui complex, intr-un timp scurt, pentru a evita interferenta cu alti compusi.1,2CONTINUT

COD 11802

COD 11502

COD 11542

Reactiv A

1 x 50 ml

2 x 50 ml

1 x 500 ml

Reactiv B

1 x 50 ml

2 x 50 ml

1 x 500 ml

Standard

1 x 5 ml

1 x 5 ml

1 x 5 ml

COMPOZITIE

A. Reactiv. Acid picric 25 mmol/L

B. Reactiv . Hidroxid de sodiu 0.4 mol/L, detergent

Iritant pentru ochi si piele.In caz de contact cu ochii, spalati imediat cu multa apa si cereti sfatul medicului.Purtati echipament de protectie pentru ochi si fata.

S. Glucoza/uree/creatinina standard. Glucoza 100 mg/dl,ureea 50 mg/dl, creatinina 2 mg/dl=177 mol/l. Standard lichid primar

DEPOZITARE

Se va depozita la 15-30C. Reactivii si standardul sunt stabile pana la data marcata pe eticheta daca recipientele sunt pastrate bine inchise si daca este prevenita contaminarea in timpul utilizarii lor.

Indicii privind deteriorarea:

Reactivi: prezenta de particule, turbiditate, valoarea absorbantei peste 0.350 la 500 nm(cuveta de 1 cm)

Standard: prezenta de particule, turbiditate.

PREPARAREA REACTIVILOR

Standard (S) : este gata de folosire.

Reactivul de Lucru: Amestecati usor volume egale de Reactiv A si Reactiv B.

Stabil timp de 2 luni la 2-8 oC.

ECHIPAMENT ADITIONAL

Analizor, spectrofotometru sau fotometru cu filtru de 50020 nm., si cuva termostatabila la 37C.

Baie termostata la 37 oC

PROBA

Ser, plasma sau urina, recoltate prin proceduri standard.Diluati urina proaspata cu apa distilata 1/50 inainte de dozare. Heparina, EDTA, oxalat si flourura pot fi folositi drept anticoagulanti. Creatinina in proba este stabila 24 ore la 2-8 oC.

MODUL DE LUCRU

1. Aduceti reactivul de lucru si fotometrul la temperatura de 37 oC.

2. Pipetati in cuve:(observatia 1)

Reactiv de lucru

1.0 ml

Standard sau proba

50 l

3. Agitati bine si introduceti cuva in fotometru. Porniti cronometrul.

4. Inregistrati absorbanta la 500 nm dupa 30 secunde (A1)si dupa 90 de secunde (A2).

CALCULAREA REZULTATELOR

Concentratia creatininei in proba de analizat se calculeaza utilizand urmatoarea formula generala:

(A2 - A1)Proba

------------------- X CStandard X Factor de dilutie a probei = CProba

(A2 - A1) Standard

Daca se foloseste pentru calibrare standardul de creatinina din kit(observatia 2):

Ser si plasma

Urina

(A2 - A1)Proba

-------------------

(A2 - A1) Standard

x 2 = mg/dl

x 177 = mol/l

x 100 = mg/dl

x 8840 = mol/l

VALORI DE REFERINTA

Ser si plasma3:

Barbati :0.9-1.3 mg/dl = 80-115 mol/l

Femei: 0.6-1.1 mg/dl = 53-97 mol/l

Urina:

Barbati:14-26 mg/kg/24h = 124-230 mol/kg/24h

Femei: 11-20 mg/kg/24h = 97-177 mol/kg/24h

Aceste valori sunt oferite numai in scop orientativ; fiecare laborator ar trebui sa-si stabileasca propriile intervale de referinta.

CONTROLUL DE CALITATE

Se recomanda utilizarea serului de control pentru biochimie nivel I (cod 18005, 18009 si 18042) si II ( cod 18007, 18010 si 18043) pentru a verifica performantele metodei..

Fiecare laborator ar trebui sa-si stabileasca propriile scheme de control de calitate si procedurile necesare pentru actiuni corective in cazul in care valorile pentru control nu se incadreaza in intervalul acceptabil.

CARACTERISTICI METROLOGICE

Limita de detectie: 0.03 mg/dl = 2.65 mol/l creatinina

Limita linearitatii: 20 mg/dl = 1768 mol/l creatinina. Pentru valori mai mari diluati proba1/2 cu apa distilata si repetati masurarea

Repetabilitate ( in cadrul unei serii de masurari)

Concentratie medie

CV

n

1.7 mg/dl=150 mol/l

2.9%

20

5.3mg/dl = 468 mol/l

1.3%

20

Reproductibilitate( de la o serie de masurari la alta).

Concentratie medie

CV

n

1.7 mg/dl=150 mol/l

3.9%

25

5.3mg/dl = 468 mol/l

2.9%

25

Sensibilitate: 31 mA*dl/mg = 0.351mA*l/mol.

Veridicitate: rezultatele obtinute cu acest reactiv nu au aratat diferente sistematice prin comparatie cu reactivi de referinta(observatia 2).Detalii ale experimentelor comparative sunt disponibile la cerere.

Interferente: hemoglobina (10 g/l), bilirubina (10 mg/dl), proteine si corpi cetonici nu interfera. Lipemia (trigliceride > 2g/l) poate interfera. Concentratii mari de compusi reducatori pot interfera.Alte medicamente si substante pot interfera.4

Aceste caracteristici metrologice au fost obtinute utilizand un analizor.Rezultatele pot varia daca se utilizeaza un instrument diferit sau proceduri manuale.

RELEVANTA DIAGNOSTICA

Creatinina este produsul catabolic final al creatinei(sau fosfocreatinei). Cantitatea produsa in fiecare zi este legata de masa musculara. Creatinina este filtrata liber de catre glomerulii renali( mici cantitati sunt reabsorbite si de asemenea sunt secretate de catre tubuli).

Dozarea creatininei este realizata aproape exclusiv pentru evaluarea functiei rinichilor(perfuzie renala defectuoasa, pierdere a functionarii nefronilor) si in monitorizarea dializei renale.3,5

Diagnosticul clinic nu ar trebui sa se bazeze pe rezultatul unui singur test ci ar trebui sa integreze atat datele clinice, cat si pe cele furnizate de laborator.

1. OBSERVATII

2. Acest reactiv poate fi utilizat in anumite analizoare automate.Instructiuni pentru multe dintre ele sunt disponibile la cerere.

3. Calibrarea cu standardul lichid furnizat in kit ar putea cauza un matrix privitor la bias, in special in anumite analizoare. In acest caz este recomandata calibrarea utilizand un standard bazat pe ser(Biochemistry Calibrator, cod 18011,18044).

BIBLIOGRAFIE

1. Bartels H, Bhmer M. Eine mikromethode zur kreatininbestimmung. Clin Chim Acta 1971; 32:81-85.

2. Fabiny DL, Ertingshausen G. Automated reaction-rate method for determination of serum

creatinine with CentrifiChem. Clin Chem 1971; 17: 696-700.

3. Tietz Textbook of Clinical Chemistry, 3rd edition. Burtis CA, Ashwood ER. WB Saunders Co.,1999.

4. Young DS. Effects of drugs on clinical laboratory tests, 3th ed. AACC Press, 1997.

5. Friedman and Young. Effects of disease on clinical laboratory tests, 3th ed. AACC Press,

1997.