114858100 ghid de conversatie roman spaniol

7/30/2019 114858100 Ghid de Conversatie Roman Spaniol

http://slidepdf.com/reader/full/114858100-ghid-de-conversatie-roman-spaniol 1/130

LIDIA-VALERIA FLOREA

GHIDDE

CONVERSAŢIEO

ROMÂNSPANIOLPrezentul ghid de conversaţie este

dedicat unui pub lic larg, p asionat de învă ţ ar ea limbii spa ni ol e. Poa t e f i uti l at ât

elevilor, studenţilor, profesorilorşi turişti lor, cât şi celor care d esfăşoară

diverse activităţi p rofesionale sau aucontacte cu reali tăţi le unei ţ ări hispanice.

Este un instrument modem, accesibi l ,care nu trebuie să l ipsească persoanelor

aflate într-o dep lasare prof esională, înt r- o căl ăt or ie, Tn vi zi t ă Ia ru de sau la

prietenii din ţările hispanofile.

Au mai apărut:

• Ghid de conversaţie român-englezIoana María Tu rai

• Ghid de conversaţie r omân-francezCarmen Mihaela Man

• Ghid de conversaţie român-germanCarmen Muntean

• Ghid de conversaţie român-italianMihaela Suhan, Mihaela GavrilăISBN (13) 978-973-653-879-7

UDIA-VALERIA FLOREA

GHID DE

CONVERSAŢIE



J e

I m M H T A

l A N A l l A M T A l U U M«¡i ä i i fÉ i i s il ia » WÄiia

J e . ! J e

í í l uz íco adeudratá se recunoaşte imedia t ; .

Do La Cocker La Turner. De La Bee Bees La Police.Ce le ma i ta r i l i f tu r i d in toa te t impur i le .

Lidia-Valería Florea

Ghid de conversaţie ROMÂN-SPANIOL



Date despre autor Lidia-Valeria Florea este licenţiată în filologie, specialitatea limba şiliteratura spaniolă / limba şi literatura română, la Facultatea de Limbişi Literaturi Străine, Universitatea Bucureşti.Încă din anii de studenţie predă limba şi literatura spaniolă la Liceul

Bilingv „Miguel de Cervantes” din Bucureşti.A obţinut burse de studiu In Spania, la Universitatea din Alcalá deHenares.Este, totodată, translator, traducător şi ghid turistic.

Redactor: Mihaela Zărnescu EnceanuTehnoredactare computerizată: Jora GreceaCoperta: Valeria Moldovan

Toate drepturile asupra acestei ediţiisunt rezervate Editurii CORINT, parte componentă

a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.

ISBN (10): 973-653-879-6;ISBN (13): 978-973-653-879-7

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiFLOREA, LIDIA VALERIA

Ghid de conversaţie român-spaniol / Lidia Valeria Florea. -Bucureşti: Corint, 2006

ISBN (10) 973-653-879-6; ISBN (13) 978-973-653-879-7

81 '374.8= 135. 1= 134.1

LIDIA-VALERIA FLOREA

GHID DE CONVERSAŢIE

SPANIOL

C o r i n tBucureşti, 2006



Cuprins

Prefaţă ............................. . ...................... ................ .. 13

Alfabetului şi pronunţia...................................................... 14

Grafie / Alfabetul fo ne tic..................................................17

Noţiuni de gramatică ................................... ...................... 19

CAPITOLUL 1 - FORMULE UZUA LE. ........................... 431.1. Timpul şi subdiviziunile sa le ......................................... 44

Expresii uz ua le ........................................................ — 45Ora şi minutul....................................................................46Exprimarea datei................................................................49Zilele săptămânii........................................................ 50Lunile anului................................... — .............. 50Anotimpurile................................................................ .... 51

Sărbători şi zile fe stiv e ........ .............................................51

1.2. Vremea.......... ...................................................... . 55

1.3. Vocabularul cotidian..................................................... 58 Cuvinte şi expresii uzuale, salutul şi prezentarea............ 58 întrebări şi răspunsuri f recvente.......................................62Formule de mulţumire şi scuze............................... .... 64Urări şi felicitări........................................... .. 67Expresii de aprobare / acceptare ____• . . . . / .................... 68Expresii de negare / respingere.........................................69Pronumele personale............................................... .. 70Pronumele şi adjectivele posesive.................................... 70

1.4. Cuvinte şi expresii de uz frecvent .................................72Adjective şi adverbe utile cu antonimele acestora........ 77Verbe uz ua le....................................................... — 79

5



Direcţia şi poziţia .............................................82

1.5. Atenţionări, înştiinţăriPanouri şi indicatoare curen te .............................................. 84

1.6. Numere, măsuri şi cantităţi.............................................. 86 Numerale cardinale .............................................................86Numerale ordinale ...............................................................90Semne matematice..............................................................92Diferite măsuri............................................................ 92Temperatura......................................................................... 93

1.7. Culori şi nuanţe................................................................ 94

1.8. Date personale.................................................................. 98

Familia................................................................................. 98

CAPITOLUL 2 - CĂLĂTORII............................................1002.1. Călătoria cu avionul...................................................... 101

în aeroport ................ ................... .................. ................. 103Anunţuri în aeroport . . . . .................................................106 în av io n.................. .................. .............. ........................... 106Anunţuri sau semnale în avion ......................................107

La de stinaţ ie ..................................................................108Verificarea documentelor............................................. 108La părăsirea aeroportului...................................................109

2.2. Călătoria cu autovehiculu l............................................ 111La frontieră / v am ă........................................................... 111Categorii de veh icule. .......................................................112Pe şosea............................................................................ 113Orientarea în oraş şi în localită ţile viz itate......................115La mecanic / Avarii şi reparaţii ale vehiculelor..............117Răspunsul mecanicului.................................................... 120

închirierea unei m aş in i...... ................... .................. ..........123Alimentarea cu carburanţi................................................ 127Parcarea................................... ......................................... 127Incidente stradale...............................................................128Controlul poliţie i...............................................................131Termeni şi expresii din limbajulspecific, indicatoare şi avert ismente................................132

Termeni tehnici cu privire la dotareaşi componenţa autovehiculului........................................ 141

2.3. Călătoria cu vaporul sau feribotul ............................... 148 La bo rd ................................................. ........................151

2.4. Călătoria cu trenul......................................................... 154

2.5. Călătoria cu taxiul.......................................................... 162

2.6. Mijloacele de transport în comun................................. 163Autobuzul................................. ....................................... 163Metroul................................................. ...........................166Autocarul...........................................................................168

2.7. Documente publice. ....................................................... 170

CAPITOLUL 3 - ACTIVITĂŢI OBIŞNUITEÎN VACANŢĂ .......................'..........’................................ 1723.1. La hotei ....................... .......................... ..................... .173

Alegerea şi rezervarea la hotel printr-unoficiu turistic, telefonic sau la recepţia hotelului ........ 174Cazarea în alte locuri decât la h o te l................................186

3.2. Alimentaţie............................................... .. 192Ora meselor...................................................................... 192Micul deju n ................................................... ...................192

7



Alegerea unui restaurant.................................................. 196Componenţa meniului......................................................204Aranjarea mesei................................................................ 205

Luarea comenzii................... ......................... .................. 206

Pregătirea şi prepararea alim entelo r............................... 209Sosuri, tipuri de pâine şi condimente de bază................. 213Băuturi........................... ................................................... 215Aperitive................................................................ ........220Salate......................................... .......................................223Supe, ciorbe, co nsom euri................................................224Orez şi paste .................................................................... 226

Garnituri din legume, arome şi condimente ................... 227C am e.................................................................................230Peşte şi fructe de m a re .... ................ .. — ................... 235Om lete. . . .........................................................................238Paella............................. .................... .............................. 239Brânzeturi........................................................................ 240

Fruc te .. . . ....................................... .............................241

Desert.................................................................................244Gustări...............................................................................246Specialităţi culinare din diverse regiuni ......................... 248Schimbarea comenzii, sesizări şi reclamaţii...................250Verificarea şi achitarea notei............................................252

3.3. Banca, poşta, telefonia.................................................... 254Banca...................................................... .......................... 254

Poş ta..................... ...........................................................

256Te lefonia................ ..........................................................259Transmiterea unui fax ......................................................263Internet......................... .............................. ......................264

3.4. Igienă, curăţenie, îngrijire personală........................... 266 Igiena şi alimentaţia nou-născutului............................... 267Produse cosmetice şi de înfrumuseţare........................... 267

La coafor şi la frizerie......................................... ............ 271

3.5. Locaşuri de cult ........................................... ................275Biserici, locaşuri sacre şi de cult............ ....................... 275

CAPITOLUL 4 - SOLUŢIONAREAUNOR PROBLEME....’......................................................277

4.¡.Calamităţi şi perico le.................................................... 278 In cazul dispariţiei de persoane....................................... 281

4.2. Furturi, pagube, molestări........................................... 283Agresiuni şi furturi............................. ............................ 283Pagube materiale............................................................. 285Agresiuni şi molestări..................................................... 286

4.3. Sănătate şi tratamente.................................................. 287 Boli, simptome, traumatisme......................................... 287

Maladii contagioase şi virale........................................... 291Părţi ale corpului........................................................... 292Solicitarea ajutorului de spec ialitate...............................295

în timpul vizitei ........................ ......................... ...............296 în caz de anxietate şi alte stări asemănătoare.................301

La dentist şi la cabinetul de tehnică dentară. . ' ............ 302La oftalmolog şi la optician ...................... ........... .. 305

Nota şi plata............................................. .................. .... 306La Urgenţă................................................................... 306La farmacie............................................. .............. .. 310

CAPITOLUL 5 - SĂ DESCOPERIM ...............................316

5.1. întâln iri.............. ....................... ................................ 317 Prima aborda re ................................................................317Informaţii şi sfa turi..........................................................318Cum faci cunoştinţă şi invitaţii......................... .............. 318

9



5.2. Muzee, arhitectură........................................................ 321Stiluri, tehnici, obiecte şi materiale.............................. 323

5.3. Excursii şi călătorii ..................................................... 326 Eventuale renunţări şi reclamaţii...................................327La mare, pe plajă........................................................... 327 în aer l iber .................................... .................................. 329

La schi.................................................................

......... 331Posibile indicatoare în excursie.....................................332

5.4. Spectacole şi divertisment ............................. ’............. 333Cinematografe, teatre şi c oncerte .................................333Informaţii despre spectacole................................. ........ 337

în teat ru ................................... ................................... ... 337Localuri de noapte, discoteci şi cl uburi .......................338

5.5. Sporturi şi discipline spo rtive .....................................339

Câteva dintre principalele discipline sportive.............. 339Câteva dintre disciplinele atletice ................................. 347

Semnale pe p is tă ............................................................347

5.6. Distracţii şi jo cu ri ....................................................... 348

5.7. Cumpărături.................................................................. 351 în căutarea unei afaceri, a unui articolsau a unui serviciu..........................................................351 în magazin......................... ............................. ................ 355

Magazine mari, supermarketurişi centre comerciale........................................................357Ţesături (inclusiv sintetice)........................................... 358Confecţii şi tri co ta je ......................................................359Lenjerie intimă, articolepentru noapte şi pentru baie ......................................... 363Articole de cusut............................................. .............. 364

10

Pălării, cravate şi accesorii........................................... 365Obiecte de marochinărie............................................... 363 încălţăminte................. ........................................ ...........366Produse alim entare ........................................................370Obiecte de uz casnic,vase de bucătărie şi us tens ile.........................................376Aparate electrice şi auxiliare electrocasnice ................ 378

Aparate stereofonice şi de înaltă fidelitate.................... 379Librărie, chioşc de z ia re ................................................. 381Papetărie şi articole pentru des en ...................................381Spălat şi călcat................................................................. 383

Ceasornicărie, bijuterie şi galanterie.............................. 384Fotografii......................................................................... 388

Optică ................................... .........................................392

Tutungerie....................................................................... 393

Obiecte de artizanat şi produse tipice ................ ...........394La florărie........ .............................................................. 395

Decizii, negocieri şi plăţi.................................................397



Prefaţă /

Prezentul ghid de conversaţie este dedicat unui publiclarg, pasionat de învăţarea limbii spaniole. Poate fi util atâtelevilor, studenţilor, profesorilor şi turiştilor, cât şi celorcare desfăşoară diverse activităţi profesionale sau au con

tacte cu realităţile unei ţări hispanice. Este un instrumentmodem, accesibil, care nu trebuie să le lipsească persoanelor aflate într-o deplasare profesională, într-o călătorie, învizită la rude sau la prietenii din ţările hispanofîle. Ghidulpoate constitui pentru orcine o „salvare“ în diferite situaţii,deoarece formulările şi expresiile propuse sunt dintre celemai variate şi uzuale, ajutând la exprimarea corectă şi larespectarea structurilor specifice limbii spaniole vorbite.

*

Spaniola [español] este o limbă romanică vorbită depeste 350 de milioane de persoane în Spania, Mexic,Statele Unite ale Americii, în cea mai mare parte din ţăriledin America Centrală şi de Sud (cu excepţia Braziliei,unde se vorbeşte portugheza), în Guineea Ecuatorială.

Limba spaniolă este standardizarea dialectului castilian,care a devenit limba oficială a Spaniei şi a fostului şi actualului imperiu colonial spaniol.

Spaniola are multe elemente de vocabular, de gramatică etc. comune cu limba română, datorită originii lorlatine comune. In cadrul limbilor romanice, din care faceparte şi limba română, spaniola se individualizează prinaceea că este una dintre rarele limbi europene care asuferit o influenţă importantă din partea limbii arabe.

Autoarea

13



Alfabetul şi pronunţia

Spaniola utilizează, ca şi celelalte limbi romanice,alfabetul latin; cel spaniol este compus din 29 de litere şieste similar, în mare, altor alfabete ale limbilor occiden

tale, inclusiv celui al limbii engleze. Conform Real Aca-demia Española, considerată a fi adevăratul arbitru allimbii spaniole oficiale, următoarele litere sunt cele careintră în componenţa alfabetului spaniol:

A: a [a]B: be [be]C: ce [0e]CH: che We]

D: de [de]E :e [e]F: efe [efe]G: ge fee]H:hache [atfe]I: i [i]J: jo ta [Xóta]K : k a [ká]L: ele [éle]LL: elle [éXe]M: eme [eme]N: ene [éne]Ñ: eñe [éQe]O: o [o]P: pe [pe]

14

Q: cu [ku]R: ere [érre]S: ese [ése]T: te [te]U: u [u]V: uve [úbe]

W:uve doble [úbe doßle]X: equis [ékis]Y: i griega [i grjéga]Z: zeta [6éta]

Interesant este faptul că nu toate autorităţile în materie(şi, în orice caz, nu toate publicaţiile) sunt de acord cufaptul că alfabetul spaniol este compus din literele de maisus. Unele liste nu îl includ pe W şi pe K, care există

aproape întotdeauna în cuvintele de origine străină, cumar fi, de pildă, kilowatt. Alte liste fac referire la RR (erre) ca la o literă separată, care sună diferit de litera R. Academia a stabilit totodată faptul că, deşi CH şi LL suntconsiderate litere distincte, ele nu trebuie totuşi tratate caatare. Aceasta ar însemna ca dicţionarele să dispunăcuvintele care încep cu litera CH separat, după cuvintelecare încep cu C, cum ar fi de exemplu cuvântul achatar, care ar trebui să urmeze după cuvântul acordar. în toate

dicţionarele modeme însă, alfabetul respectă aceeaşi succesiune a literelor ca şi în alte limbi modeme (engleza, deexemplu), cu excepţia faptului că N urmează după N.

Literele B şi V se pronunţă exact la fel atât în cadrulcuvintelor, cât şi ca atare. Există chiar câteva expresii co lorate care circulă pentru a indica despre ce literă este

15



vorba, cum ar fi B de burro şi V de vaca, adică B de la măgar şi V de la vacă. Uneori, se fac referiri la B de tipulbe grande („B mare”) şi la V —uve chica („V mic”).

Spaniola a recurs la diacritice şi la diagrame pentru a-şicompleta alfabetul. Tilda este probabil cel mai celebrudiacritic spaniol; ea a dat naştere unui caracter considerat

0 literă de sine stătătoare, N ñ. Pe de altă parte, accentulacut este folosit pentru a indica tonul iregulat şi pentrudistingerea unor omofone; vocalele care-1 poartă sunturmătoarele : A á, E é, I í, O ó şi U ú (Y y nu îl poartă).U este scris uneori cu umlaut, cum ar fi, de exemplu, învergüenza. Totuşi, vocalele care au semne diacritice nu suntconsiderate litere distincte, cum se întâmplă în alte limbi.

N tildă se referea, la origine, la două litere: un NN şiun N, însă acum este definit într-o formă simplificată: ~.

Spaniolii sunt cei care au inventat cedila (ca cea din ş şi ţ) (zedilla, «z mic»), care nu mai este utilizat (5 care estenotat [ts], q devenit un [0] notat z: langa a devenit lanza).

In final, semnele de exclamaţie şi de întrebare suntacompaniate de nişte semne identice, dar afişate invers -1 şi ¿ plasate la începutul propoziţiei (şi nu la începutulfrazei): ¿Cómo estás? (Cum eşti ?), ¡Qué raro! {Ce ciudat!); mai mult, Si te vas a Barcelona, ¿me comprarás un abani-

co? (Dacă mergi la Barcelona, îmi cumperi un evantai?).

Grafie / Alfabetul fonetic

Grafie

Pb , V

t

d

k, c (+a, o, u), que, quig (+0, a, u)

[y] (ceguera, haga)m; n+v/m

n

ñch y

f c(+e, i), zs

j, g(+e, i)111

rr (iniţial), rr

Simbolul fonetic[p] (pascua)[b] (banda, vela)

[ß] (habano)[t] (taba)[d] (diente)[k] (kilo, carro, queso)

[g] (gordo, guerra)

[m] (momia, convener,

enmienda)[n] (nada, anca, conde)

[r¿] (niño)[tj] (chico, lechuga)Ü1 intermediar (aya) sau

iniţial (yunque)[f] (fácil)[0] (fácil, ceja)[s] (saco)[x] (jabón)m (lado)[X] (llevar)[r] (arena)[rr] (arroz)



Articolul nehotărât

Masculin «0 ¿i tpí l 01108Feminin f> una : ?t «nas

Spre deosebire de limba română, în spaniolă articolulnehotărât are plural. înţelesul este „câteva”; atunci când precedă un numeral sau un cuvânt indicând o cantitate, unos

/ unas au sensul de „aproximativ” , „circa”, „în ju r de” .Exemple: unos libros

unos 40 anos

Substantivul

Categoriile gramaticale ale substantivului sunt genul şinumărul.

Genul

Substantivele spaniole se grupează în masculine şifeminine.

în limba spaniolă nu există genul neutru.In general, genul unui substantiv poate fi recunoscut

după terminaţia acestuia, dar există şi anumite excepţii.Sunt masculine:— substantivele terminate în o şi e neaccentuate: el

hijo, el hombre\ excepţii: la foto, la mano, la radio, la leche, la madre;

— substantivele terminate în -Z, n, r, s, t: el amor, el mes.

Genul

Sunt femin in e:— substantivele terminate în a neaccentuat: la casa;

excepţii: el problema, e l mapa;— substantivele terminate în d, z: la universidad, la

paz; excepţii: el alud, e l pez.

NumărulLimba spaniolă, ca şi limba română, cunoaşte numărul

singu lar şi numărul plural.

Formarea pluraluluiPentru a forma pluralul, în general cuvintele terminate

în vocală primesc un s, iar cuvintele terminate în consoană primesc es.

Singular Plural Singular Plural1 el cuaderno §1 los cuadernas la"i$ö rlf i1| f rt 'las floresi ia hora las horas » "didoctor los doctoresI el coche los coches dftfoibfraţ los profesores

Substantívele terminate în s neaccentuat, în x şi sub-stantivele proprii terminate în z au aceeaşi for mă la sin-gular şi plural: el/los análisis, los López.

Unele substantive po t avea alt sens la plural: e l padre los padres (părinţii).

De asemenea, există substantive care nu au formă deplural: el dinero, la ecologia.



Adjectivul

Adjectivele însoţesc substantivele pentru a le descriesau pentru a le identifica. Ele se acordă întotdeauna în genşi număr cu substantivele pe care le determină.

în general, în limba spaniolă poziţia adjectivului este

după substantiv: una casa grande.Dacă se doreşte scoaterea în evidenţă a unei calităţi

exprimate de substantiv, pentru efecte stilistice, adjectivulse aşază în faţa substantivului: una dulce mirada, las

blancas manos.Există anumite adjective care au sensuri diferite în

funcţie de poziţia lor faţă de substantivul pe care îl determină:

un hombre pobre —un pobre hombre (sărac/amărât) cierta noticia —noticia cierta (anumită/sigură)una simple mujer una mujer simple (simplă/ignorantă).

Gradele de comparaţie

Ca şi în limba română, în spaniolă există trei grade decomparaţie: pozitiv, comparativ şi superlativ.

• Gradul pozitiv:

Exemplu: Maria es uria chica alegre.• Gradul comparativ: de superioritate:Exemplu: María es más a legre que Carmen,de egalitate:Exemplu: María es tan alegre como / igual de alegre

que Carmen.

22

de inferioritate:Exemplu: María es menos alegre que Carmen.• Gradul superlativ:

a) relativ:Exemplu: Es la m ás lista de todos.

b) absolut:

Exemplu: Su hijo es muy trabajador.Superlativul absolut se poate forma şi cu ajutorulsufixelor ísimo şi érrimo.

Exemple: simple - simplicísimobueno - bonísimocelebre - celebérrimo

Există, de asemenea, prefixe cu valoare de superlativ:archi, extra, super, ultra.

Exemple: archiconocido, ultraurgente.

Adjective cu forme neregulate la comparativ şi superlativ

Pozitiv ComparativSuperlativ Superlativ

;:ÎXmalo tmsm.grande mayorpëquënö ¡ J¡¡ ¡ nienor

í: g>§£::x:ŞV V;::i#:Şel peor pésimo jggggel mayo r, máximoel menor ■ "i|; mínimo

Unele adjective exprimă o comparaţie chiar în formade bază: superior, excelente, maravilloso, inferior, pre-cioso, extraordinario.

23



Adverbul

Adverbele pot determina un verb, un adjectiv, unadverb sau o propoziţie.

în general, în limba spaniolă adverbul se formeazăprin adăugarea terminaţiei mente la forma de feminin a

adjectivului corespunzător:Exemple: tranquila - tranquilamenteinútil - inútilmenteterrible - terriblemente

Adjectivelor bueno şi malo le corespund adverbelebien, respectiv mal.

în limba spaniolă există şapte categorii de adverbe:1. adverbe de loc: aquí, acá, allí, allá, cerca, lejos,

fuera etc.2. adverbe de timp: hoy, ayer, mañana, anoche,

entonces etc.3. adverbe de mod: bien, mal, así, pronto, despacio etc.4. adverbe de cantitate: más, menos, bastante, demasi-

ado, tan etc.5. adverbe de afirmaţie: sí, claro, cierto, seguramente etc.6. adverbe de negaţie: no, nunca, jamás, tampoco etc.

7. adverbe dubitative: tal vez, acaso, quizá(s) etc.Ca şi în limba română, în spaniolă există locuţiuniadverbiale:

Exemple: a pie (pe jos), a ojos vistos (văzând cu ochii),de cuando en cuando, de vez en cuando (din când în când),en un abrir y cerrar de ojos (cât ai bate din palme) etc.

Trebuie menţionat însă că unor locuţiuni adverbialedin limba spaniolă le corespund în română adverbe:

Exemple: a menudo - desa lo mejor - poatea tiempo - punctuala veces - uneori

de día/de noche - ziua/noapteade repente - brusc

Gradele de comparaţieAdverbele pot fi comparate în acelaşi fel ca şi adjec

tivele.Există şi la adverbe cuvinte cu forme neregulate de

comparativ:bien —mejormucho - másmal - peorpoco - menosConstrucţia más bien nu înseamnă „mai bine”, ci „mai

degrabă”.Exemplu: Volvieron más bien descontentos.

Numeralul

Spre deosebire de limba română, în spaniolă numeralul are forme proprii până la 15. Modul de formare anumeralelor compuse este asemănător în cele două limbi.



Numeralele cardinale

I. uno (un), usa 20. venite2. dos3. tres4. cuatro

6, seis I7, siete |¡8, ocho I

MBBjHBp■ ';Xtyz¿áéi. ]Wm

11. once12, doce13 trece14. catorce

16. dieciséis17. diecisiete

1121. vientiinoi

B ^ * ( u n j )22 "vientidós23 veintitrés

■ - 30 treinta 'v I35 tremía y cinco40. cuarenta

Wm 50, cincuenta Wm 60. sesenta70. setenta80. ochenta g ||l

Í0Ó. ¿óye$t&,] imwén(íá)101 ciento uno/

ciento úxsf ciento una

i jSfSf&lfiţOnoventayí,* nueve V -200doscientos/ iiotóesias. ; ; :k è ß a & y i

1001 mi! uno/mi! un/ i^ á i uaévV2000 dos rail B1.000.000 lila millón

f f l ! 3 £ Sm ;12.000.000 dos mi-

' llones (de)1.000.000.000.000 un billón

Numeralele ordinale

primerosegundotercerocuarto |||

quinto Tjsexto Visé(p)timooctavonovenodécimo

pflmulal doileaal treileaalpatnilea

al cincileaşaselea

al şapteleaai optuleaal nouăleaal zecelea

undécimo duodécimo decimotercio Vigésimo

centesimo milésimo die* milésimo el penúltimo'! el ultimo, di postrero

al unsprezeceleaal doisprezeceleaal treisprezeceleaal douăzecelea

alo sutăleaal o mieleaal 10.000-léapenultimulullimui I

26

De obicei, în limba spaniolă se folosesc doar numeralele ordinale până la 10. In cazul numeralelor peste 10 sefoloseşte numeralul cardinal.

Exemplu: el capítulo veintisiete - capitolul douăzeci şişapte.

Spre deosebire de majoritatea adjectivelor, numeralele

ordinale sunt aşezate de regulă înaintea substantivului.Când sunt urmate de un substantiv masculin, numeralele primero şi tercero pierd terminaţia o.

Exemplu: La cafetería se encuentra en la primera planta /en la planta primera.

Vivo en el primer/tercer piso.Când folosim cifrele, numeralele ordinale se scriu

înto tdeauna cu terminaţia în partea dreaptă, sus.Exemplu: Io, la, Ier.

Câteva precizări necesare

Prescurtările uno şi ciento: Uno şi numerele care setermină în uno se prescurtează un atunci când preced unsubstantiv masculin. Când apare singur ( adică exactnumărul 100), ciento se prescurtează cien înaintea unuisubstantiv, indiferent de genul acestuia; forma lungă estefolosită în cadrul numerelor mai lungi (dar nu şi atuncicând urmează mii).

Exemple: un lápiz (1 creion), una pluma (1 stilou),cincuenta y un lápices (51 creioane), cincuenta y una

plumas (51 stilouri), cien lápices (100 creioane), cien plumas (100 stilouri), ciento tres lápices (103 creioane),ciento tres plumas (103 stilouri), cien mil lápices (100 000creioane), cien mil plum as (100 000 stilouri).

27



Genul: După cum am arătat, părţile de numere scrisecu italic diferă în funcţie de gen. Când un număr setermină în uno (unu), forma u n este folosită înainteasubstantivelor masculine, iar una este folosită înainteasubstantivelor feminine. Accentele grafice sunt folositeacolo unde este nevoie, pentru asigurarea unei pronunţii

corecte. Fragmentele cu sute ale numerelor îşi schimbăgenul chiar şi atunci când alte părţi ale numărului intervin înaintea substantivului.

Exemple: un coche (o maşină), una casa (o casă),veintiún coches (21 de maşini), veintiuna casas (21 decase), doscientos coches (200 de maşini), doscientas casas (200 de case), doscientos dos coches (202 maşini),doscientas dos casas (202 case).

Punctuaţia: In aproape toate ţările vorbitoare de spaniolă, punctele şi virgulele din cadrul numerelor suntinversate faţă de engleză. Astfel, în Spania, 1.234,567 vafi modul de scriere pentru mil doscientos treinta y cuatro coma quinientos sesenta y siete, care în Statele Unite sescrie 1,234.567.

Pronumele

Pronumele personal

Pronumele personal este singura parte de vorbire dinlimba spaniolă care are o declinare propriu-zisă, cu formeaccentuate şi neaccentuate.

Formele pronumelui personal

Nominativ Acuzativ PrepoziţionalForma

neaccentuatăForma

accentuatăsingular

Persoana l

§§! i i ifPersoana

a Ii-a

plural

singular

plural

¡Persoanaiî t l l l-a

yonosotrps

nosotrasi «vosotrosvosotras

élella 1ello

ustedellos

plural ellasV‘ . i tustedes

singular

meÉNilnos

te

os

le, lola, la

folelos

¡as

a raí mí, conmigoa nosotros nosotros

a nosotras nosotras1 şS ti ti, contigoa vosotros vosotrosa vosotras vosotras

a ella

¡ ¡ É l i i l i l l P l

él, ella, ello

á ellosa ellas ellosm. ellas

Pronumele personal reflexivFormele pronumelor reflexive sunt: me, te, se, nos, os,

se (mă, te, se, ne, vă, se).Exemplu: Cada mañana me lavo con agua caliente.

29



Pronumele demonstrativ

Singulareste (acesta.) éstos (aceştia) fi |

Masculin ése (acesta) ésos (aceştia)aquél (acela) aquéllos (aceia) '4

ésta (aceasta, asta) éstas (acestea) ' '

Feminin ésa (aceasta) ésas (acestea)aquélla (aceea) aquéllas (acelea)ésto (aceasta) £ ■

NVmfu éso (aceasta)aquéllo (aceea)

iSSĂSSss îÂi

?*.íwjp&\#áAc¡»5R3

Aşa cum se observă din tabel, spre deosebire de limbaromână, în limba spaniolă există două forme pentrupronumele de apropiere (pentru a desemna obiecte si

tuate în apropierea persoanei care vorbeşte, respectiv înpreajma persoanei cu care se vorbeşte) şi o formă pentrupronumele de depărtare.

Pronumele posesiv în limba spaniolă există două forme de bază: forma

neaccentuată, folosită în faţa unui substantiv, şi formaaccentuată, care se foloseşte singură.

yo

tú

Forma ncaccentuată[ padre

amigosnovia

P¡| g!IB SMß.

g j i ttWÄSiÄliÄivl i® i¡¡¡¡«lllllllÉÉ¡É

Formaaccentuatămío, -a

tuyo -ahermanos tuyos, -as

30

ü i ^ J Ss u s S < gatosnuestro, -a vecinonuestros,-as vecinosvuestro, -a 'vuestros, -as hijos W so coche

sus coches

'Sşyo,suyos, -aţsnuestro, -anuestros, -asyuesdp^.^i

ei/eüa/usted

vö&atx&Si

elíos/el las/ustedes

Verbul

In limba spaniolă, verbul are aceleaşi categorii gramaticale ca şi în limba română. Acestea sunt: modul, timpul,persoana, numărul şi diateza.

Există trei moduri personale (indicativ, conjunctiv şi

imperativ) şi trei moduri nepersonale (infinitiv, gerunziuşi participiu). Spre deosebire de română, în spaniolă nuexistă modul supin.

Verbele spaniole se clasifică în trei conjugări:• Conjugarea I (verbe terminate la infinitiv în ar):

hablar, llorar;• Conjugarea a Iia (verbe terminate la infinitiv în

er): aprender, comer;• Conjugarea a IlIa (verbe terminate Ia infinitiv în

ir): vivir, partir.

PrezentulTimpul prezent se formează prin adăugarea Ia rădăci

na verbului a următoarelor terminaţii:

31



Presente Prezentíiablar , aprender; vivir fl

y ° -i hablo aprendo vivo IMi hablas vivesel/ella/usted habla aprende Jpü >- vivenosotros/nosotras hablamos aprendemos vivimos

vosotros/vosotras habláis aprendéis || vivísellos/ellas/ustedes hablan aprenden' i II viven

Perfectul compusTimpul perfect compus se formează cu verbul auxiliar

haber şi cu participiul trecut al verbului de conjugat. Caşi în limba română, în spaniolă participiul este invariabil.

Participio —Participiul trecut

Conjugarea ICoâjttgănte a U-a şi a 113-a

hablaraprenderv iv j í

habladoaprendidovivido

Perfecto —Perfectul compus

haber + participio he

hashahemoshabéis

han

hablado;aprendidovivido

Perfectul simpluIn limba spaniolă, timpul perfect simplu este cunoscut

şi sub denumirea de trecut istoric.

32

Indefinido - Perfectul simplu

Persoana(singular şi plural)

8I1I81¿ M i r ,U-2:y aprender ;

Conjugareaa l - aV i n r ' »

itu 1| l | | ¡ l ¡

el/ella/usted ||| ¡¡nosotros/nosotrasvosotros/vosotrasellos/elias/ustedes

habléhablaste

habló %- jhablamoshablasteishablaron

aprendí paprendiste

aprendióaprendimosaprendisteisaprendieron

viví 'ñgmS viviste

vivióvivimos -Ävivisteis ?J§vivieron

Imperfectul

Imperfecto Imperfectul 1

Conjugarea Ihablar

Conjugarea

" a tf-aaprender

Conjugarea

nmr -

' y k "tuel/ella/ustednosotros/nosotrasvosotros/vosotrasellos/elias/ustedes |

hablaba aprendíahablabas % aprendíashablaba aprendíahablábamos aprendíamoshablabais m aprendíaishablaban aprendían

vivíavivías )¡|vivía ä p lvivíamosvivíaisvivían

Mai-mult*ca-perfectulTimpul mai-mult-ca perfect se formează cu ajutorul

formelor de imperfect ale verbului haber şi al participiului verbului pe care dorim să-l conjugăm.

33



Preterido Pluscuamperfecto - Maimultcaperfcct

fe í'»

haber (imperfecto)

habías »v- , , , ,. , habladohabía pr, -.I ~ aprendido ^, habíamos . . .. , > i vividohabíais

habían ; '//■

Viitorul

In limba spaniolă, pentru a exprima o acţiune care seva petrece în viitor există mai multe posibilităţi:

— folosim un verb la timpul prezent însoţit de unadverb de timp sau un complement circumstanţialcare implică ideea de viitor (La semana que vienetermino.);

— dacă este vorba despre o intenţie sau despre cevacare va avea loc în următoarea perioadă de timp,vom folosi viitorul apropiat; acesta se formeazăcu formele de prezent ale verbului ir la care adăugăm particula a şi infinitivul verbului care exprimaacţiunea respectivă (Voy a hablar con Juanita.);

— pentru orice acţiune viitoare, apropiată sau îndepărtată, putem folosi formele de viitor ale verbelor(viitorul simplu sau viitorul I);

— dacă dorim să evidenţiem faptul că o acţiune ar fideja încheiată la un anumit moment viitor, folosimun timp compus (viitorul anterior sau viitorul II);acesta se formează din viitorul I al verbului haber şi participiul verbului de conjugat.

34

ViitorulI Futuro simple Viitorul !

_ . r Conjugarea -Conjugarea° W “ ‘ a li-a afflv, |

J aprender H E vivir’Ttf, yo , hablaré aprenderé vivirétu hablarás aprenderás vivirás

el/ella/usted hablará aprenderá | | | vivirá Wß nosotros/nosotras hablaremos aprenderemos viviremosvosotros/vosotras hablaréis a p re n d e ré is viwéis J~ellos/elias/ustedes hablarán ' S aprenderán M vivirán "¥M

Viitorul I I Futuro perfecto Viitorul 11

| | | |1| | | | |¿ habré iühabrás

' , §¡1¡ habrá i l l

haber Ţf^m bmt0ta0S/; j j hateéis

§mmiM hablado i

** aprendido

habrán

Prepoziţia

Această parte de vorbire este folosită pentru a exprimaun raport între lucruri şi persoane în ceea ce priveştelocul, timpul sau modul. In funcţie de forma pe care o au,prepoziţiile sunt:

— simple (reprezentate de un singur cuvânt): a, de, en, por etc.;

— compuse (conţin mai multe cuvinte şi se numesclocuţiuni prepoziţionale): a causa de, acerca de, conforme a, después de, gracias a etc.



In tabelele de mai jo s redăm câteva dintre prepoziţiile utilizate în mod frecvent.

Prepoziţii care exprimă originea, locul, direcţia şi relaţiile în spaţiu

Origine de

8 « ™ «

Direcţie

detrás de dflfntc de

al lado de cnlre debajo de

|§ |gppdl:lla;-fiesta. !Mario viene del parque,

l i l i p g d illBarcelona,

i Soy de Rumania.Carlos está en la

1píazf¿|||

Mi madre está en Madrid.El cuaderno estáen la mesa.Juan va a Ibí za.La silla está

i w ^ 4le la meşa.Miguel estádelante de la mesa.El niño está al ’’* lado de la mesa.La mesa estálentre la pared yJa puerta.José está debajode la mesa.

petrccereMario vine din pare.

Via de la Barcelona.

Provin din România.Carlos este în piaţă.

Mama mea e în Madrid.Caietul este pe masă.

Juan se duce în Ibiza.Scaunul ein spatele mesei.Miguel e în fe ţamesei. s x'"„Copilul stă lângănidsäMasa se află între perete şi uşă

José e sub masă.

36

Prepoziţii care exprimă relaţii temporale

a Viene a las nueve Vine la nouăde Trabajo de día y de noche. A lucrat zi şi noapte

de... a

desde

(... hasta)

Trabajamos de nueve a Lucrăm de la 9 (până)cinco, ' la 5.Me quedé desde las siete Am ramas de la 7

hasta las once. *¡¡ (până) la 11. 1antes de Nunca me levanto antes Nu m-ain trezit nicio-

de las ocho. dată mai devreme de 8.despuésde

Después de | a clase <M n « Mi *« -Dupa ore merge acasa.vuelve a casa. § < ? ,

en En verano vienen á \ varavmmuui turişti,muchos turistas, *»/„ ¡ | ,

entre Nos espera entre las Né aşteaptă între 9 şinueve y las diez. 10.

hacia

El concierto termina Concertul se termina

hacia las ocho. í pe la 8

Prepoziţii care exprima modalitatea

IVoy a pie. fi Mario va a caballo.

\ Esta tarta está escrita a máquina.

Vamos a Madrid en avión.

Me gusta viajar en barco.

Te mando el paquete poravión.Se casaron por la iglesia.

Ml due pe jos.Mario călăreşte;Scrisoarea aceasta ebătută la maşină. Mergem cu avionul laMádrid.' v o 1

irni place să călătoresc cuglaporul, îţi trimit pachetul par avión (cu poşta aeriană). |S-au căsătorit religios.

37

C A P I T O L U L 1



Interjecţia

Interjecţiile sunt plasate în general la începutul unuienunţ, fiind separate de cuvântul următor prin virgulă. înlimba spaniolă există două tipuri de inteijecţii:

- interjecţii propriu-zise;Exemple: Ay!, Oh!- interjecţii provenite din alte părţi de vorbire;Exemple: ¡Cuidado! (Atenţie!)

¡Basta! (Destul!)¡Fuera! (Afară!)¡Anda! (Haide!)¡Animo! (Curaj!)¡Ole!¡Viva!¡Caramba!

C A P I T O L U L 1 F O R M U L E U Z U A L E

1*1 Timpul şî subdiviziunile sole

i«2 Vremea

1*3 Vocabularul cotidian

M j Cuvinte şi expresii

de uz frecvent

1.5 Atenţionări, înştiinţări.

Panouri şî indicatoare curente

1.6 Numere, măsuri şi cantităţi

1.7 Culori si nuanţei B I t ' *

'

1.8 Date personale



1.1 Timpul şi subdiviziunile sale ó

acum ahora [aóra]adesea a menudo [á menúóo]alaltăieri anteayer [anteajér]an año [árjo]anotimp estación [estaGjón]apus ocaso del sol / [okáso dél sol] /

puesta del sol [pwésta dél sol]aseară anoche [anótfe]astăzi hoy [ói]auroră aurora [auróra]câteodată a veces [á bé0es]curând pronto [pronto]dată fecha [fétjä]demult

hace tiempo / [a0é tjémpo] /

hace mucho tiempo [a0é mútjo tjémpo]devreme temprano [tempráno]dimineaţă mañana [maqána]diseară esta noche [ésta nótje]după amiază tarde [tarde]după después [despwés]echinocţiu equinoccio [ekinókSjo]ieri ayer [ajér]imediat inmediatamente [immedjátamente] înainte antes [ántes] întotdeauna siempre [sjémpre]lună mes [més]mai târziu más tarde [más târöe]mâine mañana [marjána]

44

1.1 Timpul şî subdiviziunile sole »

miezul nopţii medianoche [meöianotje]minut minuto [minuto]niciodată nunca [núnka]noapte noche [nótje]oră hora [óra]poimâine pasado mañana [pasâöo maqána]răsărit salida del sol / [salida dél sol] /

amanecer [amaneGér]recent reciente [rreGjénte]săptămână semana [semana]seară/noapte noche [nótje]secol siglo [síylo]secundă segundo [seyúndo]

târziu tarde[täröe]

timp tiempo [tjémpo]următor siguiente / [siyiénte]

próximo / [próksimo]zi día [día]zori alba ü #

Expresii uzuale

acum trei zile hace tres días [a6é tres días]acum două zile hace dos días [a6é dos días]anul acesta este año [éste árjo]din când în când de vez en cuando [dé bé6 én kwándo]din oră în oră cada hora [káda ora]

45



1.1 Timpul şi subdiviziunile sale

din zori şipână-n seară

ieri după-amiază

ieri seară în trei zile

în aceastădimineaţă în aceastădupă-amiază

în această seară în acest moment

în fiecare zi în zorii zilei

într-o secundă

la apusul soareluila miezul nopţii

la mijloculsecoluluila prânzla răsăritulsoarelui

desde el amanecer [désde él amaneGérhasta elanochecer ăsta él anotJeGér]ayer por la tarde [ajér pór la táróe]

anteanoche [anteanótje]dentro de tres [déntro dé trés días]díasesta mañana [ésta magaña]

esta tarde / noche [ésta táróe / nótje]

esta noche en este momento

cada día /

todos los días al amanecer / al alba / al quebrar el alba en seguida / enseguida al ponerse el sol a medianoche

a mediados

del siglo a mediodía a la salida del sol / al salir el sol / al amanecer

[ésta nótje][én éste moménto]

[kada día] / [toóos lós días][ál amaneGér] / [ál âlßa][ál keßrâr él âlßa][én seyíóa] / [enseyíóa][al pónerGe él sól][á meójanótje]

[á meójáóos délsíylo][á meójoóía][á lá salíóa dél sól] / [ál salir él sol] / [ál amaneGér]

46

1.1 Timpul şi subdiviziunile sale I

la sfârşitul luniiluna trecutăluna viitoaremâine seară

mâine dimineaţă

noapteao dată pesăptămânăpe înseratpe la ora astape lumina zileipentru scurt timp

săptămâna aceastasăptămâna trecutăsăptămânaviitoare

spre prânztoată ziuazilele trecuteziua următoare

al fin del mes el mes pasado el próximo mes mañana por la nochemañana por la mañana por la noche una vez a la semana al atardecer a esta hora durante el día por / para poco tiempo esta semana

5äS![ál fin dél més][él més pasáóo][él próksimo més][magaña pór lá nótje]

[marjána pór lámaqána][pór lá nótje][uná béG á lásemána][ál ataróeGér][á ésta óra][duránte él día][pór / párapóko tjémpo][ésta semána]

la semana pasada [lá semána pasáóa]la semana que [lá semána kéviene / la bjéne]/ [lá próksimapróxima semana semána]hacia (el) mediodía [áGja meöjodia]todo el día [tóóo él día]estos días [éstos días]al día siguiente [ál día siyiénte]

47



1.1 Timpul şi subdiviziunile sale o

Ora şi minutul

Cât este ceasul ? ¿Qué hora es?Este unu (fix). Es la un a en punto.

trei şi cinci. Son las tres y cinco minu tos,patru fără zece. Son las cuatro men os diez

minutos.zece şi un sfert. Son las diez y cuarto, patru fără un sfert. Son la s cuatr o meno s cuarto , trei şi douăzeci Son las tres y veinticinco,şi cinci.şase şi jumătate. Son las seis y media.9pt fără douăzeci. Son las ocho menos veinte.

ora 7.00 son las siete (en punto)7.02 son las siete y dos minutos7.05 son las siete y cinco minutos7.10 son las siete y diez7.15 son las siete y cuarto7.20 son las siete y veinte7.25 son las siete y veinticinco7.30 son las siete y media7.35 son las ocho men os veinticinco7.40 son las ocho menos veinte7.45 son las ocho menos cuarto7.50 son las ocho menos diez7.55 son las ocho menos cinco8.00 son las ocho de la tarde

48

1.1 Timpul şi subdiviziunile saleS W ?

Este două dimineaţa. Este zi (în timpul zilei). Este noapte (în timpul nopţii).

La ce oră?La şapte fără zece dimineaţa.La opt şi un sfert seara.

De la zece la patru.Un sfert de oră.O jumătate de oră.

Son las dos de la madrugada. Es de día.Es de noche.

¿A qué hora?A las siete menos d iez de la mañana.A las ocho y cuarto de la tarde.Desde las diez hasta las cuatro. Un cuarto de hora.Una m edia hora.

Exprimarea datei

Cât durează?De când?Până când?Până mâine.De când până când? Ce zi este astăzi?Ce dată este astăzi?

Astăzi este duminică. Astăzi este 17 octombrie 2005. In fiecare luni. în ce lună?

¿Cuánto dura?¿Desde cuándo?¿Hasta cuándo?Hasta mañana.¿Desde cuándo hasta cuándo? ¿Qué día es hoy?¿Qué fecha es hoy?Hoy es dom ingo.Hoy es el 17 de octubre de 2006.Cada lunes.¿En qué mes?

49



l . i Timpul şi subdiviziunile sole

In septembrie.Pentru cât timp?

Cât de des?

Acum cât timp?Acum trei zile.De acum în trei zile.

En septiembre.¿Por cuánto tiempo? / ¿Durante cuánto tiempo?¿Cúan a menudo?

¿Hace cuánto tiempo?Hace tres días.Dentro de tres días.

Zilele săptămânii

săptămână semana [semána]Luni Lunes [lunes]Marţi Martes [mártes]

Miercuri Miércoles [mjérkoles]Joi Jueves [xuéßës]Vineri Viernes [bjémes]Sâmbătă Sábado [sâßaöo]Duminică Domingo [domingo]

Lunile anului

anIanuarieFebruarieMartieAprilieMai

añoEneroFebreroMarzoAbrilMayo

[árp][enéro][feßréro][márGo][aßrfl][majo]

50

1.1 Timpul şi subdiviziunile sule

Iunie Junio [%únio]Iulie Julio [%ülio]August Agosto [agósto]Septembrie Septiembre [septjémbre]

Octombrie Octubre [oktüßre]Noiembrie Noviembre [noßjémbre]

Decembrie Diciembre [diGiémbre]

Anotimpurile

PrimăvaraVara

ToamnaIama

primaveraverano

otoñoinvierno

[primaß éra][ßerâno][otórp][imßjémo]

Sărbători si zile festive

a sărbători festejar [feste^âr]carnaval carnaval [kamaßâl]defilare desfile [desfile]festival festival [festiß ál]

procesiune procesión [proGesión]religioasăpelerinaj în romería [Roméria]cinstea Fecioareisărbătoare festividad [festiß iöad rreli%jósa]religioasă religiosa

51




să. hăt» are

zi festivă

Sărbătoarea celortrei magi (Epifanía)(6 ianuarie) Miercurea Cenuşii

Carnaval(februariemartie )

Sfântul Iosif (19 martie) Săptămâna Sfântă

Joia Mare

Vinerea Mare

Paştele

Prima zi de Paşti

înălţarea

Rusaliile (a şaptea duminică după Paşte)

fiesta / [fjésta]celebracióndía de fiesta [día de fjésta]

Día de los Reyes Magos (Epifanía)[’dia de los ’ Rejes ’magos]Miércoles de ceniza [Mjérkoles de 0ení0a]Carnaval (Santa Cruz de Tenerife)[kama ’ßal]Fallas de San José [’fáXas de san xo’se]Semana Santa [semána sánta]Jueves Santo [’xueßes ’santo]Viernes Santo [’biemes ’santo]Pascua[’paskua]Lunes de Pascua [’lunes de ’paskua]la Ascensión [la As0ensjón]Pentecostés[pentekos’tes]

52


Ziua Muncii (1 Mai)

Feria del Corpos(maiiunie)

Romería delR o c í o

(mai)Corpus Christi (iunie)

Sfântul Ion (24 iunie)

Feria de San Fermín(614 iulie)Ziua Sfântului Santiago,patronul Spaniei(25 iulie)Adormirea MaiciiDomnului (15 august) Fiesta de la Mercé

(24 septembrie)Fiesta de la Virgende las Angustias(septembrie)

Ziua hispanităţii(12 octombrie)Apariţia MaiciiDomnului la Santiago(12 octombrie)

Fiesta / el Día del trabajo[’fiesta / ’dia del tra’baxo]Feria del Corpus [’feria del ’korpus]

Romería del Rocío [Rome’ria del Ro’0io]Corpus Christi [’korpus ’kristi]Verbena de San Juan [ber’ßena de san ’xuan]Feria de San Fermín [’feria de san fer’min]

el Día de Santiago [’día de san’tiago]

La Asunción [asun’0ion]Fiesta de la Mercé[’fiesta de la mer’0e]Fiesta de la Virgen de las Angustias[’fiesta de la bir’xen de las an’-

gustias]el Día de la Hispanidad[’dia de la ispani’öaö]el Día del Pilar [el día del Pilár]

53




Fiesta de San Rafael(24 octombrie)Ziua Tuturor Sfinţilor(1 noiembrie)Ziua Morţilor(2 noiembrie)Ziua Constituţiei(6 decembrie)

Ziua ImaculateiConcepţii (8 decembrie)

Ajunul Crăciunului(24 decembrie)Crăciunul

Revelionul

Anul Nou

Fiesta de San Rafael [’fiesta de san rafa’el]el Día de Todos Los Santos [’dia de ’toctos los ’santos]el Día de los Difuntos [el día de los Difuntos]

Aniversario de la Constitución[anißer’sariodela konstitu’0ion]Día de la Immaculada Concepción / el Día de la Virgen[’dia de la ’immakulaöa

kon0ep’0ion]Nochebuena [’notje ’buena]Navidad[naßi’öaö]Nochevieja [’notje ’ßiexa]Año Nuevo [’arp ’nueßo]

54

1.2 Vremea

aversabuletin meteorologic

cald

călduros

caniculă

ceaţăclimăfluxfrig

fulgerfurtunăgergheaţăgrindină

înnorat însoritinstabilintensitatea vântului

nornoros

ploaie

m m aire [ăjre]chubasco [tjußâsko]boletín meteorológico / parte [boletín meteorolóxiko] / [párte]caliente / cálido

[kaljénte] / [kâliöo]cálido / caluroso [kâliöo] / [káluróso]canícula / ola de calor [kaníkula] / [ola dé kálor]niebla clima marea alta frío

rayotormenta helada hielo granizo nublado soleado inestable fuerza del viento

[fuér0a dél bjénto]nubeanublado / nubloso / anubarrado[anußlâöo]lluvia [Xußja]

[njéßla][klíma][maréa álta][frío]

[rrájo][torménta][elâöa]Délo][graní 0o][nußlâöo][soleádo][inestâßle]

[nijße]

55

1 2 V j g l l



1.2 Vremea j g l l

ploios lluvioso [Xußjoso]prognoză meteo predicción del tiempo / prognosis

[preöikGjon dél tjémpo] / [prognosis]răcoros fresco [frésko]rafală ráfaga [rráfaya]

rece frío [frío]reflux marea baja [maréa bá^a]senin despejado / claro

[despegado] / [kláro]soare sol [sól]temperatură temperatura [temperatura]tunet trueno [trwéno]umed húmedo [úme5o]umiditate humedad [umeöâd]

uscat seco [séko]vânt viento [bjénto]zăpadă nieve [njéße]zăpuşeală bochorno [botjómo]

Cum este vremea? ¿Cómo está el tiempo?Cum e vremea mâine? ¿Qué tiempo hará mañana?Ce zi frumoasă! ¡Qué día tan bonito!Ce timp urât! ¡Qué tiempo más feo!

Ce cald / frig este astăzi! ¡Vaya calor / frío que hace hoy!Care este prognoza pentru ¿Cuál es el pronóstico delvremea de mâine? tiempo para mañana?Este frumoasă / urâtă. Hará buen tiempo / mal tiempo.Este cald / rece. Hace calor. / Hace frío.

56

1.2 Vremea

Este vânt.Bate vântul.Este cald.Este zăpuşeală.Soarele străluceşte.

Este ger.Ninge.Este gheaţă.Este frig.Este lapoviţă.Este ceaţă.Este senin.Este înnorat.Plouă.

Tună.Fulgeră.Cade grindină.Este răcoare.A căzut bruma.Ce temperatură este?Sunt 28 de grade Celsiusla umbră.Cum este clima?

Clima este temperată / tropicală / mediteraneană.Cum sunt drumurile?

Hay viento.Hace viento.Hace calor.Hace bochorno.El soi está brillando.Hay heladas.Está nevando.Hay hielo.Hace frío.Hay aguanieve.Hay niebla.Está despejado.Está nublado.Está lloviendo.

Está tronando.Relampaguea.Graniza.Hace fresco.Ha caído la escarcha.¡Qué temperatura es?Son 28 grados Celsius a la sombra.¿Cómo está el clima?

El clima es templado / tropical / mediterráneo.¿Qué tal están las carreteras?

57



1.3 Vocabularul cotidian

Nu înţeleg. No entiendo / No comprendo.Vreţi să repetaţi, vă rog“;' ¿Quiere repetirlo, por favor?Vă rog, scrieţi. Por favor, escriba.

înţeleg. Comprendo.Ce înseamnă asta?

¿Qué quiere decir ésto / eso?Cum se spune asta în ¿Cómo se dice eso en español?spaniolă?Grăbiţi-vă! ¡Apresúrese! / ¡Apresúrense!

/ ¡Dése (Dénse) prisa!Imediat. Enseguida.Mă grăbesc. Tengo prisa.Atenţie! ¡Cuidado! / ¡Atención!Stai! / Opreşte! ¡Pare! / ¡Alto!Aveţi grijă! ¡Tenga / Tengan cuidado!Este important. Es importante.Am nevoie de ... Necesito...Pe ai ci... Por aqu í...Pe acolo... Por allá ...Lasă-mă / Lăsaţi-mă ¡Déjame / Déjenme en paz

în pace! (tranquilo)!Mai mult sau mai puţin. Más o menos. între timp ... Mientras tanto ... în timp c e ... Mientras que...

Formule de mulţumire şi scuze

Vă rog! ¡Por favor!Mulţumesc! ¡Gracias!

64

1.3 Vocabularul cotidian m Mulţumesc mult!Vă mulţumesc anticipat.

Nu, mulţumesc!

Multe mulţumiri!Vă sunt îndatorat(ă)!Vă suntrecunoscător(toare)!Daţi-mi voiesă vă mulţumesc.Nu ştiu cumsă vă mulţumesc.Cu multă plăcere!

Sunteţi foarte amabil!Pentru puţin!N-aveţi pentru ce!Pardon! îmi pare foarte rău!Scuzaţi!N-a fost vina mea!Iertaţi-mă că vă deranjez!

Nu e nici un deranj.Din contră, e o plăcerepentru mine!Vă rog să mă iertaţi!Iartă-mă!

¡Muchas gracias!Le / Les agradezco de ante-mano / anticipadamente.¡No, gracias!

¡Muchas (muchísimas) gracias! ¡Le estoy muy agradecido/a! ¡Estoy muy reconocido(a)!

Permítame que le / les agradezca.No sé cómo agradecerle/les.

¡Con mucho gusto!

¡Es usted muy amable!¡De nada!¡No hay de qué!¡Perdón! / ¡Lo siento!¡Lo siento muchísimo! ¡Perdón!¡No ha sido culpa mía! ¡Perdone / Perdonen (Dispen-se / Dispensen) la molestia!

No es ninguna molestia.Al contrario, es un placer para mí.¡Perdóneme, por favor! ¡Discúlpame! / ¡Perdóname!

65




Ce păcat!

Transmiteţi, vă rog,scuzele mele!

Sincere păreri de rău!

¡Es una lástima (pena)! / ¡Qué lástima!¡Transmita/ Transmitan, por favor, mis excusas!

¡Mi sincero pésame!

Diverse solicitan şi răspunsuri

Vă rog!Fiţi amabil...Sunteţi atât de amabilsă... ?Spuneţi-mi, vă rog ...

Aţi fi atât de amabilsă... ?V-aş ruga (Vă rog) să-miarăta ţi... / sp une ţi...

V-aş mga să-mi explicaţi..Permiteţi-mi...Cu permisiunea dvs...Pot să vă întreb dacă...

V-aş fi foarterecunoscător dacă ...Poftim.Cu plăcere.Cu multă plăcere.

Por favor ...Haga el favor de ...¿Me hace usted el favor de...?Dígame, por favor...

¿Sería usted tan amable de...?Por favor (Le ruego que me) enséñeme (enseñe)... / dígame (diga).... Explíqueme, por favor... Permítame...Con su permiso...Me permite perguntarle s i ...

Le quedaría muy reconocido s i ...Por favor.Con gusto.Con mucho gusto.

66


Cu foarte multă plăcere. Con muchísimo gusto.Din toată inima.Din tot sufletul.Mă bucur,

îmi pare bine.Sunt la dispoziţia dvs.!

în nici un caz!

De todo corazón.Con todo el alma.Me alegro.

Estoy contento.¡Estoy a su disposición! ¡Estoy a sus órdenes! ¡De ninguna manera!

Urări si felicitări

Felicitări!An Nou fericit!

Paşte fericit!Mult succes!Cele mai bune urări!Sărbători fericite! / Crăciun fericit!Vă felicităm!Te felicit din toată inima!Felicitări tuturor!La mulţi ani!

(cu ocazia zilei de naştere) Să fie într-un ceas bun!Noroc! / Sănătate!

în sănă tatea... !Ridic paharul... !

¡Felicidades! / ¡Enhorabuena! ¡Feliz Año Nuevo!

¡Felices Pascuas!¡Mucho éxito!¡Los mejores votos!¡Feliz Navidad!

¡Les felicitamos!¡Te felicito de todo corazón! ¡Felicidades a todos!¡Mucha felicidad! /

¡Feliz cumpleaños! ¡Enhorabuena!¡Salud! / Jesús!¡A la salud d e ...!¡Levanto mi (la) copa ...!

67

1 3 V b l l tidi m



1.3 Vocabularul cotidian m Felicitările melepentru ziuadvs. de naştere!Distracţie plăcută!Poftă bună!Să vă fíe de bine! însănătoşire grabnică!Toate cele bune!

¡Mis felicitaciones(parabienes)por su compleaños!¡Qué lo pase / pasen bien!

¡Buen provecho!¡Qué [le] aproveche!¡Qué se mejore usted!¡Te deseo lo mejor!

Expresii de aprobare / acceptare

Bine. Bien.Foarte bine. Muy bien. / Me parece muy bien.Corect.

¡Correcto!Exact. ¡Exacto!Intr-adevăr! ¡De verdad! / ¡Verdaderamente! /

¡Realmente! ¡Efectivamente! / ¡Ciertamente! / ¡De veras!

E adevărat. Es verdad. / Es cierto.Ai dreptate. Tienes razón.Cu siguranţă! ¡Seguramente!Bravo! ¡Bravo!Bucuros! ¡Con mucho gusto!Sunt încântat! ¡Estoy encantado!Ce drăguţ! ¡Qué bonito! îmi place. / Me gusta.Mi-a plăcut! Me ha gustado. / Me gustó.

68

1.3 Vocabularul cotidian m Expresii de negare / respingere

Nu sunt de acord.Greşeşti.Nici vorbă! în niciun caz!

Nu vreau.Nu-mi place!Niciodată.Nimic.Rău.

Teribil. îngrozitor!

Ce nenorocire!Din nefericire!Ce păcat!Ce ghinion!Sunt dezamăgit.

Sunt supărat.

Sunt furios.

No estoy de acuerdo.Te equivocas.

¡Ni hablar!¡De ninguna forma! / ¡De ninguna manera! / ¡De ningún modo! / ¡En ningún caso!¡No quiero!No me gusta.Nunca. / Jamás.Nada.Mal.

Terrible. / Tremendo. / Fenomenal.

/ Colosal. / Magnífico. / Espléndido. ¡Horrible! / ¡Horroroso! / ¡Horri-pilante! / ¡Aterrador! / ¡Horrendo! ¡Qué desgracia!¡Desgraciadamente! / ¡Por desgracia! ¡Qué lástima!¡Qué mala suerte! / ¡Qué mala pata! Estoy / me siento desilusionado /

defraudado / decepcionado.Estoy enojado / enfadado / disgus-tado / indispuesto.Estoy furioso / rabioso / furibundo / colérico.

69

W m




Sunt trist. Estoy triste / afligido / mohíno / melancólico.

N-am chef. No tengo ganas. / No me apetece.

Pronumele personale

Eu yo [jó]Tu tú [tú]El, ea, dumneata él, ella, usted

[él] / [éX.a] / [ustéö]Noi nosotros, nosotras

[nosotros] / [nosotras]Voi vosotros, vosotras

[vosotros] / [vosotras]Ei, ele, dumneavoastră ellos, ellas, ustedes[éXos] / [éA.as] / [ustéöes]

Pronumele şi adjectivele posesive

Pronumele posesive

Un sing ur posesor

a mea, al meu / ai mei,ale melea ta, al tău / ai tăi, ale tale

a lui, al lui / ai lui, ale lui

la mía, el mío / los míos, las míasla tuya, el tuyo /los tuyos, las tuyasla suya, el suyo / los suyos, las suyas

W

70

1.3 Vocabularul cotidii

a ei, al ei / ai ei, ale ei

M ai mulţi posesori

a noastră, al nostru/

ai noştri, ale noastrea voastră, al vostru/ ai voştri, ale voastrea lor, al lor/ ai lor, ale lor

Adject ivele posesive

Un singur posesor

meu, mea / mei, meletău, ta / tăi, talesău, sa, lui, ei / săi, sale, lui

Mai mul ţi posesori

nostru, noastră / noştri, noastrevostru, voastră / voştri, voastrelor, dumneavoastră /

lor, dumneavoastră

mla suya, el suyo / los suyos, las suyas

la nuestra, el nuestro /

los nuestros, las nuestras la vuestra, el vuestro/ los vuestros, las vuestras la suya, el suyo/los suyos, las suyas

mi/mis tu/tus , ei su/sus

nuestro, nuestra/ nuestros, nuestras vuestro, vuestra/ vuestros, vuestras su/sus

71

C f 1 4 C i t i ii d f t



1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent

acasă en casa / a casa [én kása] / [á kása]adresă dirección / las señas [direkGjón] / [lás sérjas]afacere negocio [neyó0 jo]

a încheia o afacere cerrar un trato afacere necurată negocio sucioom de afaceri hombre de negocio

agenţie de bilete taquilla [takíXa]agenţie de voiaj agencia de viajes [a%én0 ja dé bjá%es]anulare anulación / [anuIaGjtfn] /

cancelación [kan0ela0 jón]apa agua

apă de colonieapă de izvorapă de ploaie

apă mineralăapă potabilăapă sfinţităapă stătătoare

bacşiş propina bagaj equipaje

a-şi face bagajelebagaj de cunoştinţebagaj de mână

băiat chico / muchacho bărbat hombre bani dinero / plata / pasta [dinéro]/[pláta]/[pásta]bilet billete [biA,éte]

bilet cu preţ redus billete de precio reducido

[áywa]agua de colonia agua de manantial agua llovediza

agua mineral agua potable agua bendita agua estancada

[propina][ekipáxe]

preparar las maletas bagaje de conocimientos equipaje de mano

[tfflco] / [mutjátjo][ómbre]

72


bilet de bancăbilet de călătoriebilet de examenbilet de intrarebilet de loterie

bilet de voiebilet dus-întorsbilet la ordin

billete de banco pasajepapeleta de examen entradabillete de lotería

pasebillete de ida y vuelta pagaré

birou de informaţii oficina de informaciones [ofi0ína dé informa0 jonés]

birou pentru bagaje oficina de equipajes perdidos pierdute [ofi0ína dé ekipá%es peröiöos]bulevard avenida [aßeniöa]carte de credit tarjeta de crédito [tarxéta dé kréöito]

carte de identitate cédula de identidad / C.I. carné de identidad [0éöula dé iöentiöâö] / [kamé dé iöentiöâö]

casă de bilete taquilla [takíA,a]călătorie viaje / trayecto / recorrido / camino / periplo

[bjáxé] / [trajékto] / [rrekoriöo] / [periplo]cheie llave [A,aße]chelner / camarero (a) / mozo (a)

chelneriţă [kamaréro] / [mó0o]copil niño / chico [nírjo] / [tjíko]confirmare confirmación / ratificación

[konfirmaGjón] / [rratifika0 jón]confirmare de primire acuse

73

1 4 C i i ii d f C i i ii d f



1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecventm

cont cuenta [kwénta]cont current cuenta corriente

depozit depósito [depósito]dus-întors ida y vuelta [ida í bwélta]escală escala [eskála]fată niña / chica / [níi]a] / [tjíka] /

muchacha [mutjátja]femeie mujer [muxér]fiu / fiică hijo / hija [i'xo] / [íxa]frate hermano [ermáno]gară estación de trenes [estaGjón dé trénes]ieşire salida [salida]

îmbarcare embarque [embárke] închiriere alquiler / [alkilér]

alquilamientocontract de închiriere contrato de inquilinato

întâlnire encuentro [enkwéntro] întâlnire encuentro de negocios / de afaceri cita de negocios

întâlnire intimă encuentro íntimo / cita íntima a fixa o întâlnire darse cita / quedar con alguien /

citarseloe de punto / lugar de cita, sitio de

întâlnire reunión / de encuentro întârziere retraso / tardanza / atraso

frretráso] / [tardánGa] / [atraso]legătură relación / conexión / vínculo

[rrelaQjón] / [koneksjón] / [bínkulo]

74


licenţă licenciatura / permiso, licencia[liGenQjatúra] / [permiso, liGénGja]

licenţă de export permiso de exportaciónloe asiento (pe scaun) / lugar [asjénto] / [luyár]

loc comun lugar comúnloc de muncă puesto de trabajoloc de naştere lugar de nacimientoloc de oprire parada / paraderoloc de parcare plaza de aparcamientolocuri rezervate asientos reservados

muncă trabajo [traßâxo]naţionalitate nacionalidad [naGjonalidád]nume apellido [apeA.ído]obicei costumbre [kostúmbre]

orar horario [oráijo]oraş ciudad [Gjudád]oră hora [ora]panoramă panorama [panorama]paşaport pasaporte [pasaporte]piaţă mercado (de legume şi fructe) / plaza

[merkâöo] / [plăGa]plecare partida / salida [partida] / [salida]poliţie policía [poliGía]

prefix prefijo [prefixo]prenume nombre [nómbre]preţ precio [préGjo]prieten amigo [anuyo]

prieten adevărat amigo de verdad

75

1 4 C i t i ii d f t m 1 4 C i t i ii d f tß



1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent m prieten bunprieten de-al caseiprieten din copilărieprieten intimprieten la cataramă

rambursare

buen amigo amigo de casa amigo de la infancia amigo del alma amigo de gancha

[rre(e)mbóIso]reembolso / rembolso

răspuns respuesta [rrespwésta]recepţie recepción [rreGepGjón]román rumano [rrumáno]sală de aşteptare sala de espera [sála de espéra]schimb cambio [kámbjo]service auto taller auto [taXér áuto]slujbă empleo / puesto / cargo / ocupación / función

[empléo] / [pwésto] / [káryo] / [okupa0 jón] / [fun0 jón]soră hermana [ermána]sosire llegada / venida [Xeyâöa] / [beniöa]soţ / soţie esposo (a) / marido (a) [esposo] / [marido]spaniol español [espaqól]staţie parada / estación [paráóa] / [esta0 jón]

staţie de autobuz parada de autobússtaţie de metrou estación de metro

stradă calle [káA.eJ

străin extranjero (din altă ţară) / [ekstran%éro]forastero (din altă localitate) / [forastéro]

străinătate extranjero [ekstran^éro]student estudiante [estudjánte]supliment suplemento [supleménto]

76

1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecventsß.

şedere estancia [están0 ja]tarif tarifa / tasa [tarifa] / [tása]tichet de îmbarcare billete / tiquete / pasaje de embarque

[biXéte] / [tikéte] / [pasăre de embárke]

toaletă servicio / aseo / baño / tocador / lavabo[seißi0 jo] / [aséo] / [báip] / [tokaöor] / [laßâßo]turist turista [turista]ţară país [país]vacanţă vacaciones [baka0 jónes]valiză maleta [maléta]

Adjective şi adverbe utile cu antonimele acestora

fericit / trist feliz / triste deschis / închis abierto / cerradosus / josuscat / umedfrumos / urâtbun / răucald / recescump / ieftin

arriba / abajo seco / húmedo hermoso / feo bueno / malo caliente / frío caro / barato

[felí 0] / [triste][aßjérto] / [0errăâo][arrißa] / [aßâxo][séko] / [ümeöo][ermóso] / [féo][bwéno] / [mâlo][kaljénte] / [frío][káro] / [baráto]

luminos / întunecat luminoso / oscuro [luminoso] / [oskúro]

scurt / lung corto / largo [kórto] / [láryo]amuzant / plictisitor divertido / aburrido

[dißertiöo] / [aßurriöo]tare / moale duro / blando, suave

[duro] / [blándo] / [swaße]

77

C i i ii d f 1 4 C i î ii d f




uşor / dificil fácil / difícil [fáGil] / [difiöü]celebru / célebre, famoso / desconocidonecunoscut [Géleßre] / [famoso] / [deskonoGiöo]puternic / slab fuerte / débil [fuérte] / [déßil]

amabil / nepoliticos amable / descortés [amâßle] / [deskortés] tânăr / bătrân joven / viejo [xößen] / [bjéxo]corect / greşit correcto / erróneo, equivocado

[korrékto] / [erróneo] / [ekißokâöo] mare / mic grande / pequeño [grande] / [pekéqo]gras / slab gordo / flaco, delgado

[górSo] / [fláko] / [delyâöo] inteligent / prost inteligente / tonto

[intelix®nte] / [tonto] larg / strâmt ancho / estrecho [ántjo] / [estrétjo]uşor / greu ligero / pesado Dixéro] / [pesáóo]lent / rapid lento / rápido [lénto] / [rrápido]liber / ocupat libre / ocupado

[lißre] / [okupádo] apropiat / depărtat cercano/ lejano

[Gerkáno] / [lexáno] masculin / feminin masculino / femenino

[maskulíno] / [femenino] mai bine / mai rău mejor / peor [mexór] / [peor]nou / vechi nuevo / viejo, antiguo

[nwéßo] / [bjéxo] / [antíywo] foarte bun / foarte rău muy bueno / muy malo

[múi bwéno] / [múi malo]

78

1.4 Cuvinte şî expresii de uz frecvent

plăcut / neplăcut agradable /desagradable[ayradâßle] / [desayraöâßle]

plin / gol lleno / vacío [Xéno] / [baGío]puţin / mult poco / mucho [póko] / [mútjo]

devreme / târziu temprano / tarde [tempráno] / [tárde]public / privat público / privado [pußliko] / [prißâöo]curat / murdar limpio / sucio [límpjo] / [súQjo]bogat / sărac rico / pobre [rríko] / [pößre]simplu / complicat sencillo / complicado

[senOfto] / [komplikâöo] obosit / odihnit cansado / descansado

[kansádo] / [deskansádo] identic / diferit idéntico / diferente

[iöéntiko] / [diferénte]

folositor / nefolositor útil / inútil / innecesario[útil] / [inútil] / [inneGesárjo]

repede / încet rápido / lento [rrâpiöo] / [lénto] adevărat / fals verdadero / falso [beröaöéro] / [fálso] suficient / insuficient suficiente / insuficiente

ósX[sufi6jénte] / [insufiGjénte] cert / probabil cierto / probable [Gjérto] / [proßâßle] pentru / contra a favor / en contra [a faßor] / [en kóntra] tot / nimic todo / nada Y [tó5o] / [náda]

Verbe uzuale

a aduce traer [traér]a alerga correr [korrér]

79

1 4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent 1 4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent




a angaja contratar, emplear [kontratár] / [empleár]a aştepta esperar [esperár]a avea tener; haber (verb auxiliar)

[tenér] / [aßér]a bea beber

[beßér]a cheltui gastar [gastar]a citi leer [leér]a cobori bajar / descender [baxár] / [deGendér]a comanda ordenar / mandar [ordenár] / [mandar]a conduce conducir [konduOír]a crede creer [kreér]a cumpăra comprar [komprár]a cunoaşte conocer / saber [konoBér] 7 [saßér]a dori desear / querer [deseár] / [kerér]adormi dormir [dormir]a face hacer / realizar [a6ér] / [rrealiOár]afi ser / estar [sér]/ [estár]a gândi pensar [pensar]a înapoia devolver [deßolßér]a închiria alquilar [alkilár]a întârzia tardar [tardar]a înţelege entender / comprender

[entendér] / [komprendér]

a intra entrar [entrár]a întreba preguntar [preyuntár]a (se) juca jugar ¿uyár]a lăsa dejar [dexár]a locui vivir / habitar [bißir]/[aßitâr]

80


a lua tomar / coger [tomâr]/[koxer]a mânca comer [komér]a merge ir [ir ja mulţumi agradecer [ayraöeöér]a muta mudar / cambiar / trasladar

[mudár] / [kambjár] / [trasladár] a (se) opri detener(se), parar(se)

[detenér(se)] / [parár(se)] a părăsi abandonar / dejar [aßanöonâr] / [de á̂r]a parca aparcar [aparkár]a petrece pasar [pasár]a plăcea gustar [gustár]a plăti pagar [payár]a pleca salir / partir/ ir(se) / andar(se)

[salir] / [partir] / [ír(se)] / [andár(se)] a (se) plimba pasear(se) [paseár(se)]a pune poner(se) / metcr(se) / colocar(se)

[ponér(se)] / [metér(se)] / [kolokár(se)] a răspunde contestar / responder

[kontestár] / [rrespondér]a repara arreglar [arreylár]a schimba cambiar [kambjár]a serie escribir [eskrißir]a sosi llegar [A,eyár]a spăla lavar [laßâr]a spune decir [de6ír]a sta estar / sentar / vivir / parar

[estár] / [sentár] / [biß ir] / [parár]

81

1 4 Cuvinte şî expresii de uz frecvent m



a şti saber [saßér]a suna sonar / tocar [sonár] / [tokár]a tăia cortar [kortár]a telefona llamar por teléfono / telefonear

[Xamár pór teléfono] / [telefonéar]a termina acabar / terminar [akaßâr] / [terminár]a traversa atravesar / cruzar [atraßesâr] / [kru0ár]a trebui deber / tener que / haber de

[deßér] / [tenér ké] / [aßér de]a trece pasar [pasár]a (se) trezi despertarle) [despertár(se)]a umple llenar [Xenár]a (se) urca subir(se), escalar, ascender

[sußir] / [eskalár] / [asGendér]

a vedea ver [bér]a veni venir [benúr]a vizita visitar [bisitár]a vorbi hablar [aßlâr]

Direcţia şi poziţia

acolo allí [aXí]aici aquí [akí]

aproape cerca [Gérka]central centra] /céntrico [Gentrál] / [Géntriko]centru centro [Géntro]de-a dreptul a lo largo / directo [á ló láryo] / [dirékto]departe lejos [léxps]

82

1.4 Cuvinte şî expresii de uz frecvent

drept înainte todo seguido / recto[tó3o seyiöo] / [rrékto]

m după después deest este

împrejurimi alrededores

în centru en centro

[después dé][éste][alreöeööres]

[én Géntro][enfrénte] / [delánte] în faţă enfrente / delante

în faţa enfrente de / delante de[enfrénte dé] / [delánte dé]en lateral [én laterál]detrás [detrás]detrás de / tras [detrás dé] / [trás]

în vecinătate en la vecindad [én lá beGindâö] înainte delante / adelante / enfrente de

[delánte] / [adelánte] / [enfrénte dé]delante de [delánte dé]al cabo/ al fin /a l fondo [ál kâßo] / [ál fin] / [ál fóndo]a la derecha [á lá derétfa]

la începutul al principio / al comienzo[ál prinGípjo] / [ál komjénQo]

la stânga a la izquierda [á lá iSkjérda]lângă cerca / al lado de [Gérka] / [ál lácfc» dé]

nord norte [norte]pe partea cealaltă (vizavi) al otro lado [ál otro lâöo]periferic periférico [perifériko]sud sur [súr]vest oeste [oéste]

în lateral în spate în spatele

înainteala capătul

la dreapta

83

1 6 N ă i i l i



Numerale cardinale

1 uno [uno]2 dos [dós]3 tres [trés]4 cuatro [kwátro]5 cinco [Gínko]6 seis [seis]7 siete [sjéte]8 ocho [ótjo]9 nueve [nwéße]

10 diez [djéG]11 once [ón0e]12 doce [dóGe]

13 trece [tré9e]14 catorce [katórGe]15 quince [kínGe]16 dieciséis [djeGiséis]17 diecisiete [djeGisjéte]18 dieciocho [djeGjótJo]19 diecinueve [djeGinwéße]20 veinte [béinte]21 veintiuno

22 veintidós23 veintitrés24 veinticuatro25 veinticinco26 veintiséis

1.6 Numere, măsuri si cantltatimâ I wM Hs *K&ii

27 veintisiete28 veintiocho29 veintinueve30 treinta [tréiiita]

31 treinta y uno32 treinta y dos33 treinta y tres40 cuarenta [kwarénta]41 cuarenta y uno42 cuarenta y dos50 cincuenta [Ginkwénta]60 sesenta [sesénta]70 setenta [seténta]

80 ochenta[otfénta]

90 noventa [noßénta]100 ciento [Gjénto]101 ciento uno102 ciento dos103 ciento tres110 ciento diez120 ciento veinte125 ciento veinticinco130 ciento treinta150 ciento cincuenta155 ciento cincuenta y cinco199 ciento noventa y nueve200 doscientos201 doscientos uno

87

1 6 Numere, măsuri şi cant ităţi B 1 6 Numere, masuri şi cantităţi



1 . 6 Numere, măsuri şi cant ităţi B

202 doscientos dos203 doscientos tres251 doscientos cincuenta y uno252 doscientos cincuenta y dos300 trescientos [tresGjéntos]

400 cuatrocientos [kwatroGjéntos]500 quinientos [kinjéntos]600 seiscientos [seisGjéntos]700 setecientos [seteGjéntos]800 ochocientos [otJoGjéntos]900 novecientos [noßeGjéntos]

1000 mil [mil]1105 mil ciento cinco1500 mil quinientos

1999 mil novecientos noventa y nueve2000 dos mil3000 tres mil3333 tres mil trescientos treinta y tres5642 cinco mil seis cientos cuarenta y dos7210 siete mil doscientos diez9999 nueve mil novecientos noventa y

nueve10 000 diez mil

20 000 veinte mil100 000 cien mil150 000 ciento dcuen ta mil000 000 un millón [ún miXón]000 000 mil millones [mil miXónes]

88

1 . 6 Numere, masuri şi cantităţi

Fracţi i ¿i zecimale3,14 tres coma catorce [trés kóma katórGe]5,6 cinco coma seis [Gínko kóma séis]7/12 siete sobre doce [sjéte sößre dóGe]15% quince por ciento [kínGe pór Gjénto]Vi (jumătate) medio(a) / una mitad [úna mitád]1/3 (treime) tercera parte / un tercio [ún térGjo]V a (sfert) cuarta parte / un cuarto [ún kwárto]Va (trei pătrimi) tres cuartos / tres cuartas partes

[trés kwártos] / [trés kwártas parte]1 Vi uno(a) y medio(a)2 V i dos y medio(a)2/3 dos tercios / dos terceras partes3/8 tres octavos / tres octavas partes7/8 siete octavos2 5/8 dos y cinco octavos1/100 un centésimo / una centésima parte1/1000 un milésimo / una milésima parte2 V4 % dos y medio por ciento4,68 cuatro coma seis ocho / cuatro con

sesenta y ocho

zecime décimo [déGimo]duzină docena [doGéna]sutime centésimo [Gentésimo]miime la milésima parte [lá milésima párte]dublu doble [dóple]triplu triple [triple]

89

1 6 N mere mas ri şi cantităţi



1o dată una vez [úna bé0]de două ori dos veces [dos béGes]de trei ori tres veces [trés béBes]de câteva ori (por) unas cuantas veces

[pór unas kwántas beGés] trei plus patru tres más cuatro

[trés más kwátro] şapte minus cinci siete menos cinco

[sjéte ménos Gínko] trei înmulţit cu patru tres multiplicado por cuatro

[trés multiplikádo pór kwátro] nouă împărţit la trei nueve dividido por tres

[nwéße deßiöiöo pór trés]

Numerale ordinale

primul primero(a) / primeral doilea segundo(a)al treilea tercero(a) / terceral patrulea cuarto(a)al cincilea quinto(a)al şaselea sexto(a)

al şaptelea séptimo(a)al optulea octavo(a)al nouălea noveno(a)al zecelea décimo(a)al unsprezecelea undécimo(a)al doisprezecelea duodécimo(a)

90

1.6 Numere, masuri şi cantităţi

al treisprezecelea al paisprezecelea al cincisprezecelea al şaisprezecelea

al şaptesprezecelea al optsprezecelea al nouăsprezecelea al douăzecilea al douzeci şi unulea al douzeci şi doilea al douzeci şi treilea al douzeci şi patrulea al douzeci şi cincilea

al douzeci şi şaselea al douzeci şi şaptelea al douzeci şi optulea al douzeci şi nouălea al treizecilea al patruzecilea al cincizedlea al şaizecilea al şaptezecilea

al optzecilea

al nouăzecilea al o sutălea' al cincisutelea al o mielea al zece miilea

decimotercero(a)decimocuarto(a)decimoquinto(a)decimosexto(a)

decimoséptimo(a)decimoctavoCa)decimonoveno(a)vigésimo(a)vigésimo(a) primer o(a) vigésimo(a) segundo(a) vigésimo(a) tercero(a) vigésimo(a) cuarto(a) vigésimo(a) quinto(a)

vigésimo(a) sexto(a) vigésimo(a) séptimo(a) vigésimo(a) octavo(a) vigésimó(a) noveno(a) trigésimo(a) cuadragésimo(a) quincuagésimo(a) sexagésimo(a) septuagésimo(a) octogésimo(a) nonagésimo(a) centésimo(a) quingentésimo(a) milésimo(a) diez milésimo(a)

1 6 Numere masuri si cantitâti 1 6 Numere masuri si canfit at i



1.6 Numere, masuri si cantitâti

al milionuleaal treizeci şi patru demii şase sutedoisprezecelea

millonésimo(a) treinta y cuatro milésimo(a) sexcentésimo(a) duodécimo(a)

Semne matematice

(plus) signo de adición(minus) signo de sustracción(ori) signo de multiplicación(împărţit) signo de división(radical) signo de raíz cuadrada(egal) signo de igualdad(mai mic) es menor que

(mai mare)Cât costă?

Costă 25 de milioane lei.Costă 125 de euro.

es mayor que¿Cuánto vale? / ¿Cuánto cuesta?Vale 25 millones de leis. Vale 125 euros.

Diferite măsuri

centimetru centímetro [Centímetro]

chintal quintal [kintál]decilitru decilitro [deGilítro]gram gramo [grámo]greutate peso [péso]hectar hectárea [ektárea]

92

1. 6 Numere, masuri si canfit at i

înălţime jumătate de litrukilogramkilometru pătrat

kilometrulitrumetru cubmetru pătratmetrumilă marinămiligrammilimetruo sută de grametonă

altura / altitud [altúra] / [altitud]medio litro [médjo litro]kilogramo / kilo' [kilográmo] / [kilo]kilómetro cuadrado[kilómetro kwaörâöo]kilómetrolitrometro cúbico metro cuadrado metro millamiligramo milímetro cien gramos tonelada

[kilómetro][litro][métro kußiko][métro kwaörâöo][métro][míA.a][miliyrámo][milímetro][Gjén grámos][tonelâöa]

Cât cântăreşte?Cântăreşte un kilogramşi 250 de grame.Ce lungime are?Cât de departe este?

¿Cuánto pesa?Pesa un kilo y doscientos cincuenta gramos. ¿Cuánto mide?¿Cuán lejos está?

Temperatura

grade Celsius grados Celsiusgrade Fahrenheit grados FahrenheitCe temperatură este? ¿Cuál es la temperatura?32 de grade Celsius treinta y dos grados (sobre cero)- 4 grade Celsius cuatro grados bajo cero

93

1.7 Culori şi nuanţeţ S



ţ ţ p c S

alb blanco [blánko]albastru azul [a6úl]argintiu plateado [plateádo]auriu dorado / oro [dorádo] / [óro]bej beige / beis [béij] / [béis]

carmin grana / carmín [grána] / [karmín]ciocolatiu chocolate [tfokoláte]cireaşă cereza [BeréBa]colorat de colores [dé kolóres]culoarea paiului paja [páxa]deschis claro [kláro]fosforescent fosforescente [fosforesBénte]fumuriu humo [úmo]galben amarillo [amaríXo]gri gris [gris]

închis oscuro [oskúro]lila lila [lila]marón marrón [marrón]mat mate [máte]metalic metálico [metáliko]mov malva [mâlßa]muştar mostaza [mostáBa]

negru negro [néyro]ocru ocre [ókre]opac opaco [opáko]portocaliu anaranjado / naranja

[anaranxaöo] / [narán^a]

94

purpuriu púrpura [púrpura]roşu rojo [rró%o]roz rosado / rosa [rrosáóo] / [rrósa]smarald esmerelda [esmerálda]strălucitor brillante [briXánte]transparent transparente [transparente]turcoaz turquesa [turkésa]uni de un solo color [dé ún sólo kolór]verde verde [béröe]violet violeta [bjoléta]

1.8 Date personale



Cum te numeşti?Mă numesc Francisca.Şi tu?Numele meu este Gabriel.De unde eşti?

Sunt din Bucureşti.Ce vârstă ai?Am 36 de ani.Date personale

adresăcarte de identitatedata naşteriidomiciliugreutate

înălţimelocul naşteriinaţionalitatenume de boteznume de familienume de fatăoriginepaşaportpermis de şedere

poreclăprenumeprofesiereligiesex

¿Cómo te llamas?Me llamo Francisca.¿Y tú?Mi nombre es Gabriel.

¿De dónde eres tú?

Soy de Bucarest.¿Cuántos años tienes? Tengo 36 años.Datos personales direccióndocumento de identidad fecha de nacimiento domicilio / residencia peso

alturalugar de nacimiento nacionalidad nombre de bautismo apellidonombre de solteraorigenpasaportepermiso de residencia

sobrenombrenombre de pilaprofesiónreligiónsexo

96

stare civilăvârstăzi de naştere

Singură, căsătorităsau divorţată?

Sunt . . .căsătorită,divorţată,necăsătorită,văduvă.

Am ...doi fraţi,două surori,doi copii.

Ce meserie ai?Ce naţionalitate ai?Ce îţi place să faci?

îmi p la ce...să călătoresc,să citesc,să înot.să dansez,să ascult muzică,

să pictez.să mă plimb la ţară.să fac cumpărături,muzica clasică,

jazzul modem.

estado civil edadcumpleaños

¿Soltera, casada o divorciada?

Estoy ... casada, divorciada, soltera, viuda.

Tengo...dos hermanos, dos hermanas, dos hijos / hijas.

¿Qué profésion tienes? ¿Cuál es tu nacionalidad? ¿Qué te gusta hacer?Me gusta ...

viajar, leer, nadar, bailar.escuchar música,

pintar.pasear por el campo, ir de compras / tiendas, la música clásica, el jazz moderno.

1.8 Dote personale 1.8 Date personale ¡ ¡ f e



Ador ciocolata.Nu-mi place să fumez.Nu-mi place să cânt.Urăsc să ... îţi place?

Nu fumez!Câţi ani are fiica dvs.?Are 11 ani.

m mMe encanta el chocolate. No me gusta fumar.No me gusta cantar. Detesto...¿Le gusta?

No fumo.¿Cuántos años tiene su hija? Tiene 11 años.

Cînd este ziua ta de naştere? ¿Cuándo es tu cumpleaños? Astăzi este ziua mea. Hoy es mi cumpleaños.

Familia

arbore genealogic árbol genealógico

[âißol %enealóxiko]rudă pariente [paijénte]rudă apropiată pariente cercano [parjénte Berkáno]rudă îndepărtată pariente lejano [paijénte lexáno]urmaş descendente [desBendénte]

Tată, mamă, părinţiSocru, soacră

padre, madre, padres suegro, suegra

Soţ, soţieB I I

esposo, marido; esposa, mari da; | | .

Bunic, bunică abuelo, abada *Străbunic,' străbunică , bisabuelo, bisabuelaStră-străbunic. stră-străbunică tatarabuelo, tatarabuelaErate, soră hermano, hermanaFiu, fiică S M H i

98

p ¡ ¡

Nepot, nepoată (de bunici)Strănepot, strănepoatăS t ră-strănepot, stră-s trănepoa tăUnchi, mătuşă

Frate al bunicului ¿bănicii,soră a bunicii / buniculuiVăr, verişoarăVerişor bun, verişoară bunăVerişor de-ai doilea,verişoară de-a douaNepot, nepoată(de soră sau frate)Strănepot, strănepoată(de frate sau soră)

Tată vitreg, mamă vitregă,părinţi vitregi ' ¿ImFiu vitreg, fiică vitregă

Frate vitreg, sort vitregă

Frate / soră după unul dintrepărinţi

Logodnic, logodnică

Prieten, prietenă

ni&b, nieta ■ bisnieto, bisnieta 'itataranieto, tataranieta ¡j |t lO, : t ia . .

tío abuelo, tía abuela llff if l;

primo, prima % ;t primo carnal, prima carnal primo segundo, B l i prima segunda

sobrino, sobrinaIW ' , ¡ i 1 u

sobrino nieto, sobrina nieta',

padrasto, madrasta, padrastros hijastro, hijastra

hermanastro, hermanastra medio hermano, hermano de padre, hermano de madre; media hermana, hermana de padre, hermana de madre prometido, novio; prometida,

novia (iVotó: novio şi novia f| pot însemna totodată şi

prieten, respectiv prietena, sauginere, respectiv mireasă)

amigo, amiga >if

99

2.1 Colatoria cu avionul 2.1 Colatoria cu avionul



La ce oră sosim?De la ce poartă pleacăzborul...?Cât durează zborul?Are întârziere?Pe ce aeroport aterizează?

Zboară direct?Există zboruri charter?Cât costă biletul până laBarcelona?Cât costă un bilet clasa I?

Aş dori două bilete ...dusdus-întorsclasa întâiclasa businessclasa economică

Fumător sau nefumător?Aş vrea un loc la fereastră,vă rog.

Aş dori să ... rezervareapentru zborul nr. ...

anulezschimbconfirm

¿A qué hora llegamos?¿De qué puerta sale el vuelo ...?¿Cuánto dura el vuelo? ¿Lleva retraso?¿En qué aeropuerto aterriza?¿Va directo?¿Hay vuelos charter? ¿Cuál es el precio del billete hasta Barcelona? ¿Cuánto cuesta el vuelo en primera clase?

Quiero dos billetes ... de idade ida y vuelta de primera clase de clase preferente de clase económico

¿Fumador o no fumador? Quisiera estar al lado de la ventanilla, por favor.

Quiero ... mi reserva del vuelo número...

cancelar cambiar confirmar

104

Cat are întârziere?

Ce bagaj pot lua?

Am trei valize şi trei bagajede mână.Câte bagaje sunt permisefără plată? îmi puteţi spune unde estebiroul check-in pentruzborul...?Aş dori să amân plecarea.Călătoresc cu un copil de

11 ani.Aş putea lua acest bagaj înavion ca bagaj de mână?Da, dar aveţi de plătit înplus pentru greutate extra.Poftiţi tichetul de îmbarcare.

Puteţi, vă rog, să-mi arătaţibiletul?

Care este tichetul de îmbarcare?Tichetul de îmbarcare,vă rog!

¿Cuánto tiempo lleva de retraso?¿Cuánto equipaje me permiten llevar?Tengo tres maletas y tres como equipaje de mano. ¿Cuánto equipaje está permitido sin pagar?

¿Dónde está la oficina de facturación para el vuelo...?Quisiera aplazar este vuelo. Viajo con un niño de once

años.¿Puedo llevar ésto como equipaje de mano?

Sí, pero tiene que pagar por peso extra.Aqui tiene la tarjeta de embarque.¿Me permite ver su billete?

¿Cuál es le tarjeta de embarque?¡Su tarjeta de embarque, por favor!

105

2.1 Colatoria cu avionul 2.1 Colatoria cu avionul ^J



Anunţuri în aeroport

Din cauza vremiinefavorabile / ceţii, zborulnr. ... va fi întârziat

cu .. .minute / ore.Zborul n r. ..., cu destinaţia... a fost anulat.

Pasagerii pentru zborul....sunt rugaţi să se prezintela poarta nr .... , pentru

îmbarcare.Do mn ul... este rugat să se

prezinte fără întârziere lapoarta nr. ...

Por causa del tiempo desfavorable / de la niebla, el vuelo no ... . será aplazado

con ...minutos / horas.El vuelo n o ...., con

destinación a ... ha sido anulado.A los pasajeros del vuelo ... se les ruega que

se presenten a la puerta no.... para el embarque. El señor ... está esperado

de urgencia en la puerta número ...

In avion

Vă deranjează dacăschimbăm locurile?

Legaţi-vă centurile şinu fumaţi!La ce înălţime zburăm?O să avem un zborde noapte?

¿ Le importaría / molestaría que cambiáramos los asientos?

¡Abróchense los cinturones y no fumen!¿A qué altura volamos? ¿Tendremos un vuelo nocturno?

106

JNu reuşesc să îmi pnndcentura de siguranţă!Nu mă simt bine.Chemaţi stewardesa.Daţi-mi, vă rog, o tabletă

contra greţii şi un paharcu apă.Aveţi produse duty-freela bord?Aţi putea să-mi aduceţi cevade băut / de mâncat, vă rog?

¡No consigo abrocharme el cinturón!No me encuentro bien. Llame a la azafata.Déme, por favor, un

comprimido contra el mareo y un vaso de agua. ¿Tenéis venta libre de impuestos a bordo? ¿Podría tomar algo de beber / de comer, por favor?

Anunţuri sau semnale în avion

Vom decola / ateriza în ..minute.

Vă rugăm să vă legaţicenturile de siguranţă!Traversăm o zonă cuturbulenţe / goluri de aer.Vă rugăm să rămâneţiaşezaţi, cu centurile desiguranţă prinse şi fărăsă fumaţi.

Despegaremos / aterrizaremos en ... minutos.¡Abróchense los cinturones, por favor!Atravesamos una zona con turbulencias / baches.¡Les rogamos que permanezcan sentados, con los cinturones abrochados y que no fumen!

107

Mp2. 1 Colatoria cu avionul f 5J 2.1 Colatoria cu avionul 3 S

i f f 5



-JLa destínatie

Unde sosesc bagajele ¿Dónde llegan los equipajesde la zborul nr. ...? del vuelo n o ....?Unde sunt benzile pentru ¿Dónde está la cinta

bagaje, vă rog? transportadora deequipajes por favor?Vă rog să consultaţi ¡Consulten la pantalla / monitorul! el monitor, por favor¡Unde sunt cărucioarele ¿Dónde están los carros pentru bagaje, vă rog? para el equipaje, por favor? Bagajele noastre nu au ajuns.Nuestro equipaje no ha

llegado.Miam pierdut bagajele. He perdido mi equipaje.

Sunaţi la acest număr pentru Llame a este número para a verifica dacă bagajele comprobar que su equipaje dvs. au ajuns. ha llegado.Valiza mea a fost deschisă / Mi maleta ha sido abierta / deteriorată. deteriorada / estropeada.

Verificarea documentelor

Paşaportul dvs., vă rog! ¡Su pasaporte, por favor!

Care este scopul călătoriei ¿Cuál es el motivo de su dvs.? viaje?Este o călătorie... Es un viaje ...

de afaceri. de negocios,turistică. turístico.

108

pentru studii. para estudios.Cât intenţionaţi să rămâneţi?¿Cuánto tiempo piensa

quedarse / permanecer? ¿Tiene algo que declarar? No tengo nada que

declarar.Tengo un ordenador portátil / un notas personal.¿Quiere abrir esta maleta

Aveţi ceva de declarat? Nu am nimic de declarat.

Am un laptop pentru uz personal.

Vreţi să deschideţi aceastăvaliză / geantă / cutie, vă rog? / bolsa / caja, por favor?Aveţi viză?Pot primi o viză?

Trebuie să plătesc taxe vamale?Sunteţi cetăţean al Uniunii Europene?Controlul paşaportului este obligatoriu.Ac est obiect este scutit de taxe vamale.Vam a este la dreapta.

¿Tiene usted un visado? ¿Puedo conseguir un visado?

¿Hay que pagar derechos de aduana?¿Es ciudadano de la Unión Europea?El control del pasaporte es obligatorio.Este objeto está exento de derechos de aduana.La aduana está a la derecha.

La pârâsirea aeroportului

Unde este / sun t... autobuzele?

¿Dónde está / están los autobuses?

109

2.1 Călătoria cu avionul 2. 2 Călătoria cu autovehiculul Sv l n i



biroul de informaţii?

biroul de schimb valutar?ieşirea?taxiurile?

telefoanele? îmi puteţi spune unde estebiroul de închirieriauto?Există vreun autobuz careajunge în oraş?

la oficina de informaciones? la oficina de cambio? la salida? los taxis?

los teléfonos?¿Me podría decir dónde está la oficina para alquileres de coche?¿Hay un autobús que va a la ciudad?

Care este cel mai ieftin mod ¿Cuál es el modo másde a ajunge în oraş?Există un metrou care

ajunge în centru?Pe ce traseu mergeautobuzul?

barato de llegar a la dudad? ¿Hay algún metro que

llega al centro?¿Cuál es el recorrido del autobús?

Unde este staţia de autobuz, ¿Dónde está la parada devă rog?Unde este staţia de taxiuri,va rog?Vă rog, căutaţi-mi un taxi.

Cum a fost călătoria

autobús?¿Dónde está la parada de taxis?Por favor, búsqueme un taxi.

¿Qué tal [fue] el viaje? / (zborul)? / Cum aţi cálatorit?¿Cómo ha viajado? Decolarea / aterizarea El despegue / el aterrizajea fost lină. ha sido suave.

110

asigurare cascoa automobiluluicarte verde

certificat de înregistrare /

înmatricularepermis de conducere

plăcuţă de înmatriculare

seguro a todo riesgo[se%úro á tó9o rrjés^o]carta verde (del seguro) [kárta béröe]certificado de matriculación

[6ertificá5o dé matrikulaGjón]permiso de conducir [permiso dé konduGír]placa de matrícula [pláka dé matríkula]

La frontiera / vamă

bilet

controlul paşaportuluifrontierătaxă (de autostradă / de drum)taxe vamale

vamăviză

Câţi km mai sunt pânăla graniţă?Aveţi ceva de declarat?Deschideţi portbagajul,vă rog!

billete [biXéte]

control del pasaporte[kontról dél pasaporte]frontera [frontéra]peaje [peáxe]

derechos de aduana[derétjos dé aówána]aduana [aöwâna]visado [bisáQo]

¿Cuántos km faltan hasta la aduana?¿Tiene algo que declarar? ¡Abra el maletero, por favor!

111

2.2 Colatoria cu autovehiculul 2.2 Colatoria cu autovehiculul



Deschideţi geanta / cutia / valiza aceea!

¡Abra ese bolso / esa caja esa maleta!

Vă rog să-mi prezentaţipermisul de conducere /

certificatulde înregistrare.De unde pot obţine oCarte Verde?

¡Enséñeme su permiso de conducir / su

certificado de matriculación, por favor!¿Dónde puede obtener una carta verde?

Categorii de vehicule

autocar autocar [autokár]automobil automóvil [automoßil]

automobil break coche break [kótje bréik]automobil cu automóvil de dos asientosdouă locuri [automoßil dé dós asjéntos]automobil sport coche / auto deportivo

[kótje/áuto deportißo]bicicletă bicicleta [biöikléta]camion camión [kamjón]limuzină coche de lujo [kótje dé lúxo]motocicletă motocicleta [motoGikléta]

motoretă moto [moto]motoscuter motoscooter [motoskúter]remorcă remolque [rremólke]rulotă coche habitación [kótje aßitaGjon]tricicletă triciclo [triGíklo]

112

vehicul de teren todoterreno / todo terreno[toöoterréno]

vehicul lent vehículo lento [beículo lénto]

Pe şosea

Cum pot ajunge la şoseauaspre...?Aceasta este şoseauapentru ...?Vă rog, care e şoseauaspre...?Pe aici se poate ajungela ...?

Unde duce această şosea?Şoseaua asta duce spre ...?La ce distanţă este de aici?

Cum e drumul?E o şosea asfaltată / neasfaltată / cu multecurbe.E o şosea dreaptă.

E o autostradă / şoseanaţională.Cum se ajunge la autostradă?Câte benzi de circulaţie sunt?

¿Cómo se puede llegar a la carretera...?¿Es ésta la carretera para ...?¿Por favor, cuál es la carretera para...?¿Por aquí se puede llegar a...?

¿A dónde va esta carretera? ¿Esta carretera va a ...?¿A qué distancia está de aquí?¿Qué tal la carretera?Es una carretera asfaltada sin asfaltar / con muchas curvas.Es una carretera recta.

Es una autopista / carretera nacional.¿Cómo se va a la autopista? ¿Cuántas bandas? ¿Cuántos carriles hay?

113

2.2 Colatoria cu autovehiculul C S 2.2 Colatoria cu autovehiculul



Sunt staţii de benzinăpe drum?Câţi kilometri sunt pânăla . . .

prima staţie de benzină?

oraşul cel mai apropiat?Cum se numeşte primalocalitate?Care e cel mai scurt drumspre...?Cât facem cu maşina?

Este drept înainte / la stânga /

la dreapta.Este la nord / la sud de aici.Aţi greşit şoseaua.

Trebuie să vă întoarceţi la ...Urmăriţi panourile către ...Este aproape / nu estedeparte / destul dedeparte / la zece

minute de mers cu maşina.Puteţi să mă luaţipână la ...?Puneţi-vă centura desiguranţă!

¿Hay gasolineras a lo largo del camino?¿Cuántos kilómetros hay hasta...

la gasolinera más

próxima?la ciudad más cercana? ¿Cómo se llama el próximo pueblo?¿Cuál es el camino más corto a...?¿Cuánto tiempo se tarda en coche?Está todo recto / a la

izquierda / a la derecha. Está al norte / al sur de aquí. Se ha equivocado de carretera.Tendrá que volver a ... Siga las señales para ... Está cerca / no está lejos / bastante lejos / a diez minutos en coche.

¿Puede usted llevarme a has ta...?¡Póngase el cinturón de seguridad!

114

Unde pot găsi o hartărutieră?

¿Dónde puedo comprar un mapa de carreteras?

Orientarea în oras si în localitätile vizitate

bloc de locuinţe manzana / bloque / cuadra[manGána] / [blóke] / [kwâöra]curvametronúmero de calle

curbămetrounumăr de stradăpod (peste o stradă) puente semafor semáforosemnal luminossens giratoriustradătraversaretrecere pentrupietonitunel

señal luminosa tráfico giratorio callecruce / paso paso para peatones[páso pára peatones]túnel [túnel]

[kürßa][métro][número dé káXe][pwénte][semáforo][sei]ál luminosa][tráfiko xiratórjo][káAe][krúGe] / [páso]

Vă rog, îmi puteţi spune ¿Me podría decir dónde unde este strada ...? quédala calle ...,porfavor?Drept înainte. Todo recto.Faceţi la dreapta / stânga la Tuerza a la derecha / a la

intersecţia .../semafor. izquierda en el cruce ... / semáforo.Viraţi la stânga după primul Tuerza a la izquierda semafor / la a doua depués del primer semáforointersecţie. / en el segundo cruce.

115

2.2 Colatoria cu autovehiculul 2.2 Călătoria cu autovehiculul



E la ... blocuri de aici.

Mergeţi drept înainte pânăajungeţi la ..., apoi mai

întrebaţi.

E la capătul străzii.

Aveţi o hartă cu străzile?

Vă rog, îmi puteţi arăta pehartă unde este strada ...?

Trebuie să ajung pe strada ...

Vă rog, puteţi să-mi faceţio schiţă a traseului?

Puteţi să-mi notaţi adresa,vă rog?

în ce sector / cartier aloraşului ne aflăm?Vă rog, îmi puteţi spune

cum să mă întorc în centru?

Va trebui să întoarceţi.Vă rog, care este cel maiscurt drum până la ...?

Está a ... manzanas / cuadras de aquí.Siga todo recto hasta llegar a..., después vuelva a preguntar.Está al cabo / al fin de la calle.¿Tiene un mapa con las calles?¿Me podría indicar en el mapa dónde queda la calle ..., por favor?Tengo que llegar a la calle

¿Me podría hacer un esquema del recorrido, por favor?¿Me podría anotar la dirección, por favor?¿En qué sector / barrio de la ciudad nos encontramos? ¿Me podría decir cómo

puedo regresar al centro, por favor?Tendrá que volverse. ¿Cuál es el camino más corto hasta . .., por favor?

116

Se poate ajunge pe jospână l a ...?E mult de mers.Nu se poate ajunge pe jos.Se poate ajunge la ...cu maşina / cu autobuzul?E o zonă destinată pietonilor.

Accesul automobileloreste interzis,

îmi puteţi spune cât dedeparte este strada...?Merg în direcţia bunăspre...?

îmi puteţi spune de undepot cumpăra o hartăa oraşului / atransportului în comun?Ce trafic este!In fiecare zi se circulă totmai greu!

¿Se puede ir / llegar a pie hasta...?Hay que caminar mucho. No se puede llegar a pie. ¿Se puede llegar a ... en coche / en autobús?Es una zona dedicada a los peatones.El acceso de los automóviles está prohibido.¿Me podría decir cuán lejos está la calle ...?¿Voy en la dirección correcta hacia...?¿Me podría indicar dónde puedo comprar un mapa de la ciudad / de los medios de transporte en común? ¡Qué tráfico hay!¡Cada día se circula peor!

La mecanic / Avari i şi r eparaţ ii ale vehiculelor

Unde găsesc un service auto? ¿Dónde puedo encontrarun taller auto?

Unde găsesc ... ¿Dónde puedo encontrarun electrician auto? ... un electricista auto?

117

2.2 Călătoria cu autovehiculul C S 2.2 Călătoria cu autovehicululC S



o vulcanizare? una vulcanización?un atelier de reparaţii? un taller de reparacio-

nes? îmi puteţi spune dacă există ¿Hay por aquí cerca un

prin apropiere un service / taller / una vulcanización? o vulcanizare?Am avut o pană de cauciuc. Tengo una avería / un

pinchazo.Necesito otro neumático. ¿Cuál es el número del servicio de asistencia técnica?Necesito una grúa /

un cochegrúa.El coche está en el km ... de la autopista ...Mi coche no arranca.Me he quedado sin gasolina. No funciona.Quisiera verificar...

la batería, los discos del freno, el líquido de freno, el líquido de enfriamiento, la presión de las ruedas, la presión en la rueda de repuesto.

E nevoie de un alt pneu.Vă rog, care este numărulde la serviciul deasistenţă tehnică?Am nevoie de camion

pentru tractare.Maşina este la km ...pe autostrada....Maşina mea nu porneşte.Am rămas fără carburant.Nu funcţionează.Vă rog să verificaţi...

bateria.discurile de frână,

lichidul de frână,lichidul de răcire.

presiunea în pneuri,presiunea în roata derezervă.

uleiul de motor.Iese fum de la motor.Motorul dă rateuri.Motorul pufăie / porneşte,apoi se opreşte.Motorul se supraîncălzeşte / scoate un zgomot ciudat.Frânele nu funcţionează.Rezervorul / radiatorulcurge.Se aprinde lumina de laindicatorul de apă / ulei.Portbagajul / capota /

geamul / portiera nu sedeschide.Nu funcţionează ...

faza lungă,faza scurtă,luminile de oprire,luminile de semnalizare,ştergătoarele.farurile de ceaţă.

Ambreiajul e blocat.

Vă rog, îmi puteţi spuneun preţ aproximativ?Aveţi piese de schimboriginale?

el aceite del motor.Sale humo del motor.El motor falla / ratea.El motor resopla / arranca, después se para.El motor se sobrecalienta / saca un ruido raro.Los frenos no funcionan. El depósito / el radiador corre / se escurre.Se enciende la luz del indicador de agua / de aceite. El maletero / el capó, la

capota / la ventanilla / la puerta del coche no se abre. No funciona...

la luz de carretera, la luz de cruce, las luces del frenado, las luces de señalización, los limpiaparabrisas. los faros para niebla.

El embrague está bloquea-do.¿Podría decirme un precio aproximadamente?¿Tiene piezas de recambio originales?

2.2 Călătoria cu autovehiculul 2.2 Colatoria cu autovehiculul



Vă rog, puteţi face aceastăreparaţie?

îmi puteţi spune cine poatesă o facă?O puteţi repara măcar până

ajung Ia...?

Cât durează reparaţiile?

îmi puteţi da o facturădetaliată?

¿Puede hacer esta reparación, por favor?Me puede decir ¿quién podría hacerlo?¿Puede repararla /

arreglarla por lo menos para llegar hasta...? ¿Cuánto duran las reparaciones?¿Puede darme una factura detalle?

Răspunsul mecanicului

Trebuie să înlocuiesc

o siguranţă / un bec.Trebuie înlocuiţi tacheţii.

Ambreiajul este uzat.

Cureaua de transmisietrebuie schimbată.Trebuie demontat(ă)...

ambreiajul.cablul de la frânade mână.cutia de viteze,sabotul de frână.

Tengo que cambiar /

reemplazar un fusible / una bombilla.Tenemos que reemplazar los taquetes.El embrague está usado / gastado.La correa de transmisión debe ser cambiada. Tenemos que desmontar...

el embrague, el cable del freno de mano.la caja de cambio, el calzo de detención.

120

Uleiul de la cutía deviteze trebuie schimbat.Trebuie să înlocuiesc...

acumulatorul.

bujiile.Carburatorul trebuie curăţat.

S-a blo cat...discul de ambreiaj.pompa de apă.pompa de benzină,un piston.

O supapă este uzată.

S-a defectat...

termostatul.altematorul.

Borna de la acumulatornu face contact perfect.S-a rup t...

cureaua de la ventilator,cablul de acceleraţie.

cablul de ambreiaj.A crăpat...

sabotul de la cuzinet.

El aceite de la caja de cambio debe ser cambiado. Debo / tengo que reempla-zar...

el acumulador,

las bujías.El carburador debe ser limpiado.Se ha bloqueado ...

el disco de embrague, la bomba de agua, la bomba de gasolina, un pistón.

Una válvula / una sopapa

está usada / gastada.Se ha estropeado / descom-puesto ...

el termóstato, el alternador.

El borne del acumulador no hace contacto perfecto. Se ha roto ...

la correa del ventilador, el cable de pedal del gas /de la aceleración, el cable de embrague.

Se ha hendido / rajado ... el calzo de detención.

121

2.2 Câloforta cu autovehiculul 2.2 Colatoria cu autovehiculul



Unde pot găsi un poliţist?

Maşina mea a fostremorcată.Cum o primesc înapoi?

De ce am fost amendat?

Automobilul dvs. se află într-o zonă unde parcareaeste interzisă.Această parcare esterezervată.

¿Dónde puedo encontrar un policía?Mi coche ha sido remolcado.¿Cómo puedo recuperarlo?

¿Por qué he recibido la multa?Su coche se encuentra en una zona dónde el aparca-miento está prohibido.Este aparcamiento está reservado.

Incidente stradale

coliziune colisión [kolisión]coliziune frontală colisión frontal [kolisión frontál]coliziune laterală colisión lateral [kolisión laterál]depăşire adelantamiento [adelantamjénto]depăşire de viteză exceso sobre la velocidad (autorizada)

[eksGéso soßre lá beloGiöâö]linie... línea ... [línea]

continuă continua [kontínwa]

întreruptă interrumpida [interrumpida](a acorda) respetar la precedenciaprioritate [rrespetár lá preQedénGja]tamponare, ciocnire choque / impacto / encontronazo

[tfóke] / [impákto] / [enkontronáGo]

128

Aţi păţit ceva?Trebuie să instalămtriunghiul roşu deavertizare.

Mă duc să anunţ Poliţia.Alo, Poliţia?Vă rog, a avut loc unaccident...

pe strada ... în piaţa ...la intersecţia cu strada ...pe drumul spre ... la km

pe autostrada... la km ...Nu mişcaţi maşinilepână când ajungem acolo!Sunt victime / răniţi?Da, este un rănit uşor / grav.

Da, sunt răniţi.Nu, nu sunt victime.A văzut cineva cums-a petrecut accidentul?

Doriţi să depuneţi mărturie?

¿Ha sufrido algo? Tenemos que instalar el triángulo de peligro / la señal de situación de peligro.

Voy a avisar a la Policía. ¿Oiga, la Policía?Por favor, ha habido un accidente .. .

en la ca lle... en la plaz a... en el cruce con la calle .. .

... en el camino a ... en el k m . . .

en la autopista ...en el km ...No muevan los coches hasta que lleguemos allá! ¿Hay víctimas / heridos? Sí, hay un herido leve / grave.Sí, hay heridos.No, no hay víctimas.

¿Ha visto alguien cómo pasó / tuvo lugar el accidente?¿Quiere declarar / dar testimonio?

129

2.2 Călătoria cu autovehiculul 2.2 Călătoria cu autovehiculul



Vă rog, îmi puteţi spunenumele şi adresa dvs.?Este vina dumitale.Mă deplasam pe sensulmeu de mers.

Avea farur ile stinse.A traversat pe roşu.

A ieşit din parcare fărăsă se asigure.A trecut pe sensul meude mers când a efectuatdepăşirea.A virat la stânga / dreapta

fără să semnalizeze.

Nu păstra o distanţă desiguranţă.Nu mi-a acordat prioritate,

îmi pare rău.A fost vina mea.O să vă scriu datele melepersonale şi pe cele ale

companiei de asigurări.Ce număr de înmatriculare aveţi?Conduceaţi sub influenţaalcoolului?

¿Me podría decir su nombre y su dirección?Es su culpa.Me desplazaba conforme con mi dirección.

Tenía los faros apagados. Cruzó la calle con el semá-foro en rojo.Salió del aparcamiento sin asegurarse.Pasó a mi dirección cuando se adelantó.

Giró a la izquierda / a la

derecha sin encender el intermitente.No respetaba la distancia de seguro.No respetó la precedencia. Lo lamento.Ha sido mi culpa.Le anotaré mis señas y las de la compañía

de seguros.¿Cuál es su placa de matrícula?¿Manejaba bajo la influencia del alcohol?

130

Circulam cu viteză redusă. Circulaba con velocidadreducida.

Am martori. Tengo testigos.

Controlul poliţiei

Stop!Opriţi!Aş putea să văd permisuldvs. de conducere?Iată permisul meu deconducere.Vă rog să-mi prezentaţi .

¡Pare!¡Alto!¿Puedo ver su permiso de conducir, por favor?He aquí mi permiso de conducir.Le ruego que me presente

certificatul de înmatriculare.

asigurarea maşinii,cartea verde.

Permisul / documentulnu este valabil.Centurile de siguranţă

sunt obligatorii.Aţi traversat pe lumina roşiea semaforului.

el certificado de matrículadón. el seguro del coche, la carta verde (del seguro).

El carné de conducir / el papel no es válido.Los cinturones de seguridad

son obligatorios.Ha cruzado la calle con el semáforo en rojo.

Aţi depăşit limita de viteză. Ha sobrepasado el límitede velocidad.

131

2.2 Colatoria cu autovehiculul

N ţi it l l No ha parado en la señal

2. 2 Călător ia cu autovehiculul

Al d t D li i /



Nu aţi oprit la semnul„Cedează trecerea“.Aţi încălcat linia continuă.

V-aţi deplasat cu maşina

pe partea greşităa drumului.Aceasta este o zonădestinată pietonilor.Aceasta este o stradă cusens unic.Pe această stradă traficuleste restricţionat.Obstrucţionaţi traficul,

încălcaţi regulile decirculaţie.Sunteţi sancţionat.

No ha parado en la señal „Ceda el paso“.No ha respetado la línea continua.Se ha desplazado en coche

por la parte equivocada del camino.Esta es una zona dedicada a los peatones.Esta es una calle con dirección única.Por esta calle el tráfico está restriccionado. Obstrucciona el tráfico.

No respeta las reglas de

circulación.Está sanccionado.

Termeni şi expresii din limbajul specific,

indicatoare şi avertismente

Accesul interzis El acceso prohibido[él ak6éso proißiöo]

Afişarea perioadei de parcareMostrar / Enseñar el período de aparcamiento [mostrár] / [enserjár él período dé aparkamjénto]

Alimentare cu carburanţi Alimentación con carburantes [alimentaGjón kón karßurânte]

132

Alunecare de teren Deslizamiento / Desprendimiento de tierra [desliQamjénto] / [desprendimjénto dé tjérra]

Congestión del tráfico /

Embotellamiento / Atasco [konxestjón dél tráfiko / emboteXamjénto / atásko]

Multa [multa]Aparat de taxat parcarea

Aparato para tasar el aparcamiento [aparáto pára tasár él aparkamjénto]

Utilice los faros [utilíGe lós faros]

Asistencia técnica en carretera [asisténGja téknika én karretéra]Precaución / Atención [prekauGjón] / [atenGjón]Atención al tren [atenGjón ál trén]Autocamión para intervenciones

[autokamjón pára inteißenGjones]Autostradă Autopista [autopista]Avalanşă Alud [alú9]Bandă de circulaţie Carril / vía / senda

[karríl] / [bía] / [sénda]

Ambuteiaj

Amendă

Aprindeţi farurile

Asistenţă pe şosele

Atenţie!

Atenţie la tren!

Autocamion pentruinterventii

133


Bandă pentru avarii Carril para averías

2. 2 Colatoria cu autovehiculul

Claxonatul interzis Prohibido señales acústicas



Bandă pentru avarii

Bandă pentru depăşire

Benzină cu plumb

Benzină diesel Benzină fără plumb

Bilet de parcare

Carril para averías [karríl pâra aßerias]Carril para adelantamiento[karríl pára adelantamjénto] Gasolina con plomo

[gasolina kón plomo]Gasóleo A (98) [gasóleo A] Gasolina sin plomo (95) [gasolina sin plomo]

Disco de estacionamiento limitado [dísko dé esta6jonamjénto]

Biserică Iglesia [iylésja]Cablu de remorcare Cable de remolque

[kâßle dé rremólke]Cale ferată fără bariere Paso a nivel sin barrera

[páso á nißél sin barrera] Ceaţă Niebla ' [njébla]Cedează trecerea Ceda el paso [0éöa él páso]Centru(l) (oraşului) Centro ciudad / Centro urbano

[0éntro 0juöâö] / [Géntro uißâno] Cinema Cine [6íne]

Circulaţia interzisă Prohibido el tráfico [proißiöo él tráfiko]

Circulaţie în ambele sensuri Circulación doble [0írkula0jón doßle]

134

Claxonatul interzis Prohibido señales acústicas[proißiöo seqáles akústikas]

Contravenţie Contravención[kontraßen0jon]

Control radar Control de radar

[kontról dé rraöâr]Curbă periculoasă Desviación pronunciada a ... / Curva peligrosa [desßja0jön pronun0jâöa á ...]

/ [kurßa peliyrósa]Depăşirea interzisă Prohibido adelantar

[proißiöo aöelantâr]Deviere temporară Desvío provisional

[desßio proßisjonâl]Drum alunecos Trayecto resbaladizo

[trajékto rresßalaöi0o]Drum cu denivelări Trayecto irregular

[trajékto irreyulár]Drum cu prioritate Vía preferente

[bía preferénte]Drum de legătură Vía de conexión

[bía dé koneksjón]Drum închis Carretera cerrada / Callejón sin salida

[karretéra 0errâöa] / [kaAe^ón sin saliöa] Drum îngustat Estrechamiento de calzada

[estretfamjénto dé kal0âöa] Drum în lucru Camino en obras / Obras

[kamíno én oßras] / [oßras]

135

2.2 Călătoria cu autovehiculul O S ? 2 . 2 Călătoria cu autovehiculul

ó



Drum naţional Carretera [karretéra]Drum pietruit Terraplén [terraplén]Drum regional / de ţară Camino rural / rúa

[kamíno mirál] / [mía]Evitaţi zgomotele inutile! ¡Evitar los ruidos innecesarios!

[eßitâr los rrwiöos inneGesáijos] Folosirea lanţurilor antiderapante obligatorie Utilizar las cadenas antideslizantes obligatoriamente [utiliGár lás kaöénas antiöesliGântes oßliyatoijaménte]Gară Gheaţă

Intersecţie Interzis tuturor autovehiculelor Interzis la dreapta / stânga

IeşireIntrarea interzisă

încetiniţi

întoarcerea în U interzisă

Limită de viteză

Estación [estaGjón]Hielo [jélo]Cruce [krúGe]

Prohibido el tráfico [proißiöo él tráfiko]Prohibido girar a la derecha / izquierda [proißiöo xirár á lá derétja / iGkjéröa]Salida [saliöa]Prohibida la entrada [proißiöa lá entrâöa]Circule despacio

[0írkule despáGjo]Prohibida la vuelta en retorno [proißiöa lá bwélta én rretómo] Limitación de velocidad [IimitaGjón dé beloGiöâö]

136

Limită de greutate Limitación de peso[IimitaGjón dé péso]Coches pesados en tráfico [kótjes pesâöos én tráfiko] Prohibido aparcar

[proißiöo aparkár]Torcer a la izquierda / derecha[torGér á lá iGkjéröa / derétja] Giro / desvío [xíro / desßio] Prohibido pararse [proißiöo parárse]

Opriţi motorul cât staţionaţiApague el motor durante el estacionamiento

[apáye él motor durante él estaGjonamjénto] Oraşul vechi Casco antiguo [kásko antíywo]Pană Avería [aßeria]Pană de cauciuc Rueda pinchada [rrwéöa pintjâöa]

Parque Aparcamiento

Maşini grele în trafic

Nu parcaţi!

Obligatoriu la stânga / dreapta

OcolOprirea interzisă

ParcParcareParcarea interzisă

Parte carosabilă

Patrulă de circulaţie

[parké][aparkamjénto]

Dejar libre la salida / Prohibido aparcar [de^ár lißre lá saliöa] Camino carretero [kamíno karretéro] Patrulla de circulación [patrúXa dé GirkulaGjón]

137

2.2 Călătoria cu autovehiculul

Pantă periculoasă Bajada peligrosa

2. 2 Colatorio cu autovehiculul

Semafor Semáforo [semáforo]



Pantă periculoasă

Pasaj subteran

Pasaj pentru vehicule

PericolPistă pentru motociclete

Poliţie

Post de primajutor

Poştă Preţ / litru

Prioritate

Reduceţi viteza

RestricţieRevopsire a semnelor

de circulaţie

Risc de ambuteiaj

Bajada peligrosa[ba%áda peliyrósa]Pasaje / paso subterráneo [pasáxe / páso subterráneo] Pasaje para vehículos [pasáxe pára beíkulos] Peligro [pelíyro]Pista para motocicletas [pista pára motoGiklétas] Comisaría de policía [komisaría dé poliGía]Puesto de socorro [pwésto dé sokórro]Correos [korréos]Precio por litro

[préGjo pór litro]Respetar la precedencia [rrespetár lá preGeöénGja] Reducir la velocidad / Disminuir la marcha [rreöuGir lá beloGiöâö] / [disminwír lá mártja] Restricción [rrestrikGjón] Retinte de las señales

de tráfico[rretínte dé lás serjáles dé tráfiko] Riesgo de embotellamiento / atasco[njésyo dé emboteXamjénto / atásko]

138

Se a o Se á o o [se á o o]Semnal de oprire Señal de detenimiento

[seQál dé detenimjénto]Sens unic Calle de sentido único / Ruta alternativa /

Dirección única[káXe dé sentiöo úniko / mita altematißa / direkGjón únika]

Sens giratoriuRodea la plaza / Circunvalación / Tráfico giratorio

[rroöéa lá pláGa / GirkumbalaGjón / tráfiko xiratórjo] Serviciu de remorcare Servicio de remolque

[serßiGjo dé rremólke]Sistem de alarmă Sistema de alarma intermitente

[sistéma dé alárma intermiténte] Stadion Estadio [estádjo]

Staţie de autobuz Parada de autobús[paráda dé autoßus]

Staţie de metrou Estación de metro[estaGjón dé métro]

Staţie de taxi Parada de taxis[paráóa dé tá(k)sis]

Staţionarea interzisă permanentEstacionamiento prohibido [estaGjonamjénto proißiöo] Stop / Semafor Semáforo [semáforo]

Staţionarea interzisă Estacionamiento prohibido / Puente bajo / Prohibido detenerse[estaGjonamjénto proißiöo] / [pwénte báxo] / [proißiöo detenérse]

139

2 . 2 Călătoria cu autovehicululC S

S ă i i ă / ă C i / i

2.2 Colatorio cu autovehiculul

Virarea interzisă Prohibido virar



Stradă principală / secundară Caile mayor / secundaria [kăXe major / sekundáija]

Şcoală Escuela / Colegio[eskwéla] / [koléxjo]

Şosea Carretera [karretéra]

Şosea principală / secundarăCarretera principal / secundaria [karretéra prinGipál] / [sekundáija]

Carretera con dos bandas [karretéra kón dos bándas] Peaje [peáxe]Teatro [teátro]

Campo de actividades deportivas [kámpo dé aktißiöâdes deportißas]

Servicios [serßiGjos]Paso a nivel [páso á nißél] Paso de peatones [páso dé peatones]Acera [a6éra]Botiquín de urgencia [botikín dé ur^énOja]Túnel [túnel]

Şosea cu două benzi

TaxăTeatruTeren de sport

ToaleteTrecere la nivel Trecere pentru pietoni

TrotuarTrusă de urgenţă

Tunel Ţineţi dreapta / stânga

Tomar la fila de la derecha / izquierda [tómar lá fila dé lá derétja / iökjéröa]

Conducir por la derecha / izquierda [konduGír pór lá derétja / iGkjéröa]

140

Virarea interzisă Prohibido virar[proißiöo birár]

Viteza maximă 30 km/h Velocidad limitada a treinta[beloGióáó limitáda á tréinta]

Zonă de pareare limitată

Zona de estacionamiento limitado [Qóna dé estaGjonamjénto limitádo] Zonă destinată pietonilor Zona peatonal

[Góna peatonál]Zonă pentru remorcare Zona de remolque

[Góna dé rremólke]

Termeni tehnici cu privire la dotarea şi componenţa autovehiculului

Mecanică şi instalaţii electrice

Indicatoare de bord şi comenziAccelerator

Acumulator

Alarmă antifurt

Alimentare

Alternator

acelerador / pedal del gas[aQeleraóór] / [peöâl dél gás]acumulador[akumulaöor]alarma antirobo

[alárma antirroßo]alimentación[alimentaGjón]alternador[altemaöor]

141

2.2 Colatoria cu autovehiculul C S 2. 2 Colatoria cu autovehiculul

Ch i d



Ambreiaj embrague [embrăye]Amortizoare amortiguadores

[amortiywaööres]Antifurt inmovllizador antirobo

[immoßiliGaöor antirroßo]Arbore cu came árbol de levas

[ârßol dé léßas]Arbore de transmisie árbol de transmisión

[âißol dé transmisjón]Bară de direcţie columna de dirección

[kolúmna dé direkGjón]Bară de protecţie parachoques

[paratjókes]Baterie batería [batería]

Bucşă manguito / casquillo[mangíto] / [kaskíXo]

Bujie bujía [bu%ía]Buşonul rezervorului tapa del depósito de gasolinade benzină [tápa dél depósito dé gasolina]Cablu cable [kâßlè]Cameră cámara [kámara]Capacul roţii tapacubos [tapakußos]Capotă capó [kapó]

Carburator carburador[kaißuraöör]

Cârlig gancho [gántjo]Centură de siguranţă cinturón de seguridad

[Ginturón dé seyuri5á3]

142

Cheie de contact llave / mando[Xâße] / [mando]

Cilindru cilindro [Gilíndro]Circuit electric circuito eléctrico

[Girkwíto eléktriko]

Clemă sujetador / borne (electr.)[suxetaöor] / [bóme]

Cheie de contact llave de encendido[Xaße dé enGendiöo]

Cheie pentru piuliţe llave inglesa[Xaße inglésa]

Claxon bocina / claxon[boGína] / [klá(k)son]

Colector colector / recaudador

[kolektór] / [rrekaudadór]Comutator conmutador

[kommutaQór]Contact encendido

[enGendído]Cric alzacoches

[alGakótfes]Curea de ventilator correa del ventilador

[korréa dél bentilaSór]

Cutie cu scule caja de herramientas / utensilios[káxa dé erramjéntas / utensíljos]

Cutie de viteză caja de cambio [káxa dé kámbjo]Demaror motor de arranque [motor dé arránke]Distribuitor distribuidor [distrißwiöor]

143

2.2 Colatorio cu autovehiculul C S

Faruri faros [fáros]Ú


Lumini de marşarier luces de marcha atrás



Fază scurtă luz de cruce [1Ú9 dé krúGe]Fază lungă luz de carretera [1Ú0 dé karretéra]Fereastră ventana [bentána]Filtru de aer filtro de aire [filtro dé ájre]Filtru de ulei filtro de aceite [filtro dé a0éite]Frânare hidraulică frenado hidráulico

[frenâöo iSráuliko]Frână de mână freno de mano [fréno dé máno]Frâne frenos [frénos]Indicator al temperaturii apei

indicador de la temperatura del agua [indikaöor dé lá temperatura dél áywa]

Indicator de benzină indicator / bomba de la gasolina [indikaöor / bomba dé lá gasolina]

velocímetro [belo0ímetro]indicator del nivel de aceite [indikaöor dél nißél dé a0éite]inyector [injektór]inyección [injek0jón]cierro centralizado [0jérro 0entrali0äöo]

rin de la rueda / llanta [rrín dé lá rrwéöa / >.ánta]

Indicator de vitezăIndicator al niveluluiuleiuluiInjectorInjecţie

închidere centralizată

JantăKilometraj

Lichid de frânăLumină de avarie(de avertizare)

cuentakilómetros[kwentakilómetros]líquido de freno [likiöo dé fréno]luz de advertencia[1Ú0 dé aößerténOja]

144

Lumini de marşarier luces de marcha atrás [lú0es dé mártja atrás]

luces traseras / luces de posición [lú0es traséras] / [ lú0es dé posi0jón]luces de los frenos

[lú0es dé los frénos]marcha atrás [mártja atrás]motor [motór]espejo lateral [espéxo laterál]

Lumini de poziţie

Luminile de frână

MarşarierMotorOglindă lateralăOglindă retrovizoare espejo retrovisor

[espéxo rretroßisor]Parbriz parabrisas [paraß risas]Pedală... pedal... [peöal]

de frână de freno [dé fréno]

de ambreiaj de embrague [dé embráye]Piuliţă tuerca [twérka]Piston pistón [pistón]Platină toma de corriente

[tóma dé konjénte]placa [pláka]Plăcuţă de

înmatricularePlăcuţe de frână

Pneuri

Pompă ...de apă

pastillas de los frenos[pasteas dé los frénos]neumáticos / ruedas [neumátikos] / [rrwéöas]bomba... [bómba]

de agua [dé áywa]

145

2*3 Colatorio cu vaporul sau feribotul

barul? el bar?

2.3 Colatorio cu vaporul sau feribotul

cu valuri mari. con olas grandes,



biroul ofiţerului de bord?

cabina / locul cu nr. ...?

cheia de la cabină?infirmeria?restaurantul?toaleta?

Unde se află cabina mea?La prora / pupa / babord / tribord.Cabina mea este ...

deja ocupată,zgomotoasă.

Aş dori să o schimb.Uşa cabinei melenu se deschide.Hubloul din cabina meanu se deschide.Cum se ajunge pe covertă / puntea inferioară?

Cum e marea astăzi?Astăzi marea e ...

agitată.

la oficina del oficial de bordo?el camarote / el asiento no ... ?

la llave del camarote? la enfermería? el restaurante? el servicio / el tocador / el lavabo?

¿Dónde está mi camarote? En la poa / la popa / el habor / el estribor.Mi camarote...

está ocupado ya. es ruidoso.Quisiera cambiarlo.La puerta de mi camarote no se abre.La portilla de mi camarote no se abre.¿Cómo se llega a la cubierta / a la cubierta

inferior?¿Cómo está el mar hoy? Hoy el mar está ...

nervioso.

152

liniştită.Se stârneşte vântul.Nu mă simt bine.Mă simt rău.

Am rău de mare.Daţi-mi, vă rog,un pahar cu apă.o felie de lămâie,o pastilă.

Să urcăm pe punte!Care este următoarea escală?

Unde debarcaţi?

g ,tranquilo (calmo).

Se levanta el viento.No me encuentro bien.Estoy mal.

Estoy mareado.Déme, por favor, un vaso de agua, una rodaja de limón, un comprimido.

¡Subamos al puente!¿Cuál es la próximaescala?¿Dónde desembarca?

2.4 Colatoria cu trenul

compartiment compartimiento [kompartimiénto]d i [ ßi ]

2.4 Călătoria cu trenul

Sosiri LlegadasS A l d

[Xeyâöas][á ló dé ]



conductor revisor [rreßisor]şef de tren jefe de tren [%éfe dé trén]tren cursă tren viajero [trén bjaxéro]de persoanetren direct tren directo [trén dirékto]tren expres tren expreso / directo

[trén ekspréso] / [dirékto]tren personal tren personal [trén personál]tren rapid tren rápido [trén rrâpiöo]vagon vagón [bayón]

Agenţie de voiaj Agencia de viajes [a%én0ja dé bja%és]

Bărbaţi / Femei Caballeros / Señoras [kaßaléros] / [serjóras]

Birou de informaţii Oficina de información [ofíSína dé informaBjón]

Fumatul interzis Prohibido fumar [proißiöo fumár]

Fumatul permis Se permite fumar [sé permite fumár]

Liber / Ocupat Libre / Ocupado [lißre] / [okupâöo]Nu vă aplecaţi în afară!

¡Se prohibe asomarse por Ia ventanilla! [sé proiße asomárse pór lá bentaníA.a]

Semnal de alarmă Freno de emergencia [fréno dé emer^énOja]

154

Spre peroane A los andenes [á lós andénes]

Unde este gara?Cum se ajunge la gară,vă rog?Du-mă la gară.Mă grăbesc.Unde pot cumpărabilete de tren pentruBucureşti? / Madrid?Trenurile către Bucureştipleacă din gară?

¿Dónde está la estación? ¿Cómo se llega a la estación de trenes, por favor? Lléveme a la estación. Tengo prisa.¿Dónde puedo comprar billetes para el tren de Bucarest? / de Madrid? ¿Salen de la estación los trenes a Bucarest?

Pot rezerva bilete anticipat? ¿Puedo reservar billetes con anticipación?

Unde este ...biroul de informaţii?

¿Dónde está ...la ventanilla la oficina de información?

biroul de obiecte pierdute? la oficina de objetos perdidos?la oficina de cambio de moneda?el despacho de billetes? el andén?

el restaurante? la sala de espera? el bar?

¿A qué hora sale ...

biroul de schimb valutar?

casa de bilete?peronul?

restaurantul?sala de aşteptare?snack-barul?

La ce oră pleacă ...

I I j ^ W '

2.4 Călătoria cu trenul qqq q

B 'Q aQAc

acceleratul p en tru ...? el tren acelerado para...? á i ?

2.4 Colatorio cu trenul q q q

Pentru copii se plăteşte ¿Para niños se paga medio



rapidul pentru...?expresul pentru ...?

La ce oră am tren spre

Bucureşti?Când pleacă...primulultimulurmătorul

tren către Bucureşti? / Barcelona?Aş vrea să consult mersultrenurilor.

Aş vrea un bile t...clasa a doua până la ...clasa întâi până la ...cu preţ redus pentru ...dus şi întors până la ...numai dus până la ...

Cât costă?Există bilete cu reducerepentru ...

copii?familii?persoane în vârstă?studenţi?

el tren rápido para ...? el tren expreso (directo) de para..?

¿A qué hora tengo un tren

para Bucarest?¿Cuándo sale e l ... primer último próximo

tren para Bucarest? / Barcelona?Querría ver el horario de ferrocarriles.

Quiero un billete...de segunda clase para... de primera clase par a... con descuento para... de ida y vuelta para ... de ida pa ra ...

¿Cuánto es?¿Hay descuento para ...

los niños? familias? los pensionistas? los estudiantes?

156

jumătate de bilet?Cât timp e valabil biletul?

Aş vrea să rezerv trei locuri

pentru rapidul de Bucureşti,sâmbătă la ora...

Aş vrea un compartimentde ...

fumători.nefumători.

Aş vrea un loc la vagonul dedormit.

Aveţi un pat la clasa întâi?

E un tren direct?Da, este un tren direct.Nu. Trebuie să schimbaţila. . .Pot lăsa bagajele lamagazia de bagajede mână?

Aş putea să îmi iaubicicleta în tren?Pot să mă întorc cu acelaşibilet?

billete?¿Para cuánto tiempo vale este billete?Deseo reservar tres asientos

para el tren rápido que va a Bucarest el Sábado a las... horas.Quisiera un compartimento para ...

fumadores, no fumadores.

Quiero una litera en el cochecama.

¿Queda alguna litera de primera clase?¿Es un tren directo?Sí, es un tren directo.No. Tiene que cambiar en...¿Puedo dejar el equipaje en el despacho de equipajes (la consigna)?

¿Puedo llevar mi bicicleta en el tren?¿Puedo volver con el mismo billete?

157


Există vagon-restaurant ¿Hay cocherestaurante en

2.4 Colatorio cu trenul

Acesta este peronul pentru ¿Es éste el andén para el



în tren?Te poţi ocupa de bagaje?

Hamal, du bagajele la

trenul de ...!Cât îţi datorez?Am două valize.Când soseşte trenul de ...?A venit trenul de ...?

Când pleacă trenul de ...?De la ce linie?De la ce peron pleacă trenulpentru...?Unde este peronul nr. 2?

Trenul pleacă peste cinciminute.

în ce direcţie merge trenulacesta?Unde trebuie să schimbpentru...?Cât timp trebuie să aşteptpentru o legătură?Aş dori să cumpăr nişteziare.Unde e un chioşc de ziare?

el tren?¿Puede usted encargarse del equipaje?¡Mozo, lleva el equipaje al

tren de...!¿Cuánto te debo?Tengo dos maletas. ¿Cuándo llega el tren de...? ¿Ha llegado el tren de (para)...?Cuándo sale el tren de ...? De qué andén?¿De qué andén sale el tren

a...?¿Dónde está el andén número dos?El tren sale dentro de cinco minutos.¿En qué dirrección va este tren?¿Dónde tengo que cambiar para...?¿Cuánto tiempo tengo que esperar para un enlace? Querría comprar algunos periódicos.¿Dónde hay un quiosco?

trenul d e ...?Acesta este trenul de ...?Se poate fuma aici?E liber / ocupat loculacesta?Cred că acesta este loculmeu.Nu, este ocupat.Acestea sunt locurilenoastre.Iată rezervarea mea.Ce loc aveţi, vă rog?

Eu am locul nr. 40.

Sunt locuri libere?Pot să-mi pun valizadeasupra?Vă deranjează dacă ...

mă aşez aici? închid fereastra?deschid fereastra?

îmi permiteţi să închid / să

deschid uşa?Scuzaţi-mă, acesta elocul meu.Era ocupat.

tren a ...?¿Es éste el tren a ...?¿Se puede fumar aquí? ¿Está libre / ocupado este

asiento?Creo que ése es mi asiento.

No, está ocupado.Estos son nuestros asientos.Aquí tengo la reserva. ¿Qué asiento tiene usted, por favor?Yo tengo el asiento número 40.¿Hay asientos libres? ¿Puedo colocar mi maleta encima?¿Le / Les molesta s i ...

me siento aquí? cierro la ventanilla? abro la ventanilla?

¿Me permite abrir / cerrar

la puerta?Disculpe, éste es mi asiento.Lo tenía ocupado.


Biletele la control! ¡Billetes, por favor!

2.5 Colatorio cu taxiul

Găsesc un taxi? ¿Encontraré un taxi?



Aşteptaţi puţin,nu-mi găsesc biletul.Mi-am pierdut biletul.Cum se poate ajunge la

vagonul-restaurant?Unde este toaleta?Ce staţie este aceasta?La ce oră sosim la ...?

Are întârziere?Are zece minute întârziere.

Soseşte ...mai devreme?cu întârziere?la timp?

Cum se numeşte următoareastaţie?In cât timp ajungem?

Aveţi vreo cuşetă cu unpat liber?Unde este cuşeta mea?

Espere un poco, no encuentro mi billete.He perdido mi billete. ¿Cómo se puede llegar al

cocherestaurante? ¿Dónde está el servicio? ¿Qué estación es ésta?¿A qué hora llega el tren a...?¿Lleva retraso el tren? Llevamos diez minutos de retraso.Llega...

antes de su hora?

con retraso? puntual?

¿Cómo se llama la próxima estación?¿Dentro de cuánto tiempo llegamos?¿Hay algún compartimento con una litera libre?

¿Dónde está mi litera?

160

Unde pot găsi un taxi?

Caută-mi un taxi, te rog.Taxi! Liber?

Nu, îmi pare rău,am ieşit din tură.Da, sunt liber.Repede, la gară!

Mai repede. Sunt grăbit.Care e tariful până la ...?O să aplicaţi taxa ...

interurbană?de vacanţă?pentru timp de noapte?

Opreşte aici! Vreau să faccâteva fotografii.Aşteaptă-mă aici, mă întorcrepede (imediat).Cât marchează taximetrul?

Vă rog să mă duce ţi... în centru,

în pia ţa ...la această adresă,la aeroport,la gară.

¿Dónde puedo encontrar un taxi?Búscame un taxi, por favor. ¡Taxi!¿Está libre?

No, lo lamento, he terminado mi turno.Sí, estoy libre.¡Rápido a la estación (de trenes)!Más rápido. Tengo prisa. ¿Cuál es la tarifa hasta ...? ¿Practicará la tarifa ...

interurbana? de vacaciones? de noche?

¡Para aquí! Quiero hacer unas fotos.Espere aquí, vuelvo rápidamente (enseguida). ¿Cuánto ha registrado el taxi?Quiero que me lleve ...

al centro, a la plaza ... a esta dirección, al aeropuerto, a la estación.

161

2. 5 Călătoria cu taxiul

la hotelul... al ho tel...

___________________ I H I

Autobuzul

2. 6 Mijloacele de transport în comun



la spital,pe strada ...

La colţ, viraţi la dreapta.

Mergeţi drept înainte.Se poate să deschid geamul?Vă rog, puteţi să mergeţimai încet?Vă rog, opriţi aici.

al hospital, a la caile...

En la esquina, gire a la derecha.

Siga todo recto.¿Puedo abrir la ventanilla? ¿Puede ir más despacio, por favor?¡Pare aquí, por favor!

Autobuzul

autogară terminal de autobuses[terminál de autoßuses]

cap de linie estación final / fin del recorrido

[estaGjón finál] / [fin dél rrekorföo]circuit recorrido[rrekorföo]

controlor revisor[rreßisör]

fumatul interzis prohibido fumar[proißiöo fumár]

ieşire de urgenţă salida de emergencia[saliöa de emer%énGja]

linie línea[línea]staţie de autobuze parada de autobuses

[parâöa dé autoßuses]staţie facultativă parada solicitada

[parâöa soliGitâöa]

Aveţi un ghid al ¿Tiene una guía de lostransportului în comun, transportes en común,vă rog? por favor?

La ce interval circulă ¿Cuál es el transcurso deautobuzul...? circulación del autobús ...?La ce oră trece primul / ¿A qué hora pasa elultimul autobuz? primer / el último autobús

...?

163

2. 6 Mijloacele de transport în comun ■ b u h

Unde este ... ¿Dónde está...

2. 6 Mijloacele de transport în comun

un bilet pentru10 călătorii?

■ asgas un billete para 10 recorridos?



autogara?

biroul de informaţii?

casa de bilete?staţia de autobuz?Unde are staţieautobuzul nr. ...

în direcţia .. .?De unde pot lua un autobuzpentru ...?Ce autobuz trebuie să iaupentru ...?

De unde se pot cumpărabilete?Din autobuz.Unde vedeţi un semn cu ...De la tonomatele aflate

în staţiile de autobuz.Cât costă ...

un bilet pentru un adult?

un bilet pentru un copil?un bilet cu / fără bagaj?

un bilet pentruo călătorie?

el terminal de autobuses? la oficina de informaciones?

la taquilla? la estación / la parada? ¿Dónde está la parada del autobús no .... que va dirección a ...?¿Dónde puedo tomar un autobús para...?¿Qué autobús tomo para...?

¿Dónde se pueden comprar billetes?Del autobús.Dónde ve una señal con ... De los tonomatos que están en las paradas de autobús. ¿Cuánto cuesta. ..

un billete para un adulto?

un billete para un niño?

un billete con / sin equipaje? un billete para un recorrido?

164

10 călătorii?un bilet pentru o oră / 2 ore?un abonament pentruo zi?un abonamentsăptămânal / lunar?

Cât costă biletul până la ...?

Există bilete / abonamentecu reducere ...

pentru copii?pentru studenţi?pentru persoane cu

handicap?Aş dori un bilet pentrudouă călătorii.Autobuzul acesta merge la...?Autobuzul acesta ajunge

în strada ... ?Nu, vă trebuie nr. ...Un bilet..., vă rog!

dus

dus-întorspentru toată ziuapentru toată săptămânapentru toată luna

10 recorridos? un billete para una o 2 horas?un abono para un día?

un abono semanal / mensual?

¿Cuánto cuesta el billete hasta...?¿Hay billetes / abonos con descuento ...

para niños? para estudiantes? para personas

minusválidas?Quisiera un billete para dos recorridos.¿Va este autobús a...? ¿Este autobús llega a la calle...?No, el número ...¡Un billete ..., por favor!

de ida

de ida y vuelta para todo el día para toda la semana para todo el mes

165

1 2 . 6 Mijloacele de transport în comun

îmi puteţi spune când ¿Puede decirme cuándotrebuie să cobor? tengo que bajar?

2 . 6 Mij loacele de tr ansport în comun

Unde este staţia de metroucea mai apropiată?

¿Dónde está la más próxima / cercana



trebuie să cobor? tengo que bajar?Acesta este autobuzul ¿Es este el autobús a ...?pentru...?Trebuie să schimb ¿Tengo que cambiar deautobuzul? autobús?Vreau să cobor la ... Quiero bajar en...Locul acesta este liber? ¿Este asiento está libre?Câte staţii sunt până la ...? ¿Cuántas paradas

hasta...?hay

Se fac opriri pe traseu? ¿Tiene paradas durante elrecorrido?

Vă rog, opriţi la următoarea Por favor, pare en lastaţie. próxima parada.Mă scuzaţi, trebuie Perdone / Disculpe, tengosă cobor aici. que bajar aquí.Scuzaţi, îmi permiteţi ¿Me permite pasar, porsă trec? favor?Prima staţie, vă rog! ¡Próxima parada, por favor!Vă rog, puteţi opri un pic? ¿Puede parar un poco, por

favor?Mi s-a făcut rău. Estoy mareada.

MetroulAveţi metrou? ¿Hay metro?Unde este o staţie de ¿Dónde hay una estaciónmetrou? de metro?

166

cea mai apropiată?

Aţi putea să-mi daţi o hartăa metroului?La ce oră trece primul / ultimul tren?Până la ce oră circulă?De unde se cumpără bilete?

Există abonamente specialepentru turişti?Vreau să ajung la ...Ce linie trebuie să iaupentru ...?

Trebuie să luaţi linia ... îndirecţia ..., până la staţia ...,apoi să luaţi linia ...spre ...De la ce peron / nivel pleacălinia ... în direcţia ...?Acesta este trenul pentru...?Câte staţii sunt până la...?

Câte staţii sunt până lastrada...?Cum se numeşte staţia undetrebuie să cobor?

próxima / cercana estación de metro?¿Podría darme un mapa del metro?¿A qué hora pasa el primer / el último tren? ¿Hasta qué hora circula? ¿Dónde se compran los billetes?¿Hay abonos especiales para turistas?Quiero llegar a ...¿Qué línea tengo que coger para...?Tiene que coger la línea ... dirección a ..., hasta la estación . .., después coger la línea... hacia ...¿De qué andén / piso / nivel sale la línea ...?¿Es este el tren para ...? ¿Cuántas estaciones quedan para...?

¿Cuántas paradas hay hasta la ca lle...?¿Cómo se llama la parada dónde debo bajar?

167

3.1 La hotel H f g i

E i S S !pat cama [káma]pătură manta [mánta]

3.1 La hotel

aeroport,centrul oraşului

el aeropuerto, el centro de la ciudad



pătură manta [mánta]pătuţ de copil camita de bebé [kamíta dé beßé]pensiune completă pensión completa

[pensjón kompléta]pensiune / hotel mic

pensión / hotel pequeño[pensjón / otél pekéqo]pernă almohada [almoáda]portar portero [portéro]prânz (masă) almuerzo [almwéröo]recepţie recepción [rreGepGjón]rezervare reserva [rresérßa]sală de baie baño [báqo]spălătorie lavandería [laß an dería]sufragerie salón / comedor [salón] / [komectór]telefonistă telefonista [telefonista]umeraşe perchas [pértjas]

Alegerea şi rezervarea la hotel printr-un oficiu

turistic, telefonic sau la recepţia hotelului

Unde pot să fac o rezervare ¿Dónde se puede hacerlo V*/\fa10 ----------------- - L. n X—I r la hotel?Doresc să fac rezervare la

un hotel din centruloraşului.Aş dori un hotel înapropiere d e ...

una reserva en el hotel? Quiero hacer una reserva en un hotel del centro de la ciudad.Quisiera un hotel cerca de (del / de la )...

174

centrul oraşului,gară.pârtia de schi.port.stadion.

Vreau un hotel...bun.cu preţuri medii,de lux.ieftin.

Regret, toate hotelurilesunt pline.Puteţi încerca prin

împrejurimi / prin

apropiere?Da, faceţi rezervarea penumele...Sosesc la ...Trebuie să ajungeţi înaintede...Trebuie să plătiţi... în avans,iar restul la hotel.

Am nevoie de un act deidentitate / carte de credit.Aveţi camere libere?

el centro de la ciudad, la estación, la pista de esquí, el puerto, el estadio.

Quiero un hotel... bueno.con precios medios.de lujo.barato.

Lo lamento, todos los hoteles están llenos. ¿Puede intentar por los alrededores? / ¿por aquí

cerca?Sí, haga la reserva a nombre de...Llego a las ...Tiene que llegar antes de . . .Tiene que pagar ... por adelantado y el resto en el hotel.

Necesito una cédula de identitad / una tarjeta. ¿Tienen habitaciones libres?

175

3.1 La hotel

Aveţi o cameră pentrudiseară / pentru mâine?

¿Tienen un cuarto para esta noche / para mañana?

Aş dori un apartament.Aş vrea o cameră pentru o

; S i » |USssss

Quisiera una suite. Quisiera una habitación



diseară / pentru mâine?Aveţi o cameră pentruo săptămână?Nu, regret, toate camerelesunt ocupate.Da, avem o cameră.Regret, dar nu acceptămrezervări prin telefon.

Va trebui să veniţi personal.

îmi puteţi da o hartă? îmi puteţi da adresa exactăa hotelului?Cum ajung la hotel?Unde sunteţi acum?

E prea scump, puteţi căutaaltceva, vă rog?Hotelul are garaj / restaurant / ascensor / spălătorie / piscină?Aş dori o cameră cu un pat /

cu un pat dublu.

Aş dori o cameră cu două / trei paturi.

esta noche / para mañana? ¿Tienen un cuarto para una semana?No, lo lamento, todos los

cuartos están ocupados.Sí, tenemos un cuarto.Lo lamento, pero no aceptamos reservas por teléfono.Tendrá que venir personalmente.¿Me podría dar un mapa? ¿Me puede dar la dirección del hotel?¿Cómo llego al hotel? ¿Dónde se encuentra usted ahora?Es muy caro, puede buscar otra cosa, por favor?¿El hotel tiene garaje / restaurante / elevador / piscina?Deseo una habitación

sencilla (individual) / doble (de dos camas). Deseo una habitación de dos / tres camas.

176

Aş vrea o cameră pentru o noapte / o săptămână.

Pentru câte zile / nopţi?

La sosirea iii hotel

Am rezervat o cameră pe numele...Am rezervat ...

telefonic printro agenţie prin biroul de informaţii pentru turişti

... o cameră / două camere pe numele...Câte nopţi rămâneţi?O să rămân ... nopţi.Nu ştiu cât, deocamdată.

O să rămân...

de la ... până la ... doar astăseară. câteva zile. o săptămână.

Quisiera una habitación para una noche / una semana.¿Para cuántos días / noches?

He reservado una habitación a nombre d e ... He reservado...

por teléfono por una agencia por la oficina de informaciones para

turistas ... una habitación / dos habitaciones a nombre d e ...¿Cuántas noches se queda? Me quedo... noches.No sé cuánto por el momento.Me quedaré...

d el. . . hasta e l. . . solamente esta noche, unos cuantos días, una semana.

3.1 La hotel

Aş dori o cameră cu baie / duş / telefon.

Quisiera una habitación con baño / ducha / teléfono.

3.1 Lo hotel

Micul dejun e deja inclus înpreţul camerei.

f i s am s !

Incluido el servicio (el desayuno) en el precio de



duş / telefon.Aş dori o cameră cutelevizor / aercondiţionat.Aş dori o cameră liniştită / cu vedere la mare.

La ce etaj este?Camera aceasta îmi place.Camera are baie?Nu, are duş.Nu, sălile de baie sunt laacelaşi etaj.

Aveţi o cameră mai mare / mai ieftină?E prea mare / mică / zgomotoasă.Cât costă camera pe zi?

Cât costă apartamentulpentru o noapte?

Cât costă cu cină / cu micdejun / cu toate mesele?

Include micul dejun?

con baño / ducha / teléfono.Quisiera una habitación con televisión / aire acondicionado. Quisiera una habitación tranquila / con vistas al mar.¿En qué piso está?¿Este cuarto me gusta. ¿Tiene baño el cuarto?No, tiene ducha.No, los baños están en el mismo piso.

¿Hay alguna habitación mayor / más barata?Es demasiado grande / pequeña / ruidosa.¿Cuánto cuesta la habitación al día?¿Cuánto cuesta el apartamento para una noche?

¿Cuánto cuesta con cena / desayuno / con todas las comidas?¿Incluye el desayuno?

178

p ţ

Camera are aer condiţionat / telefon?Pot să văd camera?

Daţi-mi camera aceasta.

E o greşeală, eu am cerutun apartament.Se poate să-mi mai daţio cameră?Se poate să-mi mai daţiun pat / un pătuţ pentrucopil?

Unde pot parca maşina?

Ce număr are camera mea?

Unde este cheia mea?Puteţi chema pe cinevaca să-mi ducă bagajul încameră?Adu-mi toate bagajele în

camera mea.Completaţi, mai întâi,acest document.Paşaportul dvs., vă rog.

y ) pla habitación.¿La habitación tiene aire acondicionado / teléfono? ¿Puedo ver la habitación?

Me quedo con esta habitación.Hay un error, yo he pedido un apartamento.¿Puede entregarme una habitación más?¿Puede traerme una cama más / una camita de

bebé?

¿Dónde puedo aparcar el coche?¿Qué número tiene mi cuarto?¿Dónde está mi llave? ¿Puede llamar a alguien para llevar / subir mi equipaje al cuarto?Suba usted todo mi

equipaje al cuarto.Tiene que rellenar, primero, este documento. Su pasaporte, por favor.

179

3.1 La hotel

NumePrenume

S u p i n a■ m J

I m i u lApellidoNombre

3.1 Lo hotel

Vă rog să nu-mi daţi nicio legătură telefonică în

¡No me pase ninguna llamada telefónica,



Locul naşteriiProfesiuneaDomiciliul stabilAdresaData sosiriiData plecăriiNaţionalitateCetăţenieSemnătura

îmi puteţi înapoia actelede identitate?La ce oră se serveşte miculdejun / prânzul / cina?

La ce oră încuiaţi, noaptea?

Dacă uşa din faţă este încuiată, sunaţi la sonerie.

Serviciul în cameră

Centrala?Stau în camera nr....

Vă rog, mă puteţi trezila ... ?

NombreLugar de nacimiento ProfesiónLugar de residencia Dirección Fecha de entrada Fecha de salida Nacionalidad Ciudadanía Firma

¿Me puede devolver los papeles?¿A qué hora se sirve el desayuno / el almuerzo / la cena?¿A qué hora cierran la puerta, por la noche?Si la puerta de enfrente está cerrada, toque al timbre.

¿La central telefónica? Estoy en el cuarto número

¿Me podría despertar a las ..., por favor?

180

gcameră.Aş vrea să dau un telefon, îmi puteţi da un fir cuexteriorul?

îmi puteţi face legătura cunumărul... din ... ?Rămâneţi, vă rog, la aparat.

închideţi. Vă sun eudin nou.Numărul este ocupat.Doriţi să mai încerc?

Sună.Se poate să-mi mai aduceţinişte umeraşe?Se poate să-mi mai aduceţisăpun / un prosop?

Se poate să-mi mai aduceţihârtie igienică?Se poate servi micul

dejun / prânzul în cameră?

îmi puteţi pregăti un micdejun la pachet?

,por favor!Querría llamar por teléfono. ¿Me puede dar una línea con el exterior?¿Me puede poner al habla con el número ... de ... ? Permanezca al habla, por favor.Cuelgue. Yo le vuelvo a llamar.Suena ocupado.¿Quiere que vuelva a intentar?Suena.¿Puede traerme unas perchas?¿Me podría traer una pastilla de jabón / una toalla?¿Puede traerme papel higiénico?¿Se puede servir el desayuno / el almuerzo en la habitación?¿Puede prepararme un desayuno para llevar?

181

3.1 La hotel

Se poate să-mi m ai aduceţio pernă / o pătură?

¿Puede traerme una almohada / una colcha

3.1 La hotel ■ m j

Treceţi totul în contul meu,vă rog.

Ponga todo a mi cuenta, por favor.



Se poate să daţi căldura maitare / mai încet?Se poate să porniţi / opriţi

aerul condiţionat?Pot să depozitez ceva înseif?Ce voltaj are curentulelectric?Bufetul?Puteţi aduce ... la cameranr..... vă rog?

câteva sandvişurinişte ceaimicul dejuno gustareo sticlă de ...puţină cafea

Aşteptaţi o clipă, vă rog.

Cine e?

Intră!E deschis.Vă rog, aşezaţi-o / aşezaţi-1 acolo.

(manta)?¿Puede poner la calefacción más alta / más baja? ¿Puede encender / apagar

el aire acondicionado? ¿Puedo depositar algo en la caja fuerte?¿Qué voltaje / tensión tiene la corriente?¿El bufete?¿Puede traer ... al cuarto número ..., por favor?

unos bocadillos

téel desayuno una merienda una botella de ... un poco de café

Espere un momento, por favor.¿Quién es?

¡Pase! / ¡Adelante!La puerta está abierta.Por favor, póngala / póngalo allí.

182

vă g p

în ti mpul şederiiUnde este sala de mese / barul?Unde este piscina / spălătoria?Dacă mă caută cineva ...,

mă întorc la ...

sunt la bar / la restaurant.

mă poate găsi dupăora ...

Plec în oraş şi mă întorcpeste o oră.

Aş v rea un plan al oraşului.

Hotelul are un serviciu deautobuze / taximetre?Chemaţi-mi un taxi,vă rog.

Dacă mă caută d l ..., vă rogsă-i înmânaţi acest mesaj.Aveţi vreun mesajpentru mine?

¿Dónde está el com edor / el bar?¿Dónde está la piscina / la lavandería?Si alguien me busca ...

regreso a las ... / a la . . . (pt. ora 1). estoy en el bar / en el restaurante, puede encontrarme después de las ...

Voy al centro (a la ciudad) y volveré dentro de (en) una hora.Quisiera un plano de la ciudad.¿El hotel tiene un servicio de autobuses / de taxis?

Llámeme un taxi, por favor.

Si me busca el señor ..., entregúele este recado. ¿Tiene algún recado para mí?

183

3.1 La hotel

M-a căutat cineva?Unde se află restaurantul?

¿Me ha buscado alguien? ¿Dónde está el restaurante

3.1 La hotel l i l ii i i g j« 8

sertarul.sistemul de încălzire.

el estante, la calefacción,



Puteţi să-mi serviţi niştesandvişuri?Faceţi-mi nota.

Aş dori să schimb ...dolari / euro.Aş dori să-mi prelungescşederea cu o zi.

RedtmurtiiAş dori să schimb camera.Camera e prea zgomotoasă

/ mică.In camera mea nu s-a făcutcurat.Nu funcţionează ...

aerul condiţionat,apa caldă,apa rece.duşul,lumina.

rezervorul de la toaletă,robinetul.scurgerea de la chiuvetă

/ de la cadă.

¿(el comedor)?¿Puede servirme unos bocadillos?Prepare la cuenta. / La cuenta, por favor. Quisiera cambiar... dólares / euros.Quisiera prolongar mi estancia con un día.

Quisiera cambiar el cuarto. El cuarto es muy ruidoso / pequeño.La habitación no está limpia.

No funciona...el aire acondicionado, el agua caliente, el agua fría, la ducha, la luz.

el wáter / el tanque, el grifo.el sudadero del lavabo / de la bañera.

184

telefonul.televizorul.

Uşa dulapului nu sedeschide / închide.Uşa / fereastra / oblonulnu se deschide / închide.

Patul e prea tare / moale.

Prosoapele / cearşafurilesunt murdare.Am pierdut cheia.

Am rămas încuiat pedinafară.Am fost jefuit în interiorulhotelului.Vreau să fac o reclamaţie / o plângere.

Vreau să vorbesc cudirectorul.Ne cerem scuze, dar va

trebui să vă schimbămcamera.Ascensorul este defect.

el teléfono, la televisión.

La puerta del armario no se abre / se cierra.

La puerta / la ventana / el postigo (la contraventana) no se abre / no se cierra. La cama es muy dura / blanda.Las toallas / las sábanas están sucias.He perdido la llave.

Me he quedado encerrado por fuera.He sido atracado en el interior del hotel.Quisiera hacer un informe

/ una reclamación.Quiero hablar con el director.Le pedimos escusas, pero

tendremos que cambiarle la habitación.El ascensor / el elevador no funciona.

185

3.1 La hotel

Serviciul în cameră nueste disponibil până la ...

El servicio en la habitación no está disponible hasta las

3. 1 La hotel

ln camping sau în satul turisticExistă vreun camping / ¿Hay por aquí cerca un



Pentru acest serviciu sepercepe o taxă suplimentară.Direcţiunea nu este

răspunzătoare pentrueventualele pagube materialesuferite de clienţii hotelului.

Para este servicio se cobra una tasa suplementaria.La dirección no se hace

responsable de los posibles daños materiales que pueden sufrir los clientes del hotel.

Cazarea în alte locuri decât la hotel

Aveţi o cameră pentruastă-seară?

Regretăm, dar toatecamerele sunt ocupate.

Mă puteţi îndruma cătreun alt loc cu cazareşi mic dejun?Cât costă camerape noapte?Cum ajung acolo?

La ce oră se încuie uşade la intrare?Micul dejun nu e preaconsistent.

¿Tiene una habitación para esta noche?

Lamentamos mucho, pero todos los cuartos están ocupados.¿Me podría indicar otro lugar para alojarme y tomar el desayuno? ¿Cuánto cuesta la habitación por noche? ¿Cómo puedo llegar allí?

¿A qué hora se cierra la puerta de acceso?El desayuno no es demasiado consistente.

186

p gvreo staţiune turistică

în zonă?Unde pot să campez? în această zonă campareaeste interzisă.Aveţi un loc pentru ...

diseară?trei zile?una / două / trei săptămâni?o rulotă?un cort mic / de mărimemedie / mare?

Aveţi o cabană pentru ...săptămâna aceasta?săptămâna viitoare?următoarele două / treisăptămâni?

Care este preţul pe zipentru...

un automobil?o bicicletă?o motoretă?o parcelă?o persoană?o rulotă?

¿ y p qcamping / una estación turística?¿Dónde puedo acampar? En esta zona está prohibido acampar.¿Tiene un lugar para ...

esta noche? tres días?una / dos / tres semanas? una caravana? una tienda de campaña pequeña / mediana / grande?

¿Tiene una cabaña para ... esta semana? la próxima semana? las próximas dos / tres semanas?

¿Cuál es el precio por día para ...

un automóvil? una bici? una moto? una parcela? una persona? una caravana?

187

3.1 La hotel

un adult?un copil?

?

un adulto? un niño?

i d d ñ ?

I m 3.1 La hotel

Câte paturi sunt într-ocameră?

¿Cuántas camas hay en un cuarto?



un cort?Include şi costulconexiunilor?Aş dori două parcele

apropiate.Unde este (sunt) baia / duşurile / apa potabilă?Unde este punctul deconectare la reţeaua deapă / gaz / electricitate?Unde este magazinul / restaurantul / magazinul universal?Până la ce oră trebuie săpărăsesc zona?

Cazarea într-o pensiune

Există vreo pensiune prinzonă?Există limită de vârstă?

Trebuie să stau un anumitnumăr de zile?Aveţi nevoie de o legitimaţiede membru.

una tienda de campaña? ¿Está incluido el coste de las conecciones?Desearía dos parcelas

cercanas.¿Dónde está(n) el baño / las duchas/el agua potable? ¿Dónde está el punto de conección a la red de agua

/ de gas / de electricidad? ¿Dónde está la tienda / el restaurante / el supermercado?¿A qué hora tengo que eliberar / dejar / abandonar la zona?

¿Hay algún hostal por aquí cerca?¿Existe algún límite de edad?¿Tengo que quedarme un cierto número de días? Necesita un carnet de miembro.

188

Camerele au câte ... paturi. Los cuartos tienen ...camas.¿Cuánto cuesta(n) el desayuno / las sábanas / la ducha?¿Hasta qué hora tengo que confirmar / eliberar el cuarto / la cama?¿Los objetos preciosos se pueden dejar en la dirección?

Unde pot să-mi las bagajul? ¿Dónde puedo dejar miequipaje?

sau într-o alta reşedinţă

Desearía un apartamento amueblado con ... camas para. . .¿Cuanto cuesta a la semana / al mes?¿El precio incluye...

electricidad? calefacción? agua?la limpieza al dejar el apartamento?

Cât costă micul dejun / cearşafurile / duşul?

Până la ce oră trebuiesă confirm / să eliberezcamera / patul?Obiectele de valoare pot filăsate la direcţiune?

Cazarea într *un apartament

Aş dori un apartamentmobilat c u ... paturipentru...Cât costă pentru osăptămână / lună?Preţul include ...

electricitate?căldură?apă?curăţenia la plecare?

189

3.2 Alîmentofie

Aş dori un mic dejuncontinental.

Quisiera un desayuno continental.

3.2 Alimentarte

bar

aici se consumă băuturi, inclusiv băuturi calde, pre



Aş vrea o cană cu ceai.Mai aduceţi-mi...

brânză şi pâine prăjită,

nişte ochiuri româneşti,o omletă.o omletă cu brânză,o omletă cu şuncă,o omletă cu verdeaţă,o sticlă de apă minerală.

un ou cu cartofi prăjiţi.

un pahar cu lapte,un sandviş cald.Cafeaua nu e dulce(nu are zahăr).Mai daţi-mi nişte zahăr,vă rog.

Quisiera una taza de té. Tráigame también ...

queso con tostada,

unos huevos escalfados, una tortilla, una tortilla de queso, una tortilla de jamón, una tortilla de verduras, una botella de agua mineral.un huevo con patatas fritas.

un vaso con leche, un bacadillo tostado.El café no está dulce (no tiene azúcar).Déme más azúcar, por favor.

Alegerea unui restaurant

Restaurantele fac parte din cultura spaniolă de secole,astfel că există o mare varietate de localuri unde se mănâncă regeşte. Iată câteva dintre locurile a căror savoareeste unanim şi pretutindeni recunoscută:

196

cum şi diverse gustări.

café

cafenelele se găsesc practic la fiecare colţ de stradă;aici se consumă diferite tipuri de cafea, limonadă sauoranjadă, sau se poate servi câte un pahar cu vin. Oameniise întâlnesc aici pentru a socializa.

cafe tería

este un gen de cafenea-restaurant; totul se serveşte latejghea sau la masă. Servirea este rapidă, iar meniul zilei —foarte atrăgător.

casa de comidas

un restaurant pentru cei cu venituri modeste, care oferămâncăruri ieftine şi consistente, cu o servire ireproşabilă.

heladería

aici se servesc toate tipurile de îngheţată, precum şiprăjituri dintre cele mai delicioase.

hom o asador

restaurant spaniol prin excelenţă, construit în jurul unuienorm cuptor încălzit cu lemne, care creează o atmosferăstrălucitoare şi împrăştie arome ce îi pun pe jar pe amatorii de came.

197

3.2 Alimentaţie ■ j a jamon en a

interiorul acestui restaurant reflectă pasiunea spanio

3.2 Alimentaţie

taberna

restaurant mic, de categorie medie; din punct de ve



lilor pentru şuncă, fiind împodobit cu nenumărate bucăţilungi şi aromate, care se consumă ca aperitiv; aici, ca oironie, se servesc fructe de mare.

merendero

terasă-bar cu preţuri mici, situată în aer liber; mâncarea şi băuturile se servesc rapid şi se consumă stând înpicioare.

parador

restaurant situat într-un castel sau într-o veche mănăstire, unde se consumă savuroase mâncăruri regionale.

paste ler ía / confiteríapatiserie / cofetărie - unele servesc cafea şi ceai, altele —

şi băuturi.

posada

tip de restaurant unde mâncarea este în general simplă,dar foarte gustoasă.

restaurante

un restaurant propriu-zis, cu locuri pe scaune, foarteasemănător cu cele din Occident, doar că în Spania acestea sunt de obicei mici, intime şi foarte frumos decorate;sunt considerate adevărate instituţii sociale.

198

dere al atmosferei, este asemănător tavernelor franţuzeşti;aici se pot consuma oricând vinuri şi alte băuturi alcoolice, precum şi diverse gustări.

tasca

bar gen tavernă, unde se servesc aperitive aromate şiapetisante şi unde regăseşti o atmosferă veselă; în generalte serveşti singur şi consumi stând în picioare.

terraza

restaurant în aer liber, adeseori cu o sală de mese îninterior, de multe ori înconjurat de alte terase (cu meniurifoarte asemănătoare), în centrul oraşelor.

venta

restaurant de categorie medie, specializat de regulă înbucătărie tradiţională şi situat de-a lungul şoselelor şiautostrăzilor; oferă inclusiv cazare.

bar bar [băr]birt hostería / bodegón / posada

[osteria] / [boöeyon] / [posâöa]

bodegă bodega / bodegón[boöéya] / [boöeyon]

bufet expres cafetería [kaferería]cafenea cafetería / café [kafetería] / [kafé]

199

3 . 2 Alimentaţie

ceainane

hi d

teteria / salón de té[teteria] / [salón de té]h b í

3.2 Alimentat ie

restaurant italian restaurante itaUano [rrestauránte italjáno]

restaurant restaurante típico



chioşc dehamburgherichioşc

fast food

han îngheţatălacto-barpatiserie

pizzerierestaurantchinezescrestaurant cufructe de marerestaurant cugrădinărestaurant cu peşterestaurant de tip

grill barrestaurant grecesc

restaurant grill

hamburguesería[amburyesería]quiosco / kiosco [kjósko] / [kjósko]bodega / depósito de vinos [boöéya] / [depósito dé bínos]restaurante de comida rápida [nrestauránte dé komiöa rrâpiöa]mesón/ venta [mesón] / [bénta]heladería [eladería]granja [granea]pastelería / bollería [pastelería] / [botería]

pizzeria [pitsería]restaurante chino [rrestauránte tjíno]marisquería [mariskería]

restaurante con jardín[rrestauránte kón xarcíín]pescadería [peskaderia]parrillada / asador

[parriXáQa] / [asaöor]restaurante griego [rrestauránte gijéyo]churrasquería [tjuiraskeria]

200

restaurant restaurante típicotradiţional [rrestauránte típiko]restaurant unde sidrería [sidrería]se bea cidru

restaurant restaurante vegetarianovegetarian [rrestauránte be^etarjáno]rotiserie rotisería [rrotisería]snack bar snack bar [esnákbar]tavernă taberna / tasca [taßéma] / [táska]terasă terraza [terrá6a]

Unde pot mânca ceva cald? ¿Dónde puedo comer algocaliente?

Există vreun restaurantprin apropiere?Unde se poate mergepentru ..

a sări iori un eveniment?o ma.vi ieftină?specialităţi regionale?

îmi puteţi spune undegăsesc un restaurant...

prin apropiere?obişnuit?vegetarian?

¿Hay un restaurante cerca de aquí?¿Adonde se va para ...

celebrar? comer barato? comer comida típica?

¿Me podría decir dónde puedo encontrar un

restaurante... por aquí cerca? normal? vegetariano?

201

3 . 2 Alimentatie

deschis până noapteatârziu?

abierto hasta muy tarde por la noche?

3é2 Alimentatie

Pe ce nume, vă rog? ¿A nombre de quién, por favor?



îmi puteţi recomanda ...un bar?o cafenea?

un restaurant?Puteţi să-mi recomandaţiun restaurant bun?La ce oră se deschide / se închide?

¿Puede recomendarme... un bar? un café?

un restaurante?¿Puede recomendarme un buen restaurante?¿A qué hora se abre / se cierra?

Se poate ajunge acolo pe jos? ¿Se puede llegar a pie? E necesar să fac rezervare? ¿Hay que hacer una

Vă rog, îmi puteţi scrienumele şi adresalocalului?Aş vrea să-mi rezervaţi omasă de două persoane.La noi nu se fac rezervări.

Regret, totul este ocupat.

îmi puteţi recomanda unalt restaurant aflat înapropiere?Am rezervat o masă penumele...Avem rezervare.

reserva?¿Me podría escribir el nombre y la dirección del restaurante, por favor? Quiero que me reserve una mesa para dos personas.

Nosotros no hacemos reservas.Lo lamento, todo está ocupado.¿Me podría recomendar otro restaurante por aquí cerca?He hecho una reserva a nombre d e ...Tenemos una reserva.

202

Aveţi o masă liberăpentru două persoane?Aş dori o masă bună.Ne puteţi da o masă lângăfereastră? îmi pare rău, trebuiesă aşteptaţi.

îmi pare rău. Este multălume.Din păcate, închidem.

Vom avea o masă liberă îndouă minute.Reveniţi în două minute.

Ne putem aşeza aici?

Fumător sau nefumător?Masa aceasta este liberă?Această masă este rezervată.Aş dori o masă ...

afară.departe de fereastră,

în sectorul pentru(ne)fumători.lângă fereastră.

¿Hay una mesa libre para dos personas?Quiero una buena mesa.

¿Nos puede dar una mesa al lado / cerca de la ventana? Lo siento, tiene que esperar.Lo siento. Tenemos mucha gente.Lo siento, estamos cerrando.Tendremos una mesa libre

dentro de dos minutos.

Tendrá que volver dentro de dos minutos. ¿Podríamos sentarnos aquí?¿Fumador o no fumador? ¿Esta mesa está libre?Esta mesa está reservada. Quisiera una mesa ...

afuera.lejos de la ventana, en el sector de (no)fumadores. al lado de la ventana.

203

Unde este barul / cuierul / ¿Dónde está el bar / el perchero / el lavabo (el baño)?

toaleta?

3 . 2 Alimentaţie

Aranjarea mesei

carafă garrafa [garráfa]



baño)?Servimos solamente a la mesa.

Servim doar meniu Servimos solamente menú

complet. completo.

Servim doar la masă.

Componenţa meniului

băuturi alcoolice fíne licores [likóres]antreuri de entrada [dé entrâöa]aperitive aperitivos [aperi tiß os]băuturi răcoritoare refrescos [rrefréskos]bere cervezas [0erßé8as]desert postre [postre]digestive digestivos [dixestißos]feluri de bază segundos platos

[seyúndos plátos]salate ensaladas [ensaládas]supe caldos [káldos]vinuri albe vinos blancos [bínos blánkos]vinuri dulci vinos dulces [bínos dúlGes]vinuri roşii vinos tintos [bínos tintos]

vinuri spumoase vinos espumosos[bínos espumosos]

204

carafă garrafa [garráfa]castrón escudilla [eskuöiXa]ceaşcă taza [tá0a]cupă de şampanie copa para el champán

[kópa pára él tjampán]cuţit cuchillo [kutfíXo]farfurie adâncă plato hondo [pláto óndo]farfurie întinsă plato llano [pláto Xáno]farfurie mică plato de postre [pláto dé póstre]farfurioară plato pequeño [pláto pekérp]faţă de masă mantel [mantél]furculiţă tenedor [teneQór]lingură cuchara [kutfára]

linguriţă cucharilla [kutJáriXa]oţetar vinagrera [binayréra]pahar vaso / copa [báso] / [kópa]pahare pentru apă vasos para agua [básos pára áywa]pahare pentru vin vasos para vino [básos pára bino]păhărele copitas [kopítas]pai pajita [paxíta]piper pimie ita [pimjénta]pipemiţă pimentero [pimentéro]

scobitori palillos [palíaos]scrumieră cenicero [0eni0éro]şervet paño de mesa / servilleta / salvamanteles

[páqo dé mésa] / [serßiXéta] / [salßamantéles]

205

3.2 Alimenfatie

şerveţelesolniţă [cu sare]supieră

m[seißiA.étas]servilletas

salero [con sal] sopera

3.2 Alimentaţie

Aş putea să văd listade băuturi?Aveţi un meniu al zilei?

¿Puedo ver la lista de vinos?¿Tienen un menú del día?



ptacâmuritavăvas pentru servit

brânză rasă

[saléro (kón săi)][sopéra][kußjértos][bandé^a]recipiente para servir el queso rallado [rre0ipjénte pára seißir él késo rralâöo]

pcubiertos bandeja

Ne mai trebuie tacâmuripentru o persoană.

Puteţi aduce o furculiţă / tacâmuri / pâine?Puteţi aduce o scrumieră / ceva de şters?

Puteţi aduce un scaunpentru copil?Puteţi debarasa?

Puteţi aduce încă un pahar / cutit?

Necesitamos unos cubiertos más para una persona.¿Puede traer un tenedor / cubiertos / pan?¿Puede traer un cenicero / algo para limpiarse /

secarse las manos?¿Puede traerme una silla para el niño?¿Puede limpiar / recoger la mesa?¿Puede traer un vaso más / un cuchillo más?

A face comanda

Chelner, meniul, te rog! ¡Camarero, el menú, porfavor!

Poftiţi meniul! ¡Aquí tiene el menú!

206

ţDoriţi să comandaţi?Ce doriţi să luaţi?Doriţi să beţi ceva înainte?

încă nu ne-am decis.

Aş dori să comand.Ce îmi recomandaţi?Vă recomand ...Care este specialitatea casei?

îmi puteţi recomanda câtevaspecialităţi regionale?

Aveţi un meniu vegetarian / pentru turişti / cu preţfix?Serviţi prânzuri uşoare / supeuri?Aveţi porţii la jumătate / pentru copii?Legumele sunt incluse

în preţul porţiei?Servirea şi tacâmul suntincluse?

¿Van a pedir ya?¿Qué va a tomar? ¿Quieren beber algo

primero?Todavía no nos hemos decidido.Quisiera pedir ya.¿Qué me recomienda?Le recom iendo...¿Cuál es el plato del día? ¿Puede recomandarme algunos platos típicos de la

zona?¿Tiene un menú vegetariano / para los turistas / con precio fijo? ¿Sirven comidas ligeras / cenas?¿Tiene porciones para niños?¿Las legumbres están

incluidas en el precio de la porción?¿El atendimiento y los cubiertos están incluidos?

207

3.2 Alimentaţie

Totul este inclus.Servirea nu este inclusă.

Todo incluido.El atendimiento no está incluido.

3.2 Alimentatie

Aşteptăm cam de mult,se poate să né serviţi?Am o poftă de mâncare

Esperamos demasiado, ¿nos podría atender? Tengo mucho apetito.



Vreau...La primul fel o să iau ...,iar la felul doi ... cu ...

Pentru acest fel de mâncareva trebui să aşteptaţi puţin.Aceasta durează... minute.Pentru acest fel de mâncareservim minimum douăporţii.Mâncarea este servită culegume / cartofi?Aş putea să iau o salată în

loc de legume, vă rog?

îmi pare rău, nu mai avem.

Nu avem...Felul doi îl vom comandamai târziu.

Sunt grăbit. / Suntem

grăbiţi.Se poate să ne serviţiimediat?Nu mai putem aştepta.

Quiero...De primer plato quisiera ... y de segundo ... con ...

Para este plato tendrá que esperar un poco.Eso tardará... minutos. Para este plato servimos por lo mínimo dos porciones.Viene la comida con verduras / patatas?Podría tomar ensalada en

lugar de verduras, por favor?Lo lamento, ya no ten-emos.No tenem os...El segundo plato lo ordenaremos luego / más tarde.Tengo prisa. / Tenemos

prisa.¿Puede atendernos inmediatamente?No podemos esperar más.

208

pgrozavă.Mi-e foame / sete.Vă place?

Cum vi se pare? îmi place.Aveţi mâncăruri / băuturipentru diabetici?Aveţi mâncărurivegetariene?Mai doriţi ceva?Nu, mulţumesc!Nu mai vreau nimic.

g p

Tengo hambre / sed.¿Le gusta?

¿Qué le parece?Me gusta.¿Tienen comidas / bebidas para diabéticos?¿Tienen comidas vegetarianas?¿Desea algo más?Nada más, gracias.No tomo ya nada más.

Pregâtirea şi prepararea alimentelor (vezi şi Carne)

mod de preparare

a găti

a fierbe în

suc propriua frigea prăjiafumat

modo de preparación[moöo dé preparaSjón]cocinar / preparar [koGinár] / [preparár]

estofar / guisar

[estofar] / [gisár]asar [asár]freír [freír]ahumado [aumádo]

209

3.2 Alimentarte

asezonat aderezado / sazonado[aöereGâöo] / [saGonâöo]

bine făcut bien hecho [bjén étfo]

3.2 Alimentatie

într-o tavă pentru a la tortera [á lá tortéra]copt

Ia aburi cocido al vapor [koGído ál bapór]



jcălit în tigaie refrito [rrefiríto]congelat congelado [kon^eládo]copt cocido [koGiöo]crud crudo [krnöo]cu sosul separat con el aliño aparte

[kón él alÍQOapárte]cu condimente / con especiasmirodenii [kón espéGjas]cu piure en puré [én puré]cu smântână con nata [kón náta]făcut, pătruns medio hecho [médjo étjo](mediu)fezandat, asezonat adobado [aöoßâöo]fierbere cocimiento / ebullición

[köGimjénto] / [eßuXiGjon]fiert în suc propriu guisado [gisâöo]fiert hervido [erßiöo]foarte puţin făcut muy poco hecho [múi póko étfo]fraged tierno [tjémo]fript asado [asádo]

gratinat gratinado [gratinádo] în sânge echando sangre [etjânöo sángre] înăbuşit estofado [estofáSo] încălzit... calentado... [kalentâöo] ...

210

la cuptor al horno [ál ómo] / cocido al horno [koGído ál ómo]

la grătarul cu a la brasa [á lá brása]

mangalla grill al grill [ál grü]la tavă (fript) a la plancha [á lá plántja]la tigaie en la sartén [á lá sartén]marinat escabechado / marinado

[eskaßetjâdo] / [marináSo]normal normal [normál]ornat adornado / ornamentado

[aöomâöo] / [omamentâöo]

pane cu pesmet rebozado [reßoGâöo]pe jar, la grătar a la brasa [á lá brása]prăjit frito [frito]prăjit uşor salteado [salteáóo]proaspăt fresco [frésko]puţin făcut poco hecho [póko étjo]ras, dat prin rallado [rraXáóo]râzătoareruladă empanada [empanáda]

(plăcintă umplută)rumenit dorado [dorâöo]rumenit la cuptor dorado al horno [dorâöo ál ómo]simplu simple / solo [simple] / [sólo]

211

3.2 Alimentarte

stufatsuculenttăiat(ă) cubuleţe

estofado [estofádo] jugoso [xuyóso]cortado en taquitos

3.2 Alimentarte

zahăr?Aveţi ... pentru diabetici?

dulciuri

m mazúcar?

¿Tiene... para diabéticos? dulces



tăiat(ă) cubuleţe

umplut

cortado en taquitos[kortááo én takítos]relleno [rreA.éno]

Cum este gătit acest fel demâncare?Ce (ingrediente) conţineacest fel de mâncare?

îmi place carnea ...prăjită (friptă),fiartă.friptă [la tavă],

în suc propriu,

la grătar,cu sos.

Nu pot mân ca...Cum preferaţi?Bine făcut, vă rog.Conţine ...

alcool?brânză?came de porc?

făină?grăsime?ouă?peşte?

¿Cómo está cocinado esteplato?¿Qué contiene este plato?

La carne me gusta ... asada, cocida, a la plancha, en su jugo, a la parrilla, en salsa.

No puedo comer...¿Cómo prefiere?Bien hecho, por favor.¿Contiene...

alcohol? queso?carne de cerdo?

harina?grasa?huevos?pescado?

212

dulciuri îndulcitorun desertun meniu

îmi puteţi aduce un îndulcitor artificial?

dulces edulcorante un postre

un menú

¿Me podría traer un edulcorante artificial?

Sosuri, tipuri de pâine şi condimente de bază

biscuiţi bizcochos / galletas[biQkótJos] / [gaXétas]

chifle panecillos [paneGíAjos]

lămâie limón [limón]maioneză mayonesa [majonésa]margarină margarina [maryarína]muştar mostaza [mostáGa]oţet vinagre [bináyre]pâine (vezi şi pan [pan]

Micul dejun)pâine albă pan blanco [pán blánko]pâine integrală pan integral [pán inteyrál]pâine prăjită

pan tostado[pán tostâöo]

piper pimienta [pimjénta]sare sal [sál]sos salsa [sálsa]sos de roşii salsa de tomate [sálsa dé tomáte]

213

3. 2 Alimentarte

sos de soia salsa de soja [sálsa dé sóxa]sos de usturoi salsa alioli [sálsa aljóli]sos picant salsa picante [sálsa pikante]

salsa españolasos brun cu mirodenii şi vinsalsa mayordoma



sos tartar salsa tártara [sálsa tártara]ulei aceite [aGéite]ulei de arahide aceite de aráquidas

[a6éite dé arákidas]ulei de aceite de girasolfloarea-soarelui [a0éite dé xirasól]ulei de măsline aceite de oliva [aGéite dé olißa]ulei de porumb aceite de maíz [aSéite dé maíG]unt mantequilla [mantekíXa]zahăr azúcar [aGúkar]

Aş vrea un sos picant. Quiero una salsa picante.

Este deja condimentat? ¿Está ya asezonado / condimentado?Aş dori legume / salată fără Quisiera legumbres / dressing. ensalada sin dressing.

Câteva dintre sosurile specifice salsa a la catalanasos tomat cu ardei verzisalsa a la vasca

sos din pătrunjel, mazăre, usturoi (o vinegretă fină pentrupeşte)salsa en escabechesos dulce-acrişor (marinat)

214

sos de unt cu pătrunjelsalsa romanasos din smântână cu ouă şi bacon sau jambon

salsa romesco sos din ardei verzi, ardei iuţi şi usturoi (vinegretă pentrupeşte)salsa verde sos de pătrunjel

Băuturi

apa

apă mineralăapă mineralăgazoasăapă minerală plată

apă tonicăciocolată caldă

lapte

limonadăoranjadă / sucde portocaleshake / frappé

agua [áywa]

agua mineral [áywa minerál]agua mineral con gas[áywa minerál kón gás]agua mineral sin gas[áywa minerál sin gás]agua tónica [áywa toníka]chocolate caliente[tjokoláte kaljénte]leche; [létje]

limonada [limonáda]naranjada [naranxáda]

batido [batiöo]

3.2 Alimentarte

sifonsuc de fructe cugheaţă pisată

sodagranizado

[soöa][graniSâöo]

Z J l Alimentarte

sangría sangría [sangría]şampanie frapată champán helado [tjampán eláóo]şampanie champán / cava [tfampán] / [kâßa]



bere blondă

bere brunăbere fără alcool

bere la cutiebere la halbă

bere la sticlă

bere medie

bere mică / mare

bere slabăbere străină

cidrumuscat

must

must cu alcoolporto

cerveza rubia / dorada[0erßé0a rrüßja] / [doráda ]

cerveza negra [0erßé0a négra ]cerveza sin alcohol [0erßé0a sin alk(o)ól]

cerveza en lata [0eißé0a én lata]cerveza en doble[0eißé0a én doßle]cerveza en botellas[0erßé0a én botéXas]cerveza mediana[0erßé0a meöjâna]cerveza pequeña / grande[0erßé0a pekéi]a] / [gránde]

cerveza floja [0eißé0a flóxa]cerveza extranjera[0eißé0a e(k)stranxéra]

sidra [sidra]moscatel [moskatél]

mosto / zumo de uva [mósto] / [0úmo dé ußa]mistela [mistéla]oporto [opórto]

216

ş p p [ p ] [ ]vin vino [bino]vin nou vino joven [bino xoßen]vin alb vino blanco [bino blánko]

vin de Andalusia manzanilla [man0aníXa]vin de calitate vino de calidad [bino dé kaliöâö]vin de Malaga málaga [malaya]vin de marcă vino notable [bino notâßle]vin de masă vino de mesa [bino dé mésa]vin de recoltă vino de cosecha [bino dé kosétja]vin de regiune vino del país [bino dél país]vin de Xeres Jerez [%eré0]

vin din butoi vino del tonel [bino dél tonél]vin dulce vino dulce [bino dulce]vin foarte sec vino muy seco [bino múi séko]vin îmbuteliat vino embotellado

[bino emboteXâöo]vin la carafă vino en garafa [bino én garrafa]vin la gheaţă vino al hielo [bino ál jélo]vin la rece vino en frío [bino én frío]vin la temperatura vino a la temperatura del cuarto

camerei [bino á lá temperatura dél kwárto]vin rosé vino clarete / rosado[bino klaréte] / [rrosâöo]

vin roşu vino tinto [bino tinto]

217

3. 2 Allmentatie

vm secvin spumos

vin tratat

vino seco vino espumosovino de crianza

[bino séko][bino espumoso]

[bino dé kijánGa]

3 .2 Al imentarte

cu sifon / apă tonică con soda / tónica simplu (fără apă) solodublu doble



vin tratatvin vărsat

vin vechi

vinul casei

brandy, coniac

cocktail...

slabsec

gin

gin cu lămâiegin toniclichior de anasonlichior de fructelichiorrachiu, ţuicăromtequilavermut

vodcăwhisky...cu apăcu gheaţă

vino de crianza vino sueltovino añejo

vino de la casa

[bino dé kijánGa][bino swélto]

[bino aqéxo]

[bino dé lá kása]

coñac / brandy / coñá [kot]ák] / [brándi] / [kói]a]cóctel / combinado... [koktél] / [kombinâöo]

flojo / ligero seco

ginebra [%inéßra]

ginebra con limón ginebra con tónicaamspacharánlicoraguardienterontequilavermut

vodkawhisky / giiisqui con agua con hielo

[anís][patJarán][likór][aywardjénte][rrón][tekíla][bermút]

[bóflka][gwíski] / [gwíski]

218

băutură cu alcool

băutură fără alcool

o cană de bere

o cană mareo carafăo halbă de bere

o jumătate de sticlă

o sticlăun litruun pahar de bere

un pahar

Ce doriţi să beţi? îmi puteţi aducelista de vinuri?

Serviţi vin la pahar?

Ce vin doriţi?O carafă d e ...

bebida con alcohol[beßiöa kón alkól]

bebida sin alcohol[beßiöa sin alkól]una jarra de cerveza[úna %árra dé Gerßéöa]una jarra [úna xárra]una garafa [úna garrafa]una pinta de cerveza[úna pinta dé GeißéGa]una media botella

[úna méöja botéA,a]una botella [úna botéXa]un litro [ún litro]una caña de cerveza[úna káqa dé GerßéGa]un vaso [ún báso]

¿Qué desea tomar?¿Me puede traer la lista de vinos?

¿Quiere tomar el vino en vaso?¿Qué vino quiere usted? Una garafa d e ...

219

3.2 Alimenfafleü

Avem doar vin îmbuteliat.

Aş dori o sticlă de vin.

Tenemos sólo vino embotellado.Quiero una botella de vino.

(ul) casei de la casaalcoolizat alcoholizadonealcoolizat noalcoholizado



şCare sunt vinurile dinregiune?Cum e vinul casei?

îmi puteţi recomanda un vinpentru acest fel de mâncare?Aş dori o bere.Aveţi bere?O bere, vă rog!Ce mărci de bere aveţi?

Avem doar bere la halbă / la sticlă.

Avem bere blondă / brună / amară.Puteţi să-mi aduceţi unpahar de apă, vă rog?Un suc de fructe, vă rog!

îmi puteţi aduce un pai?Noroc! / în sănătatea dv.!

Q¿Cuáles son los vinos de la región?¿Cómo es el vino de la casa? ¿Me podría recomendar un vino para este plato? Quisiera una cerveza. ¿Tienen cerveza?¡Una cerveza, por favor! ¿Qué marcas de cerveza tiene?Tenemos sólo cerveza en pinta / en botella.Tenemos cerveza rubia / negra / amarga.¿Puede darme un vaso de agua, por favor?¡Un refresco de fruta, por favor!¿Me podría traer una paja? ¡A su salud!

Aperitive

aperitiv(e)... el primer plato / los entremeses ...[él primér pláto] / [lós entreméses]

220

sec secosimplu simpleuşor ligero

antreuri entrantes [entrántes](hors d’oeuvre)

calde calientesdin fructe de mare de mariscosmixte mixtosreci fríos

anşoa boqueron / anchoa[bokerón] / [antjóa]

ardei pimiento [pimjénto]avocado avocado [aßokâöo]bacon bacón [bakón]bacon afumat bacón ahumado [bakón aumádo]câmăciori salchichas [saltjítjas]castravete pepino [pepino]caviar caviar [kaßjâr]ciuperci champiñones / setas

[tjampiipnes] / [sétas]

crab cangrejo [kangré%o]crevete gamba [gámba]hering arenque [arénke]homar bogavante [boyaßânte]

3.2 Alimentatie

legume în ulei

limbă în saramură

legumbres en aceite[leyúmbres én aGéite]lengua en salmuera [léngwa én salmwéra]

3 . 2 Alimentotie

tartinetontrufe

tapas [tápas]atún [atún]trufa / turma de tierra[trúfa] / [turma dé tjérra]



macroumacrou afumat

măslinemelcimidiiouăpateu de ficat

[léngwa én salmwéra]caballa [kaßâXa]caballa ahumada [kaßaXa aumáda]

aceitunas [aGeitúnas]caracoles [karakóles]mejillones [mexiXónes]huevos [wéßos]fiambre de hígado [fiámbre dé íyado]

pepene galbenridichisalam

salată ruseascăsardinescoici / moluştesomonsomon afumatstridiişuncăşuncă afumată

şuncă fiartăşuncă nepreparată(crudă)tartine

melónrábanosalchichón

ensaladilla rusasardinaalmejassalmón

[melón][rrâßano][saltfitjón]

[ensaláda rrúsa][sardina][alméxas][salmón]

salmón ahumado [salmón aumádo]ostra [óstra]

jamón [xamón] jamón ahumado / jamón serrano [%amón aumádo] / [xamón serráno]

jamón cocido [xamón koGído] jamón crudo [xamón krúdo]

rebanadas [rreßanâdas]

222

[trúfa] / [turma dé tjérra]

Ne puteţi aduce un antreu? ¿Nos puede traer un

aperitivo?Există un bufet cu antreuri? ¿Existe un buffet conaperitivos?

Ne puteţi aduce un meniu cu ¿Nos podría traer el menú antreuri? de los aperitivos?Ce vin îmi puteţirecomandala aperitiv?

¿Qué vino me recomendaría para el aperitivo?

Salate

muraturisalată asortată

salată cu orez

salată de cartofi

salată de roşiisalată de sezon

encurtidos ensalada mixta[ensaláda mí(k)sta]ensalada con arroz [ensaláda kón arróG]patatas en ensalada [patátas én ensaláda]

ensalada de tomates [ensaláda dé tomátes]ensalada del tiempo [ensaláda dél tjémpo]

[enkurtídos]

223

3.2 A l imentar te

salată ruseascăsalată simplăsalată verdesalată

ensalada rusa ensalada sola lechuga ensalada

w[ensaláda rrúsa][ensaláda sola][letjúya][ensaláda]

3 . 2 Alimentatie

de spanac de espinacade sparanghel de espárragos

supă... sopa.. . [sopa]



salată...cu uleicu vinegretă

cu smântânăcu muştar

ensalada... con aceite con vinagreta

con nata con mostaza

[ensaláda]...[kón aGéite][kón binayréta]

[kón náta][kón mostáGa]

Aş dori o salată verde / o salată asortată cu undressing franţuzesc.Aveţi cumva un felprincipal din salată?

Quisiera una ensalada de lechuga / una ensalada mixta con salsa francesa. ¿Tenéis algún plato principal de ensalada?

Supe, ciorbe, consomeuri

consomé... consomé... [konsomé] ...cu tăiţei con fideosde legume de legumbresde pui de pollode vânat de cazade văcuţă de ternera

îm ă ... crema ... [kréma]

de ceapă de cebollade ciuperci de champiñonesde mazăre de guisantede praz de puerro

224

supă... sopa.. .de cartofi de patatasde ceapă de cebolla

de crab de cangrejode fidea / tăiţei de fideosde fructe de mare de mariscosde legume de verdurasde orez de arrozde peşte de pescadode roşii de tomatesde usturoi de ajode varză de col

[sopa]

Care este supa zilei? ¿Cuál es la sopa que se sirve hoy?

Aş dori o supă fără carne. Desearía una sopa sin carne.

Spedalitofi ajo blancociorbă (servită rece) din usturoi şi migdale, garnisită

cu strugurigazpachociorbă (servită rece) din roşii, castraveţi, piper verde,

pâine, ceapă şi usturoisopa castellanaciorbă de usturoi cu bucăţi mari de jambon şi ouă

M i

sopa de cocidociorbă din carne de vită, jambon, câraaţi, năut, varză,

napi, ceapă, usturoi şi cartofi Garnituri din legume, arome şi condimente

legume fierte legumbres cocidas



caldo gallegociorbă din Galicia din carne şi legume

Orez şi paste

macaroane macarrones [makarrónes]orez arroz [arró6]orez cu bulion arroz con salsa de tomate

[arróG kón sálsa dé tomáte]orez cu curry arroz con curry / con salsa picante(picant) [arró0 kón kúrri] / [kón sálsa pikánte]oiez cu ulei de arroz con aceite de olivasmăsline [arró6 kón aOéite dé olißas]orez cu unt arroz con mantequilla

[arróO kón mantekíXa]paste fideos / pasta

[fiöéos] / [pásta]paste bolognese espaguetis boloneses(cu sos de came) [espayétis bolonéses]paste cu sos de espaguetis con salsa de tomateroşii [espayétis kón sálsa dé tomáte]

paste cu unt espaguetis con mantequilla[espayétis dé mantekíXa]spaghetti espaguetis

[espayétis]

legume fierte legumbres cocidas[leyúmbres koOiöas]

legume la caserolă legumbres en cacerola

[leyúmbres én kaSeróla] legume la cuptor legumbres al horno[leyúmbres álómo]

legume la grătar legumbres a la parilla[leyúmbres á lá parida]

legume prăjite legumbres asadas[leyúmbres asádas]

legume... legumbres...condimentate aderezadas / con especias

cu smântână con natacu ulei şi lămâie con aceite y limón

anason anís [anís]andive endibias [endiß ias]anghinare alcachofa [atkatjofa]ardei galben pimiento amarillo

[pimjénto amarino]ardei gras pimiento morrón [pimjénto morrón]

ardei iute guindilla / chile [gind&a] / [tjíle]ardei roşu pimiento rojo [pimjénto rróxo]ardei verde pimiento verde [pimjénto béröe]arpagic cebolleta [GeßoXéta]broccoli brécol [brékol]

3.2 Alimentarte



busuioc albahaca [alßaâka]caperă alcaparra [alkapárra]cartofi... patatas... [patátas]...

prăjiţi patatas fritasfierţi patatas cocidasla cuptor patatas al horno

castravecior murat pepinillo [pepinito]castravete pepino [pepino]ceapă cebolla [SepóXa]

chimen comino [komíno]cicoare achicoria [atjikóija]cimbru tomillo [tomíXo]ciuperci în setas en conserva

3.2 Alimentarte



mazăre

măcrişmăghiranmărarmentă

morcovnapinăutnucşoarăoregano

orezpaprica / boiapăstâmac

guisante

acederamejoranahinojomenta

zanahorianabosgarbanzonuez moscadaorégano

arrozpimentónpastinaca

ji

[gisánte]

[aöedéra][mexorána][inóxo][ménta]

[Banaoría][naßos][garßânGo][nué0 moskâöa][orégano]

[arróG][pimentón][pastináka]

3.2 Alimentarte

şofran azafrán [aQafirán]tarhon estragón [estragón]trufanda de nap grelos [grélos]ţelină apio [apio]

clapon capón [kapón]curcan pavo [pâßo]fazan faisán [faisán]gâscă oca [óka]

â [ á ]



usturoi ajo [áxo]vânătă berenjena [berenxéna]

vanilie vainilla [bainíXa]varză berza / col / repollo[bérGa] / [kól] / [rrepóXo]

varză de Bruxelles col de bruselas [kól dé brusélas]varză roşie lombarda [lombâröa]

Corne

came

came albăcame roşie

carne

carne blanca carne roja

[käme]

[käme blánka][käme rróxa]

berbec carnero [kaméro]bibilică pintada [pintáda]cal caballo [kaßâA.o]capră cabra [käßra]came de vită carne de ternera / de vaca

[káme dé teméra] / [dé báka]

căprioară corza [kór0a]cerb ciervo / venado[Gjérßo] / [benáóo]

230

gâscan ganso [gánso]găină gallina [gaXína]ied cabrito [kaßrito]iepure de câmp liebre [ljéßre]iepure de casă conejo [konéxo]miel cordero [koröéro]mistreţ jabalí [xaßali]păsări de curte aves de corral [âßes dé korál]porc cerdo [Géröo]porumbel pichón / palomo / paloma

[pitjón] / [palómo] / [paloma]potâmiche perdiz [peröiG]

prepeliţe codornices [koöomiGes]pui pollo [póXo]

aripă ala [ála]picior pata [páta]pulpă pierna [pjéma]piept pechuga de pollo

[petjúga dé póXo]purcel de lapte cochinillo [kotjiníXo]raţă pato [pato]

vacă vaca [báka]vânat caza [káGa]viţel ternero [teméro]

3.2 Alimentaţie

Porţionari şi diverse moduri de preparare (vezi şi Pregătirea şi prepararea alimentelor)an tricot chuleta [tfuléta]bacon bacón [bakón]

3.2 Aiimentatie

gelatinăgrătar pe cărbuni (pe jar) gulaş hotdog

gelatina [%elatina]carne a la brasa[káme á lá brása] guisado [gisádo]perrito caliente [ it k ljé t ]



biftec bistec [bisték]caltaboş cu sânge / morcilla [morGíXa]

tobă în sângecap cabeza [kaßéGa]câmat salchicha [saltfítja]came tocată carne picada [káme pikáda]chiftea albóndiga [alßondiga](perişoară)ciolan afumat lacón [lakón]coastă costilleta [kostiX.éta]costiţă costilla [kostíXa]

cotlet chuleta [tjuléta]creier seso [séso]creier (pané) seso [empanizado]

[séso] [empaniGáóo]escalop escalope [eskalópe]ficat hígado [ígaao]filé solomillo / filete

[solomíXo] / [filéte]friptură de oaie carne frita de oveja

[káme frita dé opé^a]friptură la tavă carne a la plancha[káme á lá plántja]

friptură carne asada [káme asáda]

232

hotdog inimă

împănat cu bacon

lebărvurst

limbămarinatămăruntaie

medalion

mezeluri momiţe de miel

momiţe de viţel

muşchi brisé

pastramăpicior

(de porc etc.) pui la grătar

perrito caliente [perrito kaljénte] corazón [koraGón]mechado / enlardado con bacón [metjâöo] / [enlaröâöo kón bakón] morcilla de hígado [morGíXa dé igaöo] lengua [léngwa]escabeche [eskaßétfe]callos / menudillos / visceras [kálos] / [menuöiX,os] / [bísGeras] medallón [medaXón]

fiambre [fiámbre]lechecillas de cordero [letJetJíXas dé koróéro] lechecillas de ternero [letjetfíXas dé teméro] filete de carne picada [filéte dé káme pikáSa] cecina [QeGína]pierna (de cerdo etc)

[pjéma (dé Qéröo)] pollo a la parrilla [póXo á lá parriza]

233

3.2 A li m e n ta rt e

rasol carne cocida (estofada)[káme koGída (estofâöa)]

raţă, gâscă, curcan, găină umplut(ă) pato, ganso, pavo, gallina relleno(a)[ át ] / [ á ] / [ âß ] / [ Xí ] [ Xé / ]

3.2 A li m en ta tí e

LAveţi mâncare rece ¿Tenéis algún plato frío dedin came? carne?Aş dori un escalop de viţel. Quisiera un escalope de

ternero.Aş dori un antricot la grătar Quisiera una chuleta a la



[páto] / [gánso] / [pâßo] / [gaXína] [rreXéno/a] rinichi riñón [rrirjón]

rosbif rosbif [rrösßif]ruladă empanada [empanáda]ruladă cu came tocată empanada de hornoruladă / plăcintă cu filé empanada gallega de porc, ceapă şi chili

salam catalan butifarra [butifárra]salam salchichón [saltjitjon]slănină tocino [toGíno]stufat estofado [estofádo]

şniţel (fără ou chuleta empanadaşi pesmet) [tjuléta empanáda]şniţel vienez escalope a la vienesa

[eskalópe á lá bjenéGa] şuncă jamón [xamón]şuncă afumată jamón serrano [xamón serráno]şuncă York jamón york [xamón jórk]tăiat(ă) cubuleţe cortado en taquitos

[kortádo én takítos]

tocat picado [pikádo]vacă la grătar carne de vaca a la parrilla

[káme dé ßâka á lá parriza]

234

Aş dori un antricot la grătar. Quisiera una chuleta a la parilla.

Peste si fructe de more

peşte peşte alb

peşte gras

peşte la cuptor

peşte la grătarpeşte prăjit peşte rasol

anşoa / hamsie

barbun

batogbibanbucată / felie

pescado [peskádo]pescado de carne blanca[peskádo dé káme blánka]pescado graso / grasoso[peskádo gráso / grasoso]pescado al horno [peskádo ál ómo]

pescado a la parilla[peskádo á lá parriza]pescado asado [peskádo asádo]pescado cocido / cocido de pescado[peskádo koGído] / [koGído dé peskádo]

boquerón / anchoa [bokerón] / [antjóa] salmonete

merluza

perca / percha trozo / rebanada [tróGo] / [rreßanâda]

[salmonéte]

[merlúGa] [pérka] / [pértja]

235

3.2 Alîmentatîecalamar / chipirón[kalamár] / [tjipirón] rodaballo [rrodaßâA,o]pulpo [pulpo]

sicalamar

calcancaracatiţă

3.2 Alimentarte

midie mejillón [mexi^ón]moluscă molusco [molúsko]morun esturión [estuijón]

icre negre huevas de esturión



mújol / múgil [múxol] / [múxil]bacalao [bakaláo]

centollo / cangrejo de mar [0entóA,o] / [kangréxo dé már] carpa [kárpa]camarón / gamba [kamarón] / [gámba]

crevete fript gambas a la plancha crevete cu usturoi gambas al ajillo

chefalcod

crab

crapcrevete

crustacee crustáceos [krustá0eos]doradă dorada [doráda]drac de mare rape [rrápe]fructe de mare mariscos [marískos]guvid gobio / cadoce [goßio] / [kaóóGe]hering arenque [arénke]homar bogavante / cigala

[bogaßânte] / [Siyála]langustă langosta [langosta]langustină langostino [langostino]

limbă de mare lenguado [lengwádo]macrou caballa [kaßaAa]melci caracol [karakól]merluciu merluza [merlú0a]

236

icre negre huevas de esturiónpăstrăv trucha [trútja]

peştespadă pez espada[pé0 espáda]

pisică de mare raya [rrája]plătică brema [bréma]plevuşcă alevín / alevino [aleßin] / [aleßino]porcdemare escorpena [eskorpéna]pui de baltă anca de rana [ánka dé rrána]rac cangrejo [kangréxo]sardină sardina [sardina]scoici almejas [alméxas]

scrumbie arenque [arénke]scrumbie albastră caballa [kaßäXa]sepie sepia [sépia]somon salmón [salmón]sparid besugo [besúyo]sparid roşu pajel [paxél]stridii ostras [ostras]sturion esturión [estuijón]ştiucă lucio [1Ú0ÍO]

ştiucă în sos pescadillade roşii [peskaöiXa]ton atún [atún]ţipar / anghilă anguila [angfla]

în compot en almíbar / en compotaasortate surtidasuscate secos

3.2 Alimentarte

kiwilămâiemandarină

kiwilimónmandarina

[kíywi][limón][mandarína]



confiate escarchadasfructe exotice frutas exóticas

[frutas e(k)sótikas] jeleu de fructe jalea de frutas [%aléa dé frutas]salată de fructe macedonia (de frutas)

[maGeóónja]afină arándano [arándano]agrişă grosella espinosa [groséXa espinosa]alună avellana [aßeXâna]ananas piña [píi)a]arahidă cacahuete [kaka(g)wéte]

avocado aguacate [aywakáte]banană plátano [plátano]boabe bayas [bájas]caisă albaricoque [alßarikoke]castană castaña [kas tarja]căpşune fresa [frésa]cireaşă cereza [GeréGa]coacăză grosella [groséXa]coacăză neagră grosella negra [groséXa négra]

coacăză roşie grosella roja [groséXa rró^a]curmală dátil [dátil]fistic pistacho [pistátjo]grepfrut pomelo [pomélo]gutuie membrillo [membröio]

mangomăr

migdalămurănectarinănucă de cocosnucăpapayaparăpepene galbenpepene verde

piersicăportocalăprunăprune uscaterodiesmochinăstafidestrugure

struguri albi

struguri negrivişinăzmeură

mangomanzana

almendra[zarza] moranectarinacoconuezpapayaperamelónsandía

melocotónnaranjaciruelaciruelas secasgranadahigouvas pasas uva

uvas blancas

uvas negras guinda frambuesa

[mángo][manQána]

[alméndra][móra][nektarína][kóko][nwéG][papája][péra][melón][sandía]

[melokotón][narán%a][Girwéla][Girwélas sékas][granáda][íyo][ußas pásas][ußa]

[gínda][frambwésa]

3.2 Alimenfatîe

Desert

bollería / pasteleríapatiserie / cofetărie

3.2 Alimentatîeiaurt natural

îngheţată marţipan orez cu lapte plăcintă din foi

yogur natural helado mazapán arroz con leche hojaldre

[joyúr naturál] [eládo] [maGapán] [arróQ kón létje] [oxáldre]



[botería] / [pastelería] bizcochos / galletas

[biGkótfos] / [gaAétas] galletas saladas [gaAétas saladas]brazo de gitana / galletas de nata[bráGo dé %itána] / [gaXétas dé náta] budín / natillas [budín] / [nativas]

biscuiţi

biscuiţi săraţi

biscuiţi cu cremă

budincă(din lapte şi ouă) clătite (cu dulceaţă, preparate în gelatină) panqueques [rellenos de mermelada]

[pankékes] [rreAénos dé mermeláda] compot compota / almíbar

[kompóta] / [almißar] covrigi rosquillas [rroskíXas]cremă crema [kréma]cremă caramel flan [flan]cremă chantilly crema chantilly [kréma tjantilí]cremă caramel crema catalana [kréma katalána]cremă de ciocolată crema de chocolate

[kréma dé tjokoláte] desert postre [póstre]frişcă nata batida [náta batida]gogoşi mici (cu buñuelos [buqwélos]sau fără umplutură)

plăcintă cu mere

prăjitură

tarta de manzana[tárta dé manQána]

pastelprăjitură cu brânză pastel de queso prăjitură cu untură mantecado de porcprăjitură tradiţională de Crăciun (conţine migdale, miere, ouă şi zahăr)[turrón]

[pastél][pastél dé késo] [mantekádo]

turrón

prăjitură tradiţională (din faină, zahăr şi untură)

şarlotătartătartă cu brânză tartă cu fructe

tort, prăjitură

cariota tartatarta de queso tarta / tarteletas de fruta[tárta / tartelétas dé fruta] torta / pastel [torta]

polvorón[polßorön]

[karlóta][tárta][tárta dé késo]

Aveţi laborator (de cofetărie) propriu?

îmi puteţi aduce meniul cu deseturi?Din ce anume este făcut?

¿Tenéis laboratörio propio?¿Me podría traer el menú de los postres?¿De qué está hecho?

245

3. 2 Alimentarte

Aş vrea să-mi aduceţio prăjitură cu ...

cremă de ciocolată,frişcă.nuci

Querría que me trajese un pastel con ...

crema de chocolate.nata batida.nueces

3.2 Alimentaţie

constituie un deliciu atât pentru localnici, cât mai alespentru turişti. Idealul este să fie degustate într-o tasca,

într-o taberna sau într-o taperia. Vă prezentăm câtevadintre cele mai căutate sortimente:

I 3JI



nuci.alune,

migdale,brânză.brânză [de vaci].

nueces.avellanas.

almendras.queso.requesón.

Gustări

chiflă umplută panecillo relleno[paneGiXos rreA.éno]

chips-uri patatillas / papas

[patatiXas] / [pápas]felie rebanada / tajada / raja / racha

[rreßanâda] / [ta^áSa] / [rrá%a] / [rrátja]o porţie de tapas una ración de tapas

[úna rraGjón de tápas]porţie medie media ración [meöja rraGjón]sandviş bocadillo [bokadíXo]sandviş cu pâine bocadillo con tostada prăjită [bokaöüo kón tostada]

TapasSunt gustări rafinate ce se servesc în baruri şi în anu

mite cluburi, la orice oră a zilei. Sunt foarte gustoase şi

246

Anchoas fritas a la catalana Bacalao

Boquerones

Callos

Caracoles

Gambas al ajillo Garbanzos con espinacas Pulpo gallego Tortilla española

Unde pot lua o gustare?Aş vrea ceva uşor.Ce gustări aveţi?Aş dori un hotdog /

un hamburger.Aş dori o chiflă cu. ..Aş dori o felie / o porţie / o bucată de...

anşoa bine prăjite, în stilcatalancod - de obicei sărat şi foarteuscatanşoa proaspete marinate înoţet din vintartă cu măruntaie - o tapa foarte căutată în Madridmelci - uneori serviţi a la do -

jana (cu sos iute)

crevete cu usturoinăut cu spanaccaracatiţă fiartă în sos picantomletă cu cartofi şi ceapă

¿Dónde podría merendar? Quisiera algo ligero.¿Qué entremeses tienen? Quisiera un perrito

caliente / una hamburguesa. Quisiera un panecillo con... Quisiera una rabanada / una porción / un trozo de ...

247

3.2 Alimentarte

Aş dori o salată asortată.

Ce este aceasta?îmi puteţi indica

Desearía mixta.¿Qué es ésto?¿Me podría indicar los

3. 2 Al imentar te

cocido madrileño (Madrid) rasol de came cu legume şinăut

cordero asado (Castillia) miel la tavă (fript la cuptor)empanada gallega (Galicia)tartă cu came sau cu peşte



îmi puteţi indicaingredientele de pe

această listă?Este picant?Serviţi mâncare caldă?

îmi puteţi aduce un şervet?

îmi puteţi aduce niştetacâmuri şi o chiflă,vă rog?

¿Me podría indicar los ingredientes de esta lista?

¿Está picante?¿Sirven comida caliente? ¿Me podría traer una servilleta?¿Me podría traer unos cubiertos y un panecillo, por favor?

Specialităţi culinare din diverse regiuni

albóndigas (Extremadura) chifteluţe din carne cu mirodenii

arroz y negra (Valencia) orez cu cerneală de sepie şicu crevete

bacalao a la vizcaína morun cu roşii, ardei iute şi(Ţara bascilor) usturoi

brazo de gitanosortiment de biscuiţi acoperiţi

(Andalucía) cu cremăchocolate con churros ciocolată caldă servită cu(Madrid) gogoşicochinillo asado (Madrid) purcel de lapte fript

248

p g g ( ) p şensaimada (Baleares)gazpacho (Andalucía)habas a la asturiana(Asturias)lacón con grelos (Galicia)

paella valenciana(V alenda)

brioşă cu glazurăsupă rece de roşii cu legumeiahnie de fasole boabe cucâmat afumatceafă de porc cu frunze uscatede napiorez cu şofran, came (pui,iepure, câmat picant etc.),peşte sau fructe de mare (crevete, homar, scoici) şi legume

pulpo a la gallega (Galicia) caracatiţă asezonată cu piper, ardei iute şi usturoitocană cu ciuperci şi morcovirinichi de Jerez

rabo de torn (Andalucía)riñones al jerez (Extremadura)torrada o tostada(Cataluña)

o felie de pâine frecată cuusturoi şi cu roşie, stropităcu ulei de măsline şi presărată cu sare

tortilla española (Castillia) omletă cu cartofi şi ceapăturrón (Andalucía) nuga cu migdale (specialitate de Crăciun)

vieiras de Santiago de scoici Saint JacquesCompostela (Galicia)

249

3.2 Alimentarte

zarzuela de marisco(Cataluña şi Baleares)

casoletă cu fructe de mare şiroşii

Schimbarea comenzii, sesizări şi reclamaţii

3. 2 Alimentarte

N-am comandat asta.Am coman dat..., nu asta.Aţi uitat să-mi aduceţi...

îmi puteţi aduce încă ...?La restaurantul dvs.

Eso no es lo que he pedido. He ordenado ... , no ésto. Se le ha olvidado traerme.. . ¿Me podría traer más ...? En su restaurante las



acru agrio [áyrjo]ars / prea prăjit quemado / demasiado asado

[kemâöo] / [demasjâöo asádó]cu gust înţepător ácido / acre / agrio

[âöiöo] / [ákre] / [áyrjo]cu miros rău maloliente / apestoso

[maloljénte] / [apestóso]fară gust, insipid sin sabor / insípido

[sin saßor] / [insípido]indigest indigesto

[indixesto]rânced / trezit rancio, rancioso / torcido, alterado

[rránGjo] / [rránGjóso] / [torGído] / [alterado]

rău / alterat malo / alterado [málo] / [alterado]reclamaţie reclamación [rreklamaGjón]sărat salado [saládo]tare / rigid / uscat duro / rígido /seco

[duro] / [m'xido] / [séko]uleios aceitoso / oleoso

[aQeitóso] / [oleoso]

Aş putea să schimb ¿Podría cambiar elcomanda? pedido?

250

a a a vporţiile sunt foarte mici.Am comandat o porţiela jumătate.Această mâncare are ungust / miros cam ciudat.Cred că mâncarea aceastaeste alterată.Aluatul este ars / prea prăjit.

Carnea este alterată.

Carnea e tare / crudă.Supa e rece / prea caldă / fierbinte.

Mâncarea este rece / nu este proaspătă.Nu vreau / pot să mănâncmâncare ce conţine sare.Nu-mi place.

E prea dulce / amar / sărat.

Salata nu a fost spălatăcum trebuie.

En su restaurante las raciones son muy pequeñas.

He pedido media porción.Esta comida tiene un sabor / un olor extraño.Creo que esta comida está alterada.La masa está quemada / demasiado asada.La carne está alterada.

La carne está dura / cruda. La sopa está fría / demasiado caliente / caliente.La comida está fría / no está fresca.No quiero / puedo comer comida que tenga sal.Esto no me gusta.

Esto está demasiado dulce / amargo / salado.La lechuga no ha sido lavada adecuadamente.

251

3. 2 Alimentarte

Pâinea este veche.Vă rog să-l chemaţi pedirector / proprietar.Sunteţi mulţumit?

EI pan está sentado. Llame, por favor, al director / al propietario. ¿Está contento / agradecido?

3.2 Al imentaţie

Totul este inclus.Pot plăti cu un cec deălăt i ?

Todo está incluido.¿Puedo pagar con un h d i j ?



Această mâncare este

foarte bună.Complimente bucătarului.Mulţumesc. A fost o masăexcelentă.

agradecido?Esta comida está muy

buena.Cumplidos al cocinero. Gracias. Ha sido una comida excelente.

Verificarea şi achitarea notei

Vă rog să-mi aduceţi nota

de plată.Aş dori să plătesc.Doriţi să vă fac notaseparat?Dorim să plătim separat.

Nu, vrem o singură notăde plată.Calculaţi totul împreună.

La ce anume este acest preţ?

Tacâmurile şi servireasunt incluse?

Me puede traer la cuenta,

por favor.Quiero pagar.¿Quiere que le haga la cuenta por separado? Queremos pagar por separado.No, queremos una cuenta comun.Póngalo todo junto.

¿De qué es este precio exactamente?¿Los cubiertos y el servir están incluidos?

252

călătorie?Pot să plătesc cu această

carte de credit?Cred că există o eroare

în notă.Aţi putea să-mi daţi o notădetaliată?Eu nu am comandataşa ceva.Vă rog să plătiţi la casă.

Nu am bani suficienţi.Păstraţi restul.

cheque de viaje?¿Puedo pagar con esta

tarjeta de crédito?Creo que hay un error en esta cuenta.¿Podría darme una cuenta detallada?Yo no he ordenado ésto.

Pague en la caja, por favor.

No tengo dinero suficiente. Quédese con la vuelta.

3.3 Banca, posta, telefonía

Banca

a depune bania plăti

ingresar [ingresár][ ]

3.3 Banca, poşta, telefonía ____________

nsfer giro [Xfro]

i

i

înde este cea mai apropiatăancă?

¿Dónde está el banco más cercano?



a plătia schimba bani

a scoate bani

bancăbancnotăbancomat

bani lichizicarnet de cecuri

carte de credit

ceccec de călătoriedolarformularghişeu, tejgheaintrare (de bani)liră sterlinăretragere de baniridicarea banilorschimbtransferinternaţional

pagar [payar]cambiar [kambjár]

retirar / sacar dinero [rretirár] / [sakár dinéro]banco [bánko]billete de banco [biléte dé bánko]cajero automático [kaxéro automatíko]dinero efectivo [dinéro efektißo]talonario de cheques [talonárjo dé tjekes]

tarjeta de crédito[tai^éta dé crédito]cheque [tjéke]cheque de viaje [tféke dé bjáxe]dólar [dólar]impreso [impréso]mostrador [mostrador]ingreso [ingréso]libra esterlina [lípra esterlina]

retirada [rretíráda]recogida [rrekoxída]tipo de cambio [tipo dé kámbjo]giro internacional[xíro intemaGjonál]

ancă?¡Aveţi un birou de schimb

valutar?[Unde găsesc un bancomat?

Care este programul băncii?

fcât este comisionul?[Aş dori să schimb 1000de euro în lei.

cercano?¿Tenéis una oficina de

cambio de moneda? ¿Dónde puedo encontrar un cajero?¿Cuál es el horario del banco?¿Cuánto es el comisión? Quisira cambiar 1000 euros en lei.

Care este cursul zilei?Pot scoate bani cu acestcard de credit? îmi puteţi da în bancnotede cinci mii, vă rog?

Mi-aţi putea da bancnotemai mici?

Aş vrea să schimb în banilichizi aceste cecuri decălătorie.Aş dori să fac o alimentarea cărţii de credit.

¿Cuál es el cambio del día ¿Puedo sacar dinero con esta tarjeta (de crédito)? ¿Me lo puede dar en billetes de cinco mil, por favor?¿Podría darme billetes más pequeños?

Quisiera hacer efectivos estos cheques de viaje.

Quisiera hacer un ingreso a mi tarjeta de crédito.

3.3 Banca, poşta, telefonia

Aş dori să fac un depozit în contul nr.....pe numele...Aş dori.... în bancnote.

Quisiera hacer un ingreso' en la cuenta número .... a nombre de...Quisiera... en billetes.

3 ¿ Banca, poşta, t elefonia

poştă correo [korréo]poştaş cartero [kartéro]preaviz preaviso [preaßiso]provincie, judeţ distrito [distrito]ridicarea recogida [rreko%ída]



şAş dori.... în monede.

Aştept un transfer de banide la ....

Qu s e a... e b etes. Quisiera ... en monedas.

Espero un giro de ...

Poşta

a expedia o scrisoare echar una carta [etjár úna kárta]a pune în cutía poştală echar al buzón [etjár ál bu6ón]căsuţă poştală

cod poştalcoletcorespondenţăpar avioncutie poştalădestinatarexpeditor

apartado de correos[apartâöo dé korréos]

código postal paquete correo aéreo

[kódiyo postál][pakéte][korréo aéreo]

buzón [bu6ón]destinatario [destinatáijo]remitente [iremiténte]

funcţionar al poştei empleado de correos [empleádo dé korréos]

hârtie de scrisori papel de cartas [papél dé kártas]

mandat telegrafíe giro telegráfico [%nro teleyráfiko]oficiu poştal oficina de correos [ofiGina dé korréos]plic sobre [sößre]post-restant lista de correos [lista dé korréos]

ridicarea recogida [rreko%ída]corespondenţei

scrisoare carta [kárta]scrisoare expres carta expresa [kárta eksprésa]scrisoare carta por vía [kárta pór víapar avion aérea aérea]scrisoare carta certificada [kárta GertifikáSa]recomandatăştampila poştei matasellos [mataséA,os]taxă poştală franqueo [frankéo]taxe poştale tarifas postales [tarifas postáles]

timbru sello [séA,o]transfer poştal giro postal [xíro postál](mandat poştal)vedere postal [postál]

De unde pot cumpăra ¿Dónde puedo comprartimbre? sellos?Unde este cel mai apropiat ¿Dónde está la másoficiu poştal? cercana oficina de correos?Care este programul poştei? ¿Cuál es el horario de la

oficina de correos?Există aici un serviciu ¿Hay aquí un servicio depoştal rapid /expres? correos rápido / expreso?

257

3. 3 Banca, poş ta , t e le fon ia tfjZ,Aş dori sa trimit acest faxla nr. ...Care este numărul de fax / adresa de e-mail?Nu aţi primit faxul nostru ?

IQuisiera mandar este fax al número...¿Cuál es el número de fax

/ dirección de email?¿No han recibido nuestro

3.3 Banca, poş ta , te le fon ia

Am terminat.Aş dori să...

îmi verific e-mailul.

intru pe Internet,ă f l i i ă

He terminado.Quisiera...

revisar mi correo electrónico, usar el Internet,

i



Textul nu se vede bine(nu se poate citi).Faxul este defect.Ce număr de fax este aici?

Aţi primit faxul / e-mail-ulmeu?Aţi primit cumva un faxpentru d l ...?Pot folosi copiatorul / faxul?

fax?El texto no se ve muy bien (no se puede leer).El fax está defecto.¿Qué número de fax tenéis aquí?¿Recibió mi fax / email?

¿Ha recibo algún fax para el señ or...?¿Puedo usar la

fotocopiadora / el fax?

Internet

Unde se găseşte un internetcafé în zonă?Cât costă o oră?Cât costă o pagină?Cât costă pe CD?

Cum mă conectez?S-a deconectat.

¿Dónde hay un cibercafé cercano?¿Cuánto cuesta por hora? ¿Cuánto cuesta por página? ¿Cuánto cuesta por

compact?¿Cómo entró al sistema? Se ha quedado colgado.

264

să folosesc o imprimantă,să folosesc un scanner.

Aveţi...computere Mackintosh?PC-uri?o unitate Zip?

usar una impresora, usar un escáner.

¿Tiene...Apples?PCs?unidad de Zip?

3 . 4 Igiena, curăţenie, îngrij ire personala

buretecurathârtie igienicăigienă

jet de apăl

esponja limpiopapel higiénico higienechorro de agua l b

— m [esponja]Pímpjo][papél ixjéniko][ixjéne][tjórro dé áywa][l ßâß ]

3. 4 Igiena, curăţenie, îngrij ire personala

HBaia este murdară. El cuarto de baño está sucio.

Igiena şi alimentaţia nou-nâscutului



lavoarmurdar

pastă de dinţiperiuţă de dinţi

periuţă de unghii

prosop pentrumâinirobinetsăpun

lavabo suciopasta dentífrica cepillo de dientes[9epíA.o dé djéntes]cepillo para las uñas [0epíA.o pára lás úr)as]paño de manos / toalla[páip dé mános] / [toáXa]

[laßâßo][súGjo]

[pasta dentífrika]

grifo jabón

Unde este baia?Unde este toaleta?

Toaleta este ocupată.

Vă rog, îmi puteţi daun săpun?un prosop?

nişte hârtie igienică?cheia de la baie?

[grifo][%aß0n]

¿Dónde está el baño? ¿Dónde está el servicio / el tocador / el lavabo?El lavabo / el tocador está ocupado.Por favor, me podría dar...

un jabón? una toalla?

un papel higiénico? la llave del cuarto de baño?

266

babero / babera [baßéro] / [baßéra]

biberón / chupete[bißeron] / [tjupéta]homogeneizado [omoxeneiQâöo ]pampers / pañales[pámpers] / [perjáles]polvo de talco [p01ßo dé tálko]pañal de lino [paqál dé lino]

botella [botéXa]

cosmetice şi de înfrumuseţare

bavetăbiberon

omogenizatpampers

pudră de talcscutec din pânzăde insticlă

Produse

acetonăapă de colonieceară pentrudepilatcreion pentrusprâncene

cremă / loţiunecremă ...antiacnee

quita esmaltes agua de colonia cera depiladora

lápiz de cejas

[kitaesmáltes][áywa dé kolónja][Géra depiladora]

[lápiG dé Géxas]

crema / loción [kréma] / [loGjón]crema .. . [kréma] ...antiacné

267

3. 4 Igiena, curăţenie, îngrij ir e personala

dezide noaptedepilatoarehidratan tăpentru ten uscat / gras / normal

de día de noche depiladora hidratantepara piel (cutis) seco / grasoso / normal

3.4 Igiena, curăţenie, îngrijire personala

pieptene' pilă de unghiiplasture împotrivabătăturilorpudră de faţă

§11peine [péine]lima para uñas [lima pára úqas]emplasto / apósito [emplásto] / [apósito]polvo [pólpo]



gras / normalde faţă

de mâinipentru plajădeodorantdizolvant pentrulac de unghiifard de pleoapefixativ

lampă cu raze

ultravioletelapte demachiant

loţiune tonicăoglindă pentrumachiajpensetăpensulă pentrumachiaj

perie de haine / de ghete

grasoso / normal para el cutis

para las manos para la playa desodorante [desodoránte]solvente para la laca de uñas [solßénte pára lá láka dé úr)as]afeite / colorete [aféite] / [koloréte]fijador para el pelo [fi%aSór pára él pélo]lámpara con ultravioletas

[lámpara kón ultraßjolétas]leche desmaquillante [létje desmakiXánte]loción tónica [loGjón tónika]espejo para el maquillaje [espéxo pára él makiA,á%e]pinzas [pínGas]pincel para el maquillaje

[pinGél pára él makiXáxe]

cepillo para la ropa / para las botas [GepiXo pára lá rrópa / pára lás botas]

268

p ţpuf de pudrat

mi ir*şamponsăruri pentru baiespumă de ras

spumă fixativătampoane pentrudemachiat

ulei de plajăunt de cacao

polvo [pólpo]plumero para los polvos

[pluméro pára lós polßos]pintalabios [pintalâßjos]champú [tjampú]sales de baño < [sáles dé báip]espuma de afeitar [espuma dé afeitár]espuma fijadora [espuma fixadórá]tampones para desmaquillarse [tampónes pára desmakilárse]

aceite solar [aGéite solár]manteca de cacao [mantéka dé kakáo]

vată hidrofilă algodón [alyoóón]

Unde găsesc oparfumerie / raionulde cosmetice?Unde găsesc...

o baie de aburi?o saună?un salon de hidromasaj?

¿Dónde podría encontrar una perfumería / la sección cosméticos? ¿Dónde encu entro...

un baño de vapores? una sauna? un salón de hidromasaje?

269

3.4 Igiena, curăţenie, îngr i j i re personală -J(( m un salon de înfrumuseţare ? una peluquería?

Aş dori să fac oprogramare la ora ...pentru ...

o manichiură,

Quisiera hacer una programación a la s ... para...

una manicura,

3. 4 Igiena, curăţenie, îngr i j i re personala J¡(

■BrrmmrsLa coafor si la frizerie

aparat de ras rasuradora [rrasuraöora]aparat de ras electric maquinilla de afeitar

[makiníA a dé afeitar]



o manichiură,o epilare.

o şedinţă de machiaj,o pedichiură,un tratament facial.

Pot să încerc acest ruj / lac de unghii / parfum?

îmi puteţi arăta ce nuanţede lac de unghii aveţi?

,una depilación,

una sesión de maquillaje, una pedicura. un tratamiento facial.

¿Puedo probar este pintalabios / este esmalte / este perfume?¿Me podría mostrar los matices de los esmaltes?

Aş dori o nuanţămai deschisă / închisă, îmi puteţi aplica un machiajdiscret?Aş dori un ruj de nuanţaaceasta.Bătătura aceasta mă doare.Ceara este prea fierbinte.Am mult de aşteptat?

Quisiera un matiz / un tono más claro / más oscuro. ¿Podría maquillarme discretamente?Quiero un pintalabios de este matiz.Este callo me duele.La cera está muy caliente. ¿Tengo que esperar

mucho?

270

[makiníA,a dé afeitar]balsam acondicionador [akondiGjonaóór]

barbă barba [bârßa]bărbier barbero [baißéro]bărbierit afeitado / rasurado

[afeitâöo] / [rrasurâöo]b i g u d i ubretonbricicoafurăcremă de ras

decolorantfoarfecefrecţiefrizerlamă de rasloţiune după rasmătreaţămustaţăoxigenatpămătuf pentrubărbieritpăr

ruloflequillonavajapeinadocrema de afeitar

descolorantetijerasfricciónpeluquero

[rrúlo][flekíXo][naßâxa][peinâöo][kréma dé afeitár]

[deskoloránte][tixéras][frikGjón][pelukéro]

cuchilla de afeitar [kutJíXa dé afeitár][loGjón][káspa]

locióncaspabigoteoxigenadobrocha de afeitar[brótfa dé afeitár]pelo

[biyóte][oksixenâöo]

[pélo]

271

3.4 I giena, curăţen ie , îngr i j i re persona la

păr dreptpăr graspăr normalpăr ondulatpăr uscat

SUpelo liso pelo grasiento pelo normal pelo ondulado pelo seco

[pélo liso][pélo grasjénto][pélo normál][pélo ondukáóo][pélo séko]

3. 4 I giena, curăţen ie , îngr i j i re per sona la

Aş dori un permanent.

Aş dori un spălat şi untuns / un vopsit.Aş dori să-mi scurtaţi

:------------------------MQuiero que me haga la permanente.Quisiera un lavado y un cortado / un teñido. Quisiera un cortado de



perciuniperucăpieptenesăpun de bărbierit

spumă de bărbierit

şuviţe

patillas

peluca peine jabón de afeitar[%aßon dé afeitár]espuma de afeitar [espuma dé afeitár]mechas

[patinas]

[pelúka][péine]

[métjas]

Mă puteţi îndruma spreun coafor / frizerie?Aş dori să fac o programarepentru mâine.

Mă puteţi servi chiar dacănu am programare?Mă pot întoarce pestepuţin timp?La ce oră să revin?Aş putea să vin un pic

mai devreme / mai târziu?Aş dori un ras / un tunsşi un ras.

¿Me podría indicar una

peluquería?Quiero pedir hora para mañana. / Desería tomar cita para mañana.¿Podría atenderme aunque no haya tomado cita? ¿Puedo volver dentro de un rato?

¿Puedo venir un poco más temprano / tarde?Quisiera un afeitado / un cortado y un afeitado.

272

barba / părul.

Puteţi să-mi radeţi barba? / să-mi tăiaţi mustaţa?Mă tundeţi un pic ...

la spate, în faţă. în părţi.

Ce tunsoare îmirecomandaţi?Nu mi-1 scurtaţi prea mult.Prefer să-l tundeţi...

cu foarfecele,cu lama.cu maşina de tuns.

Aţi putea...să-mi scurtaţi bretonul?să-mi scurtaţi vârfurile?să mă tundeţi scurt?să-mi faceţi şuviţe?să-mi schimbaţi culoarea?

Doriţi să vă dau cu oloţiune pentru păr?

barba / de pelo.

¿Podría afeitarme la barba / cortarme el bigote?Corte un poco más ...

por atrás, por delante, por lo's lados.

¿Qué corte me aconseja?

No me lo corte demasiado. Prefiero que lo corte...

con tijeras, con la navaja, con la maquinilla.

Podría...cortarme el flequillo? cortarme las puntas? cortármelo corto? hacerme mechas? cambiarme el color?

¿Desea que le eche loción para el pelo?

Mi-ar plăcea un coafat. Me gustaría un moldeado.

273

3. 4 Igiena, curăţenie, îngrijir e personala

mAm părul ...uscat,gras.normal,fragil.

A d i

Tengo un pelo,seco.grasiento.normal.fragil.

Q i i

3. 5 Locaşuri de cult

Biserici, locaşuri sacre şi de cult

i B U

abaţie abadía [aß adía]absidă ábside / ábsida [âßsiöe] / [âßsiöa]altar altar [altár]

ú



Aş dori ...să estompaţi culoareapărului sprevârfuri / la bază.să nu-mi scurtaţi / tapaţi părulprea mult.să-mi lăsaţi părul un picmai scurt / lung înfaţă / la spate /

în părţi / în creştet.

îmi puteţi aplica un şamponantimătreaţă / normal?

Vă rog să folosiţi unşampon pentru părgras / uscat.

Quisiera...ablandar el color delpelo hacia laspuntas / a la base.no me corte / sableeel pelodemasiado.que me dejase el peloun poco más corto / largo enfrente / atrás / en las dos partes / en lacoronilla.

¿Me podría aplicar un champú anticaspa / normal?Utilice por favor un champú para pelo grasiento / seco.

amvon púlpito [pulpito]

baptisteriu, baptisterio / pila (bautismal)cristelniţă [baptistéijo] / [pila (bautismál)]bazilică basílica [basílika]biserică iglesia [iylésja]capelă capilla [kapíX,a]catedrală catedral [katedrál]cimitir camposanto / cementerio

[kamposánto] / [Gementérjo]clopotniţă campanario [kampanárjo]confesional confesionario [konfesjonáijo]cor coro [kóro]criptă cripta / bóveda [krípta] / [bößeöa]crucifix crucifijo [kru6ifí%o]cult culto / veneración

[kúlto] / [beneraGjón]cupolă cúpula [kúpula]dom domo / cúpula [dómo] / [kúpula]faţadă fachada / frontispicio

[fatjâöa] / [frontispíGo]

locaş de cult aposento [aposénto]mănăstire monasterio / convento

[monastéxjo] / [konbénto]

275

3 . 5 Locaşuri de cult

moaştemoscheenaos, navăorgăportal, arcadă

reliquias mezquita nave / naos órganoportal / arcada

__ [Oii][rrelíkjas][meSkíta][nâße] / [náos][óryano][portál] / [arkáda] 4.1 Calamităţi şi pericole



rozariu

sacristiesinagogăturlă

vitraliu

rosario

sacristía sinagoga

[rrosárjo]

[sakristía][sinayóya]torre / campanario / torrejón[torre] / [kampanárjo] / [torrejón]vidriera [biöriéra]

Biserica este deschisăpentru vizitare?Când a fost construită?

Unde este ...o biserică ortodoxă?o biserică catolică ?o biserică protestantă?

La ce oră se ţine slujba?Aş dori să vorbesc cupreotul.E vreun preot carevorbeşte engleza / româna?Aş dori să mă împărtăşesc.

Care este sfântulpatron al oraşului?

¿La iglesia está abierta a la visita?¿Cuándo fue construida?

¿Dónde hay ...una iglesia ortodoxa? una iglesia católica? una iglesia protestante?

¿A qué hora hay misa? Quisiera hablar con el cura.¿Hay algún cura que hable el inglés / el rumano? Quisiera recibir la sagrada comunión.¿Cuál es el santo patrón de la ciudad?

276

4.2 Furturi, pagube, molestări

* 1 Sănătate şi t ratamente

4.1 Calamităţi şi pericole

a avea o defecţiune tener una avería [tenér úna aßeria]

a ataca agredir [ayredír]a remorca remolcar [rremolkár]accident accidente [ak6idénte]agent de circulaţie guardia civil de tráfico

4.1 Calamităţi şi pericole

mecinfarct

înţepătură(de insecte)inundaţiemacara

ahogo [aóyo]infarto [infárto]picadura / picada[pikadúra] / [pikáóa]

[inundaQjón][serpíGjo dé grúa]

inundación servicio de grúa



agent de circulaţie guardia civil de tráfico [gwâröja Gißil dé tráfiko]

alarmăambulanţăarsurăateliercadavrucăderecasă de ajutor

alarmaambulanciaquemaduratallercadávercaídacasa de socorro

[alárma][ambuIánGja][kemadúra][taXér][kaöâßer][kaída][kása dé sokórro]

ciocnire choque / colisión / encontrón / encontronazo[tfóke] / [kolisión] / [enkontrón] / [enkontronáGa]

colisión [kolisión]avería [apena]sabañón [sapai]ón]abierto las 24 horas del día [apjérto lás 24 orás dél día]

farmacie non stop farmacia de guardia [farmáQja dé gwáróia]fuego [fuéyo]robo [rrößo]

ladrón [ladrón]carterista [kaiterísta]incendio [inGéndjo]

coliziunedefecţiunedegerăturădeschis 24de ore din 24

focfurt

hoţhoţ de buzunareincendiu

278

macaraotrăvire

poliţistpompieriprim-ajutor

post de prim-ajutor

rănitscurgere de gazsecţie de poliţie

servicii de salvare

şocstriviresufocaretraumătrusă medicalăurgenţăurgenţe

Ajutor!Ai grijă! / Atenţie!

[serpíGjo dé grúa][embenenamjénto]

[poliGía][bombéros]

servicio de grúa envenenamiento

policía bomberos primeros auxilios [priméros auksíljos]puesto de socorro [pwésto dé sokórro]herido [erído]fuga de gas [fúya de gás]comisaría [komisaría]

servicios de rescate [serßiGjos dé rreskáte]choque [tjóke]aplastamiento [aplastamjénto]ahogo / ahogación [aóyo] / [aóyaGjón]trauma [tráuma]botiquín [botikín]emergencia [emer^énBja]urgencias [urxénGjas]

¡Socorro!¡Cuidado!

279

4. 2 Furturi, pagube, molestări

Nu am făcut-o intenţionat.

Nu v-am observat.Unde pot să-mi repar...?

No fue intencionadamente / deliberadamente.No lo he observado. ¿Dónde podría arreglar...?

§ ¡ Sănătate şi t ratamente

Boli, simptome, traumatisme

aciditate gastrică acidez del estómago[a0i3é9 del estómayo]

ameţeală mareo [maréo]amigdalită amigdalitis [amixSalítis]



Agresiuni şi molestări

Lăsă-mă în pace!Pleacă, altfel chem poliţia!Nu mă mai urmăriţi, altfelchem poliţia!Ajutor! Un individ măurmăreşte!Ajutor! Un individ nu mălasă în pace!

Aş dori să reclam uncaz de agresiune.Aş dori să reclam un cazde tentativă de viol.Unde s-a întâmplat?Câţi erau?Aţi putea să-l / să-i recunoaşteţi?Au existat martori?

¡Déjame en paz!¡Vete, si no llamo la policía! ¡No me persiga más, porque si no llamo la policía! ¡Socorro! ¡Me está persiguiendo un individuo! ¡Socorro! Un individuo / un señor no me deja en paz!

Quisiera reclamar un caso de agresión.Quisiera reclamar una tentativa de violación. ¿Dónde tuvo lugar? ¿Cuántos eran?¿Podría reconocerlo / reconocerlos?¿Han existido testigos?

286

amigdalită amigdalitis [amixSalítis]anemic

anémico [anémiko]anemie anemia [anémia]angină angina [anxína]apendicită apendicitis [apenöiGitis]arsură quemadura [kemaóúra]artrită artritis [artritis]astm asma [ásma]atac de cord ataque cardíaco [atáke karöiako]băşică ampolla [ampóA.a]bătătură callo [káX.o]boală enfermedad [enfermeöâö]bronşită bronquitis [bronkítis]cardiopatie cardiopatia [karójopatía]cataractă catarata [kataráta]cistită cistitis [Gistitís]colaps colapso [kolápso]colică hepatică cólico hepático [kóliko epátiko]colică renală cólico renal [kóliko rrénal]colită colitis [kolítis]

comă coma [kóma]comoţie cerebrală conmoción cerebral[kommoGjón Gerebrál]

287

4. 3 Sănătate şi tratamente

comoţiecongestieconjunctivităconstipaţiecontuzie

conmoción [kommoQjón]congestión [konxestjón]conjuntivitis [konxuntißitis]estreñimiento [estreqimjénto]contusión [kontusjón]

ó

4.3 Sănătate şi tr atamente mu

escoriaţie escoriación [eskorjaGjón]febră fiebre [fiéßre]fractură fractura [fraktúra]gastrită gastritis [gastritis]gripă gripe [gripe]gută gota [góta]



crampe

degerăturădiabetdifteriedizenteriedureredurere de burtă

durere de cap

durere de dinţidurere în gâtdurere de măseledurere de spatedurere de stomac

durere de urechidureri menstruale

electrocutareenfîzementorsă

calambre de estómago

[kalámbre dé estómayo]sabañón [saßai)0n]diabetes [djaßétes]difteria [diftéija]disentería [disentería]dolor [dolor]dolor de tripa / de estómago [dolor dé tripa / dé estómayo]dolor de cabeza [dolór dé kaßéGa]

dolor de dientes [dolór dé djéntes]dolor de garganta[dolór dé garyánta]dolor de muelas [dolór dé mwélas]dolor de espalda [dolór dé espálda]dolor de estómago [dolór dé estómayo]dolor de oídos [dolór dé oídos]dolores menstruales [dolores menstrwáles]

electrocución[electrokuGjón]

enfisema [enfiséma]esguince / torcedura [esyínGe] / [torGeóúra]

288

gută gota [góta]

hematom hematoma [ematóma]hemoragie hemorragia [emorráxia]hemoragie hemorragia cerebralcerebrală [emorráxia Gereßrâl]hemoroizi hemorroides [emorrójóes]hepatită hepatitis [epatítis]herpes herpes [érpes]hipertensiune hipertensión arterialarterială [ipertensjón arteijál]

hipotensiune hipotensión arterialarterială [ipotensjón arteijál]icter ictericia [ikteríGja]ictus ictus [íktus]indispoziţie indisposición [indisposiGjón]infarct infarto [infárto]infecţie infección [infekGjón]insolaţie insolación [insolaGjón]

înţepătură picadura [pikadúra]

intoxicaţie intoxicación [into(k)sikaGjón]laringită laringitis [larinxítis]leşin desmayo [desmájo]

289

4 . 3 Sănătate şi tratamente

m leucemie leucemia [leuGémja]leziune lesión [lesjón]lumbago lumbago [lumbáyo]luxaţie luxación / dislocación

[lu(k)sa6jón] / [disloka0jón]mahmureală resaca [rresáka]

4.3 Sănătate şi tratamente ____ Im Ä IK 1 h ¡

sciatică ciática [Gjátika](a piciorului)scrantire torcedura [torGedúra]şoc choque [tjóke]strănut estornudo [estomuöo]sufocare sofoco / ahogo / ahogación



mahmureală resaca [rresáka]malarie malaria [malárja]mâncărime picor [pikór]migrenă migraña [miyrána]muşcătură mordedura [moröeöüra]nefrită nefritis [nefritis]nevralgie neuralgia [neurálxia]otită otitis [otitis]palpitaţii palpitaciones [palpitaGjónes]paralizie parálisis [parálisis]peritonită peritonitis [peritonitis]plagă llaga / plaga [láya] / [pláya]pleurezie pleuresía [pleuresía]pneumonie pulmonía / neumonía

[pulmonía] / [neumonía]răceală resfriado / constipado

[rresfijáóo] / [konstipâöo]rău de mare mareo / mal de mar

[maréo] / [mál dé már]rău de maşină mareo / mal de coche

[maréo] / [mál dé kótje]reumatism reúma [rréuma]

290

sufocare sofoco / ahogo / ahogación[sofóko] / [aóyo] / [aóyaGjón]

tăietură corte [kórte]tenie tenia / solitaria [ténja] / [solitárja]tétanos tétano [tétano]tromboză trombosis [trombosis]tumoare tumor [tumor]tuse tos [tós]ulcer úlcera [úIGera]umflătură bulto [bulto]usturime escozor [eskoGór]

vărsături vómitos [bómitos]vertigo vértigo [bértiyo]

Maladii contagioase şi virale

boli venerice enfermedades venéreas [enfermeöâöes benéreas]

difterie difteria [diftérja]hepatită hepatitis [epatítis]

holeră cólera [kólera]meningită meningitis [meninxítis]oreion paperas [papéras]

291

4 . 3 Sănătate si tratamente

parotidită parotiditis [parotiditis]pojar / rujeolă sarampión [sarampjón]rubeolă rubéola [rrußéola]scarlatina escarlata / escarlatina

[eskarláta] / [eskarlatma]seropozitiv seropositivo [seropositißo]

coloană vertebrală columna vertebral[kolumna berteßrâl]

cot codo [kódo]craniu cráneo [kráneo]deget de la mână dedo [déöo]esofag esófago [esófayo]



SIDA sida [sida]

varicelă varicela [bariGéla]variolă viruela [birwéla]

Părţi ale corpului

abdomen vientre [bjéntre]amigdală amígdala [anu'xóala]antebraţ antebrazo [anteßrâGo]apendice apéndice [apénöiGe]

arteră arteria [artéija]articulaţie articulación [artikulaGjón]bărbie mentón [mentón]braţ brazo [ßrâGo]bronhii bronquios [brónkjos]burtă barriga / panza / vientre

[barríya] / [pánGa] 1 [bjéntre]buză labio [lâßio]cap cabeza [kaßéGa]

claviculă clavícula [klaßikula]coapsă cadera [kaöéra]coastă costilla [kostfta]

292

esofag esófago [esófayo]faringe faringe [farínxe]femur fémur [fémur]ficat hígado [igaöo]gât cuello [kwéXo]gâtlej garganta [garyánta]genunchi rodilla [rrodiXá]glandă glándula [glándula]gleznă tobillo [toßiXo]gură boca [bóka]inimă corazón [koraGón]intestin intestino [intestino]laba piciorului pie [pjé]laringe laringe [larínxe]limbă lengua [léngwa]mână mano [máno]maxilar maxilar [maksilár]muşchi músculo [múskulo]nară orificio / ventana de la nariz

[orifíGjo] / [bentána dé lá naríG]

nas nariz [naríG]nerv nervio [nérßjo]ochi ojos [óxos]

293

4. 3 Sănătate şî t ra tamen te

organe genitale genitales m m

[%enitáles]os hueso [wéso]ovar ovario [oßaijo]palat paladar / cielo de la boca

[palaóár] / [Gjélo dé lá bóka]pelvis pelvis [pélßis]

4. 3 Sănătate si t ra tamen te

venavertebrăvezică urinară

venavértebravejiga

[béna][bérteßra][bexíya]

Solicitarea ajutorului de specialitate



pelvis pelvis [pélßis]penis pene Tpéne]peroneu peroné [peroné]picior pierna [pjéma]piele piel fpjél]piept pecho [pétfo]plămâni pulmones [pulmónes]puls pulso [pulso]rinichi riñones [itirpnes]sân pecho / seno [pétjo] / [séno]sânge sangre [sángre]spate espalda [espálda]splină bazo [báGo]stomac estómago [estómayo]subsuoară, axilă sobaco / axila [soßâko] / [aksíla]şold cadera [kaöéra]talpa piciorului pantorilla [pantorríA-a]tendon tendón [tendón]tibie tibia [tiß ja]umăr hombro [ómbro]

urechi orejas [oré%as]uter útero [útero]vagin vagina [bacina]

294

Mă simt rău.Nu mă simt bine.Am nevoie de un doctor.Aş dori să chem unpediatru.Există vreun medic în hotel?Se poate găsi un mediccare vorbeşte româna?

Medicul poate să vinăpână aici?Vă rog să chemaţi oambulanţă.Unde este policlinica?Unde găsesc un spital?

Unde găsesc un punctde prim-ajutor?

Me siento mal.No me siento bien.Necesito un médico. Quisiera llamar un pediatra.¿Hay algún médico en el hotel?¿Podría encontrar un médico que hablara el

rumano?¿El médico puede venir hasta aquí?Llame una ambulancia, por favor.¿Dónde está la clínica? ¿Dónde encuentro un hospital?¿Dónde puedo encontrar

un punto de primer auxilio?

295

In timpul vizitei

4.3 Sănăta te ş i t ra tamente

Am temperatură de ... ore. Tengo fiebre desde hace ...horas.

Am mâncat / băut ceva He / ha tomado algo quecare mi-a făcut rău. me ha / le ha

4*3 Sănăta te si t ra tamente

A m ...I cârcei.

crampe.' diaree,

febră,frisoane,

Tengo... calambres, calambres, diarrea, fiebre, escalofríos,



hecho daño.Ce aţi mâncat / băut? ¿Qué es lo que ha comido /

tomado?Am avut o indigestie. He tenido / Tuve una

indigestión.Aşezaţi-vă aici. Siéntese aquí.Dezbrăcaţi-vă. ¡Desnúdese!Dezbrăcaţi-vă până Ia Desnúdese hasta lamijloc. cintura.Intindeţi-vă, vă rog! ¡Acuéstese, por favor!

Ce simptome aveţi? ¿Qué síntomas tiene?Am o stare generală de rău. Tengo un malestar

general.Mi se învârte capul. Me da vueltas la cabeza.Sunt ameţit. Estoy mareado.Mă simt slăbit(ă). Me siento débil. /

Me ecuentro débil.Respir greu. Me cuesta respirar.Tensiunea mea este prea Mi tensión está demasiado

ridicată / joasă. alta / baja.Am mâncărimi. Me escuece.Mă ustură. Me pica.

296

greţuri,

hemoroizi,hernie,indigestie.o mâncărime puternică,un abces.

Sunt constipat.Am o criză de astm.Am răcit.

Am vomitat.Mi-a apă rut...

o erupţie,o umflătură.

o mâncărime.o eczemă,o iritaţie.o inflamaţie.

Unde vă doare?Peste tot.Vă doare aici?

náuseas, hemorroides, hernia, indigestión, un fuerte picor, un abceso.

Estoy estreñido.Tengo una crisis de asma. Estoy resfriado. / Hé cogido un resfriado.

He vomitado.Me ha surgido / salido ... una erupción, una hinchazón / inflamación, un picor.una eccema / eczema, una irritación, una inflamación.

¿Dónde le duele?Por todas partes.¿Le duele aquí?

297

4. 3 Sănătate si t ra tamente

Da, mă doare aici. Sí, me duele aquí.Mă doare din când m când. Sólo me duele a ratos.Mă doare când ating. Me duele al tocarlo.Mă doare mai mult noaptea. Me duele más por la noche.Mă doare / mă dor ... Me duele(n)...

braţele. los brazos.burta la tripa / el vientre

u Sănătate si t ra tamente

Aţi luat deja vreunmedicament?Deschideţi gura.Va trebui să vă examinezcu stetoscopul.Tuşiţi, vă rog.O să vă iau temperatura

¿Ha tomado alguna pastilla / medicina?Abra la boca.Tendré que examinarle con el estetoscopio.Tosa, por favor.Voy a tomarle la



burta. la tripa / el vientre

capul. la cabeza.dinţii. los dientes. în gât. la garganta. în piept. en el pecho. încheieturile. las articulaciones.ochii. los ojos.picioarele. las piernas.spatele. la espalda.stomacul. el estómago.

urechile. los oídos.Este o durere . .. Es un dolor ...acută / ascuţită. agudo / punzante.constantă. constante.foarte puternică. muy fuerte.intermitentă. interrumpido /

intermitente.persistentă. persistente / duradero.surdă. indistinguible / vago.uşoară. leve.

De cât timp aveţi această ¿Cuánto tiempo hace quedurere? tiene este dolor?

298

O să vă iau temperatura.

O să vă iau tensiunea.Respiraţi adânc,

întoarceţi-vă.Fumaţi?Luaţi medicamente?Luaţi anticoncepţionale?

Sunteţi însărcinată?

Sunt gravidă în ... luni.

Sunteţi alergic la ceva?Sunt alergic(ă) la ...Aţi mai avut alte boli?

Sufăr / Suferă de ...Sunt epileptic(ă).Sunt diabetic(ă).

Ce doză de insulină luaţide obicei?

Voy a tomarle la

temperatura.Voy a tomarle la tensión. Respire hondo..¡Vuélvase!¿Fuma?¿Toma medicinas?¿Toma la píldora contraceptiva?¿Está embarazada?

Estoy embarazada de .. . meses.¿Es alérgico a algo?Soy alérgico(a) al/a la ... ¿Tuvo otras enfermedades antes?Sufro/Padezco/Sufrede... Soy epiléptico(a).Soy diabético(a).

¿Qué dosis de insulina suele tomar de costumbre?

299

Pe cale orală sau injectatăintravenos?O să vă măsor tensiunea.Este contagioasă?E grav?Nu vă faceţi griji, nu este

¿Por vía oral o inyectada intravenoso?Le voy a medir la tensión. ¿Es contagiosa?¿Es grave?No se preocupe, no es nada

4. 3 Sănăta te s i t ra tamente

Va trebui să faceţi un test..

al sângelui,al urinei,al fecalelor.

Trebuie să vă facdi fi

hacer unTendrá que análisis...

de la sangre, de orina, de las fecales.

Tengo que hacerle una í



ţ g j ,

nimic grav.Luaţi asta de ... ori pe zi, înainte / în timpul / dupămese.O să vă scriu o reţetă casă mergeţi la farmacie.

O să vă prescriu unantibiotic.Staţi în pat până cedeazăfebra.Aveţi nevoie de un medicspecialist.Trebuie să vă trimit Ia unspecialist.Consumaţi mâncare uşoară.

Renunţaţi la mâncărurilepicante.

Va trebui să vi se facăo clismă.Nu ieşiţi în aer liber.

No se p eocupe, o es ada

grave.Tome ésto ... veces al día antes / durante la mesa / después de comer. Le voy a escribir una receta para que vaya a la farmacia.Le voy a prescribir un antibiótico.Guarde cama hasta que ceda la fiebre.Necesita un médico especialista.Tengo que mandarle a un especialista.Tiene que comer comida ligera.Renuncie a las comidas picantes.

Tendremos que hecharle una ayuda.No salga al aire Ubre.

o radiografie.

Trebuie să vă fac oinjecţie ...

cu antibiotic,an ti tétanos.pentru a calma durerea.

Va trebui să staţi în spitalpentru scurtă vreme.

îmi puteţi anunţa familia,

vă rog? îmi pot continua călătoria?

radiografía.Tenemos que ponerle una inyección ...

con antibiótico, antitetánico, para calmar el dolor.

Tendrá que permanecer en el hospital durante un corto tiempo.¿Podría anunciar a mi familia, por favor?¿Puedo continuar mi viaje?

în caz de anx iet at e si alt e stăr i asemănăt oare

Mă simt foarte agitat(ă). Me siento muy agitado(a).Sufăr de pusee de anxietate. Sufro de accesos de

ansiedad.

Nu pot să dorm. No puedo dormir.Sufăr de insomnie Sufro / Padezco deşi inapetenţă. insomnia é inapetencia.

301

4.3 Sănătate si tratamente

IA fost călcat(ă).Sa electrocutat A făcut un infarct.Face des convulsii.

Face des crize epileptice.

Ha sido atropellado(a).Se ha electrocutado^Ha hecho un infarto.Hace a menudo convulsiones.Tiene / hace repetidamente

i i d il i

B B S S B H S H n :.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " ‘ “ " " i a■ bxigenată oxigenada [o(k)sixenáóa]ă de gură agua dentífrica [áywa dentífrika]

Jpl fierbinte agua hirviente [áywa iißjénte]Ispirină aspirina [aspirina]ptringent astringente [astrmxénte|ÍWbandaj veúdaje [bendáfte]b d j / tif d / [bé d ] / [ á ]



E predispus la hemoragii.

Este alergic la...Avem nevoie de acceptul unui membru al familiei. Pronosticul este incert.

crisis de epilepsia.Está predispuesto a las] hemorragias.Es alérgico al / a la ... Necesito el permiso de un Imiembro de la familia.El pronóstico es incierto. I

absorbante igienicealcool medicinal

La farmacie

absorbente higiénico[aßsoißénte ixjéniko] alcohol medicinal[alk(o)ól meöiöinâl]

analgezic analgésico [anal%ésiko>]antibiotic antibiótico [antißjötiko]antipiretic' antipirético [antipirétiko]antiseptic antiséptico [antiséptiko]apă ... agua... [áywa] ...

distilatădestilado [destiláóo]

cu un conţinut scăzut de oligominerale con un bajo contenido de oligominerales[kón ún ba%o kontemöo dé oliyomineráles]

310

bandaj / tifon venda / gasa [bénda] / [gása] jbandaj elastic vendaje elástico [bendá%e elástiko]bandaj hemostatic vendaje hemostático

[bendá%e emostátiko] boiler caldera (de calefacción automática)

[kaldéra]fcalmant calmante [kalmánte]capsulă cápsula [kápsula]cicatrizant cicatrizante [0ikatri0ánte]rclismă -i-: ayuda / lavativa [ajuöa] / [läßatißä]

comprimat comprimido [komprimiöo]contraceptive pfldora contraceptiva / antibeibi

[píldora kontraöeptißa] / [antibéibi] cortizon cortisona [kortisóna]cremă de protecţie crema solar [kréma solár]dezinfectant desinfectante [desinfektánte]digestiv; digestivo [di^estípo] ,farmacie farmacia [farmáéja]gargară gárgara [gáiyara]

granule granulados [granuláóos]injecţie inyección [injekSjón]insecticid insecticida [insektiOída]

311

4.3 Sănătate si tratamente m 1 5

insulină insulina [insulina]laxativ laxante [laksánte]medicament... me dic ina ... [medi0ina]...

cu administrare con administración intravenosaintravenoasă [kón administraOjón intraßenosa]cu administrare con administración intramuscularintramusculara [kón administra0jón intramuskulär]

4.3 Sănătate si tratamente f l USJSrop jarabe medicinal

[xarâße mediGinál] jarabe contra la tos [xarâße kontra lá tós] somníferos [somníferos]supositorio [supositórjo]

tampoane externe absorbente externo

sirop de tuse

somniferesupozitoare



intramusculara [kón administra0jón intramuskulär]

cu administrare con administración oralorală [kón.administraOjón orál]cu administrare con administración rectalrectală [kón administra0jón rrektál]

pansament steril venda / gasa [bénda] / [gasa] pastilă pastilla [pastiXa]pastile sterilizante pastilla esterilizante

[pastiXa esteriliOánte] penicilină penicilina [peniOilína]

picături gotas [gotas]picături pentru ochi colirio [kolfrjo]pilulăplasture

prezervative produse ...

pentru diabetici

homeopate sedativ seringă

píldora [píldora]emplasto / parche [emplásto] / [pártje] preservativos [preseißatißo]productos .. . [prodúktos] ...

para los diabéticos [pára lós djaßétikos]

homeopátas [omeópatas] sedante [sedante] jeringuilla [%eringíXa]

312

tampoane externe absorbente externo

[aßsorßénte e(k)stémo] tampoane interne absorbente interno

[aßsoißénte intémo] absorbente de uso diario [aßsorßénte dé úsó djárjp] termómetro [termómetro]tintura de yodo [tintúra dé jódo]tranquilizante [trankili0ánte]remedio homeopático

[rremédjo omeopátiko] pomada .. . [pomáda] ... împotriva înţepăturilor de insecte en contra de las picaduras de insectos [én kóntra dé lás pikadúras dé inséktos]

împotriva insolaţiei en contra de la insolación [én kóntra dé lá insola0jón]

pentru nounăscuţi para recién nacidos [pára rreGjén naOídos]

vaccin vacuna [baküna]vaselină vaselina [baselína]vată algodón [alyodón]

tampoane zilnice

termometrutincturăde iodtranchilizanttratament

homeopatunguent...

313

CAPIT0LUL5 SÂ DESCOPERIM

5.1 întâlnir i

Prima abordare

De unde veniţi?Sunt român.Sunt...

în vacanţă,la o conferinţă

¿De dónde viene?Soy rumano.Estoy aquí...

de vacaciones, para una conferencia



5.2 Muzee, arhitectura

5.3 Excursii si călătorii

5.4 Spectacole şi divert isment

5.5 Sporturi şi discipline sportive

5.6 Distract»

5.7 Cumpăraturi

la o conferinţă,

la studiu,venit cu afaceri.

Vorbesc doar româna, înţeleg doar puţinăengleză.Nu înţeleg.Puteţi repeta, vă rog?Sunteţi pentru prima dată

în ...?

Am mai fost o dată aici.Unde staţi?La un hotel / într-uncamping / la o familie / la nişte prieteni.Vă place ...?Da, îmi place. / Nu, nu îmi place.Aşa de frig / cald estemereu?Azi este o zi frumoasă.

para una conferencia,

para estudiar, con negocios.

Sólo hablo rumano.Sólo entiendo un poco de inglés.No comprendo.¿Podría repetir, por favor? ¿Está por primera vez en...?

Sólo he estado una vez aquí. ¿Dónde se ha alojado?En un hotel / en un camping / en una familia / en casa de unos amigos.

¿Le gusta ...?Sí, me gusta. / No, no me gusta.¿Tanto frío / calor hace

siempre?Hoy es un día hermoso / precioso.

317

Informaţii şi sfaturi

Vorbiţi româna?Mă puteţi ajuta, vă rog?

Aţi putea vorbi mai rar /

¿Habla el rumano?¿Me podría ayudar, por favor?¿Podría hablar más

S.l întâlniri

Lăsaţi-mă în pace, vă rog!Junteţi din partea locului?

¡tinde locuiţi?Din ce ţară sunteţi?Din ce oraş?

încotro vă îndreptaţi?Ră â ţi lt i i?

¡Déjeme en paz, pori ¿Es usted de aquí? ¿Dónde vive?¿De qué país es?¿De qué ciudad?¿A dónde se dirige?

P á /



ţ p

mai tare, vă rog?

Puteţi să-mi notaţi undeva,vă rog?Puteţi să-mi traduceţi cescrie, vă rog?

îmi puteţi arăta cuvântul în dicţionarul de expresii,vă rog?

Cum se pronunţă?

¿

despacio / más fuerte, por favor?¿Me podría anotar en alguna parte, por favor? ¿Me podría traducir qué es lo que escribe, por favor? ¿Me podría enseñar la palabra en el diccionario de expresiones, por favor?

¿Cómo se pronuncia?

Cum fací cunoştinţă şi invitaţii

Aşteptaţi pe cineva?Abia am sosit.Deranjez?Vă deranjează da că ...

mă aşez aici ?fumez?Pot să intru / să vin şi eu?

¿Espera a alguien? Apenas he llegado. ¿Molesto?¿Le importa s i ...

me siento aquí? fumo?¿Puedo entrar / venir yo también?

318

Rămâneţi mult aici?

De ce râdeţi?iVorbesc aşa prost spaniola?I Şi dumneavoastră faceţiIo călătorie?

Sunteţi singur(ă)?Dansaţi?Vă pot oferi ceva de băut?

Doriţi să veniţi cu mine / cu n o i...

la teatru?la cinema?la discotecă?la o plimbare?

Pot să vă invit să bem ceva?

Aş dori să vă invit la cină.Mi-ar plăcea să fiu însoţit.

Eşti foarte drăguţ.

¿Permanecerá / se quedará mucho aquí? ¿Por qué se ríe?¿Hablo español tan mal? ¿Usted también está haciendo un viaje?¿Está seguro(a)?¿Baila?¿Le puedo ofrecer algo

para tomar?¿Desea venir conmigo / con nosotros ...

al teatro? al cine? a la discoteca? a dar un paseo?

¿Puedo invitarle a una copa?

Quisiera invitarle a cenar. Me encantaría estar acompañado.¡Estás guapísimo!

319

5.1 înt âlni r i

Mergem în alt loc, mailiniştit?Unde ne putem întâlni?

Ce număr de telefon aveţi?

N ă l d t l f

¿Vamos a otro sitio más tranquilo?¿Dónde nos podríamos encontrar?¿Qué número de teléfono tiene?Mi ú d t léf

<salămuzeumonumentexponat

expoziţie

sala [săla]museo [muséo]monumento [monuménto]muestra / obras expuestas[mwéstra] / [óbras e(k)spwéstas]exposición [e(k)sposi0jón]



Numărul meu de telefoneste ...Ne vedem la ora ...Vin să vă iau de acasă / de la hotel?Puteţi să-mi daţi adresadumneavoastră?Mă tem că trebuie săplecăm acum.

Sper să ne mai vedem.A fost o seară minunată.

Mulţumesc pentru aceastăseară.Cu plăcere!Pot să te sărut?Nu sunt pregătită pentruasta.

Pot să vă mai văd mâine?

Sunt ocupată.La revedere.

Mi número de teléfono es e l . . .Nos vemos a las ...¿Vengo a recogerle de la casa / del hotel?¿Puede darme su dirección?Me temo que tenemos que irnos ahora.

Espero volver a vernos.Ha sido una velada / una noche maravillosa.Gracias por la velada.

¡Con mucho gusto!¿Puedo besarte?No estoy preparada para eso.

¿Puedo volver a verle mañana?Estoy ocupada.¡Hasta luego!

320

Sală / Aripă închisăpentru restaurare.Sălile nu sunt deschisepublicului larg.Unde este...

monumentul ...?intrarea în muzeu?

Sala / Ala cerrada por obras.Las salas no están abiertas al público.¿Dónde está...

el monumento...? la entrada al museo?

casa de bilete a muzeului? la taquilla del museo? Care muzeu adăposteşte ¿Qué museo recoge / pictura/ statuia ...?

Muzeul este închispentru renovare.Cât costă biletul?Există un bilet cumulativpentru toate muzeeledin oraş?Există bilete valabile maimult de o zi?Există o zi cu intrare liberă?

guarda la pintura / la estatua d e ...?El museo está cerrado por obras.¿Cuánto vale la entrada? ¿Existe una entrada cumulativa para todos los museos de la ciudad?

¿Existen entradas válidas

para más de un día? ¿Existe un día de acceso libre / sin entrada?

321

5.2 Muzee, arhitectura

Când se deschid muzeele?

Când e ultima zi(de vizionare)?Până când este deschisăexpoziţia?Unde este garderoba?

¿Cuándo se abren los museos?¿Cuándo es el último día de exhibición?¿Hasta cuándo está abierta la exposición? ¿Dónde está el

.2 Muzee, arhitectură

eeste ...toaleta?

barul?restaurantul?ascensorul?scara?

¿Dónde es tá ...el lavabo / el tocador / el servicio / el aseo? el bar?el restaurante? el ascensor? la escalera?



Există ghizi care vorbescspaniola / engleza / româna?

La ce oră începe turulcu ghid?Aveţi un ghid /catalog înromână /

în engleză?

Există audioghid?Colecţia ... este deschisăspre vizitare?Această secţiune estedeschisă o zi da, una nu.Unde este secţiunea de ...?

Unde este sala de ... ?Cine a pictat acest tablou?

Operă atribuită lui...Din ce perioadă dateazăaceastă lucrare?

guardarropa(s)?¿Hay guías que hablen el español / el inglés / el rumano?¿A qué hora empieza el recorrido con guía? ¿Tiene un guía / un catálogo en rumano / en inglés?

¿Existe audioguía?¿La colección... está abierta a la visita?Esta sección está abierta un día, otro no.¿Dónde está la sección de ...?¿Dónde está la sala de ...? ¿Quién pintó este cuadro?

Obra atribuida a ...¿De qué período data este trabajo?

322

ieşirea?librăria?Când se închide muzeul?

Muzeul se închide în30 de minute.Vă rugăm să vă îndreptaţispre ieşire.

la salida? la librería?¿Cuándo se cierra el museo?El museo se cierra en 30 minutos.Les rogamos que se dirijan hacia la salida.

Stiluri, tehnici, obiecte şi materiale

acuarelă acuarela [akuaréla]acvaforte aguafuerte [aywafuérte]argint plata [pláta]armură armadura [armaöura]arte grafice artes gráficas [artes gráfikas]autoportret autorretrato [autorretrato]basorelief bajorrelieve [baxorreljéße]

bronz bronce [brónGe]bust busto [busto]capitel capitel [kapitél]

323

114858100 ghid de conversatie roman spaniol

Documents