1. managementul serviciilor de sanatate - generalitati 1

8/9/2019 1. Managementul Serviciilor de Sanatate - GENERALITATI 1

http://slidepdf.com/reader/full/1-managementul-serviciilor-de-sanatate-generalitati-1 1/74

Noţiuni GeneraleNoţiuni Generale

de Management de Management

ale Serviciilor ale Serviciilor

MedicaleMedicale



NOŢIUNI DE MANAGEMENT GENERAL AL SERVICIILOR MEDICALE

Noţiuni generale de management al ser i!iilor medi!ale

În opinia economiştilor români (O. Nicolescu, I. Verboncu, 1995) managementulgeneral al firmelor i!ea!" stu#ierea proceselor şi rela$iilor #e management #in ca#rulacestora, %n e#erea #escoperirii legit"$ilor şi principiilor care le gu ernea!", a conceperii#e noi sisteme, meto#e, te&nici şi mo#alit"$i #e con#ucere, care s" asigure ob$inerea şi

creşterea competiti it"$ii.În #omeniul ser iciilor me#icale, procesele şi rela$iile #e management au tr"s"turispecifice, #istincte, fiin# complet #iferite #e procesele şi rela$iile economice. 'lementulcaracteristic al managementului ser iciilor me#icale %l repre!int" atitu#inea comple " şiuneori contra#ictorie a personalului #in sistemul me#ical %n raport cu obiecti ele specificeşi %n corela$ie cu sistemul economic e istent.

anagementul ser iciilor me#icale repre!int" o component" a ştiin$eimanagementului, #eosebit #e important" #ar pu$in abor#at" %n literatura #e specialitate.*cest tip #e management are un caracter multi#isciplinar, e plicabil prin integrareameto#elor psi&ologice, sociologice, +uri#ice, statistice şi ale altora similare.

e poate aprecia c" managementul ser iciilor me#icale repre!int" totalitatea proceselor specifice #e munc" prin care se reali!ea!" %mbun"t"$irea st"rii #e s"n"tate a popula$iei, asigurarea resurselor necesare #esf"şur"rii acti it"$ilor sanitare şi aplicareacelor mai mo#erne meto#e şi te&nici pentru %n#eplinirea eficient" a ra$iunii care #etermin"e isten$a unei unit"$i sanitare.

*tributele con#ucerii la ni elul ser iciilor me#icale sunt similare celor pre "!ute#e func$iunile managerilor care asigur" eficien$a con#ucerii %n teoria lui -a ol şi anume pre i!iunea, organi!area, coor#onarea, antrenarea şi control/e aluarea.

0rin con$inutul şi comple itatea proceselor specifice managementului ser iciilor me#icale, acestea au un impact semnificati asupra competiti it"$ii şi a#resabilit"$ii popula$iei la ser iciile me#icale.

Studiile a!tuale de management sanitar

anagementul ser iciilor me#icale presupune anali!a unui ansamblu #e procese prin care meto#ele şi te&nicile specifice ştiin$ei managementului sunt opera$ionali!ate %n practica sanitar". unt supuse stu#iului toate elementele actului me#ical şi parame#ical pe#urata #esf"şur"rii acti it"$ilor sanitare, procesele prin care se ating obiecti ele unit"$ilor sanitare prin interme#iul subsistemelor %ncorporate, al resurselor umane, materiale,financiare şi informa$ionale necesare reali!"rii eficiente a actului me#ical precum şiac$iunilor personalului care coor#onea!" #esf"şurarea corespun!"toare a ser iciilor me#icale, utili!ân# un comple #e proce#uri şi mo#ele pentru reali!area scopurilor %ncon#i$ii optime.

*nali!a proceselor #e management sanitar trebuie completat" cu elementelecomple e specifice rela$iilor manageriale, respecti stu#ierea raporturilor stabilite %ntre



componen$ii sistemului me#ical şi componen$ii celorlalte sisteme #e contact. *ceast"anali!" se efectuea!" printr/o tripl" #imensiune2 te&nic", social" şi uman".

În cartea mea 3' aluarea eficien$ei acti it"$ilor sanitare4 ('#itura umina e /66 ), am pre!entat / printre altele / şi unele consi#era$ii generale pri in# anali!ele #eeconomie sanitar" care ofer" o imagine %n ceea ce pri eşte problematica managementului

sanitar.7up" cum am preci!at %n aceast" carte, %n ultimii 86 #e ani, lucr"rile consacrateeconomiei sanitare şi ale impactului progresului te&nic asupra acti it"$ilor me#icale au#e enit tot mai numeroase %n $"rile #e! oltate. *ceast" ten#in$" care se manifest" %n lumeamo#ern" se e plic" prin incertitu#inea crescân#" pe care o #eclanşea!", asupra autorit"$ilor publice, acest sector cu ne oi tot mai mari şi la un ritm #e creştere superior celui al pro#usului intern brut. În aceste con#i$ii, nu este surprin!"tor faptul c" al"turi #e me#ici,farmacişti, c&imişti şi ps&i&ologi, economiştii trebuie s"/şi a#uc" o contribu$ie important"%n solu$ionarea problemelor #in acest #omeniu.

nii economişti americani, obser ân# libertatea relati " #e fi are a pre$urilor acti it"$ilor sanitare #in $ara lor, pre#ominan$a asigur"rilor sociale pri ate şi ra$ionamentele%n termeni #e pia$", au acor#at %n lucr"rile #e specialitate o anumit" prioritate aspectelor legate #e risc şi incertitu#ine.

*l$i economişti, %n special cei europeni, pornin# #e la e isten$a unor tarifereglementate ale acti it"$ii sanitare şi aria e tins" a asigur"rilor sociale publice, consi#er"economia sanitar" ca #omeniu al economiei generale.

:ei #in prima categorie acor#" o aten$ie sc"!ut" faptului c", şi %n $"rile %n careinter en$ia statului este re#us", ocrotirea s"n"t"$ii este un obiecti al politiciigu ernamentale. :eilal$i, restrângân# stu#iile la gestiunea spitalelor publice şi la problemele financiare, nu iau tot#eauna %n consi#erare ne oile #e asisten$" me#ical"ambulatorie şi e isten$a sectorului sanitar pri at.

;o$i economiştii %ntâmpin" o #ificultate comun" şi anume cuantificarea pro#usuluis"n"t"$ii, e aluarea factorilor cantitati i şi calitati i ai eficien$ei acti it"$ii sanitare. 7eparte#e a fi o problem" simpl", ca %n ma+oritatea acti it"$ilor economice, aceste e alu"ri con#ucla mari contro erse.

7ac" se pune problema rigorii conceptuale la ni elul microeconomic cu referire la presta$iile me#icale efectuate, !ilele #e spitali!are, consumurile #e me#icamente şimateriale sanitare, atunci pentru stabilirea eficien$ei ac$iunii respecti e trebuie s" sestu#ie!e efectele acesteia asupra st"rii #e s"n"tate. 7in p"cate, aşa cum ar"ta I. Illic&(19<5), efectele respecti e nu sunt %ntot#eauna corelate cu consumul #e acte me#icale.

*şa#ar, stu#iile #e economie sanitar" şi problematica e alu"rii factorilor calitati iai eficien$ei acti it"$ii me#icale implic" formarea #e specialişti %n acest #omeniu. Obliga$ia

preliminar" şi esen$ial" a economistului #in sfera ocrotirii s"n"t"$ii este #e a con erti#omeniul la #isciplina sa. 7up" aceea, se poate proce#a la stabilirea obiecti elor, a particularit"$ilor economice şi formularea proce#urilor fa orabile.

:reşterea costurilor #in sfera ser iciilor me#icale, concomitent cu imensele progrese te&nice %nregistrate %n #omeniul ocrotirii s"n"t"$ii, impun stabilirea #e politicieconomice, #e pre i!iuni şi limite pentru finan$area acestui tip special #e acti it"$i sociale.

În acest conte t, #e ine oportun" stu#ierea problemei ne oilor mari #e ser iciime#icale %n raport cu resursele limitate, anali!a cererii şi a ofertei #in sistemul sanitar,stabilirea mo#alit"$ilor #e tarifare şi finan$are, cu respectarea criteriilor #e eficien$".

*ceste anali!e sunt mai pu$in accesibile personalului me#ical care nu estefamiliari!at cu no$iunile economice #e specialitate, #ar fac obiectul #e cercetare al

profesioniştilor #in #omeniul ştiin$elor economice. 7in p"cate, %n $ara noastr" nu s/auefectuat astfel #e stu#ii economice, literatura #e profil limitân#u/se la cursurile #e

8



me#icin" social" sau statistica me#ical". 7esigur c" sunt numeroşi cei care au impresia perceperii acestor fenomene şi a consecin$elor lor, f"r" a %n$elege %n mo# real mecanismele#e func$ionare ale sistemului sanitar.

=inân# seama #e aceste #ificult"$i şi pentru a r"spun#e ne oilor #in ce %n ce maimari #e ser icii me#icale %n con#i$ii bugetare limitate, este necesar s" se pre!inte %n

termeni economici mo#alit"$ile #e func$ionare ale sistemului, %mpreun" cu meto#ele şite&nicile specifice #e lucru.Obiecti ul principal al stu#iului managementului ser iciilor me#icale este ob$inerea

unei competen$e ştiin$ifice, care s" contribuie la e olu$ia fa orabil" a sistemului sanitar.

"rogramarea ser i!iilor medi!ale

Întreaga popula$ie aspir" la s"n"tate şi fiecare $ar" #ispune #e un anumit mo# #eorgani!are a ser iciilor me#icale, care s" r"spun#" la aspira$ia respecti ". o#ul specific#e organi!are trebuie s" asigure coor#onarea acti it"$ii personalului me#ical #e specialitatecu aceea a personalului economic ce finan$ea!" sfera %ngri+irilor #e s"n"tate. *ceste rela$iicomple e, care alc"tuiesc sistemul me#ical, #emonstrea!" o anumit" conciliere %ntresoli#aritate şi libertate, ba!ate pe aspira$ii istorice, politice şi morale. 7esigur c" orice tip#e organi!are sanitar" este perfectibil, #ar #iscu$iile preliminare trebuie s" porneasc" #e la pre!entarea #escripti " a ca#rului primar al sistemului şi anume2

a. Oferta #e %ngri+iri me#icale alc"tuit" #in urm"toarele elemente2/ personal me#ical (me#ici generalişti, me#ici specialişti, farmacişti)>/ unit"$i sanitare (publice şi pri ate)>/ unit"$i me#ico/sociale.

b. ursele #e finan$are, care pot fi2/ bugetul #e stat, bugetul local, casele #e asigur"ri #e s"n"tate>/ asocia$ii mutuale, asigur"ri pri ate, agen$i publici>/ asocia$ii (colegii) #e me#ici, sin#icate>/ sub en$ii şi #ona$ii.

c. :ererea se %ngri+iri me#icale, con$inân#2/ popula$ia, anga+atori şi anga+a$i>/ liber profesionişti, ârstnici, popula$ie pauper", copii şi tineri, persoane

aflate %n %ngri+irea altor membri ai familiei.#. ?ela$iile #intre cerere/ofert"/surse #e finan$are, ba!ate pe2

/ flu uri monetare (coti!a$ii, contribu$ii, prime, impo!ite, ramburs"ri,sub en$ii, onorarii, salarii, pl"$i #irecte, capita$ie, tic&ete mo#eratoareetc.)>

/ flu uri #e personal (liber" alegere sau sc&imb"ri impuse)>/ flu uri informa$ionale (ni ele #e acti itate, publicitate, e alu"ri pespecialit"$i me#icale şi tarife pe afec$iuni etc.).

-unc$ionarea sistemului me#ical se reali!ea!" prin %mbinarea acestor elemente, curespectarea anumitor con#i$ii impuse #e societatea respecti " cum sunt2 satisfac$ia %n raportcu ne oile, accesibilitatea crescut" la %ngri+irile me#icale, respectarea ec&ilibrelor financiare şi a bugetelor acor#ate, a normelor etice etc.

tabilirea unui anumit tip #e sistem me#ical repre!int" op$iunea societ"$ii la unmoment #at, impunân#u/se organi!area sa prin programe bine #efinite #e c"tre autoritatea public", cu %nca#rarea %n limitele #e! olt"rii economice a na$iunii şi prin pre e#ereae olu$iilor iitoare.

@



:on#i$ia #e eficien$" %n #omeniul program"rii sistemului #e s"n"tate se reali!ea!" prin utili!area ma im" a resurselor #isponibile, pentru a onora astfel ne oile tot mainumeroase #e ser icii me#icale.

?eforma sanitar" şi progresele specifice #e reali!are sunt probleme economicecomple e, #e organi!are şi aplicare %n profil teritorial şi na$ional. 0ersonalul me#ical se

implic" %ntr/o m"sur" relati sc"!ut" %n elaborarea acestor programe #atorit" preg"tirii sale%n #omeniul ast al ocrotirii s"n"t"$ii, %ns" acesta este in#ispensabil pentru aplicarea cusucces a reformei prin participarea #irect" la acest comple #e ac$iuni.

?olul economiştilor #in sistemul me#ical este important prin responsabilit"$ile ce#eri " #in aplicarea programelor #e s"n"tate şi a reformei me#icale, %n con#i$ii #e eficien$"ri#icat". ?a$ionamentele economice trebuie s" con#uc" la stabilirea politicii #e s"n"tate petermen me#iu şi lung, luân#u/se #eci!ii strategice pri in# !onele geografice un#e se or construi unit"$i me#icale, tipul şi #imensiunea optim" a acestora, con#i$iile economice şisociale #e reali!are, raportul #intre asisten$a me#ical" public" şi cea pri at", e olu$iaanumitor mala#ii cu impact #eosebit asupra popula$iei (cancer, I7*, #iabet ş.a.) şi a principalelor cau!e care con#uc la utili!area ser iciilor me#icale.

În acest conte t, gân#irea economic" trebuie s" #ea r"spunsuri pri in# şansele #eob$inere a eficien$ei %n #omeniul ser iciilor #e s"n"tate. ' perien$a acumulat" şi stu#iileefectuate %n $"rile #e! oltate #emonstrea!" c" reali!area eficien$ei economice %n aceast"sfer" social" este posibil" prin anali!a cererii şi a ofertei #e ser icii me#icale, urmat" #etarifarea corespun!"toare şi finan$area ra$ional" a acestor acti it"$i. Instrumenteleeconomice #e reali!are a anali!elor #e specialitate sunt #ate #e mo#elele teoretice(Arossman pentru in esti$iile #e capital şi 0&elps/NeB&ouse pentru consumul #e ser iciime#icale), precum şi prin erific"rile empirice ale factorilor #e influen$" ( enituri, protec$ie social", factorul timp, factorii #emografici şi culturali). 7esigur c" anali!eleeconomice nu sunt suficiente f"r" stu#ierea #e #etaliu a costurilor efecti e, a e olu$ieiacestora şi controlul resurselor financiare alocate. *nali!ele şi stu#iile economice #especialitate con#uc la stabilirea principiilor #e tarifare a ser iciilor me#icale, sursele #efinan$are şi luarea #eci!iilor argumentate ştii$ific %n ca#rul sistemului #e ocrotire as"n"t"$ii.

În ?omânia nu s/au efectuat #ecât anali!e restrânse #atorit" restric$iilor financiareşi a instabilit"$ii economice. 7e asemenea, au lipsit preocup"rile %n #omeniul tra#uceriiunor lucr"ri repre!entati e #e economie sanitar", iar num"rul economiştilor anga+a$i %nunit"$ile sanitare este foarte sc"!ut. 7e aceea, se impune reformarea sistemului #e s"n"tate prin programe practice #e alocare eficient" a resurselor financiare limitate, utili!areara$ional" a ba!ei te&nice e istente, reali!area #e obiecti e concrete şi realiste ba!ate pe priorit"$ile #in fiecare etap" a acestui sistem. 'ste a#e "rat c" nu or putea fi satisf"cute

toate ne oile #in #omeniul ocrotirii s"n"t"$ii #atorit" caracterului limitat al resurselor, %ns"apare şi se #e! olt" s"n"tatea #e tip comunitar care fa ori!ea!" tratarea bolilor frec ente %n#efa oarea celor rare.

Organi!area corespun!"toare a sistemului me#ical con#uce la %mbun"t"$irea st"rii#e s"n"tate a popula$iei, aplicân#u/se etapele specifice problemelor economice şi anume2

/ i#entificarea problemelor #e s"n"tate (tuberculo!a, #iabetul, cancerul,I7* etc.)>

/ clasarea ne oilor prioritare #up" criteriile #e e aluare a#optate ( ârst",se etc.)>

/ aplicarea programului #e s"n"tate care r"spun#e ne oilor prioritare(surse #e informare #i erse)>

/ e aluarea eficacit"$ii m"surilor a#optate.

5



*meliorarea st"rii #e s"n"tate #in $ara noastr" este #eosebit #e important", mai ales%n perioa#a actual" #e cri!" cân# se %nregistrea!" in#icatori #e morbi#itate şi mortalitateri#ica$i, iar speran$a #e ia$" sca#e. :au!ele sunt cunoscute şi se refer" la ni elul #e trai,alimenta$ia popula$iei, asigurarea con#i$iilor sociale şi #e locuin$", poluarea me#iului şialtele similare.

*plicarea principiilor economice şi a anali!elor #e eficien$" sunt #eosebit #eimportante, fapt rele at #e Canca on#ial" şi Organi!a$ia on#ial" a "n"t"$ii care facapel la utili!area acestora %n #eterminarea programelor prioritare #e s"n"tate. *stfel, prin3?aportul4 pe anul 1998 al acestor organisme interna$ionale intitulat 3In estir #ans lasantD4, #e!baterile problemelor #e s"n"tate au con#us la stabilirea priorit"$ilor me#icale prin criterii #e eficien$" referitoare la popula$ia ulnerabil" (copiii, gra i#ele, ârstnicii),categoriile #e unit"$i sanitare (spitale, cabinete me#icale), tipul ac$iunilor me#icale(pre enti e sau #e tratament) etc.

7in aceste consi#erente, factorii #e #eci!ie trebuie s" cunoasc" aspecteleeconomice ale func$ion"rii sistemului me#ical, raportul efort/efect şi implicit câştigurileaferente. *stfel, se pot lua #eci!ii ra$ionale pri in# alegerea unui anumit program #in maimulte proiecte posibile, %n mo# obiecti şi ştiin$ific.

"arti!ularit#ţile managementului ser i!iilor medi!ale

pecialiştii %n problemele #e economie sanitar" afirm" c" s"n"tatea este un segment%n care se pro#uc bunuri şi ser icii me#icale, un#e #omin" incertitu#inea şi %n care se%ntâlnesc frec ent #repturi e clusi e #e #eci!ie me#ical", %n sistem monopolist.

1. "rodu!ţia de $unuri %i ser i!ii medi!ale*cest tip #e economie cunoaşte forme multiple #e manifestare şi este #eterminat #e

e isten$a şi influen$a factorilor #e me#iu, a efectelor e terne #omeniului %n cau!". e ştiec" efectele e terne se manifest" arunci cn# #eci!ia unui in#i i#, a unui grup sau a uneifirme, impune celorlal$i participan$i sociali un anumit cost (efect negati ) sau un anumita anta+ (efect po!iti ), f"r" ca p"r$ile implicate s" solicite %n mo# #irect o compensare. 7easemenea, cn# o persoan" se gn#eşte la ceea ce este pro#us special / sub inci#en$a unuiefect e tern po!iti / aceasta poate s" consi#ere c" respecti ul pro#us are un pre$ ri#icat şis" renun$e la ac&i!i$ia lui.

*titu#inea sa ar trebui s" fie #iferen$iat", %n raport cu interesele celorlal$i in#i i!i.In aceste con#i$ii, statul trebuie s" inter in" pentru ca acest tip #e pro#us s" se reali!e!e %ncantit"$i suficiente.

'ste e i#ent c" / %n raport cu numeroase alte acti it"$i / s"n"tatea merit" s" fie%ncura+at". ;oat" lumea cunoaşte efectul accinului. Vaccinul a#uce beneficii celor c"rora lise aplic", #ar %n mo# egal şi restului popula$iei. 7ac" gu ernan$ii i#entific" unele re$ineriale cet"$enilor fa$" #e aceast" practic" me#ical", atunci ei au #reptul şi obliga$ia #e a oimpune.

7e altfel, e ist" / aşa cum a stabilit C.*.Eeisbro# (19F@) / no$iunea economic" #eGcerere op$ional"G. *ceasta se ba!ea!" pe mi+loace care nu sunt %ntot#eauna utili!ate, #ar pentru care se pl"teşte o re#e en$", la #ate fi e şi %n cote fi e, cu scopul #eclarat #e a#ispune #e anumite ser icii %n ca! #e necesitate.

In esti$ia %n s"n"tate trebuie s" se refere la aceast" categorie #e probleme. Încon#i$iile %n care beneficiarii #e ser icii me#icale pl"tesc numai %n func$ie #e solicit"rileefecti e, institu$iile #e specialitate nu percep ta e #ect pentru actele prestate, f"r" garan$ii#e acces permanent la aceste ser icii pentru toate categoriile sociale. a un moment #at,#atorit" lipsei resurselor financiare suficiente, institu$iile me#icale %n cau!" %şi pot re#uce

F



olumul #e acti itate. 7e aceea reali!area optimului economic %n acti itatea sanitar"implic" att ac$iunea ferm" a autorit"$ilor publice, ct şi percep$ia #reptului #e folosin$" aser iciilor me#icale ca alternati " sau solu$ie posibil" %n situa$ii #elicate.

*şa#ar, trebuie s" fie luate %n consi#erare particularit"$ile sistemelor sanitare, cuconsecin$e asupra efectelor e terne po!iti e. În aceast" sfer" social" e ist" permanente preocup"ri pri in# fon#urile necesare şi gra#ul #e implicare al statului. ai mult #ect att,e ist" persoane şi organi!a$ii care solicit" e plica$ii %n leg"tur" cu aceste aspecte pentru ase implica %n solu$ionarea problemelor #eosebite.

0rin natura ser iciilor prestate şi prin mo#alit"$ile #e ob$inere a pro#usului specific,s"n"tatea are un aspect particular incontestabil. *ceasta nu are totuşi un caracter unic,#atorit" influien$elor efectelor e terne şi %ntruct poate oferi bunuri sociale generale, cuimplica$ii asupra stabilirii tarifelor la ser iciile acor#ate.

*şa#ar, anali!a economic" trebuie s" se ba!e!e pe #ou" caracteristici ale pro#usuluime#ical. O prim" caracteristic" este concuren$a %ntre consumatorii #e ser icii sanitare2consumul pro#usului me#ical #e c"tre un grup re#uce cantitatea #isponibil" pentru altgrup. * #oua caracteristic" const" %n posibilitatea #e e clu#ere a unor consumatori poten$iali, #e a/i %mpie#ica s" beneficie!e #e a anta+ele pro#usului me#ical pe aceia care

nu pl"tesc şi care nu au #reptul la ser iciile sanitare. *ceste #ou" caracteristici permitfunc$ionarea unei pie$e a ser iciilor respecti e şi stabilirea unor contracte #e furni!are aasisten$ei me#icale.

olicitan$ii #e ser icii me#icale trebuie s" %şi e prime preferin$ele lor şicontribu$iile pe care trebuie s" le pl"teasc", %n con#i$ii #e concuren$". În acest conte t, pots" apar" #iferite con+ucturi. 'ste preferabil ca ne oile ri#icate #e consum ale unor categoriisociale s" afecte!e alte categorii sociale, f"r" ca acestea #in urm" s" fie e cluse #e la pro#usul me#ical. Incita$ia la negociere #ispare, %ntruct beneficiarii ştiu c" nu or firefu!a$i la accesul c"tre ser iciile me#icale, c&iar %n absen$a integral" a contribu$iilor laasigur"rile #e s"n"tate. pitalul aglomerat este o ilustrare clasic" a acestor situa$ii.

tili!area meto#ei tarifelor #iferen$iate pe perioa#e #e timp ale utili!"rii ser iciilor me#icale, %n aceste ca!uri, #etermin" o bun" utili!are a ec&ipamentelor şi aparaturii #e

#otare, #ar punerea %n aplicare a meto#ei este #ificil" şi costisitoare, necesitn# un ca#ru +uri#ic corespun!"tor.'ste posibil ca solicit"rile #e ser icii me#icale s" nu se afle %n concuren$", %ns"

institu$iile sanitare / ale c"ror costuri marginale #e %ngri+iri me#icale sunt sc"!ute / potrefu!a primirea bolna ilor sub moti a$ia c" nu au eniturile necesare. În aceste con#i$ii,statul trebuie s" proce#e!e la preluarea acestora %n gri+a sa, prin institu$iile me#ico/sociale#e specialitate.

<



CA"ITOLUL II

STRUCTURA SISTEMULUI MEDICAL DIN ROM&NIA

a+oritatea $"rilor se confrunt" %n pre!ent cu o creştere rapi#" a c&eltuielilor #es"n"tate, fapt ce #etermin" cercetarea cau!elor acestui fenomen. 7intre acestea, cererea #eser icii me#icale +oac" un rol esen$ial, iar aportul economiştilor %n #omeniu esteincontestabil. 'i au intro#us o meto#" logic" şi riguroas", au formulat propuneri pri in#rolul factorilor consi#era$i ca fiin# tra#i$ionali2 enitul, tariful, interac$iunea cerere/ofert".

;otuşi, numai aceşti factori nu permit s" se anali!e!e %n totalitate cererea #e ser iciime#icale. 'ste necesar s" se ia %n consi#erare elementele culturale, ariabilele #emograficecare reflect" caracteristicile societ"$ii şi care nu se sc&imb" #ecât %n timp. ;oate acesteaspecte trebuie s" fie integrate %n stu#iile specifice managementului ser iciilor me#icale.

*nali!ele economice #e specialitate con$in enun$urile principalelor mo#eleteoretice referitoare la capital, costuri şi cereri #e ser icii me#icale, precum şi erific"rileempirice pri in# pon#erea şi masa eniturilor, influen$a protec$iei sociale şi a tarifului,rolul ofertei şi rela$iile acesteia cu cererea %n #omeniu.

A' Stru!tura a!tual# a sistemului medi!al

În conformitate cu legisla$ia romneasc" %n igoare şi :arta ?eformei istemuluier iciilor #e "n"tate #in ?omnia a :onsiliului Na$ional pentru ?eform" anitar" şiinisterului "n"t"$ii (Cucureşti, 199<), sistemul este organi!at potri it reglement"rilor egii nr. 1@FH1999 pri in# organi!area, func$ionarea şi finan$area spitalelor, completat" şimo#ificat" prin O.A. F H 661.

În conte tul acestui ca#ru +uri#ic spitalele repre!int" unit"$i sanitare cu paturi, publice sau pri ate, cu personalitate +uri#ic", asigurn# ser icii me#icale #e specialitate.

pitalul public este con#us #e c"tre un #irector general, un #irector general a#+unctme#ical şi un #irector financiar/contabil iar #up" ca! (spitale cu num"r #e peste @66 #e paturi)un #irector #e %ngri+iri me#icale.

:on#ucerea spitalului trebuie s" se fac" pe ba!a unui contract in#i i#ual #ea#ministrare %nc&eiat pe o #urat" #eterminat" %ntre persoanele #e con#ucere şi 7irec$iaJu#e$ean" #e "n"tate 0ublic".

pitalele pot fi organi!ate %n raport cu specificul patologiei %n spitale generale sauspitale #e specialitate şi pot a ea %n structura lor sec$ii #istincte pentru tratamentul şi%ngri+irea bolna ilor cu afec$iuni acute şi afec$iuni cronice.

pitalele pot func$iona %n regim continuu sau #iscontinuu şi pot a ea %n componen$alor structuri care acor#" ser icii ambulatorii #e specialitate.

7esf"şurarea acti it"$ii presupune autori!area sanitar" #e func$ionare precum şiacre#itarea ser iciilor me#icale #e c"tre :omisia Na$ional" #e *cre#itare a pitalelor.

Ierar&i!area spitalelor %n raport cu competen$a profesional" a personalului şi gra#ul#e #otare se reali!ea!" cu prile+ul acre#it"rii iar %nfiin$area, reorgani!area sau #esfiin$areaspitalelor sunt #e competen$a inisterului "n"t"$ii.



la ni el #e subunit"$i (sec$ii, laboratoare etc.). *ceste norme se actuali!ea!" %n raport cucriteriile şi con#i$iile nou ap"rute #in ultimii ani, inclusi sub aspect legislati .

0e lng" aspectele anterior pre!entate, se constat" o serie #e #isfunc$ionalit"$icau!ate #e lipsa unui sistem stimulati #e salari!are, ineficien$a acti it"$ilor sanitare#eterminate #e structura organi!atoric" supra#imensional" a unor unit"$i sanitare, programe #e s"n"tate insuficient finan$ate %n #omeniul pre en$iei şi tratamentului,reparti!area inegal" a personalului me#ical %n teritoriu, precum şi unele nereguli %ngestionarea fon#urilor.

*ceste fenomene au con#us la sc"#erea st"rii #e s"n"tate a popula$iei, creşterea #uratei#e spitali!are şi a costurilor aferente %ngri+irii s"n"t"$ii precum şi coeficien$i #iferi$i #e ocuparea paturilor %n sec$iile spitalelor.

7isfunc$ionalitatea sistemului economic coroborat" cu procesul infla$ionist aucon#us la #iminuarea fon#urilor necesare ocrotirii s"n"t"$ii, %n pre$uri comparabile.

;oate aceste aspecte ce caracteri!ea!" structura actual" a sistemului me#ical romnesc,#emonstrea!" necesitatea şi oportunitatea reali!"rii unei reforme reale %n acest #omeniu.

(' Reorgani)area sistemului medi!al *n !ondiţiile asigur#rilor

so!iale de s#n#tate Noul sistem #e %ngri+iri me#icale a fost conceput #e c"tre un grup larg #ecercet"tori %n #omeniu şi porneşte #e la e perien$a $rilor occi#entale raportat" la con#i$iilespecifice romneşti.

0rimul pas important %n reorgani!area sistemului me#ical a fost f"cut, prin a#optareaegii nr. 1@5H199< pri in# asigur"rile sociale #e s"n"tate. *stfel, s/a garantat asigurarea cererii#e ser icii me#icale şi s/au stabilit responsabilit"$ile pe fiecare ni el organi!atoric.

În $ara noastr", asigur"rile sociale #e s"n"tate repre!int" principalul sistem #efinan$are a s"n"t"$ii popula$iei conform O. .A. nr. 156H 66 L act normati ce actuali!ea!"organi!area şi func$ionarea sistemului #e asigur"ri #e s"n"tate %n ?omânia.

*ceste asigur"ri sociale #e s"n"tate sunt obligatorii şi func$ionea!" #escentrali!at

pe ba!a principiului soli#arit"$ii şi subsi#iarit"$ii %n colectarea şi utili!area fon#urilor precum şi a #reptului alegerii libere #e c"tre asigura$i a me#icului, a unit"$ii sanitare şi acasei #e asigur"ri #e s"n"tate.

:onstituirea -on#ului Na$ional nic #e *sigur"ri ociale #e "n"tate se reali!ea!"#in contribu$ia asigura$ilor, #in contribu$ia persoanelor fi!ice şi +uri#ice care anga+ea!" personal salariat, #in sub en$ii #e la bugetul #e stat precum şi #in alte surse.

*#ministrarea -on#ului Na$ional nic #e *sigur"ri ociale #e "n"tate sereali!ea!" prin :asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate.

*nual, contractele/ca#ru aprobate prin Mot"rri ale Au ernului ?omniei,reglementea!" con#i$iile acor#"rii asisten$ei me#icale şi anume 2

a) lista ser iciilor me#icale acor#ate asigura$ilor> b) parametrii calit"$ii şi ai eficien$ei ser iciilor me#icale>c) criteriile şi mo#ul #e plat" a ser iciilor me#icale >#) ni elul costurilor, mo#ul #e #econtare şi actele necesare #econt"rii>e) acor#area asisten$ei me#icale primare>f) internarea şi e ternarea bolna ilor>g) necesitatea şi #urata spitali!"rii>&) asigurarea tratamentului spitalicesc şi m"surile #e %ngri+ire sau #e recuperare>i) con#i$iile generale şi specifice #e acor#are a tratamentului %n ambulatoriul #e

specialitate> +) prescrierea me#icamentelor, a materialelor sanitare şi proce#urilor terapeutice, a

prote!elor, orte!elor şi #ispo!iti elor me#icale>) con#i$iile şi plata ser iciilor stomatologice>l) %ngri+irea corespun!"toare a bolna ilor>

16



:onform sistemului asigur"rilor sociale #e s"n"tate, %ngri+irea me#ical" acor#at"asigura$ilor se reali!ea!" pe toat" #urata %mboln" irii prin urm"toarele ser icii me#icale2

a) ser icii #e me#icin" primar" (me#ici #e familie)> b) ser icii me#icale spitaliceşti>c) ser icii #e asisten$" stomatologic">

#) ser icii me#icale #e urgen$">e) ser icii me#icale pentru reabilitarea s"n"t"$ii>f) asisten$" me#ical" pre, intra şi postnatal">g) %ngri+iri me#icale la #omiciliu>&) me#icamente, materiale sanitare, prote!e, orte!e.:ontractele #e furni!are a ser iciilor me#icale se %nc&eie anual #e c"tre casele

+u#e$ene #e asigur"ri #e s"n"tate cu furni!orii ser iciilor me#icale. *ceste contracte sunt#ate publicit"$ii %n scopul inform"rii asigura$ilor şi a furni!orilor #e ser icii me#icale %nleg"tur" cu #repturile şi obliga$iile asumate %n #omeniul ocrotirii s"n"t"$ii. 7e asemenea,contractele cuprin# şi obliga$iile specifice ale furni!orilor #e ser icii me#icale pri in# bunagestionare a -on#ului Na$ional nic al *sigur"rilor ociale #e "n"tate.

:asele #e asigur"ri #e s"n"tate stabilesc prin contractele %nc&eiate mo#alit"$ile #e plat" a furni!orilor #e ser icii me#icale şi anume 2

a. %n asisten$a me#ical" primar" şi #e specialitate prin tarif pe persoan" asigurat" şitarif pe ser iciu me#ical, #up" ca!>

b. %n asisten$a me#ical" #in spitale şi unit"$i cu sta$ionar prin meto#ologia 7.?.A.(grupe #e #iagnostic), prin tarif pe persoan" internat", prin tarif pe !i #espitali!are, prin tarif pe ser iciu me#ical, prin tarife negociate şi prin bugetealocate, #up" ca!>

-on#urile caselor +u#e$ene #e asigur"ri #e s"n"tate se formea!" #in2a. contribu$ii ale persoanelor fi!ice şi +uri#ice> b. sub en$ii #e la bugetul #e stat şi #e la bugetele locale >c. alte enituri>0ersoanele +uri#ice sau fi!ice care anga+ea!" personal salariat au obliga$ia s" re$in"

şi s" ire!e caselor +u#e$ene #e asigur"ri #e s"n"tate contribu$ia #e s"n"tate stabilit" %ncon#i$iile legii.

*nga+atorii şi asigura$ii care nu respect" obligati itatea pl"$ii contribu$iei pentruasigur"rile sociale #e s"n"tate, #atorea!" ma+or"ri pentru perioa#ele #e %ntr!iere egale cuma+or"rile aferente pentru %ntr!ierea ac&it"rii impo!itelor.

*şa#ar, asigur"rile sociale #e s"n"tate repre!int" principalul sistem #e finan$are aocrotirii şi promo "rii s"n"t"$ii popula$iei care garantea!" acor#area unui pac&et #e ser icii#e ba!".

*sigur"rile sociale #e s"n"tate func$ionea!" ca un sistem unitar, pe ba!aurm"toarelor principii>/ alegerea liber" a casei #e asigur"ri #e s"n"tate>

/ soli#aritatea şi subsi#iaritate %n colectarea şi utili!area fon#urilor>/ alegerea liber" #e c"tre asigura$i a me#icului #e familie, a me#icului specialist

#in ambulatoriu şi a unit"$ii sanitare>/ participarea obligatorie la plata contribu$iei #e asigur"ri sociale #e s"n"tate

pentru formarea -on#ului Na$ional nic #e *sigur"ri ociale #e "n"tate>/ participarea persoanelor asigurate, a statului şi a anga+atorilor la

managementul -on#ului Na$ional nic #e *sigur"ri ociale #e "n"tate>/ acor#area unui pac&et #e ser icii me#icale #e ba!", %n mo# ec&itabil şi

ne#iscriminatoriu, oric"rui asigurat>/ transparen$a acti it"$ii sistemului #e asigur"ri sociale #e s"n"tate.

11



0ot func$iona şi alte forme #e asigurare a s"n"t"$ii %n #iferite situa$ii speciale carenu sunt obligatorii.

-on#ul Na$ional nic #e *sigur"ri ociale #e "n"tate (#enumit %n continuarefon#) este un fon# special care se constituie şi se utili!ea!" potri it reglement"rilo legale %nigoare.

*#ministrarea fon#ului se face, %n con#i$iile legii, #e c"tre :asa Na$ional" #e*sigur"ri #e "n"tate, şi prin casele #e asigur"ri sociale #e s"n"tate +u#e$ene şi amunicipiului Cucureşti, inclusi prin :asa *sigur"rilor #e "n"tate a inisteruluiucr"rilor 0ublice, ;ransporturilor şi ocuin$ei şi :asa *sigur"rilor #e "n"tate a *p"r"rii,Or#inii 0ublice, iguran$ei Na$ionale şi *utorit"$ii Ju#ec"toreşti.

:asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate poate propune inisterului "n"t"$ii proiecte #e acte normati e care au inci#en$" asupra constituirii şi utili!"rii fon#ului. Însensul reglement"rilor %n igoare se #efinesc urm"torii termeni2

- serviciile medicale sunt acele ser icii şi pro#use furni!ate #e c"tre persoane fi!iceşi +uri#ice autori!ate şi acre#itate>

- furnizorii sunt persoane fi!ice sau +uri#ice autori!ate oficial şi recunoscute #ec"tre inisterul "n"t"$ii pentru a furni!a ser icii sau pro#use me#icale>

- pachetul de servicii de bază cuprin#e ser iciile me#icale, ser iciile #e %ngri+ire as"n"t"$ii, me#icamentele, materialele sanitare, #ispo!iti ele me#icale şi alte ser icii şi pro#use la care au #reptul asigura$ii, %n con#i$iile contractului/ca#ru>

- autorizarea repre!int" un control al calific"rii şi al respect"rii legisla$iei %n#omeniu, efectuat pentru toate tipurile #e furni!ori, necesar pentru a ob$ine permisiunea #ea furni!a ser icii me#icale %n ?omânia>

- acreditarea este un proces #e e aluare e tern" a calit"$ii ser iciilor #e s"n"tate,care confer" #reptul #e a putea intra %n rela$ie contractual" cu casele #e asigur"ri #es"n"tate, fiin# o con#i$ie obligatorie pentru %nc&eierea contractului>

- contractarea este proce#ura care reglementea!" con#i$iile furni!"rii ser iciilor #ec"tre unit"$ile sanitare şi personalul me#ical>

- preţ de referinţă este pre$ul utili!at %n sistemul #e asigur"ri sociale #e s"n"tate pentru plata me#icamentelor, materialelor sanitare şi a #ispo!iti elor me#icale, potri it politicii #e pre$uri a inisterului "n"t"$ii>

- dispozitivele medicale cuprin# materialele sanitare pentru corectarea "!ului,au!ului, pentru prote!area membrelor, respecti prote!e, orte!e, #ispo!iti e #e mers şi altemateriale specifice, necesare %n scopul recuper"rii unor #eficien$e organice sau fi!iologice.

egisla$ia actual" reglementea!" aspectele referitoare la persoanele asigurate,#repturile şi obliga$iile asigura$ilor. *stfel, sunt asigura$i to$i cet"$enii romni cu #omiciliul%n $ar", precum şi cet"$enii str"ini şi apatri!ii care au #omiciliul sau reşe#in$a %n ?omnia. În

aceast" calitate au obliga$ia pl"$ii contribu$iei #e asigurare.:alitatea #e asigurat şi #repturile #e asigurare %ncetea!" o #at" cu pier#erea#reptului #e #omiciliu sau #e reşe#in$" %n ?omnia. 7ocumentele +ustificati e pri in##obn#irea calit"$ii #e asigurat se stabilesc prin or#in al ministrului s"n"t"$ii, la propunerea:asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate.

:alitatea #e asigurat se #o e#eşte cu un #ocument +ustificati (carnet #e asigurat),eliberat prin gri+a casei la care este %nscris asiguratul. În perioa#a urm"toare, se aintro#uce car#ul electronic, con$inân# #atele minime care or fi %nregistrate şi accesate şianume2

• #atele #e i#entitate şi co#ul numeric personal>• #o a#a ac&it"rii contribu$iei pentru asigur"rile sociale #e s"n"tate>• %nregistrarea num"rului #e solicit"ri #e ser icii me#icale, prin co#ul furni!orului>• #iagnostice me#icale cu risc ital>

1



• consim$"mntul referitor la #onarea #e $esuturi şi organe>• grupa sanguin" şi ?&.

rm"toarele categorii #e persoane beneficia!" #e asigurare, f"r" plata contribu$iei2• to$i copiii pn" la rsta #e 1 ani, tinerii #e la 1 ani pn" la rsta #e F #e ani, #ac"

sunt ele i, ucenici sau stu#en$i şi #ac" nu reali!ea!" enituri #in munc">• so$ul, so$ia şi p"rin$ii f"r" enituri proprii, afla$i %n %ntre$inerea unei persoane

asigurate>• persoanele ale c"ror #repturi sunt stabilite prin 7ecretul/lege nr. 11 H1996 pri in#

acor#area unor #repturi persoanelor persecutate #in moti e politice #e #ictaturainstaurat" cu %ncepere #e la F martie 19@5, precum şi celor #eportate %n str"in"tateori constituite %n pri!onieri, republicat, cu mo#ific"rile şi complet"rile ulterioare, prin Or#onan$a Au ernului nr. 165H1999 pri in# acor#area unor #repturi persoanelor persecutate #e c"tre regimurile instaurate %n ?omnia cu %ncepere #e la Fseptembrie 19@6 pn" la F martie 19@5 #in moti e etnice, aprobat" prin egea nr.1 9H 666, cu mo#ific"rile şi complet"rile ulterioare, prin egea nr. @@H199@ pri in#

eteranii #e r"!boi, precum şi unele #repturi ale in ali!ilor şi "#u elor #e r"!boi,republicat", precum şi persoanele pre "!ute la art. #in egea nr. @ H1996 pentrucinstirea eroilor/martiri şi acor#area unor #repturi urmaşilor acestora, r"ni$ilor, precum şi lupt"torilor pentru ictoria ?e olu$iei #in #ecembrie 19 9, republicat",cu mo#ific"rile şi complet"rile ulterioare, #ac" nu reali!ea!" alte enituri #ect cele pro enite #in #repturile b"neşti acor#ate #e aceste legi, precum şi cele pro enite#in pensii>

• persoanele cu &an#icap care nu reali!ea!" enituri #in munc", pensie sau alte surseşi se afl" %n %ngri+irea familiei>

• pensionarii #e asigur"ri sociale, pensionarii militari, pensionarii I.O.V.?. şi altecategorii #e pensionari>

• bolna ii cu afec$iuni incluse %n programele na$ionale #e s"n"tate stabilite #einisterul "n"t"$ii, pn" la in#ecarea respecti ei afec$iuni, #ac" nu reali!ea!"enituri #in munc", pensie sau #in alte resurse>

• femeile %ns"rcinate sau l"u!ele, #ac" nu au nici un enit sau au enituri sub salariul#e ba!" minim brut pe $ar">

• persoanele care fac parte #intr/o familie care are #reptul la a+utor social, potri itegii nr. @1FH 661 pri in# enitul minim garantat, cu mo#ific"rile şi complet"rileulterioare>

• persoanele care se afl" %n e ecutarea m"surilor pre "!ute %n art. 165, 118 şi 11@ #in:o#ul penal> persoanele care se afl" %n perioa#a #e amnare sau %ntrerupere ae ecut"rii pe#epsei pri ati e #e libertate, #ac" nu au enituri. unt asigurate persoanele aflate %n una #intre urm"toarele situa$ii, pe #urata acesteia, cu platacontribu$iei #in alte surse, %n con#i$iile pre!entei or#onan$e #e urgen$"2

• satisfac ser iciul militar %n termen>• se afl" %n conce#iu me#ical, %n conce#iu me#ical pentru sarcin" şi l"u!ie sau %n

conce#iu me#ical pentru %ngri+irea copilului bolna %n rst" #e pn" la < ani>• e ecut" o pe#eaps" pri ati " #e libertate sau se afl" %n arest pre enti >• persoanele care beneficia!" #e in#emni!a$ie #e şoma+ sau, #up" ca!, #e aloca$ie #e

spri+in.:et"$enii statelor membre ale niunii 'uropene, precum şi cet"$enii statelor cu care

?omnia a %nc&eiat acor#uri, %n$elegeri, con en$ii sau protocoale interna$ionale #e cooperare%n #omeniul s"n"t"$ii şi ştiin$elor me#icale beneficia!" #e acoperirea ser iciilor me#icale

18



acor#ate pe teritoriul ?omniei, %n con#i$iile pre "!ute #e acor#urile, %n$elegerile,con en$iile sau protocoalele %nc&eiate %ntre ?omnia şi $ara respecti ".

*sigurarea social" #e s"n"tate este facultati " pentru urm"toarele categorii #e persoane2

• membrii misiunilor #iplomatice acre#itate %n ?omnia>• cet"$enii str"ini şi apatri!ii care se afl" temporar %n $ar">• cet"$enii romni cu #omiciliul %n str"in"tate care se afl" temporar %n $ar".

Obliga$ia ir"rii contribu$iei pentru asigur"rile sociale #e s"n"tate re ine persoanei +uri#ice sau fi!ice care anga+ea!" persoane cu contract in#i i#ual #e munc" sau con en$ieci il", precum şi persoanelor fi!ice, #up" ca!.

0ersoanele +uri#ice sau fi!ice la care %şi #esf"şoar" acti itatea asigura$ii suntobligate s" #epun" lunar la casele #e asigur"ri #eclara$ii pri in# obliga$iile ce le re in fa$"#e fon#. 0re e#erile se aplic" şi persoanelor care e ercit" profesii liberale sau celor caresunt autori!ate, potri it legii, s" #esf"şoare acti it"$i in#epen#ente.

În ca!ul neac&it"rii %n termen a contribu$iilor #atorate fon#ului, :asa Na$ional" #e

*sigur"ri #e "n"tate, #irect sau prin casele #e asigur"ri, proce#ea!" la aplicarea m"surilor #e e ecutare silit" pentru %ncasarea sumelor #atorate şi a ma+or"rilor #e %ntr!iere, potri it proce#urilor instituite #e legisla$ia pri in# e ecutarea crean$elor bugetare.

*sigura$ii au #reptul la un pac&et #e ser icii #e ba!" care cuprin#e ser iciime#icale, ser icii #e %ngri+ire a s"n"t"$ii, me#icamente, materiale sanitare şi #ispo!iti eme#icale. 7repturile respecti e se stabilesc pe ba!a contractului/ca#ru care se elaborea!"#e :asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate pe ba!a consult"rii :olegiului e#icilor #in?omnia, :olegiului -armaciştilor #in ?omnia şi Or#inului *sisten$ilor e#icali #in?omnia, pn" la #ata #e 81 octombrie a anului %n curs pentru anul urm"tor. 0roiectul sea i!ea!" #e inisterul "n"t"$ii, cu consultarea obligatorie a ministerelor şi institu$iilor centrale cu re$ea sanitar" proprie, şi se aprob" prin &ot"rre a Au ernului. În ca!ul

nefinali!"rii elabor"rii contractului/ca#ru %n termenul pre "!ut, inisterul "n"t"$iielaborea!" şi supune spre aprobare Au ernului proiectul contractului/ca#ru pn" la #ata #e86 noiembrie.

:ontractul/ca#ru reglementea!", %n principal, con#i$iile acor#"rii asisten$eime#icale cu pri ire la2

• pac&etul #e ser icii #e ba!" la care au #reptul persoanele asigurate>• lista ser iciilor me#icale, a ser iciilor #e %ngri+iri, inclusi la #omiciliu, a

me#icamentelor, #ispo!iti elor me#icale şi a altor ser icii pentru asigura$i aferente pac&etului #e ser icii #e ba!" pre "!ut mai sus.

• criteriile şi stan#ar#ele calit"$ii pac&etului #e ser icii>• alocarea resurselor şi controlul costurilor sistemului #e asigur"ri sociale #e s"n"tate

%n e#erea reali!"rii ec&ilibrului financiar al fon#ului>• tarifele utili!ate %n contractarea pac&etului #e ser icii #e ba!", mo#ul #e #econtare

şi actele necesare %n acest scop>• internarea şi e ternarea bolna ilor>• criteriile #e internare %n spital>• asigurarea tratamentului spitalicesc, m"suri #e %ngri+ire la #omiciliu sau #e

recuperare>• con#i$iile generale #e acor#are a tratamentului ambulatoriu>• prescrierea şi eliberarea me#icamentelor, a materialelor sanitare, a proce#urilor

terapeutice, a prote!elor şi a orte!elor, a #ispo!iti elor #e mers şi #e autoser ire>• mo#ul #e informare a asigura$ilor>

1@



• coplata pentru unele ser icii me#icale.0rin contractul/ca#ru se stabilesc con#i$iile organi!"rii licita$iilor %n e#erea

contract"rii unor ser icii #in pac&etul #e ser icii #e ba!". 0re e#erile respecti e sereali!ea!" prin consultarea repre!entan$ilor legali ai furni!orilor #e ser icii me#icale.

:asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate elaborea!" norme meto#ologice #eaplicare a contractului/ca#ru, cu consultarea :olegiului e#icilor #in ?omânia, :olegiului-armaciştilor #in ?omânia şi Or#inul *sisten$ilor e#icali #in ?omânia, pn" la 15#ecembrie a anului %n curs pentru anul urm"tor, care se aprob" prin or#in al ministruluis"n"t"$ii şi al preşe#intelui :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate. În ca!ul nefinali!"riinormelor meto#ologice, inisterul "n"t"$ii le a elabora şi le a aproba prin or#in %ntermen #e 5 !ile #e la #ata e pir"rii termenului. :asa *sigur"rilor #e "n"tate a *p"r"rii,Or#inii 0ublice, iguran$ei Na$ionale şi *utorit"$ii Ju#ec"toreşti şi :asa *sigur"rilor #e"n"tate a inisterului ucr"rilor 0ublice, ;ransporturilor şi ocuin$ei or elabora, cua i!ul :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate, norme proprii #e aplicare a contractului/ca#ru, a#aptate la specificul organi!"rii asisten$ei me#icale, care se aprob" prin or#incomun al ministrului s"n"t"$ii şi familiei şi al miniştrilor şi con#uc"torilor institu$iilor centrale cu re$ele sanitare proprii.

*sigura$ii beneficia!" #e pac&etul #e ser icii #e ba!" %n ca! #e boal" sau #eacci#ent, #in prima !i #e %mboln" ire sau #e la #ata acci#entului şi pn" la in#ecare, %ncon#i$iile stabilite #e pre!enta or#onan$" #e urgen$".

*sigura$ii au urm"toarele #repturi2• s" aleag" me#icul #e familie, me#icul specialist #in ambulatoriu, unitatea

spitaliceasc" ce le a acor#a ser icii me#icale, precum şi casa #e s"n"tate la care seasigur">

• s" fie %nscrişi pe lista unui me#ic #e familie pe care %l solicit", #ac" %n#eplinesctoate con#i$iile legale, suportn# c&eltuielile #e transport #ac" op$iunea este pentru

un me#ic #in alt" localitate>• s" %şi sc&imbe me#icul #e familie ales numai #up" e pirarea a cel pu$in 8 luni #e la#ata %nscrierii pe listele acestuia>

• s" beneficie!e #e ser icii me#icale, me#icamente, materiale sanitare şi #ispo!iti eme#icale %n mo# ne#iscriminatoriu, %n con#i$iile legii>

• s" li se efectue!e cel pu$in un control profilactic %n fiecare an, %n func$ie #e se şi #egrupa #e rst" c"reia %i apar$in>

• s" beneficie!e #e ser icii #e asisten$" me#ical" pre enti " şi #e promo are as"n"t"$ii, inclusi pentru #epistarea precoce a bolilor>

• s" beneficie!e #e ser icii me#icale %n ambulatorii şi spitale acre#itate>• s" beneficie!e #e ser icii me#icale #e urgen$">• s" beneficie!e #e unele ser icii #e asisten$" stomatologic">• s" beneficie!e #e tratament fi!ioterapeutic şi #e recuperare>• s" beneficie!e #e #ispo!iti e me#icale şi alte materiale specifice>• s" beneficie!e #e ser icii şi %ngri+iri me#icale la #omiciliu.

Obliga$iile asigura$ilor pentru a putea beneficia #e #repturile pre "!ute mai sus,sunt urm"toarele2

• s" se %nscrie pe lista unui me#ic #e familie acre#itat potri it legii>• s" anun$e me#icul #e familie ori #e cte ori apar mo#ific"ri %n starea lor #e s"n"tate>• s" se pre!inte la controalele profilactice şi perio#ice stabilite prin contractul/ca#ru>

15



• s" anun$e %n termen #e 15 !ile me#icul #e familie şi casa #e asigur"ri asupramo#ific"rilor #atelor #e i#entitate sau mo#ific"rilor referitoare la %nca#rarea lor %ntr/o anumit" categorie #e asigura$i>

• s" respecte cu stricte$e tratamentul şi in#ica$iile me#icului>• s" aib" o con#uit" ci ili!at" fa$" #e personalul me#ico/sanitar>• s" ac&ite contribu$ia #atorat" fon#ului şi suma repre!entn# #iferen$a #intre tarifele

acceptate la plat" #e sistemul #e asigur"ri sociale #e s"n"tate şi cele practicate pe pia$", #enumit" coplat", %n con#i$iile stabilite prin contractul/ca#ru>

• s" pre!inte furni!orilor #e ser icii me#icale #ocumentele +ustificati e ce atest"calitatea #e asigurat.0ersoanele care nu fac #o a#a calit"$ii #e asigurat beneficia!" #e ser icii me#icale

numai %n ca!ul urgen$elor me#ico/c&irurgicale şi al bolilor cu poten$ial en#emo/epi#emic%n ca#rul unui pac&et minimal #e ser icii me#icale, stabilit prin contractul/ca#ru.

;arifele ser iciilor &oteliere pentru persoana care %nso$eşte copilul internat %n rst"#e pn" la 8 ani, precum şi pentru %nso$itorul persoanei cu &an#icap #e gra#ul I internate se

suport" #e c"tre casele #e asigur"ri numai #ac", potri it criteriilor stabilite #e comun acor##e c"tre :asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate şi #e :olegiul e#icilor #in ?omânia,me#icul consi#er" necesar" pre!en$a lor pentru o perioa#" #eterminat".

-iecare asigurat are #reptul #e a fi informat cel pu$in o #at" pe an, prin casele #easigur"ri, asupra ser iciilor #e care beneficia!", a ni elului #e contribu$ie şi a mo#alit"$ii#e plat", precum şi asupra #repturilor şi obliga$iilor sale.

În con#i$iile legisla$iei %n igoare, sunt #efinite #etaliat ser iciile me#icalesuportate #in fon#ul na$ional unic #e asigur"ri sociale #e s"n"tate.

În scopul pre enirii %mboln" irilor, al #epist"rii precoce a bolii şi al p"str"riis"n"t"$ii, asigura$ii or fi informa$i permanent #e c"tre casele #e asigur"ri asuprami+loacelor #e p"strare a s"n"t"$ii, #e re#ucere şi #e e itare a cau!elor #e %mboln" ire şiasupra pericolelor la care se e pun %n ca!ul consumului #e #roguri, alcool şi tutun.er iciile me#icale profilactice suportate #in fon# sunt urm"toarele2

• monitori!area e olu$iei sarcinii şi a l"u!ei, in#iferent #e statutul #e asigurat alfemeii>

• urm"rirea #e! olt"rii fi!ice şi psi&omotorii a sugarului şi a copilului>• controalele perio#ice pentru #epistarea bolilor ce pot a ea consecin$e ma+ore %n

morbi#itate şi mortalitate>• ser icii me#icale #in ca#rul programului na$ional #e imuni!"ri>• ser icii #e planificare familial", in#iferent #e statutul #e asigurat al femeii.

7etalierea ser iciilor pre "!ute mai sus şi mo#alit"$ile #e acor#are se stabilesc %ncontractul/ca#ru. er iciile me#icale stomatologice pre enti e se suport" #e c"tre casele#e asigur"ri, astfel2

• trimestrial, pentru copiii pn" la rsta #e 1 ani, in#i i#ual sau prin formarea #egrupe #e profila ie, fie la gr"#ini$", fie la institu$iile #e %n "$"mnt preuni ersitar>

• #e #ou" ori pe an, pentru tinerii %n rst" #e la 1 ani pn" la F #e ani, #ac" suntele i, ucenici sau stu#en$i şi #ac" nu reali!ea!" enituri #in munc".*sigura$ii %n rst" #e peste 1 ani au #reptul la un control me#ical %n fiecare an

pentru pre enirea bolilor cu consecin$e ma+ore %n morbi#itate şi mortalitate, stabilite princontractul/ca#ru. Neefectuarea %n mo# ne+ustificat #e c"tre asigura$i a controalelor me#icale perio#ice pre enti e poate atrage obliga$ia #e a suporta, #up" ca!, unele costuriale tratamentului curati şi #e recuperare pentru afec$iunea ne#epistat" %n timp.

1F



0rin contractul/ca#ru sunt pre "!ute situa$iile %n care aceste costuri se suport" #easigura$i, precum şi stimulentele pentru asigura$ii care efectuea!" controalele me#icale perio#ice pre enti e.

*sigura$ii au #reptul la ser icii me#icale pentru in#ecarea bolii, pentru pre enireacomplica$iilor ei, pentru recuperarea sau cel pu$in pentru ameliorarea suferin$ei, #up" ca!.

;ratamentul me#ical se aplic" #e c"tre me#ici sau asisten$i me#icali şi #e alt personalsanitar acre#itat, la in#ica$ia şi sub supra eg&erea me#icului.er iciile me#icale curati e ale c"ror costuri sunt suportate #in fon# sunt2

• ser iciile me#icale #e urgen$">• ser iciile me#icale acor#ate persoanei bolna e pn" la #iagnosticarea afec$iunii2

anamne!", e amen clinic, e amene paraclinice şi #e laborator>• tratamentul me#ical, c&irurgical şi unele proce#uri #e recuperare>• prescrierea tratamentului necesar in#ec"rii, inclusi in#ica$iile pri in# regimul #e

ia$" şi munc", precum şi igieno/#ietetic.*sigura$ii beneficia!" #e acti it"$i #e suport constn# %n acor#area #e conce#iu

me#ical pentru incapacitate temporar" #e munc" sau %ngri+irea copilului bolna . 7etaliereaser iciilor pre "!ute mai sus şi mo#alit"$ile #e acor#are se stabilesc prin contractul/ca#ruanual.

*sigura$ii au #reptul la asisten$" me#ical" primar" şi #e specialitate ambulatorie, lain#ica$ia me#icului #e familie.

*sigura$ii primesc asisten$" me#ical" #e specialitate %n spitale acre#itate. er iciilespitaliceşti se acor#" prin spitali!are integral" sau par$ial" şi cuprin#2 consulta$ii,in estiga$ii, stabilirea #iagnosticului, tratament me#ical şiHsau tratament c&irurgical,%ngri+ire, recuperare, me#icamente şi materiale sanitare, #ispo!iti e me#icale, ca!are şimas".

*sisten$a me#ical" #e recuperare se acor#" pentru o perioa#" şi #up" un ritm

stabilite #e me#icul curant %n unit"$i sanitare acre#itate.er iciile şi %ngri+iri me#icale la #omiciliu se acor#" #e personal acre#itat.er iciile me#icale stomatologice se acor#" #e c"tre me#icul #in cabinetul

stomatologic şi #in ser iciul bucoma ilo/facial. ;ratamentele stomatologice se suport" #infon# %n con#i$iile stabilite prin contractul/ca#ru anual. În ca!ul copiilor %n rst" #e pn" la1 ani tratamentele stomatologice se suport" #in fon# %n con#i$iile stabilite %n contractul/ca#ru.

*sigura$ii beneficia!" #e me#icamente cu sau f"r" contribu$ie personal", pe ba!" #e prescrip$ie me#ical". o#alit"$ile #e prescriere şi eliberare a me#icamentelor se pre "# %ncontractul/ca#ru. ista cu me#icamente #e care beneficia!" asigura$ii cu sau f"r"contribu$ie personal" se elaborea!" anual #e c"tre inisterul "n"t"$ii şi :asa Na$ional" #e*sigur"ri #e "n"tate, cu consultarea :olegiului -armaciştilor #in ?omânia, şi se aprob" prin &ot"rre a Au ernului. În list" se pot inclu#e numai me#icamente pre "!ute %n Nomenclatorul #e pro#use me#icamentoase #e u! uman.

*sigura$ii au #reptul la materiale sanitare pentru corectarea "!ului, au!ului, pentru prote!area membrelor şi la alte materiale #e specialitate, %n scopul prote!"rii unor #eficien$e organice sau fi!iologice, pe ba!a prescrip$iilor me#icale, cu sau f"r" contribu$ie personal", %n con#i$iile pre "!ute %n contractul/ca#ru anual.

*sigura$ii beneficia!" #e tratamente fi!ioterapeutice, pe ba!a prescrip$iilor me#icale, cu sau f"r" contribu$ie personal", %n con#i$iile pre "!ute %n contractul/ca#ruanual.

*sigura$ii beneficia!" #e me#icamente, materiale sanitare, #ispo!iti e me#icale şi#e alte mi+loace terapeutice la ni elul pre$ului #e referin$" pre "!ut %n normelemeto#ologice #e aplicare a contractului/ca#ru.

1<



*sigura$ii au #reptul s" primeasc" unele ser icii me#icale şi %ngri+iri la #omiciliu#in partea unui me#ic şiHsau ca#ru me#iu sanitar, #ac" este necesar şi in#icat #e me#ic.

:on#i$iile acor#"rii ser iciilor me#icale şi a %ngri+irilor la #omiciliu se stabilescanual prin contractul/ca#ru. :&eltuielile #e transport sanitar, necesare pentru reali!areaunui ser iciu me#ical pentru asigurat, se suport" #in fon#.

*sigura$ii au #reptul la transport sanitar %n urm"toarele situa$ii2 urgen$e me#icale>ca!urile pre "!ute %n contractul/ca#ru anual.er iciile me#icale care nu sunt #econtate #in fon#, costul acestora fiin# suportat

#e asigurat sau #e unit"$ile care le solicit", #up" ca!, sunt2• ser icii #e s"n"tate acor#ate %n ca! #e boli profesionale, acci#ente #e munc" şi

sporti e, asisten$" me#ical" la locul #e munc", asisten$" me#ical" a sporti ilor>• unele ser icii me#icale #e %nalt" performan$">• unele ser icii #e asisten$" stomatologic">• ser icii &oteliere cu gra# %nalt #e confort>• corec$ii estetice efectuate persoanelor peste 1 ani>• unele me#icamente, materiale sanitare şi tipuri #e transport>• eliberarea actelor me#icale solicitate #e autorit"$ile care prin acti itatea lor au

#reptul s" cunoasc" starea #e s"n"tate a asigura$ilor>• fertili!are in itro>• transplantul #e organe şi $esuturi, cu e cep$ia ca!urilor pre "!ute %n contractul/

ca#ru>• asisten$" me#ical" la cerere>• costul unor materiale necesare corect"rii "!ului şi au!ului2 baterii pentru aparatele

au#iti e, oc&elari #e e#ere>• cota/parte #in costul prote!elor şi orte!elor>• ser iciile me#icale legate #e eliberarea actelor me#icale solicitate #e asigurat>• unele tratamente #e recuperare şi #e fi!ioterapie.

*sigurarea calit"$ii pac&etului #e ser icii #e ba!" pentru asigura$i re ine :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate, prin respectarea urm"toarelor m"suri2

• acceptarea %nc&eierii #e contracte numai cu furni!ori acre#ita$i conform legii, precum şi a me#icilor, asisten$ilor me#icali şi altor categorii #e personal acre#itat>

• e isten$a unui sistem informa$ional corespun!"tor asigur"rii unei e i#en$e primare pri in# #iagnosticul şi terapia aplicat">

• respectarea #e c"tre furni!ori a criteriilor #e calitate a asisten$ei me#icale şistomatologice, elaborate #e c"tre :olegiul e#icilor #in ?omânia şi Or#inul

*sisten$ilor e#icali #in ?omânia>• utili!area pentru tratamentul afec$iunilor numai a me#icamentelor #in

Nomenclatorul #e pro#use me#icamentoase #e u! uman>• utili!area materialelor sanitare şi a #ispo!iti elor me#icale autori!ate, conform

legii.:riteriile pri in# calitatea asisten$ei me#icale acor#ate asigura$ilor se elaborea!" #e

comisiile #e specialitate ale :olegiului e#icilor #in ?omânia, se negocia!" cu :asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate şi se refer" la2

• tratamentul me#ical>• tratamentul stomatologic>• ac$iunile #e #epistare precoce a %mboln" irilor>• proce#eele me#icale #e recuperare eficace>

1



• prescrierea #e me#icamente, materiale sanitare, #ispo!iti e me#icale şi transportul bolna ilor>

• eliberarea #e certificate me#icale necesare asigura$ilor pentru a beneficia #ea+utoare #e boal" şi #e rapoarte necesare caselor #e asigur"ri pentru %n#eplinireaatribu$iilor lor.:riteriile sunt obligatorii pentru to$i furni!orii #e ser icii me#icale care au %nc&eiat

contracte cu casele #e asigur"ri. În e#erea respect"rii calit"$ii ser iciilor me#icalefurni!ate asigura$ilor, :asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate şi casele +u#e$ene #easigur"ri organi!ea!" controlul acti it"$ii me#icale %mpreun" cu comisiile #e specialitateale :olegiului e#icilor #in ?omânia, :olegiului -armaciştilor #in ?omânia şi aleOr#inului *sisten$ilor e#icali #in ?omânia.

inisterul "n"t"$ii proiectea!", implementea!" şi coor#onea!" programe na$ionale#e s"n"tate %n scopul reali!"rii obiecti elor politicii #e s"n"tate public", cu participareainstitu$iilor cu r"spun#ere %n #omeniul reali!"rii politicii sanitare a statului.

Obiecti ele se stabilesc %n colaborare cu :asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate,:olegiul e#icilor #in ?omânia, :olegiul -armaciştilor #in ?omânia, cu repre!entan$i aiasocia$iilor profesionale ştiin$ifice me#icale, ai clinicilor uni ersitare, unit"$ilor #ecercetare, organi!a$iilor negu ernamentale, sin#icatelor, patronatelor, ai ministerelor şiinstitu$iilor centrale cu re$ea sanitar" proprie, precum şi cu repre!entan$i ai popula$iei. nele acti it"$i #e %n "$"mnt şi cercetare #in ca#rul spitalelor, #in unit"$ileambulatorii #e specialitate şi #in cabinetele me#icale sunt suportate #e la bugetul #e stat, %ncon#i$iile legii.

inisterul "n"t"$ii organi!ea!" %mpreun" cu :asa Na$ional" #e *sigur"ri #e"n"tate licita$ii la ni el na$ional pentru ac&i!i$ionarea me#icamentelor şi materialelor specifice pentru consumul %n spitale şi %n ambulatoriu, %n e#erea reali!"rii programelor #es"n"tate, cu respectarea #ispo!i$iilor legale %n igoare pri in# ac&i!i$iile publice, inclusi a

celor referitoare la aplicarea proce#urii #e licita$ie electronic". e#icamentele ce se acor#"%n ambulatoriu %n ca#rul programelor #e s"n"tate se asigur" prin farmaciile apar$inn#unit"$ilor sanitare prin care acestea se #erulea!" sau prin cabinete me#icale acre#itate, #up"ca!.

:asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate este autori!at" s" %nc&eie şi s" #erule!econtracte #e ac&i!i$ii publice pentru me#icamentele şi materialele specifice necesarereali!"rii programelor #e s"n"tate ale c"ror c&eltuieli se cuprin# %n bugetul acesteia.

:olegiul e#icilor #in ?omânia are %n #omeniul asigur"rilor sociale #e s"n"tateurm"toarele atribu$ii şi responsabilit"$i2

• elaborea!" criteriile pri in# calitatea ser iciilor me#icale acor#ate asigura$ilor şi particip" la controlul respect"rii acestora>

• elaborea!" g&i#uri şi protocoale #e practic" me#ical">• elaborea!" criteriile pri in# calitatea asisten$ei stomatologice acor#ate asigura$ilor

şi urm"reşte respectarea acestora>• particip" la acre#itarea personalului me#ical.

0ot intra %n rela$ie contractual" cu sistemul #e asigur"ri sociale #e s"n"tate numaifurni!orii #e ser icii me#icale, #e #ispo!iti e me#icale şi #e me#icamente acre#ita$i.

e#icii, farmaciştii, personalul me#iu sanitar şi alte categorii #e personal seacre#itea!" #up" cum urmea!"2

• me#icii şi alte categorii #e personal cu stu#ii superioare se acre#itea!" #e c"trecomisiile formate #in repre!entan$i ai colegiilor +u#e$ene ale me#icilor, respecti al

municipiului Cucureşti, ai caselor #e asigur"ri şi ai #irec$iilor #e s"n"tate public"

19



sau ai #irec$iilor me#icale ori ai structurilor similare #in ministerele şi institu$iilecentrale cu re$ele sanitare proprii, #up" ca!, %n ca#rul acre#it"rii unit"$ii sanitare>

• asisten$ii me#icali se acre#itea!" #e c"tre comisiile formate #in repre!entan$i aiOr#inului *sisten$ilor e#icali #in ?omânia, ai caselor #e asigur"ri şi ai #irec$iilor #e s"n"tate public" sau ai #irec$iilor me#icale ori structurilor similare #inministerele şi institu$iile centrale cu re$ele sanitare proprii, #up" ca!, %n ca#rulacre#it"rii unit"$ii sanitare>

• farmaciştii şi asisten$ii #e farmacie se acre#itea!" #e c"tre comisiile formate #inrepre!entan$i ai colegiilor +u#e$ene ale farmaciştilor, respecti al municipiuluiCucureşti, ai caselor #e asigur"ri şi ai #irec$iilor #e s"n"tate public" sau ai#irec$iilor me#icale ori structurilor similare #in ministerele şi institu$iile centrale cure$ele sanitare proprii, #up" ca!, %n ca#rul acre#it"rii farmaciei.?egulamentul #e func$ionare a comisiilor #e acre#itare a furni!orilor #e ser icii

me#icale se aprob" #e c"tre :onsiliul #e a#ministra$ie al :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e"n"tate. eto#ologia #e acre#itare a furni!orilor #e ser icii me#icale se elaborea!" #ec"tre :asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate şi structurile na$ionale ale :olegiuluie#icilor #in ?omânia, :olegiului -armaciştilor #in ?omânia şi ale Or#inului *sisten$ilor e#icali #in ?omânia şi se aprob" prin or#in al ministrului s"n"t"$ii. *utori!areafurni!orilor #e aparatur" me#ical" şi materiale sanitare se face anual #e c"tre inisterul"n"t"$ii. eto#ologia #e autori!are #e aprob" prin or#in al ministrului s"n"t"$ii. istafurni!orilor #e aparatur" me#ical" şi materiale sanitare autori!a$i este #at" publicit"$iianual.

O. .A. nr. 156H 66 reglementea!" şi rela$iile caselor #e asigur"ri #e s"n"tate cufurni!orii #e ser icii me#icale, #e #ispo!iti e me#icale şi #e me#icamente.

-urni!orii #e ser icii me#icale, #e #ispo!iti e me#icale şi #e me#icamente, caresunt %n rela$ii contractuale cu casele #e asigur"ri, sunt2

•

cabinetele me#icale, centrele #e #iagnostic şi tratament, spitalele şi alte unit"$isanitare, me#icii, personalul me#iu sanitar şi alte categorii #e personal, personalulsanitar #in ser iciile cone e actului me#ical>

• farmaciile, #istribuitorii şi pro#uc"torii #e me#icamente şi materiale sanitare>• persoanele fi!ice şi +uri#ice autori!ate #e inisterul "n"t"$ii.

?ela$iile #intre furni!orii #e ser icii me#icale şi casele #e asigur"ri sunt #e natur"ci il", se stabilesc şi se #esf"şoar" pe ba!" #e contract care se %nc&eie anual. În situa$ia %ncare este necesar" mo#ificarea sau completarea clau!elor, acestea sunt negociate şistipulate %n acte a#i$ionale.

-urni!orii #e ser icii me#icale sunt obliga$i s" pre!inte, la %nc&eierea contractuluicu casa #e asigur"ri, asigur"ri #e r"spun#ere ci il" %n #omeniul me#ical %n concor#an$" cutipul #e furni!or.

ociet"$ile #e asigur"ri care ofer" asigur"ri #e r"spun#ere ci il" %n #omeniulme#ical trebuie s" fie autori!ate #e :omisia #e upra eg&ere a *sigur"rilor şi s" pose#e uncontract #e reasigurare. -urni!orii #e ser icii me#icale %nc&eie cu casele #e asigur"ricontracte anuale pe ba!a mo#elelor #e contracte pre "!ute %n normele meto#ologice #eaplicare a contractului/ca#ru, %n cuprinsul c"rora pot fi pre "!ute şi alte clau!esuplimentare, negociate. ?efu!ul caselor #e asigur"ri #e a %nc&eia contracte cu furni!orii pentru ser iciile me#icale #in pac&etul #e ba!", #enun$area unilateral" a contractului, precum şi r"spunsurile la cererile şi la sesi!"rile furni!orilor se or face %n scris şi moti at,cu in#icarea temeiului legal, %n termen #e 86 #e !ile.

:asele #e asigur"ri %nc&eie cu furni!orii #e ser icii me#icale contracte anuale pentru furni!area #e ser icii şi pentru plata acestora, urm"rin# reali!area ec&ilibruluifinanciar. a %nc&eierea contractelor p"r$ile or a ea %n e#ere interesul asigura$ilor şi or

6



$ine seama #e economicitatea, eficien$a şi calitatea ser iciilor oferite pe ba!a criteriilor elaborate #e :asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate, :olegiul e#icilor #in ?omânia,:olegiul -armaciştilor #in ?omânia şi Or#inul *sisten$ilor e#icali #in ?omânia.

0re e#erile contractului/ca#ru sunt #ate publicit"$ii pentru informarea asigura$ilor şi a furni!orilor #e ser icii me#icale. :ontractele #e furni!are #e ser icii me#icale cuprin#

şi obliga$iile p"r$ilor legate #e buna gestionare a fon#urilor, precum şi clau!e care s"reglemente!e con#i$iile #e plat" a ser iciilor furni!ate pn" la #efiniti area unui noucontract %ntre p"r$i, pentru perioa#a urm"toare celei acoperite prin contract.

7econtarea ser iciilor me#icale aferente lunii #ecembrie a anului %n curs se face %nluna ianuarie a anului urm"tor. :asele #e asigur"ri controlea!" mo#ul %n care furni!orii #eser icii me#icale respect" clau!ele contractuale pri in# ser iciile furni!ate, furni!orii a n#obliga$ia s" permit" accesul la e i#en$ele referitoare la #erularea contractului. 0latafurni!orilor #e ser icii me#icale poate fi2

• %n asisten$a me#ical" primar" şi #e specialitate ambulatorie prin tarif pe persoanaasigurat", tarif pe ser iciu me#ical, suma fi " negociat" pe pac&et #e ser iciime#icale, #up" ca!>

• %n asisten$a me#ical" #in spitale şi alte unit"$i, %n afara celor ambulatorii, prin tarif pe ca! re!ol at, tarif pe !i #e spitali!are, tarif pe ser iciu me#ical, #up" ca!>

• prin tarife pentru anumite ser icii, stabilite prin contractul/ca#ru anual>• prin pre$ #e referin$" pre "!ut %n lista me#icamentelor cu sau f"r" contribu$ie

personal">• prin pre$ #e referin$" pre "!ut %n lista #e materiale sanitare şi #e #ispo!iti e

me#icale.o#alitatea #e #econtare a ser iciilor me#icale, me#icamentelor, materialelor

sanitare şi #ispo!iti elor me#icale se stabileşte anual prin contractul/ca#ru. 7econtareaser iciilor me#icale se face %n ba!a contractelor %nc&eiate %ntre casele #e asigur"ri şifurni!orii #e ser icii me#icale, in#iferent #e casa #e asigur"ri la care s/a irat contribu$iaasiguratului, pe ba!a #ocumentelor +ustificati e stabilite prin contractul/ca#ru. *sigurareaasisten$ei me#icale şi a %ngri+irii la #omiciliul bolna ului se contractea!" #e casele #easigur"ri cu unit"$i speciali!ate, persoane fi!ice sau +uri#ice acre#itate. *sisten$a me#ical"#e urgen$" prespitaliceasc" se acor#" prin ser icii me#icale speciali!ate, acre#itate.er iciile #e transport me#ical se contractea!" cu unit"$i speciali!ate acre#itate.

*ctul normati reglementea!" şi aspectele legate #e constituirea fon#ului na$ionalunic #e asigur"ri sociale #e s"n"tate şi a#ministrarea acestuia. -on#ul se formea!" #in2

• contribu$ii ale persoanelor fi!ice şi +uri#ice>• sub en$ii #e la bugetul #e stat>•

#obn!i, #ona$ii, sponsori!"ri şi alte enituri, %n con#i$iile legii.:olectarea contribu$iilor se face #e c"tre casele #e asigur"ri %n contul unic #esc&is peseama :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate. În mo# e cep$ional, %n situa$ii moti ate, pentru acoperirea #eficitului bugetului fon#ului, #up" epui!area fon#ului #e re!er "eniturile bugetului fon#ului se completea!" cu sume care se aloc" #e la bugetul #e stat.0ersoana asigurat" are obliga$ia pl"$ii unei contribu$ii b"neşti lunare pentru asigur"rile #es"n"tate, cu e cep$ia persoanelor pre "!ute #e lege.

:ontribu$ia lunar" a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote #e F,5 ,care se aplic" asupra2

• eniturilor #in salarii care se supun impo!itului pe enit>• eniturilor #in acti it"$i #esf"şurate #e persoane care e ercit" profesii liberale sau

autori!ate potri it legii s" #esf"şoare acti it"$i in#epen#ente>

1



• eniturilor #in agricultur" şi sil icultur", stabilite potri it normelor #e enit pentru persoanele fi!ice care nu au calitatea #e anga+ator>

• in#emni!a$iilor #e şoma+ şi aloca$iilor #e spri+in>• eniturilor #in ce#area folosin$ei bunurilor, eniturilor #in #i i#en#e şi #obn!i şi

altor enituri care se supun impo!itului pe enit numai %n ca!ul %n care nureali!ea!" enituri.În ca!ul persoanelor care reali!ea!" enituri sub ni elul salariului #e ba!" minim

brut pe $ar" şi care nu fac parte #in familiile beneficiare #e a+utor social, contribu$ia lunar"#e F,5 #atorat" se calculea!" asupra sumei repre!entn# o treime #in salariul #e ba!"minim brut pe $ar".

0ersoanele +uri#ice sau fi!ice la care %şi #esf"şoar" acti itatea asigura$ii au obliga$ias" calcule!e şi s" ire!e casei #e asigur"ri o contribu$ie #e < #atorat" pentru asigurareas"n"t"$ii personalului #in unitatea respecti "> acestea au obliga$ia s" anun$e casei #easigur"ri orice sc&imbare care are loc %n ni elul eniturilor. 7iminuarea pac&etului #eser icii #e ba!" are loc #up" 8 luni #e la ultima plat" a contribu$iei şi se stabileşte pe ba!"

#e #ocumente +ustificati e.0entru beneficiarii in#emni!a$iei #e şoma+ şi ai aloca$iei #e spri+in contribu$ia secalculea!" şi se irea!", o #at" cu plata #repturilor b"neşti asupra c"rora se calculea!", #ec"tre cei care efectuea!" plata acestor #repturi.

0ersoanele care nu sunt salariate, #ar au obliga$ia s" %şi asigure s"n"tatea potri it pre e#erilor pre!entei or#onan$e #e urgen$", sunt obligate s" comunice #irect casei #easigur"ri %n a c"rei ra!" teritorial" %şi au #omiciliul eniturile impo!abile, %n e#ereastabilirii şi ac&it"rii contribu$iei #e F,5 , potri it pre!entei or#onan$e #e urgen$".

0entru cet"$enii str"ini care se asigur" facultati contribu$ia la fon# se calculea!" prin aplicarea cotei #e 18,5 la aloarea a #ou" salarii #e ba!" minime brute pe $ar" pentruun pac&et #e ser icii stabilit prin contractul/ca#ru. 0ersoanele care au obliga$ia #e a se

asigura şi nu pot #o e#i plata contribu$iei sunt obligate, pentru a ob$ine calitatea #easigurat, s" ac&ite contribu$ia legal" pe ultimii 8 ani, %ncepn# cu #ata primei solicit"ri #eacor#are a ser iciilor me#icale, calculat" la salariul #e ba!" minim brut pe $ar", potri itnormelor elaborate #e :asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate şi aprobate prin or#in alministrului s"n"t"$ii. *nga+atorii şi asigura$ii care au obliga$ia pl"$ii contribu$iei şi care nuo respect" #atorea!" ma+or"ri pentru perioa#a #e %ntr!iere, egale cu ma+or"rile aferente pentru %ntr!ierea ac&it"rii #ebitelor c"tre bugetul #e stat. În ca!ul neac&it"rii la termen, potri it legii, a contribu$iilor #atorate fon#ului, :asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate,#irect sau prin casele #e asigur"ri, proce#ea!" la aplicarea m"surilor #e e ecutare silit" pentru %ncasarea sumelor cu enite bugetului fon#ului şi a ma+or"rilor #e %ntr!iere, potri itlegii.

:asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate aprob" norme pri in# #esf"şurareaacti it"$ii #e e ecutare silit" a crean$elor #atorate fon#ului. *nga+atorii, in#iferent #e forma#e proprietate, or #epune la banc" sau la tre!orerie, #up" ca!, o #at" cu #ocumenta$ia pentru plata salariilor şi a altor enituri pentru salaria$i, #ocumentele pentru platacontribu$iilor #atorate fon#ului, pl"$ile efectun#u/se simultan sub control bancar, respectitre!orerie.

Veniturile fon#ului colectate #e casele #e asigur"ri se utili!ea!" pentru2• plata ser iciilor me#icale, a me#icamentelor, a materialelor sanitare şi

#ispo!iti elor me#icale, %n con#i$iile stabilite anual prin contractul/ca#ru>• c&eltuieli #e a#ministrare, func$ionare şi #e capital %n limita a ma imum 8 #in

sumele colectate>



• fon#ul #e re!er " %n cot" #e 1 #in sumele constituite la ni elul :asei Na$ionale #e*sigur"ri #e "n"tate.Veniturile fon#ului nu pot fi utili!ate pentru2

• in esti$ii pentru construirea şi consoli#area #e unit"$i sanitare>• ac&i!i$ionarea aparaturii me#icale #e %nalt" performan$">• persoanele f"r" enituri sau cu enituri sub salariul #e ba!" minim brut pe

economie, care necesit" acti it"$i #e pre enire, #e #iagnostic, #e terapie şi #ereabilitare %n ca!ul afec$iunilor transmisibile, pre "!ute %n programele na$ionaleelaborate #e inisterul "n"t"$ii>

• m"suri profilactice şi tratamente instituite obligatoriu prin norme legale.Cugetul fon#ului se aprob" #e c"tre 0arlament, la propunerea Au ernului, ca ane "

la legea bugetului #e stat.?eparti!area pe #omenii #e asisten$" se aprob" conform legii. Cugetele #e enituri şic&eltuieli ale caselor #e asigur"ri se aprob" #e or#onatorul principal #e cre#ite %n con#i$iilelegii şi, #up" ca!, cu a i!ul ministerelor şi al institu$iilor centrale cu re$ele sanitare proprii.

7isponibilit"$ile caselor #e asigur"ri se irea!" %n contul :asei Na$ionale #e*sigur"ri #e "n"tate. umele r"mase neutili!ate la ni elul caselor #e asigur"ri la sfrşitulfiec"rui an se irea!" %n contul :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate. umele r"mase lani elul :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate la sfrşitul anului se reportea!" %n anulurm"tor. -on#ul #e re!er " r"mas neutili!at la finele anului se reportea!" %n anul urm"tor cu aceeaşi #estina$ie. tili!area fon#ului #e re!er " se stabileşte prin legile bugetareanuale.

:a#rul +uri#ic %n igoare abor#ea!" elementele #e constituire a caselor #e asigur"ri#e s"n"tate %n ?omânia, organi!area a#ministrati ", atribu$iunile, obliga$iile şi organele #econ#ucere specifice.

În acest conte t, :asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate este institu$ie public",autonom", #e interes na$ional, cu personalitate +uri#ic", %n coor#onarea inisterului"n"t"$ii, care a#ministrea!" şi gestionea!" sistemul #e asigur"ri sociale #e s"n"tate %ne#erea aplic"rii politicilor şi programelor %n #omeniul sanitar ale inisterului "n"t"$ii.

:asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate are ca principal obiect #e acti itateasigurarea func$ion"rii unitare şi coor#onate a sistemului #e asigur"ri sociale #e s"n"tate#in ?omnia şi are %n subor#ine casele #e asigur"ri #e s"n"tate +u#e$ene, :asa #e *sigur"ri#e "n"tate a unicipiului Cucureşti, :asa *sigur"rilor #e "n"tate a inisteruluiucr"rilor 0ublice, ;ransporturilor şi ocuin$ei, :asa *sigur"rilor #e "n"tate a *p"r"rii,Or#inii 0ublice, iguran$ei Na$ionale şi *utorit"$ii Ju#ec"toreşti. :asa Na$ional" #e*sigur"ri #e "n"tate func$ionea!" pe ba!a statutului propriu aprobat #e consiliul #ea#ministra$ie.

:asele #e asigur"ri func$ionea!" pe ba!a statutului propriu, care respect" pre e#erile statutului/ca#ru aprobat #e :onsiliul #e a#ministra$ie al :asei Na$ionale #e*sigur"ri #e "n"tate.

tatutele trebuie s" con$in" pre e#eri referitoare la2• #enumirea şi se#iul casei #e asigur"ri respecti e>• rela$iile :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate cu alte case #e asigur"ri şi cu

oficiile teritoriale, precum şi cu asigura$ii>• structura, #repturile şi obliga$iile organelor #e con#ucere>• mo#ul #e a#optare a &ot"rrilor %n consiliul #e a#ministra$ie şi rela$ia #intre acesta şi

con#ucerea e ecuti " a casei #e asigur"ri>• alte pre e#eri.

8



:asele #e asigur"ri sunt institu$ii publice, cu personalitate +uri#ic", cu bugete proprii, %n subor#inea :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate. :asele #e asigur"ricolectea!" contribu$iile şi gestionea!" bugetul fon#ului aprobat, asigurn# func$ionareasistemului #e asigur"ri sociale #e s"n"tate la ni el local. 0e lng" :asa Na$ional" #e*sigur"ri #e "n"tate func$ionea!" consilii #e e per$i pentru elaborarea proiectelor #e acte

normati e care se aprob" #e c"tre inisterul "n"t"$ii, cu consultarea obligatorie aministerelor şi institu$iilor centrale cu re$ele sanitare proprii. :asele #e asigur"ri pot%nfiin$a oficii #e asigur"ri #e s"n"tate f"r" personalitate +uri#ic", la ni elul oraşelor, almunicipiilor, respecti al sectoarelor municipiului Cucureşti, %n ba!a criteriilor stabilite prin or#in al ministrului s"n"t"$ii.

*tribu$iile :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate sunt urm"toarele2• a#ministrea!" fon#ul prin preşe#intele :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate,

%mpreun" cu casele #e asigur"ri, şi pre!int" inisterului "n"t"$ii rapoartetrimestriale şi anuale pri in# e ecu$ia bugetar">

• elaborea!", implementea!" şi gestionea!" proce#urile şi formularele unitare,a i!ate #e inisterul "n"t"$ii, pentru a#ministrarea sistemului #e asigur"ri sociale#e s"n"tate>

• elaborea!" şi actuali!ea!" ?egistrul unic #e e i#en$" a asigura$ilor>• elaborea!" şi public" raportul anual şi planul #e acti itate pentru anul urm"tor>• %n#rum" meto#ologic şi controlea!" mo#ul #e aplicare a #ispo!i$iilor legale #e c"tre

casele #e asigur"ri>• r"spun#e pentru acti it"$ile proprii sistemului #e asigur"ri sociale #e s"n"tate %n

fa$a 0arlamentului, Au ernului, inisterului "n"t"$ii şi fa$" #e asigura$i>• elaborea!" proiectul contractului/ca#ru, care se pre!int" #e c"tre inisterul

"n"t"$ii spre aprobare Au ernului>• negocia!" %mpreun" cu :olegiul e#icilor #in ?omânia criteriile pri in# acor#area

asisten$ei me#icale #in ca#rul sistemului #e asigur"ri sociale #e s"n"tate>• particip" anual la elaborarea listei #e me#icamente eliberate cu sau f"r" contribu$ie

personal", pe ba!a prescrip$iilor me#icale, pentru persoanele asigurate>• a#ministrea!" bunurile mobile şi imobile #in patrimoniul propriu %n con#i$iile legii>• asigur" organi!area sistemului informatic şi informa$ional unic integrat pentru

%nregistrarea asigura$ilor şi pentru gestionarea şi a#ministrarea fon#ului. In#icatoriifolosi$i %n raportarea #atelor %n sistemul #e asigur"ri #e s"n"tate sunt unitari şi sestabilesc #e c"tre inisterul "n"t"$ii, la propunerea :asei Na$ionale #e *sigur"ri#e "n"tate şi :olegiului e#icilor #in ?omânia>

• negocia!" şi contractea!" cu institu$ii abilitate #e lege colectarea şi prelucrarea#atelor pri in# unele ser icii me#icale furni!ate asigura$ilor, %n e#erea contract"riişi #econt"rii acestora #e c"tre casele #e asigur"ri>

• acor#" gratuit informa$ii, consultan$" şi asisten$" %n #omeniul asigur"rilor sociale #es"n"tate persoanelor asigurate, anga+atorilor şi furni!orilor #e ser icii me#icale>

• particip" la licita$ii na$ionale organi!ate #e inisterul "n"t"$ii pentru ac&i!i$ia #eme#icamente şi materiale specifice pentru reali!area programelor #e s"n"tate>

• %nc&eie şi #erulea!" contracte #e ac&i!i$ii publice pentru me#icamente şi materialespecifice pentru reali!area programelor #e s"n"tate>

• reglementea!" %n mo# unitar sistemul #e asigur"ri #e r"spun#ere ci il">• alte atribu$ii pre "!ute #e acte normati e %n #omeniul s"n"t"$ii.

?eali!area atribu$iilor ce re in :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate, potri it pre!enteior#onan$e #e urgen$", este supus" controlului inisterului "n"t"$ii.

@



*tribu$iile caselor #e asigur"ri sunt urm"toarele2• s" colecte!e contribu$iile pentru fon#>• s" a#ministre!e bugetele proprii>• s" %nregistre!e, s" actuali!e!e #atele referitoare la asigura$i şi s" le comunice :asei

Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate>• s" elabore!e şi s" publice raportul anual şi planul #e acti itate pentru anul urm"tor.

*cestea se a i!ea!" #e #irec$iile #e s"n"tate public" +u#e$ene şi a municipiuluiCucureşti, respecti #e #irec$iile me#icale ale ministerelor cu re$ele sanitare proprii,#up" ca!>

• s" utili!e!e toate #emersurile legale pentru a optimi!a colectarea contribu$iilor şirecuperarea crean$elor restante la contribu$ii pentru fon#>

• s" furni!e!e gratuit informa$ii, consultan$", asisten$" %n problemele asigur"rilor sociale #e s"n"tate şi ale ser iciilor me#icale persoanelor asigurate, anga+atorilor şifurni!orilor #e ser icii me#icale>

• s" a#ministre!e bunurile casei #e asigur"ri, conform pre e#erilor legale>• s" negocie!e, s" contracte!e şi s" #econte!e ser iciile me#icale contractate cu

furni!orii #e ser icii me#icale %n con#i$iile contractului/ca#ru>• s" monitori!e!e num"rul ser iciilor me#icale furni!ate şi ni elul tarifelor acestora>• s" organi!e!e licita$ii %n e#erea contract"rii unor ser icii #in pac&etul #e ser icii,

pe ba!a pre e#erilor contractului/ca#ru>• alte atribu$ii pre "!ute #e acte normati e %n #omeniul s"n"t"$ii.

:asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate are urm"toarele organe #e con#ucere2/ a#unarea repre!entan$ilor>/ consiliul #e a#ministra$ie>/ preşe#intele>

/ icepreşe#in$i>/ #irectorul general.0ersoanele care fac parte #in organele #e con#ucere ale :asei Na$ionale #e

*sigur"ri #e "n"tate trebuie s" %n#eplineasc" urm"toarele con#i$ii2• s" fie cet"$eni rom*ni şi s" aib" #omiciliul pe teritoriul ?omniei>• s" aib" calitatea #e asigurat>• s" nu aib" ca!ier +u#iciar sau fiscal.

*#unarea repre!entan$ilor se constituie pe o perioa#" #e @ ani şi cuprin#e2• repre!entan$i ai asigura$ilor #elega$i #e consiliile +u#e$ene şi #e :onsiliul Aeneral al

unicipiului Cucureşti %n num"r #e unu pentru fiecare +u#e$ şi #oi pentru

municipiul Cucureşti. 7esemnarea acestor repre!entan$i se face %n termen #e 15 !ile#e la #ata intr"rii %n igoare a pre!entei or#onan$e #e urgen$">• 9 #e membri numi$i astfel2 #e c"tre 0reşe#intele ?omniei, 8 #e c"tre primul/

ministru, la propunerea ministrului s"n"t"$ii şi familiei, 8 #e c"tre enat, la propunerea comisiei #e specialitate, 8 #e c"tre :amera 7eputa$ilor, la propunereacomisiei #e specialitate, 5 #e c"tre asocia$iile patronale repre!entati e la ni elna$ional, 5 #e c"tre organi!a$iile sin#icale repre!entati e la ni el na$ional, <repre!entan$i ai ministerelor şi institu$iilor centrale cu re$ele sanitare proprii,respecti cte un repre!entant al inisterului #e Interne, inisterului *p"r"rii Na$ionale, inisterului Justi$iei, inisterului ucr"rilor 0ublice, ;ransporturilor şiocuin$ei, er iciului ?omn #e Informa$ii, er iciului #e Informa$ii ' terne şier iciului #e ;elecomunica$ii peciale, şi un repre!entant al :onsiliului Na$ionalal 0ersoanelor Vrstnice.

5



unt repre!entati e la ni el na$ional asocia$iile patronale şi organi!a$iile sin#icalecare %n#eplinesc con#i$iile pre "!ute #e egea nr. 186H199F pri in# contractul colecti #emunc", republicat". 0e locurile #e enite acante ca urmare a #emisiei, re oc"rii #in cau!e pre "!ute #e lege sau a #ecesului se numesc noi membri, aleşi %n aceleaşi con#i$ii, pn" lae pirarea man#atului %n curs. *#unarea repre!entan$ilor se %ntruneşte %n şe#in$" o #at" pe

an, la con ocarea consiliului #e a#ministra$ie, sau %n şe#in$e e traor#inare, la con ocarea preşe#intelui :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate, a consiliului #e a#ministra$ie sau aunui num"r #e cel pu$in 86 #e membri ai a#un"rii repre!entan$ilor. *#unarearepre!entan$ilor poate a#opta &ot"rri #ac" sunt pre!ente #ou" treimi #in num"rulmembrilor. 0entru a#optarea &ot"rrilor este necesar otul fa orabil al ma+orit"$ii membrilor pre!en$i.

*#unarea repre!entan$ilor are urm"toarele atribu$ii2• propune mo#ificarea tatutului :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate>• %i alege şi %i re oc" pe cei #oi membri %n consiliul #e a#ministra$ie>• anali!ea!" reparti!area bugetului aprobat #e c"tre cei %n #rept şi recoman#"

or#onatorului principal #e cre#ite cu #elega$ie luarea m"surilor necesare pentrumo#ificarea acestuia, %n con#i$iile legii>• anali!ea!" mo#ul #e utili!are a fon#ului, costurile sistemului, ser iciile acor#ate şi

tarifele practicate la contractarea pac&etului #e ser icii #e ba!" şi recoman#"m"surile legale pentru folosirea cu eficien$" a fon#urilor şi #e respectare a#repturilor asigura$ilor.:onsiliul #e a#ministra$ie al :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate se constituie

#in 1< membri, cu un man#at pe @ ani, #up" cum urmea!"2• 5 repre!entan$i ai statului, #intre care unul este numit #e 0reşe#intele ?omniei şi @

#e primul/ministru, la propunerea ministrului s"n"t"$ii, a ministrului muncii şisoli#arit"$ii sociale, a ministrului finan$elor publice şi a ministrului +usti$iei>

• 5 membri numi$i prin consens #e c"tre asocia$iile patronale repre!entati e la ni elna$ional>

• 5 membri numi$i prin consens #e c"tre confe#era$iile sin#icale repre!entati e lani el na$ional>

• membri aleşi #e c"tre a#unarea repre!entan$ilor #in rn#ul membrilor s"i.0reşe#intele consiliului #e a#ministra$ie este preşe#intele :asei Na$ionale #e

*sigur"ri #e "n"tate şi %n#eplineşte şi func$ia #e secretar #e stat %n ca#rul inisterului"n"t"$ii. 0reşe#intele :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate este numit #e primul/ministru #intre membrii consiliului #e a#ministra$ie, la propunerea inisterului "n"t"$ii.:onsiliul #e a#ministra$ie are icepreşe#in$i aleşi #e consiliul #e a#ministra$ie prin ot

secret. Vicepreşe#in$ii consiliului #e a#ministra$ie sunt şi icepreşe#in$ii :asei Na$ionale#e *sigur"ri #e "n"tate. 0reşe#intele, icepreşe#in$ii şi #irectorul general al :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate se suspen#" #e #rept #in func$iile #e$inute anterior, pe perioa#a e ecut"rii man#atului.

:onsiliul #e a#ministra$ie func$ionea!" %n mo# legal %n pre!en$a a cel pu$in 11membri. Mot"rrile consiliului #e a#ministra$ie se a#opt" cu otul a cel pu$in #ou" treimi#in num"rul membrilor pre!en$i. 0rincipalul rol al consiliului #e a#ministra$ie este #e aelabora şi a reali!a strategia na$ional" %n #omeniul asigur"rilor sociale #e s"n"tate.0reşe#intele :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate se #eleag" %n con#i$iile legii, prinor#in al ministrului s"n"t"$ii, ca or#onator principal #e cre#ite pentru a#ministrarea şigestionarea fon#ului şi repre!int" :asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate %n rela$iile cu

ter$ii şi pe asigura$i %n raporturile cu alte persoane fi!ice sau +uri#ice, componente alesistemului asigur"rilor sociale #e s"n"tate.

F



:on#ucerea e ecuti " a :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate este asigurat" #ec"tre #irectorul general. Ocuparea postului #e #irector general se face prin concurs, pe o perioa#" #e @ ani, şi se numeşte prin or#in al ministrului s"n"t"$ii. Organi!area concursuluişi criteriile #e selec$ie sunt stabilite #e ministrul s"n"t"$ii şi #e preşe#intele :asei Na$ionale#e *sigur"ri #e "n"tate.

0e timpul e ecut"rii man#atului preşe#intele şi icepreşe#in$ii sunt numi$i pe o perioa#" #e @ ani. *ceştia nu pot e ercita pe #urata man#atului nici o alt" func$ie sau#emnitate public", cu e cep$ia func$iilor #i#actice #in %n "$"mntul superior. embrii:onsiliului #e a#ministra$ie al :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate, pe perioa#ae ercit"rii man#atului, nu sunt salaria$i ai :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate, cue cep$ia preşe#intelui şi a icepreşe#in$ilor, şi nu pot ocupa func$ii %n structurile e ecuti eale caselor #e asigur"ri. *ceştia nu pot e ercita acti it"$i la societ"$i comerciale sau la alteunit"$i care se afl" %n rela$ii contractuale cu casele #e asigur"ri. alari!area preşe#intelui şia icepreşe#in$ilor :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate se stabileşte #up" cumurmea!"2

• pentru preşe#inte, la ni elul in#emni!a$iei pre "!ute #e lege pentru func$ia #esecretar #e stat>

• pentru icepreşe#in$i, la ni elul in#emni!a$iei pre "!ute #e lege pentru func$ia #esubsecretar #e stat.In#emni!a$ia repre!int" unica form" #e remunerare a acti it"$ii corespun!"toare

func$iei respecti e şi constituie ba!" #e calcul pentru stabilirea #repturilor şi obliga$iilor care se #etermin" %n raport cu enitul salarial. alariul şi celelalte #repturi #e personal ale#irectorului general al :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate se stabilesc la ni elulcorespun!"tor pre "!ut #e lege pentru func$ia #e secretar general #in minister. embrii:onsiliului #e a#ministra$ie al :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate, cu e cep$ia preşe#intelui şi icepreşe#in$ilor, beneficia!" #e o in#emni!a$ie lunar" #e pn" la 6 #in

in#emni!a$ia preşe#intelui :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate, %n con#i$iile pre!en$eiefecti e la şe#in$ele consiliului #e a#ministra$ie.:onsiliul #e a#ministra$ie al :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate are

urm"toarele atribu$ii2• aprob" statutul propriu al :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate şi statutul/ca#ru

al caselor #e asigur"ri>• aprob" propriul regulament #e organi!are şi func$ionare>• stabileşte atribu$iile icepreşe#in$ilor, la propunerea preşe#intelui>• a i!ea!" strategia sistemului #e asigur"ri sociale #e s"n"tate cu pri ire la colectarea

şi utili!area fon#ului>• a i!ea!" proiectul bugetului fon#ului şi %l supune aprob"rii or#onatorului principal

#e cre#ite cu #elega$ie, %n con#i$iile legii>• a i!ea!", %n con#i$iile legii, reparti!area pe case #e asigur"ri a bugetului fon#ului>• a i!ea!" utili!area fon#ului #e re!er ">• aprob" programul #e in esti$ii>• aprob" %nc&eierea #e con en$ii #e cooperare şi finan$are #e programe cu organisme

interna$ionale>• anali!ea!" semestrial sta#iul #erul"rii contractelor şi %mprumuturilor>• a i!ea!" rapoartele #e gestiune anuale, pre!entate #e preşe#intele :asei Na$ionale

#e *sigur"ri #e "n"tate, contul #e %nc&eiere a e erci$iului bugetar, precum şi

raportul anual #e acti itate>

<



• a i!ea!" %n ba!a raportului :ur$ii #e :onturi bilan$ul contabil şi #esc"rcareagestiunii anului prece#ent pentru :asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate şi pentrucasele #e asigur"ri>

• a i!ea!" proiectul contractului/ca#ru şi al normelor meto#ologice #e aplicare aacestuia>

• a i!ea!" lista me#icamentelor #e care beneficia!" asigura$ii cu sau f"r" contribu$ie personal">

• a i!ea!" criteriile pri in# calitatea asisten$ei me#icale acor#ate asigura$ilor>• aprob" regulamentul #e organi!are şi func$ionare a comisiilor #e acre#itare şi

a i!ea!" criteriile #e acre#itare a personalului me#ical şi a furni!orilor #e ser iciime#icale>

• aprob" criteriile #e recrutare şi mo#alit"$ile #e formare a personalului #in sistemul#e asigur"ri sociale #e s"n"tate>

• aprob" planul anual #e acti itate pentru %n#eplinirea pre e#erilor programului #easigur"ri sociale #e s"n"tate>

• aprob" programul anual #e acti itate pentru reali!area programului #e asigur"risociale #e s"n"tate>

• anali!ea!" structura şi mo#ul #e func$ionare ale caselor #e asigur"ri>• aprob" organigramele :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate şi ale caselor #e

asigur"ri teritoriale>• alte atribu$ii acor#ate prin acte normati e %n igoare.

:onsiliul #e a#ministra$ie se %ntruneşte lunar, la con ocarea preşe#intelui :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate. :onsiliul #e a#ministra$ie se poate %ntruni şi %n şe#in$ee traor#inare, la cererea preşe#intelui sau a cel pu$in unei treimi #in num"rul membrilor s"i. În e ercitarea atribu$iilor ce %i re in, :onsiliul #e a#ministra$ie al :asei Na$ionale #e

*sigur"ri #e "n"tate a#opt" &ot"rri.*tribu$iile principale ale preşe#intelui :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tatesunt urm"toarele2

• e ercit" atribu$iile pre "!ute #e lege, %n calitate #e or#onator principal #e cre#ite cu#elega$ie, pentru a#ministrarea şi gestionarea fon#ului>

• organi!ea!" şi coor#onea!" acti itatea #e au#it %n sistemul #e asigur"ri sociale #es"n"tate, potri it atribu$iilor specifice ale :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tateşi ale caselor #e asigur"ri>

• particip" ca in itat la şe#in$ele Au ernului %n care sunt #e!b"tute aspecte referitoarela s"n"tatea popula$iei>

•

numeşte, sanc$ionea!" şi eliberea!" #in func$ie personalul :asei Na$ionale #e*sigur"ri #e "n"tate>• pre!i#ea!" şe#in$ele a#un"rii repre!entan$ilor>• alte atribu$ii stabilite prin tatutul :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate.

În e ercitarea atribu$iilor ce %i re in, precum şi pentru punerea %n aplicare a&ot"rrilor consiliului #e a#ministra$ie, preşe#intele :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e"n"tate emite #eci!ii care #e in e ecutorii #up" ce sunt a#use la cunoştin$" persoanelor interesate. 7eci!iile cu caracter normati . 0ersonalul :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e"n"tate şi al caselor #e asigur"ri este constituit #in func$ionari publici şi personalcontractual %n con#i$iile legii.alariul şi celelalte #repturi ale personalului sunt cele stabilite #e actele normati e %nigoare aplicabile institu$iilor publice.



Organele #e con#ucere ale caselor #e asigur"ri sunt consiliul #e a#ministra$ie şi preşe#intele / #irector general. :onsiliul #e a#ministra$ie al caselor #e asigur"ri #e s"n"tate +u#e$ene şi a municipiului Cucureşti este alc"tuit #in 9 membri, #esemna$i #up" cumurmea!"2

• unul #e consiliul +u#e$ean, respecti #e :onsiliul Aeneral al unicipiuluiCucureşti>

• unul #e prefect, la propunerea #irec$iei #e s"n"tate public" +u#e$ene, respecti a7irec$iei #e "n"tate 0ublic" a unicipiului Cucureşti>

• 8 #e asocia$iile patronale repre!entati e la ni el na$ional, #esemna$i prin consens>• 8 #e confe#era$iile sin#icale repre!entati e la ni el na$ional, #esemna$i prin

consens>• preşe#intele, care este #irectorul general al casei #e asigur"ri.

:onsiliul #e a#ministra$ie al :asei *sigur"rilor #e "n"tate a inisteruluiucr"rilor 0ublice, ;ransporturilor şi ocuin$ei este alc"tuit #in 5 membri, #esemna$i #up"cum urmea!"2

/ unul #e c"tre inisterul ucr"rilor 0ublice, ;ransporturilor şi ocuin$ei>/ unul #in partea confe#era$iilor repre!entati e ale sin#icatelor>/ unul #in partea asocia$iilor repre!entati e ale patronatelor>/ unul #in partea inisterului "n"t"$ii şi -amiliei>/ preşe#intele :asei *sigur"rilor #e "n"tate a inisterului ucr"rilor 0ublice,;ransporturilor şi ocuin$ei.:onsiliul #e a#ministra$ie al :asei *sigur"rilor #e "n"tate a *p"r"rii, Or#inii

0ublice, iguran$ei Na$ionale şi *utorit"$ii Ju#ec"toreşti se constituie potri it #ispo!i$iilor Or#onan$ei Au ernului nr. 5FH199 , aprobat" cu mo#ific"ri şi complet"ri prin egea nr.@5 H 661. an#atul membrilor consiliilor #e a#ministra$ie ale caselor #e asigur"ri este #e@ ani. embrii consiliilor #e a#ministra$ie ale caselor #e asigur"ri beneficia!" #e oin#emni!a$ie lunar" #e pn" la 6 #in salariul #irectorului general al casei #e asigur"rirespecti e, %n con#i$iile pre!en$ei efecti e la şe#in$ele consiliului #e a#ministra$ie. 0e perioa#a man#atului membrii consiliului #e a#ministra$ie pot fi re oca$i #in func$ii #e c"trecei care i/au numit, iar pe func$iile r"mase acante sunt numi$i noi membri, pn" lae pirarea man#atului %n curs.

*tribu$iile consiliilor #e a#ministra$ie ale caselor #e asigur"ri sunt stabilite #e c"tre:asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate. :onsiliul #e a#ministra$ie ia &ot"rri prin ot, %n pre!en$a a cel pu$in #ou" treimi #in num"rul membrilor. Pe#in$ele consiliului #ea#ministra$ie sunt publice, cu e cep$ia ca!urilor %n care membrii consiliului #eci# prin otca acestea s" se #esf"şoare cu uşile %nc&ise. 0roblemele legate #e buget se or #iscuta%ntot#eauna %n şe#in$e publice.

7irectorii generali ai caselor #e asigur"ri sunt numi$i pe ba!" #e concurs, prin#eci!ie a preşe#intelui :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate sau, #up" ca!, prin or#in alministrului lucr"rilor publice, transporturilor şi locuin$ei, respecti %n con#i$iile pre "!ute#e Or#onan$a Au ernului nr. 5FH199 , aprobat" cu mo#ific"ri şi complet"ri prin egea nr.@5 H 661. 7irectorul general #e ine membru #e #rept al consiliului #e a#ministra$ie alcasei #e asigur"ri şi preşe#intele acestuia.

7irectorul general al casei #e asigur"ri este or#onator #e cre#ite, %n con#i$iilelegii.7irectorul general se numeşte pentru un man#at #e @ ani, #up" ali#area concursului,şi se suspen#" #e #rept #in func$iile #e$inute anterior, cu e cep$ia func$iilor #i#actice #in%n "$"mntul superior. 7irectorul general este salari!at %n conformitate cu pre e#erile legale%n igoare.

*tribu$iile principale ale #irectorului general sunt2

9



• aplic" normele #e gestiune, regulamentele #e organi!are şi #e func$ionare şi proce#urile a#ministrati e unitare>

• organi!ea!" şi coor#onea!" acti itatea #e control al e ecu$iei contractelor #efurni!are #e ser icii me#icale>

• organi!ea!" şi coor#onea!" acti itatea #e urm"rire şi control al colect"riicontribu$iilor la fon#>

• propune programe #e ac$iuni #e %mbun"t"$ire a #isciplinei financiare, inclusie ecutarea silit", potri it legii>

• stabileşte mo#alitatea #e contractare, cu respectarea contractului/ca#ru>• organi!ea!" %mpreun" cu alte structuri abilitate controale pri in# respectarea

#repturilor asigura$ilor şi propune m"suri %n ca! #e nerespectare a acestora>• supra eg&ea!" şi controlea!" organi!area şi func$ionarea sistemului #e asigur"ri #e

s"n"tate la ni el teritorial şi pre!int" anual rapoarte, pe care le #" publicit"$ii>• numeşte, sanc$ionea!" şi eliberea!" #in func$ie personalul casei #e asigur"ri.

În ca#rul :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate func$ionea!" ser iciul me#ical,care este con#us #e un me#ic/şef. a ni elul caselor #e asigur"ri func$ionea!" un ser iciume#ical, %n raport cu num"rul asigura$ilor, care este con#us #e un me#ic/şef. -unc$ia #eme#ic/şef al :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate şi al caselor #e asigur"ri se ocup" prin concurs organi!at #e :asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate, %n con#i$iile legii.-unc$ia #e me#ic/şef al :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate este ec&i alent" cu cea #e#irector general a#+unct. -unc$ia #e me#ic/şef al :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tatese salari!ea!" potri it legii.

er iciul me#ical al :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate urm"reşte intereseleasigura$ilor cu pri ire la calitatea ser iciilor acor#ate #e c"tre furni!orii #e ser iciime#icale, me#icamente şi #ispo!iti e me#icale afla$i %n rela$ii contractuale cu casele #easigur"ri. :riteriile pri in# acor#area ser iciilor me#icale pentru asigura$i se elaborea!" #ec"tre ser iciul me#ical al :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate %mpreun" cu :olegiule#icilor #in ?omânia, se actuali!ea!" ori #e cte ori este ne oie şi se pre "# %n clau!elecontractelor #e furni!are #e ser icii. *tribu$iile ser iciului me#ical sunt stabilite prin statut.

Obliga$iile :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate sunt urm"toarele2• s" asigure logistica func$ion"rii unitare şi coor#onate a sistemului asigur"rilor

sociale #e s"n"tate>• s" urm"reasc" colectarea şi folosirea cu eficien$" a fon#ului>• s" foloseasc" mi+loace a#ec ate #e me#iati!are pentru repre!entarea, informarea şi

sus$inerea intereselor asigura$ilor pe care %i repre!int">• s" acopere potri it principiilor pre!entei or#onan$e #e urgen$" ne oile #e ser icii #e

s"n"tate ale persoanelor, %n limita fon#urilor #isponibile.Obliga$iile caselor #e asigur"ri sunt urm"toarele2

• s" erifice acor#area ser iciilor me#icale, conform contractelor %nc&eiate cufurni!orii #e ser icii me#icale>

• s" #econte!e furni!orilor contra aloarea ser iciilor me#icale contractate şi prestateasigura$ilor, %n ma imum 86 #e !ile #e la #ata raport"rii, %n ca! contrar urmn# asuporta penalit"$ile pre "!ute %n contract>

• s" acor#e furni!orilor #e ser icii me#icale sume care s" $in" seama şi #e con#i$iile#e #esf"şurare a acti it"$ii %n !one i!olate, %n con#i$ii grele şi foarte grele, pentrucare sunt stabilite #repturi suplimentare, potri it legisla$iei>

• s" informe!e furni!orii #e ser icii me#icale asupra con#i$iilor #e contractare şi anegocierii clau!elor contractuale>

86



• s" informe!e furni!orii #e ser icii me#icale asupra con#i$iilor #e furni!are aser iciilor me#icale şi #espre orice sc&imbare %n mo#ul #e func$ionare şi #eacor#are a acestora, cu cel pu$in 86 #e !ile %nainte #e aplicarea mo#ific"rii>

• s" asigure confi#en$ialitatea #atelor %n con#i$iile pre!entei or#onan$e #e urgen$">• s" erifice prescrierea şi eliberarea me#icamentelor %n conformitate cu

reglement"rile %n igoare>• s" transmit" situa$iile statistice şi alte acti it"$i raportate #e furni!orii #e ser icii

me#icale c"tre institu$iile interesate, respecti #irec$iilor #e s"n"tate public" şicentrelor #e statistic">

• s" raporte!e :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate, la termenele stabilite, #atelesolicitate pri in# ser iciile me#icale furni!ate, precum şi e i#en$a asigura$ilor şi a#ocumentelor +ustificati e utili!ate>

• s" furni!e!e, la solicitarea inisterului "n"t"$ii, prin #irec$iile #e s"n"tate public",#atele #e i#entificare a persoanelor asigurate, numai pentru bolile cu #eclararenominal" obligatorie, conform legisla$iei %n igoare.:ontrolul #e gestiune al :asei Na$ionale #e *sigur"ri #e "n"tate şi al caselor #easigur"ri se face anual #e c"tre :urtea #e :onturi. *u#itul intern se a e ercita conform

legii. :asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate %mpreun" cu :olegiul e#icilor #in?omânia, :olegiul -armaciştilor #in ?omânia şi Or#inul *sisten$ilor e#icali #in?omânia organi!ea!" controlul ser iciilor me#icale care se acor#" asigura$ilor.

inisterul "n"t"$ii, ca autoritate na$ional" %n #omeniul s"n"t"$ii publice şior#onator principal #e cre#ite, are urm"toarele atribu$ii2

• asigur", r"spun#e, coor#onea!" şi controlea!", #up" ca!, organi!area acti it"$ii #easisten$" me#ical" / primar", secun#ar" şi ter$iar" /, asisten$" #e urgen$", curati ",#e recuperare me#ical", asisten$" me#ical" la #omiciliu care se acor#" prin unit"$ilesanitare publice şi pri ate>

• stabileşte principalele obiecti e #e etap" pe termen me#iu şi lung %n #omeniuls"n"t"$ii popula$iei şi al reformei %n sistemul sanitar>

• asigur" supra eg&erea şi controlul respect"rii legisla$iei #e c"tre toate unit"$ile publice şi pri ate care au responsabilit"$i %n #omeniul s"n"t"$ii publice, #e personalul #in sistemul sanitar, inclusi #e c"tre sistemele #e asigur"ri sociale şi pri ate, colaborn# %n acest scop cu :asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate,:olegiul e#icilor #in ?omânia, :olegiul -armaciştilor #in ?omânia şi Or#inul*sisten$ilor e#icali #in ?omânia, cu autorit"$ile publice locale şi cu alte institu$iiabilitate>

• aplic" m"surile corespun!"toare %n situa$iile %n care se constat" #e c"tre organele

abilitate nerespectarea pre e#erilor legale.:asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate %mpreun" cu :olegiul e#icilor #in?omânia şi Or#inul *sisten$ilor e#icali #in ?omânia organi!ea!" :omisia central" #earbitra+ care solu$ionea!" litigiile #intre furni!orii #e ser icii me#icale şi casele #easigur"ri. :omisia central" #e arbitra+ este format" #in @ arbitri, #intre care #elega$inumi$i #e c"tre :asa Na$ional" #e *sigur"ri #e "n"tate şi cte un #elegat numit #e :olegiule#icilor #in ?omânia şi Or#inul *sisten$ilor e#icali #in ?omânia.

0reşe#intele :omisiei centrale #e arbitra+ a fi un arbitru acceptat #e p"r$i. *rbitrii pot fi me#ici, +urişti sau economişti, acre#ita$i şi %nregistra$i #e inisterul "n"t"$ii.?egulamentul #e acti itate al arbitrilor se elaborea!" #e c"tre :asa Na$ional" #e *sigur"ri#e "n"tate, %mpreun" cu :olegiul e#icilor #in ?omânia şi Or#inul *sisten$ilor e#icali#in ?omânia, şi se a i!ea!" #e c"tre inisterul Justi$iei. Mot"rrile :omisiei centrale #e

81



arbitra+ sunt obligatorii pentru toate p"r$ile ale c"ror litigii se solu$ionea!" #e c"tre aceastaşi se completea!" %n mo# corespun!"tor cu pre e#erile :o#ului #e proce#ur" ci il".

8



CA"ITOLUL III

+UNCŢIUNILE MANAGEMENTULUI SERVICIILOR MEDICALE

eritul #efinirii func$iunilor managementului re ine lui Menr -a ol, specialiştilor %n acest #omeniu re enin#u/le sarcina aplic"rii şi #etalierii acestora pe #iferitele segmente#e cercetare. În $ara noastr", remarcabile sunt stu#iile cate#rei anagement #in ca#rul*ca#emiei #e tu#ii 'conomice Cucureşti.

a' "re i)iunea ser i!iilor medi!ale

-unc$iunea #e pre i!iune (O. Nicolescu, I. Verboncu L anagement, 1995) i!ea!"ansamblul proceselor #e munc" prin interme#iul c"rora se stabilesc principalele obiecti eale acti it"$ilor sanitare şi componentele unit"$ilor me#icale precum şi resursele necesarereali!"rii acestora.

0re i!iunea ser iciilor me#icale pre!int" solu$ii %n leg"tur" cu problemele caretrebuie şi pot fi solu$ionate la ni elul unit"$ilor sanitare, %n raport cu resursele e istente,fon#urile alocate, personalul me#ical %nca#rat şi ba!a te&nico/material" #in #otare.

rmare acestor stu#ii, se stabilesc progno!e a ân# un ori!ont #e timp #e minim 16ani, cu caracter orientati .

0rogno!ele normati e şi e ploratorii sublinia!" principalele aspecte ale #erul"riiser iciilor me#icale, e i#en$iin# informa$iile referitoare la principalele acti it"$i aleunit"$ilor sanitare.

tu#iile #e pre i!iune con#uc şi la stabilirea unor planuri cu ori!ont #e timp #e 1/16 ani, prin care se rele " obiecti ele unit"$ilor sanitare pre!entate %n #etaliu şi resurselenecesare reali!"rii acestor obiecti e.

7e asemenea, #in rapoartele #e pre i!iune se ob$in programe cu un ori!ont #e timprelati sc"!ut (o !i, un an). *cestea au caracter #e #etaliu (unele c&iar orare) iar elementelei!ate au un gra# mare #e siguran$". a ni elul ser iciilor me#icale, sunt anali!ate toateaspectele legate #e subunit"$i sanitare (cabinete me#icale #in asisten$a primar" şi #inambulatoriul #e specialitate, sec$ii me#icale), acti it"$ile prestate efecti , personalul #in#omeniul %ngri+irilor me#icale (sanitar şi au iliar), precum şi ac$iunile cone e şi colaterale(personal a#ministrati , contabil, apro i!ionare, sp"l"torie, bloc alimentar, sterili!are etc.).

În ultimii ani, s/au %nregistrat progrese #eosebite %n #omeniul pre i!iunii ser iciilor me#icale, astfel %ncât unit"$ile sanitare au stabilit un planning specific al acti it"$ilor proprii. În ceea ce pri eşte abor#area meto#ologic" a acestui #omeniu, este necesar a se

anumera mo#elele e trapol"rii, simul"rii, corela$iei şi te&nica 7elp&i.În con#i$iile %n care literatura #e specialitate #in $ara noastr" este #eficitar" %n acest#omeniu, #e ine necesar" fun#amentarea ofertei #e ser icii me#icale %n raport cu cererea şiresursele #isponibile.

(' Organi)area ser i!iilor medi!ale

-unc$iunea #e organi!are a ser iciilor me#icale i!ea!" ansamblul proceselor #emanagement prin interme#iul c"rora se stabilesc ac$iunile specifice acti it"$ilor sanitare precum şi gruparea acestora pe posturi, sec$ii me#icale %n e#erea ob$inerii obiecti elor pre i!ionate %n cele mai bune con#i$ii.

88



0rin aceast" func$iune se stabilesc mo#alit"$ile concrete #e reali!are a obiecti elor unit"$ilor sanitare şi persoanele implicate %n atingerea acestora. *stfel, sunt supuse anali!ei%ntreaga gam" #e resurse #isponibile2 umane, materiale, financiare şi informa$ionale.

*nali!ele se efectuea!" atât la ni elul unit"$ii sanitare cât şi pe principalele salecomponente.

*stfel, la ni elul general al unit"$ii sanitare, organi!area ser iciilor me#icale semateriali!ea!" prin elaborarea unor structuri organi!atorice %n conformitate cu necesit"$ilereale şi aplicarea unui sistem informa$ional corespun!"tor obiecti elor unit"$ii sanitare.*cest ca#ru #e reali!are a atributului #e organi!are este specific personalului #inmanagementul superior al unit"$ii sanitare, acela care asigur" eficien$a #e ansamblu aser iciilor me#icale.

;oto#at", o aten$ie #eosebit" trebuie acor#at" organi!"rii fiec"rei subunit"$ia#ministrati e2 sec$ii cu paturi, unit"$i #e primiri urgen$e, laboratoare clinice şi #era#iologie, farmacii, ambulatorii #e specialitate, compartimente financiar/contabile şi #e#eser ire etc.

*nali!ele organi!a$ionale se ba!ea!" pe elementele specifice acestei #iscipline(anali!a #rumului critic, anali!a ariabilelor organi!a$ionale, graficul A*N;; etc.).

!' Coordonarea ser i!iilor medi!ale

-unc$iunea #e coor#onare a ser iciilor me#icale se refer" la ansamblul proceselor #e munc" prin care se armoni!ea!" ac$iunile personalului unit"$ilor sanitare, %nconformitate cu pre i!iunile şi organi!area prestabilit" a unit"$ilor sanitare.

*cest atribut const" %ntr/o stu#iere a ser iciilor me#icale prin anali!a #inamic",#esf"şurate %n timp. *rgumentul oportunit"$ii acestui gen #e anali!" const" %n caracterul#inamic manifestat #e unitatea sanitar" pe #urata #esf"şur"rii ser iciilor me#icale specificeraportat la me#iul ambiant (inclusi solicitan$ii #e %ngri+iri me#icale).

7e asemenea, este necesar" anali!a ac$iunilor comple e şi ine#ite alecomportamentului personalului unit"$ilor sanitare pe #iferitele sale subsisteme, generân#un fee#/bac corespun!"tor care s" #etermine optimi!area lu"rii #eci!iilor.

:oor#onarea ser iciilor me#icale implic" o comunicare a#ec at" la toate ni elurilemanagementului unit"$ilor sanitare, asigurân#u/se transmiterea #e informa$ii operati e.

:oor#onarea bilateral" se reali!ea!" %ntre managerii unit"$ilor sanitare şi un anumitsubor#onat asigurân# pre enirea apari$iei #e #istorsiuni şi reali!area fee#/bac /ului, cuconsum semnificati #e timpi operati i.

:oor#onarea multilateral" presupune e isten$a unei comunic"ri simultane #intremanagerii unit"$ilor sanitare şi mai multe persoane #in subor#ine, %n scopul ob$inerii

beneficiilor specifice managementului #e tip participati .*şa#ar, coor#onarea ser iciilor me#icale #epin#e #e latura uman" a managerilor,cu efecte #eosebit #e importante asupra asigur"rii fle ibilit"$ii, a#aptabilit"$ii şi creati it"$iiunit"$ilor sanitare.

d. Antrenarea ser i!iilor medi!ale

*ceast" func$ie se refer" la ansamblul proceselor #e munc" specifice acti it"$ilor sanitare, prin care se #etermin" personalul me#ical şi economic ce contribuie la reali!areaatribu$iunilor specifice.

*ntrenarea ser iciilor me#icale este un atribut managerial cu caracter opera$ional,asigurân# implicarea #irect" a %ntregului personal al unit"$ii sanitare la reali!arearesponsabilit"$ilor, atât al personalului #e e ecu$ie cât şi al personalului #e con#ucere.

8@



oti a$ia #e ba!" a antren"rii personalului %n reali!area obiecti elor i!ea!"aspectele legate #e necesitatea satisfacerii necesit"$ilor sanitare %n corela$ie cu sarcinileatribuite fiec"rei categorii #e salaria$i.

*ntrenarea ser iciilor me#icale, ca atribut al managementului sanitar, se ba!ea!" pesc"rile moti a$ionale, pe aspectele fun#amentale ale unit"$ilor sanitare şi necesit"$ilor

specifice, or#onate %n func$ie #e succesiunea ac$iunilor proprii.*ceast" func$iune e specific" managementului cu rol #ecisi , %ntrucât asigur"concreti!area celorlalte func$iuni2 pre i!iunea, organi!area şi coor#onarea.

e. Control,e aluare *n s-era ser i!iilor medi!ale

*tributul #e control/e aluare repre!int" ansamblul proceselor prin care reali!"rileunit"$ilor sanitare, pe fiecare sec$ie şi compartiment %n parte, se e aluea!" şi se compar" cuobiecti ele stabilite, %n scopul elimin"rii e entualelor #eficien$e şi amplific"rii efectelor po!iti e.

*cest atribut managerial anali!ea!" mo#ul %n care s/au ob$inut re!ultateleacti it"$ilor sanitare, cuantificarea muncii prestate şi #esc&i#erea #e noi ori!onturi pentru perioa#ele urm"toare.

*tributul #e control/e aluare con#uce la e plicitarea unor elemente esen$iale#esf"şur"rii actului me#ical2

• e aluarea acti it"$ilor prestate>• compararea re!ultatelor cu obiecti ele stabilite>• e i#en$ierea #iferen$elor constatate %ntre efecte şi scopurile propuse ini$ial>• stabilirea cau!elor care au con#us la apari$ia #e abateri (e entuale) #e la stan#ar#ele

cunoscute>• reali!area corec$iilor necesare %n scopul elimin"rii aspectelor negati e şi

amplific"rii efectelor po!iti e.7eosebit #e important pentru acti itatea curent" a managerilor #in sistemul sanitar

este asigurarea continuit"$ii func$iunii #e control/e aluare, fapt ce asigur" corectitu#inea,obiecti itatea şi eficien$a muncii prestate. ;oto#at", se ac$ionea!" pentru pre enireaaspectelor negati e %n timpul #erul"rii acti it"$ilor specifice furni!orilor #e ser iciime#icale, prin #iminuarea la timp a #eficien$elor constatate.

e impune o preci!are2 acti itatea #e control trebuie s" aib" caracter pre enti şifle ibil %n e aluarea acti it"$ii personalului, mentinân# toto#at" caracterul riguros allegisla$iei #e specialitate.

+' Con!lu)ii .ri ind -un!ţiunile managementului ser i!iilor medi!ale7in elementele pre!entate anterior, re!ult" c" / asem"n"tor managementului general

L la ni elul ser iciilor me#icale principalele atribute sunt cele referitoare la pre i!iune,organi!are, coor#onare, antrenare şi control/e aluare.

*nali!a sistemic" a acestor atribute necesit", pe lâng" anali!a in#i i#ual" aacestora, un stu#iu #etaliat asupra rela$iilor #intre acestea.

anagementul mo#ern pune accent pe atributele #e pre i!iune şi antrenare, %n#efa oarea func$iunilor #e organi!are şi control care %şi puneau amprenta %n urm" cu trei#ecenii. *cest fapt a con#us la manifestarea larg" a managementului #e tip participati , pre i!ional.

anagementul ser iciilor me#icale trebuie stu#iat ca un sistem alc"tuit #insubsisteme, pe elementele specifice şi rela$iile #e inter#epen#en$" #intre acestea.

85



?e!ultatele anali!ei sistemice a managementului ser iciilor me#icale con#uc laconstat"ri #eosebit #e importante şi anume2

a. an ergura proceselor manageriale creşte pe m"sura trecerii #e la anali!ele pe ni eleinferioare la anali!ele pe ni ele superioare, #e la ni elul sec$iilor şi ser iciilor şi pân" la ni elul managerului general>

b. #iferen$ierea proceselor manageriale #esf"şurate %n timp, pe cicluri #e reali!"ri şi pe#iferite perioa#e calen#aristice, %n func$ie #e factorii #e influen$">c. func$ia #e organi!are %nregistrea!" o intensitate mai sc"!ut" #ecât func$ia #e

pre i!iune, #atorit" #uratei mai scurte #e reali!are #ar cu eforturi mai mari>#. coor#onarea ser iciilor me#icale se reali!ea!" %n mo# ciclic, %nregistrân# salturi pe

structura atributelor pre i!ionale>e. antrenarea ser iciilor me#icale e i#en$ia!" o continuitate relati ", la stan#ar#e

%nalte, cu accente %n !ona stimul"rii financiare a personalului pentru reali!areaobiecti elor unit"$ii sanitare>

f. func$iunea #e control/e aluare se manifest" cu intermitate relati ", cu unele accente pe #iferitele perioa#e #e timp (sfârşit #e trimestru sau #e an financiar).În general, e olu$ia func$iunilor managementului ser iciilor me#icale con#uce la

conclu!ia potri it c"reia #inamica managementului este ciclic" şi #e intensitate relatiri#icat" la sfârşit #e trimestru şi #e an bugetar.

*ceste aspecte sunt #eosebit #e importante pentru managerii #in sistemul sanitar,%ntrucât e i#en$ia!" elemente teoretice şi practice cu impact ma+or %n sfera ser iciilor me#icale.

CA"ITOLUL IV"RINCI"IILE MANAGEMENTULUI SERVICIILOR MEDICALE

A' "rin!i.iul !on!ordanţei management,mediu:aracterul #inamic al #e! olt"rii economice, te&nice, sociale, ştiin$ifice şi culturale

generea!" mo#ificarea ariabilelor specifice managementului ser iciilor me#icale %n raportcu me#iul ambiant.

-actorii en#ogeni şi e ogeni #etermin" sc&imb"ri profun#e la ni elul proceselor şirela$iilor #e management sanitar. *cest fapt implic" asigurarea unui ec&ilibru %ntre parametrii managementului ser iciilor me#icale şi elementele specifice fiec"rui furni!or #eser icii me#icale.

:oncor#an$a #intre management şi me#iul ambiant asigur" func$ionalitateaunit"$ilor sanitare %n con#i$ii #e eficacitate, prin reali!area a#apt"rii sistemului la situa$ia

specific" şi %n conte tul social %n care se #esf"şoar" actul me#ical.

8F



A. "rin!i.iul asigur#rii e-i!ienţei

anifestarea şi #esf"şurarea proceselor şi rela$iilor proprii managementuluiser iciilor me#icale trebuie s" ia %n consi#erare minimi!area eforturilor şi ma imi!areaefectelor muncii prestate, %n scopul atingerii obiecti elor unit"$ii sanitare cu cele mai bunere!ultate.

*sigurarea eficien$ei acti it"$ilor me#icale presupune cunoaşterea şi aplicarea unuicomple #e meto#e şi te&nici #e calcul, a unor mo#ele matematice care pot con#uce lastabilirea optimului %n atingerea obiecti elor stabilite.

*ceste aspecte au fost pe larg pre!entate %n cartea mea 3' aluarea eficien$eiacti it"$ilor sanitareQ, '#itura umina e , Cucureşti, 66 .

B. "rin!i.iul moti #rii -a!torilor de de!i)ie

În conte t managerial, moti area presupune utili!area unui sistem #e stimulare a personalului #e e ecu$ie #e c"tre factorii #e #eci!ie pentru asigurarea reali!"rii optime aobiecti elor specifice furni!orilor #e ser icii me#icale.

0rin aplicarea practic" a acestui principiu, se reali!ea!" anumite corela$ii aleintereselor personalului #e con#ucere cu cele ale personalului #e e ecu$ie, %n scopulmen$inerii func$ionalit"$ii unit"$ii sanitare %n con#i$ii #e eficien$".

0ârg&iile necesare reali!"rii efecti e a acestui principiu constau %n utili!areasistemului #e premiere pentru re!ultate #eosebite ob$inute %n munc", a sistemuluistimulati #e salari!are şi promo are %n munc", a stabilirii #e calificati e %n apreciereaacti it"$ii, precum şi utili!area L #up" ca! L a sistemului #e sanc$ionare material",a#ministrati ", #isciplinar" sau penal". În ca!ul furni!orilor #e ser icii ma#icale #insistemul pri at, pârg&iile utili!ate pentru aplicarea moti "rii personalului se pot completacu elementele #e reparti!are a profitului specifice societ"$ilor me#icale.

C' "rin!i.iul managementului .arti!i.ati

*plicarea principiului managementului participati presupune atragerea %n procesul#e management a specialiştilor, %n situa$ia unor procese şi rela$ii comple e #e con#ucere.

anagementul participati este specific ser iciilor me#icale #inamice şi #ean ergur", cu elemente ine#ite %n componenta me#iului ambiant şi un impact ma+or al progresului te&nic.

tili!area efecti " a acestui principiu implic" un ni el ri#icat #e preg"tire

profesional" şi structuri organi!atorice fle ibile, corespun!"toare unei #e! olt"ri accelerateşi ec&ilibrate.imilar proce#urii #e constituire a consiliilor #e a#ministra$ie apar$inân# caselor #e

asigur"ri #e s"n"tate, furni!orii #e ser icii me#icale pot inclu#e %n organismelemanageriale atât specialişti %n #omeniul me#ical, cât şi specialişti %n a#ministra$ie sanitar",repre!entan$i ai autorit"$ilor locale, sin#icate, patronate etc.

CA"ITOLUL V

8<



MANAGERII DIN SISTEMUL SERVICIILOR MEDICALE

A' Con!e.tul de manager *n sistemul ser i!iilor medi!ale

anagerii repre!int" persoanele care ocup" func$ii #e con#ucere şi care

coor#onea!" acti itatea unei organi!a$ii, luân# #eci!ii #e con#ucere cu efecte fa orabileasupra ac$iunilor personalului #e e ecu$ie şi atingerii obiecti elor stabilite.a ni elul sistemului ser iciilor me#icale, specificul acti it"$ilor managerilor

const" %n arta con#ucerii materiali!at" %n reuşita ac$iunilor proprii şi ale personalului #insubor#ine.

:ompeten$ele şi responsabilit"$ile managerilor #in sistemul sanitar sunt #e marean ergur" %n compara$ie cu ser iciile personalului #e e ecu$ie. ;oto#at", prin interme#iulacestora se asigur" e ercitarea atribu$iunilor specifice managementului ser iciilor me#icaleşi anume pre i!iunea, organi!area, coor#onarea, control/e aluarea.

anifestarea plenar" a ac$iunilor specifice managerilor #in sistemul sanitar implic"e i#en$ierea cunoştin$elor #e specialitate, a calit"$ilor şi aptitu#inilor necesare reali!"riiactului #e con#ucere.

anagerii trebuie s" pose#e calit"$i nati e specifice (capacitatea #e concentrare, puterea #e re$inere, spiritul #e obser a$ie), precum şi %nsuşirea unei preg"tiri generale %n#omeniul economic, social, +uri#ic, psi&ologic, te&nic şi statistic.

pecific managerilor este capacitatea lu"rii unei #eci!ii optime %n raport cucon#i$iile %n care se #esf"şoar" acti itatea, utili!ân# cunoştin$e economico/sociale,abilitatea coor#on"rii muncii personalului #e e ecu$ie %n conte tul necesit"$ii asigur"riieficien$ei %n reali!area obiecti elor propuse.

:apacitatea managerial" (lea#er/s&ip) se constituie #in re!ultatele unui comple #e%nsuşiri2 cunoştin$e profesionale, aptitu#ini, calit"$i, talent, preg"tire general" şieconomico/financiar".

În acest conte t, managerul are posibilitatea e prim"rii poten$ialului acti şimanifest, contribuin# la func$ionalitatea unit"$ii sanitare.

O men$iune special" se impune a fi f"cut"2 capacitatea managerial" trebuie s" see prime %n conte tul constrângerilor financiare, legislati e şi #e alt" natur" e istente %n practica curent".

a ni elul sistemului sanitar românesc, managerii sunt / %n ma+oritate L me#ici, faptce con#uce la unele #e!bateri cu pri ire la oportunitatea men$inerii acestui mo#el. În $"rile#e! oltate, cu economie #e pia$" a ansat", acest atribut al con#ucerii unit"$ilor sanitarere ine economiştilor, mult mai familiari!a$i cu acti it"$ile manageriale prin preg"tirea profesional" specific". În $ara noastr", pe fon#ul unei cri!e acute #e economişti la ni elul

furni!orilor #e ser icii me#icale precum şi #in consi#erente #e or#in conser atorist, posturile #e manageri continu" s" fie ocupate #e me#ici, cu efectele pe care le reg"sim %n pre!ent. ?e!ultatul este acela c" au fost 3sc"pateQ aspectele #e or#in socio/psi&ologic,unit"$ile sanitare pier!ân# me#ici buni pentru posturi #e manageri me#iocri.

'lementele pre!entate anterior con#uc la i#eea necesit"$ii asigur"rii la ni elulfurni!orilor #e ser icii me#icale a profesiunii #e manager, ceea ce presupune o preg"tiretemeinic" %n #omeniu, e perien$" %n munc" şi cursuri #e management.

a ni elul sistemului sanitar, practica european" ple#ea!" pentru %ncre#in$area posturilor #e manageri personalului cu preg"tire superioar" economic", %n con#i$iile %n caremi+loacele economice pentru reali!area obiecti elor con#uc la stabilirea solu$iilor optime#e #esf"şurare a acti it"$ii.

8



:au!ele principale care generea!" aceast" situa$ie necorespun!"toare se refer", pelâng" e ercitarea atribu$iunilor me#icale propriu/!ise, la insuficienta organi!are a muncii,comple itatea şi #ificultatea sarcinilor manageriale #atorit" restric$iilor financiare şitemporale, precum şi unele presiuni la care sunt supuşi managerii #in partea autorit"$ilor superioare, a subor#ona$ilor şi a sin#icatelor.

*nali!ân# structura timpului #e munc" al managerilor #in sistemul sanitar subaspectul categoriilor #e acti it"$i specifice, se constat" urm"toarele2/ pon#erea acti it"$ilor me#icale este foarte ri#icat", atingân# F5/<6 #in timpul #e

lucru>/ timpul afectat muncii #e concep$ie managerial" este foarte sc"!ut, sub 8 >/ timpul alocat #ocument"rii este sc"!ut, cca 5 >/ timpul afectat şe#in$elor este #e apro imati 5 >/ fragmentarea timpului #e munc" se manifest" cu mare intensitate, acti itatea

#esf"şurân#u/se cu intermiten$e pe inter ale #iferite, accentuate #e frec entelecon orbiri telefonice>

/ timpul afectat e alu"rii acti it"$ii unit"$ii sanitare, solu$ion"rii problemelor #ea#mistra$ie, corespon#en$", rela$ii cu publicul (au#ien$e) şi alte elemente specifice#e$ine o pon#ere foarte sc"!ut">

/ timpul foarte sc"!ut sau ine istent pentru %nsuşirea şi aplicarea %n acti itateacurent" a principiilor, meto#elor şi te&nicilor specifice ştiin$ei managementului(anali!e #iagnostic, tabloul #e bor#, brainstorming etc).*ceste aspecte constatate %n #esf"şurarea acti it"$ii managerilor #in sistemul sanitar

con#uc la necesitatea ree alu"rii preg"tirii profesionale a personalului ce poate ocupa posturi #e manageri generali %n ca#rul unit"$ilor me#icale impunân#u/se sc&imb"risubstan$iale şi %n acest #omeniu.

D' Cre%terea e-i!a!it#ţii mun!ii managerilor

0rogramarea şi restructurarea corespun!"toare a managerilor #in sistemul sanitar sunt con#i$ii esen$iale pentru creşterea eficacit"$ii muncii. Numai %n felul acesta managerii pot solu$iona contra#ic$ia #intre multitu#inea sarcinilor #e reali!at şi posibilit"$ile umanelimitate.

0entru solu$ionarea acestor probleme #eosebite nu e ist" o formul" unic", ci numaireguli #esprinse #in anali!a muncii prestate #e c"tre managerii unit"$ilor sanitare ( e!ianagement, 1995 L O. Nicolescu, I. Verboncu) şi anume2

/ utili!area timpului pentru problemele cele mai importante ale unit"$ii sanitare %n#erularea acti it"$ii curente, celelalte putân# fi atribuite prin #elegare #e

competen$">/ concentrarea eforturilor asupra aspectelor prioritare pentru reali!area obiecti elor unit"$ii sanitare>

/ asigurarea unor perioa#e compacte #e calm %n munca in#i i#ual", pentru re!ol area problemelor c&eie>

/ solu$ionarea problemelor cele mai #ificile #iminea$a, la %nceperea programului #elucru>

/ reali!area sarcinilor coti#iene cu caracter formal spre sfârşitul programului>/ asigurarea unei selec$ii a problemelor ce urmea!" a fi transmise spre solu$ionare

specialiştilor>/ programarea unei re!er e !ilnice #e timp pentru re!ol are problemelor nepre "!ute

sau urgente>

@6



/ colaborarea prin sistemul managementului participati cu #iferitele categorii #e personal #e con#ucere %n re!ol area problemelor fun#amentale ale unit"$ii sanitare.*ceste reguli pot fi materiali!ate prin %ntocmirea unui grafic #e munc", pe #iferite

perioa#e #e timp (lunar, s"pt"mânal şi !ilnic). *cest grafic con$ine elementele referitoare la#at", ac$iune, #urata, personal #e controlat, #ocumenta$ia necesar", obser a$ii.

pre e emplificare, e per$ii *socia$iei *mericane #e anagement au structurat!iua #e lucru pentru un manager la ni el superior astfel2/ primele 96 minute, perioa#" pentru efectuarea f"r" %ntrerupere a acti it"$ilor

comple e, ce presupune munc" #e calitate specific" solu$ion"rii sarcinilor #eimportan$" şi #ificultate ma+or", f"r" a fi #eran+at #ecât %n situa$ii e cep$ionale, preci!ate secretariatului %n mo# e pres>

/ perioa#" #e 86 minute pentru probleme urgente şi i!itatori importan$i, con orbiritelefonice necesare>

/ perioa#a pentru re!ol area problemelor care necesit" concentrare şi continuitate,alternate cu probleme nesemnificati e (controale şi erific"ri scurte, telefoane).În m"sura %n care aceast" proce#ur" poate fi respectat", c&iar %n propor$ie #e <6/

<5 , atunci efectele sunt asigurate şi se e it" ca managerul s" 3nu a#" p"#urea #in cau!acopacilorQ, s"/şi #ispense!e #eci!iile iar ac$iunile importante s" se amestece cu celeinsignifiante.

4. Anali)a ra.orturilor manageri / .ersonal de e0e!uţie

?aporturile manageri L personal #e e ecu$ie trebuie anali!ate prin prisma rela$iilor interpersonale, luân# %n consi#erare importan$a #eosebit" a resurselor umane %nmanagementul ser iciilor me#icale.

*ceste raporturi sublinia!" ac$iunea grupurilor #e munc" %n conte tul manifest"riicu eficacitate a calit"$ilor managerilor2 puterea #e comunicare, acceptarea sensuluiopiniilor subor#ona$ilor şi a caracterului subiecti al unor ac$iuni, aplicarea m"surilor #estimulare sau sanc$ionare #up" ca!, recunoaşterea posibilit"$ii #e eroare %n munc",aplicarea sistemului #e management participati sau autoritar %n raport şi situa$iile concretee istente la un moment #at etc.

7eosebit #e important #ar greu #e reali!at este reali!area sarcinilor #e ser iciu %ncon#i$ii #e ec&ip", prin aplicarea principiului compatibilit"$ii psi&ologice a managerilor şi personalului #e e ecu$ie precum şi prin ac$iuni unitare %n scopul atingerii obiecti elor propuse.

unca %n comun este necesar" #ar nu este şi suficient", impunân#u/se rela$ii #ecolaborare, cooperare şi c&iar #e afecti itate. În acest conte t, selec$ia personalului este o problem"/c&eie iar efectele recrut"rii pe principii subiecti e, aleatorii (citeşte impuse) sunt#eosebit #e negati e / %n special %n ca!ul ocup"rii unor posturi #e con#ucere.

?aporturile #intre manageri şi personalul #e e ecu$ie trebuie s" se ba!e!e pe untratament corect, ec&i#istant. anagerul trebuie s" %n$eleag" şi s" accepte i#eea unuitratament al subor#ona$ilor similar celui %n care este tratat #e superiorii s"i, respectân# personalitatea şi #emnitatea fiec"rei persoane. Oamenii trebuie lua$i aşa cum sunt ei, cucalit"$ile şi #efectele lor iar nu aşa cum ar trebui s" fie, %n con#i$ii i#eale. 0entru reali!areaunor raporturi fireşti şi cu efecte po!iti e asupra atingerii obiecti elor, sunt necesarecontacte #irecte %ntre manageri şi personalul #e e ecu$ie.

-iecare salariat trebuie tratat %n mo# #iferen$iat, $inân# seama #e aspectele cucaracter subiecti , #eprin#erile personale, problemele specifice şi preg"tirea #e specialitate.

@1



?espectarea principiilor #e munc" este obligatorie #ar formele #e ac$iune sunt şitrebuie s" fie fle ibile, #i erse. 7e aceea, este oportun" informarea salaria$ilor %n leg"tur"cu elementele noi care influen$ea!" acti itatea unit"$ii sanitare şi %n special, cele cu efecteasupra salaria$ilor.

7eosebit #e important" este asigurarea unui climat #e colaborare şi %ncre#ere, cu

influen$e #irecte asupra re!ultatelor %n munc". anagerii trebuie s" fac" #o a#a autorit"$ii prin preg"tirea profesional" manifestat" %n acti itatea curent" iar nu prin arii meto#e #econstrângere.

*sumarea r"spun#erii pentru ne%mpliniri este necesar" #ar greu #e reali!at %n sferamanagerilor generali, #ar trebuie cunoscut" şi acceptat".

oti area personalului #e e ecu$ie #in ca#rul unei unit"$i sanitare este important"%n con#i$iile e isten$ei unui sistem #e salari!are corespun!"tor. timularea personaluluitrebuie completat" cu e plicitarea re!ultatelor ob$inute #e personalul #e e ecu$ie, gra#ul #ereali!are a sarcinilor şi performan$ele ob$inute, #up" ca!. 7esigur, recompensele materialeacor#ate pentru re!ultate #eosebite %n munc" trebuie completate cu recompense morale, %nscopul auto#ep"şirii performan$elor curente.

0e lâng" moti area personalului, se pune problema controlului asupra acti it"$ii prestate. :ontrolul trebuie reali!at %n con#i$ii fireşti, #e normalitate, %ntrucât e cesele suntnea enite, cu implica$ii negati e asupra ini$iati ei, a creati it"$ii. ?eciproca este alabil",%n sensul c" lipsa controlului con#uce frec ent la nereali!area sarcinilor şi responsabilit"$isc"!ute.

CA"ITOLUL VI

ANALI1A ECONOMIC2 A COSTULUI SERVICIILOR MEDICALE

A' S.e!i-i!ul anali)ei e!onomi!e a !ostului ser i!iilor medi!ale0osibilit"$ile #e reali!are a ser iciilor me#icale sunt re!ultanta ac$iunii mai multor

factori. În practica curent", se proce#ea!" la separarea %n #ou" categorii a %ngri+irilor me#icale2 %n ambulatoriu (la cabinete sau la #omiciliu) şi %n spital.

0ersonalul me#ical #in prima categorie #e asisten$" me#ical" ambulatorie, %n sistem public sau %n sistem pri at, sunt #e regul" me#ici #e me#icin" general" cu rol #e filtru %nflu ul %mboln" irilor curente. a acest ni el sunt tratate persoanele cel mai pu$in afectate#e boal", se efectuea!" e amin"ri complementare, se apelea!" la opiniile me#icilor specialişti şi se &ot"r"şte oportunitatea spitali!"rii. *titu#inea personalului #in sectorul

ambulatoriu se e plic" prin obiecti ele urm"rite, mo#alit"$ile #e salari!are, gra#ul #ea#resabilitate. :onform teoriilor specifice #omeniului microeconomic, la aplicarea tarifelor ser iciilor me#icale, me#icii generalişti sunt mai numeroşi %n !onele cu popula$ie #ens" şicu o mare cerere #e ser icii pentru s"n"tate. În ca!ul stabilirii tarifelor conformeniturilor pacien$ilor (e emplul *), oferta #e ser icii me#icale are ten#in$a #econcentrare %n !onele cu resurse financiare ri#icate.

*ceşti factori ra$ionali importan$i nu permit, totuşi, sesi!area %ntregii realit"$i şi asitua$iilor frec ente %n care apare un olum re#us #e acti itate me#ical" ambulatorie.0reci!"ri interesante au fost comunicate #e 0. e -ur, :. Or#onneau şi :. ernet (1991) prin stu#ierea unui eşantion #e <56 me#ici cu liber" practic". :uantumul sc"!ut al profitului reali!at #e respecti ul eşantion a fost e i#ent şi s/a e plicat prin crearea #ecabinete me#icale f"r" stu#ii #e fe!abilitate ( H8 #in ca!uri) sau lipsa #e %ncre#ere a popula$iei care con#uce la efectuarea #e acte me#icale simple. ?e$inerea %n pri in$acompeten$ei profesionale şi ni elul #e e#uca$ie #obn#it nu %ncura+ea!" %nfiin$area %n !onele

@



rurale şi %n oraşele i!olate #e unit"$i spitaliceşti complete, ci fa ori!ea!" instalarea acestora%n !onele urbane aglomerate, cu ofert" #e ser icii me#icale ri#icat" ( .O. :arrere / 1991).7e asemenea, apar situa$ii %n care se negli+ea!" #ificult"$ile i ite ca urmare a ob$inerii #eenituri sc"!ute. *bsen$a ini$iati elor #e gestiune economic" %n programele na$ionale #eocrotirea s"n"t"$ii poate afecta func$ionalitatea %ntregului sistem me#ical.

;oate aceste aspecte specifice asisten$ei me#icale ambulatorii generea!" #ificult"$i%n interpretarea acti it"$ilor sanitare potri it me#icinei tra#i$ionale, conform c"reia timpulin#i i#ual #e lucru este element esen$ial #e intrare (input) %n sistemul #e pro#ucere as"n"t"$ii. În toat" lumea, me#icina ambulatorie a e oluat, a crescut num"rul cabinetelor me#icale pentru grupuri #e salaria$i cu calific"ri #iferite care solicit" asisten$" perfec$ionat". 7e asemenea, gra#ul #e speciali!are creşte iar me#icii practic" acti it"$icomple e #in punct #e e#ere te&nic şi economic. :omportamentul lor trebuie s" semanifeste %n mo# a#ec at, prin competen$" şi %n ba!a mo#elelor specifice marilor institu$iime#icale care sunt spitalele.

pitalele repre!int" a #oua mare grup" #e institu$ii (publice sau pri ate) %n care seefectuea!" %ngri+irile me#icale. *n ergura #eosebit" a acestor unit"$i sanitare face posibil"compara$ia lor cu gestiunea %ntreprin#erilor economice, prin interme#iul factorilor specificiai pro#uc$iei #e s"n"tate şi sub influen$a unor legit"$i aparte ale statului. Nici un gu ern nu poate ignora aceste institu$ii #e s"n"tate prin importan$a lor strategic" şi ca efect alnecesarului #e fon#uri aferente asigur"rii func$ionalit"$ii sistemului me#ical.

*şa#ar, problema ofertei #e ser icii me#icale şi a pro#ucerii s"n"t"$ii (%n senseconomic) const" %n anali!a actelor me#icale la ni elul spitalelor şi sub influen$a sectoruluiambulator, prin interme#iul costurilor efecti e, al e olu$iei costurilor şi al te&nicilor #econtrol al c&eltuielilor.

(' Anali)a !osturilor e-e!ti e0rincipalele meto#e #e anali!" a costurilor efecti e constau %n aprecierea #irect" a

costurilor %n raport cu cantit"$ile #e ser icii me#icale prestate şi respecti e aluareafunc$iei #e pro#uc$ie a s"n"t"$ii pentru pre$uri #e GinputG cunoscute şi #etermin"ri alecon#i$iilor optime #e ofert" pe cantit"$i #iferite #e ser icii me#icale.

1. eto#ele #e e aluare #irect" a costurilor ser iciilor me#icale.7ificultatea esen$ial" a meto#ei const" %n m"surarea GoutputG/ului, a re!ultatelor

%nregistrate #up" reali!area func$iunilor sistemului me#ical consi#erat. *stfel, %n spitalele%n care aceast" #ificultate este ma+or", se proce#ea!" ori la calculul costului me#iu pe !iua#e spitali!are, ori la calculul costurilor pe bolna spitali!at.

a) :alculul costului me#iu al !ilei #e spitali!are porneşte #e la premi!a c" pacien$ii beneficia!" !ilnic #e anumite ser icii. *stfel, e ist" c&eltuieli &oteliere şi #e pensiunerelati constante (M) pe #urata spitali!"rii precum e ist" şi c&eltuielile aferente presta$iilor me#icale efecti e şi care sunt ariabile %n timp. Obliga$iile #e gestionare a #ocumentelor (*) #e spitali!are (foile #e obser a$ie clinic" general") sunt importante pentru internarea şie ternarea bolna ului, sub aspectul c&eltuielilor me#icale. *ceste c&eltuieli ( )%nregistrea!" o fluctua$ie puternic"2 ele cresc pn" la atingerea cotei ma ime #up" care sca#.pre e emplu, %n ca!ul unei inter en$ii me#icale, bolna ul necesit" c&eltuieli preoperatorii#e e aminare culminn# cu terapia intensi " postoperatorie, urmat" apoi #e controlul uşor al %ns"n"toşirii. ' ceptn# bolile psi&ice care necesit" tratamente %n#elungate, profilulgeneral al costului spitali!"rii este cel #in figura nr.1

@8 : o s t m e # i u H ! i



-igura nr. 1 0rofilul costului !ilelor #e spitali!are

:ostul me#iu al !ilei #e spitali!are nu constituie o unitate #e calcul suficient",%ntruct con$inutul s"u este foarte #iferit %ntre !ilele efecti e #e spitali!are. 7e aceea,meto#a este contestat" atunci cn# se foloseşte / %n mo# singular / ca ba!" a compara$iilor %ntre spitale, neputn#u/se lua %n calcul #ispersiile aferente #uratelor #e spitali!are şiacuitatea %ngri+irilor me#icale impus" #e ca!uistica propriu/!is".

;otuşi, %n patologiile #efinite #istinct, se poate proce#a la anali!a acti it"$ii personalului me#ical au iliar, prin stabilirea şi calculul aloric al unei !ile / tip care s"e i#en$ie!e costurile efecti e %n raport cu cele normate. *stfel, %n oncologie acest #emers a permis a#optarea unor anumite unit"$i tip #e %ngri+iri me#icale ale personalului au iliar, peopt categorii #istincte #e timpi opera$ionali %ntr/o !i #e spitali!are / conform stu#iuluifrance! GAestions &ospitalieresG #in 19 6.

*ceast" meto#" #e e aluare #irect" a costurilor !ilei #e spitali!are, pe articole #ec&eltuieli, aplicat" %n spitale #e specialitate, ar putea con#uce la conclu!ii eronate #ac" s/ar aplica şi compara cu re!ultatele ob$inute la spitalele generale. 7e aceea, costul me#iu al!ilei #e spitali!are nu poate fi utili!at ca ba!" #e compara$ie %ntre spitale, nici %n con#i$iileunor corec$ii estimati e.

b) :alculul costului me#iu pe bolna spitali!at e prim" mai bine realitateac&eltuielilor efectuate %ntruct aloarea sa #epin#e #e ni elul c&eltuielilor !ilnice şi #uratame#ie #e spitali!are. *ceste #ou" elemente #e cost sunt susceptibile s" e olue!e %n sensopus, pe m"sura intensific"rii %ngri+irilor me#icale. *precierea unui ni el me#iu alc&eltuielilor nu se +ustific" #ect %n con#i$iile %n care se ba!ea!" pe bolna i similari sau pe pacien$i %ntre care s/au stabilit ec&i alen$e bine #eterminate. În ambele ca!uri, problemafun#amental" este aceea a caracteri!"rii bolna ilor. olu$ia pri in# apelarea la o co#ificarena$ional" sau interna$ional" a patologiilor este %n general insuficient", %ntruct la aceeaşi patologie se reg"sesc persoane cu st"ri #e s"n"tate #iferite, care necesit" %ngri+iri me#icale#iferite. *şa e plic" faptul c", cercet"torul american ?. -etter (19 6) a sugerat clasarea

pacien$ilor pe grupe #e #iagnostic 7?A (7iagnostic relate# group). -olosin# un eşantionimportant #e in#i i!i (566.666), el a reali!at pentru cte a mari tipuri #e mala#ii o anali!"statistic" pentru a forma grupuri astfel %nct %n interiorul fiec"ruia #intre grupuri,mo#ificarea unei ariabile repre!entati e a me#iului s" fie minim". /a reali!at o list" cu@<6 categorii #e bolna i, fiecare categorie fiin# #efinit" prin ariabile ale st"rii #e s"n"tate2#iagnostic secun#ar, rst", se , e isten$a sau ine isten$a unor inter en$ii c&irurgicaleanterioare etc. *cest stu#iu este omogen sub aspectul #uratei #e spitali!are şi #emonstrea!"rolul esen$ial al acesteia asupra stabilirii costurilor.

În mo# similar, %n -ran$a (19 ) s/a a#optat un #emers #e tipul celui american,a n# ca obiecti stabilirea bolna ilor spitali!a$i pe grupuri omogene precum şi stu#ierealeg"turilor #intre c&eltuieli şi num"rul #e persoane internate. Volumul #e lucru este

#eosebit #e laborios, pn" %n pre!ent neputn#u/se a+unge la re!ultatele #efiniti e care#efinesc func$iile #e cost. :alculul complet al costului necesit" stabilirea cotelor aferente

@@

*

* Sile #e spitali!are



∑

∑

=

=

+=

+=

ν

ν

ε

1

1

jiij ji

jiij ji

pcC

uncC

Variabilele aleatoare ui sauε i, cu speran$" matematic" nul", repre!int" influen$aasupra costului total, respecti asupra costului me#iu a celorlal$i factori #ect olumul şistructura pro#uc$iei #e ser icii me#icale.

:alculul ariabilelor c+ se efectuea!" prin rela$ia a #oua, #in consi#erente te&nicecare permit estim"ri mai fiabile, #ar şi ca urmare a faptului c" linearitatea multipl" este mai pu$in marcat" %ntre ariabilele pi+ #ect %ntre ni+.

Outputs/urile spitalului GiG notat Ei se ob$ine %n func$ie #e num"rul ca!urilor tratate(ni+), fiecare ca! fiin# corectat #e pon#erea corespun!"toare (c+). *şa#ar, formulamatematico/financiar" (iar nu fi!ic") a re!ultantei acti it"$ilor me#icale este urm"toarea2

∑=

=ν

1 j

ij ji ncW

*ceast" formul" #e calcul este alabil" %n anali!a tuturor factorilor #e influen$".7ac" %mp"r$im, %n mo# elementar, inputs/urile %n trei categorii / paturi, salaria$i, utilit"$i /numai paturile sunt e primate %n unit"$i fi!ice. 'ste e i#ent c" e ist" #iferite categorii #e personal, #iferite utilit"$i materiale, sanitare, a#ministrati e etc. 7e aceea, a a#"uga timpii#e munc" este lipsit #e sens, fiin# mai semnificati " multiplicarea prealabil" prin salarii.

?e!ult" c" %n e aluarea func$iei #e pro#uc$ie a s"n"t"$ii la un moment #at, outputs/urile şi inputs/urile sistemului me#ical (cu e cep$ia num"rului #e paturi) se e prim"aloric, iar te&nicile propriu/!ise #ifer" %n raport cu anali!ele cronologice.

b) ' aluarea func$iei #e pro#uc$ie a s"n"t"$ii prin #imensiunea temporal".Influen$a factorului timp asupra func$iei #e pro#uc$ie a s"n"t"$ii a fost e aluat"

ini$ial #e c"tre . Aa#reau şi C. arec&al %n -ran$a (19 8), prin stu#ierea perioa#ei 195</19< .În ceea ce pri eşte outputs/urile, autorii au calculat separat, pe spitale regionale şi

tip #e asisten$" public", pe spitale generale şi #e specialitate, un in#icator al pro#usului #es"n"tate %n perioa#a GtG şi anume2 Mt ş NtIVt

un#e Nt / repre!int" num"rul #e intr"ri (inputs) %n GtG, iar2

t

t t IP

IC IV =

repre!int" in#icele #e olum al !ilei #e spitali!are %n perioa#a GtG>I:t / repre!int" in#icele costului me#iu pe !i #e spitali!are (ba!a fiin# primul an

stu#iat) %n perioa#a GtG>

I0t / repre!int" in#icele pre$urilor factorilor utili!a$i la spitali!are, %n perioa#a GtG>o#elul se ba!ea!" pe a#i$ia !ilelor eterogene #e spitali!are (c&iar #ac" %mp"r$ireainstitu$iilor me#icale pe categorii re#uce gra#ul #e eterogenitate). 7esigur c" in#icatorul Mtrepre!int" o apro ima$ie a pro#usului #e s"n"tate. Varia$iile sale %n timp con#uc laob$inerea #e informa$ii asupra importan$ei efectului cantitate #e pro#us al s"n"t"$ii cereflect" e olu$ia lui N şi asupra importan$ei efectului calitate a pro#usului #e s"n"tatetra#us prin alorile lui IV.

Inputs/urile, intr"rile %n sistemul me#ical, #etermin" #ou" mo#alit"$i #e e aluare %nfunc$ie #e natura lor. :apitalul (cl"#iri, teren, utila+e, instala$ii, materiale, energie) esteapreciat #e personal (me#ical şi neme#ical). -actorul munc" (toate tipurile #e acti it"$i)este cuantificat ini$ial prin unit"$i fi!ice, %n raport cu timpii par$iali afecta$i fiec"rui tip #eacti itate. *poi, unit"$ile fi!ice sunt pon#erate prin in#ici #e calificare calcula$i pe ba!asalariilor şi #e in unit"$i alorice.

@F



În anali!ele cronologice #inamice, mo#ul #e e aluare şi actuali!are este maisemnificati şi mai e act #ect anali!ele comparati e statice, prin tra#i$ionalele estim"ri %ntermeni fi!ici.

În toate ca!urile, este #e re$inut faptul c" re!ol area problemei e alu"rii esteafectat" #e eterogenitatea inputs/urilor. *ceast" #ificultate #e e aluare e act" este specific"sectorului sanitar, un#e #iferen$ierea este o caracteristic" esen$ial" ce se reg"seşte la toatetipurile #e unit"$i sanitare. 7e aceea, re!ultatele statistice trebuie anali!ate cu aten$ie iar conclu!iile trebuie s" fie pru#ente, sensibile.

8. Interpretarea re!ultatelor e alu"riia) Ara#ul #e utili!are a capacit"$ii me#icalen in#icator economic utili!at frec ent %n unit"$ile sanitare este gra#ul #e utili!are

a capacit"$ilor me#icale (spitali!are %n sens restrns).-ie2 ?i / in#icele #e utili!are a capacit"$ii spitalului GiG>

Ni / num"rul #e intern"ri %n spitalul GiG>i / #urata me#ie a spitali!"rii unui bolna %n spitalul GiG> Si / num"rul #e !ile #e spitali!are reali!ate %n spitalul GiG> Ci / num"rul #e paturi #in spitalul GiG

*tunci se #e#uce rela$ia #e i#entitate2

i

ii

i

ii

B

S

B

! " ==

8F58F5

Într/o perioa#" scurt" #e timp, capacitatea #e spitali!are este fi ", in#icele #eutili!are a paturilor fiin# practic similar %n ma+oritatea institu$iilor me#icale similare ca profil. 0rincipala problem" economic" este cunoaşterea mo#alit"$ii #e e ploatare acapacit"$ii me#icale şi influen$ele sale asupra c&eltuielilor.

:u alte cu inte, alorile ?i fiin# apropiate, este important s" se #etermine efectulasupra costului tratamentului unui ca!, pe o #urat" #iferit" #e spitali!are, %n con#i$iilemo#ific"rii %n sens contrar a num"rului #e bolna i (creşterea #uratei #e spitali!are paralelcu re#ucerea num"rului #e bolna i şi / mai ales / scurtarea #uratei #e spitali!are paralel cucreşterea num"rului #e bolna i). 7e asemenea, se impune o anali!" atent" a situa$ieispitalelor care au alori ?i %n#ep"rtate #e alorile curente ale in#icilor #e ocupare. *cesteaspecte economice importante sunt rele ate #e in#icatorii ce urmea!".

b) :ostul me#iu al %ngri+irilor me#icale:ostul me#iu al %ngri+irilor me#icale, aferent unui pacient (ci ) se #etermin" prin

rela$ia2 ci ş ci# iun#e2 ci# / costul unei !ile #e spitali!are>

i / #urata me#ie #e spitali!are a bolna ului.7ac" ci# are alori practic insensibile la mo#ificarea #uratei #e spitali!are, atunci

situa$ia me#ical" poate fi uşor interpretat" economic.*stfel, #in anali!ele efectuate asupra unit"$ilor me#icale #in aceast" categorie, are!ultat faptul c" alorile c&eltuielilor totale #e spitali!are sunt constante la bolile curentecare necesit" tratamente perio#ice, #in infrastructura #e ba!" %n ambulatoriu.

În aceste ca!uri, costul me#iu al %ngri+irilor me#icale se #iminuea!" #ac" #urata #espitali!are se micşorea!" şi in ers, creşte #ac" #urata spitali!"rii se prelungeşte.

a ni elul spitalelor (fig. ) anali!ele economice implic" un gra# ri#icat #ecomple itate, costul me#iu al !ilei #e spitali!are sc"!n# pe m"sura creşterii #uratei #espitali!are.

@<



-igura :&eltuiala total" pe !iua #e spitali!are%n func$ie #e #urata me#ie a spitali!"rii

Notn# cu -i L num"rul #e bolna i trata$i la pat (spitali!a$i), atunci2 i

ii

B

# =

sau prin

utili!area rela$iei2 i

iii

B

S " =

8F5 , respecti i

i

i

i

S

"

B

= 8F5

, re!ult" c"2i

ii "

S # =

8F5

e #e#uce faptul c" -i (num"rul bolna ilor spitali!a$i) este un in#icator ce reflect"

capacitatea me#ical" #e spitali!are. În continuare, re!ult" rela$iile matematice2i

i

id iid i "

# C S cc ==

8F5

0entru ipote!a ?i ş constant, atunci2 #eri ata func$iei ci %n raport cu -i a fi2

8F5

i

id i

i

id

i

i

i

#

C # d#

dc

"d#

dc−

=

Num"r"torul frac$iei #in membrul #rept al egalit"$ii se poate scrie şi sub forma2

− 1id

i

i

id id

C

#

d#

dcc

, prin scoaterea %n afara parante!ei a factorului ci#.

:on$inutul id

i

i

id

C

#

d#

dc

repre!int" elasticitatea costului !ilei #e spitali!are %n raportcu num"rul #e ca!uri tratate pe pat #e spital.

În con#i$ii normale, cn# num"rul bolna ilor spitali!a$i se situea!" %n +urul alorii

me#ii, raportul

id

i

i

id

C

#

d#

dc

este subunitar (U1). *stfel, o creştere cu 16 a lui -iantrenea!" o sc"#ere a lui ci# cu mai pu$in #e 16 .

7ac" #urata #e spitali!are se #iminuea!" şi #ac" elasticitatea costului !ilei #espitali!are %n raport cu num"rul #e ca!uri tratate pe pat #e spital este subunitar", costulme#iu al %ngri+irilor me#icale pentru un bolna trebuie s" sca#".

@

:&eltuieli totale pe!iua #e spitali!are

M

7urata me#ie#e spitali!are

:ostul me#iu al!ilei #e spitali!are



7in contr", #ac" #urata #e spitali!are se #iminuea!" #ar elasticitatea costului !ilei#e spitali!are este supraunitar", atunci costul me#iu trebuie s" creasc".

*ceste constat"ri foarte importante sub aspectul eficien$ei economice #au posibilitatea e plic"rii şi erific"rii #atelor statistice ale fenomenelor #in sistemul sanitar.*stfel se e plic" rela$ia #intre c&eltuielile #e func$ionare, ni elele #e ocupare a paturilor #e

spitali!are şi num"rul ca!urilor tratate. *ceast" rela$ie pri in# componen$a ieşirilor #insistemul sanitar %n func$ie #e #iferitele patologii (pi+) este la ba!a calcul"rii unui in#icator specific.

a un ni el #at al in#icelui #e utili!are a paturilor, se constat" c"2 #ac" #urata #e spitali!are sca#e şi num"rul bolna ilor spitali!a$i creşte, costul

me#iu al %ngri+irilor me#icale pe bolna sca#e> costul marginal, inferior costului me#iu, se men$ine constant.?e!ultate concrete, %n acest #omeniu, s/au ob$inut %n * (19< ) #e c"tre

economiştii J. a e şi . il erman, prin stu#ierea am"nun$it" a costurilor #in <5 spitale, ba!n#u/se pe #ou" categorii #e informa$ii2

caracteristicile generale ale unit"$ilor sanitare (#imensiune, in#ice #e ocupare,caracterul clinic cu influien$" asupra calit"$ii %ngri+irilor me#icale)>

reparti!area, prin cote procentuale, a bolna ilor #up" 15 tipuri #e #iagnostice(pentru a asigura o mare putere e plicati " a fenomenului regresiei costului me#iu).

:u a+utorul te&nicii #e pro imitate, #e apropiere ime#iat" %n timp şi %n spa$iu,specific" grupurilor omogene, s/a #emonstrat faptul c" gra#ul #e ocupare r"mnn# constant,costul me#iu al %ngri+irilor me#icale se re#uce cn# #urata #e spitali!are se micşorea!".*ceast" ten#in$" #etermin" stu#ierea factorilor ce pot influen$a #urata #e spitali!are şianali!a in#icatorului #e utili!are a capacit"$ii #e spitali!are

i

ii B

# =

7urata #e spitali!are #epin#e #e e isten$a unei cereri #e %ngri+iri me#icalenereali!ate integral. :onform mo#elului engle! al lui . -el#stein, un#e intrarea %n sistemeste prece#at" #e %nscrierea pe o list" iar lungimea listei incit" personalul %n accelerareautili!"rii tratamentului, efortul este %ntot#eauna re%nnoit, un flu crescn# #e bolna i #orin#s" fie spitali!a$i. În mo# similar, şi %n restul lumii europene occi#entale, pre!en$a pacien$ilor care #oresc %ngri+iri me#icale, pe care nu le #obn#esc, este #ificil #eanali!at. ;otuşi, prin utili!area ec&ipamentelor me#icale performante şi %n num"r limitat, laun anumit ni el #e cunoaştere al pacien$ilor, mo#alit"$ile #e programare a actelor me#icalese ameliorea!", iar #urata #e spitali!are se #iminuea!".

*l #oilea element important, #up" #urata #e spitali!are, %l repre!int"#isponibilitatea personalului. tu#iile confirm" faptul c" efecti ele #e me#ici sunt#eterminate %n raport cu celelalte categorii (efecti e) #e personal. *cest aspect are oinci#en$" #irect" asupra rapi#it"$ii efectu"rii tratamentelor me#icale.

*l treilea element semnificati %l repre!int" m"rimea bugetului alocat spitalului, cuimplica$ii asupra comportamentului. :reşterea bugetului #etermin" utili!area unor mi+loaceintensi e #e acor#are a asisten$ei me#icale, astfel %nct #urata spitali!"rii sca#e şi num"rul bolna ilor trata$i creşte. 7eşi c&eltuielile totale sunt mai ri#icate, costul me#iu pe fiecareca! este mai sc"!ut.

curtarea #uratei #e spitali!are este benefic" pentru bolna i şi se e plic", laanumite ni ele #e ocupare, printr/o sc"#ere a costurilor %ngri+irilor me#icale.

Ara#ul #e utili!are a capacit"$ii me#icaleAra#ul #e utili!are a capacit"$ii me#icale poate s" #ifere, astfel %nct pentru unitatea

sanitar" GiG se aplic" formula #e calcul2

i

ii

i B

S "

= 8F5 .

@9



Num"rul #e paturi Ci fiin# fi , fluctua$iile lui ?i #epin# #e mo#ificarea num"rului#e intern"ri (Ni) şi #urata me#ie #e spitali!are ( i). *ceste alori au origini #iferite şiimplic" mai multe ipote!e #e anali!" economic".

7ac" num"rul #e bolna i (Ni ) r"mne constant iar #urata #e spitali!are ( i) creşte,atunci se constat" c" ni elul costului %ngri+irilor me#icale pe fiecare ca! creşte. tarea #e

s"n"tate nu se ameliorea!" %n func$ie #e acest cost al %ngri+irilor me#icale, iar risculineficien$ei economice este ri#icat.7iminuarea #uratei #e spitali!are şi creşterea important" a pon#erii bolna ilor care

se a#resea!" ser iciilor me#icale, #etermin" sc"#erea costului me#iu al %ngri+irilor me#icale pe bolna . ;otuşi, %n conte tul %n care in#icele #e utili!are a capacit"$ii #espitali!are (?i ) creşte, costul marginal al tratamentelor me#icale este superior celui%nregistrat %n situa$ia cn# creşterea num"rului #e intern"ri (Ni) compensea!" integralsc"#erea #uratei me#ii a spitali!"rii ( i), cu men$inerea nesc&imbat" a in#icelui #e utili!are(?i). ' i#ent, creşterea gra#ului #e ocupare este %nso$it" #e apari$ia costurilor suplimentare.

În mo# corespun!"tor, este posibil ca num"rul spitali!"rilor (Ni) s" creasc", f"r"mo#ificarea #uratei me#ii a spitali!"rii ( i). 0rin creşterea importan$ei obliga$iilor #especialitate personalului #in sfera ocrotirii s"n"t"$ii şi prin creşterea c&eltuielilor #esalari!are, costul me#iu al %ngri+irilor me#icale pe bolna se #iminuea!". ;otuşi, #atorit"eterogenit"$ii pacien$ilor, aceast" problem" este #eosebit #e comple ". Important este ca pelng" num"rul #e intern"ri (Ni) s" se consi#ere şi maniera #e reparti!are a bolna ilor pe#iferite specialit"$i me#icale. *stfel, este posibil s" se #etermine o structur" optim" care s"repre!inte punctul #e referin$" %n aprecierea structurii reale.

În acest conte t, s" not"m cu n1, n ,...,n / num"rul bolna ilor susceptibili #e a fispitali!a$i pentru patologiile l, ... .

" #efinim cu ml, m ,...,ms cantit"$ile #e inputs #isponibile2 *ceste cantit"$i #einputs generea!" un anumit ni el al c&eltuielilor fi e, %ntruct ele nu pot s" creasc" sau s"sca#" %n termen scurt.

0e #e alt" parte, s" not"m cu ag+ cantitatea #e input GgG necesar" pentru a %ngri+i un bolna #in categoria G+G, un#e g ş l, ...s iar + ş l, ... .

:onform ipote!ei, aloarea ag+ este in#epen#ent" #e n+, iar tratamentul fiec"reiafec$iuni implic" un proces terapeutic specific.

În sfrşit, a#mitem c" #irec$iunea spitalului stu#ia!" output/ul (efectul) cel mairi#icat posibil, ni elurile #e importan$" acor#ate bolna ilor fiin# propor$ionale cu costurileme#ii ale %ngri+irilor me#icale (Bl, B ...B ).

În aceste con#i$ii economice, se pune problema ma imi!"rii func$iei2E ş B1n1 P B n P...PB n

:u urm"toarele restric$ii2a11n1Pa1 n PWPa1 n Xm1a 1n1Pa n PWPa n XmWWWWWWWWWWW.as1n1Pas n PWPas n Xms

n1Y6n Y6

Pi con#i$iile2 ....WW. n Y6

n e emplu simplu cu #ou" categorii #e ca!uri (#enumite me#icin" general" şic&irurgical") şi trei categorii #e inputs (me#ici, personal me#iu sanitar şi personal au iliar)

pot con#uce la un #emers semnificati .

56



:onform figurii 8, #reapta *7 arat" c" unitatea sanitar" are un num"r suficient #eme#ici pentru a primi 556 ca!uri #e me#icin" general" pentru nici un ca! c&irurgical şi 856ca!uri #e c&irurgie pentru nici un ca! #e me#icin" general" orice alt" combina$ie #e ca!uri#e me#icin" general" şi c&irurgie #e/a lungul #reptei *7.

-ig. nr. 8 *plicarea program"rii lineare

7reapta '- arat" c", #ac" num"rul #e personal me#iu sanitar permite s" se trate!eF66 ca!uri #e c&irurgie, este suficient s" se trate!e @66 ca!uri #e me#icin" general".7atorit" #isponibilului #e me#ici şi personal me#iu sanitar, spitalul nu poate s" trate!e maimult #e @66 ca!uri #e me#icin" general" şi 856 ca!uri #e c&irurgie.

un# %n consi#erare num"rul #e !ile / pat spitali!are repre!entat grafic #e #reaptaAJ, num"rul ma im al ca!urilor #e me#icin" general" este nesc&imbat, iar cel al ca!urilor #e c&irurgie este re#us la 866. :ea mai important" este suprafa$a &aşurat" care cuprin#ecombina$iile pacien$ilor ce pot fi a#mişi %n me#icina general" şi c&irurgie, conform #atelor #e inputs e istente.

Obiecti ul func$iei const" %n ma imi!area efectelor, a outputs/urilor, iar optimuleconomic se g"seşte pe linia ' J. Valoarea concret" #epin#e #e alorile relati e acor#atecelor #ou" categorii #e bolna i.

7ac" interpret"m, #e e emplu, un ca! c&irurgical (tipul 1) ca a n# o aloare #e#ou" ori mai mare #ect un ca! #e me#icin" general" (tipul ), atunci e presia matematic"a fi2 E ş n1P n .

0entru #iferitele alori ale lui E, corespun# #reptele #e i!opro#uc$ie #e pant" (/ ), paralele %ntre ele şi repre!entate grafic prin puncte (liniu$e). Ni elul optim se reg"seşte %n punctul , pe cea mai %nalt" #reapt" #e i!opro#uc$ie ce se poate atinge respectn#u/serestric$iile2 @1 bolna i %ngri+i$i #in punct #e e#ere al me#icinei generale şi 19< bolna i%ngri+i$i c&irurgical.

*ceast" meto#" #e programare linear" a fost aplicat", ini$ial #e E. . 7oBling(19<F), manifestn#u/se interesul pentru situa$iile caracteri!ate #e o mare arietate #e pacien$i şi un mai mare num"r #e inputs/uri (eforturi). a %nceput, meto#a program"riilineare s/a utili!at %n me#iul urban, la ni elul #ispensarelor policlinice, re!ultn#urm"toarele remarci2

51

@66

7J

J* : a ! u r i m e #

i c a l e

-

166

166

66

866

566

F66

<66 A

66 866 @66 566 F66



referitor la e alu"ri, estimarea ct mai precis" a lui ag+ implic" o reparti!are ctmai sensibil" a persoanelor spitali!ate, prin culegerea #e informa$ii şi ob$inerea #eclasamente ale bolna ilor #in grupe omogene>

referitor la recoman#"rile me#icale, conclu!iile ob$inute sunt interesante> astfel,%n ca!ul e pus anterior, la ni elul personalul me#iu sanitar este %n num"r e ce#entar, iar

personalul au iliar este #eficitar, atingn#u/se un in#ice #e ocupare a utili!"rii parurilor #e166 . Ni elurile inferioare ale acestui in#icator sunt incompatibile cu pragul optim, #ar unni el i#entic nu garantea!" %n mo# automat ob$inerea acestuia. *stfel, este suficient"obser a$ia c" %n punctul J nu se reg"seşte un ni el optimal.

?estric$iile r"mnn# nesc&imbate, mo#ificarea importan$ei categoriilor #e bolna i#etermin" sc&imbarea re!ultatelor. 7ac" to$i bolna ii ar fi trata$i %n mo# egal, s/ar constatac" output/ul optimal se reali!ea!" %n punctul > personalul me#iu sanitar şi personalulsuperior se manifest" corespun!"tor personalului a#ministrati , iar gra#ul #e ocupare a paturilor #e ine inferior ni elului #e 166 . Încercarea #e a ob$ine aceast" aloare (#ee emplu G G) #etermin" %n#ep"rtarea #e cea mai bun" po!i$ie.

In consecin$", ni elul optim şi respecti costul me#iu minim al %ngri+irilor me#icaletrebuie anali!ate prin utili!area integral" a capacit"$ii #e spitali!are, ct şi %n ca!urile uneiutili!"ri inferioare ale acesteia. Nu trebuie s" se negli+e!e aceste situa$ii pentruinterpretarea situa$iilor reale ale unui spital şi nici nu trebuie s" se negli+e!e necesitateae isten$ei unei limite #e mane r" %n ca!ul urgen$elor. *cest ra$ionament a fost #e! oltat prin utili!area unei func$ii #e pro#uc$ie a ser iciilor me#icale #e tipul eontief, cucoeficien$i (ag+) ficşi. 0e termen lung, se a#mite ipote!a potri it c"reia cantitatea #e%ngri+iri me#icale reali!ate este propor$ional" cu cantit"$ile #e factori ce influen$ea!" pro#uc$ia #e ser icii me#icale, astfel %nct nu re!ult" nici economii, nici #e!ec&ilibre lani el #e scar".

@. :osturile si #imensiunea unit"$ilor sanitare

*#ep$ii i#eii cre"rii marilor spitale afirm" c" acestea sunt mai bine plasate, pentru a beneficia #e a anta+ele speciali!"rii me#icale şi %n scopul combin"rii %ntr/o manier"eficient" a eforturilor, a inputs/urilor. :n# #imensiunea este ri#icat", ec&ilibrele la ni el #escar" par a fi reali!ate %n #omeniul acti it"$ilor centrali!ate (#ot"ri te&nice, &oteliere etc.).

7in contr", a# ersarii i#eii form"rii #e mari spitale, pretin# c" pro#ucti itateamuncii sca#e concomitent cu creşterea #imensiunii unit"$ilor sanitare. *ceştia sublinia!"faptul c", %n #omeniul ocrotirii s"n"t"$ii, organi!area pro#uc$iei şi a muncii / comparati cucea in#ustrial" / este mai pu$in strict". ?itmul #e lucru #epin#e %n mare m"sur" #e calitateainforma$iilor şi a c"ilor #e comunicare %ntre persoane. :um aceste comunic"ri suntinsuficiente şi #e slab" calitate %n marile unit"$i sanitare, ran#amentul muncii are ten#in$a#e sc"#ere.

0entru a #eparta+a aceste orient"ri, se impune stu#ierea #atelor statistice ba!ate pee aluarea #irect" a costurilor şi pe estimarea func$iilor #e pro#uc$ie.

a) ' aluarea #irect"?eferitor la e aluarea #irect" a costurilor %ngri+irilor me#icale, mo#elul .

-el#stein este unanim recunoscut ca fiin# esen$ial. :onform acestui mo#el, num"rul #e paturi repre!int" un in#icator al capacit"$ii sanitare şi se anali!ea!" prioritar elementeleopera$ionale referitoare la salari!are şi ne oile #e pro#use farmaceutice, #e ac&i!i$iimateriale curente şi lucr"ri #e %ntre$inere/repara$ii. În sc&imb, #eprecierea ec&ipamentelor prin u!ur", c&eltuielile #e construc$ie şi ac&i!i$iile #e aparatur" me#ical" sunt e cluse.

*nali!a efectuat" #e cercet"torul engle! . -el#stein a #urat #oi ani "19F6/19F1) şis/a reali!at pe un eşantion #e 1<< spitale britanice, stabilin#u/se leg"turile %ntre costulme#iu #e spitali!are al unui bolna , num"rul #e paturi şi in#icatorul specific al compo!i$ieielementelor #e ieşire #in sistemul me#ical (output). * re!ultat c", pentru o institu$ie

5



sanitar" #e 866 paturi, costul %ngri+irilor me#icale este minim> aria$iile %n +urul acesteilimite sunt sc"!ute, iar c&eltuielile pe bolna nu se ri#ic" #ect la ma im 16 %n inter alul866/1666 paturi. :reşterea #imensiunii unui spital, #ac" este %nso$it" #e o sc"#ere a pre$ului asisten$ei me#icale, antrenea!" %n sens contrar o #iminuare a utili!"rii capacit"$ilor me#icale şi implicit un olum ri#icat al c&eltuielilor, a#ic" o eficien$" economic" relati

sc"!ut".7eşi acest mo#el e clu#e c&eltuielile #e capital, totuşi este acre#itat" constatarea c" pre$ul me#iu al unei spitali!"ri %n#elungate pe un bolna se men$ine constant %n timp.

n alt mo#el #e e aluare #irect" a costurilor, reali!at %n -ran$a (19 1) #e c"treeconomiştii J. ouis şi A. ?ini, accentuea!" importan$a costului !ilnic al %ngri+irilor me#icale şi #emonstrea!" c" acesta este relati in#epen#ent #e num"rul paturilor #inunit"$ile spitaliceşti, crescn# %n inter alul 1566/8866 paturi şi #escrescn# #up" 8866 paturi.?e!ultatul este influen$at negati #e lipsa elementelor complementare pri in# #uratele #espitali!are şi natura patologiilor tratate, fapt ce nu poate con#uce la #eterminarea e act" ae olu$iei costului me#iu pe fiecare ca! / a#ic" aspectul cel mai semnificati al problemeiefortului economic #in sistemul me#ical. *profun#area acestui aspect se reali!ea!" prinanali!a func$iilor #e pro#uc$ie specifice sistemelor sanitare.

b) 'stimarea func$iilor #e pro#uc$ie*legerea unui anumit tip al func$iei #e pro#uc$ie este #eosebit #e oportun", %ntruct

mo#elul eontief este rar utili!at %n sistemul sanitar. *ceast" situa$ie se e plic" prine isten$a ipote!ei raporturilor fi e %ntre eforturile (inputs) necesare %ngri+irii unui bolna ,ipote!" #iscutabil" şi necon ing"toare. 7e aceea, cercet"torii au putut #istinge, prin anali!e#e #etaliu, la stabilirea a #ou" tipuri #e factori #e pro#uc$ie. Între componentele primuluitip #e factori #e pro#uc$ie (me#ici, paturi #e spitali!are) e ist" posibilit"$i #e substituire.*stfel, prin intensificarea tratamentelor, creşterea num"rului #e me#ici permite re#ucereacapacit"$ilor &oteliere necesare. 0e #e alt" parte, %ntre componentele celorlal$i factori #e pro#uc$ie (personal me#iu sanitar, personal au iliar etc.) nu se pot concepe permut"ri.*stfel, se a+unge la func$ii mi te greu #e estimat şi care rele " elemente nesemnificati e %nrarele ca!uri un#e au fost aplicate.

In acest conte t, mo#elul . . -el#stein (19F<) este repre!entati şi generalacceptat #e economişti, func$ia #e pro#uc$ie fiin# #at" #e rela$ia2

CZ,Z7Z)Z C,7*)E =

un#e2 E / #esemnea!" output/ul ob$inut pornin# #e la ca!ul (n+) fiecare fiin#afectat #e pon#erea corespun!"toare>

/ #esemnea!" salari!area personalului me#ical>7 / repre!int" salariile celorlalte categorii #e personal> / repre!int" c&eltuielile a#ministrati e>C / in#ic" num"rul #e paturi spitali!are>*, Z , Z7, Z , ZC / repre!int" constante po!iti e.

:n# ariabilele , 7, , C cresc %ntr/o propor$ie fi ", e aluarea creşterii efectelor E se reali!ea!" astfel2a / %ntr/o propor$ie i#entic" (eficien$" economic" constant")#ac"2 Z P Z7 P Z P ZC ş 1 b / %ntr/o propor$ie superioar" (eficien$" economic" crescn#")#ac"2 Z P Z7 P Z P ZC Q1c / %ntr/o propor$ie inferioar" (eficien$" economic" #escrescn#")#ac"2 Z P Z7 P Z P ZC U 17in obser a$iile efectuate, a re!ultat c" suma coeficien$ilor nu este semnificati

#iferit" #e aloarea unitar", ceea ce confirm" faptul c" #imensiunea capacit"$ii sanitare areo influen$" sc"!ut" asupra costului me#iu pe bolna .

pecialiştii france!i au stu#iat aceste aspecte pe o perioa#" %n#elungat" (195</19< ), iar re!ultatele au fost interpretate #e . Aa#reau şi C. arec&al, a+ungn# la o

58



func$ie #e pro#uc$ie tip :obb/7ouglas prin stabilirea leg"turilor #intre intr"rile pon#erate(M) %n procesul #e munc" ( ) şi capitalul utili!at ([). /a constatat c" aloareacoeficientului ( ) este supraunitar" (Q1), iar aloarea coeficientului ([) este %ntot#eaunainferioar" alorii 6,5 (U6,5). 7eşi suma acestor coeficien$i este supraunitar", re!ultatelestatistice nu permit s" se afirme %ntr/o manier" peremptorie e isten$a unor ran#amente att

#e ri#icate. ;otuşi, e ist" o pre!um$ie fa orabil"2 interpretarea trebuie s" fie pru#ent", $inn#seama #e problemele e alu"rii anterior pre!entate şi caracterul cronologic al anali!ei#inamice. e pare c" este oportun" integrarea %n astfel #e stu#ii a e olu$iilor impuse #e progresul te&nic #up" cum au proce#at economiştii sus aminti$i.

-unc$ia #e pro#uc$ie tip :obb/7ouglas aplicabil" sistemelor sanitare este #at" #erela$ia2 β γ [ eM Zt=

un#e2 M / repre!int" func$ia #e pro#uc$ie stabilit" %n raport cu intr"rile %n sistem(eforturi bugetare)>

t / repre!int" timpul> \ / repre!int" ni elul anual #e intro#ucere a progresului te&nic, cu alorile

acceptate ( 16÷ 15 ) / for$a #e munc" #in sistemul sanitar> [ / capitalul utili!at.

Intro#ucerea celui #e/al treilea factor #e pro#uc$ie (\) se e plic" prin aceea c"output/ul poate s" progrese!e f"r" mo#ificarea alorilor lui şi [. *nali!a #e eficien$"economic" rele " o mo#ificare a coeficientului capitalului %n limite foarte sc"!ute.:reşterea alen$elor #e pro#uc$ie &otelier" se reali!ea!" #eci printr/o re#ucere a stocului #eimobili!"ri, cu a+utorul progresului te&nic, al ]capital sa ing^ sau ]labor using^.

0e lng" aceast" obser a$ie #eosebit #e important", se obser " şi o nou" #imensiunea e alu"rii func$iei #e pro#uc$ie pentru ser iciile me#icale. *stfel, la #escompunereaunit"$ilor sanitare %n categorii şi specialit"$i me#icale pentru calcularea pro#ucti it"$iime#ii a muncii şi aportului economic al capitalului in estit, se obser " c" trecerea #e lainfrastructura #e tip spital la cea #e centru &otelier este %nso$it" #e eficien$a economic" uşor po!iti ". În sc&imb, trecerea celei #e/a #oua infrastructuri (#e centru &otelier) la aceea #ecentru &otelier regional este marcat" #e eficien$a economic" negati ". 7eci, este posibil cani elul costului me#iu al %ngri+irilor me#icale s" #escreasc" foarte slab, apoi s" creasc" propor$ional cu #imensiunea unit"$ii sanitare. *ceast" conclu!ie se opune teoriei . .-el#stein, %ntruct cea #in urm" se ba!ea!" pe un eşantion cuprin!n# o puternic" propor$ie aaşe!"mintelor mici şi mi+locii şi re$ine ipote!a unei re#uceri limitate a costurilor #e %ngri+irime#icale.

În mo# erosimil, se poate remarca faptul c" situa$ia respecti " #ifer" %n me#icinacu liber" practic", un#e cabinetele particulare sunt #eparte #e #imensiunea optim".

În ceea ce pri eşte sectorul me#ical public, se constat" c" m"surile #e re#ucere a

capacit"$ilor #e spitali!are concomitent cu perfec$ionarea ra#ical" a ec&ipamentelor şiinstala$iilor me#icale pentru afec$iunile gra e, sunt #e natur" s" re#uc" c&eltuielile #es"n"tate.

5. :osturile si #omeniile #e acti itate ale spitalelor Începn# cu anul 19 , au ap"rut preocup"ri #e e aluare a a anta+elor şi

#e!a anta+elor pe care le pre!int" c&eltuielile a#ministrati e %n ca#rul unit"$ilor sanitare(E.J. Caumol, J.:. 0an!ar, ?.7. Eilling). În ca!ul simplist al e isten$ei la #ou" tipuri #eoutput (#e e emplu tipurile #e bolna i l şi ) şi notn# cu : ş costurile totale, iar n1 şi n şnum"rul pacien$ilor apar$inn# fiec"rui tip #e boal", re!ult" economii ime#iate (economiesof scope) #up" rela$ia2

:(n1, n )U:(6, n )P:(n1, 6)

7esigur c" este mai pu$in costisitor s" se trate!e cele #ou" afec$iuni %ntr/o institu$iesanitar" unic", %n sc&imb, #ac" sensul inegalit"$ii este in ersat, ineficientele economiceapar şi speciali!area unit"$ilor sanitare #e ine imperati ".

5@



'conomiile ime#iate (economies of scope) se e plic" prin aceea c" personalulinstitu$iilor me#icale şi materialele necesare satisfacerii numeroaselor cereri #e %ngri+iri ales"n"t"$ii sunt mai bine utili!ate atunci cn# solicit"rile se!oniere #istincte se reparti!ea!"armonios %n timp. ;otuşi, olumul acti it"$ilor este susceptibil s" creasc" #atorit" influen$eifactorilor asupra pro#uc$iei #e #i erse efecte (outputs), iar fenomenul nou ap"rut carere#uce c&eltuielile unitare, se manifest" cu rapi#itate.

În acelaşi timp, trebuie s" se re$in" faptul c" interpretarea economic" a gestiuniiser iciilor me#icale este #estul #e #elicat". :oor#onarea #iferitelor tipuri #e acti it"$isanitare generea!" o serie #e costuri. 7ac" este #iscontinu", ca %n ipote!a ac&i!i$iilor episo#ice efectuate %n comun, c&eltuielile sunt relati sc"!ute. 7in contr", #ac" estecontinu" ca %n situa$ia program"rii utili!"rii ec&ipamentelor, costurile sunt ri#icate. aimult #ect att, apare riscul ca eforturile financiare specifice inputs/urilor s" se finali!e!e prin #i erse mo#alit"$i #e satisfacere / %n manier" imperfect" / a anumitor obiecti e. *stfel,%n unit"$ile sanitare care internea!" persoana, sub moti a$ia #ot"rii cu aparate #e terapieintensi ", att #in spectrul insuficien$ei respiratorii cronice, ct şi #in !ona tentati elor #esinuci#ere, apare re!er a şi temerea c" logistica respecti " nu este a#aptat" ambelor situa$iişi implicit antrenea!" c&eltuieli importante.

*ceste cau!e şi efecte ale eficien$ei şi ineficien$ei c&eltuielilor ime#iate oca!ionate#e reali!area actului me#ical, au fost pu$in stu#iate %n 'uropa. :ercet"torii americani ;.A.:oBing şi *.A. Moltmann (19 8) au anali!at elementele care influen$ea!" costul marginalal unui pacient ce pre!int" o patologie #at", re$inn# num"rul celor atinşi #e aceleaşitulbur"ri, cantit"$ile şi pre$ul factorilor #e pro#uc$ie utili!a$i şi / foarte important / aue i#en$iat influen$a pe care o e ercit" efecti ele #e bolna i pentru alte afec$iuni sau pentrucaracteristici #emografice specifice.

Ca!ate pe culegerea informa$iilor #in @6 institu$ii me#icale publice e istente la NeB Tor , conclu!iile cele mai e i#ente se %mpart %n #ou" categorii2unit"$ile pe#iatrice integrate %n spitalele #e a#ul$i sunt surse ale economiilor ime#iate>

unit"$ile me#icale #e urgen$e trebuie s" fie organi!ate %n institu$ii sanitarespeciali!ate.

*celeaşi conclu!ii au fost ob$inute #e colecti ul #e cercet"ri alc"tuit #in ;.Arannenman, ?. . CroBn, .V. 0aul (19 F) utili!n# %ntr/o manier" e trem #e riguroas"şi prin e alu"ri concrete ale costurilor efectuate #e F< spitale. În plus, s/au e i#en$iat #ou"remarci semnificati e şi anume2

%n sistemul sanitar, constituirea #e ansambluri care s" a#une subunit"$i

#ispersate nu trebuie s" ignore sinergia #intre acti it"$ile me#icale şi ten#in$a sprespeciali!are, aceasta #in urm" fiin# preferabil" unei #i ersific"ri e tinse>statutul institu$iilor me#icale este #e natur" s" limite!e op$iunile

strategice, iar spitalele publice care ofer" o gam" larg" #e ser icii speciali!ate, se e punmai mult la ineficien$a ime#iat" #ect cabinetele pri ate şi personalul cu liber" practic".

În conclu!ie, costurile şi #omeniile #e acti itate ale spitalelor se aseam"n" #ar şi#ifer" #e costurile unit"$ilor economice. 'le se #iminuea!" #ac" gra#ul #e utili!are acapacit"$ii creşte, #epin!n# %n egal" m"sur" #e rela$iile #intre acti it"$ile stabilite. *cestecosturi sunt mai pu$in sensibile la efectele #imensiunii unit"$ilor sanitare, cu unele re!er e%n ceea ce pri esc cabinetele me#icale particulare.

;oate aceste aspecte sunt rele ate #e anali!ele statistice şi e plicate #e teoriileeconomice, a n# importan$" %n %n$elegerea ten#in$elor pe termen me#iu ale obiecti elor ser iciilor me#icale.

55



;otuşi, ele nu sunt suficiente %ntruct analiştii economici ar pretin#e stabilirea#imensiunilor f"r" tutela autorit"$ilor statale, iar me#icii ar argumenta caracterul e ogen alcererii #e ser icii me#icale, a+ungn#u/se la un transfer generali!at #e responsabilit"$i.0entru e itarea acestor riscuri, se impune efectuarea unui stu#iu sintetic al e olu$ieicosturilor şi comportamentul aferent care #ifer" #e cel specific ra$ionalit"$ii economice.

C' Modele de e aluare a !osturilor1. ' aluarea costului unei afec$iunitabilirea costului unei afec$iuni este o problem" economic" important", %ntruct se

iau %n consi#erare consecin$ele globale ale bolii asupra societ"$ii. 7e asemenea, acestmo#el permite compararea %ntre ele a bolilor şi stabilirea priorit"$ilor %n ca#rul programelor #e s"n"tate.

' aluarea costurilor unor afec$iuni #emonstrea!" c" fon#urile a#ec ate #e s"n"tatenu constituie Gpier#ere financiar"G pentru societate, ci pot fi consi#erate ca a#e "rate

in esti$ii, cu eficien$" ri#icat".7e e emplu, #ac" se consi#er" costul total al unei boli transmisibile (_) şi costulunui program #e pre enire al acestei boli (T) permi$n# sc"#erea inci#en$ei bolii cu 16 ,atunci aceast" c&eltuial" antrenea!" o economie pentru societate (_`16 ) care estesuperioar" alorii T. ocietatea are un cştig poten$ial, pe seama ob$inerii economiei2(_`16 ) LT, '/ economia

0entru 'Q6 se #emonstrea!" eficien$a strategiilor #e tip pre enti .:ostul unei afec$iuni este #at #e c&eltuielile #irecte şi c&eltuielile in#irecte.Cheltuielile directe:&eltuielile #irecte se stabilesc la un ni el me#iu, %ntruct nu este posibil s" se

calcule!e c&eltuielile reale pe fiecare ca! #e boal".

:&eltuielile #irecte repre!int" sumele utili!ate pentru %ngri+iri me#icale, consulta$ii,materiale sanitare, con#i$ii &oteliere şi #e microclimat, c&eltuieli #e transport şi alte sume b"neşti #e aceast" natur", %nregistrate %n contabilitate pe mala#ia respecti " şi pe uneşantion repre!entati #e bolna i. :ea mai mare #ificultate este stabilirea c&eltuielilor #eamorti!are a bunurilor (mobile şi imobile) care au fost utili!ate fi!ic %ntr/o anumit" m"sur"la actele me#icale aferente mala#iei consi#erate.

Cheltuielile indirecte*fec$iunile me#icale au costuri economice şi sociale mult mai importante #ect

c&eltuielile pentru tratamente. Colna ul este constrns s" suspen#e acti itatea profesional" pe o #urat" ariabil" ceea ce a#uce pre+u#icii att persoanei respecti e ct şi societ"$ii.

În plus, afec$iunea me#ical" antrenea!" numeroase c&eltuieli colaterale şi pier#eri#e timp, pentru bolna şi pentru familia sa (c&eltuieli pentru supra eg&erea copiilor %nabsen$a p"rintelui bolna , c&eltuieli cu i!itele la spital, c&eltuieli #e #eplasare cas"/spitaletc.). ;oate aceste c&eltuieli trebuie luate %n calculul costului unei afec$iuni şi repre!int" pentru economişti costuri sociale #atorate pier#erilor poten$iale.

?e!ult" c" afec$iunea me#ical" are un cost in#irect, e primat prin suma b"neasc" amuncii poten$iale pe care bolna ul ar fi putut s/o efectue!e #ac" ar fi fost apt pentru lucru.' i#ent c" aceste c&eltuieli se refer" la popula$ia acti " #in sectoarele #e pro#uc$ie.

tabilirea c&eltuielilor in#irecte ale unei afec$iuni este posibil" prin utili!area maimultor meto#e.

eto#a 0ro#usului Intern Crut (0.I.C.) se aplic" pentru aşa/numitele Gboli alecapitalului umanG. 0.I.C. fiin# re!ultanta %ntregului pro#us reali!at %ntr/o societate, bunurileşi ser iciile ob$inute %ntr/un an, se calculea!" cota #e re#ucere a acestui in#icator şi see trapolea!" aloarea respecti " la 0.I.C.Hlocuitor.

5F



* anta+ele meto#ei se refer" la simplitate şi posibilitatea #e anali!" comparati "%ntre afec$iuni şi %ntre na$iuni.

7e!a anta+ele meto#ei sunt legate #e ine actit"$ile %n e aluarea c&eltuielilor in#irecte, %ntruct afec$iunile nu se reparti!ea!" la popula$ie %n acelaşi mo#, iar gra#ul #eacti itate nu este acelaşi pentru to$i bolna ii.

eto#a c&eltuielilor in#irecte e &austi e const" %n %ntocmirea unei liste ac&eltuielilor colaterale inerente unei afec$iuni, %n raport cu salariul bolna ului. a stabilireaaloric" a pier#erilor cau!ate #e %ngri+irea bolna ului, se utili!ea!" salariul me#iu orar al

persoanelor cu care intr" %n contact şi timpii consuma$i, cum sunt, spre e emplificare2%ngri+itoarele, şoferii, persoanele #e %ntre$inere etc.

a aceste c&eltuieli, se a#aug" efectele bolii asupra calit"$ii ie$ii, moralul pacientului şi neliniştea pro ocat" #e boal", suferin$a, #ispari$ia timpilor #e rela are perio#ic" şi, nu %n ultim" instan$", re#ucerea ni elului #e bun"stare. ;oate aceste aspectesunt reale, %ns" foarte greu #e e aluat %n termeni financiari. 'le sunt cunoscute, %n $"rile#e! oltate, sub #enumirea #e Gefecte intangibileG sau Gpretium #oloresG.

0rincipala solu$ie #e e aluare a acestor efecte speciale se numeşte GEillingness to pa G şi #eri " #in pil#ele regelui olomon (sec. _ i.#.c.) şi anume pier#erile cau!ate #esuferin$" ec&i alea!" cu suma pe care bolna ul sau familia sa ar fi pl"tit/o pentru a e itaafec$iunea respecti ". În mo# corespun!"tor, este in#icat s" se reali!e!e o anc&et" pe uneşantion repre!entati #e popula$ie pri in# e aluarea monetar" a efectelor bolii asupracalit"$ii ie$ii.

7eşi calculul c&eltuielilor in#irecte este laborios şi apro imati , totuşi importan$asa este #eosebit" prin consi#erarea rolului social al unui in#i i# şi consecin$ele profun#eale afec$iunilor #e s"n"tate asupra societ"$ii.

. ' aluarea costului ie$ii umaneCoala şi moartea sunt fenomene naturale care influen$ea!" func$ionarea societ"$ii.

În mo# similar e alu"rii costului unei afec$iuni, #ecesul cuprin#e att c&eltuielile #e%nmormntare, ct şi alorile pe care in#i i#ul ar fi putut s" le a#uc" societ"$ii #ac" ar fir"mas %n ia$", a#ic" pre$ul ie$ii umane.

În G:uceritoriiG, *n#rD alrau spunea2 GO ia$" nu alorea!" nimic, #ar nimic nualorea!" ct o ia$"G.

' ist" mai multe criterii #e e aluare, stabilite %n general #e me#icii afla$i %ne erci$iul profesiei şi anume2

rsta, %n sensul %ngri+irii me#icale mai pu$in insistente a b"trnilor #ect %n ca!ulcelorlalte categorii #e rst">

personalitatea, %n sensul %ngri+irii speciale a unor persoane cu po!i$ii sociale#eosebite fa$" #e in#i i!ii anonimi.

:onceptul #e Gcost al ie$ii umaneG a ap"rut %n urm" cu #ou" #ecenii nu pentru astabili o aloare arbitrar" a ie$ii, ci pentru a rele a strategiile economice cele mai +u#icioase pentru sal area ie$ii respecti e. 7e fapt, este preferabil s" se utili!e!e sinta aGpre$ul sal "rii ie$iiG. 0re$ul ie$ii sau, #up" ca!, pre$ul mor$ii sunt no$iuni care nu pot fi#isociate şi cuprin# c&eltuielile #irecte şi c&eltuielile in#irecte.

Cheltuielile directe*ceste c&eltuieli sunt legate #e sumele pl"tite ca urmare a #ecesului, respecti

c&eltuielile #e %nmormntare şi alte c&eltuieli cau!ate (e perti!e, asigur"ri etc.)Cheltuielile indirecte*ceste c&eltuieli sunt legate #e alorile pro#ucti e, a#ic" munca şi re!ultatele

poten$iale ale muncii #ac" in#i i#ul respecti r"mne %n ia$" (%n ca!ul popula$iei acti e).:alculul acestor c&eltuieli este similar celui referitor la afec$iuni, timpul poten$ial

#e ia$" stabilin#u/se ca #iferen$" %ntre speran$a #e ia$" şi rsta la care a a ut loc #ecesul.

5<



:ostul ie$ii este, #e fapt, e tin#erea costului bolii, utili!n#u/se la compararea cau!elor mor$ii şi stabilirea m"surilor economico/sociale #e creştere a speran$ei #e ia$".

7e e emplu, #ac" reali!area unui ser iciu #e terapie intensi " cost" 166 milioaneunit"$i monetare, putn# sal a 166 ie$i umane pe an cu c&eltuieli #e 16 milioane u.m.Han,atunci costul me#iu al ie$ii sal ate este2

(166P16) mil2 166 ş 1.166.666 u.m.0rin compara$ie, #ac" reali!area unui centru #e accinare infantil" cost" 5 milioaneu.m. şi c&eltuielile anuale #e func$ionare sunt #e 1,5 milioane u.m, putn# sal a 1666 #ecopiiHan, atunci costul me#iu al ie$ii sal ate este2

(5P1,5) mil 21666 ş F.566 u.m.În acest ca!, #eci#entul a putea s" opte!e pentru unul #in cele #ou" proiecte

ipotetice, %n con#i$iile %n care pentru prima ariant" ia$a cost" 1,1 mil. u.m., iar pentru aII/a ariant" ia$a cost" 6,66F5 mil. u.m.

?ecurgerea la costul me#iu al ie$ii umane sal ate Guşurea!"G luarea unei #eci!iiipotetice, a n# rol informa$ional sub aspect me#ical şi economic.

0roblema stabilirii costului ie$ii umane este legat" #e moralitate, i#eea #e ba!"fiin# aceea a sal "rii ct mai multor ie$i cu resursele #isponibile, %ntruct G ia$a nu are pre$G.

D' Anali)a e oluţiei !osturilor ser i!iilor medi!ale:ercet"rile efectuate asupra ni elului şi ten#in$ei costurilor #e s"n"tate se refer"

pre#ominant la spitale #atorit" rolului esen$ial al acestor unit"$i sanitare asupra %ngri+iriime#icale, precum şi #in cau!a faptului c" me#icina ambulatorie sesi!ea!" %n speciale olu$ia aloric" a prescrip$iilor me#icale.

0rincipalele #ificult"$i %n e aluarea costurilor sunt #e natur" financiar/contabil".*nali!ele economice pornesc #e la stu#iul non e &austi , incomplet, al c&eltuielilor

curente #e e ploatare şi func$ionare, astfel cum sunt contabili!ate prin actualul sistem.*ceste c&eltuieli nu e prim" %n %ntregime costurile reale ale #ot"rii cu resurse, nu se%nregistrea!" gra#ul #e amorti!are al ec&ipamentelor şi influen$elor stocurilor #e materiale#in institu$iile #e stat. :osturile pot fi sub#imensionate şi prin apari$ia #e bonifica$ii,#ona$ii sau sub en$ii. În sectorul me#ical particular, c&eltuielile sunt e aluate cu mai mult" preci!ie, cel pu$in %n aparen$". 0rincipiul autofinan$"rii, practicat %n unele $"ri, apropie maimult c&eltuielile %nregistrate prin e i#en$a financiar/contabil" #e costurile reale. În ultima perioa#" #e timp, se apelea!" %n mo# frec ent la ser iciile #e specialitate ale unor entit"$i#istincte (ser ice instala$ii #istribu$ie, utilit"$i, %ngri+irea spa$iilor me#icale, imagistic" şicomputere tomograf etc.), ap"rn# c&eltuieli suplimentare #e prest"ri ser icii.

?e!ult" ba!e #e #ate &eterogene şi imprecise, care influen$ea!" riguro!itateacalculelor economice.

:&eltuielile #e e ploatare şi func$ionare pe termen me#iu şi lung %nregistrea!"fluctua$ii %n structur" şi %n olum. *ceste mo#ific"ri au con#us la sc&imbarea ba!ei #ecalcul, prin corec$ii ale pon#erilor #iferi$ilor factori, la perioa#e constante #e timp. eto#a#e corec$ie a factorilor #in sistemul sanitar (C.*.Eeisbro#, 1991) a pornit #e la e aminarea#e #etaliu a articolelor #e c&eltuieli. tabilirea aria$iilor #e c&eltuieli se reali!ea!" prinin#ici #e serie.

*stfel, pe perioa#a (t, tP1) e olu$ia se calculea!" prin coeficien$ii #e pon#ere a#i erselor elemente #e cost %n totalul c&eltuielilor. 0entru perioa#a urm"toare, pon#erilere$inute sunt cele ale momentului (tP1). Varia$iile #e pre$ (%n olum şi structur") %ninter alul (t, tP ) se ob$in prin calculul pro#usului mo#ific"rilor aferente fiec"rui elemental seriei.

' olu$ia global" a costurilor #e s"n"tate #in $"rile #e! oltate a fost stabilit" cua+utorul in#icatorului2 c&eltuieli #e utili!are pe patul #e spitali!are (in#icator calculat şi #e

5



statistica me#ical" romneasc"). *cest in#icator a %nregistrat %n perioa#a 19F5/19< ocreştere me#ie anual" #e 1F , potri it G:entre # 'tu#es #es ?e enus et #es :outsG (-ran$a,19 @). *cest ni el se apropie #e rata infla$iei %n bun" m"sur", %ntruct %n perioa#a respecti "aria$ia pre$urilor a fost %n me#ie #e ,5 . e constat" #iferen$e %ntre clinicile uni ersitareşi spitalele mici (%n fa oarea clinicilor) #atorit" mo#erni!"rilor inegale şi comple it"$ii

#iferen$iate a tratamentelor acor#ate.*nali!a complementar" a e olu$iei globale a costurilor #e s"n"tate se efectuea!" prin stu#ierea in#icatorului2 c&eltuieli #e spitali!are pe bolna internat, reflectn# caracterulintensi al %ngri+irilor me#icale. 7in stu#iul anterior pre!entat al institutului france!, are!ultat c" %n perioa#a 19F5/19< creşterea me#ie anual" a c&eltuielilor #e spitali!are pe bolna internat a fost #e 11 . /au constatat #iferen$e semnificati e %ntre unit"$ile sanitare#e stat şi societ"$ile me#icale particulare (%n fa oarea spitalelor #e stat).

:onclu!ia general" a anali!elor economice efectuate este aceea c" / sub influen$ainfla$iei şi a cererii #e %ngri+iri me#icale / costurile reale au cunoscut o creştere important".În ca#rul c&eltuielilor totale ale %ngri+irilor me#icale, cea mai mare pon#ere o #e$inc&eltuielile #e personal. 7e altfel, este necesar s" se stu#ie!e att cuantumul salariilor, ct şi pon#erea fiec"rui tip #e personal me#ical %n totalul resurselor umane, %n special num"rul #eme#ici şi al specialit"$ilor me#icale.

Necesitatea şi oportunitatea creşterii num"rului #e personal #in unit"$ile sanitare, %nspecial cele romneşti, sunt incontestabile. *cestea trebuie s" reflecte gra#ul #e aplicare a progresului te&nic, ca efect al apari$iei #e noi meto#e pentru #iagnostic şi tratament.

0on#erea c&eltuielilor pentru me#icamente şi materiale sanitare este relati sc"!ut"%n raport cu c&eltuielile #e personal. *cest lucru se e plic", %n economiile stabile #in $"rile#e! oltate, prin creşterea pro#ucti it"$ii muncii la %ntreprin#erile pro#uc"toare, re#ucereaa#aosurilor comerciale şi utili!area larg" a negocierilor #e pre$uri. :u toate acestea, pre$urile se situea!" la cote ri#icate şi se afl" %n continu" creştere #atorit" ni elului %nalt alcererii, a solicit"rilor frec ente #e Gcalit"$i e cesi eG la pro#usele farmaceutice şi areparti$iilor inegale ale bolna ilor pe sectoarele me#icale #e stat şi pri ate.

1. Influen$ele creşterii cererii #e ser icii me#icale*ceast" te!" important" care pre!int" creşterea cererii #e ser icii me#icale ca fiin#

o cau!" fun#amental" a creşterii costurilor #e s"n"tate a fost ini$iat" şi #e! oltat" #e . .-el#stein (19<1). :onform mo#elului american reali!at, pentru ma+oritatea patologiilor laun moment #at GtG, cererea #e ser icii me#icale (Nt) şi #urata #e spitali!are ( t) #epin# #e posibilit"$ile financiare aferente %ngri+irii s"n"t"$ii ale fiec"rui pacient, #up" apelarea la protec$ia social" şi plata altor bunuri şi ser icii necesare. Variabilele mo#elului matematicse refer" la costul total al !ilei #e spitali!are (0t), respecti ni elul asigur"rilor #e s"n"tateşi pre$urile bunurilor #e consum %n raport cu #i erşi factori ( enituri financiare, structura

#emografic" şi alte elemente care ac$ionea!" asupra cererii). *cest ansamblu #e ariabileeste #esemnat #e ectorul (_t).?ela$iile matematice sunt urm"toarele2

( )( )ttt

ttt

_,0

_,0 N N

=

=

:ererea total" (7t) #e !ile spitali!are se calculea!" prin rela$ia27t ş Nt ` t

În raport cu aceast" cerere #e ser icii me#icale, oferta se mo#ific", creştereanum"rului #e paturi spitali!are fiin# #iscontinu", bugetul institu$iilor me#icale fiin# limitat.

În plus, gra#ul #e ocupare (?) stabilit #e con#ucerile spitalelor aria!" lent %n timp #atorit"necesit"$ii men$inerii unei re!er e (capacitate e ce#entar") #e paturi pentru a r"spun#e

59



urgen$elor me#icale #e an ergur" şi pentru a men$ine un ec&ilibru %n rela$ia cost/calitate.Oferta posibilit"$ilor #e spitali!are %n raport cu num"rul #e paturi (Ct) şi gra#ul #e ocupare(?) a fi2

t ş 8F5 ` ? ` Ct=inn# seama #e cererea total" #e spitali!are (7t) şi oferta total" #e spitali!are ( t),

%n con#i$iile %n care alorile _t şi Ct sunt #ate, re!ult" c" pre$ul #e ec&ilibru (0t ) seerific" prin rela$ia2

( ) ( ) ttttt C? 8F5_,0_,0 N =

:reşterea pre$ului #e ec&ilibru (0t ) #etermin" creşterea pre$urilor curente lani elul spitalelor, f"r" o ma+orare a profitului sau a altor efecte financiare po!iti e. 7easemenea, pia$a specific" #e ser icii me#icale nu con#uce la creşterea tarifelor %n func$ie#e creşterea cererii %n institu$iile publice. :on#ucerile #e unit"$i sanitare sunt supuse permanent la presiuni ale creşterii costurilor. 0ersonalul me#ical solicit" ec&ipamente perfec$ionate #e #iagnostic şi tratament %n timp ce bolna ii #oresc con#i$ii &oteliere%mbun"t"$ite şi o %nca#rare substan$ial" cu personal me#ical. 7e asemenea, ansamblul personalului #in unit"$ile me#icale reclam" o mai bun" salari!are, cu influen$e asupracreşterii costurilor.

7ac" cererea #e ser icii me#icale ar fi constant", in#iferent #e gra#ul #e elasticitateal ariabilelor componente sau #e #urata #e men$inere %n raport cu pre$ul, atunci gra#ul #eutili!are s/ar situa sub pragul acceptabil. 7ar cererea este %n creştere iar func$ia matematic"aferent" acesteia se #eplasea!" %n sensul creşterii pe m"sur" ce costul !ilei #e spitali!are(0) creşte. e constat" c" ni elul ri#icat al costurilor nu #etermin" #iminuarea in#icelui #eutili!are (?).

:ostul total al !ilei #e spitali!are (0t) se a+ustea!" par$ial %n raport cu pre$ul #e

ec&ilibru(0t ), pentru mo#erarea aria$iilor #e tarife. *stfel, se erific" ecua$ia20t L 0t/1 ş (0 t L 0t/1), un#e 6U U1.0otri it teoriei lui C.*.Eeisbro# (1991), ni elul #e protec$ie social" influen$ea!"

atitu#inea fa$" #e alegerea aparaturii me#icale şi a tipurilor #e me#icamente, cu efecteasupra costurilor crescute. ansarea pe pia$" a ec&ipamentelor me#icale mo#erne şi a pro#uselor farmaceutice noi se reali!ea!" #up" mul$i ani #e stu#ii şi cercet"ri (%n literatura#e specialitate, minim 1@ ani). 7ar ceea ce interesea!", este sistemul #e protec$ie la unmoment #at. c&imbarea sistemului #e rambursare a contra alorii ser iciilor me#icale prestate generea!" orientarea in esti$iilor c"tre cercetarea re#ucerii costurilor. 7in contr",#ac" se aprecia!" c" pl"$ile se or efectua %n func$ie #e costurile reale, atunci in esti$iileor fi reali!ate necon#i$ionat, pentru creşterea eficien$ei muncii.

. Influen$ele Gcalit"$ii %n e cesG-enomenul Ge cesului #e calitateG a fost e i#en$iat %n 19<6 #e c"tre J.0. NeB&ouse

şi ulterior #e c"tre . . ee (19<1). 0rimul a stu#iat acest fenomen pe un ca! i!olat #espital, iar cel #e/al #oilea a anali!at leg"turile #e inter#epen#en$" #intre unit"$ile sanitare.

itua$ia 1. e consi#er" con#ucerea unui spital #e stat ca a n# un ni el ma im #esatisfac$ie, reali!at %n func$ie #e #ou" ariabile2 cantitati " şi calitati ". Variabilacantitati " are un rol important %ntruct, atunci cn# %ngri+irile me#icale sunt reali!ate %ntr/unolum ri#icat, starea #e s"n"tate se %mbun"t"$eşte. Variabila calitati " a ser iciilor me#icaleinfluen$ea!" ni elul #e salari!are şi statutul personalului, prestigiul ca#relor me#icale, a n#sensul general #e substitut al profitului. Organi!area muncii la spitalul consi#erat este

supus" constrngerii bugetare. 0e m"sur" ce elementele calitati e (d ) cresc, curbelerepre!entn# grafic cererile #e %ngri+iri me#icale (7 ) se #eplasea!" la #reapta, iar curbele

F6



repre!entn# costurile me#ii #e reali!are a ser iciilor me#icale (*: ) se #eplasea!" %n sus,conform figurii nr. @

-ig. @ :ererea şi costul me#iu pentru #iferite ni eluri #e calitate.

Intersec$iile cererilor 7 cu ni elul costurilor *: corespun# #iferitelor ni eluri #ecalitate repre!entate grafic prin punctele C , un#e ş O,l, ....n.

7in aceste alori (C ) se #e#uc perec&ile #e calitate/cantitate capabile s" asigureec&ilibrul economic. :reşterile egale #e calitate antrenea!" creşteri tot mai mari alecosturilor %ngri+irilor me#icale, #atorit" influen$elor costului marginal al calit"$ii aflat #easemenea %n creştere. 7eplas"rile curbelor repre!entn# costul me#iu sunt mai importante#ect cele ale curbelor ce repre!int" cererea, iar combina$ia optim" a raportului cantitate/calitate (-- ) are repre!entarea grafic" #in figura 5.

-igura nr. 5 :ombina$ia optim" cantitate/calitate.

F1

- N N

1

1

dd

-



:on#uc"torii unit"$ilor sanitare stu#ia!" combina$ia optim", sub aspect economic, araportului cantitate/calitate situat" %n punctul #e tangen$" #intre -- şi curba #e alur"clasic" 11 aferent" importan$ei acor#ate te&nicii noi. Num"rul optim #e ca!uri tratate Neste inferior numeric num"rului ma im #e ca!uri tratate Nma ., iar ni elul optim alcalit"$ii %ngri+irilor me#icale d este mai mare #ect ni elul curent al calit"$ii d, atr"gn#costuri unitare mai mari. 7iferen$a %ntre alorile (d ) şi (d) repre!int" e cesul #e calitate.

*ceast" teorie este pe #eplin alabil" %n sectorul pri at, #ar mai pu$in aplicabil" %nsectorul #e stat, #atorit" concuren$ei sc"!ute şi a unei cereri #e ser icii me#icale mai pu$insensibile la calitate. 7e altfel, %n institu$iile me#icale #e stat e ist" un ni el impus #einstitu$iile gu ernamentale %n ceea ce pri eşte #otarea te&nic", astfel %nct %mbun"t"$irea presta$iilor se reali!ea!" printr/o re#ucere a cantit"$ii #e %ngri+iri me#icale, iar curba -- nu%nregistrea!" por$iunea #e pant" po!iti ". ?e!ult" c" ni elul optim %n institu$iile #e stat sereg"seşte %n po!i$ia cantit"$ii ma imale #e ca!uri tratate şi ni elul minimal al calit"$ii%ngri+irilor me#icale, foarte aproape #e a a absciselor. ;otuşi, acest re!ultat este influen$at#e gra#ul #e importan$" acor#at" #e con#ucerea spitalelor #e stat, pro#ucerii progresuluite&nic şi ob$inerii #e fon#uri pentru #otare superioar", #eterminn# un ni el calitatisuperior celui minimal şi o cantitate #e ser icii inferioar" celei ma imale.

;eoretic, re#ucerea num"rului #e ca!uri tratate nu este %n mo# #irect un re!ultatnesatisf"c"tor, %ntruct se asigur" o calitate superioar" a tratamentelor me#icale şi o posibilitate #e reuşit" ri#icat". 7ar acest lucru trebuie s" fie #emonstrat şi urmat #e ocompara$ie a a anta+elor pre!entate #e situa$ia in ers".

itua$ia . *plicarea re!ultatelor cercet"rii şi ale progresului te&nic au un caracter #inamic, iar gra#ul #e miniaturi!are fac accesibile noile ec&ipamente me#icale la unit"$isanitare mici şi mi+locii. Institu$iile me#icale mari trebuie, %n con#i$ii normale, s" se situe!ela un ni el corespun!"tor al progresului te&nic.

*cest mo# #e punere a problemei aplic"rii in en$iilor şi ino a$iilor me#icale estespecific personalului #ornic s" aplice o terapeutic" speciali!at", superioar" celei e istente%n alte institu$ii similare. ?ecurgerea la ec&ipamente comple e şi in estiga$ii numeroase sesupune unei logici a semnifica$iei progresului me#ical, conform e presiei formulate #e '.e i (19 ). *ceast" logic" constituie un #emers ştiin$ific şi reflect" po!i$ia a#ep$ilor %nierar&ia me#ical".

*ceast" atitu#ine beneficia!" #e sus$inerea personalului a#ministrati , %n ciu#a#e!acor#urilor curente pri in# utili!area fon#urilor pentru s"n"tate #intre acesta şi personalul me#ical. 7irectorii #e spitale, utili!n# meto#ele manageriale specifice#omeniului economic, sunt interesa$i s" efectue!e c&eltuieli care s" asigure un rula+ ri#icatal pacien$ilor. Num"rul crescut #e bolna i trata$i asigur" amorti!area aparaturii me#icale şire#ucerea #uratei #e spitali!are, #ar #etermin" costuri ri#icate ale !ilei #e spitali!are şi alec&eltuielilor pe mala#ii.

În pre!ent, se constat" o men$inere a ni elului ri#icat #e importan$" acor#at"calit"$ii %ngri+irilor me#icale, cu eforturi financiare #eosebite. 7esigur c" persoanele neutre#in afara sistemului sanitar pot #e!aproba aceast" ten#in$" care con#uce la supra#otare şi#ificult"$i financiare ma+ore. În sc&imb, e ist" categorii semnificati e #e popula$ie care

a#mit te!a potri it c"reia starea #e s"n"tate constituie o preferin$" in#i i#ual" esen$ial",

F



astfel %nct eforturile financiare nu pot fi criticate, iar creşterea calit"$ii actului me#icalcorespun#e #orin$ei oamenilor.

CA"ITOLUL VII

ELEMENTE DE ECONOMIE SANITAR2

A' Noţiuni .reliminare de e!onomie sanitar#

Orice anali!" #in #omeniul economiei sanitare trebuie s" ia %n consi#erare trei probleme fun#amentale şi anume2

a) ?ela$ie aparent contra#ictorie #intre economie şi s"n"tate, rela$ie care implic" un#ialog %ntre personalul economic şi personalul me#ical #in unit"$ile sanitare>

b) Opo!i$ia #intre mo#alit"$ile #e reparti!are a resurselor, eficien$a sumelor alocatesistemului sanitar şi c&eltuielile efectuate> caracterul limitat al resurselor #isponibile oblig" la alegeri #ificile %n #omeniul %ngri+irilor me#icale, riscân# s"accentue!e inegalit"$ile sociale %n acest #omeniu #eosebit #e sensibil pentru popula$ie>

c) anifestarea tot mai plenar" a eticii %n #omeniul sanitar, cu referire la efectele psi&ologice ale aplic"rii unor #eci!ii cu accentuat caracter economic asupramorbi#it"$ii.pecialistul france! *. abour#ette ( ociologie ntD, 1996) preci!a %ntr/un mo#

original statutul economistului #in sistemul sanitar2 3nici prometeean, nici scla 4, %n sensul

c" principala sa responsabilitate este aceea #e a reparti!a %n mo# ra$ional resursele#isponibile, %n a asigura ser icii me#icale cu cele mai sc"!ute c&eltuieli. 7esigur c" aceast"responsabilitate economic" şi social" este contestat" #e c"tre personalul me#ical caresolicit" fon#uri suplimentare.

*ceast" coabitare nu este recent", fapt #emonstrat %nc" #in anul 19<5, cân# prof. J.Crunet/Jaill nominali!a sarcina economistului2 3?olul economiştilor #in sistemul sanitar nu const" %n a #icta solu$ii la toate problemele care e ist". 0reg"tirea lor nu le permite nicis" #etermine obiecti ele pe care o societate şi le atribuie, nici s" se ocupe #e problememe#icale care sunt #e competen$a altor profesiuni. 'conomiştii trebuie s" anali!e!easpectele economice ale ac$iunilor anga+ate #e personalul me#ical şi s" stu#ie!e re!ultateleob$inute. :onclu!ionân#, economistul particip" la c"utarea celei mai bune ac$iuni şi a celeimai %nalte eficien$e, cu argumentele ştiin$ifice proprii %n completare la argumentelespecialiştilor %n me#icin"Q.

0e aceeaşi i#ee a fost fun#amentat" şi po!i$ia me#icului #e c"tre prof. 0. 0ene(19<5)2 3 e#icul trebuie s" se situe!e prin ac$iunile sale %ntr/un conte t economic, fapt ce%i oblig" s" se informe!e mai %ntâi %n leg"tur" cu resursele şi con#i$iile #e #esf"şurare aacti it"$ii sanitare. 7ac" se $ine seama #e progresele pre i!ibile ale biologiei şi altor specialit"$i me#icale pe #e o parte şi e olu$ia comportamentului social fa$" #e mala#ie pe#e alt" parte, #e! oltarea acti it"$ilor sanitare este e i#ent asigurat". 7in contr",mo#alit"$ile concrete #e #esf"şurare a acti it"$ii %n ansamblul lor şi subfinan$area actuluime#ical ri#ic" probleme #eosebite care con#uc la solu$ii #iferite #e cele pe care noi leaccept"m şi le cunoaştem. *ceste muta$ii or fi impuse #e e olu$ia societ"$ii c"treconştienti!area caracterului limitat al resurselor #isponibile %n fa$a ne oilor nelimitate #e%ngri+iri me#icale L printr/o oin$" tot mai #eliberat" #e a utili!a aceste resurse %n con#i$iile

F8



cele mai eficiente. e pune astfel problema aplic"rii principiilor sacre ale me#icineia#aptân# con#i$iile #e #esf"şurare ale acti it"$ilor sanitare la un conte t economico/socialcare e oluea!" rapi#Q.

*m pre!entat pe larg aceste #ou" opinii ale unor specialişti #e marc" %n #omeniuleconomiei sanitare pentru a e i#en$ia efectele aplic"rii progresului te&nic %n me#icin",

sociali!area crescân#" a morbi#it"$ii, caracterul limitat al resurselor financiare şi creştereane oilor #e %ngri+iri me#icale.În perioa#a actual", aceste elemente con#uc la a#optarea #e m"suri urgente,

imperati ul ra$ionali!"rii şi eficienti!"rii #e enin# obiecti prioritar %n sistemul sanitar.

B. Moderarea !3eltuielilor de s#n#tate

pecialistul %n economie sanitar" J. 0. oatti (1991) afirma urm"toarele2 3Ipote!a pe care o %mp"rt"şesc ast"!i, %mpreun" cu colegii mei, este faptul c" tocmai economiasanitar" nu a putea #a r"spunsuri la #ificult"$ile concrete ale gestiunii sistemului #e%ngri+iri me#icale, #ecât %n m"sura %n care poate stabili leg"turile #intre aspectele practice şireflectarea teoretic", fun#amental"Q.

Ori, se ştie c" / #in lips" #e rigoare L se afirm" superioritatea proce#urilor #e tipcost/eficacitate, f"r" e alu"ri ştiin$ifice ale c&eltuielilor #e s"n"tate. ?olul unei e alu"rieconomice ştiin$ifice const" %n i#entificarea tuturor elementelor cuantificabile #e aprecierea interesului pentru colecti itate a practicilor me#icale aplicate.

unt necesare r"spunsuri punctuale la %ntreb"rile care i!ea!" oportunitateain estiga$iilor şi a tratamentelor, segmentele #e bolna i pe categorii #e ârst" şi categoriisociale, mo#alit"$ile #e acor#are a %ngri+irilor me#icale, persoanele competente %nefectuarea anali!elor economice.

0ersonal, opinie! pe utili!area meto#ei cost/beneficiu pre!entat" %n capitolul

3 eto#e #e e aluare economic" a eficien$ei acti it"$ilor sanitareQ argumentat #e faptul c"astfel se pot e i#en$ia limitele #ep"rt"rii #intre beneficii şi costuri, %n conte tul utili!"rii #eresurse in esti$ionale. 0roce#urile #e reali!are a acestor e alu"ri sunt #ificil #e efectuat,#atorit" #ificult"$ilor %nregistrate %n ob$inerea informa$iilor referitoare la c&eltuielilenecesare şi a importan$ei acor#ate cuantific"rii rentabilit"$ii in esti$iilor %n s"n"tatea public".

7incolo #e aspectele te&nice legate #e ob$inerea informa$iilor fiabile care suntnecesare pentru stabilirea corect" a ni elului c&eltuielilor #e s"n"tate şi re#ucereaarbitrariului %n #eci!ia managerului, aceste ac$iuni #e e aluare şi mo#erare repre!int" uninstrument pentru atingerea obiecti ului final2 alocarea #e resurse pentru ser icii me#icalecare s" asigure necesarul real, %n con#i$ii #e ec&itate social".

În general, ştiin$ele economice sunt tra ersate #e #ou" obiecti e comple e şicontra#ictorii şi anume eficacitatea pro#uc$iei şi eficien$a reparti$iei. *ceste obiecti e principale sunt aplicabile %n totalitate şi economiei sanitare. *stfel, cu cât situa$iaeconomico/social" este mai #ificil", cu atât #eci!ia %n #omeniul sanitar trebuiefun#amentat" prin meto#e specifice #e e aluare pertinent", realist", care s" nu genere!e noiinegalit"$i sociale.

:ercetarea %n economia sanitar" este o asce!", f"r" perspecti a unor #escopeririimportante, ci numai %nregistrarea unor anumite progrese la ni elul acumul"rilor #e resurseşi utili!"rii lor eficiente.

C' Eti!a *n e!onomia sanitar#

F@



0roblema eticii %n economia sanitar" poate fi abor#at" plecân# #e la caracterul#iscutabil al ac$iunilor #e control ce i!ea!" utili!area c&eltuielilor #e s"n"tate. e pune%ntrebarea #ac" me#icul nu trebuie s" fac" totul pentru bolna , in#iferent #e costul%ngri+irilor me#icale. 0e #e alt" parte, se in oc" permanent creşterea semnificati " ac&eltuielilor #e s"n"tate spre #eosebire #e alte ser icii care nu %nregistrea!" aceste salturi

importante (e#uca$ie, transporturi, etc). *ceast" situa$ie ne con#uce la anali!a #istinct" aser iciilor colecti e şi a ser iciilor in#i i#uale.7eosebit #e important este raportul %ntre etica profesional" şi acci#entele

terapeutice, care trebuie anali!at atât prin prisma me#icului cât şi prin prisma sociologului.0roblema nu poate fi re!ol at" #ecât a ân# %n e#ere e olu$ia me#icinei cu ten#in$e sociale%n materie #e securitate.

' olu$ia me#icinei a fost spectaculoas" #up" cum remarc" economistul france!Jean Mamburger (1995) %ntr/un articol #espre 3?e olu$ia terapeutic"Q, care e i#en$iaapari$ia unei confrunt"ri %ntre permanen$a me#icinei şi metamorfo!ele rapi#e prin caretrece aceasta, cu #ificult"$i care trebuie re!ol ate.

?e olu$ia te&nic" #in me#icin" influen$ea!" principiile ac$iunilor terapeutice.e#icina a #e enit mai puternic" #ar, %n mo# para#o al, a accentuat problemele #e etic".În aceste con#i$ii şi comportamentul personalului me#ical se transform"2 %n lipsa unor mi+loace #e ac$iune, me#icul #e alt"#at" a ea responsabilit"$i pe m"sura #eprin#erilor sale.*st"!i, este ne oie #e un 3supliment #e sufletQ #in partea me#icului asigurân#u/i ocreştere a puterii sale #e ac$iune.

În pre!ent sunt mul$i cei care au cunoştin$" #e problemele #e etic" pe care le ri#ic"noile mi+loace #e procreare artificial", fecun#area 3in itroQ, #ona$iile #e organe,terapeutica prenatal", #escoperirile %n genetic", etc.

*stfel, puterea se con+ug" cu fragilitateaRÎn ceea ce pri eşte percep$ia eticii %n economia sanitar" şi asumarea riscurilor, se

pot #istinge trei perioa#e2a. / pân" %n sec. _I_2 s/a manifestat mo#elul responsabilit"$ii minimale a me#icului

fa$" #e pacient, nee istân# obliga$ii contractuale #e securitate> b. / sec. _I_ L __2 s/a manifestat mecanismul soli#arit"$ii %ntre me#ic şi pacient,

practica me#ical" integrân# r"spun#erea care %ns" a sc"pat, %n parte, contractan$ilor #e ser icii me#icale>

c. / perioa#a anilor 666, caracteri!at" prin etic" şi ulnerabilitate %nacor#areaHprimirea ser iciilor me#icale.0ericolul actual nu este legat numai #e progresul %n te&nica me#ical", ci şi #e

#escoperirea retroacti " a unor #eficien$e neobser ate pân" atunci, cum este e emplul posibilit"$ilor a ansate #e tratare a &emofililor şi a celor transfu!a$i #ar şi pericolul

contamin"rii cu irusul MIV.7e! oltarea puternic" a te&nicii me#icale #in societ"$ile mo#erne, eficacitateacrescân#" a terapeuticii şi apari$ia riscurilor nepre "!ute impun / la acest %nceput #e secol /acceptarea no$iunii #e etic" a ulnerabilit"$ii economiei sanitare.

7ac" luarea %n consi#erare a eticii ulnerabilit"$ii este %nso$it" #e mecanisme +uri#ice şi #e e perti!", atunci este necesar" inter en$ia managerului pentru asigurarea politicilor şi strategiilor #e lucru.

-inalitatea acestui #emers este aceea a sigur"rii unei st"ri #e ec&ilibru %ntre me#ic şi bolna , %ntemeiat" pe un limba+ comun. 7e aceea, este necesar" o transparen$" acomunic"rii %n sensul afirm"rii a#e "rului %n orice situa$ie, inclusi %n st"rile #e conflict.

În acest conte t, proce#urile #e e aluare şi #e cunoaştere a ser iciilor me#icale

necesare fac obiectul #e stu#iu al economiştilor #in sistemul sanitar.

F5



:ert este faptul c" nu se poate #iscuta #espre economia sanitar" f"r" consi#erareaaspectelor legate #e etic" şi ulnerabilitate %n sfera ser iciilor me#icale. 7omeniul este astşi comple , con#ucân# la e tin#erea cunoştin$elor şi confirmarea caracteruluimulti#isciplinar, sociologic şi psi&ologic %n e tensie la economia sanitar" propriu/!is".

D' O$ie!tul e!onomiei sanitare

'conomia sanitar" nu este o #isciplin" complementar" ştiin$elor economice, ci unul#in elementele #e ba!" ale acestora i!ân# asigurarea acor#"rii %ngri+irilor me#icale lani elul tuturor categoriilor sociale şi %n special popula$iei celei mai amenin$ate ale planetei.

Obiectul economiei sanitare const" %n e aluarea ser iciilor me#icale acor#ate bolna ilor prin prisma costurilor şi a eficien$ei acti it"$ii sanitare.

7in punct #e e#ere economic, trebuie acceptat" i#eea potri it c"reia problemaasigur"rii eficien$ei %n utili!area resurselor #isponibile sectorului sanitar este esen$ial".

;rebuie %ns" s" a#mitem faptul c" anali!a economic" se impune a fi completat" cu oe aluare cu caracter me#ical pentru ca ni elul eficien$ei acti it"$ii sanitare s" fie cel real.istemele #e in#icatori specifici e alu"rii factorilor cantitati i ai acti it"$ilor

sanitare trebuie completate cu in#icatori calitati i. 7e e emplu, conceptul #e 3an #e ia$"Q poate fi mai semnificati #ecât in#icatorii utili!a$i %n pre!ent. Iar acest lucru se e plic" prinaceea c" re!ultatul acti it"$ii sanitare %n ambulatoriu sau %n spital este a#esea necunoscut a#initio. Pi atunci se poate pune %ntrebarea2 la ce ser eşte o bun" e aluare a 3inputsQ/urilor %nsistemul sanitar #ac" se ignor" 3outputsQ/urile

In#icatorii sanitari clasici sunt eloc en$i atunci cân# sunt corela$i cu ni elulc&eltuielilor #e s"n"tate %n pro#usul intern brut (min. ni el acceptat %n $"rileocci#entale). tarea #e s"n"tate a popula$iei este puternic influen$at" %n sensul amelior"rii

sale #atorit" apari$iei #e me#icamente performante, cu efecte spectaculoase %n #ispari$iasau atenuarea unor patologii gra e. 7in acest" perspecti ", ameliorarea st"rii #e s"n"tate a popula$iei este %nso$it" #e creşterea corespun!"toare a costului marginal al %ngri+irilor me#icale.

tu#iile actuale efectuate #emonstrea!" o creştere a costului marginal concomitentcu o eficacitate marginal" #escresc"toare, situa$ie ce impune acor#area unei aten$ii#eosebite aloc"rii resurselor financiare. 7e aceea, compara$iile pri in# eficacitateame#ical" şi eficien$a economic" a acti it"$ilor sanitare sunt #eosebit #e sensibile.

0e lâng" aspectele legate #e eficien$a acti it"$ii sanitare, a #oua categorie #e#ificult"$i %n e aluarea ser iciilor me#icale care fac obiectul economiei sanitare se refer" lastabilirea costului %ngri+irii me#icale. :onform #efini$iei Organi!a$iei on#iale a "n"t"$ii(O. . .), s"n"tatea este o bun"stare fi!ic", psi&ic" şi social". *ceast" #efini$ie nu selimitea!" la absen$a patologiei sau a infirmit"$ii, ci implic" factori sociali şi culturali(con#i$ii #e munc", con#i$ii #e locuin$", ni el e#uca$ional). "rgin# %ns" aceast" perspecti ", se pune problema posibilit"$ii apari$iei riscului ca in#icatorii s" nu mai reflecteni elul #e eficien$" real" a acti it"$ii sanitare.

În mo# frec ent, se ia %n #iscu$ie ni elul #e morbi#itate constatat #e c"treepi#emiologi. *stfel, se stabilesc e alu"ri cantitati e, prin co#ificarea unei st"ri #e s"n"tate pornin# #e la clasific"rile O. . . elaborate pentru %nregistrarea #iagnosticului e act şiobiecti .

;otuşi, nu se pot e i#en$ia rela$ii constante şi puternice %ntre ni elul #e morbi#itateşi costul %ngri+irilor me#icale.

Numai un proces #e informati!are complet" a acti it"$ilor sanitare a permitee aluarea corect" a costurilor.

FF



Ne oia permanent" #e ra$ionali!are a c&eltuielilor cu ser iciile me#icale şi bunagestionare a fon#urilor alocate se reg"seşte %n rela$ia sensibil" #intre economie şi s"n"tate. Ni elul limitat al resurselor financiare generea!" constrângeri la ni elul unit"$ilor sanitare.a+orarea acestor resurse #epin#e #e #e! oltarea acti it"$ilor economice, %n mo#nemi+locit.

'ste şi ca!ul $"rii noastre, un#e finan$area furni!orilor #e ser icii me#icale esteasigurat" / %n cea mai mare parte / #e c"tre casele #e asigur"ri #e s"n"tate, #in contribu$iile persoanelor fi!ice şi +uri#ice, ale salaria$ilor şi agen$ilor economici. În toate $"rileeuropene, %n ultimii 6 ani, economia a #e enit unul #in factorii #ominan$i ai e olu$iei%ngri+irilor me#icale. 7e aceea, ni elul c&eltuielilor pentru s"n"tate trebuie s" se raporte!ela mecanismele #e reglare macroeconomic" şi financiar".

Ca!ele politicilor economice specifice gân#irii economice contemporane suntmo#ificate #e c"tre sus$in"torii teoriei #e!ec&ilibrului ('. alin au# L 19 F). 0otri itacestei teorii, creşterea costurilor sociale pentru %ngri+irea s"n"t"$ii se constituie %ntr/un&an#icap al e pansiunii economice %ncepân# #in momentul %n care economia na$ional" afost reglat" pe principiile 3mo#el"rii #esc&iseQ, a#ic" al constrângerilor e terioare L fapt ceimpune efectuarea #e regla+e interioare.

?ela$ia cau!"/efect %ntre acti itatea sanitar" şi competiti itatea e terioar" asociet"$ilor comerciale trebuie recunoscut" ca o realitate sigur" şi #urabil". *cest obiectial competiti it"$ii globale se ba!ea!" %nainte #e toate pe mecanismul #e re#ucere acosturilor şi #e lupt" contra infla$iei.

0oliticile economice 3stop an# goQ #e sus$inere a acti it"$ilor economice %n con#i$ii#e recesiune şi infla$ie (#e inspira$ie e nes/ian") au pre!entat ca a anta+ armoni!area cu politicile sociale şi sanitare.

În concep$ia lui [e nes, toate eniturile implicate %n circuitul economic trebuiec&eltuite %n mo# efecti . Or, #istribuirea presta$iilor sociale se face %n general %n fa oareagrupurilor sociale cu enituri mici şi mi+locii, ale c"ror ten#in$e #e consum sunt mari.

În $ara noastr", finan$area asisten$ei me#icale ca#e %n sarcina caselor #e asigur"ri #es"n"tate şi a inisterului "n"t"$ii, resursele financiare #epin!ân# %n mare m"sur" #econtribu$iile #e s"n"tate colectate şi bugetul alocat s"n"t"$ii.

În mo# cert, e isten$a sistemului #e asigur"ri #e s"n"tate este recunoscut ca un efectsocial esen$ial %n reali!area ser iciilor me#icale. 7reptul tuturor persoanelor la %ngri+ireas"n"t"$ii este un #rept inalienabil, c&iar #ac" se recunoaşte e isten$a inegalit"$ilor sau a#isparit"$ilor %n structura ser iciilor me#icale acor#ate.

7e aceea, se impune asigurarea unui #ublu ec&ilibru #in perspecti a obiectuluieconomiei sanitare2

/ reglarea acti it"$ilor economice prin cererea efecti " #e ser icii me#icale şi o bun"

reparti!are a sumelor financiare #isponibile>/ armoni!area %ntre economic şi social, %n special %ntre economic şi s"n"tate.

E' E!onomia sanitar# *n !onte0tul de) olt#rii so!iale

' ist" o contra#ic$ie relati aparent" care #etermin" factorul politic la limitareac&eltuielilor pentru s"n"tate2 pe #e o parte este necesar s" se $in" sub control creşterilealeatorii ale c&eltuielilor sanitare iar pe #e alt" parte este oportun" consi#erareacaracterului foarte #inamic al acestui sistem ce antrenea!" celelalte segmente sociale.

*cti itatea sanitar" nu repre!int" numai un sector #e ser icii publice, ci şi unul cu

caracter economic %ntrucât pro#uce efecte e i#ente asupra pro#uc$iei şi #istribu$iei #eme#icamente şi materiale sanitare. 7e altfel, in#ustria #e me#icamente şi pro#uc$ia #e

F<



materiale sanitare au un rol #eosebit #e important %n sistemul sanitar. O importan$"#eosebit" se acor#" şi farmaciilor care eliberea!" me#icamente şi materiale sanitare atât pacien$ilor cât şi unit"$ilor sanitare. În plus, acti itatea sanitar" #etermin" #e! oltarea%ngri+irilor la #omiciliu, a sectorului #e acti itate specific unit"$ilor me#ico/sociale şisociale, a!ile #e b"trâni, c"mine pentru &an#icapa$i etc. 'ste e i#ent c" acest #omeniu a

%nregistra %n continuare o creştere a olumului #e ser icii me#icale a ân# %n e#erecreşterea morbi#it"$ii şi %mb"trânirea popula$iei.

+' E!onomia sanitar# *n ţ#rile mem$re O' C' D' E'

="rile membre ale 3Organisation #e :oop ration et #e 7 eloppement'conomidue4 (O. :. 7. '.) %nregistrea!" c&eltuieli pentru s"n"tate ri#icate, fiin#caracteri!ate pe buna coor#onare a fon#urilor alocate şi pon#erea ri#icat" a sistemuluime#ical public %n totalul ser iciilor me#icale.

0ân" %n anii 6, ma+oritatea $"rilor O. :. 7. '. cu o economie #e pia$" #e! oltat" auutili!at mecanisme infla$ioniste pentru a finan$a %ngri+irea s"n"t"$ii, ca #e e emplutarifarea #irect" a ser iciilor me#icale %n me#iul urban sau plata !ilei #e spitali!are.

:a!ul cel mai repre!entati al acestei ten#in$e %l repre!int" . . *., un#e tarifulser iciilor me#icale raportat la alte bunuri şi ser icii a crescut mult mai repe#e #ecât %ncelelalte $"ri membre O. :. 7. '. *cest lucru se e plic" %n mare m"sur" prin faptul ca personalul me#ical şi unit"$ile sanitare sunt finan$ate / %n general / prin tarife pe ser iciime#icale.

'conomia sanitar" #in -ran$a este apropiat" #e cea a . . *. , %nregistrân# un %naltni el al c&eltuielilor pentru s"n"tate, cu pon#ere important" %n pro#usul intern brut (9,%n 66 ).

0lata ser iciilor me#icale r"mâne #ominant" %n $"rile liberale, a#optân#u/se m"surispecifice con#i$iilor #e infla$ie. *stfel, libera alegere a me#icului specialist implic"c&eltuieli consi#erabile %n raport cu $"rile care nu practic" acest sistem. ?ecurgereasistematic" la mecanisme infla$ioniste prin tarifele aplicate şi ser iciile me#icale prestatese e plic" prin manifestarea plenar" a economiei #e pia$", fiin# consi#erat" caincompatibil" cu etica me#ical".

În conte tul problemelor e istente pri in# finan$area acti it"$ilor me#icale şiorgani!area ser iciilor sanitare, $"rile in#ustriale #in O.:.7.'. au %ncercat unele reme#ieri prin punerea %n aplicare a unor concepte noi #e reform" sanitar" care i!ea!", %n mo#e &austi , aspecte legate #e2

/ #i ersificarea posibilit"$ilor #e acces la ser iciile me#icale finan$ate #in bugetulcentral sau local>

/ controlul ni elului c&eltuielilor pentru ser icii me#icale prin elaborarea unui bugetglobal corespun!"tor.*stfel, un obiecti important este acela al stabilirii unei concor#an$e %ntre

elementele sistemului sanitar şi rela$iile e istente %ntre asigura$i şi furni!orii #e ser iciime#icale.

G' Contri$uţii la -undamentarea e!onomiei sanitare

'lementele #e economie sanitar" e ocate anterior trebuie completate cu aspectecritice, fapt ce a permite aprecierea an ergurii şi #i ersit"$ii subiectelor tratate.

e impune stabilirea punctelor #e plecare pentru #emersurile economice, %ncercân#

ca pe #urata anali!elor #e specialitate şi ori #e câte ori este posibil s" confrunt"m teoria cu practica, %n con#i$iile recunoaşterii e isten$ei unei pie$e a ser iciilor me#icale.

F



0rin prisma managementului ser iciilor me#icale, pia$a repre!int" locul abstractun#e se confrunt" cererea şi oferta, pentru a a+unge la sc&imb"ri caracteri!ate prin costuri#e pia$". ' ist" o pia$" pentru fiecare tip #e ser icii me#icale şi fiecare pia$", la rân#ul s"u,las" loc emergen$ei unui cost.

7in punct #e e#ere teoretic, suntem %n#rept"$i$i s" aplic"m acestei pie$e a

ser iciilor me#icale un ansamblu #e instrumente financiare specifice economiei sanitare.7e e emplu, #eterminarea c&eltuielilor şi a eniturilor, ori a altor constrângeri bugetaregenerea!" efecte asupra cererii #e ser icii me#icale. În acelaşi timp, aplicarea unor m"suriconcuren$iale specifice economiei #e pia$" stimulea!" oferta #e ser icii me#icale.

7in punct #e e#ere practic, aceast" ipote!" este #eosebit #e sensibil" %n e aluare,#atorit" caracteristicilor #eosebite ale acti it"$ilor sanitare, fapt ce transform" pia$a%ngri+irilor me#icale %ntr/o pia$" atipic", specific" pie$ei ser iciilor non/comerciale.

În acest conte t, se pune problema unei anali!e, %n con#i$iile teoriilor economicee istente, a strategiilor şi politicilor sanitare, inclusi cunoaşterea mecanismelor #e reglarea pie$ei ser iciilor me#icale.

?e!ultatul acestei anali!e i!ea!" asigurarea eficien$ei acti it"$ilor sanitare,atingerea optimului economico/social prin prisma ma imi!"rii ni elului #e %ngri+irime#icale şi al re!ultatelor ob$inute %n con#i$iile unor constrângeri financiare.

-un#amentarea economiei sanitare implic" şi aspecte legate #e stu#iereaoportunit"$ii inter en$iei statului %n sectorul me#ical #in urm"toarele perspecti e2

a) asigurarea olumului #e ser icii me#icale pentru care e ist" certitu#ineaeficien$ei lor, #emonstrat" prin e i#en$ele clinice şi prin siguran$a amelior"rii st"rii#e s"n"tate asupra pacien$ilor lua$i %n e i#en$" (perspecti " la ni el microsocial)> b) asigurarea olumului #e ser icii me#icale la cele mai sc"!ute costuri pe unitatea#e efect, recunoscute ca fiin# eficiente şi #in punctul #e e#ere al #ot"rii te&nice şisub aspectul e isten$ei personalului me#ical #e specialitate>c) asigurarea #e resurse %n conformitate cu necesarul real #e ser icii me#icale,con#ucân# la reali!area celui mai bun raport %n #omeniul asigur"rii s"n"t"$ii prinreparti!area resurselor respecti e pe ba!a criteriilor #e eficien$" şi prioritateme#ical".n e emplu %n acest sens %l repre!int" #eci!ia statului american Oregon #e a stabili

criteriile #e reparti!are a resurselor financiare %n #omeniul %ngri+irilor me#icale conform programului #e asisten$" sanitar" sociali!at" '7I:*I7. Ierar&i!area priorit"$ilor %nreparti!area resurselor financiare potri it acestui program presupune utili!areain#icatorului sintetic #e re!ultat omogeni!at K* T (dualit a#+uste# life ear), a#ic"alocarea #e fon#uri %n func$ie #e ma imi!area num"rului #e ie$i sal ate #in punct #ee#ere statistic. ?e!ultatul acestui #emers a con#us la finan$area substan$ial" a bolna ilor

I7* şi a bolilor specifice copiilor.*cest e emplu #e #eci!ie %n #omeniul sanitar este e#ificator pentru a %n$elege c"anumite op$iuni me#icale sunt greu #e acceptat #in punct #e e#ere etic. ub aspectmacrosocial, acest #emers pre!int" a anta+ul #e a permite op$iuni alternati e la ni el #egrup, inclusi asigurarea pri ilegiului unui anumit tip #e patologie.

#) asigurarea pro#uc$iei #e ser icii me#icale eficiente pân" la ni elul %n care beneficiul pentru colecti itate egalea!" cu ni elul costului marginal al %ngri+irilor sanitare.7in aceast" ultim" perspecti ", e emplul clasic este cel specific anali!ei cost L

beneficiu, cu referire la optimi!are, a ân# ca punct #e plecare principiul ran#amentului#escresc"tor, respecti alocarea #e resurse pentru ma imi!area ni elului #e s"n"tate al

popula$iei.

F9



7in aceast" perspecti ", este cert c" nu se poate orbi #e o 3cerereQ %n senseconomic tra#i$ional. 7ac" %n meto#ologia clasic" se stu#ia!" problematica cererii prin prismele microeconomice ale pie$ei #e bunuri şi ser icii, %n sfera ser iciilor me#icale esteoportun" anali!a %n conte tul factorilor socio/economici care +ustific" olumul şi calitateae isten$ei acti it"$ilor sanitare. ai mult #ecât atât, comportamentul pacientului se

sc&imb" şi se manifest" pe pia$a ser iciilor me#icale ca un 3actor ra$ional4 care ştie ce rea%n anumite constrângeri financiare, punân#u/se astfel un accent tot mai puternic pein esti$ia %n s"n"tate.

tu#ierea capitalului %n s"n"tate trebuie %nsuşit" ca o component" a capitaluluiuman, ce re%nnoieşte perspecti a ocrotirii me#icale şi care permite %ntre e#erea unuiansamblu #e consecin$e %n raport cu mo#elul clasic al cererii #e ser icii publice prin prismaconsumului efecti .

*ceast" sc&imbare #e perspecti " semnific", %nainte #e toate, focali!area aten$ieiasupra ariabilelor #emografice şi epi#emiologice %n moti area cererii #e ser iciime#icale.

*stfel, trebuie conştienti!at faptul c" a ap"rut un rol nou al beneficiarului #eser icii me#icale, un rol nu numai reacti , #e utili!ator #ar şi un rol acti , stimulati .

I' E oluţia !ererii de ser i!ii medi!ale În $ara noastr", fon#ul alocat pentru ocrotirea s"n"t"$ii a repre!entat 8, #in

pro#usul intern brut al anului 66 , fapt ce a situat ?omânia pe ultimul loc %n 'uropa laacest capitol.

0e #omenii #e asisten$" me#ical", se constat" pon#erea ri#icat" a cererii #e ser iciime#icale spitaliceşti şi a asisten$ei cu me#icamente gratuite şi compensate %n ambulatoriu,elemente ce caracteri!ea!" $"rile cu ni el economico/social sc"!ut. a polul opus se

situea!" $"rile #e! oltate, un#e aten$ia este %n#reptat" c"tre pre enirea %mboln" irilor,tratamentul curati şi #e recuperare L reabilitare.*ctuala politic" sanitar" #in ?omânia i!ea!", %n conte tul unor constrângeri

financiare, utili!area prioritar" a asisten$ei me#icale %n ambulatoriul #e specialitate şi lani elul me#icilor #e familie, %n #efa oarea asisten$ei spitaliceşti care implic" c&eltuieliri#icate. *ceast" strategie #e substituire a #omeniilor #e asisten$" sanitar" con#uce lamo#ific"ri %n e olu$ia cererii #e %ngri+iri me#icale.

În fapt, beneficiarii #e ser icii me#icale apelea!" frec ent la me#icii specialişti %nraport cu me#icii generalişti (me#icina primar") atât #in moti e subiecti e generate #ecertitu#inea stabilirii #iagnosticului şi a tratamentului corect aplicat, cât şi #atorit"atitu#inii re!er ate a me#icului #e familie %n prescrierea #e me#icamente costisitoare #ar eficiente.

În ?omânia, num"rul mare al persoanelor spitali!ate se e plic" şi prin ca!urile care beneficia!" #e acest tip #e ser icii me#icale, pe fon#ul #eficitului actual #e institu$iisociale care s" asigure %ngri+irea persoanelor f"r" enituri sau cu enituri sc"!ute.

5' Reglarea !ererii %i a o-ertei de ser i!ii medi!ale

În $"rile europene #e! oltate, e ist" un interes #eosebit pentru reglarea cererii şi aofertei #e ser icii me#icale, a ni elului #e c&eltuieli pentru ocrotirea s"n"t"$ii.

=ara noastr" se afl" la %nceput #e #rum #in aceast" perspecti ", prin intro#ucerea

legii asigur"rilor sociale #e s"n"tate şi %n con#i$iile utili!"rii integrale a fon#ului creat peseama contribu$iilor #e s"n"tate pentru %ngri+iri me#icale, pentru s"n"tate.

<1



0reluarea #e c"tre casele #e asigur"ri #e s"n"tate spre finan$are a unor #omenii caresunt #e competen$a inisterului "n"t"$ii (programe #e s"n"tate, salariile me#icilor stagiari şi re!i#en$i etc) generea!" #iminuarea sumelor #estinate ser iciilor me#icale.

istemul #e s"n"tate 3sufer"Q %n perioa#a actual" importante #istorsiuni #atorit"imposibilit"$ii utili!"rii integrale a contribu$iilor #e s"n"tate pentru s"n"tate precum şi pe

seama 3supra%nc"rc"rii4 c&eltuielilor pentru ser icii care ar trebui finan$ate #e c"treinisterul "n"t"$ii, inisterul uncii şi oli#arit"$ii ociale, Inspectoratul #e tat pentruMan#icapa$i etc.

*cest" situa$ie a generat o cri!" #urabil" a sistemului sanitar românesc %n care to$iactorii pot pier#e2

/ contribuabilii la -on#ul Na$ional nic pentru *sigur"rile ociale #e "n"tate carenu mai sunt stimula$i la plata contribu$iei %n con#i$iile %n care sumele colectate nusunt utili!ate integral %n s"n"tate>

/ bolna ii al c"ror acces la ser icii me#icale risc" s" #e in" inegal şi #ificil>/ me#icii #e familie care nu/şi asum" integral rolul pentru care au fost in esti$i>/ me#icii specialişti care sunt supuşi la constrângeri financiare, uneori incompatibile

cu buna #esf"şurare a actului me#ical.7esigur, ma+oritatea $"rilor se confrunt" cu probleme %n asigurarea finan$"rii

ocrotirii s"n"t"$ii, #ar ?omânia se confrunt" cu câte a aspecte speciale %n conte tul unui buget insuficient.

În primul rân#, se manifest" un &an#icap #e tip cultural generat #e absen$a unei preg"tiri specifice corespun!"toare pri in# s"n"tatea public".

pre e emplu, %n $"rile anglo/sa one, pe fon#ul respect"rii culturii economice,respecti a cultului pentru munc", pro#ucti itate şi eficien$", precum şi %n conte tule isten$ei unor fon#uri generoase ca efect al re!ultatelor muncii prestate, se manifest"con ingerea pentru utili!area cât mai ra$ional" a c&eltuielilor pentru asigurarea s"n"t"$ii.*c$iunile lor #e reglare a cererii şi ofertei #e ser icii me#icale au pro#us re!ultatecorespun!"toare L situa$ie care nu se reg"seşte %n sistemul românesc.

7e aceea, orice %ncercare #e reform" sanitar" %n ?omânia este perceput" ca o nou"constrângere uman", financiar" sau material" / manifestân#u/se plenar #isimetria %ntrecererea mare #e ser icii me#icale şi ni elul #e cunoaştere sanitar" cu toate implica$iilesale.

În al #oile rân#, se manifest" un &an#icap #atorat actualului sistem #eci!ional,comple şi contra#ictoriu %n acelaşi timp, fapt ce con#uce la #isfunc$ionalit"$i #e ansamblu.*stfel, implicarea %n gestionarea fon#ului #e asigur"ri sociale #e s"n"tate a numeroaseorganisme #e a#ministra$ie şi lipsa unei autonomii reale %n utili!area sumelor colectate #ec"tre casele #e asigur"ri #e s"n"tate con#uc la imposibilitatea regl"rii cererii şi a ofertei #e

ser icii me#icale. *ctualele raporturi %ntre inisterul "n"t"$ii, :asa Na$ional" #e*sigur"ri #e "n"tate şi inisterul -inan$elor 0ublice nu con#uc la posibilitatea lu"rii #e#eci!ii unitare %n gestionarea fon#urilor pentru s"n"tate. În plus, rela$iile acestor ministerecu :olegiul e#icilor #in ?omânia, :olegiul -armaciştilor #in ?omânia, :amera-e#erati " a e#icilor, Or#inul *sisten$ilor e#icali #in ?omânia şi *NI;* , nucon#uc la %mbun"t"$irea me#iului #e munc" %n sistemul sanitar. 7e altfel, %ns"şiorgani!area corpului me#ical este foarte segmentat", lucru ce con#uce la imposibilitateaasigur"rii unor negocieri cu efecte asupra perfec$ion"rii sistemului sanitar.

6' O.timi)area !ererii de ser i!ii medi!ale

*sigurarea unui ni el optim al cererii #e ser icii me#icale este #ificil #e reali!at%ntrucât nu se pot reali!a anali!e economice #e specialitate utili!ân# numai #ate statistice

<



globale sau flu uri #e c&eltuieli. unt necesare şi elemente care iau %n consi#erare particularit"$ile organi!a$ionale specifice sistemului sanitar şi fiec"rui #omeniu #e asisten$"me#ical". 7e asemenea, trebuie a ute %n e#ere şi aspectele #e or#in social, categoriile #e persoane care beneficia!" #e asisten$" me#ical" gratuit", gra#ul #e acces gratuit sau cu plat" la ser iciile me#icale, e isten$a listelor #e aşteptare pentru unele ser icii me#icale

gratuite, institu$iile #eci#ente %n problemele sanitare etc.* stabili ni elul optim prin anali!" comparat" %ntre #iferite $"ri, este o problem" şimai comple ", ce implic" utili!area unor in#icatori obiecti i ai eficacit"$ii ser iciilor me#icale prestate %n $"rile respecti e. Or, se ştie c" practica me#ical" %n func$ie #e afec$iunieste foarte #iferit" cum şi recurgerea la anumite acte me#ico/c&irurgicale este ariabil". e pot e emplifica #atele statistice O. . . L 199 pentru inter en$ii curente2

/ inter en$ii c&irurgicale coronariene2 la un milion locuitori se %nregistrea!" <56ca!uri %n . . *., @16 ca!uri %n *nglia, 16 ca!uri %n Japonia>

/ inter en$ii c&irurgicale #e tip &isterectomie2 la un milion #e femei (pe aceleaşigrupe #e ârst") se %nregistrea!" <66 ca!uri %n . . *., F66 ca!uri %n :ana#a, 56ca!uri %n *nglia şi 116 ca!uri %n Nor egia.*ceste #iferen$e semnificati e con#uc la apari$ia unor probleme #e natura

incertitu#inii me#icale a oportunit"$ii inter en$iilor practicate precum şi influen$a factorilor care #etermin" aceste inter en$ii, pornin# #e la costul ser iciilor me#icale respecti e.

pre e emplu %n . . *., costul me#iu al unei naşteri fi!iologice este #e 5666 %ntimp ce costul me#iu al unei naşteri prin ce!arian" este #e 666 . Numeroşi me#iciobtetricieni americani practic" frec ent ce!arienele pentru a st"pâni mai bine momentulnaşterii #ar, mai ales, pentru a e ita riscurile unor urm"riri +u#iciare %n ca!ul apari$iei #e probleme la naştere. Într/a#e "r, circa <6 #intre obstreticieni au fost urm"ri$i +u#iciar pentru malpra is cel pu$in o #at" %n cariera lor, fapt ce %i #etermin" pe me#icii practicienis" ia m"suri asiguratorii %mpotri a acestui risc la care se e pun !ilnic.

În general, statisticile con#uc la conclu!ia c" in#icatorii globali ai st"rii #e s"n"tatea popula$iei nu sunt #irect lega$i #e ni elul c&eltuielilor pentru s"n"tate.

7up" cum afirm" economistul J. 0. 7umont (199 ) 3a c&eltui mai mult nu estesinonim cu a c&eltui mai bine4, criteriile #e optimi!are i!ân#2

/ speran$a #e ia$">/ ni elul sc"!ut al morbi#it"$ii şi al mortalit"$ii>/ ni elul #e protec$ie social".

:onstat"rile principale ale anali!elor efectuate pri in# optimi!area cererii #eser icii me#icale sunt urm"toarele2

/ stabilirea ni elului optim al cererii #e ser icii me#icale şi a c&eltuielilor pentrus"n"tate trebuie s" $in" seama #e posibilit"$ile #e finan$are>

/ reglarea cererii numai %n con#i$iile stabilirii unor limite corespun!"toare #ec&eltuieli, %n mo# aprioric>/ buna gestionare a c&eltuielilor pentru s"n"tate şi ni elul corespun!"tor al cererii #e

ser icii me#icale se asigur" numai printr/o structurare corespun!"toare a sistemuluisanitar %n ansamblul s"u>

/ sistemul #eci!ional %n s"n"tate trebuie s" se reali!e!e printr/un aparat unic #e#eci!ie, cu asumarea responsabilit"$ii pentru &ot"rârile asumate.0rin prisma acestor constat"ri, re!ult" c" sistemul sanitar românesc se impune a fi

ec&ilibrat, fapt ce con#uce la necesitatea şi oportunitatea aplic"rii #e strategii ferme pentrureformarea acestui sistem.

<8

1. managementul serviciilor de sanatate - generalitati 1

Documents