09_norme de deviz

7/18/2019 09_norme de Deviz

http://slidepdf.com/reader/full/09norme-de-deviz 1/29

3. CULEGERI DE NORME DE DEVIZ

3.1 GENERALITĂŢI

Complexitatea deosebit de mare ce caracterizează lucrările de construcţii, condiţiile în care se

realizează acestea şi raporturile dintre investitor şi antreprenor, conduc la apariţia unor probleme

deosebite în ce priveşte elaborarea şi aplicarea unui sistem coerent şi eficient de preţuri.Datorită particularităţilor specifice, evaluarea unei investiţii în construcţii nu poate fi făcută global,

în întregul ei. Din acest motiv, ea se detaliază, se descompune, până la un nivel în care părţile

componente pot fi măsurate şi li se poate atribui o unitate de măsură. n acest stadiu, se determină

cantităţile de lucrări ce trebuie efectuate pentru realizarea părţilor componente ale investiţiei şi li se

ataşează preţuri. !rintr"un proces de recompunere a părţilor componente, se determină preţul

investiţiei în construcţii.

# investiţie în construcţii poartă numele de obiectiv de investiii. #biectivul de investiţii poate

cuprinde una sau mai multe construcţii precum şi utila$e sau ec%ipamente te%nologice. Construcţiaunei uzine, a unui complex de blocuri sau a unui bara$ reprezintă în acest caz obiective de investiţii.

Construcţiile din cadrul unui obiectiv de investiţii se numesc obiecte de const!"cii.

Obiectul de construcţii este o construcţie distinctă, delimitată spaţial, având o funcţionalitate

precisă şi care împreună cu celelalte obiecte de construcţii şi utilajele asigură funcţionalitatea

obiectivului de investiţii.

De exemplu, un bloc de locuinţe cu instalaţiile aferente într"un cvartal, %ala de producţie cu

instalaţiile aferente la o unitate industrială etc.

#biectul de construcţii cuprinde toate instalaţiile şi dispozitivele care deservesc nemi$locitfuncţionarea construcţiei& utila$ele şi ec%ipamentele necesare procesului te%nologic pe care le

adăposteşte aceasta nu sunt incluse.

'valuarea globală a volumului de resurse înglobate în obiectul de construcţie nu este posibilă. 'ste

posibil, şi se practică evaluarea globală a obiectelor de construcţii pe bază de indicatori globali, prin

compararea cu lucrări similare. (ndicatorii globali sunt elemente de preţ care au fost determinate

după parcurgerea procesului de descompunere " recompunere a obiectului de construcţii, putând fi

exprimat în consumuri de resurse sau în expresie bănească pe unitatea de construcţie. )e impune

deci parcurgerea procesului de descompunere a obiectelor de construcţii până vom a$unge la o fază

care să ne permită să facem măsurători şi deci să operăm cu unităţi de măsură.

)e descompune obiectul de construcţie în părţi mai mici, denumite #$!i de obiect de const!"cie.

Partea de obiect de construcţie reprezintă o componentă a unui obiect de construcţie, delimitată

spaţial, având o funcţie precisă şi distinctă în alcătuirea obiectului şi care împreună cu celelalte

părţi de obiect îi asigură funcţionalitatea proiectată.

De exemplu, suprastructura unei construcţii este delimitată spaţial, are o funcţie precisă *preia

încărcările şi transmite eforturile la infrastructură+ şi, împreună cu infrastructura asigură stabilitatea

şi funcţionalitatea construcţiei.

!entru părţile de obiect se pot folosi diferite grade de detaliere ansamblu, subansamblu, element deconstrucţie.

-



E%e&ent"% de const!"cie este cea mai mică parte de obiect de construcţie care păstrează atributele

acesteia. De exemplu un stâlp, o grindă, un planşeu, o conductă montată etc.

'"b(ns(&b%"% reprezintă o delimitare spaţială convenţională pe considerente funcţionale,

structurale sau pe faze de execuţie a mai multor elemente similare executate simultan sau cu

continuitate. De exemplu totalitatea fundaţiilor aferente unui obiect de construcţie.

Ans(&b%"% reprezintă totalitatea subansamblurilor definind părţi distincte ale obiectului. Deexemplu ansamblul infrastructură al unei clădiri cuprinde subansamblurile terasamente, structura de

rezistenţă a infrastructurii.

)e constată însă că nici elementul de construcţie, diviziunea cea mai mică a unui obiect, nu poate fi

măsurat. Din acest motiv elementele de construcţii se descompun la rândul lor, în #!ocese%e

e%e&ent(!e de #!od"cie care au dus la realizarea lor.

Procesul elementar (procesul simplu) este o parte a procesului de producţie alcătuită dintro

succesiune de operaţii, care se e!ecută în general de către muncitori de aceeaşi meserie, după o

anumită te"nologie, pe un anumit loc de muncă şi pentru care se poate defini o unitate de măsură.De exemplu execuţia săpăturilor şi a spri$inirilor, confecţionarea şi montarea cofra$elor, fasonarea şi

montarea armăturilor, prepararea şi turnarea betonului etc.

Definirea cu precizie a condiţiilor de execuţie, atribuirea unei unităţi de măsură şi a unui simbol şi

încadrarea lui într"o anumită categorie de lucrări, transformă procesul elementar în (!tico% de

%"c!(!e.

#rticolul de lucrare reprezintă un proces simplu, e!ecutat cu continuitate, de către o anumită

formaţie de muncitori, şi care împreună cu alte procese simple are ca rezultat realizarea unui

element de construcţii.De exemplu, pentru elementul de construcţie stâlp, se pot defini următoarele articole de lucrare

fasonare şi montare armătură, cofrare, turnare beton, decofrare, tencuire, zugrăvire etc. a acest

nivel de detaliere, articolele de lucrare pot fi măsurate, deoarece proceselor simple respective li se

pot atribui unităţi de măsură *fasonare şi armare " $g , cofrare " m%, betonare / m&+.

0rticolele de lucrare stau la baza evaluării construcţiilor. Din acest motiv, ele se mai numesc şi

(!tico%e de devi).

Descompunerea unui obiectiv de construcţii poate fi sc%ematizată ca în figura de mai $os.

1iecărui articol de deviz îi corespunde o no!&$ de devi).

'orma de deviz este o specificaţie te"nicoeconomică aferentă unui articol de deviz care cuprinde

consumurile normate de resurse (materiale, forţă de munca şi utilaje) necesare e!ecutării unei

unităţi de măsură din articolul de lucrare respectiv

2



c"ema procesului de descompunere a unui obiectiv de investiţie

Cunoscând consumurile de resurse necesare realizării unei unităţi de măsură dintr"o lucrare, precum

şi preţurile aferente acestora, se poate determina preţul unei unităţi de măsură din acea lucrare. Dacă

înmulţim acum preţul unităţii de măsură din articolul de lucrare cu cantitatea ce trebuie realizată se

obţine preţul corespunzător procesului elementar. !rin însumarea preţurilor proceselor elementare

ce alcătuiesc un element de construcţii se determină preţul acestuia. Continuând procesul de

recompunere a obiectului de construcţii se însumează preţurile tuturor elementelor de construcţii ce

alcătuiesc subansambluri şi apoi ansambluri ale unui acelaşi obiect, obţinând în final valoarea

obiectului de construcţii. 0plicând acest algoritm pentru toate obiectele ce alcătuiesc obiectivul de

investiţii, se determină valoarea obiectivului de investiţii.

0cest proces de descompunere şi apoi de recompunere presupune cunoştinţe te%nice şi cunoaşterea

alcătuirii constructive a unui obiect. n consecinţă stabilirea valorii unei construcţii este înainte de

toate problema inginerului constructor.

!entru evaluarea costului unei construcţii este necesar deci, de a cunoaşte cantităţile de lucrări care

sunt incluse în realizarea acesteia. 0ceasta se face în faza de proiectare şi poarta numele de(nte&$s"!$to(!e.

#ntemăsurătoarea este piesa scrisă care conţine informaţiile primare referitoare la cantităţile de

lucrări necesare în realizarea unui obiect de construcţii şi se materializează printro listă de

articole de deviz cu calculul detaliat al cantităţilor de lucrări

n timpul şi după executarea construcţiei, măsurătoarea se numeşte (t(*(&ent. 0ceasta cuprinde

doar cantităţile de lucrări realizate într"o perioadă de timp. 0ntemăsurătoarea ne serveşte la diferite

antecalculaţii precum şi în activitatea de ofertare. 0taşamentul este necesar pentru decontarea

lucrărilor între investitor şi antreprenor pe baza sit"(iei de #%(t$.

3

Obiectiv de investiţie

Obiect de construcţie

Proces elementar (Articol de lucrare)

Articol de deviz

Ansamblu

Subansamblu

Element de construcţie

P a r t

e

d e

o b i e c t d e

c o n s t r u c ţ i e



3.+ NORME DE DEVIZ. CULEGERI DE NORME DE DEVIZ

!rocesul producţiei de construcţii"monta$ are în general un caracter mai complex decât cel din alte

ramuri ale producţiei materiale implicând punerea în operă a unei diversităţi de materiale, cu

folosirea de muncitori de meserii diferite şi a unor utila$e diferite ca tip şi capacitate. 0ceastă

complexitate a impus elaborarea unui număr imens de prescripţii şi normative te%nice, cuprinzând

caracteristicile lucrărilor de construcţii"monta$, materialele necesare pentru realizarea lor, precum şi

te%nologiile de execuţie a acestor lucrări.

)tabilirea încă din faza de proiectare a preţului unei construcţii necesită descompunerea ei până la

nivelul proceselor simple. !rocesul simplu se compune dintr"un complex de operaţii care se

desfăşoară constant pe acelaşi loc de lucru într"o succesiune bine determinată de te%nologia de

execuţie. 'l se execută de către o formaţie de lucru constantă ca număr, calificare, dotare cu scule şi

necesar de materiale şi are ca rezultat unul şi acelaşi produs, reluându"se în mod identic odată cu

trecerea formaţiei de muncă în alt loc de muncă. 0nalizarea în detaliu a fiecărui proces simplu de

construcţii a permis elaborarea normelor de deviz.

No!&( de devi) reprezintă o specificaţie te"nicoeconomică aferentă unui proces de producţie

care cuprinde consumurile normate de resurse (materiale, forţă de muncă, utilaje de construcţii)

necesare e!ecuţiei unei unităţi de măsură din lucrarea respectivă .

(mportanţa normelor de deviz rezidă din faptul că ele stau la baza determinării preţului

construcţiilor şi a decontării lucrărilor executate.

!rimele norme de deviz din omânia cu caracter general şi obligatoriu de aplicare au apărut la

sfârşitul anilor -456. !rintr"un proces continuu care a durat mai mult de trei decenii şi în care au

fost implicate zeci de institute de cercetare"proiectare şi antreprize de construcţii, aceste norme aufost îmbunătăţite şi completate.

1iind intim legate de te%nologia de execuţie existentă la un moment dat, normele de deviz au un

caracter dinamic presupunând îmbunătăţirea şi completarea continuă, datorită apariţiei unor noi

te%nologii, materiale de construcţii sau meserii. 0cest lucru este evidenţiat şi prin apariţia după

-446 a unui nou set de norme de deviz elaborate de (7C'C 8ucureşti. Cu toate acestea, legislaţia

în vigoare la această dată agreează doar normele de deviz ediţia -49-.

'laborarea normelor de deviz a ţinut seama de o serie de principii generale, printre care

/ aplicabilitatea frecventă a normelor în practica construcţiilor plecând de la ideea că elaborareaacestor norme trebuie făcută pentru lucrările care prezintă o anumită frecvenţă&

/ cuprinderea în norme a tuturor elementelor şi operaţiunilor necesare pentru realizarea completă a

procesului de producţie respectiv *articol de lucrare+&

/ generalizarea aplicabilităţii normelor se obţine prin reducerea cât mai mult a variantelor care apar

datorită unor elemente sau condiţii de lucru prea puţin diferenţiate&

/ respectarea prescripţiilor te%nice în vigoare&

/ organizarea ştiinţifică a producţiei, avându"se în vedere organizarea raţională a locurilor de lucru

şi a proceselor te%nologice.

:



a stabilirea consumurilor de resurse materiale, forţă de muncă şi utila$e s"au avut în vedere

următoarele ipoteze

" lucrările se execută la lumina zilei, la temperatura de peste 6 6C şi pe un front de lucru

nesting%erit& în cazul în care lucrările se execută în alte condiţii *înălţimi mari, temperaturi $oase

etc.+ se prevede aplicarea anumitor sporuri&

" materialele, utila$ele şi sculele necesare executării lucrărilor sunt aprovizionate în depozitul delângă obiectul de construcţii&

" transportul materialelor de la depozitul de lângă obiect până la locul de punere în operă este luat în

considerare în cadrul normelor de deviz cu distanţe medii diferite după natura materialului, felul de

depozitare şi modul de preparare, considerând că organizarea şantierului este făcută în mod raţional.

7ormele de deviz cuprind integral consumul de forţă de muncă necesar efectuării operaţiunilor care

intervin în procesul te%nologic de executare a lucrărilor, începând de la preluarea materialelor,

semifabricatelor şi prefabricatelor din raza de acţiune a utila$elor de ridicare, respectiv de montare şi

până la includerea acestora în lucrare.*onsumurile specifice de materiale *cantităţile necesare pentru o unitate de măsură din lucrare+ din

norme cuprind cantităţile de materiale care intră real în lucrare, pierderile te%nologice rezultate prin

prelucrare, precum şi pierderile te%nologice determinate de transportul, manipularea şi depozitarea

materialelor de la locul de furnizare la locul de punere operă.

n acest sens consumurile specifice se pot stabili cu o relaţie de tipul

' cm + * t P t P tm

în care 7cm / norma de consum Ct / consumul te%nologic *cantitatea înglobată în lucrare+

!t / pierderi te%nologice *la croire, tăiere, presare+

!tm / pierderi în timpul transportului şi ; sau manipulărilor.

n cazul materialelor auxiliare, care nu rămân înglobate în lucrare *cofra$e, sc%ele, spri$iniri+ se iau

în considerare numai pierderile te%nologice şi cele la transport şi ; sau manipulare la o singură

utilizare, folosindu"se o relaţie de tipul

' -cm +P t P tm

*onsumul de forţă de muncă cuprins în normele de deviz reprezintă timpul de muncă necesar

pentru efectuarea operaţiilor care intervin în procesul te%nologic, începând de la prelucrarea

materialelor, semifabricatelor şi prefabricatelor din raza de acţiune a utila$elor de ridicare, respectiv

de montare şi până la includerea acestora în lucrare. 'ste exprimat pe meserii şi nivel de calificare,

în ore centezimale.

*onsumul de ore utilaj cuprins în normele de deviz reprezintă numai timpii de funcţionare efectivă

a utila$elor pentru executarea unei unităţi de lucrare. 'ste exprimat pe tipuri de utila$e, în ore

centezimale.

5



!e lângă aceste indicatoare de norme de deviz de bază, se mai folosesc următoarele simboluri

pentru descrierea operaţiunilor te%nologice necuprinse în indicatoarele de norme de deviz şi care

sunt necesare la întocmirea antemăsurătorilor. 0ceste simboluri sunt

TRA , / transporturi auto, astfel

TRA-1A , / transportul cu autobasculanta a materialelor&TRA-+A , / transportul materialelor grele cu autocamionul&

TRA-+ , / transportul materialelor uşoare cu autocamionul *< = 466 >g;mc+&

TRA-3A , / transportul materialelor cu tractoare pe pneuri cu remorcă&

TRA-3 , / transportul materialelor cu tractoare pe şenile cu remorcă&

TRA-/A , / transportul materialelor cu autoremorc%er cu remorci treiler cu capacitatea

de până la 26t&

TRA-/ , / transportul materialelor cu autoremorc%er cu remorci treiler cu capacitatea de

peste 26t&TRA-0A , / transportul materialelor cu autove%icule special amena$ate *autorecipienţi,

autofrigorifice, autocisterne etc.+&

TRA-A , / transportul cu autobetoniera de 5,5 mc.

)imbolurile se completează cu distanţa de transport, exprimată printr"un număr cu două cifre. De

exemplu [email protected]: / transport cu autoagitatorul la : >m.

TR A simbol normă de muncă / pentru transporturi manuale şi manipulări mecanice

TRI A simbol normă de muncă / pentru încărcări"descărcări manuale

2-1 / sporuri pentru c%eltuieli cu manopera2-+ / sporuri pentru c%eltuieli cu utila$ele de construcţie

0ceste sporuri se prevăd pentru lucrările ce se execută în condiţii mai dificile *sub circulaţie, sub

exploatare, în locuri de muncă unde se folosesc explozibili+.

AUT / utila$e independente de construcţii&

MDTA / montare utila$e de construcţii&

MDT / demontare utila$e de construcţii&

MDTC / transport utila$e de construcţii&

NM / ore manoperă muncitori în construcţii

!entru a permite prelucrarea automată a datelor, normele de deviz şi resursele care participă la

realizarea lucrărilor sunt codificate.

7ormele de deviz sunt grupate pe categorii de lucrări de construcţii în culegeri de norme de deviz ,

cele din ediţia -49- fiind numite .ndicatoare de norme de deviz iar cele din ediţiile apărute după

-446 fiind numite 'orme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz . n continuare

vom folosi denumirea de .ndicatoare de norme de deviz

n #ne!a / se prezintă ista indicatoarelor de norme de deviz ediţia -49-.

@



(ndicatorul de norme de deviz este organizat pe capitole, simbolizate cu litere *0, 8, C, B +. n

cadrul fiecărui capitol normele de deviz primesc un număr de ordine format din două cifre *6-, 62,

63, B +& în catalogul 'orme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz numărul de

ordine este urmat de litera *6-, 62, 63, B +. ariantele de norme de deviz sunt simbolizate

cu litere *0, 8, C, B +, uneori, atunci când diferă numai sortimentul materialului, cu litere şi

numere *0-, 02, 8-, 82, B +.En (ndicator de norme de deviz este structurat astfel

• )umarul capitolelor

• ?abla de materii, a tuturor normelor de deviz

• (nstrucţiuni pentru folosirea indicatorului de norme de deviz, cuprinzând

/ conţinutul şi domeniul de folosire al indicatorului

/ condiţii generale de execuţie a lucrărilor

/ materiale

/ forţa de muncă / utila$e de construcţie

/ prescripţii te%nice avute în vedere.

a începutul fiecărui capitol există o parte de Gene!(%it$i cu următoarea structură

/ conţinutul capitolului, în care se precizează natura lucrărilor cuprinse în capitol

/ condiţii te%nice speciale avute în vedere la elaborarea normelor din capitol

/ conţinutul normelor

/ consumurile specifice de materiale

/ consumurile specifice de forţe de muncă / consumurile specifice de ore utila$

/ condiii de &$s"!(!e ( %"c!$!i%o!, care trebuie consultat ori de câte ori avem dubii asupra

modului de efectuare a măsurătorii.

# normă de deviz se caracterizează prin

/ simbol

/ denumirea normei

/ unitatea de măsură

/ consumurile specifice *pe unitatea de măsură+ de resurse pe categorii materiale, forţa de muncă

*manopera+, utila$e de construcţie.

En exemplu de normă de deviz din indicatorul de norme de deviz pentru lucrări de construcţii C, se

prezintă mai $os

C E +1

#rămirea tablei zincate, pentru0

A 1 " învelitori1

1 $g%eaburi, burlane sau glafuri.

)e măsoară la

/ metru pătrat *varianta 0+& / metru *varianta 8+.

F



Codul

resurselor

Denumirea

resurselor EG

Cantităţi0 8

M(te!i(%e:5-23---6666 0cid sulfuric cu minimum 49,5H I2)#: mono%idrat >g 6,625 6,6-5

:5222225666: )ulfat de cupru Jg 6,635 6,622:[email protected] 0moniac soluţie cu conţinut minim 25H Jg 6,625 6,6-5@@4:26--666F Elei te%nic de in Jg 6,[email protected] 6,[email protected]: Cârpe de şters din bumbac de orice culoare Jg 6,6-5 6,6-62-4-2--6666- 0pă m3 6,662 6,66-M(no#e!$-6F2- Dulg%er construcţii 2.- ore 6,-@ / -6F-- Dulg%er construcţii -.- ore 6,-@ / -3-2- ?inic%igiu ). 2.- ore / 6,[email protected] ?inic%igiu ). -.- ore / 6,6@

?#?0 ore 6,32 6,-2

După cum se poate observa, resursele înscrise în tabel sunt codificate pentru a permite prelucrarea

automată a datelor.

n cadrul indicatoarelor de norme de deviz sunt cuprinse însă şi norme de deviz care nu conţin codul

materialului sau materialelor principale care se consumă ci specifică grupa de materiale din care fac

parte, precum şi consumul specific. 0cestea sunt norme de deviz care utilizează liste anexe, şi în

care codul materialului este înlocuit de codul listei anexe.

ista anexă reprezintă o listă de materiale, de regulă, de acelaşi tip, care pot fi folosite în cadrul uneilucrări funcţie de necesitate. 0ceastă metodă a fost adoptată pentru a se reduce cât mai mult

numărul de norme de deviz care ar fi avut consumuri identice, cu excepţia unuia sau mai multor

materiale.

En exemplu de normă de deviz care necesită specificarea unor materiale din listele anexe se

prezintă mai $os.

C D - A

2idărie din plăci de ipsos / ) în pereţi despărţitori e!ecutată cu mortar din ipsos

)e măsoară la &et!" #$t!(t.

9



Cod

resursă

Denumire

resurseEG

Cantităţi0

M(te!i(%-6-F2 !laci din ipsos B -+ mc 6,6F2

[email protected]: (psos >g 5,5662-93:5--6666 7isip 6 B - mm mc 6,6652-42-266663 0pă mc 6,[email protected] )cânduri răşinoase cl. D mc 6,[email protected]:62 0ccesorii metalice mc 6,2664o!e de &"nc$6-3:3- Kidar 3.- ore 6,3-6-3:-- Kidar -.- ore 6,@36-442- Guncitor de deservire c"m 2.- ore 6,3-

?#?0 ore -,25

Uti%([email protected] 8ob elevator mobil cu

electromotor de :,5>L

ore 6,6:

-+ )e va preciza sortimentul plăcilor din ipsos conform %istei de &(te!i(% nee6#%icit(t 1-17+.

istele anexe sunt grupate pe tipuri de materiale şi conţin numărul curent al poziţiei în lista

materialelor, codul acestora, denumirea, unitatea de măsură şi preţul pe unitatea de măsură, preţ cu

care intră în calculul devizului. # astfel de listă este prezentată în continuare

1-17+ M(te!i(% nee6#%icit(t #%$ci din i#sos

7r.Cod material Denumirea materialului EG

!reţ

- 5FF966-6666 !lăci din ipsos pline @@@x566xF6 fără adaos

7(( -2-3

mc

2 5FF96626666 !lăci din ipsos pline @@@x566xF6 cu rumeguş

7(( -2-3

mc

3 5FF96636666 !lăci din ipsos cu gol @@@x566xF6 fără adaos

mc

: 5FF966:6666 !lăci din ipsos cu gol @@@x566xF6 cu rumeguş

7(( -2-3

mc

Etilizarea normelor de deviz în elaborarea documentaţiei economice implică stabilirea unei

te%nologii aleasă şi gândită funcţie de particularităţile te%nice ale construcţiei, amplasament,

încadrarea în ambient şi dotarea te%nică de care se dispune pentru realizarea investiţiei.

n toate piesele scrise din documentaţia economică " antemăsurătoare, devize, extrase de resurse " se

utilizează aceleaşi simboluri, denumiri şi unităţi de măsură ale normelor de deviz alese. n continuare se prezintă sintetic elementele care alcătuiesc simbolul normelor de deviz

4



(nformaţiile conţinute în normele de deviz sunt utilizate în toate etapele de realizare a unei lucrări

de construcţii

în faza de proiectare

" la elaborarea antemăsurătorilor şi stabilirea cantităţilor de lucrări&

" la evaluarea preţului în cadrul devizelor&

" la stabilirea cantităţilor de resurse materiale, forţă de muncă şi utila$e necesare realizării lucrării

de construcţii.

în faza de licitare " ofertare " contractare

" la evaluarea preţului în cadrul devizelor elaborate de ofertanţi&

" la stabilirea cantităţilor de resurse proprii te%nologiilor fiecărui ofertant şi a dotărilor cu utila$e ale

acestora.

în faza de execuţie

" la elaborarea planificării execuţiei lucrărilor&

" la stabilirea cantităţilor de lucrări realizate într"un anumit interval de timp *ataşament+&" la determinarea preţului lucrărilor realizate într"un interval de timp *situaţie de plată+&

" la urmărirea şi gestionarea consumurilor de resurse pe perioada execuţiei lucrărilor.

0stfel, normele de deviz capătă un caracter general de aplicare. 0cesta este dat în primul rând de

codificarea normelor de deviz, de descrierea acestora, de unitatea de măsură în care sunt exprimate

şi de etapele te%nologice specificate în cadrul lor.

'xistenţa unei mari diversităţi de unităţi economice de construcţii nu mai permite însă impunerea

consumurilor specifice existente în indicatoarele de norme de deviz ediţia -49-, cu atât mai mult cu

cât te%nologiile de execuţie au evoluat, iar dotarea cu utila$e din ce în ce mai performante nu mai

este o problemă.

n aceste condiţii, fiecare unitate economică de construcţii este pusă în situaţia de a"şi adapta

normele de deviz la propriile realităţi, căutând să aleagă cele mai performante te%nologii pentru

creşterea randamentului şi micşorarea pierderilor şi în acelaşi timp să"şi creeze propria bază de

consumuri specifice cu care să fie competitivă pe piaţa construcţiilor.

3.3. NORME DE DEVIZ LOCALE 8N.L.9

n cazurile în care la un obiect de construcţie apare necesitatea de a executa lucrări de construcţie pentru care nu există norme de deviz în culegerile curente, se pot elabora norme de deviz locale.

-6

Numărul de ordine al normei în capitol

Varianta de aplicare a normei de deviz

Simbol capitol

Simbol Indicator norme deviz

C A -1 D1



0cestea se folosesc cu acordul şi răspunderea comună a proiectantului, executantului şi

beneficiarului.

7ormele de deviz locale se elaborează pe aceleaşi principii ca şi propunerile de norme noi de deviz

cu caracter general.

1işele pentru calculul consumurilor specifice de resurse se pot elabora într"un mod mai sumar& de

exemplu consumurile specifice se pot determina prin comparare directă şi corelare cu normeleexistente apropiate în ceea ce priveşte conţinutul.

Consumurile specifice de resurse se calculează astfel

A. Cons"&"!i%e s#eci:ice de &(te!i(%e;

7r.

crt.Denumirea materialelor EG

Cantităţi necesare pe o unitate de lucrare

?otaln

lucrare

!ierderi la

prelu" transp. şi

-

2

...

...

n

. Cons"&"!i%e s#eci:ice de :o!$ de &"nc$;

)imbol

normăde

muncă

Denumirea

prescurtată

a proceselor

elementare de

lucru

E

G

lu

cr

.

7or

ma

de

timp

7?

More

N

C a n t i t a t e a d e p r o c e s d

e l u c r u p e u n i t . d e l u c r .

C o n s u m

t o t a l d e f o r ţ ă d e m u n c ă Consum de

muncă pe

meserii

m u n c i t o r i

c a l i f i c a ţ i

m u n c i t o r i

n e c a l i f i c a ţ i

- 2 3 : 5 @ F ... -2

--



?otal

?otal rotun$it

C. Cons"&"!i%e s#eci:ice de "ti%(5e de const!"cie;

Cod utila$ Denumirea utila$ului

nsumarea orelor de

utila$ pe procese de

lucru

?otal ore utila$

-2



0. DOCUMENTAŢIA ECONOMICĂ <ENTRU LUCRĂRILE DE CON'TRUCŢII

0.1 Ante&$s"!$to(!e(

0ntemăsurătoarea este piesa scrisă care stă la baza elaborării documentaţiei economice şi deci,la baza evaluării costului unei construcţii.

#ntemăsurătoarea este piesa scrisă din documentaţia economică prin care se stabilesc

lucrările necesare a se e!ecuta în cadrul unei categorii de lucrări cuantificate prin încadrarea înnormele de deviz şi se determină cantităţile necesare a se e!ecuta

0ntemăsurătorile se elaborează de către proiectant pe părţi de obiecte, fiecare parte de obiect deconstrucţie putându"se executa cu continuitate în aceeaşi etapă a procesului de execuţie.

0ntemăsurătoarea se elaborează pe baza pieselor desenate, stabilindu"se lucrările necesare a seexecuta, după care, folosind culegerea de norme de deviz corespunzătoare, se încadrează lucrarea şise cuantifică. a încadrarea lucrărilor în normele de deviz se urmăreşte

/ succesiunea practică a diferitelor lucrări în concordanţă cu procesul te%nologic de execuţie,astfel încât să se cuprindă toate lucrările&

/ analiza conţinutului normelor de deviz şi necesitatea executării lor pe şantier pentru a nu fiomise unele lucrări sau pentru a nu fi înscrise unele operaţii de două ori.

0vând în vedere cele de mai sus rezultă că persoana care întocmeşte antemăsurătoarea trebuiesă posede o bună e!perienţă privind execuţia lucrărilor de tipul celor ce urmează a se executa şicunoaşterea posibilităţilor de pe şantier privind încadrarea cu personal şi mi$loace te%nice.

n funcţie de modul în care proiectantul a stabilit descompunerea obiectului de construcţii,antemăsurătoarea poate fi întocmită în două moduri

" pe categorii de lucrări&" pe stadii fizice.Categoriile de lucrări cuprind lucrările din cadrul unui obiect de construcţii care au acelaşi

specific de execuţie şi care sunt cuprinse, de regulă, în acelaşi indicator de norme de deviz. Deexemplu, o construcţie poate fi analizată considerând că la realizarea ei se desfăşoară următoarele

categorii de lucrări" lucrări de terasamente&" lucrări de construcţii&" lucrări de izolaţii etc.0ceeaşi construcţie poate fi privită ca fiind alcătuită din subansambluri sau ansambluri, caz în

care, antemăsurătorile vor fi elaborate pe stadii fizice, astfel" lucrări de infrastructură&" lucrări de suprastructură&" lucrări de ar%itectură etc.De cele mai multe ori antemăsurătoarea se întocmeşte pe categorii de lucrări.0ntemăsurătoarea se materializează printr"o listă de articole de lucrări, cu calculul detaliat al

cantităţilor de lucrări.Cantităţile de lucrări ce trebuie executate se calculează în unitatea de măsură a normei de deviz, pe baza dimensiunilor din planşe şi a informaţiilor din memoriile te%nice şi caietele de sarcini.Calculul detaliat *cu valori ale cotelor din planşe+ se înscrie e6#%icit în antemăsurătoare.

3alorile rezultate se rotunjesc, întotdeauna în plus, la a treia cifră semnificativă .De exemplu - 25@ :@2 >g O rotund - [email protected] 666 >g

-2,325F mc O rotund -2,: mc!rin antemăsurătoare se precizează şi alte elemente necesare întocmirii devizelor

/ nominalizarea variantelor de articole de lucrări& / stabilirea unor sporuri la manoperă şi utila$e de construcţie.1iecare parte de obiect de construcţie primeşte un număr, format din două cifre *6-, 62, 63,

B +.n antemăsurătoare fiecare articol primeşte un număr de ordine *6-.6-, 6-.62, 6-.63, B + care

va însoţi articolul respectiv în toate piesele scrise ale documentaţiei economice.

-3



n afara normelor de deviz, pentru încadrarea unor lucrări se mai folosesc următoarelesimboluri

TRA-1A , " transportul cu autobasculanta a materialelor&TRA-+A , " transportul materialelor grele cu autocamionul&TRA-+ , " transportul materialelor uşoare cu autocamionul *< = 466

>g;mc+&TRA-3A , " transportul materialelor cu tractoare pe pneuri cu remorcă&TRA-3 , " transportul materialelor cu tractoare pe şenile cu remorcă&TRA-/A , " transportul materialelor cu autoremorc%er cu remorci treiler cu capacitatea de

până la 26t&TRA-/ , " transportul materialelor cu autoremorc%er cu remorci treiler cu capacitatea de

peste 26t&TRA-0A , " transportul materialelor cu autove%icule special amena$ate *autorecipienţi,

autofrigorifice, autocisterne etc.+&TRA-A , " transportul cu autobetoniera de 5,5 mc.)imbolurile se completează cu distanţa de transport, exprimată printr"un număr cu două cifre.

De exemplu [email protected]: /transport cu autoagitatorul la : >mTR A simbol normă de muncă " pentru transporturi manuale şi

manipulări mecaniceTRI A simbol normă de muncă " pentru încărcări"descărcări manuale2-1 = sporuri pentru c%eltuieli cu manopera2-+ = sporuri pentru c%eltuieli cu utila$ele de construcţie0ceste sporuri se prevăd pentru lucrările ce se execută în condiţii mai dificile *sub circulaţie,

sub exploatare, în locuri de muncă unde se folosesc explozibili+.1orma de redactare a antemăsurătorilor este următoarea

'ntitatea ac%izitoare !r.nr.

Enitatea!roiectant 1aza studiu de fezabilitate

ANTEMĂ'URĂTOARE!entru lucrări de = categoria de lucrări P

7r.crt.

)imbol articolDenumire articol de lucrareME.G.N

- 2

B BBB.

BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB. B4 *alculul e!plicit al cantităţii de lucrare pe baza datelor din

proiectul te"nic 5Cantitate BB.... E.G.otund ............... E.G.

Cea mai importantă etapă în realizarea antemăsurătorilor o reprezintă încadrarea lucrărilor înnormele de deviz. !entru aceasta, proiectantul trebuie să stabilească te%nologia de execuţie alucrărilor de construcţii şi în funcţie de operaţiile şi activităţile din cadrul ei, să aleagă acele normede deviz care se potrivesc cel mai bine.

Cu cât prin încadrare se alege o normă de deviz care este mai apropiată de operaţia ce urmeazăa fi realizată, cu atât costul estimat în etapa de proiectare va fi mai apropiat de costul construcţieirealizate.

-:



E6e&#%";

)ă se întocmească antemăsurătoarea pentru pardoseala din mozaic a încăperii din figura de mai $os.

ANTEMĂ'URĂTOARE

!entru lucrări de construcţii

7r.crt.

)imbol articol

Denumire articol de lucrare

MEGQ

- 2

6- CG-D1

!ardoseli din mozaic turnate pe loc, fără coloranţi, inclusiv stratul suport de circa 3 cmgrosime cu mortar de ciment marca G -66"? inclusiv frecare şi spălarea, executatesimplu, în câmp continuu în grosime de -,5 cm, fără bordură, cu piatră de mozaic dinmarmură, în încăperi cu suprafeţe peste 5 m2

&+

:,95 x 3,25 R -5,[email protected]

Cantitate -5,[email protected] m2

Rot"nd; 10>?- &+

62 CG-71

!linte din mozaic, turnate pe loc, fără coloranţi, inclusiv stratul suport cu mortar deciment marca G -66"? inclusiv frecare şi spălarea cu piatră de mozaic din marmură

&

2 x *:,95 A 3,25+ R -@,26 m

)e scade lăţimea uşii / 6,46 m

?otal R -5,36 m

Cantitate -5,36 mRot"nd; 10>3- &

-

:.95

3 . 2

5

2 . 6

6

- . 5

6

2

4 6

2

. - 6

-5



0.+ Devi)e @n const!"cii

Costul unei construcţii se stabileşte pe baza cantităţilor de lucrări ce urmează a fi realizate şideci, pe baza antemăsurătorilor.

6evizul reprezintă documentaţia te"nico economică prin care se stabileşte costul unei

construcţii şi pe baza căreia are loc e!ecuţia şi decontarea lucrărilor de construcţii montaj

După modul de elaborare, conţinut, scop şi etapă a procesului investiţional, devizele înconstrucţii se clasifică astfel

-. Deviz analitic&2. Deviz pe obiect&

3. Deviz general&:. Deviz ofertă& /5. )ituaţie de plată&

@. Deviz financiar.

0.+.1 Devi)"% (n(%itic

6evizul analitic reprezintă piesa scrisă principală pe baza căreia se determină valoarea

lucrărilor aferente unei părţi dintro lucrare de construcţii n funcţie de modul în care a fostîntocmită antemăsurătoarea după care se elaborează devizul, acesta poate fi realizat pe categorii delucrări, sau pe stadii fizice.

Devizul analitic este alcătuit din articole de deviz. 0rticolul de deviz reprezintă un articol delucrare căruia i s"au ataşat preţurile unitare pentru materiale, forţă de muncă, utila$e de construcţie şitransport.

Costurile resurselor pe unitatea de măsură a articolului de deviz se obţin înmulţind consumurilespecifice aferente normei de deviz, cu preţurile de procurare ale acestora. !rin însumarea costurilor

pe tipuri de resurse se obţine preţul unitar pe articolul de deviz, defalcat pe material, manoperă,utila$. aloarea totală pe articolul de deviz se obţine înmulţind preţul unitar pe articol cu cantitateade lucrare.

)ă luăm ca exemplu un articol de lucrare din antemăsurătoarea de mai susC G - D1

<(!dose%i din &o)(ic t"!n(te #e %oc> :$!$ co%o!(ni> inc%"siv st!(t"% s"#o!t de ci!c( 3 c&!osi&e c" &o!t(! de ci&ent &(!c( M 1--=T inc%"siv :!ec(!e *i s#$%(!e(> e6ec"t(te simplu, încâmp continuu în grosime de -,5 cm, fără bordură, cu piatră de mozaic din marmură, în încăperi cusuprafeţe peste 5 m2

E. G. &+ otund R 10>?- &+

Consumurile specifice de resurse din norma de deviz corespunzătoareacestui articol, precum şi preţurile unitare şi totale ale acestora se prezintă în

tabelul de mai $os.

7r.crt.

Denumire resursă E;G Cantitate!reţ unitar Mlei;EGN

aloaretotalăMleiN

M(te!i(%e-. Ciment G36 >g 22,656 @66 -3.2362. !iatră din mozaic din marmură >g 2@,366 -.266 [email protected]. 7isip 6 B 3 mm m3 6,63F :56.666 -@[email protected]:. !iatră de frecat >g 6,253 -5.266 3.9:@5. umeguş de lemn >g 6,656 356 -9

@. 0pă m3 6,6-: @.566 4-

?otal 0.3/ 4o!e de &"nc$F. Gozaicar 3.- ore 6,36 9.366 2.:46

-@

în etapa de e!ecuţie

în etapa de proiectare

în etapa de licitare ofertare



9. Gozaicar 2.- ore 6,9: F.966 @.5524. Gozaicar -.- ore 6,24 @.566 -.995-6. Kidar -.2 ore 6,64 9.266 F39

?otal ore -,52 11.0 Uti%(5e-2. 8ob elevator mobil cu electromotor

de :,5 >S ore 6,63 23.666 @46

Total ore -TOTAL 77.7/

!rin însumarea preţurilor totale ale resurselor se obţine preţul unitar pe articolul de deviz. !reţultransportului pe cale ferată s"a considerat inclus în preţul materialelor.

nmulţind acum preţul unitar pe articolul de deviz cu cantitatea de lucrare se obţine valoareatotală pe articolul de deviz.

77 7/ %ei B &+ 6 10>?- &+ 1 ++? /30 %ei

n aceste condiţii devizul analitic conţine simbolurile articolelor de deviz cu descrierealucrărilor de executat, cantităţile de lucrări, preţurile pe unitatea de măsură din articolul de deviz,corespunzătoare resurselor materiale, forţă de muncă şi utila$e, valorile pe articole de devizdefalcate pe materiale, manoperă, utila$ şi valoarea totală pe articolul de deviz. De asemenea, maiconţine şi o coloană cu greutatea totală a materialelor principale, necesară determinării c%eltuielilor de transport şi manipulare.

Devizul analitic este structurat pe următoarele capitole de c%eltuieli

CA<. A. CELTUIELI DIRECTE

0cestea sunt aferente articolelor de deviz şi se determină pe baza cantităţilor înscrise înantemăsurători şi a preţurilor unitare pe articole de deviz. C%eltuielile directe sunt constituite dinurmătoarele elemente- c%eltuieli materiale în care se cuprinde valoarea materialelor calculate cu preţul de la producător,

fără ?..0., iar în cazul materialelor utilizate pentru investiţii aprovizionate din import şi taxeleşi comisionul vamal&

- c%eltuieli cu manopera în care se cuprinde manopera aferentă muncitorilor direct productivi şimanopera aferentă manipulării materialelor, la care se adaugă celelalte drepturi salariale stabiliteîn condiţiile legii&

- c%eltuieli cu utila$ele de construcţii rezultate din orele de funcţionare şi a tarifelor orare&- transportul cu autove%icule al materialelor de la staţia de destinaţie şi de la depozitele

intermediare, poligoanele şi atelierele executantului, precum şi transportul semifabricatelor de lastaţiile de preparare *articolelor de transport de tip ?0+, transporturile te%nologice *transport

pământ, beton, mortar, moloz rezultat din demolări+, transporturile cu utila$ele de construcţii de

la baza de utila$e la punctul de lucru şi retur.CAP. B. ALTE CHELTUIELI DIRECTE

n acest capitol se cuprind- c%eltuieli de transport care vor cuprinde transporturile auto, C.1., naval, de la producător sau

furnizor, după caz, a materialelor, prefabricatelor, confecţiilor etc., la depozitul intermediar, de ladepozitul intermediar la locul de punere în operă în raza de acţiune a mi$loacelor de ridicat,

precum şi taxele aferente acestor transporturi&- salariile de bază ale maiştrilor&- contribuţia la asigurările sociale&- contribuţia la fondul de şoma$ aferent.

-F



CA<. C. CELTUIELI INDIRECTE

C%eltuielile indirecte pot fi asociate unui anumit obiect, dar nu pot fi asociate unui proces delucru anume. Cu alte cuvinte, acest capitol va cuprinde acele c%eltuieli legate de execuţia obiectului,care nu pot fi cuprinse în c%eltuielile directe.

C%eltuielile indirecte sunt constituite din următoarele elemente- salariile de bază ale personalului de conducere, te%nic, economic, administrativ, şi de altă

specialitate inclusiv salariile de bază ale personalului de pază, alte drepturi, fondul de şoma$aferent&

- c%eltuieli legate de deplasări, detaşări şi transferări ale personalului de mai sus&- c%eltuieli privind micul utila$ de construcţii, scule, dispozitive şi celelalte obiecte de inventar în

folosinţă cu caracter de producţie şi uz gospodăresc&- c%eltuieli administrativ"gospodăreşti *furnituri şi alte c%eltuieli de birou legate de prelucrarea

automată a datelor, cărţi, reviste, publicaţii, c%eltuieli !?? etc.+&- c%eltuieli legate de transportul muncitorilor conform prevederilor legale şi care nu sunt cuprinse

în c%eltuielile de organizare de şantier&

- amortizarea mi$loacelor fixe de uz general *clădiri, instalaţii ce deservesc clădirile, autoturisme,dotări şi ec%ipamentele de birou, inventar !.).(. etc.+, calculată potrivit normelor legale&

- c%eltuieli pentru cercetări, încercări, experimentări, agrementări, studii, proiecte pentru nevoi proprii, invenţii, inovaţii, expertize, consultanţă&

- c%eltuieli cu protecţia muncii&- dobânzi bancare&- c%eltuieli în legătură cu predarea lucrărilor la beneficiar *evacuarea materialelor neconsumate şi

a deşeurilor, lucrări de curăţenie, lucrări pentru măsurători şi verificări etc.+&- c%eltuieli neimputabile pentru efectuarea remedierilor şi refacerilor de lucrări cu vicii ascunse,

apărute în perioada de garanţie a lucrărilor&- contravaloarea primelor de asigurare în cazul când condiţiile speciale de contractare prevăd

obligativitatea asigurării&- alte c%eltuieli *transport obiecte de inventar şi de interes general, cazarmament de la depozit la

şantier, cost apă necesară la branşamente, impozitul pe clădiri şi prime de asigurare, taxe decirculaţie, verificările 0.G.C., c%irii terenuri, rampe gări, curăţire şi evacuare zăpadă în cazurinormale, semne de circulaţie şi avertizare, deratizare şi dezinsecţie, trasare şi topometrie etc.+.

C%eltuielile indirecte se evidenţiază ca un procent din totalul c%eltuielilor directe. 0ceastăvaloare diferă însă de la o categorie de lucrări la alta şi mai mult, de la o antrepriza la alta. De aceea,

pentru stabilirea valorii c%eltuielilor indirecte este necesară analiza întregii structuri a antreprizei deconstrucţii şi a categoriilor de lucrări pe care aceasta le execută. n lipsa informaţiilor se pot folosicu titlu orientativ, valorile existente în 'ormativul privind modul de întocmire a devizelor pe

categorii de lucrări şi pe obiecte pentru lucrările de construcţii montaj, precum şi pentru reparaţiicurente şi de întreţinere la construcţii şi la instalaţiile aferente acestora, .ndicativ P 7/ 8&, ediţie-493.

n #ne!a & se prezintă valorile orientative ale procentelor cu c%eltuielile indirecte.

CA<. D. <RO4IT

!rofitul sau beneficiul se pretinde pentru orice activitate profesională a economiei de piaţă şi nu poate fi precizat decât orientativ, stabilindu"se ca o cota procentuală din suma formată de primeletrei capitole. De cele mai multe ori, profitul este estimat ca un procent cuprins între 5H şi -6H dinsuma valorilor obţinute la capitolele 0, 8 şi C.

Din însumarea valorilor obţinute la aceste capitole se obţine ?#?0 T'7'0 D'(K. )emenţionează că devizul analitic nu cuprinde ?axa pe aloarea 0dăugată.

-9



n funcţie de legislaţia existentă la un moment dat, în înc%eierea de deviz pot fi cuprinse şi altetaxe şi impozite.

'ste prezentat devizul analitic pentru antemăsurătoarea din exemplul anterior.

!entru materialele care necesită transport auto de la gara de destinaţie la depozitul de şantier şide aici la locul de punere în operă, se face o analiză de preţ, stabilindu"se în funcţie de >ilometrii

parcurşi, de natura materialelor şi de tipul mi$loacelor de transport, un preţ exprimat în lei 9 tonăcare se înmulţeşte cu greutatea de transportat. n cazul în care transportul auto este inclus în preţulmaterialelor, atunci valoarea acestuia va fi egală cu zero. 0ceastă valoare se înscrie în coloana *5+de materiale, afectând preţul acestora.

)alariul maiştrilor se aplică la manopera directă fiind exprimat ca un procent din aceasta "variabil în funcţie de categoria de lucrare " înscriindu"se în coloana de manoperă.

Contribuţia la asigurările sociale reprezintă o taxă pe care antreprenorul o virează la bugetul destat şi se exprimă ca un procent din valoarea manoperei directe şi a salariului maiştrilor.

Contribuţia la fondul de a$utor de şoma$ se aplică tot ca un procent din valoarea manopereidirecte şi a salariului maiştrilor. 0ceste procente sunt stabilite prin legislaţia în vigoare.

nsumând valoarea totală a c%eltuielilor directe, c%eltuielilor indirecte şi profitul, se obţine

valoarea totală a devizului analitic.

0.+.+ Devi)"% #e obiect

6evizul pe obiect e!primă valoarea unui obiect de construcţii şi reprezintă un deviz sintetic 'lse obţine prin însumarea valorilor categoriilor de lucrări ce compun obiectul, la care se adaugă ?axa

pe aloarea 0dăugată.Delimitarea obiectelor în cadrul unei investiţii şi numerotarea acestora se face de către

proiectant.En exemplu de întocmire a unui deviz pe obiect se prezintă în continuare.

n devizele pe obiecte valoarea devizelor pe categorii de lucrări se stabileşte pe baza estimării

cantităţilor de lucrări şi a preţurilor acestora, neincluzând ?..0.C%eltuielile privind organizarea de şantier fac parte integrantă din documentaţia de ofertă a

contractantului şi vor fi prezentate de către acesta, în cadrul ofertei, ca un obiect distinct, cuprinzândşi ?..0. n organizarea de şantier se cuprind

- lucrările pentru realizarea bazei de producţie, a spaţiilor de depozitare şi incintei terenurilor destinate pentru organizarea de şantier&

- conservare a materialelor, inclusiv a utilităţilor necesare până la limita incintei- lucrări şi c%eltuieli necesare pentru asigurarea satisfacerii necesităţilor social"culturale ale

personalului muncitor, c%irii pentru spaţii de cazare stabilite în conformitate cu prevederile

legale, lucrări pentru asigurarea spaţiilor de lucru a personalului de conducere te%nic,administrativ etc.&- amena$ări şi lucrări de organizare necesare la punctul de lucru&- transportul muncitorilor nelocalnici în conformitate cu prevederile legale.

a ofertă, ofertantul va prezenta valoarea lucrărilor de organizare de şantier, funcţie deorganizarea te%nologică proprie, ca o sumă forfetară, prezentând o listă a principalelor lucrări,obiecte şi c%eltuieli necesare organizării de şantier, în baza unui proiect propriu al său.

Contractantul *ofertantul câştigător+ va prezenta până la data stabilită pentru primirea ordinuluide începere a lucrărilor, devizele pe categorii de lucrări privind lucrările de organizare de şantier înlimita maximă a sumei forfetare cuprinsă în ofertă.

-4



DEVIZ <E OIECT NR.

Decontarea şi actualizarea valorii situaţiilor de lucrări aferente organizării de şantier conformofertei ad$udecate, se face similar decontării şi actualizării lucrărilor de bază.

0.+.3 Devi)"% ene!(%

6evizul general reprezintă documentaţia economică prin care se stabileşte valoarea totală

estimativă a obiectivului de investiţii în faza de proiectare studiu de fezabilitate şi proiect te"nic

0cesta constituie baza elaborării documentaţiei economice ce urmează a se finanţa după ce, în prealabil, valoarea c%eltuielilor supuse licitaţiei a fost ad$udecată.

Conform legislaţiei în vigoare, structura devizului general este prezentată mai $os.

7r.crt.

Denumirealoarea pe categoriide lucrări, fără ?0

mii lei 'E#6 - 2 3

(. EC0( D' C#7)?EC (( ( (7)?00?((- ?erasamente2 Construcţii * rezistenta *fundatii, structura derezistenta+ si

ar%itectura *inc%ideri exterioare compartimentari, finisa$e+3 (zolaţii

: (nstalaţii electrice

5 (nstalaţii sanitare

@ (nstalaţii de încălzire, ventilare, climatizare,!)(, radio"tv,intranet

F (nstalaţii de gaze

9 (nstalatii de telecomunicatiiB BBBBBBB..

?#?0 *fără ?0+?..0. *B H+TOTAL I *cu ?0+

(( " G#7?0W

Gonta$ utila$e si ec%ipamente te%nologice

?#?0 (( *fara ?0+?0 *... H+TOTAL II *cu ?0+

((( " !#CE0'Etila$e si ec%ipamente te%nologice

Etila$e si ec%ipamente de transportDotari?#?0 ((( *fara ?0+?0 *... H+TOTAL III *cu ?0+

?#?0 *?#?0 ( A ?#?0 (( A ?#?0 ((( fara ?0+

?0 *... H+

TOTAL DEVIZ <E OIECT 8c" TVA9

26



ENTITATEA ACHIZITOARE : PR.Nr.:

UNITATEA:

PROIECTANT: FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE

DEVIZ GENERAL

*Conform I.T.. nr. -.-F4 ; 2:.-6.2662+ privind c%eltuielile de capital necesare realizării investiţiei*mii lei;'E# la cursul lei;'E# din data de BB+

7r.crt.

Denumirea capitolelor şisubcapitolelor de c%eltuieli

aloare *inclusiv ?0+

?otal

Din care

supusă

procedurii deac%iziţie

mii lei 'E# mii lei 'E#

- 2 3 : 5 @<ARTEA I

CA<ITOLUL 1 " CI'?E('( !'7?E #8U(7''0 V( 0G'70W0'0 ?''7EE(

-.- #bţinerea terenului

-.2 0mena$area terenului

-.3 0mena$ări pentru protecţia mediului

CA<ITOLUL + = CI'?E('( !'7?E 0)(TE0'0 E?((?XU(# 7'C')0' #8('C?(EE(

eţele de racord, utilităţi exterioare incintei

CA<ITOLUL 3 = CI'?E('( !'7?E !#('C?0' V( 0)()?'7UX ?'I7(CX

3.- )tudii de teren3.2 #bţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii

3.3 !roiectare şi engineering

3.: #rganizarea procedurilor de ac%iziţie publică

3.5 Consultanţă

3.@ 0sistenţă te%nică

CA<ITOLUL / = CI'?E('( !'7?E (7')?(U(0 D' 80KX:.- Construcţii şi instalaţii

:.2 Gonta$ utila$ te%nologic

:.3 Etila$e, ec%ipamente te%nologice şi funcţionale cu monta$

:.: Etila$e fără monta$ şi ec%ipamente de transport

:.5 Dotări

CA<ITOLUL 0 " 0?' CI'?E('(5.- #rganizare de şantier

5.-.- lucrări de construcţii

5.-.2. c%eltuieli conexe organizării şantierului

5.2 Comisione, taxe şi cote legale

5.2.-. Comisioane, taxe şi cote legale

5.2.2. Costul creditului

5.3 C%eltuieli diverse şi neprevăzuteCA<ITOLUL / CI'?E('( !'7?E D0'0 7 '!#0?0'

@.- !regătirea personalului de exploatare

2-



@.2 !robe te%nologice

?#?0 !0?'0 (Din careCAG

<ARTEA II

aloarea rămasă actualizată a mi$loacelor fixe existente incluse încadrul obiectivului de investiţie

<ARTEA III1ondul de rulment necesar pentru primul ciclu de producţie

?#?0 T'7'0Din care CAG

Devizul general se structurează pe capitole de c%eltuieli, precizându"se valoarea totală, din carese specifică partea ce se supune licitaţiei.

n cadrul fiecărui capitol se înscriu obiectele sau natura c%eltuielilor. Conţinutul devizuluigeneral pe capitole de c%eltuieli este următorul

<ARTEA I=(

*ap / *"eltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

// Obţinerea terenului

)e includ c%eltuielile efectuate pentru cumpărarea de terenuri, plata concesiunii *redevenţei+ pe durata realizării lucrărilor, exproprieri, despăgubiri, sc%imbarea regimului $uridic al terenului,scoaterea temporară sau definitivă din circuitul agricol, precum şi alte c%eltuieli de aceeaşi natură.

/% #menajarea terenului

)e includ c%eltuielile efectuate la începutul lucrărilor pentru pregătirea amplasamentului şicare constau în demolari, demontari, defrişări, evacuari materiale rezultate, devieri reţele de utilităţidin amplasament, sistematizări pe verticală, drena$e, epuismente *exclusiv cele aferente realizăriilucrărilor pentru investiţia de bază+, devieri de cursuri de apă, strămutari de localităţi sau demonumente istorice etc.

/& #menajari pentru protectia mediului

)e includ c%eltuielile efectuate pentru lucrări şi acţiuni de protecţia mediului, inclusiv pentrurefacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor, precum plantare de copaci, reamena$are despaţii verzi.

*ap % *"eltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

)e includ c%eltuielile aferente asigurării cu utilităţile necesare funcţionării obiectivului deinvestiţie, precum alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energieelectrică, telefonie, radio"tv, drumuri de acces, căi ferate industriale, care se execută peamplasamentul delimitat din punct de vedere $uridic, ca aparţinând obiectivului de investiţie,

precum şi c%eltuielile aferente branşării la reţelele de utilităţi.

*ap & *"eltuieli pentru proiectare şi asistenţă te"nică

&/ tudii de teren

)e cuprind c%eltuielile pentru studii geote%nice, geologice, %idrologice, %idrogeote%nice,fotogrametrice, topografice şi de stabilitate a terenului pe care se amplasează obiectivul de

investiţie.&% Obţinere avize, acorduri şi autorizaţii

22



)e includ c%eltuielile pentru

a+ obtinerea;prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism, taxa pentruobţinerea;prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire, conform legii&

b+ obţinerea avizelor şi acordurilor pentru racorduri şi branşamente la reţele publice de apă,canalizare, gaze, termoficare, energie electrică, telefonie etc.&

c+ obţinerea certificatului de nomenclatură stradală şi adresa&d+ întocmirea documentaţiei, obţinerea numărului cadastral provizoriu şi înregistrarea terenului

în cartea funciară&e+ obţinerea acordului de mediu&f+ obţinerea avizului !)(&g+ alte avize şi acorduri prevăzute în acte normative.

&& Proiectare şi inginerie

-. )e includ c%eltuielile pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare *studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, proiect te%nic, detalii de execuţie+, pentru plata verificăriite%nice a proiectării, precum şi pentru elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor,avizelor şi autorizaţiilor aferente obiectivului de investiţie, documentaţii ce stau la baza emiteriiavizelor şi acordurilor impuse prin certificatul de urbanism, documentaţii urbanistice, studii deimpact, studii;expertize de amplasament.

2. !entru lucrările de modernizare sau consolidare la construcţii existente sau pentrucontinuarea lucrărilor la construcţii începute şi neterminate se includ c%eltuielile efectuate pentruexpertiza te%nică.

&: Organizarea procedurilor de ac"iziţie publică

)e includ c%eltuielile aferente întocmirii documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea ofertei, precum şi pentru multiplicarea acestora, exclusiv cele cumparate de ofertanţi& c%eltuielile cuonorariile, transportul, cazarea şi diurna membrilor desemnaţi în comisiile de evaluare& anunţuri deintenţie, de participare şi de atribuire a contractelor, corespondenţa prin poşta, fax, poşta electronicăetc., în legatură cu procedurile de ac%iziţie publică.

&; *onsultanţa

)e includ c%eltuielile efectuate, după caz, pentrua+ plata serviciilor de consultanţă la elaborarea studiului de prefezabilitate sau a studiilor de

piaţă, de evaluare& b+ plata serviciilor de consultanţă în domeniul managementului investiţiei sau administrarea

contractului de execuţie.

&< #sistenţa te"nică

)e includ c%eltuielile efectuate, după caz, pentrua+ asistenţa te%nică din partea proiectantului, în cazul când aceasta nu intră în tarifarea

proiectării& b+ asigurarea supraveg%erii execuţiei prin inspectori de şantier desemnaţi de autoritatea

contractantă&c+ plata specialiştilor anga$ati pe bază de contract conform prevederilor Iotărârii Tuvernului nr.

46@;266- privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului (nterministerial de 0vizareucrări !ublice de (nteres 7aţional şi ocuinţe.

*ap : *"eltuieli pentru investiţia de bază

:/ *onstrucţii şi instalaţii

-. )e cuprind c%eltuielile aferente execuţiei tuturor obiectelor cuprinse în obiectivul deinvestiţie clădiri, construcţii speciale, instalaţii aferente construcţiilor, precum instalaţii electrice,

23



sanitare, instalaţii interioare de alimentare cu gaze naturale, instalaţii de încălzire, ventilare,climatizare, telefonie, !)(, radio"tv, intranet şi alte tipuri de instalaţii impuse de destinaţiaobiectivului.

2. C%eltuielile se desfăşoară pe obiecte, iar delimitarea obiectelor se face de către proiectant.3. C%eltuielile aferente fiecarui obiect sunt determinate prin devizul pe obiect.

:% =ontaj utilaj te"nologic

-. )e cuprind c%eltuielile aferente monta$ului utila$elor te%nologice şi al utila$elor incluse îninstalaţiile funcţionale, inclusiv reţelele aferente necesare funcţionarii acestora.

2. C%eltuielile se desfăşoară pe obiecte de investiţie.

:& >tilaje, ec"ipamente te"nologice şi funcţionale cu montaj

-. )e cuprind c%eltuielile pentru procurarea utila$elor şi ec%ipamentelor te%nologice, precum şia celor incluse în instalaţiile funcţionale.

2. C%eltuielile se desfasoara pe obiecte de investitie.

:: >tilaje fără montaj şi ec"ipamente de transport

-. )e includ c%eltuielile pentru procurarea utila$elor şi ec%ipamentelor care deservesc fluxulte%nologic şi comportă durate scurte de amortizare faţă de cele ale construcţiilor.

2. C%eltuielile se desfăşoară pe obiecte de investiţie.

:; 6otări

-. )e cuprind c%eltuielile pentru procurarea de bunuri care, conform legii, intră în categoriami$loacelor fixe sau a obiectelor de inventar, precum mobilier, dotări !)(, dotări de uz gospodăresc,dotări privind protecţia muncii şi, după caz, utila$e şi ec%ipamente independente cu durată mare de

serviciu.2. C%eltuielile se desfăşoară pe obiecte de investiţie.

*ap ; #lte c"eltuieli

;/ Organizare de şantier

-. )e cuprind c%eltuielile estimate ca fiind necesare contractantului în vederea creării condiţiilor de desfăşurare a activităţii de construcţii"monta$.

2. 0ceste c%eltuieli se estimează de către proiectant, în baza unui deviz ce ţine seama dete%nologia şi graficul de lucru aferente lucrărilor de bază, de amplasamentul obiectivului,

posibilităţile de branşare la utilităţi " apă, canal, energie electrică, termoficare, telefon etc. ", traseele

acestora, căile de acces auto şi căi ferate, existenţa construcţiilor, spaţiilor, terenurilor sauamena$arilor ce pot fi utilizate de constructor.

;// ?ucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier

)e cuprind c%eltuielile legate de lucrări de nivelări ale terenurilor naturale, dezafectări locale decăi de comunicaţie sau construcţii, branşarea la utilităţi, realizarea de căi de acces, construcţii sauamena$ări la construcţii existente.

;/% *"eltuieli cone!e organizării de şantier

)e cuprind c%eltuielile pentru obţinerea autorizaţiei de execuţie a lucrărilor de organizare deşantier, taxe de amplasament, înc%irieri semne de circulaţie, întreruperea temporară a reţelelor de

transport sau distribuţie de apă, canalizare, agent termic, energie electrică, gaze naturale, acirculaţiei rutiere, căi ferate, navale sau aeriene, contractele de asistenţă cu poliţia rutieră, contractetemporare cu furnizorii de utilităţi, cu unităţi de salubrizare.

2:



;% *omisioane, ta!e, cote legale şi costuri de finanţare

;%/ *omisioane, ta!e, cote legale " se cuprind, după caz comisionul băncii finanţatoare, cotaaferentă inspecţiei pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii, cota pentru controlul statului înamena$area teritoriului, urbanism şi pentru autorizarea lucrărilor de construcţii, cota aferentă Casei)ociale a Constructorilor, valoarea primelor de asigurare din sarcina autorităţii contractante, precumşi alte c%eltuieli de aceeaşi natură, stabilite în condiţiile legii.

;%% *ostul creditului " se cuprind comisioanele şi dobânzile aferente creditului pe durataexecuţiei obiectivului.

;& *"eltuieli diverse şi neprevăzute

a+ 'stimarea acestora se face procentual din valoarea c%eltuielilor prevazute la cap.;subcap. -.2,-.3, 2, 3 şi : ale devizului general, în funcţie de natura şi complexitatea lucrărilor.

b+ n cazul obiectivelor de investiţii noi, precum şi al reparaţiilor capitale, extinderilor,transformărilor, modificărilor, modernizărilor, reabilitării la construcţii şi instalaţii existente, seaplică un procent de până la 5H.

c+ n cazul lucrărilor de consolidare se aplică un procent de până la -5H, în funcţie de natura şi

complexitatea lucrărilor rezultate ca fiind necesare în urma efectuării decopertărilor.d+ Din procentul stabilit se acoperă, după caz, c%eltuielile rezultate în urma modificărilor desoluţii te%nice, cantităţi suplimentare de lucrări, utila$e sau dotări ce se impun pe parcursul derulăriiinvestiţiei, precum şi c%eltuielile de conservare pe parcursul întreruperii execuţiei din cauzeindependente de autoritatea contractantă.

*ap < *"eltuieli pentru darea în e!ploatare

</ Pregătirea personalului de e!ploatare

)e cuprind c%eltuielile necesare instruirii ; şcolarizării personalului în vederea utilizării corecteşi eficiente a utila$elor şi te%nologiilor.

<% Probe te"nologice

-. )e cuprind c%eltuielile aferente execuţiei probelor ; încercărilor, prevăzute în proiect,roda$elor, expertizelor la recepţie.

2. n situaţia în care se obţin venituri ca urmare a probelor te%nologice, în devizul general seînscrie valoarea rezultată prin diferenţa dintre c%eltuielile realizate pentru efectuarea probelor şiveniturile realizate din acestea.

<ARTEA ( II=(

aloarea ramasă actualizată a mi$loacelor fixe existente incluse în cadrul obiectivului ce seconstruieşte

-. Gi$loacele fixe existente pot fi construcţii " clădire, construcţie specială, instalaţii aferenteconstrucţiei ", utila$e şi ec%ipamente.2. 0ctualizarea valorii mi$loacelor fixe existente este o evaluare de patrimoniu şi se face de

către beneficiar ; investitor.3. aloarea prevazută în partea a (("a a devizului general nu se finanţează şi serveste la

stabilirea indicatorilor de eficienţă economică şi financiară din cadrul studiului de fezabilitate.

<ARTEA ( III=(

@ondul de rulment necesar începerii producţiei

Cuprinde c%eltuielile pentru asigurarea stocurilor de materiale şi materii prime, energie,

transporturi, salariile personalului direct productiv, piese de sc%imb de mare uzură, necesare pentru primul ciclu de producţie.

25



0.+./ Devi)"% o:e!t$

6evizul ofertă reprezintă piesa scrisă inclusă în documentaţia de licitare ofertare, prin care

ofertantul precizează costul unei construcţii în această etapă n etapa de elaborare a proiectuluite%nic se întocmesc liste de cantităţi de lucrări, pe formularele devizului ofertă, fără a se înscrie

preţuri unitare şi valori totale.!e baza preţurilor proprii privind materialele, manopera, utila$ele, transporturile şi gradul de

dotare a antreprenorilor, aceştia completează devizul ofertă şi îl includ în documentaţia de ofertare.Devizul ofertă conţine simbolul articolelor de deviz, descrierea lucrărilor de executat, cantităţile

de lucrări, preţul unitar şi valoarea totală pe articolul de deviz.Conform legislaţiei în vigoare, devizul ofertă are aceeaşi structură ca şi devizul analitic.

!reţurile cu care vor fi întocmite devizele ofertă sunt numai cele practicate de producătorii deresurse şi respectiv prestatorii de servicii într"un interval de timp de maxim 36 zile calendaristiceanterior termenului limită de depunere a ofertelor.

1orma de redactare a devizului ofertă este următoarea

OIE!"IV#$%

#8('C?E DEVIZ O4ERTĂ NR. ,

7r.crt.

)imbolarticol

Denumire articol Cantitate E.G. !reţ Enitar !reţ ?otal

- 2 3 : 5 @ F

- [email protected] !ardoseli din mozaic turnate pe loc, fărăcoloranţi, inclusiv stratul suport de circa 3 cmgrosime cu mortar de ciment marca G -66"?inclusiv frecare şi spălarea, executate simplu, încâmp continuu în grosime de -,5 cm, fără

bordură, cu piatră de mozaic din marmură, înîncăperi cu suprafeţe peste 5 m2

-5,96 m2

-6F.:65 [email protected]

2 CT6F8- !linte din mozaic, turnate pe loc, fără coloranţi,inclusiv stratul suport cu mortar de cimentmarca G -66"? inclusiv frecare şi spălarea cu piatră de mozaic din marmură

-5,36 m 22.462 356:6-

?#?0 T'7'0 D'(K #1'?0 +.-/7./-1

)e constată că devizul ofertă nu mai evidenţiază elementele din care este constituit preţul total.Cu toate acestea, valoarea acestuia este identică cu cea a devizului analitic. 0cest lucru se datoreazăfaptului că preţul unitar şi valoarea totală pe articolul de deviz din cadrul devizului ofertă, conţin şi

ponderea c%eltuielilor din înc%eierea devizului analitic.Determinarea preţului unitar pe articolul de deviz din cadrul devizului ofertă se face astfel

- se calculează raportul dintre totalul general şi totalul c%eltuielilor directe din devizul analitic&- valoarea totală a fiecărui articol din devizul analitic se multiplică cu valoarea acestui raport,

determinându"se astfel valoarea totală pe articol din devizul ofertă&- împărţind valoarea totală pe articolul din devizul ofertă la cantitatea pe articol, se determină

preţul unitar pe articol de deviz ofertă.

2@



0.+.0 'it"(i( de #%(t$

n timpul execuţiei lucrărilor de construcţii, între investitor şi antreprenor decontarea lucrărilor se face pe baza unui deviz numit ituaţie de plată. a intervale regulate de timp, de obicei o lună, seefectuează măsurători privind cantităţile de lucrări realizate în acest interval.

Cantităţile de lucrări sunt înscrise în situaţia de plată, iar prin ataşarea preţurilor unitare se

obţine în final costul lucrărilor realizate.)tructura situaţiei de plată este identică cu cea a devizului analitic, în plus se calculează cota de

?..0. aferentă. Considerând că lucrările pentru care s"a întocmit devizul analitic prezentat maiînainte au început, situaţia de plată corespunzătoare la un moment dat va arăta ca mai $os.

n funcţie de modul în care s"a înc%eiat contractul dintre investitor şi antreprenor, preţurile dinsituaţia de plată pot fi cele declarate în devizul ofertă, sau pot fi preţurile la zi.

evizuirea preţului reprezintă o procedură prin care preţul unei construcţii, convenit la unmoment dat, evoluează în timp, în funcţie de condiţiile generale. 0ceasta trebuie să se bazeze peevoluţia preţurilor la materiale, manoperă, utila$e şi servicii care intră în componenţa sau au legăturăcu obiectul construit. !entru revizuirea preţului se aplică două metode actualizarea şi indexarea.

0ctualizarea constă în aducerea preţului la nivelul condiţiilor economice din momentulînceperii lucrărilor, practicându"se o singură dată în cadrul unui contract.

(ndexarea constă în corectarea preţurilor în diferite momente ale executării lucrărilor. De regulăindexarea se operează cu ocazia decontării lucrărilor de către antreprenor, respectiv lunar.

0.+. Devi)"% :in(nci(!

!rin devize financiare, întocmite de executant cu acordul beneficiarului, se determinăc%eltuielile necesare realizării investiţiilor care se efectuează de către antreprenor, dar care sesuportă de către beneficiar în acţiuni care nu constituie producţie de construcţii " monta$. 0cestea

pot fi" diverse prestaţii legate de depozitarea şi conservarea utila$elor te%nologice sau a materialelor

de import&" c%irii pentru terenuri etc.?ot prin devize financiare, întocmite de data aceasta de către beneficiar, cu acordul

executantului, se stabilesc c%eltuielile aferente producţiei de construcţii " monta$ pentru prestaţiileefectuate de beneficiar, dar care se suportă de executant.

n cadrul devizului financiar se ţine seama doar de c%eltuielile directe.

0.3 E6t!(se de !es"!se

n vederea stabilirii cantităţilor totale de materiale, forţă de muncă şi utila$e, necesare execuţieiunei lucrări de construcţii, se elaborează extrase de resurse.

0cestea reprezintă piese scrise care conţin consumurile de resurse şi se întocmesc pentru fiecaredeviz analitic defalcat, astfel" extrasul de materiale&" extrasul de forţă de muncă&" extrasul de utila$e de construcţii&" extrasul de transport auto *uneori+.

Cantităţile din extrasele de resurse se determină pe baza cantităţilor din articolele de lucrări prevăzute în antemăsurătoare şi pe baza consumurilor unitare din normele de devizcorespunzătoare.

'laborarea unui extras presupune parcurgerea a două etape / identificarea resurselor şi calculul cantităţilor,

/ întocmirea extrasului propriuzis, prin ordonarea resurselor *cel mai frecvent în ordinealfabetică+.

Eneori în extrase se calculează şi valoarea resurselor respective.

2F



n continuare se prezintă calculul extraselor de materiale, forte de muncă şi utila$e deconstrucţie pentru antemăsurătoarea de la pagina @-.

'laborarea documentaţiei economice presupune un volum mare de muncă coroborat cu efortulde a menţine la zi o amplă bază de date privind

/ sursele de aprovizionare cu materiale şi preţurile la care acestea pot fi ac%iziţionate, / costurile legate de folosirea forţei de muncă, / posibilităţile de asigurare a utila$elor de construcţie şi c%eltuielilecorespunzătoare.

Cel mai adesea timpul disponibil pentru elaborarea documentaţiei economice este limitat. Caurmare, apare ca o necesitate folosirea programelor de calcul, care asigură o mare viteză de

prelucrare a informaţiilor, furnizând rapoartele necesare în forma dorită. 'ste totuşi de subliniatfaptul că utilizatorul de programe de calcul trebuie să veg%eze ca informaţiile necesare să fie aduse

permanent la zi.

#ne!a %

LI'TA CULEGERILOR DE NORME DE DEVIZedii( 1?1

7r.

crt.)im" bol Domeniu

-. Ac 0limentări cu apă şi canalizări2. At 0utomatizări3. C Construcţii industriale, locuinţe, social " culturale şi agrozoote%nice:. D Drumuri5. E (nstalaţii electrice la construcţii

@. 4 (nstalaţii frigorificeF. 45 1ora$e9. G Conducte de transport şi distribuţie a gazelor şi lic%idelor petroliere4. 1 Construcţii %idrote%nice la suprafaţa şi în subteran-6. + Construcţii portuare--. I (nstalaţii de încălzire centrală şi gaze la construcţii-2. I: mbunătăţiri funciare-3. I) (zolaţii la construcţii şi instalaţii-:. L 1 inii ferate şi înguste-5. L + inii tramvaie şi troleibuze

-@. M 1 Gonta$e utila$e te%nologice de folosinţă comună şi conducte pentru instalaţii te%nologice-F. M + Gonta$e utila$e te%nologice din industria minieră la suprafaţă şi construcţii funiculare

-9. M 3 Gonta$e utila$e te%nologice din industria c%imică, petrolieră, celulozei şi %ârtiei

-4. M / Gonta$e utila$e te%nologice din industria lemnului26. M 0 Gonta$e utila$e te%nologice din industria uşoară2-. M Gonta$e utila$e te%nologice din industria alimentară, agricultură şi zoote%nie

22. M 7 Gonta$e utila$e te%nologice din centrale termo şi %idroelectrice23. M ? Gonta$e utila$e te%nologice din industria metalurgică2:. M Gonta$e utila$e te%nologice din industria materialelor de construcţii25. < !oduri2@. R#A eparaţii ale instalaţiilor de ascensoare electrice2F. R#Ac eparaţii la alimentări cu apă şi canalizări

29



29. R#C eparaţii la construcţii industriale, locuinţe, social " culturale şi agrozoote%nice

24. R#E eparaţii la instalaţii electrice la construcţii36. R#G eparaţii la instalaţii de gaze la construcţii3-. R#I eparaţii la instalaţii de încălzire centrală la construcţii32. R#' eparaţii la instalaţii sanitare construcţii33. ' (nstalaţii sanitare al construcţii3:. T ?anele35. Tc ?elecomunicaţii3@. T: ?ermoficare3F. Ts ?erasamente39. V (nstalaţii de ventilaţii în construcţii34. 1 )taţii, posturi de transformare şi linii electrice de înaltă tensiune:6. + eţele de distribuţie a energiei electrice, iluminat public şi branşamente:-. 3 inii electrice de contact, semnalizări şi centralizări feroviare

09_norme de deviz

Documents

Deviz General

Caiet de Sarcini Norme de Deviz

Deviz Oferta - Antemasuratoare

DEVIZ OFERTA ARHITECTURA

INDICATOR NORME DE DEVIZ RCS

Norme de Deviz Electrice

Plansee norme deviz

Comparativ - Deviz Profesional.pdf

Norme deviz Baumit

Norme Deviz

Deviz de Cheltuieli

Arts Norme Deviz

Indicator de Norme de Deviz

deviz parcul rozelor

Norme de Deviz Constructii

windoc deviz

Indicator deviz drumuri.docx

Norme de deviz - Drumuri

Model Deviz General

NORME DE DEVIZ - WindevRO | Cel mai bun program de …windev.ro/wp-content/uploads/2015/02/Norme-deviz... · 2015-02-11 · Capitolul Norme de deviz cuprinde 3 norme de deviz si anume:

Calcul deviz ARTS

Indicatoare de Norme de Deviz

DEVIZ BISERICA VALCELELE

Comparativ programe devize Softmagazin · Deviz Deviz online Deviz 360 Inovație la Deviz 360 Baza de date Pentru a putea face o oferta corecta unui client ai nevoie de o baza de

deviz parcul rozelor.pdf

ACTUALIZAREA NORMELOR DE DEVIZ AFERENTE ......Proiect 224 CI/ 2018 3 Actualizarea normelor de deviz aferente indicatorului norme de deviz pentru drumuri – indicator „D”realiza,

Deviz economie

Deviz general + deviz obiect

Iz Norme Deviz

Deviz _eficienta economica

economia deviz 2

128356415 Indicatoare de Norme de Deviz

Deviz general si deviz pe obiect

Norme de deviz - AC

INDICATOARE DEVIZ