09_metodologieprograme_iac_13.pdf

117PROIECTAREA INTERFEÞEI GRAFICE CU UTILIZATORUL ELEV

CAPITOLUL 9

Metodologia de concepere, proiectare ºi realizarea programelor de instruire asistatã de calculator

Introducere

Pentru realizarea unui proiect de instruire fiecare profesor trebuie sã aibã în vedereurmãtoarele elemente:

1. proiectul trebuie conceput în aºa fel încât sã reflecte stilul de predare ºi intereseleprofesorului;

2. proiectul trebuie sã conþinã câteva forme specifice instruirii asistate de calculator(IAC), în formatul de bazã al modelelor tipice (sau combinaþii ale lor), ori poateconþine activitãþi de instruire proprii care sã utilizeze calculatorul;

3. proiectul poate conþine: o singurã lecþie, câteva lecþii sau un proiect mai complex,cu una sau douã lecþii în detaliu ºi o descriere generalã pentru potenþiali utilizatori.Între proiecte existã diferenþe care depind de: anul de studii, conþinutul disciplinei,obiectiv, audienþã etc.;

4. proiectul reflectã gândirea ºi eforturile profesorului în elaborarea conceptelor,activitãþilor ºi ideilor. Proiectul este redefinit ºi îmbunãtãþit în permanenþã.Proiectarea instruirii reflectã cu siguranþã stilul fiecãrui profesor, dar poate fiinfluenþatã ºi afectatã de opiniile ºi experienþa colegilor, a utilizatorilor ºi aexperþilor în domeniu.

118 INSTRUIRE ASISTATÃ DE CALCULATOR

Figura 9.1 � Etapele parcurse pentru realizarea unui proiect de IAC

Pregãtirea proiectului

Pregãtirea proiectãrii instruirii comportã urmãtoarele patru etape:� etapa 1: determinarea necesarului de cunoºtinþe ºi deprinderi; definirea

obiectivelor de învãþare:

a) enunþarea obiectivului general, care este domeniul subiectului tratat în disciplinã;b) enunþarea pãrþii specifice din domeniul tratat de disciplinã pe care profesorul

intenþioneazã sã o predea într-o singurã lecþie;c) realizarea unei diagrame (scheme) care sã conþinã caracteristicile elevilor posibili;d) enunþarea unui obiectiv final al lecþiei;e) adãugarea unor obiective finale în diagramã ºi estimarea duratelor pentru predare.

Estimarea pentru fiecare obiectiv a gradului de dificultate în cadrul procesului deînvãþare.

� etapa 2: colectarea resurselor; analiza integrãrii tehnologiilor informatice Webîn disciplinã:

a) listarea resurselor materiale pe care profesorul le colecteazã pentru definireamateriei predate, pentru realizarea programului de instruire, pentru producereadisciplinei Web ºi pentru operarea ºi programarea calculatoarelor;

b) colectarea resurselor ce reflectã: conþinutul materiei (subiectului) ºi organizareamateriei;

c) studierea unor modele de proiectare a instruirii;

119METODOLOGIA DE CONCEPERE, PROIECTARE ªI REALIZARE A PROGRAMELOR...

d) selectarea unor utilitare adecvate pentru folosirea IAC. Analiza integrãrii teh-nologiilor informatice Web în disciplinã;

e) selectarea mediilor de livrare a programului de instruire.

� etapa 3: înþelegerea conþinutului; analiza conþinutului:

a) profesorul trebuie sã lectureze cât mai multe tipuri de materiale diferite careprezintã conþinutul disciplinei Web proiectat;

b) profesorul discutã cu experþi în domeniul respectiv;c) profesorul parcurge concret conþinutul disciplinei;d) profesorul comparã conþinutul cu manuale evaluate de experþi în conþinut, pentru

a evalua ºi atesta înþelegerea conþinutului.

� etapa 4: generarea ideilor; adoptarea strategiei de predare ºi instruire:

a) folosiþi experþi în domeniul respectiv pentru a colecta cât mai multe idei posibileasupra explicãrii ºi înþelegerii conþinutului materiei care trebuie predatã;

b) generaþi apoi propriile idei despre cum trebuie predate informaþiile listate anteriorîn aceastã sesiune de lucru.

Analizarea ºi determinarea necesarului de cunoºtinþeºi deprinderi

Definirea obiectivelor se face prin analizarea necesarului de deprinderi ºi cunoºtinþepentru:

� a stabili validitatea cerinþelor ºi obiectivelor instruirii existente sau propuse;� a determina prioritãþile.

În aceastã primã etapã a proiectãrii instruirii, care este denumitã analizã preliminarã,se face descrierea mediului de studiu (învãþare).

Analiza preliminarã conþine douã componente principale: determinarea contextuluiinstruirii ºi definirea elevilor convenþionali cãrora li se adreseazã disciplina.

Contextul instruirii reprezintã asigurarea condiþiilor în care se desfãºoarã instruirea.Analiza contextului procesului de învãþare/instruire implicã douã etape:

1. evidenþierea necesarului de instruire într-un anumit domeniu însoþitã de evaluareaºi atestarea necesarului de cunoºtinþe ºi deprinderi;

2. descrierea mediului de învãþare în care va fi utilizat produsul de instruire.

Evaluarea ºi atestarea necesarului de cunoºtinþe implicã:� definirea necesarului de cunoºtinþe care este realizatã pentru a determina ce tip de

instruire trebuie selectatã ca sã se obþinã anumite cunoºtinþe ºi deprinderi;� atestarea necesarului de cunoºtinþe pentru a se putea realiza o instruire eficientã

bazatã pe soluþii ºi strategii didactice adecvate;� efectuarea unei evaluãri formale (explicitã ºi riguroasã) în vederea atestãrii ne-

cesarului de cunoºtinþe ºi deprinderi se face prin gãsirea rãspunsurilor la ºasechestiuni:


1. care sunt obiectivele învãþãrii ce nu au fost realizate (îndeplinite) de elevi într-unprogram anterior sau actual de instruire. Identificarea diferenþelor dintre obiectiveºi rezultatele învãþãrii (performanþelor) poate fi fãcutã: cu ajutorul unui programriguros de testare, prin observarea comportamentului ºi performanþelor elevilorsau cu ajutorul verificãrii ºi examinãrii neoficiale;

2. dacã instruirea care se face în mod curent este efectivã ºi eficientã;3. dacã instruirea care se face în mod curent este neatractivã ºi neinteresantã, având

ca efect negativ descreºterea motivaþiei ºi concentrãrii elevului;4. dacã instruirea care se face în mod curent trebuie revizuitã;5. dacã trebuie adãugate noi obiective ale învãþãrii la programa disciplinei (curriculum

dinamic ºi adaptabil necesarului de cunoºtinþe);6. dacã publicul ºi-a modificat componenþa.

Metode de stabilire ºi atestare a necesarului de cunoºtinþe

Evaluarea ºi stabilirea necesarului de deprinderi ºi cunoºtinþe cuprinde urmãtoarele etape:

Figura 9.2 � Stabilirea deprinderilor ºi cunoºtinþelor obþinute de elev prin IAC


Tabelul 9.1 � Matricea pentru stabilirea ºi evaluarea necesarului de cunoºtinþe

Sursele de informaþii Tipul

Informaþiei Obsevaþii Interviu Documentare

Public

Observarea mediului de activitate tehnologicã

Discuþii cu publicul sau cu administratorii

Fiºele de personal

Activitãþi

Observarea publicului sau a activitãþii unui expert

Discuþii cu experþii sau cu alþi performeri

- Descrierea funcþiilor - Sinteze ale politicilor economice

- Raporturi de accidente sau de afaceri

Conþinut

Observarea experþilor sau creatorilor de produse/procese

Discuþii cu ÎMM, specialiºti în marketing, experþi în elaborarea politicilor economice sau manageri

- Planuri de producþie - Ghiduri de marketing - Specificaþii de produse ºi servicii oferite pieþei

Elevii convenþionali pot fi definiþi având în vedere:

� caracteristicile cognitive, care includ: aptitudini generale ºi specifice; nivelul dedezvoltare intelectualã; nivelul de comunicare scrisã ºi verbalã; posedarea unorstrategii cognitive ºi de învãþare; nivelul cunoºtinþelor generale pe care le are;

� cunoºtinþele specifice obþinute anterior;� caracteristicile fizice ºi fiziologice: vârsta ºi starea de sãnãtate;� caracteristicile afective: interese, motivaþie, atitudini ºi logicã;� caracteristicile sociale: dezvoltare moralã, caracteristici socioeconomice, relaþiile

cu colegii ºi respectul faþã de autoritate.

Definirea publicului disciplinei Web: materialul de instruire trebuie sã fie adecvatunui public specific. Necesarul de cunoºtinþe ºi caracteristicile audienþei influenþeazã înmod definitoriu:

� modul de proiectare a disciplinei;� instrumentele (programele utilitare) folosite etc.

În termeni educaþionali, caracterizarea publicului se face prin intermediul caracterizãriielevilor ºi al cunoºtinþelor pe care le posedã aceºti elevi, caracterizare ce are consecinþedirecte asupra modului cum este proiectatã situaþia de învãþare.

Pentru a proiecta un pachet de instruire eficient, profesorii trebuie:

� sã fie foarte preciºi în definirea ºi cunoaºterea caracteristicilor publicului disciplinei;� sã aprecieze corect cunoºtinþele în domeniul predat pe care le posedã deja acest

public;� sã evalueze corect cunoºtinþele de tehnologie ale publicului.

Descrierea necesarului de cunoºtinþe ale publicului referitoare la utilizarea tehno-logiilor informatice:


� caracteristici personale � sex, vârstã, ocupaþie etc. Aceste caracteristici determinã:obiectivele, mediile folosite, activitãþile didactice propuse, modul de adresare (limbajul),culorile;

� nivelul de instruire, deprinderi practice ºi cunoaºtere (înþelegere, asimilare) asubiectului;

� motivaþia elevului de a participa la un curs Web;� nivelul de cunoºtinþe de informaticã ºi de experienþã în manipularea calculatorului,

care determinã nivelul de ghidare a activitãþilor didactice efectuate de elevi. Fami-liarizarea elevului cu navigarea pe Internet implicã introducerea unui mic tutorialreferitor la utilizarea resurselor informatice ale disciplinei;

� modul în care elevul poate accesa reþeaua Web;� momentul ºi locaþia (locul) avantajoase pentru conectarea la Internet;� similaritatea intereselor publicului.

Elemente de pedagogie IAC

Elementele de pedagogie inginereascã intervin în parcurgerea urmãtoarelor etape:definirea obiectivelor de predare pentru un public specific; selectarea strategiilor depredare; structurarea conþinutului lecþiilor (unde intervine calitatea cadrului didacticinginer specializat într-un anumit domeniu).

Definirea obiectivelor învãþãrii (instruirii)

Obiectivele învãþãrii sunt definite de cunoºtinþele ºi deprinderile pe care elevii trebuie sãle posede la terminarea procesului de instruire. Aceste obiective pot fi pentru o lecþie, ounitate didacticã, un curs sau pentru programa ºcolarã a unui semestru etc.

Un obiectiv al învãþãrii oferã un rãspuns la întrebarea: �Ce doreºte profesorul sã ºtieºi sã înþeleagã elevii?�.

Identificarea obiectivelor învãþãrii pentru satisfacerea unui necesar de cunoºtinþe ºideprinderi specifice unei anumite activitãþi profesionale se face analizând caracteristicileobiectivelor învãþãrii.

Identificarea obiectivelor instruirii (învãþãrii) se poate face analizând: ghiduri decurriculum; legi; cerinþele obþinerii unor licenþe; profesiuni ºi sarcini profesionale.

Obiectivele învãþãrii (instruirii) în cazul unei discipline Web se stabilesc de cãtreprofesor, care trebuie sã defineascã foarte clar disciplina sau materia pe care doreºte são predea utilizând o disciplinã distribuitã online (sau disciplinã Web).

� Care sunt obiectivele de predare?� Care sunt obiectivele de învãþare?

Ca ºi în alte metodologii, prima etapã a procesului de proiectare a instruirii constã îndefinirea obiectivelor disciplinei. Primul obiectiv este de a produce un material de


instruire distribuit pe Web. Acest obiectiv este unul general. Apoi trebuie ca profesorulsã decidã care sunt obiectivele specifice ale disciplinei. Problema cea mai importantãeste: ce rezultate doreºte sã obþinã profesorul cu ajutorul disciplinei pe Web?

Pentru a obþine un rãspuns la aceastã întrebare fundamentalã, profesorul trebuie sãdecidã care sunt rãspunsurile corecte la alte întrebãri incluse în ea:

� Care este domeniul general al conþinutului disciplinei Web proiectat?� Care sunt obiectivele învãþãrii?� Care este elementul esenþial al disciplinei: învãþarea conþinutului sau acumularea

unor deprinderi practice?

Descrierea obiectivelor

A. Obiective generale, scopuri principale sau aspiraþii � de exemplu: însuºirea ºifolosirea unui vocabular, specific ºi adecvat domeniului studiat.B. Obiective specificeC. Obiective operative sau obiective comportamentale:

a) obiective referitoare la fluenþa utilizãrii ºi manipulãrii cunoºtinþelor asimilate;b) obiective referitoare la domeniul competenþelor atitudinale;c) obiective referitoare la domeniul ansamblului de deprinderi lingvistice ºi abilitãþi

(aptitudini, expertizã).

Obiectivele instruirii: acþioneazã ca un stimul al gândirii; ghideazã întocmireaplanurilor de lecþie; direcþioneazã procesul de instruire; ghideazã selectarea metodelorde predare.

Exemplu de stabilire a obiectivelor unei discipline

Titlul disciplinei: Compatibilitate electromagneticãSursa: UT Iaºi, Discipline onlineObiectiv general: Aceastã disciplinã oferã o introducere generalã asupra principiilor

teoretice ºi practice ale compatibilitãþii electromagnetice cu referiri la proiectarea ºitestarea echipamentelor electrice. De asemenea, disciplina CEM oferã informaþii privindforumurile internaþionale care coordoneazã activitatea de standardizare în CEM la nivelmondial. Subiectele trateazã explicarea teoreticã a fenomenelor electromagnetice deCEM, principiile de proiectare, locaþii ºi metode de testare, standarde specifice, orga-nisme internaþionale de standardizare a CEM.

Obiective specifice: stãpânirea tehnicilor de proiectare a PCB (circuitelor imprimate).Obiective operative: stãpânirea metodelor de testare a unui echipament electric în

camere anechoice sau �în câmp deschis�.


Analiza ºi înþelegerea conþinutului

Pentru a crea un material de tip hypertext, profesorul trebuie mai întâi:

� sã analizeze structura conþinutului materialului predat;� sã decidã asupra formei convenabile de organizare a cunoºtinþelor ºi/sau� sã decidã asupra procedeelor ºi procedurilor de predare a materialului.

Analiza conþinutului presupune colectarea resurselor materiale, care sunt de trei categorii:

� informaþii ºi resurse relevante pentru subiectele ºi materia prezentate;� informaþii ºi resurse relevante pentru dezvoltarea instruirii ºi proceselor de predare;� informaþii ºi resurse relevante pentru sistemul de transfer al conþinutului lecþiei, in-

cluzând echipamentul de calcul ºi programele aferente (calculator, hardware ºi software).

Informaþii referitoare la subiectul materiei predate pot fi obþinute folosind urmãtoarelesurse: manuale de disciplinã; alte programe de IAC; surse originale, ca, de exemplu,reviste; materiale de referinþã; manuale tehnice; filme ºi programe TV; benzi ºidiapozitive; echipamentul actual necesar desfãºurãrii procesului de predare; manual deexploatare a echipamentelor; numele experþilor în conþinut care pot ajuta profesorul ladezvoltarea materialelor.

Informaþii referitoare la procesele de realizare (dezvoltare) a instruirii ºi a predãrii:

� texte ºi manuale despre procesul de proiectare a instruirii;� programe utilitare pentru: administrarea instruirii, realizarea unor organigrame,

procesarea textului, a graficii, video, testare etc.

Informaþii referitoare la sistemul de distribuire a lecþiei:

� sistemul de calcul (PC) utilizat, incluzând dispozitivele periferice (scanner,imprimantã, reþea, lector de CD-ROM etc.);

� manuale de hardware;� software utilitar (ca, de exemplu, PowerPoint).

Tot în categoria resurselor pot fi incluse programele pentru administrarea procesuluide proiectare.

Analiza nivelului de integrare a tehnologiilor informatice

În aceastã etapã, profesorul trebuie sã decidã cât de mult este integratã reþeaua Web înprocesul de instruire, pornind de la utilizarea Internetului ca o resursã adiþionalã adisciplinei în mod tradiþional ºi terminând cu conceperea ºi realizarea unei disciplinepentru învãþarea la distanþã.

Din punctul de vedere al integrãrii TIC în procesul de instruire, trebuie avute învedere programele utilitare ºi funcþiile Internetului. Integrarea utilitarelor Web în procesulde instruire se realizeazã pe trei niveluri:


1. tabel cu informaþii pentru elevi;2. accesoriu pentru instruire;3. mediu de instruire.

Elementele componente ale disciplinei Web: locaþia informativã a disciplinei Webtrebuie sã conþinã în mod obiºnuit urmãtoarele informaþii:

� cuprinsul disciplinei (syllabus);� bibliografia recomandatã ºi cerutã elevilor;� note adiþionale;� datele de examinare ºi exemple de întrebãri;� calendarul desfãºurãrii cursului;� pagina Web a profesorului;� adresa de e-mail a profesorului.

Strategii de organizare ºi transmitere a conþinutului(strategii de predare)

Strategia A (referitoare la fapte ºi concepte):1. prezentarea informaþiilor;2. exemplificarea informaþiilor;3. activitãþi didactice ghidate referitoare la aplicarea principiilor/rememorarea unor

informaþii învãþate anterior/înþelegerea fenomenelor etc.;4. întrebãri/probleme/exerciþii în care cunoºtinþele ºi noþiunile predate se aplicã unor

situaþii noi sau mai complicate;5. exerciþiu de evaluare a cunoºtinþelor.

Strategia B (referitoare la principii ºi proceduri):1. prezentarea unei situaþii de tip problemã sau acþiune/rezultat (efect, consecinþã);2. prezentarea sau solicitarea formulãrii unor ipoteze posibile descriind cauzele ºi

efectele fenomenului sau solicitarea rezolvãrii problemei discutate;3. activitãþi ghidate în scopul elaborãrii unor reguli sau proceduri de exploatare sau

principii de proiectare;4. întrebãri/probleme/exerciþii în care cunoºtinþele ºi noþiunile învãþate/asimilate se

aplicã unor situaþii noi sau mai complicate;5. exerciþiu de evaluare a cunoºtinþelor.

Strategia C (referitoare la deprinderi ºi crearea unor deprinderi/rutine proce-durale):1. prezentarea unei situaþii de tip simulare;2. exemplificarea unei proceduri adecvate pentru a putea controla situaþia apãrutã;3. prezentarea unor deprinderi, metode ºi proceduri cu ajutorul cãrora se poate rezolva

situaþia apãrutã;4. exemplificarea consecinþelor care pot apãrea datoritã utilizãrii unor metode ºi procedee

improprii de rezolvare a problemei apãrute;


5. exerciþii de simulare cu ajutorul cãrora elevul sã-ºi poatã forma deprinderile necesarerezolvãrii unor situaþii reale;

6. exerciþiu de evaluare a cunoºtinþelor.

Elementele care trebuie incluse în disciplinã: lecturi (bibliografie); imagini; for-mulare pentru teme pentru acasã; forumuri; note de lecturã (articole); forme deverificare (testare); examene; rezultate obþinute de elev (note, calificative); lucrãri aleelevilor (proiecte realizate de elevi); conexiuni online la alte materiale distribuite peInternet; utilizarea unor resurse grafice.

Modelul orientativ al proiectului planului de lecþie

Conceperea ºi proiectarea unui model orientativ de planificare a lecþiei reprezintã unexerciþiu managerial necesar pentru perfecþionarea practicii pedagogice a fiecãrui cadrudidactic ºi presupune valorificarea analizelor realizate anterior din perspectiva proiectãrii-dez-voltãrii curriculare ºi a pedagogiei diferenþiate individualizate.

Funcþionalitatea modelului angajeazã acþiunea socialã a unui reper metodologic valabilºi pentru factorii de conducere implicaþi în acþiunile complexe de evaluare a calitãþiiprocesului de învãþãmânt.

Structura modelului sugereazã, în fond, strategia managementului ºcolar, ce orien-teazã activitatea de conducere a procesului de învãþãmânt în sens sistemic-optim-inovator,la nivelul liniei de continuitate existente în cercetarea pedagogicã fundamentalã-orien-tatã-aplicativã.

Practica proiectãrii ºi a dezvoltãrii curriculare a activitãþii didactice orientatã lanivelul unei instruiri/educaþii diferenþiate eficiente argumenteazã importanþa lecþiei mixtesau combinate care este centratã prioritar pe realizarea interdependenþei obiective-con-þinuturi-metodologie-evaluare ºi a corelaþiei pedagogice profesor-elev.

În accepþiunea proiectãrii ºi dezvoltãrii curriculare a activitãþii educative ºi de instruire,planul unei activitãþi didactice eficiente are ca reper succesiunea de �evenimente didactice�care intervin la nivelul lecþiei mixte/combinate adaptabile la orice tip sau variantã delecþie exersatã în mediul ºcolar; organizarea clasei/captarea atenþiei; motivarea elevilor;actualizarea elementelor învãþate anterior; pregãtirea elevilor pentru asimilarea noilorcunoºtinþe, capacitãþi etc.; comunicarea obiectivelor care vizeazã asimilarea noilorcunoºtinþe, capacitãþi etc.; asimilarea noilor cunoºtinþe, capacitãþi etc.; sistematizareaºi fixarea cunoºtinþelor, capacitãþilor etc. predate-învãþate-evaluate; valorificarea circu-itelor de conexiune inversã externã ºi internã, necesare pentru autoreglarea activitãþiididactice pe tot parcursul desfãºurãrii acestei activitãþi didactice.

Modelul orientativ al proiectului de lecþie. Rezumat

1. tema lecþiei (a grupului de lecþii, a subcapitolului, a capitolului, a modulului);2. subiectul lecþiei (titlul lecþiei care va fi predatã g învãþatã g evaluatã);3. tipul lecþiei (conform obiectivelor predominante/sarcinii didactice fundamentale);


4. scopul lecþiei (exprimã sintetic obiectivele generale ºi specifice ale grupului de lecþii,subcapitolului, capitolului, modulului, în conformitate cu tipul lecþiei ºi cu sarcinadidacticã fundamentalã);

5. obiectivele operaþionale/concrete (deduse din scopul lecþiei ºi din obiectivele specificestabilite la nivelul programei ºcolare) � schema de elaborare: acþiunile elevului(observabile, evaluabile) � resursele necesare (conþinut � metodologie � condiþii deinstruire: interne, externe) � modalitãþile de evaluare (pe parcursul activitãþii � lasfârºitul activitãþii);

6. conþinutul de predat-învãþat-evaluat (corespunzãtor obiectivelor specifice-concrete-ope-raþionale);

7. metodologia de predare-învãþare-evaluare (stabilitã în concordanþã cu obiectivelepedagogice concrete/operaþionale) include:

� întrebãrile: de tip exerciþiu, problemã; situaþie-problemã;� sarcinile didactice, fundamentale-operaþionale, de predare-învãþare-evaluare;� deschiderile metodologice (procedee, metode, strategii de predare-învãþare-eva-

luare);� mijloacele de învãþare (disponibilizate/disponibilizabile);

8. scenariul didactic:

� evenimentele didactice/corespunzãtoare tipului de lecþie;� reactualizarea unor cunoºtinþe, capacitãþi, strategii cognitive;� prezentarea/crearea unor probleme, situaþii-problemã;� dirijarea învãþãrii prin strategii de: comunicare-învãþare; cercetare-învãþare;

acþiune-învãþare; programare-învãþare (instruire programatã, instruire asistatã decalculator);

� evaluarea soluþiilor adoptate pentru rezolvarea problemelor, situaþiilor-problemã;� fixarea soluþiilor/rãspunsurilor prin aprofundare în condiþii de interpretare, aplicare,

analizã-sintezã, evaluare criticã;� stabilirea temelor pentru acasã (generale-individualizate; recomandãri metodologice,

bibliografice);9. concluzii:

� evaluarea globalã/caracterizarea generalã;� decizii cu valoare de diagnozã-prognozã: note ºcolare, aprecieri, observaþii,

caracterizãri etc.;� stabilirea direcþiei/direcþiilor de perspectivã.

Realizarea proiectului de activitate/lecþie, la nivelul unei practici ºcolare din ce în cemai complexe ºi mai diversificate, angajeazã capacitãþile ºi resursele de creativitatepedagogicã proprii cadrului didactic aflat în diferite ipostaze manageriale: profesor,decan, rector, profesor metodist, profesor-consilier, profesor-cercetãtor, profesor ºef decatedrã.


Înþelegerea ºi organizarea conþinutului

Instrumente de organizare a informaþiilor: organigrame, diagrame, modele sistemice ºiplanºe.

Conþinutul reprezintã domeniul de cunoºtinþe care trebuie predat. În general, pot fispecificate patru mari categorii referitoare la conþinutul educaþiei:

1. selectarea subiectelor care trebuie predate;2. alocarea intervalului de timp necesar predãrii conþinutului selectat ºi secvenþierea

optimã a conþinutului (în termenii structurii interne a conþinutului);3. transmiterea conþinutului ºi forma de expunere (prezentare);4. mediile de transmitere folosite.

În plus, profesorul trebuie sã prevadã ºi metode sau mijloace cu ajutorul cãrora sãpoatã verifica asimilarea/învãþarea conþinutului de cãtre elevi.

Atunci când are loc selectarea conþinutului, profesorul trebuie sã gãseascã rãspunsulla douã întrebãri fundamentale:

� Ce este necesar ºi pertinent (aplicabil, relevant) sã înveþe elevul?� Ce este important de învãþat?

Cu ajutorul experimentelor, elevul integreazã conþinutul, care se transformã încunoaºtere (tabelul 9.2). De aceea este important ca activitãþile didactice (experimente,teme, exerciþii etc.) sã fie alese în aºa fel încât sã îi permitã elevului sã asimilezeconþinutul. În tabelul urmãtor sunt prezentate câteva exemple.

Tabelul 9.2 � Transformarea conþinutului în cunoaºtere (cunoºtinþe ºi deprinderi)cu ajutorul activitãþilor didactice

Tipul de informaþie Deprindere (comportamentalã) învãþatã de individ Informaþie reþinutã (asimilatã)

Elevul este capabil sã defineascã în mod corect IAC.

Înþelegerea unui concept sau fenomen

Elevul este capabil sã explice fenomenul de inducþie electromagneticã.

Controlul asupra procedurilor

Elevul este capabil sã demonstreze apariþia mãrimilor parazite ºi nedorite în cazul pierderilor cu creionul pe hârtie.

Capacitatea de a rezolva probleme

Elevul este capabil sã aplice formulele fizico-matematice pentru a rezolva, în faza de proiectare, orice problemã practicã în care pot apãrea aceste fenomene.


Selectarea ºi secvenþierea conþinutului în unitãþi didactice se face în funcþie de: fapte,proceduri, concepte ºi principii (fig. 9.3).

Figura 9.3 � Secvenþierea conþinutului

Secvenþierea ºi transmiterea conþinutului se referã la organizarea efectivã a mate-rialelor de instruire:a) prezentarea informaþiilor: text, diagrame, scheme, filme etc.;b) folosirea unor exemple semnificative;c) activitãþi didactice secvenþiate (care sã conþinã eventual teste pentru autoevaluarea

cunoºtinþelor);d) posibilitatea interacþiunilor cu mentorul (îndrumãtorul);e) atestarea cunoºtinþelor.

09_metodologieprograme_iac_13.pdf

Documents