Teologia creaţiei materiale după Cartea Psalmilor

3.310.3.1.2 SlăbiciuneaCarnea resimte urmările intrării păcatului ca o povară insuportabil de

obositoare443, iar pe ale durerilor, primejdiilor şi necazurilor ca oboseală, deshidratare şi dezagregare interioară444, Dumnezeu rămânând şi-n aceste condiţii stânca şi partea omului în veci445.

3.310.3.1.3 Lipsa apetituluiTumultul interior, necazul şi ispitele intense pot duce omul în situaţia de a

refuza hrana, posti şi striga către Domnul446.

3.310.3.1.4 FricaMarele psalm 118 spune în versetul 120 că frica de Dumnezeu face să tremure

carnea447.

3.310.3.1.5 PlânsulLacrimile credinciosului sunt semnul durerii interioare şi inhibă foamea pentru

un număr de zile şi nopţi448; plânsul este expresia sufletului îndurerat sau pradă păcatului449, dar şi compătimirii semenilor aflaţi în starea din urmă pomenită450; în cazul certării Domnului, finalitatea lacrimilor este bucuria451.

3.310.3.1.6 Foametea şi postulDumnezeu dă carne la toată carnea452, tot El însă foloseşte foametea ca mijloc

pedagogic453; în plus, abţinerea benevolă, postul, are efect benefic asupra sufletului454.

3.310.3.1.7 Tăcerea şi veghea

443 Ps. 6, 6-7 ; 37, 4,6 cf. Tâlcuirea Psaltirei a Profitului şi Împăratului David, scrisă elineşte, sub împăraţii Constantinopolei, de Monahul-Filosof Etimie Zigadinul, iar pe românie adusă de Mitropolitul Veniamin, cu biografia şi portretul răposatului, Tom I, Institutul Albinei, Iaşii, 1850, p. 78, după Sf. Ioan Hrisostom, păcatul aduce îmbătrânire, învechire (Ps. 6, 7).444 Ps. 21, 14-15,16-17 ; 108, 24445 Ps. 72, 26446 Ps. 101, 4-5 ; 106, 18-19 ; 108, 24 cf. Sf. Gr., p. 156, cu spiritul său speculativ, Sf. Grigorie de Nyssa consideră că în Ps. 106, mâncarea este „adevărata şi preaputernica hrană”, pusă în legătură cu pomul edenic.447 Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit., an XLV(1993), Serie nouă, nr. 1-6, p. 152448 Ps. 38, 12 ; 41, 3 ; 55, 8 ; 114, 8449 Ps. 87, 9-10 ; 68, 10-11 ; 101, 9-10450 Ps. 118, 136451 Ps. 125, 5-6452 Ps. 135, 25453 Ps. 104, 16,28-38 ; 105, 11,7-46 ; 106, 33-34454 Ps. 34, 13 ; 68, 10 cf. „Summoning the faithful from the exercise of holyfasting, and from the palaestra, wherein they struggle against the lusts of the flesh, they have taught them to sing a new hymn of conquest and a new song of peace to Christ who giveth the victory. Come then, every one, and let us rejoice in the Lord; O come, all ye people, and let us clap our hands, and make a joyful noise to God our Saviour, with the voice of melody”, Methodius, trRAR.

37

Teologia creaţiei materiale după Cartea Psalmilor

Dacă închiderea porţilor simţurilor ajută credinciosul să se roage455, tăcerea produce înfierbântarea inimii456; rugăciunea intensă de mântuire este asociată cu gâtlejul uscat şi ochii slăbiţi457, iar veghea cu rugăciunea, jertfa rugii nocturne458 sau preocupări intense, mistuitoare459.

3.310.3.1.8 Acte trupeşti de cultOmul se închină Făcătorului său460 ridicându-şi mâinile461, stă respectuos în

picioare în templu462, participă la procesiuni463 şi dans ritual cântând din instrumente464, se îmbracă în sac de doliu şi jeleşte în cenuşă465.

3.3.10.3.2 Instrument al sufletului

3.310.3.1.1 Mimica feţeiFaţa omului este purtătoarea identităţii şi particularităţilor sale466 şi oglinda

stărilor interioare467, cum ar fi ruşinea468.

3.310.3.1.2 Râsul, clătinarea capuluiBucuria evreilor întorşi din robie face ca gura lor să se umple de râs469, pe când

neamurile clatină capul privind la nenorocirea evreilor470, iar păcătoşii reacţionează la fel bârfindu-i pe credincioşi471.

3.310.3.1.3 Scrâşnirea dinţilorCartea Psalmilor prevesteşte că văzând răsplătirea dreptului, păcătoşii se vor

tulbura, vor scrâşni neputincioşi din dinţi şi vor pieri472.

3.310.3.1.4 Strigătul şi cântecul

455 Ps. 37, 13-14456 Ps. 38, 3457 Ps. 68, 3458 Ps. 118, 62459 Ps. 131, 6460 Ps. 94, 6 ; 98, 5461 Ps. 27, 2 ; 43, 20 ; 62, 4 ; 76, 2 ; 87, 9-10 ; 133, 2 ; 142, 6 cf. John Peter Lange, D.D., Commentary on the Holy Scriptures, critical, doctrinal and homiletical, translated from the German, and edited, with additions, by Philip Schaff, D.D., vol. V, Psalms – Song of Solomon, Zondrevan Publishing House, Grand Rapids, Michigan, 1971, p. 205, col. 1 (III Regi 8, 22 ; Is. 1, 15).462 Ps. 133, 1463 Ps. 47, 12 ; 67, 24-25464 Ps. 149, 3 ; 150, 3-5 cf. Sf. V., p. 311, gândul trebuie să fie în acord cu psaltirea, cuvintele să fie din cele ce se pot transpune în acordurile instrumentului sacru (Ps. 48, 4).465 Ps. 29, 11 ; 34, 13 ; 68, 10-11 ; 87, 9-10 cf. Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit., an XLIII(1991), Serie nouă, nr. 3, pp. 43-44, râvna casei, postul, sacul, batjocura, se referă la Mântuitorul (Ps. 68, 9-12).466 Ps. 43, 16467 Ps. 33, 5 ; 82, 16468 Ps. 43, 15 ; 68, 7469 Ps. 125, 1470 Ps. 43, 14 cf. Aug., On Psalm XXII, 8.-9., edPS.471 Ps. 108, 25472 Ps. 111, 10

38

Teologia creaţiei materiale după Cartea Psalmilor

Este primit să se cânte numele Domnului Preaînalt473, însă de gura unei inimi pocăite şi gata, înnoite sau pregătite474 475 476; strigătul sau cântarea pot fi prilejuite sau legate de anumiţi factori, cum ar fi locul, o situaţie sau stare de spirit: evreul leagă afectiv cântarea de pământul ţării sale sau adunarea credincioşilor477, strigătul de exprimarea tumultului inimii478, iar în primejdii cântarea manifestă nădejdea lui puternică479. Credinciosul cântă şi strigă pentru a mulţumi, lăuda, mărturisi pe Dumnezeu în public sau pentru generaţiile următoare480, ori pur şi simplu din bucuria şi preaplinul inimii închinate Lui481, cântarea alăturând natura în forma instrumentelor făurite de om. Regii pământului convertiţi ajung să cânte pe căile Domnului482, vrăjmaşii Săi rămânând în stadiul în care deschiderea gurii duce la strigăte şi exclamaţii ce exprimă forţa nestăpânită a răutăţii lor483.

3.310.3.1.5 Gura, limba, buzeleDuhul este cel ce vorbeşte, vede sau aude, fără el organele de simţ sunt doar

forme fără substanţă484; gura, limba şi buzele sunt mesagerii bucuriei şi mulţumirii interioare, sau instrumente ale unei cântări noi485, de laudă şi slavă486; credinciosul le cere pline de credinţă şi adevăr pentru mărturisi, articula judecăţile gurii Domnului în adunare487, deoarece este o necesitate ca inima, pe de o parte, şi limba şi buzele, pe de alta, să fie în acord, punctul culminant reprezentându-l buzele pline de har ale lui Mesia488; o primă treaptă este o asceză, nelăsare a lor să păcătuiască, să afecteze pe

473 Ps. 91, 1474 Ps. 39, 3 ; 50, 14-15 ; 107, 1-2 cf. Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit., an XLII(1990), Serie nouă, nr. 1-3, p. 131, nota 199 a Prof.Dr.Pr. Dumitru Stăniloae, cântarea nouă „pentru că e făcută cu o inimă curăţită de păcate prin unirea cu Hristos, dar şi pentru că are un conţinut nou” ; Ibidem, an XLV(1993), Serie nouă, nr. 1-6, p. 140, toate sunt noi în Hristos, cele vechi au trecut (Ps. 97, 1 ; II Cor. 5, 17).475 cântăreţul nu trebuie să se lase furat de frumuseţea melodiei: „But this psaltery has the source of its musical numbers above, in order that we, too, may practise seeking things above, and not suffer ourselves to be borne down by the pleasure of melody to the passions of the flesh”, Hippolytus, Exeg., On the Psalms. I. The Argument of the Exposition of the Psalms by Hippolytus, (Bishop) of Rome, trRAR V.476 „Summoning the faithful from the exercise of holyfasting, and from the palaestra, wherein they struggle against the lusts of the flesh, they have taught them to sing a new hymn of conquest and a new song of peace to Christ who giveth the victory. Come then, every one, and let us rejoice in the Lord; O come, all ye people, and let us clap our hands, and make a joyful noise to God our Saviour, with the voice of melody”, Methodius, trRAR.477 Ps. 136, 1-4 ; 149, 1478 Ps. 37, 8479 Ps. 12, 5 – LXX ; 56, 7480 Ps. 27, 7 ; 60, 8 ; 62, 7 ; 68, 30,31 ; 26, 6 ; 143, 9-10 ; 146, 7 ; 97, 4-6 ; 42, 4 ; 9, 2,11 ; 88, 1 cf. Sf. Chiril al Alexandriei, Tâlcuirea Psalmilor, op. cit,. an XLII(1990), Serie nouă, nr. 1-3, p. 130.481 Ps. 5, 11 ; 7, 17 ; 20, 14 ; 94, 1-2 ; 97, 4-6 ; 99, 1-2 ; 103, 33 ; 131, 9,16 ; 145, 2 ; 149, 5482 Ps. 137, 5483 Ps. 34, 21484 Ps. 134, 15-17485 Ps. 33, 1 ; 34, 28 ; 39, 3 ; 50, 14-15 ; 62, 3,5 cf. „este propriu păcatului să lege limba şi să închidă gura”, Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit., an XLIII(1991), Serie nouă, nr. 1, p. 60 (Ps. 50, 15).486 Ps. 70, 8,15,22-24 ; 125, 1 ; 15, 9 ; 118, 171-172 ; 144, 21487 Ps. 18, 14 ; 36, 30-31 ; 39, 9 ; 108, 30 ; 118, 13,43 ; 48, 3-4 ; 144, 21 cf. Sf. V., p. 311 inima internă este în relaţie cu gura pentru exprimarea externă (Ps. 48, 3 ; Rom. 10, 10).488 Ps. 14, 3 ; 15, 9 ; 16, 1 ; 21, 7 ; 30, 20 ; 33, 13 ; 44, 2

39

Teologia creaţiei materiale după Cartea Psalmilor

alţii cu stricăciunea interioară, cu ajutorul lui Dumnezeu489, reuşita asigurând primirea şi ascultarea lor490; în caz de eşec, gura este închisă, smerită de Domnul în mod pedagogic, deoarece păcătosul nu are voie să teologhisească491.

Gura, limba şi buzele păcătosului sunt mesagerii mincinoşi ai unei inimii duplicitare492, pline de răutate493 şi mândrie494, ca urmare Dumnezeu le pedepseşte cu săgeţile Sale ascuţite şi cărbuni, închizând în final definitiv gura mincinoasă495.

3.310.3.1.6 OchiiOchii se aţintesc cu nădejde asupra Domnului pentru cele necesare vieţii496 sau

iau parte la un exerciţiu ascetic de priveghere în rugăciune497; cei aparţinând credinciosului scrutează doar pe semenii lui în credinţă498, excluzând sub orice formă priveliştea păcătoşilor499, se îngrijesc a se smeri şi înăbuşi trufia500, pe când ai celor din urmă sunt oglinda patimilor de tipul lăcomiei501, clipesc cu înţeles502 şi urmăresc în spaţiu pe cei buni cu gând rău503.

3.310.3.1.7 UrechileUrechile sunt instrumentul auzului504, necesar a fi îndreptate spre cuvintele

gurii Domnului505, şi nu închise, cum fac păcătoşii, ce în mânia lor se închid în faţa oricărui sunet al adevărului506.

489 Ps. 15, 4,3 ; 33, 13 ; 38, 1 ; 119, 2 ; 140, 3 cf. Sf. V., p. 275, ca exponente ale celor dinăuntru, limba şi buzele pot aduce judecată sau izbăvire asupra omului (Ps. 33, 13 ; Mat. 12, 37).490 Ps. 20, 2 ; 38, 3 ; 53, 2 ; 65, 17-18 ; 118, 108491 Ps. 38, 9 ; 49, 16-20 cf. P.S. Dr. Gherasim Timuş, Note şi meditaţiuni asupra Psalmilor, Tipografia „Gutemberg” Josef Göbl, Bucureşti 1896, vol.1, p. 602 ; Dragomir Demetrescu, Psalmul 50, Studiu exegetico-biblic, în B.O.R., an XX(1896), nr. 8, p. 783, după Theodoret, buzele şi gura încleştate de păcat nu pot aduce laudă, astfel că păcătoşii sunt invitaţi să nu o facă.492 Ps. 9, 27 ; 11, 2-4 ; 27, 3 ; 54, 21 ; 61, 4 ; 77, 36-37 ; 108, 2 ; 119, 2 cf. „"What you say in your hearts:" there is understood, "say ye:" so that the complete sentence is, "What ye say in your hearts, that say ye;" that is, be ye not the people of whom it is said, "with their lips they honour Me, but their heart is far from Me. In your chambers be ye pricked”, Aug., On Psalm IV, 6., edPS.493 Ps. 5, 9 ; 9, 27 ; 16, 10 ; 34, 21 ; 35, 3 ; 56, 4 ; 58, 7,12 ; 63, 3,8 ; 72, 9 ; 108, 2 ; 139, 3 ; 143, 11494 Ps. 11, 2-4 ; 16, 10 ; 30, 18 ; 72, 9 cf. Sf. V., p. 334, pentru că-l laudă pentru păcatele sale, gura şi inima făţarnice ale păcătosului îl osândesc (Ps. 61, 7).495 Ps. 119, 3-4 ; 62, 11496 Ps. 144, 15497 Ps. 122, 2498 Ps. 100, 6499 Ps. 100, 3,5500 Ps. 130, 1501 Ps. 72, 7-8502 Ps. 34, 19 cf. Aug., On Psalm XXXV, 22., edPS ; John Peter Lange, D.D., Commentary on the Holy Scriptures, critical, doctrinal and homiletical, translated from the German, and edited, with additions, by Philip Schaff, D.D., vol. V, Psalms – Song of Solomon, Zondrevan Publishing House, Grand Rapids, Michigan, 1971, p. 244, col. 1 (Prov. 10, 10 ; 6, 13).503 Ps. 16, 11504 Ps. 43, 1 ; 48, 1505 Ps. 77, 1 cf. „Come then, beloved, and let us, too, with prepared hearts, and with ears intent, listen to what the Lord our God shall say”, Methodius, trRAR.506 Ps. 57, 4-5

40

Teologia creaţiei materiale după Cartea Psalmilor

3.310.3.1.8 Statura demnăDumnezeu conferă adevărata înălţare omului credincios, ce-şi poate înălţa

astfel capul şi sta într-o postură demnă, pe când păcătoşii nu se vor bucura de această cinste507.

3.310.3.1.9 MâinileLucrul mâinilor este produsul voinţei omului508, îndrumate de Dumnezeu509,

păstrate în curăţie, neîntinse către fărădelege, pentru ca rodul lor să fie binecuvântat510; cuvioşii primesc în consecinţă sabia cu două tăişuri a judecăţii511, pe când păcătoşii lucrează fărădelege cu mâinile lor512, ce vor fi zdrobite, şi răutatea aruncată întoarsă împotrivă-le513; baterea din palme este expresia bucuriei514.

3.310.3.1.10 PicioarelePicioarele credincioşilor umblă pe calea dreptăţii, ajungând în adunări bine-

plăcute Domnului, unde este binecuvântat şi slăvit515.

3.3.10.4 Puterea omului

3.3.10.4.1 Armele credinciosuluiCredinciosul consideră că Dumnezeu este unicul său Ocrotitor516, singura

putere de care să se teamă în situaţii oricât de grele517, singura a cărei inactivitate duce la dezastru pentru popor518; el ştie că Dumnezeu apreciază pe cei care nu se încred în numărul de bărbaţi sau cai519 şi consideră că oamenii, rude sau aliaţi, caii sau armele ca sabia şi arcul nu aduc scăpare şi oferă un ajutor deşert, de nimic520, deoarece 507 Ps. 1, 5 ; 3, 3 ; 29, 1508 Ps. 9, 16509 Ps. 72, 23-24510 Ps. 17, 20,24 ; 124, 3 ; 127, 2511 Ps. 149, 6512 Ps. 25, 10 ; 55, 19-21 ; 57, 2 ; 143, 8,11513 Ps. 27, 4 ; 36, 17514 John Peter Lange, D.D., Commentary on the Holy Scriptures, critical, doctrinal and homiletical, translated from the German, and edited, with additions, by Philip Schaff, D.D., vol. V, Psalms – Song of Solomon, Zondrevan Publishing House, Grand Rapids, Michigan, 1971, p. 305, col. 1 (Ps. 46, 1), tăcere mirată, apreciativă (Naum 3, 19).515 Ps. 25, 11-12 ; 121, 2-4516 Ps. 3, 5-6 ; 32, 16-17 ; 72, 25 ; 120, 2 cf. Sf. V., p. 334-335, Dumnezeu este totul, singurul în Care ne este a ne lăuda (Ps. 61, 7-8 ; Gal. 6, 14).517 Ps. 118, 161 ; 117, 6518 Ps. 88, 39-44519 Ps. 146, 10-11520 Ps. 26, 10 ; 32, 16-17 ; 43, 6 ; 59, 11 ; 107, 12 ; 126, 4 cf. Sf. V., p. 258-259, nu „împăratul cu oştire multă”, sau „uriaşul (…) cu mulţimea tăriei lui” (Ps. 32, 16) se vor mântui, ci cele slabe ale lumii (I Cor. 1, 27) cu ajutorul harului, căci din gura pruncilor Şi-a pregătit Domnul laudă (Ps.8, 2); nici calul nu va ajuta la scăpare, cu forţa lui (Ps. 32, 17 ; Ieş. 14, 9,23 ; IV Regi 19, 23), după cum vedem în Ieş. 15, 3 ; IV Regi 19, 35, şi Moise însuşi porunceşte ca viitorii regi să nu înmulţească numărul cailor (Deut. 17, 16) ; Ibidem, p. 312, psalmistul este împotriva celor ce-şi pun încrederea în puterea trupului (Ps. 48, 6) ; Ibidem, p. 330, ajutorul în necaz vine de la Dumnezeu, (Ps. 59, 11-12) de aceea „să nu cerem ajutor

41

Teologia creaţiei materiale după Cartea Psalmilor

Dumnezeu este apărătorul credinciosului de la naştere, în iniţiativele şi ocupaţiile lui, împotriva pericolelor de zi şi noapte521, armatei vrăjmaşilor săi cu care se luptă victorios522; arcul de aramă sau scutul mântuirii este în final tot numele Domnului523, pe Care psalmistul Îl roagă să nimicească exemplar pe duşmani524.

3.3.10.4.2 Armele păcătoşilorPăcătoşii se încred în aliaţi, cai525, care de luptă, săbii şi arcuri526, luptă cu ele

sau prin cuvinte527, răutatea lor manifestându-se făţiş sau înşelător528; omul trupesc nu se poate împotrivi însă credincioşilor şi lui Dumnezeu529, înfrângerea sa fiind zdrobitoare530.

3.3.10.5 Relaţia cu timpul

3.3.10.5.1 Studiu etimologic

3.310.5.1.1 Cât timp / până când (d[;)Această prepoziţie se traduce cu „până când” după textul Septuagintei,

accentul fiind pus pe termen, soroc, textul ebraic având sensul de „cât timp”, preocuparea îndreptându-se către durata până la termen; astfel, se pune problema de cât timp va mai trece până la intervenţia divină sau încetarea unei lucrări a Domnului531, cât timp păcătoşii vor mai face nestingheriţi anumite fapte532 sau extensiunea acţiunilor credincioşilor într-o situaţie sau alta533; prepoziţia ebraică mai are un sens spaţial534, unul de interval535, şi altul de gradaţie536.

de la tăria, nici de la sănătatea trupului”, ori alte ale lumii ; Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit., an XLII(1990), Serie nouă, nr. 4-6, pp. 167-168, lovirea vrăjmaşilor cu numele divin este cea cu Cuvântul (Ps. 43, 6,8).521 Ps. 55, 4,11 ; 70, 5-6 ; 90, 5-6 ; 120, 8522 Ps. 17, 29 ; 30, 21 ; 59, 10 cf. Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit., an XLII(1990), Serie nouă, nr. 1-3, p. 127, cetatea întărită de Dumnezeu este Biserica (Mat. 16, 18), ori sufletul nepătimaş (Ps. 50, 18 – zidurile Ierusalimului ar fi astfel puterea sufletului ca în viitor să reziste la păcat).523 Ps. 17, 34,35 ; 117, 10-12 cf. Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit., an I(1989), Serie nouă, nr. 6, p. 103, puterea ce-l încinge pe credincios este Duhul (Ps. 17, 32 ; Lc. 24, 49).524 Ps. 58, 11525 cf. Aug., On Psalm CXLVII, 15., edPS.526 Ps. 9, 6 ; 10, 2 ; 19, 7 ; 21, 20 ; 32, 16-17 ; 36, 14-15 ; 59, 4 ; 68, 21 ; 77, 62,64 ; 143, 10527 Ps. 41, 10 ; 51, 2-4 ; 54, 21 ; 58, 7,12 ; 63, 3,8528 Ps. 40, 9 ; 90, 12 ; 128, 3529 Ps. 55, 4,11530 Ps. 9, 6 ; 45, 8-9 ; 68, 25 ; 75, 3,6531 Ps. 6, 3 ; 12, 1-2 ; 56, 1 ; 61, 3 ; 71, 7 ; 73, 9-10 ; 78, 5 ; 79, 4 ; 88, 46 ; 89, 13 ; 93, 3 ; 99, 5 ; 104, 19 ; 109, 1 ; 110, 8 ; 120, 8 ; 124, 2532 Ps. 4, 2 ; 81, 2 ; 93, 3 ; 140, 10533 Ps. 17, 37 ; 38,1 ; 70, 17 ; 72, 17 , 93, 13 ; 111, 7 ; 112, 2 ; 113, 26 ; 122, 2 ; 130, 3 ; 131, 5534 Ps. 112, 3 – de la est la vest ; Ps. 117, 27 – până la coarnele altarului.535 Ps. 134, 8 – Dumnezeu a lovit Egiptul de la om până la dobitoc.536 Ps. 136, 7 – dărâmare până la temelii ; 146, 6 – păcătoşii sunt smeriţi până la pământ.

42