Cap 3.Cap 3. Rolul ipotezelor în Rolul ipotezelor în cercetarea socicercetarea socialalăă

1. Definiţia şi structura ipotezei de 1. Definiţia şi structura ipotezei de cercetarecercetare

2. Tipuri de ipoteze2. Tipuri de ipoteze3. Modalităţi de elaborare a 3. Modalităţi de elaborare a ipotezeloripotezelor4. Structura logică a ipotezelor4. Structura logică a ipotezelor5.5. Validitatea ipotezelor de cercetareValiditatea ipotezelor de cercetare

O ipoteză de cercetare esteO ipoteză de cercetare este:: - - răspunsul prezumat la întrebarea ce răspunsul prezumat la întrebarea ce orientează o cercetareorientează o cercetare. . Un obiectiv de Un obiectiv de cercetarecercetare este contribuţia pe care este contribuţia pe care cercetătorul speră să o aducă unui câmp cercetătorul speră să o aducă unui câmp de cercetare validând sau invalidând o de cercetare validând sau invalidând o ipoteză.ipoteză.

3.3.11. Defini. Definirearea ipotezei de cercetare ipotezei de cercetare

o o supoziţie făcută ca răspuns la o supoziţie făcută ca răspuns la o întrebare a cercetăriiîntrebare a cercetării. O cercetare nu . O cercetare nu comportă normal decât o ipoteză comportă normal decât o ipoteză principală, pe care ea caută cu precizie principală, pe care ea caută cu precizie să o confirme sau să i infirme. Evident, să o confirme sau să i infirme. Evident, forma pe care o ia ipoteza variază potrivit forma pe care o ia ipoteza variază potrivit tipului de cercetare ce se întreprinde.tipului de cercetare ce se întreprinde.

formă specifică a gândirii ştiinţifice care dă formă specifică a gândirii ştiinţifice care dă posibilitatea trecerii de la cunoaşterea posibilitatea trecerii de la cunoaşterea faptelor la cunoaşterea legilor de producere faptelor la cunoaşterea legilor de producere a acestor faptea acestor fapte;;- - enunţul unei relaţii cauzale într-o formă enunţul unei relaţii cauzale într-o formă care permite verificarea empirică.care permite verificarea empirică.-un enunţ conjunctural despre relaţia dintre un enunţ conjunctural despre relaţia dintre două sau mai multe variabile.două sau mai multe variabile.

Ce este ipotezaCe este ipoteza

Formă a ipotezelorFormă a ipotezelor

- - o propoziţie despre felul în care un set de o propoziţie despre felul în care un set de unităţi S este distribuit într-un spaţiu de variabile unităţi S este distribuit într-un spaţiu de variabile X1, X2, X3...Xn”.X1, X2, X3...Xn”.

În structura ipotezei se regăsesc:În structura ipotezei se regăsesc:

--o unitate (grup, societate,instituţie, persoană, o unitate (grup, societate,instituţie, persoană, etc.) etc.)

--o variabilă (coeziune, democraţie,ierarhie, o variabilă (coeziune, democraţie,ierarhie, inteligenţă etc.) inteligenţă etc.)

--un set de valori ale variabilelor (puternică, un set de valori ale variabilelor (puternică, autentică, înaltă, excepţionalăautentică, înaltă, excepţională))

Ipoteza constituie o Ipoteza constituie o explicaţie plauzibilă ce explicaţie plauzibilă ce urmează a fi verificată prin faptele de urmează a fi verificată prin faptele de observaţieobservaţie. Plauzibilitatea ipotezelor rezultă din . Plauzibilitatea ipotezelor rezultă din acordul cu cunoştinţele verificate anterior. acordul cu cunoştinţele verificate anterior. pentru a fi plauzibile, în cadrul ştiinţei normale pentru a fi plauzibile, în cadrul ştiinţei normale ipotezele trebuie să aibă ipotezele trebuie să aibă coerenţă externăcoerenţă externă. . ipotezele trebuie să fie şi ipotezele trebuie să fie şi coerente interncoerente intern, , adică să nu conţină elemente contradictorii.adică să nu conţină elemente contradictorii.

În ştiinţele sociale şi comportamentale În ştiinţele sociale şi comportamentale ipoteza ipoteza reprezintă o reflectare într-o formă reprezintă o reflectare într-o formă specifică a realităţii obiective, este un enunţ specifică a realităţii obiective, este un enunţ cu caracter de probabilitate despre esenţa, cu caracter de probabilitate despre esenţa, intercondiţionarea şi cauzalitatea faptelor, intercondiţionarea şi cauzalitatea faptelor, fenomenelor şi proceselor socio-umane.fenomenelor şi proceselor socio-umane.

Ea are un conţinut reflectoriu. Desigur, este Ea are un conţinut reflectoriu. Desigur, este vorba de o formă specifică de reflectare, vorba de o formă specifică de reflectare, pentru că, până la confirmare, adevărul din pentru că, până la confirmare, adevărul din ipoteză rămîne la stadiul de probabilitate.ipoteză rămîne la stadiul de probabilitate.

DDistincţie între ipoteză şi istincţie între ipoteză şi principiu, principiu, axiomă, postulataxiomă, postulat..

Principiul Principiul (lat. (lat. principiumprincipium, ceea ce este , ceea ce este primul) reprezintă enunţul care se află la primul) reprezintă enunţul care se află la baza unei deducţiibaza unei deducţii;; -oferă explicaţii pentru un număr mare de oferă explicaţii pentru un număr mare de cazuri, fiind verificat temeinic;cazuri, fiind verificat temeinic;-îşi trage valabilitatea din verificările empirice îşi trage valabilitatea din verificările empirice anterioare, spre deosebire de ipoteză, care anterioare, spre deosebire de ipoteză, care „îşi trage valabilitatea nu pe ceea ce o „îşi trage valabilitatea nu pe ceea ce o precede, ci pe ceea ce o urmează”.precede, ci pe ceea ce o urmează”.

Axioma Axioma are un înţeles foarte apropiat are un înţeles foarte apropiat de cel al principiului, uneori cei doi de cel al principiului, uneori cei doi termeni fiind utilizaţi unul in locul termeni fiind utilizaţi unul in locul celuilalt. celuilalt.

- are o conotaţie matematică, trimiţând are o conotaţie matematică, trimiţând la ceea ce este adevărat prin definiţie la ceea ce este adevărat prin definiţie şi are un înalt grad de abstracţie.şi are un înalt grad de abstracţie.

- nu nu esteeste direct testabil direct testabilăă..

Termenul de Termenul de postulat postulat este utilizat este utilizat adesea pentru a desemna adesea pentru a desemna propoziţiile al căror adevăr a fost propoziţiile al căror adevăr a fost demonstrat anterior prin cercetări demonstrat anterior prin cercetări empirice. empirice.

Spre deosebire, Spre deosebire, adevărul din adevărul din ipoteză abia urmează a fi ipoteză abia urmează a fi demonstratdemonstrat..

Ipotezele Ipotezele nu trebuie să fie confundate nu trebuie să fie confundate cu cu presupunerilepresupunerile sau sau bănuielilebănuielile. . Presupunerea Presupunerea reprezintă un enunţ reprezintă un enunţ care nu se confruntă cu realitatea. În care nu se confruntă cu realitatea. În mod obişnuit noi spunem : „dacă x mod obişnuit noi spunem : „dacă x este adevărat – şi presupune că este este adevărat – şi presupune că este – atunci y”. Presupunerea are o – atunci y”. Presupunerea are o funcţie instrumentală.funcţie instrumentală.

Bănuiala Bănuiala constituie echivalentul ipotezei în constituie echivalentul ipotezei în planul cunoaşterii la nivelul simţului planul cunoaşterii la nivelul simţului comun. Pornind de la un număr redus de comun. Pornind de la un număr redus de observaţii întâmplătoare se formulează observaţii întâmplătoare se formulează enunţuri despre legătura dintre fenomene. enunţuri despre legătura dintre fenomene. Sunt simple bănuieli: ipotezele se bazează Sunt simple bănuieli: ipotezele se bazează pe un număr mare de observaţii pe un număr mare de observaţii sistematice. Sigur, există şi bănuieli de sistematice. Sigur, există şi bănuieli de geniu, care mult mai târziu se întâlnesc în geniu, care mult mai târziu se întâlnesc în cercetarea ştiinţifică în calitate de ipoteze.cercetarea ştiinţifică în calitate de ipoteze.

Obţinerea unor noi cunoştinţe Obţinerea unor noi cunoştinţe constituie principala funcţie a constituie principala funcţie a ipotezelor în cunoaşterea ştiinţifică, ipotezelor în cunoaşterea ştiinţifică, în general, şi în cunoaşterea în general, şi în cunoaşterea sociologică,sociologică, în special. în special.

3.3.2. Tipuri de ipoteze2. Tipuri de ipoteze

ÎÎn ştiinţen ştiinţelele socioumane întâlnim socioumane întâlnim ::ipoteze teoreticeipoteze teoreticeipoteze de lucruipoteze de lucru. .

Primele propun interpretări noi ale faptelor Primele propun interpretări noi ale faptelor şi fenomenelor, sunt indirect testabile şi şi fenomenelor, sunt indirect testabile şi delimitează ceea ce s-a numit delimitează ceea ce s-a numit revoluţiile revoluţiile ştiinţificeştiinţifice..

Ipoteze empiriceIpoteze empirice. Oamenii de ştiinţă, de . Oamenii de ştiinţă, de exemplu, încearcă să explice de ce exemplu, încearcă să explice de ce migrarea forţei de muncămigrarea forţei de muncă în unele zone în unele zone este mai ridicată decât în altele, de ce este mai ridicată decât în altele, de ce schimbarea atitudinilor şi opiniilor politice schimbarea atitudinilor şi opiniilor politice este mai puternică la unele categorii este mai puternică la unele categorii sociale decât la altele etc. Astfel de sociale decât la altele etc. Astfel de ipoteze sunt direct testabile în cercetările ipoteze sunt direct testabile în cercetările empirice, de teren.empirice, de teren.

a) Ipoteze care avansează supoziţia a) Ipoteze care avansează supoziţia uniformităţii uniformităţii cazurilor. De exemplu, într-o cercetare cazurilor. De exemplu, într-o cercetare empirică se încearcă verificarea ipotezei că empirică se încearcă verificarea ipotezei că fluctuaţia personaluluifluctuaţia personalului este mai mare la este mai mare la categoriile categoriile profesionaleprofesionale cu cu pregătire pregătire ridicat ridicatăă. . În fond, se urmăreşte o cuantificare a În fond, se urmăreşte o cuantificare a distribuţiei comportamentelor într-o populaţie distribuţiei comportamentelor într-o populaţie determinată;determinată;

După nivelul de abstractizareDupă nivelul de abstractizare

b) Ipoteze care vizează b) Ipoteze care vizează corelaţii empiricecorelaţii empirice. . Sunt cel mai frecvent întîlnite în cercetările Sunt cel mai frecvent întîlnite în cercetările de teren. Cu privire la de teren. Cu privire la migraţiemigraţie se pot se pot formula numeroase ipoteze de acest tip: formula numeroase ipoteze de acest tip: stare materială- migraţiestare materială- migraţie, , şomaj- migraţieşomaj- migraţie, , nivel de educaţie- migraţienivel de educaţie- migraţie etc. etc.

Se încearcă identificarea caracteristicilor Se încearcă identificarea caracteristicilor comune ale unor grupuri pentru explicarea comune ale unor grupuri pentru explicarea asemănării comportamentelor lor.asemănării comportamentelor lor.

c) Ipoteze ce se referă la c) Ipoteze ce se referă la relaţiile dintre relaţiile dintre variabilele analiticevariabilele analitice. Ipotezele de acest tip . Ipotezele de acest tip presupun un travaliu de elaborare mai amplu presupun un travaliu de elaborare mai amplu în vederea stabilirii unor relaţii probabile între în vederea stabilirii unor relaţii probabile între variabile complexe: de exemplu, nivel variabile complexe: de exemplu, nivel economic-divorţialitate, religie-divorţialitate.economic-divorţialitate, religie-divorţialitate.

Influenţa tipului de cercetare asupra Influenţa tipului de cercetare asupra

manierei de formulare a unei ipotezemanierei de formulare a unei ipoteze

- într-o - într-o cercetare aplicatăcercetare aplicată, ipoteza ia forma , ipoteza ia forma unei soluţii la o problemă particulară. Este unei soluţii la o problemă particulară. Este dificil de verificat acest gen de ipotezădificil de verificat acest gen de ipoteză ( (timp, timp, mijloace şi instrumente pentru o atesta).mijloace şi instrumente pentru o atesta).

De exemplu, numeroase terapii în psihologie De exemplu, numeroase terapii în psihologie nu sunt decât o prezumare mai eficace decât nu sunt decât o prezumare mai eficace decât efectul placebo. Ele sunt extrem de dificil de efectul placebo. Ele sunt extrem de dificil de evaluat, căci baza şi mijloacele de comparare evaluat, căci baza şi mijloacele de comparare lipsesc. lipsesc.

În cercetarea conceptualăÎn cercetarea conceptuală,, ipoteza va lua, ipoteza va lua, în general, forma unei definiţii, a unui în general, forma unei definiţii, a unui element al definiţiei sau descrierea anumitor element al definiţiei sau descrierea anumitor relaţii ale conceptului studiat cu alte relaţii ale conceptului studiat cu alte concepte: este vorba de a preciza concepte: este vorba de a preciza sensul/folosirea unui concept dat.sensul/folosirea unui concept dat.

-acest gen de ipoteză duce la o cercetare -acest gen de ipoteză duce la o cercetare livrescă în urma căreia cercetătorul va face livrescă în urma căreia cercetătorul va face afirmaţii particulare.afirmaţii particulare.

Într-o Într-o cercetare teoreticăcercetare teoretică, ipoteza va fi mult , ipoteza va fi mult mai ambiţioasă decât într-o cercetare mai ambiţioasă decât într-o cercetare conceptuală, deşi au acelaşi gen. conceptuală, deşi au acelaşi gen.

Ipoteza va fi atunci fie demonstraţia Ipoteza va fi atunci fie demonstraţia superiorităţii unei anumite teorii asupra superiorităţii unei anumite teorii asupra altora, fie elaborarea unei noi teorii sau a altora, fie elaborarea unei noi teorii sau a noi aplicaţii într-o teorie existentă, sau noi aplicaţii într-o teorie existentă, sau reformularea unei teorii. reformularea unei teorii.

Într-o Într-o cercetare empirică calitativăcercetare empirică calitativă, ipoteza , ipoteza priveşte un raport, între două sau mai multe priveşte un raport, între două sau mai multe fenomene, pe care credem că putem să le fenomene, pe care credem că putem să le constatăm în realitate.constatăm în realitate.

O ipoteză calitativăO ipoteză calitativă priveşte întotdeauna priveşte întotdeauna fapte ce nu se pot cuantifica sau a căror fapte ce nu se pot cuantifica sau a căror apropiere nu poate fi calitativă pe motivul apropiere nu poate fi calitativă pe motivul naturii însăşi a ceea ce este studiat (unele naturii însăşi a ceea ce este studiat (unele realităţi psihosociologice sau unele fapte realităţi psihosociologice sau unele fapte istorice, de exemplu).istorice, de exemplu).

Într-o Într-o cercetare empirică cantitativăcercetare empirică cantitativă,, noţiunea de ipoteză este mult mai precisă noţiunea de ipoteză este mult mai precisă decât în celelalte cazuri. Ea priveşte decât în celelalte cazuri. Ea priveşte realitatea faptelor sub o formă verificabilă realitatea faptelor sub o formă verificabilă prin observaţii sau experimente date. prin observaţii sau experimente date.

De fapt, se consideră adesea că este vorba De fapt, se consideră adesea că este vorba aici de tipul de cercetare cel mai interesant aici de tipul de cercetare cel mai interesant şi cel mai important în multe ştiinţe umane, şi cel mai important în multe ştiinţe umane, ca psihologia, psihosociologia, economia, ca psihologia, psihosociologia, economia, ştiinţele educaţiei. ştiinţele educaţiei.

Rolul ipotezelor în cercetarea sociRolul ipotezelor în cercetarea socialalăă

Ipoteza este un fir al Ariadnei. Ipoteza este un fir al Ariadnei. Rolul ipotezei este: Rolul ipotezei este:

- - determină tema, câmpul de analizădetermină tema, câmpul de analiză şi şi conţine deja în filigran conţine deja în filigran planul de planul de cercetarecercetare;;

- - determina determina demersul, planul de studiudemersul, planul de studiu..

O ipoteză nu este o O ipoteză nu este o afirmaţie gratuităafirmaţie gratuită, , ea se inspiră din observaţii sau din ea se inspiră din observaţii sau din cunoştinţe anterioare: observaţii cunoştinţe anterioare: observaţii personale, impresii, intuiţie, observaţii personale, impresii, intuiţie, observaţii empirice, construcţie teoretică, rezultat empirice, construcţie teoretică, rezultat al lecturilor, cercetări anterioare. al lecturilor, cercetări anterioare.

AstfelAstfel,, ea este finalul unei pre-anchete ea este finalul unei pre-anchete ce constituie faza exploratorie. ce constituie faza exploratorie.

Ipoteza trebuie să fie operatorieIpoteza trebuie să fie operatorie: : pentru a permite o cercetare, o pentru a permite o cercetare, o exploatare, ea trebuie să se bazeze exploatare, ea trebuie să se bazeze pe concepte sigure, să aibă pe concepte sigure, să aibă consecinţe verificabile. consecinţe verificabile.

Cel mai adesea ea prezintă un Cel mai adesea ea prezintă un mecanism sau o relaţie între mecanism sau o relaţie între fenomene.fenomene.

EXEMPLUEXEMPLUTema Tema : mituri şi realităţi ale întreprinderii responsabile social: mituri şi realităţi ale întreprinderii responsabile socialAutorii avansează două ipoteze în materie de responsabilitate Autorii avansează două ipoteze în materie de responsabilitate socială a întreprinderii. socială a întreprinderii. Prima:Prima: responsabilitatea socială a întreprinderii ar fi un efect responsabilitatea socială a întreprinderii ar fi un efect al modei, al marketingului, un răspuns al mediilor de afaceri al modei, al marketingului, un răspuns al mediilor de afaceri faţă de contestaţie, o strategie destinată să evite noi faţă de contestaţie, o strategie destinată să evite noi reglementări publice, o promisiune de autoreglare din partea reglementări publice, o promisiune de autoreglare din partea întreprinderilor. întreprinderilor. A doua: ar fi o viziune a responsabilităţii întreprinderii ca o A doua: ar fi o viziune a responsabilităţii întreprinderii ca o lamă de fond, un angajament sincer, o oportunitate istorică lamă de fond, un angajament sincer, o oportunitate istorică majoră de sesizat ce ar putea afecta cursul globalizării: se asistă majoră de sesizat ce ar putea afecta cursul globalizării: se asistă la o schimbare a naturii firmei şi a sistemului capitalist. Acesta la o schimbare a naturii firmei şi a sistemului capitalist. Acesta ar fi într-adevăr, interesul bine înţeles al întreprinderilor, al ar fi într-adevăr, interesul bine înţeles al întreprinderilor, al conducătorilor şi al acţionarilor lor de a respecta mediul, conducătorilor şi al acţionarilor lor de a respecta mediul, clienţii, salariaţii. clienţii, salariaţii.

3.3.3. Modalităţi de elaborare a 3. Modalităţi de elaborare a ipotezeloripotezelor

1) 1) deducerea ipotezelor din teoriededucerea ipotezelor din teorie 2) 2) experienţa directăexperienţa directă 3) 3) analogiaanalogia

11) ) DDeducerea ipotezelor din teorieeducerea ipotezelor din teorie..

Considerând teoria sociologică şi, mai Considerând teoria sociologică şi, mai general, din ştiinţele socioumane ca un general, din ştiinţele socioumane ca un sistem de ipoteze care au un nivel de sistem de ipoteze care au un nivel de maximă generalitate, se pot deduce maximă generalitate, se pot deduce ipoteze de nivel intermediar, cu rază ipoteze de nivel intermediar, cu rază medie de generalitate şi din acestea medie de generalitate şi din acestea numeroase ipoteze de lucru testabile prin numeroase ipoteze de lucru testabile prin cercetările empirice.cercetările empirice.

Schematic, raporturile dintre cele Schematic, raporturile dintre cele trei tipuri trei tipuri de ipotezede ipoteze ar putea fi reprezentate astfel: ar putea fi reprezentate astfel: Să considerăm enunţul:”Toate societăţile Să considerăm enunţul:”Toate societăţile au o structură socială” ca pe o ipoteză cu au o structură socială” ca pe o ipoteză cu nivel maxim de generalitate (teorie). nivel maxim de generalitate (teorie).

Din ea se poate deduce ipoteza cu nivel Din ea se poate deduce ipoteza cu nivel intermediar de generalitate (teorie cu rază intermediar de generalitate (teorie cu rază medie de generalitate).medie de generalitate).

Toate structurile sociale au ca părţi Toate structurile sociale au ca părţi componente grupurile de apartenenţă şi componente grupurile de apartenenţă şi grupurile de referinţă”. Nici prima (1), nici cea grupurile de referinţă”. Nici prima (1), nici cea de-a doua ipoteză (2) nu sunt direct testabile. de-a doua ipoteză (2) nu sunt direct testabile. Doar ipotezele de lucru deduse din ele: Doar ipotezele de lucru deduse din ele: „Studenţii preiau în cursul procesului de „Studenţii preiau în cursul procesului de socializare secundară normele şi valorile socializare secundară normele şi valorile sociale caracteristice profesorilor lor” (3a) sau sociale caracteristice profesorilor lor” (3a) sau „Muncitorii au un comportament profesional „Muncitorii au un comportament profesional asemănător cu cel al liderilor lor” (3b) ş.a.m.d. asemănător cu cel al liderilor lor” (3b) ş.a.m.d. (3n). (3n).

Prin intermediul ipotezelor de lucru se verifică Prin intermediul ipotezelor de lucru se verifică indirect teoriile cu rază medie şi cu nivel maxim indirect teoriile cu rază medie şi cu nivel maxim de generalitate.de generalitate.

2) 2) EExperienţa directăxperienţa directă

Cumulată cu o cunoaştere aprofundată a Cumulată cu o cunoaştere aprofundată a literaturliteraturiiii ştiinţificştiinţifice de cătree de către cercetător care are capacitatea cercetător care are capacitatea de a intui relaţii între faptele şi fenomenele de a intui relaţii între faptele şi fenomenele observateobservate va favoriza ca pe baza o va favoriza ca pe baza observbservaţiilor cu aţiilor cu referire lareferire la faptele şi fenomenele din viaţa cotidiană faptele şi fenomenele din viaţa cotidiană să să se formulese formulezeze ipoteze despre regularitatea ipoteze despre regularitatea probabilă a producerii lor, despre legăturile probabilă a producerii lor, despre legăturile posibile dintre ele. posibile dintre ele.

3) 3) AAnalogia.nalogia.AceastaAceasta reprezintăreprezintă o sursă o sursă bogatăbogată pentru noi ipoteze. pentru noi ipoteze.

O serie întreagă de ipoteze sociologice O serie întreagă de ipoteze sociologice şi psihologice au fost stabilite prin şi psihologice au fost stabilite prin analogie cu fenomenele fizice, chimice, analogie cu fenomenele fizice, chimice, biologice.biologice.

3.4. Structura logică a ipotezelor3.4. Structura logică a ipotezelor ipotezele prin care se verifică relaţiile dintre ipotezele prin care se verifică relaţiile dintre

variabilele empirice sunt implicaţii materiale. variabilele empirice sunt implicaţii materiale. Ca funcţie logică, implicaţia ia valoarea Ca funcţie logică, implicaţia ia valoarea F F (fals) (fals)

atunci şi numai atunci când antecedentul este atunci şi numai atunci când antecedentul este W W (adevărat) şi consecventul (adevărat) şi consecventul F F (fals). (fals).

Rezultă din matricea implicaţiei că falsificarea unei Rezultă din matricea implicaţiei că falsificarea unei ipoteze (negarea implicaţiei) nu se face prin ipoteze (negarea implicaţiei) nu se face prin confirmarea altei ipoteze (adevărul altei implicaţii), confirmarea altei ipoteze (adevărul altei implicaţii), ci printr-o conjucţie. ci printr-o conjucţie.

De exempluDe exemplu, , falsificarea ipotezei:falsificarea ipotezei: „ „Dacă oamenii au status-uri sociale incongruente, Dacă oamenii au status-uri sociale incongruente,

atunci au tendinţa de a vota partidele de dreapta” atunci au tendinţa de a vota partidele de dreapta”

nu se face prin confirmarea ipotezei: nu se face prin confirmarea ipotezei:

„„Dacă oamenii au status-uri sociale congruente Dacă oamenii au status-uri sociale congruente (noncogruente), atunci au tendinţa de a vota (noncogruente), atunci au tendinţa de a vota partidele de dreapta”, partidele de dreapta”,

ci prin identificarea cazurilor de persoane care au ci prin identificarea cazurilor de persoane care au status-uri incongruente şi nu votează partidele de status-uri incongruente şi nu votează partidele de dreapta (conjuncţie), adică antecedentul adevărat şi dreapta (conjuncţie), adică antecedentul adevărat şi consecventul fals.consecventul fals.

falsul implică orice şi adevărul este implicat de falsul implică orice şi adevărul este implicat de orice.orice.

Acest lucru este posibil pentru că subiectul Acest lucru este posibil pentru că subiectul antecedentului nu este înrudit cu cel al antecedentului nu este înrudit cu cel al consecventului. consecventului. Implicaţia arată doar ce se Implicaţia arată doar ce se întâmplă când antecedentul este adevărat. întâmplă când antecedentul este adevărat.

În eÎn exemplul dat, ni se spune doar cum se xemplul dat, ni se spune doar cum se estimează că vor vota persoanele cu status-uri estimează că vor vota persoanele cu status-uri sociale incongruente: nu ni se spune nimic despre sociale incongruente: nu ni se spune nimic despre comportamentul de vot al persoanelor cu status-comportamentul de vot al persoanelor cu status-uri congruente.uri congruente.

conţinutul informativ al unei propoziţii este dat de conţinutul informativ al unei propoziţii este dat de numărul situaţiilor în care este falsă. numărul situaţiilor în care este falsă.

O propoziţie ne spune mai mult despre realitate dacă O propoziţie ne spune mai mult despre realitate dacă pe baza ei putem exclude mai multe moduri ale pe baza ei putem exclude mai multe moduri ale realităţii. realităţii.

O propoziţie are un conţinut informativ mai bogat O propoziţie are un conţinut informativ mai bogat decât o altă propoziţie în condiţiile în care decât o altă propoziţie în condiţiile în care conţinutul informativ al primei propoziţii include conţinutul informativ al primei propoziţii include conţinutul informativ al celei de-a doua propoziţii.conţinutul informativ al celei de-a doua propoziţii.

conjuncţia>echivalenţa>implicaţia;conjuncţia>echivalenţa>implicaţia; conjuncţia>implicaţia; conjuncţia>implicaţia; conjuncţia>disjuncţiaconjuncţia>disjuncţia

Compararea conţinutului informativ al propoziţiilor Compararea conţinutului informativ al propoziţiilor complexe poate viza şi ipotezele în care sunt puse în relaţie complexe poate viza şi ipotezele în care sunt puse în relaţie nu numai două, ci mai multe variabile.nu numai două, ci mai multe variabile.

De exemplu: s-a constatat că persoanele cu status social De exemplu: s-a constatat că persoanele cu status social incongruent votează atât partidele de dreapta, cât şi pentru incongruent votează atât partidele de dreapta, cât şi pentru partidele de stînga. partidele de stînga.

A spune: „Persoanele cu status social incongruent votează A spune: „Persoanele cu status social incongruent votează pentru partidele de dreapta sau împotriva lor” constituie o pentru partidele de dreapta sau împotriva lor” constituie o tautologie şi, deci, nu poate fi acceptată ca ipoteză, nefiind tautologie şi, deci, nu poate fi acceptată ca ipoteză, nefiind falsificabilă. falsificabilă.

În astfel de situaţii se pune problema modificării În astfel de situaţii se pune problema modificării componenţei componenţei „dac㔄dacă” a ipotezei pentru ca întreaga expresie a ipotezei pentru ca întreaga expresie să nu aibă conţinutul informativ nul. să nu aibă conţinutul informativ nul.

Ne întrebăm: în ce condiţii personale cu status social Ne întrebăm: în ce condiţii personale cu status social incongruent votează partidele de dreapta? incongruent votează partidele de dreapta?

Probabil în cazul în care ele au şi Probabil în cazul în care ele au şi atitudine autoritarianistăatitudine autoritarianistă. .

Sunt alte situaţii în care se impune modificarea Sunt alte situaţii în care se impune modificarea conţinutului componenţei „atunci” a ipotezei. conţinutului componenţei „atunci” a ipotezei. Va trebui să verificăm conţinutul informativ al Va trebui să verificăm conţinutul informativ al propoziţiei prin schimbarea conţinutului propoziţiei prin schimbarea conţinutului componentelor „dacă” şi „atunci”, pentru că componentelor „dacă” şi „atunci”, pentru că variabilele pot fi combinate în diferite modurivariabilele pot fi combinate în diferite moduri

P = df.”Persoane care provin din familii P = df.”Persoane care provin din familii dezorganizate”; dezorganizate”;

Q = df.”Persoane instabile emoţional”; Q = df.”Persoane instabile emoţional”; R = df. R = df. „Persoane cu comportamente „Persoane cu comportamente

deviante”.deviante”.

Ipoteza: Ipoteza: „Dacă persoanele provin din familii dezorganizate, „Dacă persoanele provin din familii dezorganizate, atunci ele au instabiliate emoţională şi comportamente atunci ele au instabiliate emoţională şi comportamente deviante”deviante” are un conţinut mai înalt decât ipoteza: are un conţinut mai înalt decât ipoteza:

„„Dacă persoanele provin din familii dezorganizate, atunci au Dacă persoanele provin din familii dezorganizate, atunci au instabilitate emoţională sau comportamente deviante”. instabilitate emoţională sau comportamente deviante”.

De asemenea, se poate spune că ridicând conţinutul informativ De asemenea, se poate spune că ridicând conţinutul informativ al componentei „dacă” şi menţinând constant conţinutul al componentei „dacă” şi menţinând constant conţinutul componentei „atunci”, conţinutul informativ al ipotezei scade. componentei „atunci”, conţinutul informativ al ipotezei scade. Ipoteza: Ipoteza: „Dacă persoanele provin din familii dezorganizate şi „Dacă persoanele provin din familii dezorganizate şi au instabilitate emoţională, atunci au comportamente au instabilitate emoţională, atunci au comportamente deviante”deviante” are un conţinut informativ mai scăzut decât ipoteza: are un conţinut informativ mai scăzut decât ipoteza:

„„Dacă persoanele provin din familii dezorganizate sau au Dacă persoanele provin din familii dezorganizate sau au instabilitate emoţională, atunci au comportamente deviante”. instabilitate emoţională, atunci au comportamente deviante”.

Referitor la ipotezele „cu cât..., cu atât...”, Karl-Dieter Opp Referitor la ipotezele „cu cât..., cu atât...”, Karl-Dieter Opp (1970) remarcă pertinent că acestea au un conţinut mai redus (1970) remarcă pertinent că acestea au un conţinut mai redus decât ipotezele „dacă..., atunci ...”. Primele sunt relativ decât ipotezele „dacă..., atunci ...”. Primele sunt relativ nespecifice: ele nu arată nici gradul relativ al schimbării nespecifice: ele nu arată nici gradul relativ al schimbării variabilelor şi nici valoarea lor absolută. variabilelor şi nici valoarea lor absolută.

Ipoteza: „Cu cât veniturile populaţiei sunt mai mari, cu atât Ipoteza: „Cu cât veniturile populaţiei sunt mai mari, cu atât depunerile la Casa de Economii sunt mai substanţiale” nu depunerile la Casa de Economii sunt mai substanţiale” nu specifică nici cu cât vor spori depunerile băneşti în cazul specifică nici cu cât vor spori depunerile băneşti în cazul creşterii veniturilor şi nici suma la care se va ajunge. creşterii veniturilor şi nici suma la care se va ajunge.

adăugând componentei „cu cât” caracteristici suplimentare, adăugând componentei „cu cât” caracteristici suplimentare, conţinutul informativ al întregii expresii nu se modifică. Dacă conţinutul informativ al întregii expresii nu se modifică. Dacă vom spune:vom spune:

„ „Cu cât veniturile populaţiei sunt mai mari şi cu cât starea Cu cât veniturile populaţiei sunt mai mari şi cu cât starea sănătăţii este mai bună, cu atât depunerile la Casa de Economii sănătăţii este mai bună, cu atât depunerile la Casa de Economii sunt mai mari” nu precizăm nici de această dată valoarea sunt mai mari” nu precizăm nici de această dată valoarea absolută şi relativă a variabilelor puse în relaţie.absolută şi relativă a variabilelor puse în relaţie.

3.6.Condiţii pentru ca o ipoteză să fie validă3.6.Condiţii pentru ca o ipoteză să fie validă

J. Galtung evidenţiază J. Galtung evidenţiază zece condiţiizece condiţii pe pe care trebuie să le îndeplinească o ipoteză care trebuie să le îndeplinească o ipoteză pentru a fi validă:pentru a fi validă:

1. Ipoteza trebuie sa fie 1. Ipoteza trebuie sa fie generalăgenerală - ceea ce - ceea ce presupune un “conţinut” mare al ipotezei: presupune un “conţinut” mare al ipotezei: “în orice condiţii spaţio-temporale “în orice condiţii spaţio-temporale concrete, relaţiile dintre variabile trebuie să concrete, relaţiile dintre variabile trebuie să fie adevărate”. (Chelcea, 2001, 76)fie adevărate”. (Chelcea, 2001, 76)

Generalitatea Generalitatea reprezintă o dimensiune esenţială a reprezintă o dimensiune esenţială a ipotezei. ipotezei. In ştiinţele socioumane, cel mai adesea, nu In ştiinţele socioumane, cel mai adesea, nu interesează cazurile particulare, ci ceea ce este interesează cazurile particulare, ci ceea ce este general. Va trebui, deci, să formulăm ipoteze în care general. Va trebui, deci, să formulăm ipoteze în care relaţia dintre variabile să fie adevărată indiferent de relaţia dintre variabile să fie adevărată indiferent de condiţiile spaţio-temporale concrete. condiţiile spaţio-temporale concrete.

Ipoteza: „Cu cât apropierea fizică dintre două Ipoteza: „Cu cât apropierea fizică dintre două persoane este mai mare, cu atât apropierea psihică persoane este mai mare, cu atât apropierea psihică dintre ele este mai mare” se referă la toate persoanele, dintre ele este mai mare” se referă la toate persoanele, indiferent de caracteristicile socio-demografice (tineri indiferent de caracteristicile socio-demografice (tineri sau vârstnici, funcţionari, muncitori sau intelectuali), sau vârstnici, funcţionari, muncitori sau intelectuali), de zona în care îşi desfăşoară activitatea (Bucureşti, de zona în care îşi desfăşoară activitatea (Bucureşti, Braşov sau Câmpulung) şi de epoca în care au trăit, Braşov sau Câmpulung) şi de epoca în care au trăit, trăiesc sau vor trăi. trăiesc sau vor trăi.

2.Ipoteza trebuie să fie 2.Ipoteza trebuie să fie complexăcomplexă. “Din punct . “Din punct de vedere al complexităţii, relaţiile dintre de vedere al complexităţii, relaţiile dintre doua ipoteze este ceteris paribus I2 > I1 doua ipoteze este ceteris paribus I2 > I1 daca n2 > n1” (Chelcea, 2001, 76). Mai daca n2 > n1” (Chelcea, 2001, 76). Mai simplu, distingem ipoteze de nivel 1, cu o simplu, distingem ipoteze de nivel 1, cu o singură variabilă, ipoteze de nivel 2, cu singură variabilă, ipoteze de nivel 2, cu două variabile, etc.două variabile, etc.

3.Specificitatea 3.Specificitatea ipotezei se referă la numărul ipotezei se referă la numărul de valori. “Se preferă ipotezele în care de valori. “Se preferă ipotezele în care variabilele au trei valori celor în care variabilele au trei valori celor în care variabilele au două valori”. (Chelcea, 2001, variabilele au două valori”. (Chelcea, 2001, 77).77).4.Determinarea 4.Determinarea ipotezei se referă la ipotezei se referă la preferinţa analiştilor pentru ipotezele cu grad preferinţa analiştilor pentru ipotezele cu grad înalt de determinare, în detrimentul înalt de determinare, în detrimentul ipotezelor înalt probabiliste.ipotezelor înalt probabiliste.5.Falsificabilitatea ipotezei5.Falsificabilitatea ipotezei se referă la faptul se referă la faptul că, în cercetările empirice se reţin doar că, în cercetările empirice se reţin doar ipotezele ce pot fi infirmate.ipotezele ce pot fi infirmate.

6.Ipotezele trebuie să fie 6.Ipotezele trebuie să fie testabiletestabile. În cercetările . În cercetările empirice se reţin doar ipotezele ce pot fi testate empirice se reţin doar ipotezele ce pot fi testate (confirmate sau infirmate).(confirmate sau infirmate).

Un enunţ precum: „Relaţiile interpersonale depind Un enunţ precum: „Relaţiile interpersonale depind de influenţa planetelor din afara galaxiei noastre” de influenţa planetelor din afara galaxiei noastre” nu poate fi acceptat ca ipoteză, neexistând teste nu poate fi acceptat ca ipoteză, neexistând teste pentru infirmarea ei. pentru infirmarea ei.

7.Ipotezele trebuie să fie 7.Ipotezele trebuie să fie predictibilepredictibile, să descrie şi , să descrie şi să explice fenomenul.să explice fenomenul.

8.Comunicabilitatea8.Comunicabilitatea ipotezei se referă la acea ipotezei se referă la acea calitate pe care trebuie să o deţină o ipoteză calitate pe care trebuie să o deţină o ipoteză astfel încât să aibă înţeles atât pentru specialişti, astfel încât să aibă înţeles atât pentru specialişti, dar şi pentru publicul larg.dar şi pentru publicul larg.

9.Reproductibilitatea9.Reproductibilitatea ipotezei presupune ca, prin ipotezei presupune ca, prin repetarea demersului cercetării se obţin aceleaşi repetarea demersului cercetării se obţin aceleaşi concluzii. concluzii.

În legătură cu reproductibilitatea se pun două În legătură cu reproductibilitatea se pun două întrebări: întrebări: Ce Ce se repetă? se repetă? Cine Cine repetă? In cercetările repetă? In cercetările empirice se urmăreşte reproducerea fenomenelor, ca empirice se urmăreşte reproducerea fenomenelor, ca şi a analizelor, iar în legătură cu cea de-a doua şi a analizelor, iar în legătură cu cea de-a doua întrebare răspunsul este: acelaşi cercetător sau alţi. întrebare răspunsul este: acelaşi cercetător sau alţi. Din combinarea celor două criterii rezultă patru situaţii.Din combinarea celor două criterii rezultă patru situaţii.

S.Chelcea (2001, 77) sublinia că de cea mai mare S.Chelcea (2001, 77) sublinia că de cea mai mare importanţă este “criteriul obiectivităţii”, bazat pe importanţă este “criteriul obiectivităţii”, bazat pe reproductibilitatea intersubiectivă (reproducerea reproductibilitatea intersubiectivă (reproducerea fenomenelor şi analiza lor de către mai mulţi fenomenelor şi analiza lor de către mai mulţi cercetători).cercetători).

10.ipoteza trebuie să fie 10.ipoteza trebuie să fie utilăutilă. S.Chelcea . S.Chelcea analizează schema lui Galtung (1967, 337) analizează schema lui Galtung (1967, 337) privind evaluarea ipotezelor după gradul lor de privind evaluarea ipotezelor după gradul lor de confirmare. În urma “confruntării cu realitatea”, confirmare. În urma “confruntării cu realitatea”, ipotezele “se plasează pe un continuum de la ipotezele “se plasează pe un continuum de la totala lor falsificare până la deplina verificare”. totala lor falsificare până la deplina verificare”. (Chelcea, 2001, 78)(Chelcea, 2001, 78)

falsificarefalsificare neconfirmareneconfirmare indecisindecis confirmareconfirmare verificareverificare

(fals)(fals) (neutilizabil)(neutilizabil) utilizabil) utilizabil) (adevărat)(adevărat)

Verificarea sau respingerea ipotezei şi punerea în Verificarea sau respingerea ipotezei şi punerea în evidenţă a implicaţiilor rezultatuluievidenţă a implicaţiilor rezultatului

Dacă ipoteza centrală este verificată atunci se studiază Dacă ipoteza centrală este verificată atunci se studiază consecinţele. consecinţele.

Ce se poate propune pentru rezolvarea problemei? Ce se poate propune pentru rezolvarea problemei? Care este poziţia cercetătorului?Care este poziţia cercetătorului? Dacă ipoteza nu se verifică, de asemenea se Dacă ipoteza nu se verifică, de asemenea se

cercetează consecinţele: fie se înlocuieşte ipoteza, fie cercetează consecinţele: fie se înlocuieşte ipoteza, fie caracterul pozitiv al demonstraţiei arată necesitatea caracterul pozitiv al demonstraţiei arată necesitatea repunerii în discuţie a ipotezei admise. repunerii în discuţie a ipotezei admise.

În orice caz, se dezvoltă implicaţiile şi consecinţele În orice caz, se dezvoltă implicaţiile şi consecinţele cercetării efectuate.cercetării efectuate.

În metoda ştiinţifică, În metoda ştiinţifică, ipotezaipoteza este drumul care este drumul care trebuie să conducă la formularea trebuie să conducă la formularea teorieiteoriei. . Teoriile ştiinţifice, destinate să explice într-un Teoriile ştiinţifice, destinate să explice într-un fel sau altul fenomenele pe care le observăm, fel sau altul fenomenele pe care le observăm, trebuie să fie sprijinite de experimente care să trebuie să fie sprijinite de experimente care să le certifice validitatea. Pilonul central al le certifice validitatea. Pilonul central al metodei ştiinţifice este reproductibilitatea, şi metodei ştiinţifice este reproductibilitatea, şi anume capacitatea de repetare a unui anumit anume capacitatea de repetare a unui anumit experiment. experiment.

Nu trebuie să se confunde ipoteza de cercetare Nu trebuie să se confunde ipoteza de cercetare şi obiectivele de cercetare. şi obiectivele de cercetare.