”CONSOLIDAREA MANAGEMENTULUI DE CONTROL LA FRONTIERĂ”

CADRUL LEGISLATIV

RAPORT DE EVALUARE

Proiect finanţat Proiect cofinanţat şi implementat de Uniunea Europeană de PNUD Moldova

Programul TACIS al Uniunii Europene pentru Moldova

AUGUST - 2005Programul TACIS al Uniunii Europene pentru

Moldova

”CONSOLIDAREA MANAGEMENTULUI DE CONTROL LA FRONTIERĂ”„CONSOLIDAREA MANAGEMENTULUI DE CONTROL LA FRONTIERĂ”

CADRUL LEGISLATIV

RAPORT DE EVALUARE

AUTOR:

INESE KALNINA,expert legislativ

2

Prezenta publicaţie a fost realizată cu asistenţa Uniunii Europene. Pentru conţinnutul acestei publicaţii îşi asumă pe deplin răspunderea expertul legislativ Inese Kalnina şi nu reflectă sub nici o formă părerile Uniunii Europene.

ACRONIME

Agenţia de Frontieră a UE

Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operaţionale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene

BM Biroul pentru Migraţie

Catalogul Schengen

Catalogul Schengen al Uniunii Europene (Controlul frontierelor externe, transportarea şi readmiterea)

Convenţia Schengen

Convenţia de implementare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 dintre Guvernele Statelor Uniunii Economice Benelux, Republica Federală Germania şi Republica Franceză privind înlăturarea treptată a controalelor la frontierele lor comune

Guvern Guvernul Republicii Moldova

MAE Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene

MAI Ministerul Afacerilor Interne

MO Monitorul oficial

Parlament Parlamentul Republicii Moldova

PNUD Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

PTF Punct de trecere a frontierei

SGM Serviciul de Grăniceri al Republicii Moldova

SM UE Statele Membre ale Uniunii Europene

SV Serviciul Vamal

UE Uniunea Europeană

3

CUPRINS1. DISPOZIŢII GENERALE 72. ANALIZA LEGISLAŢIEI CURENTE A REPUBLICII MOLDOVA

7

2.1. Legea privind frontiera de stat 72.1.1. Structura Legii privind frontiera de stat 72.1.2 Dispoziţii generale 82.1.3. Paza frontierei de stat 82.1.4. Regimul frontierei de stat 92.1.5. Regimul de frontieră 112.1.6. Regimul punctelor de trecere a frontierei 122.1.7. Obligaţiile Serviciului de Grăniceri şi ale subdiviziunilor teritoriale ale Serviciului de Grăniceri în sfera pazei frontierei de stat

13

2.1.8. Drepturile Serviciului de Grăniceri 142.1.9. Protecţia juridică şi socială a grănicerilor, a personalului angajat în baza contractului de muncă, a cetăţenilor care participă la paza frontierei de stat şi a membrilor familiilor acestora

16

2.1.10. Drepturile şi obligaţiile instituţiilor Administraţiei Centrale de Stat a Republicii Moldova în domeniul pazei frontierei de stat

17

2.1.11. Participarea autorităţilor administraţiei publice locale, a întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, asociaţiilor publice şi a cetăţenilor la paza frontierei de stat

18

2.1.12. Răspunderea pentru încălcările comise la frontiera de stat 182.1.13. Supravegherea respectării legislaţiei privind frontiera de stat 182.1.14. Asigurarea financiară şi tehnico-materială a pazei frontierei de stat 192.2. Concepţia pazei frontierei de stat a Republicii Moldova 192.2.1. Dispoziţii generale 192.2.2. Bazele politicii de frontieră a Republicii Moldova şi realizarea acesteia

19

2.2.3. Perspectivele şi instrucţiunile de bază privind perfecţionarea sistemului de pază a frontierei

20

2.2.4. Protecţia juridică şi socială a personalului Serviciului de Grăniceri 202.2.5. Realizarea Concepţiei 202.2.6. Sumar 213. Codul privind contravenţiile administrative 214. Propuneri pentru o nouă structură a Legii privind Serviciul de Grăniceri

23

4.1. Capitolul I. Dispoziţii generale 234.1.1. Scopul Legii 234.1.2. Definiţii 234.1.3. Ce este Serviciul de Grăniceri? 234.1.4. Principiile de drept ale activităţii Serviciului de Grăniceri 244.1.5. Cooperarea cu alte autorităţi 244.2. Capitolul II. Structura şi dislocarea Serviciului de Grăniceri 244.2.1. Structura Serviciului de Grăniceri 24

4

4.2.2. Şeful (Directorul General) al Serviciului de Grăniceri 254.2.3. Administraţia centrală a Serviciului de Grăniceri 254.2.4. Administraţia teritorială a Serviciului de Grăniceri 264.3. Capitolul III. Competenţa Serviciului de Grăniceri 274.3.1. Obligaţiile Serviciului de Grăniceri 274.3.2. Drepturile Serviciului de Grăniceri 284.3.3. Investigaţia în cadrul Serviciului de Grăniceri 304.4. Capitolul IV. Folosirea forţei fizice, a echipamentului special, a câinilor de frontieră şi a armelor de foc la apărarea frontierei de stat

30

4.4.1. Folosirea forţei fizice, a echipamentului special, a câinilor de frontieră şi a armelor de foc la apărarea frontierei de stat

30

4.4.2. Folosirea armelor de foc la paza frontierei de stat 314.5. Capitolul V. Personalul Serviciului de Grăniceri 324.5.1. Personalul Serviciului de Grăniceri 324.5.2. Principiile de bază ale recrutării în Serviciul de Grăniceri 324.5.3. Jurământul 334.5.4. Ofiţerii Serviciului de Grăniceri 334.5.5. Ofiţerii de rezervă (grăniceri obişnuiţi) 344.5.6. Angajaţii Serviciului de Grăniceri 344.5.7. Stagiarii Serviciului de Grăniceri 344.6. Capitolul VI. Rangurile de serviciu 344.6.1. Acordarea şi retragerea rangurilor de serviciu ale Serviciului de Grăniceri, promovarea în rangul de serviciu

34

4.7. Capitolul VII. Procesul de lucru în cadrul Serviciului de Grăniceri 354.7.1. Numirea în funcţie 354.7.2. Evaluarea grănicerilor 354.7.3. Transferul grănicerilor 354.7.4. Suspendarea din funcţie a grănicerilor 364.7.5. Eliberarea din funcţie 364.7.6. Retragerea din Serviciul de Grăniceri 364.7.7. Premii şi pedepse 364.8. Capitolul VIII. Protecţia juridică şi garanţiile operaţionale ale grănicerilor

37

4.8.1. Protecţia juridică a grănicerilor 374.8.2. Remunerarea grănicerilor 374.8.3. Garanţiile operaţionale ale grănicerilor 374.8.4. Drepturile de muncă şi de serviciu ale grănicerilor 374.8.5. Concediul 384.8.6. Garanţiile sociale ale grănicerilor 384.8.7. Pensiile 384.8.8. Interdicţii pentru grăniceri 384.9. Capitolul IX. Prevederi privind purtarea uniformei 394.9.1.Prevederi privind purtarea uniformei 394.9.2. Interdicţii privind purtarea uniformei 394.10. Capitolul X. Dispoziţii tranzitorii 394.10.1. Intrarea în vigoare 394.10.2. Implementarea Legii în perioada de reorganizare a Serviciului de Grăniceri

39

5. PROPUNERI PENTRU ALTE ACTE NORMATIVE 405.1. Echipament şi dispozitive tehnice 405.2. Procedurile de trecere a frontierei de stat de către persoane 41

5

5.2.1. Capitolul I. Dispoziţii generale 415.2.2. Capitolul II. Drepturile şi obligaţiile persoanelor în locurile de trecere a frontierei de stat

41

5.2.3. Capitolul III. Trecerea frontierei de stat în regim prioritar 425.2.4 Capitolul IV. Obligaţiile agenţilor de transport de pasageri 43

5.2.5.Capitolul V. Controlul persoanelor la frontieră 43

5.2.6. Capitolul VI. Procedurile de trecere a frontierei de stat aplicate copiilor

45

6. COOPERAREA NAŢIONALĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ 456.1. Cooperarea naţională 456.2. Cooperarea internaţională 467. LEGISLAŢIA SCHENGEN / UE 497.1. Convenţia de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 507.2. Ghidul general 507.3. Cele mai bune practici şi recomandări pentru managementul frontierei (Catalogul Schengen al UE)

50

7.4. Directiva Consiliului 2001/51/EC din 28 iunie 2001pentru completarea prevederilor Articolului 26 al Convenţiei de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 (OJ L 187, 10/07/2001 P. 0045-0046)

50

7.5. Directiva Consiliului 2004/82/EC din 29 aprilie 2004 privind obligaţia agenţilor de transport de a comunica datele pasagerilor (OJ L261, 06/08/2004 P. 0024- 0027)

51

7.6. Decizia Consiliului din 27 martie 2000 privind îmbunătăţirea schimbului de informaţie pentru combaterea falsificării actelor de călătorie (OJ L081, 01/04/2000 P. 0001-0003)

51

7.7. 2004/581/EC Decizia Consiliului din 29 aprilie 2004 pentru determinarea indicaţiilor minime folosite pe semnele punctelor externe de trecere a frontierei (OJ L 261, 06/08/2004 P. 0119-0124)

51

7.8 Instrucţiunea Consiliului (EC) nr. 2007/2004 din 26 octombrie 2004 cuprivire la Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operaţionale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale UE ( Monitorul oficial L 349, 25/11/2004 P. 0001-0011)

51

8. SUMAR 528.1. Priorităţile pe termen scurt, mediu şi de durată 528.1.1. Termen scurt 528.1.2. Termen mediu 528.1.3. Termen de durată 538.2. Planul naţional de acţiuni (legislaţia naţională) 53ANEXA I. Structura Hotărârii Guvernului cu privire la „Regulamentul privind regimul punctelor de trecere a frontierei de stat”

55

ANEXA II. Structura Legii privind Serviciul de Grăniceri 56ANEXA III. Hotărârile Guvernului (conform Legii privind Serviciul de Grăniceri)

58

ANEXA IV. Tabel 59

6

1.DISPOZIŢII GENERALE

Pentru a-şi atinge scopul pe termen lung de a deveni membru al Uniunii Europene, Republica Moldova trebuie să adopte întregul set de norme şi standarde care funcţionează în cadrul Uniunii Europene. Primii paşi de integrare a sa în Uniunea Europeană sunt stabiliţi în Planul de acţiuni Republica Moldova-UE. Printre obligaţiile prescrise de acest plan este prevăzută şi cerinţa privind reforma substanţială a Serviciului de Grăniceri şi a altor organe guvernamentale cu responsabilităţi la frontieră. Din acest punct de vedere are o importanţă primordială implementarea Articolelor 49-50 privind managementul controlului la frontieră din Planul de acţiuni Republica Moldova–UE. Sub raport legislativ, planul prevede următoarele acţiuni:

Articolul 49. Dezvoltarea unui sistem eficient şi comprehensiv de management al frontierei de stat în toate sectoarele de frontieră ale Republicii Moldova, inclusiv în sectorul transnistrian.

- Implementarea Concepţiei privind controlul frontierei de stat, adoptată la 4 decembrie 2003, în special transformarea Departamentului Trupelor de Grăniceri într-un organ de executare a normelor de drept şi efectuarea amendamentelor corespunzătoare la legislaţia naţională. - Intensificarea cooperării dintre agenţiile competente (dintre autorităţile implicate în gestionarea frontierei de stat), la fel ca şi cooperarea cu ţările vecine, inclusiv demarcarea frontierelor şi încheierea unor acorduri de cooperare.

Scopul principal al prezentului raport ţine de analiza legislaţiei curente a Republicii Moldova privind controlul la frontieră, acordându-se o atenţie deosebită Legii privind frontiera de stat, precum şi altor acte juridice care afectează substanţial întreaga activitate a Serviciului de Grăniceri. Mai mult ca atât, acesta oferă recomandări concrete cu privire la elaborarea şi adoptarea unor importante acte juridice noi pentru funcţionarea ulterioară a Serviciului de Grăniceri al Republicii Moldova în concordanţă cu standardele Uniunii Europene în domeniul controlului la frontieră. 2. ANALIZA LEGISLAŢIEI CURENTE A REPUBLICII MOLDOVA

2.1 Legea privind frontiera de stat

Legea privind frontiera de stat a fost adoptată de Parlamentul Republicii Moldova în 1994.

2.1.1 Structura Legii privind frontiera de stat

Legea privind frontiera de stat constă din zece capitole:

1) Dispoziţii generale;2) Paza frontierei de stat, Serviciul de Grăniceri;3) Regimul frontierei de stat;4) Regimul de frontieră;5) Regimul punctelor de trecere a frontierei de stat;6) Împuternicirile autorităţilor publice în domeniul pazei frontierei de stat;

7

7) Participarea autorităţilor administraţiei publice locale, a întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, asociaţilor publice şi a cetăţenilor la paza frontierei de stat;

8) Obligaţiile Serviciului de Grăniceri şi ale subdiviziunilor teritoriale ale Serviciului de Grăniceri în domeniul pazei frontierei de stat;

9) Protecţia juridică şi socială a militarilor Serviciului de Grăniceri, a lucrătorilor angajaţi pe bază de contract de muncă, a cetăţenilor care participă la paza frontierei de stat şi a membrilor familiilor acestora;

10) Dispoziţii finale.

2.1.2 Dispoziţii generale Capitol întâi al legii defineşte frontiera de stat, care este stabilită de către Parlament în conformitate cu principiile şi normele dreptului internaţional şi care nu poate fi modificată decât prin lege. Interesele Republicii Moldova la frontiera de stat sunt reprezentate de Serviciul de Grăniceri. Legislaţia cu privire la frontiera de stat se va baza pe Constituţia Republicii Moldova şi pe tratatele şi acordurile internaţionale.

2.1.3 Paza frontierei de stat

Paza frontierei de stat este asigurată de către Serviciul de Grăniceri. În conformitate cu Articolul 5, doar paza spaţiului aerian revine Ministerului Apărării.

Paza frontierei are la bază următoarele principii convenţionale:

- Principiul legalităţii;- Principiul transparenţei;- Principiul respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Serviciul de Grăniceri reprezintă o structură militară responsabilă pentru paza şi apărarea frontierei de stat. Statutul juridic al Serviciului de Grăniceri este determinat de prezenta lege şi de alte acte normative. Efectivul şi înzestrarea trupelor de grăniceri se stabilesc de către Guvern, iar organigrama se aprobă de şeful Serviciului de Grăniceri.

Concluzii şi recomandări

Actualul statut juridic al Serviciului de Grăniceri este insuficient. Serviciul de Grăniceri va fi o autoritate a administraţiei de stat aflată sub jurisdicţia Ministerului Afacerilor Interne sau a Ministerului Justiţiei (posibilitatea menţionată nu contravine Catalogului Schengen al UE, fiind o monitorizare sub auspiciile unui minister care activează în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne, autoritatea publică competentă este o forţă specializată a Poliţiei/Serviciului de Grăniceri, nu o forţă militară). Procesul de transformare a Serviciului de Grăniceri într-un organ de executare a normelor de drept şi de demilitarizare a acestuia va avea următoarele avantaje:- Determinarea statutului juridic corespunzător;- Îmbunătăţirea treptată şi demilitarizarea structurii Serviciului de Grăniceri;- Îmbunătăţirea cooperării cu alte instituţii statale;- Îmbunătăţirea cooperării cu alte structuri similare din Uniunea Europeană;- Posibilitatea obţinerii unei asistenţe internaţionale tehnice şi materiale mult mai

considerabile.

La îndeplinirea sarcinilor de pază a frontierei de stat, Serviciul de Grăniceri va fi ghidat de:- Constituţia Republicii Moldova;

8

- Prezenta lege şi de alte acte juridice;- Tratatele (acordurile) internaţionale la care Republica Moldova este parte;- Regulamentele forţelor armate;- Actele normative interne.

Astfel, Serviciul de Grăniceri se va ghida de Constituţia Republicii Moldova, de tratatele (acordurile) internaţionale la care Republica Moldova aderă, de prezenta lege şi alte acte juridice, de actele normative interne, nu şi de regulamentele Forţelor Armate. Este necesar să fie elaborate o serie de acte juridice moderne separate care să reglementeze sub toate aspectele funcţionarea Serviciului de Grăniceri.

În interesele pazei frontierei de stat, autorităţile acesteia vor asigura schimbul de informaţie şi cooperarea de forţe şi mijloace cu autorităţile pazei de frontieră a ţărilor vecine, în conformitate cu tratatele (acordurile) încheiate de Republica Moldova cu ţările vecine în domeniul pazei de frontieră.

Concluzii şi recomandări

În conformitate cu Catalogul Schengen al UE, cooperarea internaţională în domeniul securităţii de frontieră poate fi divizată în cooperare multilaterală, bilaterală şi locală. Sub acest aspect, acordurile încheiate cu ţările vecine în domeniul managementului de frontieră reprezintă un instrument eficient pentru creşterea securităţii frontierei. Acest lucru poate fi realizat prin stabilirea unor mecanisme de lucru adecvate, precum schimbul de informaţie, prin determinarea unor canale de comunicaţii potrivite, a punctelor locale de contact, a procedurilor de urgenţă, prin manipularea într-o manieră obiectivă a incidentelor, astfel încât să fie evitate disputele politice etc.

Trebuie acordată mai multă atenţie nu doar cooperării cu ţările vecine, ci şi cu alte ţări ale Uniunii Europene.

Este interzisă folosirea Serviciului de Grăniceri pentru rezolvarea problemelor ce nu au legătură cu paza frontierei de stat.

Efectivele Serviciului de Grăniceri vor fi constituite din cetăţeni ai Republicii Moldova. Ei pot fi angajaţi în calitate de :

- militari;- angajaţi în baza contractelor de muncă.

Satisfacerea serviciului în trupele de grăniceri se efectuează în condiţiile Legii cu privire la obligaţiunea militară şi serviciul militar al cetăţenilor Republicii Moldova.

2.1.4 Regimul frontierei de stat

Regimul frontierei de stat prevăzut de prezenta lege şi de alte acte juridice, de tratatele(acordurile) încheiate de Republica Moldova cu statele vecine, va determina regulile de:

- întreţinere a frontierei de stat;- trecere a frontierei de stat de către persoane şi mijloacele de transport;- autorizare a trecerii frontierei de stat de către persoane, mijloacele de transport,

mărfuri şi alte bunuri;

9

- folosire a apei, de pescuit, de recoltare a produselor lemnoase din păduri şi de desfăşurare a activităţii economice, de cercetare şi de altă natură la frontiera de stat;

- soluţionare a incidentelor legate de încălcarea regimului frontierei de stat.

Persoanele şi mijloacele de transport pot trece frontiera de stat pe uscat, prin spaţiul aerian, precum şi prin sectoarele fluviale, în locuri special amenajate de trecere a frontierei. Locurile de trecere respective sunt amplasate pe căile de trafic internaţional feroviar, rutier şi aerian (traficul local de frontieră) în conformitate cu tratatele (acordurile) încheiate de Republica Moldova cu ţările vecine.

Concluzii şi recomandări

În conformitate cu Articolul 3 al Convenţiei Schengen, în principiu frontierele pot fi trecute numai prin punctele de trecere a frontierei şi doar în timpul fixat al orelor de lucru. În perspectiva intrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, actualmente se impune deja o evaluare a posibilităţii de trecere a frontierei de stat de către cetăţenii din alte ţări prin toate punctele acesteia.

Prin punct de trecere a frontierei de stat se înţelege teritoriul din limitele gării feroviare, ale auto- gării, portului fluvial, aeroportului (aerodromului), deschise traficului internaţional, precum şi alte locuri expres amenajate, în care se efectuează controlul şi se autorizează trecerea frontierei de stat de către persoane, mijloace de transport, mărfuri şi alte bunuri.

Concluzii şi recomandări

În conformitate cu Catalogul Schengen al UE, locurile de trecere a frontierei trebuie dotate cu dispozitivele necesare efectuării controlului obligatoriu la intrare şi ieşire. La frontierele terestre traficul transfrontalier de intrare şi de ieşire trebuie separat.

Deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei de stat, precum şi închiderea lor definitivă ori temporară se stabileşte în acordurile dinte Republica Moldova şi ţările vecine.

Frontiera de stat poate fi trecută şi în afara punctelor de trecere, în conformitate cu condiţiile şi regulile stabilite în acordurile dintre Republica Moldova şi ţările vecine.

Autorizarea trecerii frontierei de stat de către persoane, mijloacele de transport, mărfuri şi alte bunuri este emisă de către punctele de trecere a frontierei de stat şi constă în recunoaşterea legalităţii trecerii frontierei de stat de către persoane, mijloacele de transport intrate pe teritoriul Republicii Moldova, a deplasării peste frontiera de stat a mărfurilor şi a altor bunuri sau în acordarea dreptului de trecere a frontierei de stat de către persoane, mijloacele de transport care părăsesc teritoriul Republicii Moldova, de deplasare peste frontiera de stat a mărfurilor şi a altor bunuri în afara teritoriului Republicii Moldova.

Drept temei pentru autorizarea trecerii frontierei de stat de către persoane, mijloacele de transport, mărfuri şi alte bunuri servesc documentele ce confirmă dreptul de intrare sau de ieşire din Republica Moldova, actele de însoţire a mijloacelor de transport,a mărfurilor şi altor bunuri, eliberate de către organele de stat respective. Nu este autorizată trecerea frontierei de stat de către persoane, mijloace de transport, mărfuri şi alte bunuri având documente valabile atunci când există temeiuri prevăzute de legislaţie.

Serviciul de Grăniceri, Serviciul Vamal şi alte instituţii vor efectua propriul control în punctele de trecere a frontierei create de autorităţile administraţiei publice centrale.

10

Administraţia gărilor feroviare, autogărilor, porturilor (cheiurilor) fluviale, aeroporturilor (aerodromurilor), prin care se autorizează trecerea frontierei de stat, atribuie în mod gratuit organelor de control încăperi necesare şi locuri expres amenajate pentru efectuarea controlului de frontieră, celui vamal şi a altor tipuri de control. Reprezentanţii administraţiei pot participa la efectuarea controlului fără a interveni în acţiunile organelor de control.

Autorizarea trecerii peste frontiera de stat a persoanelor, a mijloacelor de transport, a mărfurilor şi altor bunuri prevede:

- efectuarea controlului de frontieră;- efectuarea controlului vamal al mărfurilor şi altor bunuri ce aparţin cetăţenilor care

trec frontiera de stat, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor care desfăşoară activităţi economice externe în conformitate cu prevederile Codului vamal;

- efectuarea, după caz, a controlului sanitar de carantină, celui veterinar, fitosanitar şi a altor tipuri de control.

2.1.5 Regimul de frontieră

În vederea asigurării pazei şi a menţinerii ordinii cuvenite la frontiera de stat, de-a lungul sectoarelor de uscat şi a malului moldovenesc al apelor de frontieră se stabileşte o zonă de frontieră cu lăţimea de zece kilometri. Ea este parte integrantă a frontierei de stat, fiind administrată de Serviciul de Grăniceri în comun cu organele de administrare publică locală. Asupra zonei de frontieră se extinde regimul frontierei de stat. Pe drumurile de acces în zona de frontieră se instalează tăbliţe cu inscripţia "Zonă de frontieră".

În scopul creării de condiţii necesare pentru paza frontierei de stat, în zona de frontieră, precum şi pe sectorul moldovenesc al apelor de frontieră, inclusiv pe insulele situate în acest sector, se instituie regimul de frontieră în modul stabilit de Guvernul Republicii Moldova.

Regimul de frontieră include regulile de:

- intrare (trecere), şedere temporară, circulaţie a persoanelor şi a mijloacelor de transport în zona de frontieră;

- pescuit, de recoltare a produselor lemnoase din păduri, de desfăşurare a activităţilor economice şi de altă natură, de folosire a apei, de desfăşurare a activităţii sociale şi culturale în zona de frontieră;

- desfăşurare a activităţilor de cercetare, de prospecţiune şi de altă natură în zona de frontieră şi în sectorul moldovenesc al apelor de frontieră;

- evidenţă şi întreţinere a ambarcaţiunilor cu sau fără propulsie, a mijloacelor de deplasare pe gheaţă, de navigaţie şi deplasare pe gheaţă cu acestea în sectorul moldovenesc al apelor de frontieră.

Intrarea (trecerea) persoanelor şi a mijloacelor de transport în zona de frontieră se efectuează la prezentarea actelor de identitate, a permiselor individuale sau colective, eliberate de comandantul subunităţii de grăniceri pe sectorul căruia se efectuează intrarea (trecerea) în zona de frontieră, în baza cererilor personale ale cetăţenilor sau a demersurilor întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi asociaţiilor publice.

11

Pescuitul, recoltarea produselor lemnoase din păduri, îndeplinirea activităţilor economice şi de altă natură legate de folosirea pământului din păduri, a subsolului şi apelor, desfăşurarea activităţilor sociale şi culturale în zona de frontieră sunt reglementate delegi şi alte acte normative, de deciziile organelor de administrare publică locală din raioanele de frontieră coordonate cu Serviciul de Grăniceri.

Activităţile de cercetare, prospecţiune şi de altă natură legate de executarea lucrărilor hidrologice, geodezice, de forare, topografice şi a altor lucrări în zona de frontieră şi în sectorul moldovenesc al apelor de frontieră sunt reglementate de actele normative şi se efectuează cu autorizaţia Serviciului de Grăniceri. Lucrările de fotografiere de la bordul aeronavelor a sectoarelor localităţilor din vecinătatea frontierei de stat se efectuează cu autorizaţia Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova şi a Ministerului Apărării.

Concluzii şi recomandări

Actualele reglementări privind regimul de frontieră sunt satisfăcătoare. Rămâne la latitudinea fiecărei ţări în parte să se ocupe de chestiunile deja menţionate, în acest sens neexistând standarde specifice ale Uniunii Europene pe care statele membre trebuie să le adopte. Reglementări analogice privind regimul frontierei de stat există şi în alte state membre ale Uniunii Europene.

2.1.6 Regimul punctelor de trecere a frontierei

Regimul punctelor de trecere a frontierei de stat include regulile de intrare, şedere şi ieşire din aceste puncte a persoanelor şi mijloacelor de transport, de introducere, aflare şi scoatere a mărfurilor şi altor bunuri. Aceste reguli sunt stabilite în scopul creării de condiţii necesare pentru efectuarea controlului de frontieră, a celui vamal şi a altor tipuri de control.

Regimul punctelor de trecere a frontierei de stat se instituie de către Serviciul de Grăniceri de comun acord cu Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor şi Serviciul Vamal în conformitate cu prevederile prezentei legi şi cu tratatele (acordurile) internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Intrarea în punctele de trecere a frontierei de stat şi ieşirea din ele a persoanelor şi a mijloacelor de transport, precum şi introducerea şi scoaterea mărfurilor şi a altor bunuri se realizează prin locuri expres rezervate de comun acord cu Serviciul de Grăniceri şi Serviciul Vamal, excluzând posibilitatea îmbarcării sau debarcării persoanelor, a încărcării sau descărcării mărfurilor şi a altor bunuri după efectuarea controlului de frontieră şi a celui vamal.

Concluzii şi recomandări

Regimul punctelor de trecere a frontierei de stat va fi stabilit printr-o hotărâre de guvern, pentru a se asigura un regim constant, de durată şi omogen în toate punctele de trecere a frontierei. Este necesar să fie adoptată Hotărârea de guvern „Regulamentul privind regimul punctelor de trecere a frontierei. În Regulament se va acorda o atenţie deosebită categoriilor de persoane care stau / lucrează în punctele de trecere a frontierei, drepturilor şi obligaţiilor acestora etc.:

- persoanele oficiale care efectuează controlul – grănicerii, oficialii serviciului vamal etc. Autorităţile care îşi exercită obligaţiile de serviciu (activează) în punctele de trecere a frontierei;

12

- persoanele oficiale de supraveghere – angajaţii pazei porturilor fluviale, aeroporturilor şi cei ai serviciului de securitate a aviaţiei din aeroporturi, care-şi exercită obligaţiile de serviciu (activează) în punctele de trecere a frontierei;

- persoanele care trec frontiera de stat – persoanele care au ajuns în punctele de trecere a frontierei pentru a trece frontiera de stat;

- personalul de serviciu – lucrătorii companiilor comerciale, lucrătorii serviciilor de management al traficului şi comercianţi individuali care îşi exercită obligaţiile de serviciu (activează) în punctele de trecere a frontierei;- vizitatorii – persoanele care au ajuns în punctele de trecere a frontierei pentru a petrece (întâmpina) persoanele care trec frontiera de stat, pentru a primi (transfera) încărcături, a îndeplini formalităţile vamale sau pentru alte probleme.

Regimul va fi determinat în conformitate cu tipul Punctului de Trecere a Frontierei. Regimul din clădirile, construcţiile situate pe teritoriul punctului de trecere a frontierei va fi determinat luându-se în consideraţie destinaţia clădirilor, construcţiilor şi a teritoriului aferent. Propuneri privind structura reglementărilor pot fi găsite în ANEXA I.

2.1.7 Obligaţiile Serviciului de Grăniceri şi ale subdiviziunilor teritoriale ale Serviciului de Grăniceri în domeniul pazei frontierei de stat Serviciul de Grăniceri va păzi frontiera de stat pe uscat, pe apele de frontieră, precum şi în punctele de trecere a frontierei de stat. Obligaţiile Serviciului de Grăniceri:

- Să garanteze prin măsuri tehnico-militare neadmiterea schimbării ilegale a traseului frontierei de stat pe uscat;

- Să coordoneze activitatea organelor de control ale Serviciului Vamal şi a altor organe de control, să exercite controlul asupra respectării regulilor privind regimul frontierei de stat, regimul de frontieră şi regimul punctelor de trecere a frontierei de stat;

- Să organizeze activitatea militară, cea operativă de urmărire şi de altă natură în interesul pazei frontierei de stat;

- Să organizeze cercetări şi operaţiuni de frontieră, în caz de necesitate;

- Să respingă incursiunile grupurilor armate pe teritoriul Republicii Moldova, să reprime provocările armate la frontiera de stat, să apere de atentate delictuoase populaţia locală şi averea proprietarilor.

- Să prevină şi să nu permită trecerea ilegală a frontierei de stat de către persoane şi mijloace de transport, să depisteze şi să reţină violatorii frontierei de stat;

- Să reprime în modul stabilit trecerea peste frontiera de stat de substanţe narcotice, psihotrope, cu acţiune puternică, toxice, otrăvitoare, radioactive, explozive, de deşeuri nocive, de armament, dispozitive explozive, arme de foc şi muniţii, de valori culturale,istorice şi alte valori interzise a fi introduse şi scoase din ţară şi tăinuite de control;

13

- Să asigure îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din tratatele (acordurile) încheiate de Republica Moldova cu ţările vecine privind problemele regimului frontierei de stat şi alte acţiuni comune la frontiera de stat, să participe la lucrările de reprezentanţă a frontierei,să asigure paza şi întreţinerea în stare bună a semnelor de frontieră;

- Să exercite în punctele de trecere a frontierei de stat autorizarea trecerii persoanelor, a mijloacelor de transport, a mărfurilor şi altor bunuri, la prezentarea documentelor perfectate în modul cuvenit;

- În raioanele unde îşi satisfac serviciul, să acorde organelor şi persoanelor oficiale cu împuterniciri speciale sprijinul necesar în activitatea lor de control asupra păstrării resurselor naturale, respectării regulilor de pescuit, de recoltare a produselor lemnoase din păduri şi de protecţie a mediului înconjurător contra poluării.

Concluzii şi recomandări

În mare parte, obligaţiile Serviciului de Grăniceri pot fi considerate ca suficiente. Cu toate acestea, obligaţiile Serviciului de Grăniceri trebuie descrise într-o lege separată. Legea privind Frontiera de Stat ar trebui să facă doar referire la faptul că obligaţiile Serviciului de Grăniceri, instituţia primară responsabilă pentru frontiera de stat, sunt definite în Legea privind Serviciul de Grăniceri (o listă a obligaţiilor concrete este menţionată în capitolul 4.3.1).

2.1.8 Drepturile Serviciului de Grăniceri

Serviciul de Grăniceri are următoarele drepturi:

- Să construiască instalaţii tehnice necesare, să instaleze linii de telecomunicaţii şi de comunicaţii, să amplaseze şi să folosească tehnica şi armamentul pe terenurile atribuite în condiţiile legii;

- Să se afle în orice sector al localităţii, să circule pe teritoriul lui în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, să ceară proprietarilor şi beneficiarilor de terenuri din zona de frontieră ca aceştia să ofere locuri şi să asigure condiţiile necesare pentru circulaţia patrulelor de grăniceri;

- Să însoţească mijloacele de transport şi să instaleze pe acestea patrule de grăniceri, în scopul prevenirii şi reprimării încălcărilor regimului frontierei de stat, regimului de frontieră şi regimului punctelor de trecere a frontierei de stat, să controleze actele de identitate ale persoanelor şi documentele de însoţire a mijloacelor de transport, să controleze mijloacele de transport, mărfurile şi alte bunuri transportate de acestea;

- Să reţină cu ajutorul patrulelor de grăniceri şi să efectueze controlul corporal al persoanelor faţă de care există temeiuri de a fi suspectate de încălcarea regimului frontierei de stat, regimului de frontieră sau a regimului punctelor de trecere a frontierei de stat, să aducă aceste persoane în subunităţile Serviciului de Grăniceri sau în alte locuri pentru clarificarea circumstanţelor încălcării; să oprească şi să reţină mijloacele de transport care au încălcat regimurile menţionate pentru a clarifica circumstanţele încălcării;

- Să interzică intrarea în Republica Moldova a cetăţenilor străini şi a apatrizilor în privinţa cărora organele de resort dispun de informaţia că aceştia prezintă pericol pentru securitatea naţională şi ordinea de drept;

14

- Să realizeze reţinerea administrativă a persoanelor care au încălcat regimul frontierei de stat, regimul de frontieră sau regimul punctelor de trecere a frontierei de stat pe o durată de până la 3 ore pentru întocmirea procesului-verbal, iar atunci când este necesară identificarea acestora (dacă contravenienţii nu au asupra lor actele de identitate) şi clarificarea circumstanţelor comiterii contravenţiei pe un termen de peste 24 de ore, cu sancţiunea procurorului; să supună persoanele reţinute controlului corporal, să verifice documentele acestora, să controleze lucrurile găsite asupra lor şi, în caz de necesitate, să le ridice. - Să reţină, cu sancţiunea procurorului, cetăţenii străini şi apatrizii care au trecut frontiera de stat în mod ilegal şi faţă de care, în baza prezentei legi, au fost luate decizii de a-i preda autorităţilor statelor vecine sau de a-i expulza de pe teritoriul Republicii Moldova, pentru perioada necesară executării deciziei; - Să deţină persoanele supuse reţinerii administrative în încăperile Serviciului de Grăniceri expres amenajate, iar persoanele reţinute în baza procedurii penale - în izolatoare de deţinere temporară sau în încăperile Serviciului de Grăniceri expres amenajate pentrudeţinerea persoanelor supuse reţinerii administrative; în caz de necesitate, să pună aceste persoane în izolatoarele de urmărire penală sau în alte încăperi expres amenajate ale organelor afacerilor interne;

- Să invite persoane în subunităţile trupelor de grăniceri şi să primească explicaţii privind circumstanţele cunoscute lor de trecere ilegală a frontierei de stat sau de săvârşire a altei contravenţii ce ţine de regimul frontierei de stat, regimul de frontieră sau regimul punctelorde trecere a frontierei de stat;

- Să facă însemnările respective în documentele pentru dreptul de trecere a frontierei de stat, iar în caz de necesitate, să le ridice temporar, precum şi să ridice documentele străine şi cele falsificate;

- Să confişte în absenţa organelor vamale substanţele narcotice, psihotrope, cu acţiune puternică, toxice, otrăvitoare, radioactive, explozive, deşeurile nocive, armamentul, dispozitivele explozive, armele de foc şi muniţiile, valorile culturale, istorice şi alte valoridepistate în timpul efectuării controlului la frontieră şi al trecerii lor peste frontiera de stat în mod ilegal;

- Să limiteze sau să interzică temporar circulaţia persoanelor şi mijloacelor de transport, precum şi să nu admită accesul cetăţenilor pe sectoare aparte ale localităţii în timpul desfăşurării cercetărilor şi operaţiunilor de frontieră, a altor acţiuni de căutare, precum şi aacţiunilor privind cauzele penale şi contravenţiile administrative;

- În caz de periclitare a intereselor Republicii Moldova la frontiera de stat, să limiteze temporar prestarea oricăror lucrări în zona de frontieră, cu excepţia lucrărilor de apărare şi a lucrărilor legate de calamităţile naturale sau de bolile infecţioase deosebit de periculoase, înştiinţând despre aceasta organele de administrare publică locală, întreprinderile, instituţiile, organizaţiile interesate;

- Să intre la orice oră de zi sau de noapte în locuinţele sau în alte încăperi ale cetăţenilor, pe teritoriul şi în încăperile întreprinderilor, ale instituţiilor, organizaţiilor (cu excepţia celor care au imunitate diplomatică) şi să le examineze în cazul urmăririi persoanelor faţă de care există temeiuri suficiente de a fi suspectate de violarea frontierei de stat;

15

- Să folosească necondiţionat în interes de serviciu mijloacele de telecomunicaţii, iar în cazul respingerii incursiunilor armate pe teritoriul Republicii Moldova, al desfăşurării acţiunilor de cercetare, al aducerii persoanelor suspectate de săvârşirea contravenţiilor, să folosească mijloacele de transport ale întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi, după caz, ale cetăţenilor, reparând proprietarilor, la cererea lor şi în modul stabilit de lege, cheltuielile sau prejudiciile cauzate;

- Să ceară şi să obţină cu titlu gratuit de la autorităţile administraţiei publice, de la întreprinderi, instituţii, organizaţii şi asociaţii publice informaţia necesară pentru îndeplinirea obligaţiilor Serviciului de Grăniceri;

- Să ţină evidenţa persoanelor şi a datelor reale, necesare pentru efectuarea controlului asupra întreţinerii regimului frontierei de stat, a regimului de frontieră şi regimului punctelor de trecere a frontierei de stat şi să folosească în acest scop sistemele de informare în condiţiilelegislaţiei;

- Să stimuleze cetăţenii care s-au distins în paza frontierei de stat;

- Să folosească armele, tehnica de luptă, mijloacele specifice din dotare, forţa fizică, câinii de frontieră în cazurile şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege;

- Să reţină în sectorul moldovenesc al apelor de frontieră şi să escorteze la cel mai apropiat port (chei) fluvial sau la alt punct navele nemilitare străine care au încălcat regimul frontierei de stat, dacă nava comite un act de ostilitate faţă de Republica Moldova, efectuează îmbarcarea/debarcarea persoanelor, încărcarea/descărcarea mărfurilor şi a altor bunuri în locuri interzise, practică pescuitul, recoltarea ilicită a produselor lemnoase din păduri şi alte activităţi interzise, efectuează deversări de substanţe nocive saude alte deşeuri şi materiale, dacă membrii echipajului sau alte persoane care se află pe navă deteriorează semnele de frontieră, mijloacele instalaţiilor de navigaţie, alte obiective de suprafaţă sau subacvatice proprietate a Republicii Moldova. Legea stabileşte cazurile în care grănicerii au dreptul să folosească armele de foc şi echipamentul special, precum şi cazurile în care folosirea lor este interzisă.

Concluzii şi recomandări

În general drepturile Serviciului de Grăniceri pot fi considerate ca suficiente, cu excepţia drepturilor Serviciului de Grăniceri în conformitate cu Codul privind contravenţiile administrative şi Codul penal. Cu toate acestea, drepturile Serviciului de Grăniceri trebuie să fie descrise într-o lege aparte. Legea privind frontiera de stat ar trebui să facă doar referire la faptul că drepturile Serviciului de Grăniceri, instituţia primară responsabilă pentru frontiera de stat, sunt definite în Legea privind Serviciul de Grăniceri (o listă a drepturilor concrete este menţionată în capitolele 4.3.2 şi 4.3.3).

2.1.9 Protecţia juridică şi socială a grănicerilor, a personalului angajat în baza contractului de muncă, a cetăţenilor care participă la paza frontierei de stat şi a membrilor familiilor acestora

Conform legii, grănicerii au statut de militari. Grănicerii reprezintă statul şi se află sub protecţia acestuia. Asupra grănicerilor se extinde integral acţiunea Legii cu privire la protecţia socială şi

16

juridică a militarilor, precum şi câteva norme din Legea cu privire la poliţie şi Legea cu privire la trupele de carabinieri.

Acţiunile ilegale faţă de lucrătorii angajaţi pe bază de contract de muncă şi membrii familiilor lor, legate de munca acestora în Serviciul de Grăniceri, atrag după sine răspunderea prevăzută de legislaţie.

Acţiunile ilegale faţă de cetăţenii şi membrii familiilor acestora care acordă sprijin Serviciului de Grăniceri în paza frontierei de stat atrag după sine răspunderea în conformitate cu legislaţia.

Protecţia socială a cetăţenilor care participă nemijlocit la paza frontierei de stat este garantată de legislaţie.

Pentru cetăţenii care participă la paza frontierei de stat pot fi stabilite garanţii şi măsuri de stimulare suplimentare de către conducătorii de ministere, departamente, întreprinderi, instituţii şi organizaţii în limitele împuternicirilor acestora.

Concluzii şi recomandări

Este de competenţa fiecărei ţări în parte de a se ocupa de chestiunile deja menţionate. Nu există recomandări concrete ale Uniunii Europene care să se refere la protecţia juridică şi socială a grănicerilor, a lucrătorilor angajaţi pe bază de contract de muncă, a cetăţenilor care participă la paza frontierei de stat şi membrilor familiilor acestora. Cu toate acestea, statul trebuie să garanteze grănicerilor şi persoanelor care participă la paza frontierei de stat protecţia juridică necesară, pentru a-i motiva să-şi îndeplinească eficient îndatoririle.

2.1.10 Drepturile şi obligaţiile instituţiilor Administraţiei Centrale de Stat a Republicii Moldova în domeniul pazei frontierei de stat

Împuternicirile autorităţilor centrale de stat în domeniul pazei frontierei de stat sunt prevăzute de Constituţia Republicii Moldova şi de prezenta lege.

Sarcinile de bază ale Ministerului Afacerilor Externe - să poarte tratative cu statele vecine privind stabilirea şi consfinţirea juridică prin tratate a frontierei de stat, să stabilească regimul ei, să pregătească documentele şi materialele necesare şi să soluţioneze problemele şi incidentele legate de respectarea regimului frontierei de stat nereglementate de reprezentanţii de frontieră ai Republicii Moldova.

Sarcinile de bază ale Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova – să analizeze şi să prognozeze situaţia politică, social-economică şi criminogenă în raioanele de frontieră, pe căile de trafic internaţional, precum şi situaţia de criză în statele vecine care aduc atingeresecurităţii Republicii Moldova la frontiera de stat, să organizeze culegerea de informaţii în acest scop şi să dirijeze activitatea operativă de urmărire a organelor de securitate privind depistarea, prevenirea şi reprimarea activităţii ilegale la frontiera de stat a serviciilor speciale şi a organizaţiilor străine, a grupurilor de infractori şi a unor indivizi aparte.

Sarcinile de bază ale Ministerului Apărării - să poartă răspundere pentru paza frontierei de stat în spaţiul aerian şi asigură participarea Forţelor Armate la paza frontierei de stat pe uscat şi pe apă în cazurile şi în modul prevăzute de prezenta lege şi de alte acte normative. Sarcinile de bază ale Ministerului Afacerilor Interne - să acorde sprijin Serviciului de Grăniceri în desfăşurarea acţiunilor de pază a frontierei de stat, în combaterea activităţii ilegale la

17

frontieră, în urmărirea şi expulzarea persoanelor care au încălcat regimul frontierei de stat, regimul şi ordinea publică în punctele de trecere a frontierei de stat, în clarificarea şi verificarea circumstanţelor privind comiterea contravenţiilor de către cetăţenii reţinuţi pe cale administrativă sau penală.

Sarcinile de bază ale ministerelor şi departamentelor care exercită controlul vamal,cel sanitar de carantină, veterinar, fitosanitar şi alte tipuri de control la frontiera de stat – să organizeze şi să desfăşoare măsuri de protecţie la frontiera de stat a intereselor economice, ecologice şi a altor interese ale persoanelor, societăţii şi statului, emit, în limitele competenţei lor, acte normative obligatorii pentru executare de către toate persoanele juridice şi fizice pe teritoriul Republicii Moldova.

Concluzii şi recomandări

Prevederile menţionate ale Legii privind frontiera de stat au o bază juridică suficientă pentru a garanta responsabilităţile instituţiilor într-un anumit domeniu şi cooperarea instituţională. Cu toate acestea, apar probleme în timpul cooperării efective dintre autorităţile de stat responsabile. În calitate de dezavantaj major poate fi menţionat schimbul insuficient de informaţie între instituţii.

2.1.11 Participarea autorităţilor administraţiei publice locale, a întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, asociaţilor publice şi cetăţenilor la paza frontierei de stat

Autorităţile administraţiei publice din raioanele de frontieră asigură condiţii pentru paza frontierei de stat de către Serviciul de Grăniceri şi organele împuternicite prin lege să execute această activitate, emit în acest scop acte normative şi dispoziţii în limitele stabilite de prezenta lege şi atribuie terenuri de pământ pentru necesităţile pazei frontierei de stat, exercită controlul asupra folosirii pământului şi respectării legislaţiei cu privire la protecţiamediului înconjurător pe aceste sectoare.

Întreprinderile, instituţiile, organizaţiile, asociaţiile publice şi persoanele lor oficiale acordă ajutor Serviciului de Grăniceri , autorităţile administraţiei publice care exercită diferite tipuri de control la frontiera de stat îndeplinesc dispoziţiile lor legale, oferă informaţia necesară pentrudesfăşurarea activităţii lor. Cetăţenii Republicii Moldova participă pe bază de voluntariat la paza frontierei de stat în componenţa echipelor de voluntari şi în alt mod.

2.1.12 Răspunderea pentru încălcările comise la frontiera de stat

Persoanele vinovate de încălcarea regulilor regimului frontierei de stat, a regimului de frontieră şi regimului punctelor de trecere a frontierei de stat poartă răspundere administrativă sau penală în conformitate cu legislaţia.

Concluzii şi recomandări

Responsabilitatea persoanelor pentru încălcările comise la frontiera de stat este prevăzută atât de Codul privind contravenţiile administrative, cât şi de Codul penal. Reglementarea actuală de către legislaţia naţională este suficientă, cu excepţia competenţei Serviciului de Grăniceri în investigarea infracţiunilor.

2.1.13 Supravegherea respectării legislaţiei privind frontiera de stat

18

Supravegherea respectării legislaţiei cu privire la frontiera de stat este executată de către Procurorul General şi procurorii subordonaţi lui.

2.1.14 Asigurarea financiară şi tehnico-materială a pazei frontierei de stat

Asigurarea financiară a pazei frontierei de stat se efectuează din contul bugetului de stat şi al mijloacelor extrabugetare. Mijloacele extrabugetare sunt cheltuite în modul stabilit de Guvern.Asigurarea tehnico-materială a pazei frontierei de stat se efectuează din fondurile funciare, tehnico-materiale şi alte fonduri ale statului. Normele şi modul de asigurare tehnico-materială a pazei frontierei de stat sunt stabilite de Guvern.

Concluzii şi recomandări

Instrucţiunile juridice care reglementează finanţarea Serviciului de Grăniceri sunt suficiente. Cu toate acestea, pe viitor finanţarea Serviciului de Grăniceri trebuie să ocupe un loc prioritar în bugetul de stat, pentru a asigura dezvoltarea Serviciului de Grăniceri în conformitate cu standardele Uniunii Europene.

2.2 Concepţia pazei frontierei de stat a Republicii Moldova

Concepţia de pază a frontierei de stat a Republicii Moldova a fost adoptată de Parlament la data de 04.12.2003.

Concepţia defineşte obiectivele de bază, principiile, direcţiile şi perspectivele dezvoltării sistemului de pază şi de apărare a frontierei de stat pentru perioada de până în anul 2007.

Baza juridică a concepţiei o reprezintă Constituţia Republicii Moldova, legislaţia privind frontiera de stat şi securitatea naţională, alte acte obligatorii, precum şi contractele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Concepţia este compusă din cinci părţi:

1. Dispoziţii generale;2. Bazele politicii de frontieră a Republicii Moldova şi realizarea ei;3. Perspectivele şi direcţiile fundamentale ale perfecţionării sistemelor de pază a frontierei

de stat;4. Protecţia juridică şi socială a personalului Serviciului de Grăniceri;5. Realizarea concepţiei;

2.2.1 Dispoziţii generale În această secţiune sunt descrise:

- Cooperarea instituţiilor în vederea asigurării securităţii şi imunităţii frontierei de stat;- Obiectivele protecţiei frontierei;- Interesele naţionale principale ale Republicii Moldova în spaţiul de frontieră;- Principiile de bază ale protecţiei spaţiului de frontieră;- Metodele de bază ale protecţiei frontierei de stat.

2.2.2 Bazele politicii de frontieră a Republicii Moldova şi realizarea acesteia

19

Direcţiile fundamentale ale politicii de frontieră:

- Crearea de condiţii pentru asigurarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării şi a securităţii frontierelor ei;

- Finalizarea procesului de marcare şi legalizare a frontierei de stat, de instituire a regimului de frontieră pe întreg perimetrul ei; - Colaborarea cu statele vecine şi cu alte state în probleme ce ţin de frontiera de stat în scopul combaterii terorismului, a contrabandei, migraţiei ilegale, traficului de fiinţe umane şi a altor categorii de infracţiuni;

- Sancţionarea orientată spre prevenirea incidentelor privind încălcarea regimului frontierei de stat;

- Coordonarea eforturilor ministerelor, ale departamentelor şi altor structuri competente ale Republicii Moldova în vederea creării şi dezvoltării unei infrastructuri de frontieră adecvate.

2.2.3 Perspectivele şi instrucţiunile de bază privind perfecţionarea sistemului de pază a frontierei

Această secţiune defineşte următoarele:

- Sistemul de pază a frontierei de stat;- Sarcinile principale în domeniul pazei spaţiului de frontieră;- Activităţile de bază privind paza frontierei de stat;- Modalităţile de perfecţionare a sistemului de pază a frontierei de stat;- Dezvoltarea bazei juridico-legale;- Optimizarea activităţii Serviciului de Grăniceri;- Dezvoltarea colaborării de frontieră.

2.2.4 Protecţia juridică şi socială a personalului Serviciului de Grăniceri

Direcţiile prioritare ale protecţiei juridice şi sociale a personalului Serviciului de Grăniceri şi a altor persoane care participă la paza frontierei de stat sunt:

- Perfecţionarea cadrului legislativ al protecţiei juridice şi sociale a personalului;

- Ridicarea nivelului de trai al personalului, formarea şi perfecţionarea mecanismelor de realizare a înlesnirilor şi garanţiilor sociale prevăzute de legislaţie.

2.2.5 Realizarea concepţiei

Concepţia va fi realizată prin intermediul acţiunilor coordonate ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi celei locale, potrivit competenţei lor, ale asociaţiilor obşteşti şi ale cetăţenilor, acţiuni orientate spre înfăptuirea unui set de măsuri în vederea asigurării securităţii de frontieră a Republicii Moldova.

Concepţia prevede că realizarea acesteia va fi finanţată integral.

Realizarea consecventă şi pe etape a prevederilor concepţiei va garanta dezvoltarea continuă a sistemului de securitate a frontierei Republicii Moldova, precum şi soluţionarea problemelor de

20

legalizare a frontierei de stat în baza principiilor şi normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

Concepţie privind paza frontierei de stat a Republicii Moldova va fi completată, concretizată şi actualizată pe măsura consolidării statului moldovenesc şi a constituirii noului sistem de relaţii interstatale.

2.2.6 Sumar

Analizând Concepţia, poate fi trasă concluzia că poziţia şi tendinţele strategice ale statului sunt bine prezentate, la fel ca şi problemele actuale de securitate a frontierei.Cu toate acestea, există câteva neajunsuri şi, ca urmare, Concepţia poate fi caracterizată drept una mai mult declarativă:

- nu sunt specificate sarcinile instituţiilor; - nu sunt menţionate actele care ar trebui elaborate în vederea implementării Concepţiei;- nu există un termen-limită pentru realizarea sarcinilor.

O mare lacună a acesteia e şi faptul că din textul Concepţiei nu poate fi înţeles în care cercetări anume au fost găsite problemele descrise. Concepţia nu conţine date statistice şi nici descrierea detaliată a situaţiei actuale.

Textul Concepţiei este prea general, putându-se referi la orice ţară din Europa. Este evident că textului acestei Concepţii îi lipseşte elementul, specificul naţional.

3. Codul privind contravenţiile administrative

Codul cu privire la contravenţiile administrative are sarcina de a ocroti persoanele, drepturile şi interesele legitime ale persoanelor fizice şi juridice, proprietatea, orânduirea de stat şi ordinea publică, precum şi de a depista, a preveni (avertiza) şi elimina contravenţiile administrative şi consecinţele lor, de a contribui la educarea cetăţenilor în spiritul respectării întocmai a legilor. Pentru îndeplinirea acestei sarcini, Codul cu privire la contravenţiile administrative defineşte (determină) fapta care trebuie considerată contravenţie administrativă, sancţiunile şi modul de aplicare a lor, precum şi organele (persoanele oficiale) care sunt în drept să examineze cazurile cu privire la contravenţiile administrative. Contravenţiile administrative sunt împărţite în următoarele categorii:

- Contravenţiile administrative din domeniul protecţiei muncii şi ocrotirii sănătăţii populaţiei;

- Contravenţiile administrative ce atentează la proprietate;- Contravenţiile administrative din domeniul ocrotirii mediului natural înconjurător, a

monumentelor de istorie şi cultură;- Contravenţiile administrative din domeniul industriei, folosirii energiei termice şi

electrice;- Contravenţiile administrative din agricultură;- Contravenţiile administrative din transporturi, din domeniul gospodăriei rutiere şi al

telecomunicaţiilor;- Contravenţiile administrative din domeniul gospodăriei comunale şi de locuinţe şi cel de

amenajări;

21

- Contravenţiile administrative din domeniul comerţului, finanţelor şi ale industriei meşteşugăreşti;

- Contravenţiile administrative ce atentează la ordinea publică;- Contravenţiile administrative ce atentează la modul stabilit de administrare;- Contravenţiile administrative ce atentează la înfăptuirea justiţiei.

În conformitate cu prevederile Articolului 201, organele (persoanele oficiale) împuternicite să examineze cazurile cu privire la contravenţiile administrative sunt:

- Comisiile administrative de pe lângă organele executive ale administraţiei publice locale;- Judecătoriile de sector şi cele municipale;- Organele afacerilor interne, organele departamentelor, inspectoratelor de stat şi alte instituţii autorizate. Articolele din Codul privind contravenţiile administrative care fac referire directă la paza frontierei de stat sunt următoarele:

Articolul 191Încălcarea regulilor de trecere a frontierei de stat;

Articolul 191/2 Încălcarea regulilor de şedere a cetăţenilor străini sau apatrizilor pe teritoriului Republicii Moldova;

Articolul 192 Încălcarea regulilor de înregistrare sau reînregistrare a actelor de identitate, de întocmire a actelor cetăţenilor străini sau apatrizilor pentru dreptul de şedere sau tranzitare a teritoriului Republicii Moldova;

Articolul 192/2Încălcarea regulilor privind regimul frontierei de stat, regimul de frontieră şi regimul punctelor de trecere a frontierei de stat; Articolul 199/10Distrugerea sau deteriorarea semnelor de frontieră.

Concluzii şi recomandări

- Codul privind contravenţiile administrative nu prevede competenţa Serviciului de Grăniceri de examinare a contravenţiilor administrative şi a stabili amenzile administrative. Ca urmare, Partea a III-a din Codul privind contravenţiile administrative urmează a fi completată şi va prevedea că competenţa Serviciului de Grăniceri implică examinarea contravenţiilor administrative în conformitate cu Articolele 191, 191/1, 192, 192/2 şi 199/10;

- Codul privind contravenţiile administrative va prevedea categoria de persoane oficiale

autorizate să examineze cazurile de încălcări administrative şi să ia hotărâri în numele Serviciului de Grăniceri;

- Cât priveşte Articolele 191/2 şi 192, Serviciul de Grăniceri are dreptul să examineze încălcările administrative doar dacă au fost comise la trecerea frontierei de stat;

22

- Prevederile Articolelor 174/6 şi 174/6 din Codul privind contravenţiile administrative stabilesc consecinţele nerespectării ofiţerilor de poliţie, precum şi ale insultării demnităţii acestora. Aşa cum grănicerii sunt reprezentanţi ai autorităţii de stat, este necesar ca articolele menţionate să fie completate cu norme ce stabilesc consecinţele nerespectării solicitărilor legale ale grănicerilor şi ale insultei aduse demnităţi lor.

4. Propuneri pentru o nouă structură a Legii privind Serviciul de Grăniceri Propunerile privind structura legii pot fi găsite în ANEXA II.

Propunerile vizând noua lege se bazează pe experienţa unor state membre ale Uniunii Europene - Letonia, Lituania şi Finlanda. Normele cuprinse în Legea privind Serviciul de Grăniceri corespund recomandărilor Catalogului Schengen al Uniunii Europene, care se referă la strategie şi structura organizatorică, infrastructură, personal, instruire etc.

Noua lege reprezintă baza pentru demilitarizarea şi transformarea Serviciului de Grăniceri într-un organ de executare a normelor de drept.

4.1 Capitolul I

Dispoziţii generale

4.1.1 Scopul legii

Este necesar să fie definit scopul legii, spre a evidenţia motivele pentru care actul normativ va fi folosit. Legea va stabili statutul, funcţiile şi structura Serviciului de Grăniceri, principiile de finanţare şi organizare a serviciului şi drepturile şi obligaţiile personalului Serviciului de Grăniceri.

4.1.2 Definiţii

Legea poate conţine definiţii în scopul explicării anumitor termeni atunci când aceştia au o semnificaţie esenţială pentru înţelegerea actului normativ.

4.1.3 Ce este Serviciul de Grăniceri ?

Este necesară definirea locului şi a rolului Serviciului de Grăniceri în sistemul Administraţiei de Stat .

În conformitate cu standardele UE, există două posibilităţi:

Prima posibilitate - Serviciul de Grăniceri este o instituţie independentă în cadrul sistemului administraţiei de stat, fiind subordonată direct Guvernului (această opţiune poate fi folosită pe durata aşa-numitei perioade de tranziţie, adică în timpul transformării structurii militare într-un organ de executare a normelor de drept în conformitate cu Articolul 49 al Planului de acţiuni Republica Moldova –UE, care va fi finalizat până la sfârşitul anului 2007).

A doua posibilitate - Serviciul de Grăniceri este o autoritate a administraţiei de stat aflată sub supravegherea Ministerului Afacerilor Interne sau a Ministerului Justiţiei (posibilitatea menţionată nu contravine Catalogului Schengen al UE, fiind o supraveghere sub auspiciile unui

23

minister care activează în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne, autoritatea publică competentă este o forţă specializată a Poliţiei / Serviciului de Grăniceri, nu o forţă militară).

4.1.4 Principiile de drept ale activităţii Serviciului de Grăniceri Serviciul de Grăniceri îşi va organiza şi desfăşura activităţile bazându-se pe Constituţia Republicii Moldova, pe legile şi pe acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, pe alte acte normative.

Activităţile Serviciului de Grăniceri ar trebui să aibă la bază următoarele principii:

- Legalitate;- Respectarea drepturilor şi libertăţilor omului;- Transparenţă; - Coordonare între transparenţă şi confidenţialitate;- Promptitudine constantă;- Cooperare;- Conducere efectuată într-o atmosferă de înţelegere şi colaborare.

Serviciul de Grăniceri va proteja drepturile şi interesele legale ale persoanelor indiferent de cetăţenie, statut social, financiar sau orice alt statut al lor, indiferent de rasă sau naţionalitate, gen sau vârstă, de educaţie sau limba vorbită, de atitudinea lor faţă de religie, politică sau faţă de alte opinii.

4.1.5 Cooperarea cu alte autorităţi

În ceea ce priveşte subiectele protejării şi controlului frontierei, Serviciul de Grăniceri va coopera cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cu întreprinderi (companii).

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi întreprinderile (companiile) şi oficialii acestora vor acorda asistenţă Serviciului de Grănicerii în procesul de exercitare a obligaţilor.

În ceea ce priveşte subiectele protejării şi controlului frontierei, Serviciul de Grăniceri va coopera cu organizaţiile internaţionale, cu autorităţile statelor vecine şi serviciile de pază a frontierei din alte state.

4.2 Capitolul II

Structura şi dislocarea Serviciului de Grăniceri

4.2.1 Structura Serviciului de Grăniceri

Serviciul de Grăniceri este condus de şeful (directorul general) al Serviciului de Grăniceri. Serviciul de Grăniceri are următoarea structură:

- Administraţia Centrală a Serviciului de Grăniceri;

24

- Subdiviziunile teritoriale ale Serviciului Grăniceri; - Instituţiile de instruire ale Serviciului de Grăniceri.

Nu este necesar a se stipula în lege delimitarea structurală detaliată a diviziunilor structurale, astfel încât şeful (Directorul General) să poată determina structura organizatorică a instituţiilor conform necesităţilor şi situaţiilor curente.

4.2.2. Şeful (Directorul General) al Serviciului de Grăniceri

Şeful (Directorul General) al Serviciului de Grăniceri, direct sau prin intermediul administraţiei centrale, va organiza şi asigura managementul continuu al Serviciului de Grăniceri, paza şi controlul frontierei de stat.

Şeful Serviciului de Grăniceri:

- Va organiza şi va conduce paza şi controlul frontierei de stat a Republicii Moldova;

- Va fi responsabil pentru întocmirea şi implementarea Planului general privind paza frontierei de stat;

- Va organiza utilizarea eficientă a fondurilor alocate din bugetul de stat, va aproba recomandările privind numărul personalului auxiliar (secundar) al Serviciului de Grăniceri, lista personalului şi remunerarea activităţii sale;

- În limitele competentei sale, va încheia acorduri privind paza frontierei cu serviciile de pază a frontierei din alte state;

- Va organiza un sistem unificat de aprovizionare a Serviciului de Grăniceri;

- Va organiza şi va realiza cooperarea operativă cu alte autorităţi statale;

- Va organiza instruirea profesională şi perfecţionarea calificării grănicerilor.

Este important să fie introdusă o normă care să stipuleze că în cazuri excepţionale, şeful (Directorul General) al Serviciului de Grăniceri are dreptul să permită trecerea frontierei de stat persoanelor fără acte de călătorie sau care deţin acte de călătorie incomplete (care nu sunt în regulă).

4.2.3 Administraţia Centrală a Serviciului de Grăniceri

Administraţia Centrală a Serviciului de Grăniceri este autoritatea operaţională a şefului (Directorului General) al Serviciului de Grăniceri.

Administraţia Centrală a Serviciului de Grăniceri:

- Va determina principiile organizatorice şi de activitate pentru paza şi controlul frontierei de stat;

- Va elabora şi va completa cadrul legislativ al funcţionării Serviciului de Grăniceri;

25

- Va coordona activităţile Serviciului de Grăniceri cu alte autorităţi, implementând autoritatea de stat şi administrativă, de asemenea va reprezenta şi va apăra interesele grănicerilor în cadrul acestor autorităţi;

- Va implementa în domeniul pazei frontierei de stat o politică unică de personal, ştiinţifico-tehnică şi organizatorică, va numi personalul administrativ de conducere al Serviciului de Grăniceri, va ţine registrele personalului Serviciului de Grăniceri şi va organiza instruirea şi perfecţionarea calificării grănicerilor;

- Va controla activitatea unităţilor Serviciului de Grăniceri şi va asigura acestora asistenţa necesară;

- Va întocmi programe pentru îmbunătăţirea şi dotarea tehnică a pazei frontierei de stat şi va asigura aplicarea acestora;

- Va dezvolta şi va organiza o bază informaţională vizând paza frontierei de stat;- Va coopera cu serviciile de pază a frontierei din alte state în domeniile pazei, întreţinerii

(exploatării) şi regimului de frontieră;

- Va asigura managementul continuu al unităţilor subordonate Serviciului de Grăniceri;

- Va pregăti informaţia şi materialele necesare pentru şeful (Directorul Genera ) al Serviciului de Grăniceri;

- Va controla executarea ordinelor şi instrucţiunilor Şefului Serviciului de Grăniceri;

- Va organiza cooperarea mutuală dintre unităţile Serviciului de Grăniceri;

- Va planifica şi va organiza desfăşurarea acţiunilor şi a aprovizionării tehnico-materiale a Serviciului de Grăniceri;

- Va organiza renovarea, dotarea şi întreţinerea (exploatarea) frontierei de stat.

4.2.4. Administraţia teritorială a Serviciului de Grăniceri

Administraţia teritorială (subdiviziunile teritoriale) este o autoritate administrativă teritorială a Serviciului de Grăniceri.

Administraţia teritorială a Serviciului de Grăniceri (subdiviziunile teritoriale):

- Va administra operaţiunile Serviciului de Grăniceri pe teritoriul de frontieră respectiv şi în punctele de trecere a frontierei situate pe drumuri (şosele), căi ferate, în porturi şi aeroporturi;

- Va organiza controlul persoanelor şi al mijloacelor de transport care trec frontiera de stat, precum şi respectarea regimului frontierei de stat, a regimului de frontieră şi a regimului punctelor de trecere a frontierei;

- Va organiza, în zona sa de responsabilitate, cooperarea cu organele teritoriale ale Serviciului Vamal, cu poliţia şi alte unităţi ale autorităţilor de stat, precum şi cu administraţia publică locală, cu întreprinderile (companiile), instituţiile şi locuitorii din zonă;

26

- Va efectua asigurarea financiară, economică şi tehnico-materială a unităţilor (entităţilor juridice);

- Va efectua renovarea, dotarea şi întreţinerea (exploatarea) frontierei de stat.

4.3 Capitolul III

Competenţa Serviciului de Grăniceri

4.3.1. Obligaţiile Serviciului de Grăniceri

Serviciul de Grăniceri are următoarele obligaţii:

- Să apere frontiera de stat, semnele de frontieră şi alte construcţii de frontieră şi să prevină orice tentative de schimbare ilegală a locaţiei frontierei de stat în zona geografică;

- Să supravegheze teritoriile terestre, apele şi spaţiul aerian adiacente frontierei;

- Să nu permită persoanelor şi mijloacelor de transport să treacă frontiera de stat sau trecerea peste frontiera de stat în afara locaţiilor destinate acestui scop ori în orice alt mod ilegal a încărcăturilor şi a altor bunuri, să depisteze şi aresteze pe acei care încalcă frontiera de stat, precum şi pe acei care încalcă regimul frontierei de stat, regimul de frontieră şi regimul punctelor de trecere a frontierei;

- Să organizeze activitatea la punctele de trecere a frontierei împreună cu instituţiile Serviciului Vamal şi instituţiile sanitare de inspecţie a frontierei, să coordoneze activitatea serviciilor de control care activează la punctele de trecere a frontierei;

- Împreună cu instituţiile Serviciului Vamal, să asigure locuri de muncă în punctele de trecere a frontierei pentru alte autorităţi şi persoane private care efectuează controlul respectării legii la trecerea frontierei sau prestează servicii persoanelor care trec frontiera de stat;

- Să efectueze controlul de frontieră şi să permită trecerea frontierei persoanelor, mijloacelor de transport, încărcăturii şi altor bunuri dacă actele ce acordă dreptul de trecere a frontierei de stat au fost corect întocmite, şi alte operaţiuni de control ale grănicerilor, autorităţilor vamale şi ale altor servicii de stat au fost terminate;

- Independent sau împreună cu instituţiile Serviciului Vamal, să prevină importul sau tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova a obiectelor interzise trecerii peste frontiera de stat. Să nu permită trecerea peste frontiera de stat a bunurilor sau a altor mijloace, prin evitarea controlului vamal;

- Să întreţină frontiera de stat, zona de frontieră;

- Independent sau împreună cu administraţiile internaţionale ale porturilor maritime, aeroporturilor, gărilor şi staţiilor maritime de pasageri, în cooperare cu instituţiile Serviciului Vamal, cu poliţia şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale

27

respective să asigure şi să controleze respectarea regimului frontierei de stat, al teritoriilor de frontieră, al zonelor de frontieră, al punctelor de trecere a frontierei;

- Sa asigure instituţiile statale special autorizate cu asistenţa necesară pentru protejarea resurselor naturale şi pentru controlul respectării reglementărilor vizând activitatea economică şi pentru protecţia mediului înconjurător împotriva poluării, pentru stingerea incendiilor şi eliminarea consecinţelor catastrofelor naturale pe teritoriul de frontieră;

- Să asigure respectarea obligaţiilor asumate de Republica Moldova şi stipulate de acordurile internaţionale vizând regimul frontierei de stat şi, în limitele competenţei sale, să soluţioneze incidentele asociate cu violarea regimului frontierei de stat;

- Să asigure prevenirea încălcării legilor şi a altor acte normative referitoare la trecerea frontierei;

- Să examineze cazurile de contravenţii administrative privitoare la violarea frontierei de stat, a teritoriului de frontieră, a zonei de frontieră, a punctelor de trecere a frontierei şi să aplice sancţiuni administrative;

- Să accepte la frontiera de stat cererile venite din partea persoanelor care doresc să obţină statutul de refugiat.

4.3.2. Drepturile Serviciului de Grăniceri

Luând în considerare situaţia actuală a legislaţiei Republicii Moldova în domeniul respectiv, noua lege trebuie să încorporeze drepturile Serviciului de Grăniceri prezentate într-un mod mult mai detaliat, pentru a nu se suprapune cu prevederile altor acte normative şi a acoperi întreaga activitate a Serviciului de Grăniceri.

Drepturile Serviciului de Grăniceri vor fi împărţite după cum urmează:

- Drepturi fundamentale, exercitate doar pe teritoriul de frontieră;

- Unele drepturi, de asemenea exercitate în limitele întregului teritoriu al Republicii Moldova.

Legea ar trebui să prevadă faptul că grănicerii au dreptul:

- Să examineze actele persoanelor şi să controleze mijloacele de transport şi încărcătura acestora, în timpul exercitării obligaţiilor de serviciu fără limitarea libertăţii de mişcare;

- Să examineze, în conformitate cu procedurile specificate, actele de identitate ale tuturor persoanelor care traversează frontiera de stat şi să facă toate înscrierile necesare în acestea, precum şi să inspecteze toate mijloacele de transport ce traversează frontiera de stat;

- Să aresteze în conformitate cu procedurile şi în limitele termenelor stabilite de lege:

1. Persoanele suspectate de comiterea unor infracţiuni sau contravenţii administrative legate de trecerea ilegală a frontierei sau de nerespectarea regimului frontierei de stat, a regimului de frontieră şi a regimului punctelor de trecere a frontierei;

28

2. Persoanele care au încercat să treacă sau au trecut peste frontiera de stat obiecte interzise de lege sau de alte acte normative privind importul în sau exportul din Republica Moldova, fie au încercat să importe sau să exporte bunuri ori alte obiecte evitând controlul vamal;

3. Persoanele sau mijloacele de transport date în urmărire şi persoanele aflate în aceste mijloace de transport.

- Să confişte şi să transfere instituţiilor Serviciului Vamal, în conformitate cu procedurile specificate, bunurile şi alte obiecte găsite la persoanele care traversau frontiera de stat prin evitarea controlului vamal;

- Să confişte şi să transfere instituţiilor poliţiei, în conformitate cu procedurile specificate, armele, muniţiile, explozivele, substanţele narcotice, psihotrope şi radioactive care au fost găsite asupra persoanelor ce traversau frontiera de stat şi care nu aveau permisele respective;

- Să restricţioneze sau să oprească în întregime trecerea frontierei de stat în legătură cu dezastrele naturale sau tehnologice şi în special cu maladiile infecţioase periculoase şi să restricţioneze sau să oprească în întregime trecerea frontierei de stat în locuri individuale de trecere a frontierei de stat din motive tehnice;

- În cazul urmăririi şi arestării persoanelor care încalcă frontiera, precum şi în cazul respingerii incursiunilor armate pe teritoriul statului, să folosească mijloacele de comunicaţii ce aparţin persoanelor fizice şi juridice, precum şi, cu consimţământul şoferului mijlocului de transport, să folosească mijlocul de transport care aparţine persoanelor fizice sau juridice, compensându-le pierderile cauzate;

- Să întreprindă măsuri operative de investigare (cu excepţia măsurilor care trebuie

întreprinse într-un mod special) pentru a preveni şi a detecta infracţiunile şi alte încălcări ale legii ce ţin de paza frontierei de stat;

- Să intre în încăperile sau construcţiile proprietate de stat sau ale administraţiei publice locale, sau ale persoanelor fizice ori juridice în timpul urmăririi persoanelor care încalcă frontiera de stat sau a persoanelor care încalcă regimul frontierei de stat, al teritoriilor de frontieră, al zonelor de frontieră şi punctelor de trecere a frontierei;

- Să refuze intrarea în ţară a persoanelor care nu pot prezenta acte de călătorie valabile;

- În conformitate cu procedurile prevăzute de lege, să expulzeze din ţară persoanele care au intrat în Republica Moldova sau au trecut frontiera de stat fără un act de călătorie valabil sau un permis eliberat de autorităţile competente ori care nu au respectat procedurile prescrise;

- Să construiască instalaţiile tehnico-genistice necesare, să instaleze linii de comunicaţi şi telecomunicaţii, să instaleze şi să folosească echipamentul şi armamentul necesar pe teritoriile atribuite în condiţii legale;

- Să fie prezenţi în orice sector al localităţii, să se mişte pe teritoriul lor în timpul exercitării obligaţiilor de serviciu, să solicite proprietarilor şi beneficiarilor loturilor de pământ din zona de frontieră să ofere spaţiul şi condiţiile necesare pentru deplasarea (mişcarea) patrulelor de grăniceri;

29

- Să invite la subunităţile Serviciului de Grăniceri persoane şi să obţină de la ele explicaţii privind circumstanţele de trecere ilegală a frontierei de stat sau alte încălcări ale regimului frontierei de stat, ale regimului de frontieră sau ale regimului punctelor de trecere a frontierei de stat cunoscute de către aceştia;

- Să solicite şi să obţină gratis de la autorităţile administraţiei publice, de la întreprinderi, instituţii, organizaţii şi asociaţii publice informaţiile necesare pentru îndeplinirea funcţiilor Serviciului de Grăniceri;

- Să ţină evidenţa persoanelor şi a datelor necesare pentru efectuarea controlului asupra menţinerii regimului frontierei de stat, a regimului de frontieră şi a regimului punctelor de trecere a frontierei de stat şi să folosească în acest scop şi în condiţiile legii sistemele informaţionale.

4.3.3. Investigaţia în cadrul Serviciului de Grăniceri

Legea trebuie să prevadă că Serviciul de Grăniceri are dreptul să efectueze investigaţii (cercetări).

Este necesar să se indice că Serviciul de Grăniceri efectuează investigaţiile ce sunt de competenţa sa în conformitate cu Codul penal:

4.3.3.1 Articolul 361. Confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false:

Confecţionarea, deţinerea, vizarea sau folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii, confecţionarea sau vizarea imprimatelor, ştampilelor sau a sigiliilor false ale unor întreprinderi, instituţii, organizaţii, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 300 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 2 ani. Aceleaşi acţiuni:

a) săvârşite repetat; b) săvârşite de două sau mai multe persoane; c) săvârşite referitor la un document de importanţă deosebită; d) soldate cu daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite

de lege ale persoanelor fizice sau juridice se pedepsesc cu amendă în mărime de la 200 la 600 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 1 la 5 ani.

4.3.3.2 Articolul 362. Trecerea ilegală a frontierei de stat

Trecerea ilegală a frontierei de stat a Republicii Moldova se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 400 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 1 la 3 ani.

Aceeaşi acţiune săvârşită repetat se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 600 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani.

Acţiunile prevăzute la alin.(1) şi (2), însoţite de violenţă sau săvârşite cu aplicarea armei, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 8 ani.

4.4 Capitolul IV

30

Folosirea forţei fizice, a echipamentului special, a câinilor de frontieră şi a armelor de foc la apărarea frontierei de stat.

4.4.1 Folosirea forţei fizice, a echipamentului special, a câinilor de frontieră şi a armelor de foc la apărarea frontierei de stat

În timpul exercitării obligaţiilor de serviciu, grănicerii au dreptul să folosească forţa fizică, echipamentul special, precum şi să utilizeze câinii de serviciu pentru:

1) a respinge atacurile asupra grănicerilor şi asupra altor persoane; 2) a aresta infractorii care, cu rea intenţie, nu se supun sau opun rezistenţă grănicerilor;3) a respinge atacurile asupra clădirilor, încăperilor separate şi mijloacelor de transport

care sunt păzite de grăniceri, precum şi să elibereze aceste obiective dacă au fost luate cu forţa (ocupate) de persoane înarmate.

Înainte de aplicarea forţei sau a echipamentului special, persoana / persoanele vor fi prevenite (avertizate) cu referire la intenţia folosirii acestora, cu excepţia cazurilor în care întârzierea (amânarea) folosirii forţei fizice sau a echipamentului special prezintă o ameninţare directă la sănătatea şi viaţa grănicerului sau poate cauza alte consecinţe serioase sau când o astfel de avertizare nu poate fi efectuată într-o situaţie concretă (datorită specificului situaţiei).

Tipul echipamentului special folosit va fi determinat de natura încălcării concrete şi de caracteristicile individuale ale persoanei care comite încălcarea. În procesul de folosire a echipamentului special, vătămările cauzate de acestea vor fi reduse la maximum şi, dacă este necesar, victimelor li se fi asigura primul ajutor.

Este interzisă folosirea tehnicilor de luptă şi a echipamentului special, precum şi a câinilor de frontieră împotriva persoanelor cu semne vizibile de infirmitate şi a minorilor, cu excepţia cazurilor când acţiunile acestora pun în pericol viaţa sau sănătatea altor persoane ori atunci când opun rezistenţă armată sau întreprind un atac armat.

4.4.2 Folosirea armelor de foc la paza frontierei de stat

Un foc de armă intenţionat va fi calificat ca folosire a armei de foc.

Grănicerii au dreptul sa păstreze şi să poarte arme de foc. Procedurile de păstrare şi de port al armelor de serviciu aflate în dotare vor fi determinate de instrucţiunile aprobate de autorităţile competente.

Cu referire la procedura specială ce determină păstrarea şi portul armei de foc, oficialul autorizat poate fi determinat de:

1) şeful (Directorul General) al Serviciului de Grăniceri;2) alte instituţii de stat competente.

Un grănicer este în drept să folosească arma de foc pentru: - A respinge un atac armat de pe teritoriul Republicii Moldova sau a înfrânge rezistenţa

armată a atacatorilor;

31

- A aresta o persoană care încalcă frontiera de stat, dacă nu există o altă modalitate de a aresta persoana respectivă ;

- A respinge un atac sau a înfrânge rezistenţa, de asemenea atacul sau rezistenţa persoanelor neînarmate, dacă prezintă pericol real pentru viaţa grănicerului sau a altor persoane şi dacă nu pot fi prevenite astfel de acţiuni sau dacă este necesar să fie prevenită tentativa de obţinere a armei de foc prin violenţă;

- A opri un mijloc de transport, provocându-i stricăciuni, dacă şoferul acestuia prin acţiunile sale provoacă pericol real vieţii sau sănătăţii unui grănicer sau altor persoane şi nu se supune somaţiei grănicerului de a opri mijlocul de transport şi dacă nu există o altă cale de a aresta şoferul.

Înaintea folosirii armei de foc, trebuie făcută o avertizare privind aplicarea acesteia. Dacă este necesar, poate fi efectuat un foc (o tragere) de avertizare.

Arma de foc poate fi aplicată fără avertizare dacă atacul este iminent sau dacă la atac sunt folosite arme sau alte mijloace mecanice de transport.

Un grănicer are dreptul să aplice arma de foc pentru a da un semnal de alarmă sau pentru a chema în ajutor.

Folosirea armei de foc este interzisă:

- împotriva persoanelor cu semne vizibile de infirmitate şi a minorilor, cu excepţia cazurilor când acţiunile acestora pun în pericol viaţa sau sănătatea altor persoane sau atunci când opun rezistenţă armată sau întreprind un atac armat;

- în cazurile în care în urma folosirii acestora pot suferi alte persoane.

4.5 Capitolul V

Personalul Serviciului de Grăniceri

4.5.1 Personalul Serviciului de Grăniceri

Structura personalului Serviciului de Grăniceri trebuie să fie orientată spre persoanele cu rang (grad) special de serviciu.

Legea va prevedea în care categorii sunt încadrate persoanele cu rang (grad) special de serviciu:

- ofiţeri;- ofiţeri de rezervă (grăniceri obişnuiţi).

În lege va fi prevăzută şi categoria de stagiar al Serviciului de Grăniceri.

Este necesar ca legea să prevadă o normă în virtutea căreia ocuparea locurilor care, datorită unor circumstanţe, nu pot fi completate cu grăniceri să se facă prin angajarea unor salariaţi în posturile respective.

4.5.2 Principiile de bază ale recrutării în Serviciul de Grăniceri

Legea va prevedea criteriile de bază cărora trebuie să corespundă o persoană pentru a fi angajată în Serviciul de Grăniceri:

32

- Să fie cetăţean al Republicii Moldova; - Limita de vârstă (de la şi până la ce vârstă ) ;- Să aibă o reputaţie impecabilă;- Să aibă anumite studii (nivelul de studii);- Nivelul cunoaşterii limbii de stat;

Legea va stabili şi factorii conform cărora o persoană nu poate fi recrutată în Serviciul de Grăniceri:- La existenţa unei concluzii a comisiei medicale potrivit căreia, pe motiv de sănătate,

persoana nu este apt pentru serviciu;

- Dacă persoana a fost condamnată pentru o infracţiune aflată pe rol chiar dacă condamnarea anterioară a fost anulată, de asemenea dacă persoana a fost condamnată pentru o crimă comisă din imprudenţă sau o infracţiune şi condamnarea anterioară nu a fost anulată încă;

- Dacă o persoană a fost eliberată din serviciul public pentru o infracţiune de serviciu (este

posibil a prevedea o anumită perioadă de timp – dacă de la data eliberării din serviciul public nu au trecut 5 – 10 ani);

- Dacă o persoană este numită într-un serviciu unde lucrează şi soţul, soţia, o rudă a sa apropiată şi, deţinând un post de înlocuire, se află în relaţie de subordine directă unul faţă de celălalt;

- Persoana face parte dintr-o organizaţie interzisă de legislaţie.

Dacă apare vreo necesitate, legea poate fi completată cu alte restricţii.

Legea va prevedea, înainte de angajarea în serviciu, posibilitatea verificării persoanelor prin intermediul dosarelor poliţiei sau al altor registre relevante, precum şi posibilitatea efectuării unui examen medical şi a verificării pregătirii lor fizice.

Legea va conţine şi prevederi ce ţin de dreptul Guvernului de elaborare a unor regulamente (reguli) mai detaliate care să reglementeze angajarea personalului în serviciu.

4.5.3 Jurământul

La intrarea în serviciu, toţi grănicerii vor depune următorul jurământ:

„Eu, grănicer al Moldovei, recunosc responsabilitatea mea faţă de naţiune şi în faţa legii promit şi jur: loialitate faţă de Republica Moldova, Constituţia şi Guvernul legal al acesteia; să păzesc şi să apăr frontiera de stat, să îndeplinesc conştiincios îndatoririle de grănicer încredinţate mie în conformitate cu legile Republicii Moldova, să nu-mi cruţ puterile, sănătatea şi viaţa pentru beneficiul Republicii Moldova”.

4.5.4 Ofiţerii Serviciului de Grăniceri

În lege se va preciza că funcţionarii Serviciului de Grăniceri încadraţi ca ofiţeri ai Serviciului de Grăniceri sunt persoane care s-au angajat binevol în rândurile Serviciului de Grăniceri, care au absolvit Institutul Militar al Forţelor Armate ale Republicii Moldova „Alexandru cel Bun”,

33

instituţii de instruire militară sau cursuri de ofiţeri, şi le-a fost acordat gradul de ofiţer al Serviciului de Grăniceri.

Persoanele cu studii superioare care posedă specializările necesare pentru Serviciul de Grăniceri vor fi incluse în rândul funcţionarilor Serviciului de Grăniceri şi li se va acorda gradul de ofiţer al Serviciului de Grăniceri după absolvirea cursurilor respective de pregătire profesională la instituţiile de pregătire ale Serviciului de Grăniceri.

Funcţionarii Serviciului de Grăniceri vor fi acceptaţi în serviciu (numiţi în funcţie) prin ordinul şefului (Directorului General) al Serviciului de Grăniceri.

Funcţionarii Serviciului de Grăniceri vor încheia cu Serviciul de Grăniceri contracte pentru o perioadă care nu va fi mai mică de cinci (zece) ani.

4.5.5 Ofiţerii de rezervă (grăniceri obişnuiţi )

În categoria ofiţerilor de rezervă şi a altor grade ale Serviciului de Grăniceri vor fi incluse persoanele care au fost acceptate în Serviciul de Grăniceri pe bază de voluntariat şi care corespund din punctul de vedere al studiilor şi al pregătirii profesionale cerinţelor specificate pentru ofiţerii de rezervă ai Serviciului de Grăniceri.

Ofiţerii de rezervă ai Serviciului de Grăniceri vor încheia cu Serviciul de Grăniceri contracte pentru o perioadă care nu va fi mai mică de trei (cinci) ani.

Ofiţerii de rezervă ai Serviciului de Grăniceri for fi acceptaţi în cadrul Serviciului de Grăniceri printr-un ordin al conducerii Serviciului de Grăniceri sau al unităţii de conducere echivalente.

4.5.6 Angajaţii Serviciului de Grăniceri

În lege se va specifica faptul că actele normative ale Republicii Moldova care reglementează raporturile juridice de muncă sunt aplicabile şi angajaţilor Serviciului de Grăniceri.

4.5.7 Stagiarii Serviciului de Grăniceri

Cetăţenii care doresc să lucreze în cadrul Serviciului de Grăniceri vor fi angajaţi în calitate de stagiari pe locurile destinate grănicerilor, încheindu-se cu aceştia un contract de muncă pe o durată de până la şase luni.

Stagiarul nu este în drept să îndeplinească independent îndatoririle unui grănicer; el / ea va activa sub supravegherea directă a unui grănicer.

Un stagiar va primi un salariu de bază ce corespunde postului din Serviciul de Grăniceri în care-şi face stagiul; cu toate acestea, el/ea nu va primi suplimentele acordate pentru postul respectiv. Perioada de stagiu va fi inclusă în perioada de lucru în cadrul Serviciului de Grăniceri.

La expirarea termenului contractului de muncă conducerea Serviciului de Grăniceri va decide referitor la acceptarea în serviciu a stagiarului în cadrul Serviciului de Grăniceri şi cu privire la acordarea gradului de serviciu sau la eliberarea din lucru ca rezultat al expirării termenului contractului de muncă.

4.6 Capitolul VI

34

Rangurile de serviciu

4.6.1 Acordarea şi retragerea rangurilor de serviciu ale Serviciului de Grăniceri, promovarea în rangul de serviciu

În acest capitol al legii este necesar a se defini:

- Care sunt posibilele ranguri de serviciu din cadrul Serviciului de Grăniceri;- Oficialii (instituţiile) care au dreptul să acorde rangul de serviciu;- Condiţiile de obţinere a unui rang de serviciu.

4.7 Capitolul VII

Procesul de lucru în cadrul Serviciului de Grăniceri

4.7.1 Numirea în funcţie

Grănicerii pot fi numiţi doar în funcţiile vacante, care sunt prevăzute de schema de personal.Dacă un grănicer a fost numit temporar într-o funcţie, el/ea va fi numit în funcţie cu o capacitate de exerciţiu temporară.

Dacă, datorită unor circumstanţe imprevizibile, îndeplinirea îndatoririlor aferente unei funcţii a fost suspendată de către supervizorul unităţii şi nimeni nu a fost numit în acea funcţie cu capacitate de exerciţiu temporară, atunci îndeplinirea îndatoririlor aferente funcţiei va fi asumată de către funcţionarul care deţine funcţia imediat superioară, fapt care va fi adus la cunoştinţă în conformitate cu procedurile de subordonare.

Ofiţerii vor fi numiţi în funcţie de către şeful (Directorul General) al Serviciului de Grăniceri.

Ofiţerii de rezervă vor fi numiţi în funcţie de către conducătorul administraţiei Serviciului de Grăniceri sau al unităţii echivalente.

4.7.2 Evaluarea grănicerilor

În lege vor fi introduse norme care să prevadă următoarele:

- Toţi grănicerii trebuie să fie supuşi atestării;- Dreptul de a organiza o comisie de atestare;- Frecvenţa atestării (ordinară şi extraordinară);- Puterea juridică a deciziilor luate de comisia de atestare;- O delegare a şefului (Directorului General) de a emite instrucţiuni mai detaliate care să

reglementeze atestarea în cadrul Serviciului de Grăniceri.

4.7.3 Transferul grănicerilor

Grănicerii vor fi transferaţi dintr-un loc de serviciu în altul prin ordinul şefului (Directorului General) al Serviciului de Grăniceri, din proprie dorinţă, fie în interes de serviciu.

În scopul administrării Serviciului de Grăniceri, ofiţerii de rezervă vor fi transferaţi prin ordinul conducătorului administraţiei respective.

35

La excluderea funcţiilor din administraţiile Serviciului de Grăniceri sau la restructurarea acestora, grănicerii din cadrul administraţiilor în cauză vor fi numiţi în funcţii vacante în alte administraţii. În astfel de cazuri, grănicerii care nu au experienţa de lucru necesară pot fi numiţi în funcţii de un rang mai mic.

În cazurile în care grănicerii sunt trimişi să-şi îndeplinească îndatoririle pentru autorităţile din afara unităţilor Serviciului de Grăniceri, numirea, remunerarea şi procedurile de aprovizionare pentru aceştia vor fi determinate de şeful (Directorul General) şi şeful autorităţii competente.

4.7.4 Suspendarea din funcţie a grănicerului

Grănicerii pot fi suspendaţi din funcţiile lor dacă împotriva acestora a început o cercetare oficială de serviciu sau a fost iniţiată procedura de urmărire penală.

Grănicerul suspendat va rămâne în funcţie până la terminarea examinării cazului, iar pentru îndeplinirea funcţiei suspendate, în locul grănicerului va fi numită o persoană care va acţiona cu capacitate temporară de exerciţiu.

Dacă grănicerul este achitat şi restabilit în funcţia anterioară, acestuia i se va plăti salariul integral aferent funcţiei, începând cu ziua suspendării.

4.7.5 Eliberarea din funcţie

Grănicerii vor fi eliberaţi din funcţie ca urmare a:

- Propriei lor dorinţe;- Stării de sănătate;- Incapacităţii lor profesionale;- Unei încălcări disciplinare;- Modificării schemei de personal.

4.7.6 Retragerea din Serviciui de Grăniceri

Grănicerii vor fi retraşi din cadrul Serviciului de Grăniceri ca urmare a :

- Propriei lor dorinţe;- Atingerii unei anumite vârste;- Expirării termenului de serviciu;- Stării de sănătate;- Reducerii schemei de personal;- Expirării termenului specificat în contract;- Alegerii sau numirii lor într-o funcţie în cadrul altei autorităţi;- Inaptitudinii pentru funcţia exercitată;- Unei încălcări disciplinare;- Condamnării pentru comiterea unei infracţiuni.

4.7.7 Premii şi pedepse

Este necesar a se stabili tipurile de premii (distincţii, decoraţii), cazurile în care grănicerul primeşte premii (distincţii, decoraţii) şi cercul de funcţionari autorizaţi să confere distincţii.

36

De asemenea este necesar a se stabili în ce cazuri grănicerul poate fi pedepsit, tipurile de pedeapsă, procedurile de investigare pentru depistarea încălcărilor disciplinare şi cercul de funcţionari care sunt autorizaţi să ia o decizie referitoare la pedepsirea unui grănicer.

În ceea ce priveşte procesul de activitate în cadrul Serviciului de Grăniceri, Guvernului urmează să i se încredinţeze sarcina de adoptare a unor regulamente mai detaliate care să reglementeze procesul de activitate, deoarece legea trebuie să conţină doar direcţiile principale de reglementare, nu şi descrieri amănunţite.

4.8 Capitolul VIII

Protecţia juridică şi garanţiile operaţionale ale grănicerilor

4.8.1 Protecţia juridică a grănicerilor

Grănicerul este reprezentant al autorităţii de stat şi cerinţele legale înaintate sau ordinele date de el în exercitarea obligaţiilor sale de serviciu sunt obligatorii pentru toate persoanele. Nesupunerea faţă de cerinţele legale ale grănicerului va fi pedepsită.

Grănicerul se află sub protecţia statului; viaţa, sănătatea, demnitatea şi onoarea grănicerului sunt protejate de către stat.

Defăimarea grănicerului, rezistenţa opusă grănicerului, ameninţările aduse vieţii sau sănătăţii grănicerului şi acţiunile care intervin în executarea îndatoririlor vor fi pedepsite în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Grănicerul nu va fi responsabil pentru prejudiciul fizic şi material cauzat unui infractor, în limitele autorizării de serviciu, dacă acesta în momentul arestării nu se supune sau opune rezistenţă.

4.8.2 Remunerarea grănicerilor

Grănicerii vor primi o remunerare de serviciu, care va include salariul de bază, suplimentul pentru rangul de serviciu, suplimentul pentru vechimea în muncă şi alte sporuri. Mărimea remunerării va fi determinată de Guvern.

4.8.3 Garanţiile operaţionale ale grănicerilor Grănicerul nu va fi legat de ordinele şi deciziile partidelor politice, ale altor organizaţii şi mişcări publice şi politice şi ale reprezentanţilor acestora.

Imixtiunea partidelor politice, a altor organizaţii şi mişcări publice şi politice şi a reprezentanţilor acestora în activităţile grănicerilor este interzisă.

Acţiunile grănicerului în situaţii de autoapărare, de extremă necesitate sau de risc profesional justificat nu vor fi considerate încălcări ale legii.

Pierderile provocate proprietăţii sau sănătăţii grănicerului sau rudelor acestuia în legătură cu activităţile de serviciu ale grănicerului vor fi compensate în întregime din bugetul de stat.

37

4.8.4 Drepturile de muncă şi de serviciu ale grănicerilor

Pentru grăniceri este prevăzută o săptămână de lucru de patruzeci de ore.

În caz de necesitate, la indicaţiile conducătorului administraţiei Serviciului de Grăniceri sau al unei unităţi echivalente, grănicerii pot fi implicaţi în executarea obligaţiilor de serviciu în afara normelor timpului de lucru specificate, remunerarea pentru aceasta executându-se proporţional cu timpul lucrat.

În acest capitol urmează a se arăta în ce măsură actele normative ale Republicii Moldova care reglementează raporturile juridice de muncă se aplică grănicerilor.

4.8.5 Concediul

Grănicerilor li se vor acorda următoarele concedii plătite:

- Concediu anual;- Concediu suplimentar;- Concediu pentru studii, dacă grănicerul însuşeşte o specialitate cerută de serviciu la o

instituţie de învăţământ superior.

În lege este necesar să fie stipulată durata concediilor anuale şi suplimentare, precum şi cazurile în care grănicerii pot beneficia de concedii suplimentare.

Nu este permisă compensarea în bani a concediului anual, cu excepţia cazurilor în care grănicerul nu şi-a folosit concediul anual şi a fost pensionat sau eliberat din funcţie.

În cazuri excepţionale concediul anual poate fi transferat pe anul următor.

Grănicerul poate fi rechemat din concediul său anual doar în virtutea unor circumstanţe speciale de serviciu prin ordinul şefului (Directorului General) al Serviciului de Grăniceri.

4.8.6 Garanţiile sociale ale grănicerilor Este necesar să fie definite garanţiile sociale de care beneficiază grănicerii:

- contribuţii;- plăţi compensatoare;- dreptul la îngrijire medicală;- dreptul la educaţie;- dreptul la spaţiu locativ;- dreptul la utilizarea mijloacelor de transport ale statului şi ale administraţiei publice locale;- etc.

Se va prevedea necesitatea stabiliri de către guvern a unei proceduri mai detaliate de aplicare a garanţiilor sociale.

4.8.7 Pensiile

Grănicerii au dreptul la pensie pentru perioada de timp lucrată, în conformitate cu legea şi cu alte acte normative care reglementează procedurile de acordare a pensiilor pe perioadele de timp lucrate pentru angajaţii autorităţilor speciale ale statului.

38

4.8.8 Interdicţii pentru grăniceri

Grănicerului îi este interzis să organizeze şi să participe la greve.

Grănicerii nu pot să participe la activităţile partidelor politice, ale altor organizaţii şi mişcări politice. Pe durata serviciului lor ei îşi vor suspenda activitatea în cadrul unor astfel de organizaţii.

Proprietatea imobiliară aparţinând grănicerilor şi proprietatea aflată în administrarea acestora nu poate constitui un impediment pentru exercitarea de către ei a obligaţiilor de serviciu sau pentru transferul lor dintr-o unitate în alta.

4.9 Capitolul IX

Prevederi privind purtarea uniformei

4.9.1 Prevederi privind purtarea uniformei

Pe durata serviciului toţi grănicerii vor purta uniforma şi insigna de identificare eliberare lor şi, în funcţie de cerinţele serviciului, vor purta armele şi echipamentele aferente.

Drept confirmare a autorităţii lor, grănicerilor li se va elibera un act de identitate în serviciu.

În funcţie de cerinţele serviciului, grănicerilor li se poate permite să nu poarte uniformă în timpul exercitării obligaţiilor de serviciu.

4.9.2 Interdicţii privind purtarea uniformei

Purtarea uniformei de către grănicer este interzisă la manifestaţiile, congresele şi mitingurile politice.

Uniformele şi echipamentele grănicerului vor fi reglementate prin hotărâri adoptate de guvern.

4.10 Capitolul X

Dispoziţii tranzitorii

4.10.1 Intrarea în vigoare

Luând în considerare armonizarea şi adoptarea actelor normative, se va stipula că Legea va intra în vigoare nu mai târziu de 1 iunie 2006 (timpul de elaborare – 1 ianuarie 2006).

Concomitent cu intrarea în vigoare a Legii vor fi adoptate şi următoarele hotărâri ale Guvernului (ANEXA III).

4.10.2 Aplicarea Legii în perioada de reorganizare a Serviciului de Grăniceri

Legea trebuie să prevadă următoarele:

39

- Actele normative care reglementează serviciul militar obligatoriu în Republica Moldova pentru soldaţii în termen;

- Alte acte normative trebuie ajustate în măsura în care ele nu contravin acestei Legi.

5. PROPUNERI PENTRU ALTE ACTE NORMATIVE

5.1 Echipament şi dispozitive tehnice

Pentru a asigura paza frontierei este necesar să fie elaborat un regulament de stat – Regulamentul privind echipamentul şi dispozitivele tehnice necesare pentru efectuarea controlului la frontieră.

În regulament vor fi specificate următoarele subiecte:

- În funcţie de intensitatea traficului de călători şi de mijloace de transport şi de tipul mijloacelor de transport care urmează a fi controlate, locurile de trecere a frontierei de stat vor fi dotate cu echipament de control la frontieră şi cu dispozitive tehnice într-o cantitate care să garanteze efectuarea controlului necesar la frontieră în zonele de control ale frontierei sau direct în mijloacele de transport;

- Locurile de trecere a frontierei de stat vor fi dotate cu echipament de control la frontieră în asamblaje de nivel înalt, mediu şi minim. Nivelurile de asamblare a echipamentului de control la frontieră în locurile de trecere a frontierei de stat sunt specificate în Anexa 1 la acest Regulament, iar echipamentul de control la frontieră şi nivelurile de asamblare sunt specificate în Anexa 2 la Regulament;

- Dispozitivele tehnice de control la frontieră constituie o parte a infrastructurii zonei de control la frontieră şi a locurilor de trecere a frontierei de stat, asamblarea acestora fiind specificată în Anexa 3 la Regulament;

- Controlul la frontieră într-un loc de trecere a frontierei nou construit, reconstruit sau renovat nu va începe până ce locul respectiv de trecere a frontierei nu este dotat cu echipamentul de control la frontieră şi cu dispozitivele tehnice în conformitate cu cerinţele Regulamentului.

Exemplu pentru Anexa 1

Nivelurile de montare a echipamentului de control la frontieră în locurile de trecere a frontierei de stat

Nr. Locul de trecere a frontierei Frontiera Nivelul de completare a echipamentului de control la frontieră

Exemplu pentru Anexa 2

Echipamentul de control la frontieră şi divizarea acestuia pe nivele de montare

40

Nr. Echipamentul de control la frontieră

Nivelul de montare a echipamentului de control la frontieră

Înalt Mediu Minim

Exemplu pentru Anexa 3

Dispozitivele tehnice de control la frontieră şi montarea acestora în locurile de trecere a frontierei de stat Nr. Echipamentul tehnic de

control la frontierăNivelul de montare a dispozitivelor tehnice de control

la frontierăDrumuri auto Aeroporturi Căi ferate Porturi riverane

5.2 Procedurile de trecere a frontierei de stat de către persoane

Luând în considerare faptul că normele care reglementează procedura de trecere a frontierei de stat de către persoane sunt descrise în câteva acte normative, ar putea fi elaborat un singur act normativ (lege sau hotărâre de Guvern) – Procedurile de trecere de către persoane a frontierei de stat a Republicii Moldova.

Structura Legii (Hotărârii de Guvern )

5.2.1 Capitolul I

Dispoziţii generale

5.2.2 Capitolul II

Drepturile şi obligaţiile persoanelor în locurile de trecere a frontierei de stat

În locurile de trecere a frontierei de stat persoanele vor avea următoarele obligaţii:

- La intrarea pe jos sau cu maşina în locul de trecere a frontierei de stat să pregătească pentru a fi prezentate actele de călătorie valabile;

- Să respecte semnele rutiere, semnele pentru informare sau instrucţiunile funcţionarilor care efectuează controlul;

- Să răspundă la întrebările puse de funcţionarii care efectuează controlul cu privire la propria persoană şi la scopul călătoriei, să îndeplinească alte solicitări legale ale funcţionarilor care efectuează controlul;

- La cererea funcţionarilor care efectuează controlul să prezinte pentru examinare:

41

• Actele de călătorie valabile, precum şi actele prevăzute de alte acte normative reglatorii, care sunt necesare pentru trecerea frontierei de stat;

• Mijloacele de transport aflate în posesie şi actele acestora;• Bunurile aflate în posesie, actele de însoţire ale acestora, precum şi

lucrurile personale (bagaje);

- Să ofere funcţionarilor care efectuează controlul explicaţii orale şi scrise referitoare la activităţile sau evenimentele legate de încălcările frontierei de stat ori de tentativele de acest gen sau de încălcările reglementărilor respective;

- Să informeze funcţionarii care efectuează controlul referitor la armele, muniţiile, mijloacele speciale, substanţele explozive, substanţele narcotice şi psihotrope, substanţele radioactive sau alte obiecte sau substanţe aflate la dispoziţia persoanelor (inclusiv cele din mijloacele de transport) pentru transportarea cărora este necesar un permis special.

În locurile de trecere a frontierei de stat persoanele au dreptul să primească următoarea informaţie:

- Numele şi prenumele funcţionarului care efectuează controlul;- Procedurile şi succesiunea controlului;- Motivul reţinerii;- Procedura de examinare a cazurilor de încălcare;- Procedura de apel împotriva deciziilor luate.

În locurile de trecere a frontierei de stat persoanelor li se va interzice să:

- Folosească băuturi alcoolice, substanţe narcotice, psihotrope sau alte substanţe toxice;

- Să fotografieze sau să filmeze fără permisiune;

- Să intervină în exercitarea obligaţiilor oficiale de către funcţionarii care efectuează controlul, precum şi să tulbure ordinea publică;

- Să poarte (transporte) arme de foc încărcate (armele de foc încărcate pot fi purtate – transportate – în cazurile prevăzute de actele normative);

- Să se afle fără permisiune în încăperile de efectuare a controlului;

- Să fumeze în afara locurilor special destinate şi marcate.

5.2.3 Capitolul III

Trecerea frontierei de stat în regim prioritar

Deţinătorilor de paşapoarte diplomatice sau de serviciu, precum şi reprezentanţilor oficiali ai organizaţiilor internaţionale le este permis să treacă frontiera de stat în regim prioritar.

La fel, următoarelor categorii de persoane le este permis să treacă frontiera de stat în regim prioritar:

42

- persoanelor bolnave sau vătămate care necesită asistenţă medicală urgentă şi sunt însoţite de personalul medical;

- pietonilor;- bicicliştilor;- persoanelor care trec frontiera de stat folosind:

• autobuze de pe rute internaţionale regulate;• mijloace de transport de urgenţă;• mijloace de transport cu numere de înmatriculare diplomatice;• căruţe.

- în alte cazuri prevăzute de acordurile internaţionale sau în cazuri excepţionale cu permisiunea şefului (Directorului General) al Serviciului de Grăniceri.

5.2.4 Capitolul IV

Obligaţiile agenţilor de transport de pasageri

Agentul de transport de pasageri:

- Va asigura, la cererea funcţionarilor care efectuează controlul, inspectarea necondiţionată a mijloacelor de transport aflate în posesia lor, precum şi examinarea actelor echipajului şi ale mijloacelor de trecere a frontierei de stat;

- Va acorda funcţionarilor care efectuează controlul informaţiile de care dispune cu privire la persoana şi bagajul acesteia dacă există suspiciuni privind trecerea ilegală a frontierei de stat, precum şi la cererea serviciilor de control;

- Împreună cu serviciul de dirijare a traficului din aeroporturi, porturi fluviale şi de la căile ferate va asigura deplasarea mijloacelor de transport către zona controlului de frontieră, astfel încât persoana să aibă posibilitatea de a se mişca doar pe drumurile şi pasajele destinate în acest sens de la locul de trecere a frontierei de stat, fără a evita controlul la frontieră;

- Dacă este necesar, prin înţelegere cu funcţionarii care efectuează controlul, va distribui şi va colecta formularele de intrare/ieşire a pasagerilor sau va prezenta funcţionarilor care efectuează controlul listele pasagerilor, dacă acestea sunt folosite la transportul de pasageri sau sunt prevăzute de alte acte normative;

- La cererea funcţionarilor care efectuează controlul şi în colaborare cu aceştia, va asigura întoarcerea în ţara de origine sau în ţara care a emis actul de călătorie, sau în orice altă ţară intrarea în care este garantată pentru persoana care a intrat în Republica Moldova la bordul mijloacelor de transport ale agentului de transport, însă în punctul de trecere a frontierei de stat nu i-a fost permis să intre în ţară.

Agenţii de transport care efectuează regulat transportul internaţional de pasageri cu autobuze sau pe calea ferată vor coordona cu serviciile de control graficele de trecere a frontierei de stat pentru mijloacele de transport. Încălcările comise de vreo persoană nu pot servi drept motiv pentru reţinerea acestor mijloace de transport în punctul de trecere a frontierei.

5.2.5 Capitolul V

43

Controlul persoanelor la frontieră

Controlul persoanelor la frontieră va include un set de proceduri pentru verificarea persoanelor şi a actelor de călătorie ale acestora, a mijloacelor de transport aflate în posesia persoanelor şi a actelor acestora, precum şi a bagajelor persoanelor în vederea determinării dreptului persoanelor de trecere a frontierei de stat.

Există următoarele tipuri de control al persoanelor la frontieră:

1) Controlul minim, care constă în verificarea identităţii persoanei pe baza actelor de călătorie prezentate şi în controlul actelor mijloacelor de transport specificate în actele normative (dacă persoana trece frontieră de stat cu un mijloc de transport);

2) Controlul deplin, care constă în:

- Verificarea identităţii persoanei pe baza actelor de călătorie;

- Verificarea actelor necesare persoanei pentru trecerea frontierei de stat, controlul vizei sau al permisului de şedere (dacă acestea sunt necesare) şi verificarea valabilităţii lor;

- Verificarea actelor de călătorie prezentate, a vizei sau permisului de şedere folosind mijloacele tehnice de examinare;

- Verificarea condiţiilor prealabile pentru ieşirea sau intrarea persoanelor sau a şederii străinilor şi apatrizilor în Republica Moldova;

- Intervievarea persoanelor pentru verificarea declaraţiei lor vizând scopul trecerii frontierei de stat şi obţinerea informaţiei necesare pentru întreprinderea unor măsuri medico-sanitare spre a preveniri răspândirea unor boli infecţioase periculoase;

- Verificarea respectării restricţiilor, a interdicţiilor şi a altor condiţii prevăzute pentru o persoană sau actele de călătorie ale acesteia, folosind bazele de date şi alte surse informaţionale;

- Controlul la frontieră al mijloacelor de transport, dacă o persoană trece frontiera de stat la bordul unui mijloc de transport aflat în posesia sa. Controlul la frontieră al mijloacelor de transport va fi efectuat în conformitate cu următoarele proceduri:

• verificarea actelor mijloacelor de transport specificate în actele normative;

• verificarea numerelor de înmatriculare şi identificare ale mijloacelor de transport;

• verificarea respectării restricţiilor, a interdicţiilor şi a altor condiţii prevăzute pentru mijloacele de transport care trec frontiera de stat sau sunt exploatate, în baza actelor prezentate, precum şi folosind bazele de date şi alte surse de informaţie;

- Verificarea bagajului personal.

Persoanelor şi mijloacelor de transport cu care se deplasează acestea le pot fi aplicate diferite tipuri de control la frontieră.

44

La frontieră, fiecare persoană va fi supusă cel puţin controlului minim.

Aplicarea la frontieră a controlului minim sau a celui deplin va fi determinată în fiecare caz aparte de către funcţionarul Serviciului de Grăniceri care efectuează controlul.

Fluxul persoanelor şi al mijloacelor de transport supuse la frontieră controlului minim şi celui deplin poate fi separat în locurile de trecere a frontierei de stat.

Controlul persoanelor la frontieră poate fi efectuat în locuri special amenajate în zonele controlului la frontieră sau direct în mijloacele de transport.

Dacă nu este posibilă efectuarea tuturor verificărilor necesare prevăzute de controlul la frontieră pentru intrare şi ieşire, atunci se va acorda prioritate controlului la frontieră pentru intrare.

5.2.6 Capitolul VI

Procedurile de trecere a frontierei de stat aplicate copiilor

Este necesar să fie stabilit un control mai strict pentru copiii care trec frontiera de stat, pentru a garanta faptul că ei nu părăsesc ilegal Republica Moldova.

6. COOPERAREA NAŢIONALĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ

6.1. Cooperarea naţională

Cooperarea naţională dintre Serviciul de Grăniceri, Serviciul Vamal, Ministerul Afacerilor Interne, Biroul Naţional pentru Migraţie, Ministerul Afacerilor Externe şi alte autorităţi cu responsabilităţi la frontieră are loc în conformitate cu Legea privind frontiera de stat şi cu alte acte normative ale Republicii Moldova.

Cu toate acestea, nu există nici un act normativ şi nici instituţii care ar coordona cooperarea autorităţilor în domeniul de securitate a frontierei de stat.

Drept soluţie pentru problema menţionată poate servi crearea unei instituţii speciale – Consiliul Naţional de Coordonare a Securizării Frontierei (CNCSF).

Activitatea CNCSF trebuie să fie reglementată prin lege sau hotărâre de Guvern.

CNCSF este o instituţie de stat colegială, care are ca scop coordonarea activităţii instituţiilor administraţiei de stat în domeniul politicii de securitate a frontierei de stat.

Consiliul va avea următoarele sarcini:

- Să întocmească şi să implementeze o strategie comună pentru activităţile instituţiilor administraţiei de stat în domeniul politicii de securitate a frontierei de stat;

- Să faciliteze cooperarea autorităţilor responsabile pentru securitatea frontierei de stat;

- Să evalueze propunerile pentru implementarea politicii de securitate a frontierei de stat, precum şi să formuleze propuneri legislative în domeniul securităţii frontierei de stat;

45

- Să analizeze informaţia privind subiectele (problemele) de securitate a frontierei de stat şi să prezinte propuneri pentru îmbunătăţirea (soluţionarea) acestora;

- Să faciliteze şi să susţină cooperarea internaţională în domeniul securităţii frontierei de stat;

- Să analizeze riscurile legate de securitatea frontierei de stat şi să propună măsuri concrete pentru neutralizarea acestora.

Consiliul are dreptul:

- În conformitate cu competenţa sa, să solicite şi să primească de la instituţiile administraţiei centrale şi celei locale informaţia necesară pentru activitatea Consiliului;

- Să invite experţi la şedinţele Consiliului pentru acordarea de consultaţii, precum şi alţi funcţionari în calitate de consultanţi;

- Să instituie grupuri de lucru pentru îndeplinirea unor sarcini concrete;

- Să solicite şi să primească un raport privind utilizarea fondurilor pentru implementarea măsurilor de securitate a frontierei de stat, de la oricare instituţie a administraţiei centrale sau celei locale.

Consiliul va fi compus din:

- Viceprim-ministru – preşedinte al Consiliului;- Şeful (Directorul General ) al Serviciului de Grăniceri – vicepreşedinte al Consiliului;- Ministrul Afacerilor Interne;- Ministrul Finanţelor;- Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene;- Ministrul Apărării;- Ministrul Transporturilor şi Drumurilor;- Ministrul Agriculturii;- Ministrul Sănătăţii;- Şeful Biroului Naţional pentru Migraţie;- Şeful Serviciului Vamal;- Şeful Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei;- Alte autorităţi statale.

Şedinţele Consiliului vor fi ţinute nu mai rar de patru ori pe an.

Consiliul va fi legal întrunit (va avea cvorum) dacă mai mult de jumătate dintre membrii săi sunt prezenţi la şedinţa în cauză.

Grupurile de lucru ale Consiliului vor fi instituite printr-o hotărâre a acestuia. În componenţa grupurilor de lucru ale Consiliului vor intra experţi din sectoarele respective.

Din punctul de vedere al imigraţiei ilegale, cooperarea strânsă dintre Serviciul de Grăniceri, Serviciul Vamal şi Poliţie este de o importanţă primordială. Pe lângă tradiţionala formă de cooperare – schimbul de informaţie – , este necesar să fie stabilit şi aplicat pe scară largă un mecanism de cooperare în trei niveluri (central, regional şi local).

Pentru îmbunătăţirea cooperării dintre instituţii, se vor elabora acorduri de cooperare.

46

6.2 Cooperarea internaţională

Republica Moldova a încheiat deja acorduri importante cu Ucraina şi România, cu excepţia celui referitor la regimul de frontieră cu România. Deşi Tratatul a fost elaborat, din cauza diverselor formalităţi, semnarea acestuia a fost întârziată. Acest Tratat este de o mare importanţă deoarece ar crea o bază juridică pentru redemarcarea frontierei moldo–române şi reglementarea incidentelor de frontieră. Tratatul prevede instituţia delegaţilor de frontieră, care ar fi un instrument util în soluţionarea problemelor practice fără a le transfera la un nivel mai înalt (politic sau diplomatic).

România va deveni stat membru al UE, din care considerent, pe viitor, frontiera acesteia cu Republica Moldova poate deveni frontiera externă a UE. România va trebui să respecte politica generală de vize, şi aproximativ în doi ani de zile va fi introdus un regim de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova. Situaţia privind fluxul de trecere a frontierei poate fi îmbunătăţită dacă pe acest segment de frontieră va fi instituit un regim local de trafic. Un regim similar simplificat de trecere a frontierei este prevăzut de acordul dintre Republica Moldova şi Ucraina. Trebuie luat în consideraţie faptul că actualmente propunerea Consiliului referitoare la actul Parlamentului European privind stabilirea unor reguli în ceea ce priveşte traficul local de frontieră la frontierele externe terestre ale statelor membre şi modificarea Convenţiei Schengen şi a Instituţiilor Consulare Comune este examinată de către Grupurile de Lucru ale UE. Este recomandabil ca instituţiile de stat ale Republicii Moldova să se familiarizeze cu prevederile actului menţionat şi ulterior să înceapă a examina posibilităţile de instituire a unor puncte adiţionale de trecere a frontierei pentru traficul local de frontieră, astfel facilitând deplasarea transfrontalieră şi satisfăcând cerinţele regimului de vize al UE.

Republica Moldova a semnat deja acorduri de readmitere cu ambele state vecine şi cu unele state membre ale UE. Republica Moldova ar trebui să depună eforturi pentru a încheia acorduri similare şi cu celelalte state membre.

Cooperarea internaţională se bazează pe următoarele acorduri (protocoale, înţelegeri-memorandum)

- Tratatul dintre Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat din 18 august 1999;

- Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat moldo–ucrainene şi simplificarea formalităţilor de trecere a frontierei de către cetăţenii care locuiesc în raioanele de frontieră din 11 martie 1997;

- Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei cu privire la preluarea şi returnarea persoanelor la frontiera de stat moldo-ucraineană din 11 martie 1997 ;

- Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei cu privire la organizarea controlului în comun în punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene din 11 martie 1997;

- Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind călătoriile fără viză ale cetăţenilor din 18 mai 2001;

47

- Protocolul dintre Departamentul Trupelor de Grăniceri al Republicii Moldova şi Comitetul de Stat pentru Paza Frontierei de Stat al Ucrainei privind interacţiunea la punctele de trecere peste frontiera de stat moldo-ucraineană din 3 noiembrie 2001;

- Protocolul dintre Departamentul Trupelor de Grăniceri al Republicii Moldova şi Comitetul de Stat pentru Paza Frontierei de Stat al Ucrainei privind interacţiunea în domeniul pazei frontierei de stat moldo-ucrainene din 21 februarie 2003;

- Protocolul dintre Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Departamentul Trupelor de Grăniceri al Republicii Moldova şi Ministerul Afacerilor Interne al Ucrainei, Comitetul de Stat pentru Paza Frontierei de Stat al Ucrainei privind preluarea şi returnarea persoanelor la frontiera de stat moldo-ucraineană din 7 octombrie 2003;

- Protocolul dintre Autorităţile Pazei de Frontieră şi ale Serviciului Vamal ale Părţilor privind organizarea controlului comun la 5 puncte de trecere a frontierei din 12 ianuarie 2004;

- Protocolul dintre Departamentul Trupelor de Grăniceri al Republicii Moldova şi Administraţia Serviciului de Pază a Frontierei de Stat al Ucrainei privind activitatea delegaţilor de frontieră din 27 ianuarie 2005;

- Protocolul dintre Serviciul de Grăniceri al Republicii Moldova şi Administraţia Serviciului de Pază a Frontierei de Stat al Ucrainei privind cooperarea organelor operative din 22 martie 2005;

- Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind repatrierea străinilor din 27 iulie 2001 ;

- Acord dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind călătoriile reciproce ale cetăţenilor din 11 septembrie 2001;

- Protocolul dintre Departamentul Trupelor de Grăniceri al Republicii Moldova şi Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră din Ministerul de Interne al României privind călătoriile reciproce ale cetăţenilor din 27 septembrie 2001;

- Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind repatrierea străinilor semnat la Bucureşti pe 27/07/2001, în vigoare începând cu 03/07/2002;

- Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei privind repatrierea persoanelor, semnat la Kiev pe 11/05/1997, în vigoare începând cu 23/12/1998;

- Protocolul dintre Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Departamentul Trupelor de Grăniceri al Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Interne al Ucrainei, Comitetul de Stat pentru Paza Frontierei de Stat al Ucrainei privind repatrierea persoanelor, semnat la Kiev;

- Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Cehe privind repatrierea persoanelor la frontiera de stat , semnat la Praga pe 07/08/2003;

48

- Înţelegerea dintre Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Cehe privind aplicarea Acordului de repatriere a persoanelor la frontiera de stat, semnat la Praga pe 07/08/2003;

- Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ungariei privind repatrierea persoanelor, semnat la Budapesta pe 04/06/1997;

- Protocolul dintre Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Ministerul Afacerilor Interne al Ungariei privind aplicarea Acordului de repatriere, semnat la Budapesta pe 20/02/2003;

- Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Consiliul Federal al Elveţiei privind repatrierea persoanelor cu şedere ilegală, semnat la Chişinău pe 06/11/2003;

- Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Polonia privind călătoriile fără vize, semnat la Varşovia pe 15/11/1994, în vigoare din 28/05/1995;

- Înţelegerea-memorandum dintre Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Polonia cu privire la aplicarea Acordului privind călătoriile fără vize, semnat la Varşovia pe 15/11/1994, în vigoare din 28/05/1995;

- Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Italiei privind repatrierea persoanelor cu şedere ilegală, semnat la Roma pe 03/07/2002, în vigoare din 01/05/2004;

- Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Lituaniei privind repatrierea persoanelor cu intrare sau şedere ilegală pe teritoriul Republicii Moldova sau al Republicii Lituania, semnat la Chişinău pe 06/12/2001, în vigoare din 14/02/2004.

Concluzii şi recomandări

Cele mai importante acorduri cu privire la frontieră au fost deja încheiate cu statele vecine, formând astfel o bază bună pentru cooperarea ulterioară. Republica Moldova trebuie să depună eforturi pentru semnarea cu România a Tratatului privind regimul de frontieră.

Este necesară continuarea elaborării şi încheierii acordurilor de repatriere, în special cu statele membre ale UE.

Pe lângă formele tradiţionale de cooperare – instituţia delegaţilor de frontieră – ar trebui stabilite şi alte modalităţi de colaborare şi contractare. Activitatea de cooperare regională a centrelor/ punctelor de contact urmează a fi dezvoltată şi intensificată implicând reprezentanţii autorităţii vamale şi ai poliţiei. În caz de necesitate, numărul operaţiunilor comune şi al investigaţiilor comune ale infracţiunilor frontaliere ar trebui mărit. Toate acestea ar conduce la formarea unor parteneriate eficiente şi la evitarea întârzierilor şi a birocraţiei în soluţionarea problemelor de frontieră.

În viitorul apropiat ar trebui încheiate contracte de colaborare cu serviciile de frontieră ale statelor membre ale UE.

7. LEGISLAŢIA SCHENGEN / UE Pentru a asigura Republicii Moldova o aderare de succes la Uniunea Europeană, trebuie acordată o atenţie deosebită introducerii în legislaţia naţională a actelor normative ale UE.

49

Este necesar ca în cadrul Serviciului de Grăniceri să fie creat un grup de lucru care să analizeze legislaţia actuală a UE şi faptul corespunderii legislaţiei Republicii Moldova cu cerinţele actelor normative ale UE. Sarcina de bază a acestuia ar fi analiza legislaţiei.

Pentru a include cerinţele UE în legislaţia Republicii Moldova, urmează a fi făcută o analiză a actelor normative (pentru fiecare act normativ al UE), precum în următorul exemplu (ANEXA IV).

Spre a asigura o aderare la timp şi de succes a Republicii Moldova la UE, actualmente este necesar a acorda o atenţie deosebită analizei actelor normative şi introducerrii în legislaţia naţională a anumitor norme din următoarele acte normative ale UE:

7.1 Convenţia de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985

În legislaţia Republicii Moldova se va acorda atenţie în primul rând corespunderii următoarelor articole ale Convenţiei cu legislaţia naţională:

- Articolul 1;- Articolele 3-7 (cu excepţia Articolului 5, alineatul 1, punctul d );- Articolul 13;- Articolele 26 şi 27;- Articolul 39;- Articolele 44-59;- Articolele 61-63;- Articolele 65-69;- Articolele 71-73;- Articolele 75 şi 76;- Articolul 82;- Articolul 91;- Articolele 126-130;- Articolul 136.

7.2 Ghidul general

Includerea cerinţelor din Ghidul general ar pune la dispoziţia cerinţelor UE o structură adecvată a procedurilor de control la frontieră.

7.3 Cele mai bune practici şi recomandări pentru managementul frontierei (Catalogul Schengen al UE)

Se impune efectuarea unei analize detaliate a actelor normative ale Republici Moldova şi a actelor normative interne ale Serviciului de Grăniceri, pentru a compara situaţia actuală cu cele mai bune practici care există în UE, acordându-se o importanţă deosebită următoarelor aspecte:

- Strategiei şi structurii organizaţionale;- Infrastructurii;- Cadrelor;- Instruirii;- Echipamentului;- Coordonării interne;- Diferitelor tipuri de cooperare internaţională;

50

- Regulilor şi procedurilor;- Cazurilor particulare pentru anumite tipuri de frontieră.

7.4 Directiva Consiliului 2001/51/EC din 28 iunie 2001 pentru completarea prevederilor Articolului 26 al Convenţiei de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 (OJ L 187, 10/07/2001 P. 0045-0046)

Introducerea la timp a Directivei în legislaţia naţională va prezenta o garanţie că Republica Moldova va întreprinde toţi paşii necesari pentru asigurarea faptului că obligaţia agentului de transport de a returna cetăţenii din terţe ţări, prevăzută de Articolul 26(1) (a) al Convenţiei Schengen, va fi aplicată şi atunci când intrarea este refuzată cetăţeanului unei terţe ţări aflat în tranzit, dacă:

- Agentul de transport care trebuie să-l ducă în ţara de destinaţie refuză să-l ia la bord;

- Autorităţile statului de destinaţie i-au refuzat intrarea şi l-au trimis înapoi spre satul membru prin care a trecut în regim de tranzit.

7.5 Directiva Consiliului 2004/82/EC din 29 aprilie 2004 privind obligaţia agenţilor de transport de a comunica datele pasagerilor (OJ L261, 06/08/2004 P. 0024- 0027)

Cu toate că data de încorporare a Directivei menţionate este 5 septembrie 2006 şi pentru statele membre, aplicarea cerinţelor sale este foarte importantă.

Pentru a combate eficient imigrarea ilegală şi a îmbunătăţi controlul la frontieră, este esenţial ca toate statele membre (precum şi Republica Moldova) să aplice aceste prevederi, stabilind obligaţiile agenţilor care transportă pasageri pe teritoriul statelor membre (precum şi în Republica Moldova).

Includerea Directivei menţionate creează baza necesară stabilirii pentru agenţii de transport a obligaţiei de a transmite, la cererea autorităţilor, datele pasagerilor:

- Numărul şi tipul actului de călătorie folosit;- Naţionalitatea;- Numele depline;- Data naşterii;- Punctul de trecere a frontierei de intrare pe teritoriu;- Codul de transport;- Timpul de plecare şi de sosire a mijlocului de transport;- Numărul total al pasagerilor transportaţi;- Punctul iniţial de urcare.

Recepţionarea informaţiei menţionate va furniza o analiză oportună a posibilităţii de a detecta persoanele care încearcă să intre în mod ilegal pe teritoriul Republicii Moldova.

7.6 Decizia Consiliului din 27 martie 2000 privind îmbunătăţirea schimbului de informaţie pentru combaterea falsificării actelor de călătorie (OJ L081, 01/04/2000 P. 0001-0003)

Implementarea cerinţelor deciziei menţionate va facilita schimbul de informaţie cu statele membre ale UE şi va oferi un mecanism eficient pentru detectarea actelor de călătorie false.

51

7.7 2004/581/EC Decizia Consiliului din 29 aprilie 2004 pentru determinarea indicaţiilor minime folosite pe semnele punctelor externe de trecere a frontierei (OJ L 261, 06/08/2004 P. 0119-0124)

Analiza deciziei menţionate este importantă pentru planificarea oportună a resurselor financiare şi determinarea procesului de distribuire a fluxului în punctele de trecere a frontierei.

7.8 Instrucţiunea Consiliului (EC) nr. 2007/2004 din 26 octombrie 2004 cu privire la instituirea Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operaţionale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale UE ( Monitorul oficial L 349, 25/11/2004 P. 0001-0011)

Pe viitor Serviciul de Grăniceri al Republicii Moldova trebuie să urmeze recomandările Agenţiei de Frontieră a UE şi procesele aflate în desfăşurare care asigură securitatea frontierelor.

8. SUMAR

8.1 Priorităţile pe termen scurt, mediu şi de durată

8.1.1 Pe termen scurt

- Elaborarea unei noi legislaţii primare şi secundare în scopul transformării Serviciului de Grăniceri într-un organ de executare a normelor de drept;

- Demilitarizarea serviciului prin înlocuirea recruţilor cu ofiţeri profesionişti şi elaborarea unei noi etici, morale şi filosofii a grănicerilor şi ofiţerilor de executare a normelor de drept;

- Adoptarea unui sistem complet nou al Serviciului de Grăniceri pentru instruirea ofiţerilor profesionişti;

- Elaborarea unei noi programe /unui nou curriculum pentru instruirea de bază, ulterioară / continuă, pregătirea unor materialele de instruire şi de educaţie / instruire a profesorilor;

- Întreprinderea unor măsuri orientate spre perfecţionarea capacităţii de instruire a Serviciului de Grăniceri;

- Extinderea cunoştinţelor personalului de toate nivelurile privind legislaţia UE;

- Încheierea unor acorduri oficiale de cooperare între agenţii;

- Aplicarea unor măsuri de prevenire a competiţiei nejustificate dintre diferitele structuri cu responsabilităţi la frontieră.

8.1.2 Pe termen mediu

- Continuarea procesului de implementare în legislaţia naţională a cerinţelor UE/Schengen privind managementul de frontieră;

- Constituirea Consiliului Naţional de Coordonare a Securizării Frontierei;

- Adoptarea unui act normativ separat – Procedurile de trecere de către persoane a frontierei de stat;

52

- Adoptarea unui act normativ – Regulament privind regimul punctelor de trecere a frontierei;

- Adoptarea Regulamentului privind echipamentul şi dispozitivele tehnice necesare pentru efectuarea controlului la frontieră;

- Punerea bazei pentru activitatea de cercetare în sectorul de management orientat spre îmbunătăţirea activităţilor Serviciului de Grăniceri;

- Încheierea cu România a Tratatului privind regimul de frontieră, încheierea unor acorduri de repatriere cu toate statele membre ale UE;

- Încheierea cu România a Acordului privind traficul local de frontieră;

- Încheierea cu autorităţile române şi cele ucrainene de pază a frontierei a unor acorduri privind cooperarea transfrontalieră;

- Dezvoltarea cooperării dintre Serviciul de Grăniceri, Serviciul Vamal şi Poliţie privind elaborarea legilor, instruirea în comun, analiza comună a riscului, operaţiunile în comun, bazele comune de date etc.

8.1.3 Pe termen de durată

- Finalizarea procesului de armonizare a legilor naţionale privind managementul de frontieră cu acquis-ul UE / Schengen;

- Sporirea capacităţii administrative privind crearea de condiţii propice pentru recrutarea în serviciu a unor ofiţeri de înaltă calificare, elaborarea unui concept de instruire şi de politică de personal care să faciliteze cariera, stimularea motivării ofiţerilor, oferirea posibilităţii de a-şi însuşi şi alte deprinderi profesionale, stimularea nivelului de calificări speciale în domeniul cooperării internaţionale şi între agenţii;

- Integrarea în instrumentele de cooperare ale autorităţilor statelor membre ale UE (numită Agenţia FRONTEX).

8.2 Planul naţional de acţiuni (legislaţia naţională)

Nr. Titlul Data elaborării

Data intrării în vigoare

Autoritatea responsabilă

1 Legea privind Serviciul de Grăniceri

01.01.06 01.06.06 Serviciul de Grăniceri

2 Hotărârea Guvernului privind procesul de lucru în cadrul Serviciului de Grăniceri

01.01.06 01.06.06 Serviciul de Grăniceri

3 Hotărârea Guvernului privind remunerarea în cadrul Serviciului de Grăniceri

01.02.06 01.06.06 Serviciul de Grăniceri

4 Hotărârea Guvernului privind uniforma şi echipamentul grănicerilor

01.06.06 01.06.07 Serviciul de Grăniceri

5 Legea privind frontiera de 01.01.06 01.06.06 Serviciul de Grăniceri

53

stat (modificată)6 Codul privind contravenţiile

administrative (modificat)01.01.06 01.06.06 Serviciul de Grăniceri

7 Hotărârea Guvernului privind „Demisia din rândul ostaşilor aflaţi în serviciul militar în cadrul Serviciului de Grăniceri”

01.11.06 01.01.06 Serviciul de Grăniceri

8 Hotărârea Guvernului privind procedurile de trecere de către persoane a frontierei de stat

01.01.07 01.06.07 Serviciul de GrăniceriAlte autorităţi responsabile

9 Hotărârea Guvernului privind echipamentul şi dispozitivele tehnice necesare pentru efectuarea controlului la frontieră

01.01.07 01.06.07 Serviciul de Grăniceri

10 Hotărârea Guvernului privind Consiliul Naţional de Coordonare a Securizării Frontierei

01.01.07 01.06.07 Serviciul de GrăniceriAlte autorităţi responsabile

11 Hotărârea de Guvern privind regimul punctelor de trecere a frontierei

01.01.07 01.06.07 Serviciul de GrăniceriAlte autorităţi responsabile

12 Acorduri de cooperare între agenţii

01.10.06. 01.01.07 Serviciul de GrăniceriAlte autorităţi responsabile

54

ANEXA I

Structura Hotărârii Guvernului cu privire la „Regulamentul privind regimul punctelor de trecere a frontierei de stat”

Capitolul I Dispoziţii generale

Capitolul IIAplicarea regimului

Capitolul IIISecurizarea regimului

Capitolul IV Caracterele specifice ale regimului în punctele de trecere a frontierei de pe drumurile auto

Capitolul VCaracterele specifice ale regimului în punctele de trecere a frontierei de pe căile ferate

Capitolul VICaracterele specifice ale regimului în punctele de trecere a frontierei din porturile fluviale

Capitolul VIICaracterele specifice ale regimului în punctele de trecere a frontierei din aeroporturi

Capitolul VIIIResponsabilitatea pentru încălcarea regimului

55

ANEXA II

Structura Legii privind Serviciul de Grăniceri

Capitolul IDispoziţii generale

- Scopul legii- Definiţii- Ce este Serviciul de Grăniceri- Principiile juridice ale funcţionării Serviciului de Grăniceri- Cooperarea cu alte autorităţi

Capitolul II Structura şi desfăşurarea Serviciului de Grăniceri

- Structura Serviciului de Grăniceri- Şeful (Directorul General) Serviciului de Grăniceri- Administraţia centrală a Serviciului de Grăniceri- Administraţia teritorială a Serviciului de Grăniceri

Capitolul IIICompetenţa Serviciului de Grăniceri

- Obligaţiile Serviciului de Grăniceri- Drepturile Serviciului de Grăniceri- Investigaţiile în cadrul Serviciului de Grăniceri

Capitolul IVFolosirea forţei fizice, a echipamentului special, a câinilor de frontieră şi a armelor de foc la paza frontierei de stat

- Folosirea forţei fizice, a echipamentului special şi a câinilor de frontieră la paza frontierei de stat

- Folosirea armelor de foc la paza frontierei de stat

Capitolul VPersonalul Serviciului de Grăniceri

- Personalul Serviciului de Grăniceri - Principiile fundamentale ale recrutării în Serviciul de Grăniceri- Jurământul- Ofiţerii Serviciului de Grăniceri- Ofiţerii de rezervă (grănicerii obişnuiţi)- Angajaţii Serviciului de Grăniceri- Stagiarii Serviciului de Grăniceri

56

Capitolul VI Rangurile de serviciu

- Acordarea şi retragerea rangurilor de serviciu în cadrul Serviciului de Grăniceri, promovarea în rangul de serviciu în cadrul Serviciului de Grăniceri

Capitolul VII Procesul de lucru în cadrul Serviciului de Grăniceri

- Numirea în funcţie- Evaluarea grănicerilor- Transferul grănicerilor- Suspendarea din funcţie a grănicerilor- Eliberarea din funcţie- Retragerea din Serviciul de Grăniceri - Premii (distincţii, decoraţii) şi pedepse

Capitolul VIIIProtecţia juridică şi garanţiile operaţionale ale grănicerilor

- Protecţia juridică a grănicerilor- Remunerarea grănicerilor- Garanţiile operaţionale ale grănicerilor- Drepturile de muncă şi de serviciu ale grănicerilor- Concediul- Garanţiile sociale ale grănicerilor- Pensia - Interdicţiile pentru grăniceri

Capitolul IX Dispoziţii privind purtarea uniformei

- Purtarea uniformei- Interdicţii la purtarea uniformei

Capitolul XDispoziţii tranzitorii

- Intrarea în vigoare- Implementarea legii pe parcursul perioadei de reorganizare a Serviciului de Grăniceri

57

ANEXA III

Hotărârile Guvernului (conform Legii privind Serviciul de Grăniceri)

Nr. Titlul Obiectivul Data elaborării Data intrării în vigoare

1 Procesul de activitate în cadrul Serviciului de Grăniceri

Trebuie să reglementeze mai detaliat:- Procedura de recrutare a personalului în Serviciul de Grăniceri;- Procedura de eliberare a personalului;- Procedura de acordare şi primire a contribuţiilor;- Procedura de acordare şi primire a plăţilor compensatorii;- Procedura de premiere;- Procedura de aplicare a pedepselor;- Procedura de investigare prealabilă aplicării pedepsei;- Durata pedepselor

01.01.06 01.06.06

2 Remunerarea în cadrul Serviciului de Grăniceri

Trebuie să reglementeze mai detaliat:- Salariul;- Plăţile adiţionale

01.02.06 01.06.06

3 Uniformele şi echipamentul grănicerilor

Trebuie să reglementeze mai detaliat: - Uniformele

(descrierea şi ilustrarea);

- Durata timpului de uz al uniformei;

- Normele de livrare

01.06.06 01.06.07

58

ANEXA IV

Titlul actului normativ

Articolul actului normativ

Actul normativ naţional în care este descrisă o normă a legislaţiei

Actul normativ în care va fi descrisă norma legislaţiei

Finanţarea (fondurile) necesare

Data planificată de intrare în vigoare

Instituţia responsabilă(departamentul)

59