0 chimisti si fizicieni romani

13
CHIMIŞTI ŞI FIZICIENI ROMÂNI Stan Beatrice a 7.a D Scoala nr.280

Upload: beatrice-stan

Post on 11-Aug-2015

133 views

Category:

Documents


10 download

DESCRIPTION

f.interesant

TRANSCRIPT

Page 1: 0 Chimisti Si Fizicieni Romani

CHIMIŞTI ŞI

FIZICIENIROMÂNI

Stan Beatrice a 7.a DScoala nr.280

Page 2: 0 Chimisti Si Fizicieni Romani

GEORGE CONSTANTINESCUnascut la 4 octombrie 1881, Craiova,

decedat la 11 decembrie 1965, Londra A fost responsabil pentru crearea unui nou domeniu al

mecanicii, numit sonicitate, care descrie transmiterea energiei prin vibrații în corpurile fluide sau solide.

A fost primul care a folosit betonul-armat în construcția

clădirilor din România - printre clădirile construite de acesta: Palatul Patriarhiei, Hotelul Athénée Palace, Marea Moschee din Constanța.

• A inventat asfaltul. A elaborat Teoria Sonicității (metoda de transmitere a puterii, prin unde de presiune, utilizând proprietatea de compresibilitate a lichidelor). A construit cel mai performant sistem de sincronizare a tragerii la avioane, prin spațiul lăsat de palele elicelor acestora. A materializat primul tun sonic.

• A proiectat și construit Convertorul Gogu Constantinescu, prima cutie de viteze automată, pentru automobile și locomotive, fără ambreiaj și roți dințate, bazată pe efectul inerțial al maselor în mișcare. A gândit primul Hidroglisor care a fost materializat în jurul anilor 1970 de către ruși. A demonstrat efectul termic al sonicității prin realizarea primului calorifer sonic.

Page 3: 0 Chimisti Si Fizicieni Romani

COSTIN D.NENIŢESCUnascut la 15 iulie 1902, Bucureşti;

decedat la 29 iulie 1970 • După ce absolvă liceul în Bucureşti, la

Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr, începe în 1920 studiul chimiei la ETH – Zurich.

• Încă de la începutul anilor 1930 în cadrul cercetărilor sistematice privind reacţii ale hidrocarburilor catalizate de clorura de aluminiu.

• Numeroşi compuşi organici şi reacţii îi poartă numele. Se poate spune că “hidrocarbura Neniţescu“, prima anulenă (CH)10, a propulsat chimia anulenelor. A fost pionierul aplicării metodelor fizice în chimia organică în România.

Page 4: 0 Chimisti Si Fizicieni Romani

DRAGOMIR HURMUZESCUnascut la 13 martie 1865, București decedat la 31

mai 1954, București • Fizician, inventator, profesor la Universitatea

din Iași, membru al Academiei Române, a fost fondatorul învățământului electrotehnic din România; colaborator al soților Marie și Pierre Curie.

• A avut contribuții în domeniile electricității și fizicii razelor X. A inventat dielectrina și a construit electroscopul care-i poartă numele (1894). A pus bazele primului laborator de electricitate din țară, transformat apoi în Școala de Electricitate de pe lângă Universitatea din Iași, prima școală de fizică experimentală. A fost ctitor al radiofoniei românești. El repetă și realizează la Iași în anul 1901 experimentele de comunicație prin radio ale lui Guglielmo Marconi, Alexandr Popov și ale altora din perioada 1895-1901.

Page 5: 0 Chimisti Si Fizicieni Romani

GHEORGHE SPACUnascut la 5 decembrie 1883, Iași

decedat la 23 iulie 1955, București • După specializări la Viena și Berlin, Spacu

revine în țară, unde a avut o prodigioasă carierã didactică la Universitățile din Iași, Cluj și București.

• Gheorghe Spacu a făcut cercetări fundamentale în domeniul combinațiilor complexe, a stabilit structura unor combinatii anorganice din grupa sărurilor duble, a sintetizat noi clase de combinații complexe, a elaborat metode analitice pentru determinarea cuprului, zincului, mercurului, nichelului, cobaltului, bismutului, argintului, etc.

Page 6: 0 Chimisti Si Fizicieni Romani

LAZAR EDELEANUnăscut 1 septembrie 1862

decedat 7 aprilie 1941• În anul 1887 obține titlul de doctor în chimie cu cercetarea

„Asupra unor derivați ai acizilor fenilmetacrilici și fenilizobutirici”, în cadrul căreia descoperă fenilizopropilamina, cunoscută în medicină sub numele de „benzedrină”, cu o importantă acțiune stimulatoare asupra sistemului nervos.

• Anul 1908 este acela în care concepe cea mai însemnată dintre invențiile lui, cunoscutul „procedeu Edeleanu”, constând în rafinarea produselor petrolifere cu bioxid de sulf lichid ca dizolvant selectiv, care asigura extragerea selectivă a hidrocarburilor aromatice (benzen, toluen, xilen etc.). Procedeul a fost aplicat mai întîi experimental în România la rafinăria Vega, apoi industrial în Franța (la Rouen, de catre German Borsig Company și ulterior în lumea întreagă.

• Începând din 1910 se stabilește în Germania, unde se consacră industrializării procesului de rafinare a petrolului cu bioxid de sulf lichid, fiind și director la „Allgemeine Gesellschaft für Chemiche Industrie”, care, în onoarea inventatorului român, a primit numele de „Edeleanu Gesellschaft” și care funcționează și astăzi în Frankfurt.

Page 7: 0 Chimisti Si Fizicieni Romani

NICOLAE TECLUnascut la 18 octombrie 1839, Brașov

decedat la 13/26 iulie 1916, Viena, Austria • A fost chimist român, care a dat

numele tipului de arzător (bec), „arzătorul Teclu”.

• Teclu este autorul a 52 de lucrari originale publicate, din care cele mai multe de refera la studiul gazelor, la ardere si la productia industriala a hartiei. Totodata a facut “peste 60 de descoperiri, care i-au dus numele in lumea intreaga”.

• Teclu se inscrie in sirul precursorilor romani ai aeronauticii.

Page 8: 0 Chimisti Si Fizicieni Romani

RALUCA RIPANnascuta la 27 iunie 1894, Iași

decedata la 5 decembrie 1972, Cluj-Napoca • Raluca Ripan a fost aleasă în 1948 membru titular

al Academiei Republicii Populare Române, devenind astfel “prima femeie academician din țara noastră”.

• In anul 1967 “Oficiul de stat pentru invenții” a acordat certificatul de autor academicienei Raluca Ripan și chimiștilor Ignat Eger și Nicolae Bojan, din Cluj, pentru invenția “Procedeu de obținere a uraniului din minereuri”.

• Un alt certificat de autor este acordat academicienei Raluca Ripan și chimistului Nicolae Pascu pentru invenția “Procedeu de mărire a flotabilității minereurilor” .

• In 1968 în colaborare cu chimiștii Ioan Todoruț și Alexandru Botar pentru invenția “Metoda de separare a aurului de minereurile aurifere” iar în 1970 alături de chimistul Gheorghe Pop din Cluj a primit certificat de inventator pentru invenția “Preparat de aur lichid, strălucitor, pentru decorarea sticlei de menaj și procedeu pentru obținerea acestuia”.

Page 9: 0 Chimisti Si Fizicieni Romani

HERMANN OBERTHnascut la 25 iunie 1894, Sibiu

decedat la 28 decembrie 1989, Nürnberg

• Hermann Julius Oberth a fost unul dintre părinții fondatori ai rachetei și astronauticii.

• În toamna lui 1929, Hermann Oberth a lansat prima sa rachetă cu combustibil lichid, numită Kegeldüse.

• La sfârșitul lui 1958, Hermann Oberth, a găsit timpul să își pună pe hârtie și să publice gândurile sale legate de posibilitățile tehnologice ale unui vehicul lunar, o catapultă lunară, un elicopter și un avion silențios și altele.

Page 10: 0 Chimisti Si Fizicieni Romani

EMANOIL BACALOGLUnascut la 11 aprilie 1830, București decedat la 30

august 1891

Este creditat cu primele lucrări științifice românești de matematică, fizică și chimie, contribuind astfel la crearea terminologiei în limba română pentru aceste domenii. Este și unul dintre principalii inițiatori ai „Societății de științe fizice”, înființată în 1890.

• Opera• Neue Bestimmungsweise, 1861• Elemente de algebră, 1866• Elemente de fizică, 1870-1871• Apărătorul de trăsnet, 1887, etc

Page 11: 0 Chimisti Si Fizicieni Romani

ION AGÂRBICEANUnascut la 6 ianuarie 1907, Bucium, comitatul Alba

decedat la 9 martie 1971, Cluj • Specialist în fizică atomică-

spectroscopie, s-a remarcat drept coinventator al primului laser cu gaze din România între anii 1960-1961.

• A fost membru corespondent al Academiei Române.

Page 12: 0 Chimisti Si Fizicieni Romani

PETRU PONInascut la 4 ianuarie 1841, satul Săcărești, județul Iași

decedat la 2 aprilie 1925, Iași • Petru Poni a fost un chimist, fizician,

pedagog, mineralog și om politic român, pioner al învățământului chimic în România.

• Printre lucrările de specialitate publicate de profesorul Petru Poni se numără:

• „Cercetări asupra mineralelor din masivul cristalin de la Broșteni” (1882),

• „Mineralele de la Bădenii-Ungureni” (1885),

• „Fapte pentru a servi la descrierea mineralogică a României” (1900), prima monografie asupra mineralelor țării noastre,

• „Cercetări asupra compoziției chimice a petrolurilor române” (1903).

Page 13: 0 Chimisti Si Fizicieni Romani

HENRI COANDAnascut la 7 iunie 1886 Bucuresti

decedat la 25 noiembrie 1972 Bucuresti • Platformă mobilă pentru experimente aerodinamice. Dispozitivul era montat

pe un tren, iar experimentele se desfășurau în mișcare, la o viteză de 90 km/h, pe linia Paris-Saint Quentin. Astfel a putut face determinări cantitative aeronautice, folosind un tunel de vânt cu fum, o balanță aerodinamică și o cameră fotografică specială, de concepție proprie. Datorită acestor experimente a stabilit un profil de aripă funcțional pentru viitoarele sale avioane.

• 1911: În Reims, Henri Coandă prezintă un avion dublu motor cu o singură elice.

• 1911-1914: În calitatea sa de director tehnic al Uzinelor Bristol, Henri Coandă proiectează câteva avioane "clasice" (cu elice) cunoscute sub numele de Bristol-Coandă. În 1912 unul dintre ele câștigă premiul întâi la Concursul internațional al aviației militare din Anglia.

• 1914-1916: Henri Coandă lucrează la Dalauney-Belleville Airplanes în Saint Denis. Aici proiectează trei tipuri de aeronave, dintre care cel mai cunoscut este Coandă-1916, cu două elici apropiate de coada aparatului. Coandă-1916 este asemănător cu avionul de transport Caravelle, la proiectarea căruia de fapt a și participat.

• Invenția unui nou material de construcție, beton-lemnul, folosit pentru decorațiuni (de exemplu la Palatul culturii din Iași, ridicat în 1926, decorat în totalitate cu materialul lui H. Coandă)

• 1926: În România, Henri Coandă pune la punct un dispozitiv de detecție a lichidelor în sol. E folosit în prospectarea petroliferă.

• În Golful Persic inventatorul român construiește un echipament oceanic de depozitare a petrolului extras departe de malul mării.

• Efectul Coandă. Primele observații le face cu ocazia studierii primului avion cu reacție din lume, Coandă 1910. După ce avionul decola, Henri Coandă observă că flăcările și gazul incandescent ieșite din reactoare tindeau a rămâne pe lângă fuzelaj. Abia după peste 20 de ani de studii ale lui și altor savanți, inginerul român a formulat principiul din spatele așa-numitului efect Coandă, numit astfel de profesorul Albert Metral.