Zona Zoster Cioinaru Alexandra Scoala Postliceala F.E.G Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientilor cu Zona Zoster

Cioinaru Alexandra AMG 1 B

CuprinsCapitolul I Anatomia si fiziologia pielii..p.41.1 Anatomia pieliip.41.2 Epidermul ....p.41.3 Dermul..p.51.4 Hipodermul...p.61.5 Functiile pielii...p.6

Capitolu II Zona Zoster p.82.1 Definitie .p.82.2 Etiologie.p.82.3 Simptomatologiep.92.4 Investigatiip.102.5 Tratament..p.10Capitolul III Rolul in ingrijirea pacientilor cu zona zoster...p.113.1 Rol propriu...p.113.2 Rol delegate.p.123.3 Obiectiv...p.123.4 Descrierea tehniciii punctiei venoase. Analize de laborator zona zoster.....p.12Capitolul IV Studiu de caz .p.154.1 Culegerea de date...p.154.2 Grila de dependenta...p.184.3 Plan de ingrijire..p.234.4 Epicriza..p.294.5 Bibliografie....p.30

Cap1 Anatomia si fiziologia pielii1.1 Anatomia pieliiPielea este un nveli membranos conjunctivo-vascular care acoper corpul n ntregime i care se continua cu semimucoasele i mucoasele cavitilor naturale.Grosimea pielii variaz n funcie de regiunea cutanat: 4 mm la palme i plante,i ntre 0,2-0,5 mm la pleoape, prepu i gland. De asemenea grosimea pielii variaz cu sexul i vrsta, fiind mai subire la femei, copii i btrni. Pielea este foarte elastica avnd o rezisten mare, o fie de 2-3 mm lime suportnd o greutate de 2 kg. Culoarea pielii este n funcie de bogia n pigment melanic i de vascularizaie, variind dup regiune i vrst.Suprafaa pielii, evaluate la aproximativ 1,5-2 m2, este catifelat, onctuoas i umed.Suprafaa este brzdat de depresiuni, unele aparente denumite pliuri sau cute, altele minuscule denumite depresiuni infundibuliforme.Pliurile pot fi grosolane (ex: pliul submamar, interfesier, inghinogenital), mai discrete(ex: faa de flexie a articulaiilor i sanuri fine i scurte, cele mai numeroase, prezente pe toat suprafaa corpului i vizibile cu ochiul liber. Aceste anuri prin intersectare delimiteaz suprafee romboidale, constituind cadrilajul normal al pielii. Pe suprafaa palmar i plantar se pot observa o serie de anuri curbe, juxtapuse, care delimiteaz mici proeminene regulate denumite creste papilare.Depresiunile infundibulare, cunoscute popular sub numele de pori, corespund orificiilor glandelor sudoripare (greu distinse cu ochiul liber)i foliculilor pilo-sebacei (mult mai aparente).

1.2 Epidermul. Epidermul este structurat n mai multe straturi de celule, constituite dinkeratinocite, printre care se mai gsesc melanocitele i celulele Langerhans. Din profunzimespre exterior avem urmtoarele straturi:a.Stratul bazal sau germinativ.Este stratul unde are loc multiplicarea celular i are rol n refacerea pielii, realizndu-seastfel un echilibru ntre producia de noi celule i descuamarea pielii. Cnd acest echilibru estemodificat apar boli cutanate care deregleaz epidermopoieza (de exemplu psoriazisul).Stratul bazal este format dintr-un singur rnd de celule, nalte, poligonale cu axul marevertical, dispus perpendicular pe membrana bazal. Celulele bazale au o activitate metabolicintens i un nucleu mare cu nucleoli i o citoplasm bazofil. Printre celulele stratului bazal se gsesc din loc n loc melanocite care sunt celule ce sintetizeaz i produc pigmentul melanic.

b. Stratul spinos (malpighian)Este format din 5 pn la 8 rnduri de celule suprapuse, cu oform poliedric (hexagonale). ntre aceste celule exist legturi care se numesc desmozomi,rolul lor fiind acela de a ine celulele strns unite ntre ele. Aceti desmozomi conin substanintercelular sau ciment intercelular, care pstreaz integritatea structurilor. Exist afeciuni carerup aceast legtur dintre celule, urmate de manifestri clinice severe cu apariia unor bule, ca ncazul pemfigusului vulgar.n interiorul celulelor din stratul spinos ncep s se formeze tonofibrilele care vor forma nstraturile superioare o scleroprotein numit keratin, ce confer rezisten pielii. Celulele din aceststrat au o citoplasm eozinofil cu nuclei mai mici dect cei din stratul bazal fiindc nu au activitate germinativ.

c. Stratul granulosEste un strat format din 3-4 rnduri de celule cu axul mare longitudinal. Nucleii celulelor sunt mici i celula pierde activitatea germinativ, tonofibrilele devin tonofilamentei ncep s se sudeze ntre ele, devenind tot mai rezistente.d. Stratul cornosAre celule fr nucleu (anucleate) aflate ntr-o mas compact constituitdintr-un material aparent amorf care formeaz o barier pentru mediul exterior. Celulele nu permit ptrunderea bacteriilor sau a substanelor chimice, dar cnd acest strat este afectat se poate pierdeintegritatea cutanat i se formeaz a mic bre ce permite ptrunderea factorilor agresivi n piele.Stratul superficial, din stratul cornos ce se exfoliaz poart denumirea de strat disjunct .

1.3 Dermul.Este format din celule, fibre i substan fundamental. Dermul propriu-zis este mprit astfel:a. Dermul papilar - poriunea de la nivelul papilelor dermice;b. Dermul reticular - zona dermului mijlociu format din fibre de colagen, fibre elastice ifibre reticulare;c. dermul profund -este o patur conjunctiva dens- n substana fundamental,lng esutul de granite se afl fibrocite (care dezvolt fibre), celule adipoase i ale sistemuluiimunitar: histiocite, limfocite; - n reeaua de fibre elastic i colagene se gsesc vase sanguine, limfatice inumeroase terminaii nervoase;- se gasesc glande sudoripare si sebacee1.4 Hipodermul:-se compune din celule adipoase de mrimi diferite, vase sanguine, limfatice i centri nervoi; -ndeplinete funcia de sprijin a dermului,protejeaz organismul de lovituri mecanice; -este numit i depozitul de energie; -are grosime variabil, n funcie de zone(inexistent pe pleoape) Anexele pielii sunt:Cornoase: prul i unghiile,Glandulare: glande sudoripare i glande sebacee.1.5 Funciile pielii1. Funcia de aprare- const n faptul c pielea protejeaz organismul mpotriva noxelor biologice, chimice i fizice din exterior. Pielea este o barier impermeabil pentru agenii infecioidin mediul exterior (micotici, microbieni, parazitari).n momentul cnd aceast funcie este alterat i agentul infecios depete bariera deaprare ale pielii, inocularea acestuia se face prin anumite pori de intrare. Asemenea pori deintrare pot s apar la nivelul minilor (prin diverse substane chimice), cu apariia unor manifestri clinice de tip dermatite de contact - cnd aprarea local este nvins pot aprea furuncule, abcese,flegmoane, micoze i/sau infecii virale cutanate.Elementul esenial al barierei este: filmul sau pelicula hidro-lipidic a pielii, format din secreie de sebum i sudoare (sudoarea este apoas i cu pH acid). Reducerea filmului se poate face prin: degresare excesiv, secreie mai redus fiziologic, reducerea natural a secreiei la vrstnici.

2. Funcia de regenerare-se produce prin procesul de keratinogenez i melanogenez Dac nu ar exista aceast funcie de regenerare ar fi imposibil funcionarea ntregului organism. Deaceast funcie este legat i procesul de reparaie cutanat care acioneaz atunci cnd tegumentuleste agresionat i apare o lezare cutanat cu lips de substan.Keratinogeneza este procesul prin care keratinocitele din stratul bazal, germineaz,regenereaz i prin funcia lor de sintez iniiaz procesul de sintez de proteine (scleroproteine).Cnd printr- o agresiune se rupe stratul bazal, regenerarea se face mai greu i las cicatrice. Dacagresiunea este mai superficial, stratul bazal declaneaz procesul de reparaie care se face multmai rapid i aceast ulceraie se vindec fr cicatrice.Tot la nivelul stratului bazal se gsesc i melanocitele care contribuie la procesul de pigmentogenez cutanat cu bronzarea pielii sub aciunea razelor UV, care protejeaz ulterior pieleampotriva aciunii agresive a acestora.3. Funcia mecanic-const n faptul c pielea ofer un suport elastic realizat prin dermul profund, cu rol de protecie al structurilor subiacente i al organelor interne.4. Funcia de organ de sim -este reprezentat de simul tactil, termic realizat prin receptorii senzaia de durere i prurit, prin terminaiile nervoase libere.5. Funcia de meninere a echilibrului internal organismului (homeostazia intern)- este realizat de piele prin protecia la nivelul stratului cornos mpotriva pierderilor hidro-elecroliticeale organismului. La pacienii cu arsuri extinse pot aprea perturbri ale homeostaziei interne, ceeace demonstreaz c severitatea arsurilor este proporional cu gradul dezechilibrelor hidro-electolitice (pierderi de ap i sruri).6. Funcia de organ imunologicprin celulele Langerhans care preiau informaia antigenicde la nivelul pielii, o prelucreaz i o transmit limfocitelor T ganglionare. Pielea este pe de-o parteun organ imunologic de sine stttor, pe de alt parte este integrat n sistemul imun al organismului.Se dovedete c tot mai multe afeciuni dermatologice, pn n prezent neelucidate ca patogenie aun mecanismul de producere al bolii procese imunologice (dermatita de contact, dermatita atopic,vasculitele, colagenozele, lichenul, psoriazisul).7.Termoreglarea-este un proces complex n care pielea, alturi de centrii nervoi superiorideine un rol important n meninerea constant a temperaturii corpului. Pielea particip la acest proces prin termoreceptori, reeaua vascular cutanat mpreun cu glandele sudoripare i prinesutul grsos termoizolant al dermului profund.

8. Rolul endocrin al pielii -este deinut de capacitatea pielii de a sintetiza vitamina D subaciunea radiaiei solare.9. Funcia estetic a pielii -se realizeaz prin caracteristicile specifice fiecrui tip de piele(seboreic, uscat, sensibil) i prin culoarea i textura pielii

Cap 2. ZONA ZOSTER2.1 Deinitie boal infecioas virotic localizat n ganglionii spinali i caracterizat prin dureri i prin erupii veziculare pe traiectul nervilor senzoriali. 2.2 EtiologieZona zoster este o boala care afecteaza mai multe persoane decat s-ar crede, atacand atunci cand organismul este slabit, sistemul imunitar nu mai functioneaza cum trebuie si infectia se poate instala in voie.Virusul care provoaca aceasta afectiune este unul de natura herpetica, varicela-zona zoster. Daca o persoana a avut varicela, virusul se poate activa si reactiona diferit fata de prima data. Varsta inaintata, o alta boala sau unele medicamente care slabesc sistemul imunitar, dar si o perioada stresanta sau unsoc puternic pot declansa zona zoster.Boala nu este transmisibila ca atare, adica nu o vei lua daca stai langa o persoana care sufera de ea, dar poti face varicela in acest fel. Se poate primi atat prin aer, cat si prin atingerea zonei de piele afectata.Dupa cum declara dr. Bodan Macadon pentru Ziare.com, boala provoaca durere de cap, o sensibilitate crescuta la lumina, mancarimi ale pielii sau durere, dupa care, in cateva zile, apare eruptia ca atare, sub forma de banda, pe o singura parte a corpului. De obicei acestea se ivesc pe piept, dar si spatele sau fata pot fi afectate.Zona zoster are 3 stagii de dezvoltare, cu cat incepe sa fie tratata mai devreme, cu atat fiind mai bine. In prima dintre ele, chiar inainte de eruptia propriu-zisa, persoana in cauza poate crede ca se confrunta cu o raceala, numai ca una mai puternica, insotita de un tiuit in ureche, dureri de stomac si diaree.Dupa aceea apare eruptia in sine, de bubite pline cu un lichid, extrem de dureroase, ca si cand cineva ti-ar infige ace in piele. Acestea se sparg treptat si apoi se formeaza o coaja (crusta), care cade in cateva zile. Important este sa incerci sa nu iriti si mai mult zona, pentru ca nu cumva sa ramana cicatrici.Un asemenea episod dureaza in jur de o luna, dar daca nu sunt luate masuri si sistemul imunitar continua sa fie la pamant, se poate prelungi chiar mai mult de un an. Pe langa iritatia ca atare, mai rau este ca si durerea continua la fel de mult, fiind extrem la atingere, chiar si cea a hainelor.2.3 SimptomatologieCand virusul ce provoaca varicela s-a reactivat el provoaca zona zoster. Simptomele precoce includ: dureri de cap, sensibilitate la lumina si alte simptome asemanatoare cu cele din gripa, in afara de febra. Persoana bolnava mai poate experimenta mancarimi, tiuituri in urechi sau durere mare in zona unde apare eruptia. Cateva zile mai tarziu, apare eruptia sub forma de banda. Aceasta eruptie sub forma de banda este semnul cert al zonei zoster.Eruptia cauzata de zona zoster provoaca mai mult durere decat mancarime. Radacinile nervoase asigura sensibilitatea pielii si merg de fiecare parte a corpului. Cand virusul se reactiveaza, el merge de-a lungul nervului in aria de piele pe care acesta o deserveste sub forma de banda. De aceea eruptia apare pe o singura parte a corpului, de obicei pe piept sau pe spate si cateodata pe fata, in jurul unui ochi. Este posibil sa apara mai multe benzi de eruptie pe corp.

Zona zoster se dezvolta in etape:

Prodromul (inainte de aparitia eruptiei)- durere, senzatie de arsura, prurit, tiuituri in ureche, amorteala in zona afectata, toate acestea apar cu cateva zile inainte de aparitia eruptiei; disconfortul apare pe o singura parte a corpului, mai frecvent pe piept sau pe spate, dar poate apare si pe abdomen, pe cap, fata, gat, pe o mana sau pe un picior- simptome asemanatoare cu cele ale gripei (de obicei fara febra): frisoane, dureri de stomac sau diaree; acestea pot apare chiar inainte sau in timpul aparitiei eruptiei- poate apare inflamatia si sensibilitatea nodulilor limfatici.Etapa activa (apare eruptia cu vezicule)- apare o eruptie ce consta in vezicule mici umplute cu lichid, aparute pe o zona rosie de o singura parte a corpului; fluidul din vezicule este clar la inceput dar poate deveni tulbure in 3 sau 4 zile- eruptia poate apare pe frunte, pe obraz, nas si in jurul unui ochi (herpes zoster oftalmic); aceasta poate afecta vederea daca pacientul nu primeste tratament prompt- durerea extrema, descrisa ca "ace infipte in piele" poate acompania eruptia- veziculele se pot sparge, lichidul se prelinge si crusta apare in 5 zile; vindecarea completa are loc in 2-4 saptamani dar pot ramane cateva cicatrici.Nevralgia postherpetica (etapa de durere cronica)

- este cea mai comuna complicatie a zonei zoster. Dureaza cel putin 30 zile si continua luni de zile sau chiar ani; simptomele sunt:- senzatie de arsura, durere intepatoare in zona afectata in cazul eruptiei recente- durere persistenta care poate dura ani- sensibilitate extrema la atingere- durerea asociata cu nevralgia postherpetica afecteaza cel mai des fruntea sau pieptul si face dificila alimentarea, somnul si activitatea zilnica a pacientului. De asemenea poate duce la depresie.Zona zoster poate fi confundata cu alte boli cu simptome asemanatoare (eruptie si durere). Astfel de boli sunt: infectia cu herpes simplex sau apendicita.

Mecanism fiziopatogeneticZona zoster este cauzata de acelasi virus ce provoaca si varicela. Dupa o varicela, virusul ramane cantonat in tesuturile nervilor. Pe masura inaintarii in varsta, o boala sau un stres ce slabeste sistemul imunitar poate duce la rectivarea virusului care apare sub forma zonei zoster.La inceput pacientul are dureri de cap si simptome asemanatoare gripei (de obicei fara febra), sensibilitate la lumina, apoi apare prurit si dureri severe in zona in care apare eruptia. Durerea apare de obicei cu 1-3 zile inaintea eruptiei. Intre 3 si 5 zile apar veziculele cu lichid care se sparg si se acopera cu o crusta. Vindecarea completa dureaza intre 2 si 4 saptamani dar pot ramane cicatrici permanente.Majoritatea persoanelor care au avut zona zoster nu vor mai face boala, dar exista si persoane la care boala reapare.2.4 InvestigatiiDe obicei zona zoster se diagnosticheaza in momentul aparitiei benzii de eruptie pe o singura parte a corpului. Daca diagnosticul nu este clar, medicul poate recurge si la alte investigatii de laborator, cel mai comun fiind testul pentru herpes, din celulele din vezicule.Daca exista vreun motiv sa creada ca exista zona zoster, este posibil ca medicul sa nu mai efectueze alte teste si sa inceapa tratamentul cu medicamente antivirale. Tratamentul precoce scurteaza perioada de boala si previne complicatiile.2.5 TratamentImediat ce este diagnosticata boala, medicul decide inceperea tratamentului cu antivirale. Daca medicatia incepe cu 2-3 zile inainte de aparitia eruptiei, sansele de aparitie a complicatiilor scad. Tratamentul precoce este important deoarece posibilele complicatii sunt serioase si rezistente la tratament. De exemplu, 40%-50% din persoanele cu nevralgie postherpetica nu raspund la tratament.Tratamentele uzuale pentru zona zoster includ:

- medicatie antivirala, precum: aciclovir, famciclovir, valaciclovir, care reduc durerea si perioada de boala- medicamente pentru durere care nu necesita reteta, precum aspirina si ibuprofenul, care scad durerea in timpul perioadei active a zonei zoster- corticosteroizi, in combinatie cu medicamente antivirale, pentru scaderea durerii si a duratei bolii- 2antibiotice aplicate direct pe piele, care opresc infectia bacteriana.

Tratament de intretinereDaca durerea persista mai mult de o luna dupa ce se vindeca eruptia, medicul poate diagnostica nevralgia postherpetica, cea mai comuna complicatie a zonei zoster. In acest caz durerea poate tine luni sau chiar ani. Afecteaza 10%-15% din persoanele bolnave de zona zoster.Tratamentul de reducere a durerii in cazul nevralgiei postherpetice include:

- antidepresive, precum antidepresivele triciclice- anestezice topice, de exemplu plasturi cu lidocaina care amortesc zona- medicamente anticonvulsivante (gabapentin)- opioide de tipul codeinei.Cremele aplicate pe piele ce contin capsaicina pot reduce intr-o anumita masura durerea. Acesta substanta poate irita sau arde pielea la unele persoane si trebuie folosita cu precautie.

Tratament in cazul agravarii boliiIn anumite cazuri zona zoster poate duce la complicatii. Tratamentul este specific in fiecare caz.Nevralgia postherpetica

Este durerea persistenta timp de luni sau ani de zile dupa vindecarea eruptiei cutanate. Anumite medicamente, precum anticonvulsivantele, antidepresivele si opioidele reduc durerea. Majoritatea cazurilor de nevralgie postherpetica se rezolva intr-un an. In anumite situatii se foloseste tratament chirurgical pentru acest tip de nevralgie si consta in sectionarea nervilor, astfel blocandu-se semnalele dureroase.

Zona zoster diseminata

Eruptia de vezicule acopera o portiune mai mare a corpului si poate afecta inima, plamanii, ficatul, pancreasul, articulatiile si tractul intestinal. Tratamentul include antivirale si antibiotice pentru stoparea infectiei.

Zona zoster oftalmica

Eruptia apare pe frunte, obraz, nas si in jurul unui ochi, cauzand probleme de vedere. Tratamentul in acest caz trebuie sa vina de la un medic oftalmolog si poate include odihna, comprese reci, medicamente antivirale.

Daca virusul afecteaza nervii cranieni pot apare complicatii serioase la nivelul fetei, ochilor, nasului si creierului. Tratamentul depinde de natura si localizarea complicatiilor.

ProfilaxieNu exista o cale de prevenire a zonei zoster. Oricine a avut varicela poate face zona zoster la o varsta mai inaintata. Se poate evita luarea virusului care cauzeaza varicela si mai tarziu zona zoster, prin vaccinare contra varicelei. Exista posibilitatea ca vaccinul sa stimuleze imunitatea la zona zoster la aceia care au avut varicela in copilarie sau la adultii care au mai avut zona zoster. Studii la adulti, pentru prevenirea zonei zoster cu ajutorul vaccinului, continua.In cazul in care o persoana nu a avut varicela, se recomanda evitarea contactului persoanei respective cu o persoana bolnava. Lichidul din vezicule este contagios si expunerea la acesta poate cauza varicela (nu zona zoster) la persoanele care nu au avut varicela.

O persoana cu zona zoster trebuie sa evite contactul cu alte persoane, pana cand veziculele se vindeca. Este foarte important sa se evite contactul cu persoane cu risc special, precum:

- femei gravide, copii, bebelusi si oricine nu a avut varicela- o persoana care are o alta boala- o persoana cu sistem imunitar slabit, ce nu poate lupta cu infectia (diabet, infectie cu HIV).Un studiu arata ca virusul poate fi raspandit prin aer si din veziculele dureroase ale zonei zoster. Aplicarea pe acestea a unei pelicule ce absoarbe lichidul pare sa fie eficienta.

Tratament ambulatoriuDurata bolii se poate reduce prin:- grija pentru portiunile dureroase ale pielii, veziculele nu se scarpina si zona se pastreaza curata- utilizarea medicamentelor prescrise pentru tratarea zonei zoster sau nevralgiei postherpetice (durerea dureaza cel putin 30 zile dupa vindecarea iritatiei)- folosirea unor medicamente precum aspirina sau ibuprofenul, pentru reducerea durerii din timpul perioadei active a zonei zoster sau din nevralgia postherpetica.Daca tratamentul ambulator nu reduce durerea din nevralgia postherpetica trebuie consultat un medic.

Tratament medicamentosMedicamentele ajuta la scaderea durerii si disconfortului datorat zonei zoster, scurteaza durata simptomelor si previn propagarea bolii. Medicamentele reduc sansele aparitiei complicatiilor (nevralgia postherpatica si zona zoster diseminata). Tratamentul precoce este important deoarece complicatiile sunt serioase si rezistente la tratament. De exemplu, 40%-50% din persoanele cu nevralgie postherpetica nu raspund la tratament.

Optiuni de medicamenteMedicamentele utilizate pentru tratarea zonei zoster in timpul perioadei active a acesteia includ:

- medicamente pentru reducerea durerii (aspirina sau ibuprofen)- medicamente antivirale, reduc durerea si durata bolii- corticosteroizi, in combinatie cu medicamente antivirale, reduc durerea si durata bolii- antibiotice aplicate direct pe piele, ce impiedica infectarea veziculelor.

Medicamente utilizate in tratarea nevralgiei postherpetice:

- medicamente pentru durere, aspirina sau ibuprofen- antidepresive triciclice- aplicatii topice, plasturi cu lidocaina- anticonvulsivante, precum gabapentin- corticosteroizi, precum prednison- injectii ce blocheaza transmiterea nervoasa- opioide, precum codeina si morfina.

Pentru anumite persoane, medicamentele de reducere a durerii sunt suficiente pentru a tine sub control durerea cauzata de zona zoster sau de nevralgia postherpetica.Un medicament nou numit pregabalin, a fost aprobat pentru tratamentul durerii cauzate de nevralgia postherpetica. Testarea lui a aratat ca acesta reduce rapid si pe termen lung durerea. Acest medicament se va gasi in farmacii in curand.

Tratament chirurgicalTratamentul chirurgical in cazul zonei zoster este rar si limitat la cazurile severe si prelungite de nevralgie postherpetica. Aceasta nevralgie poate fi o problema continua, care slabeste mai ales persoanele invarsta, dar care scade cu timpul. Cand toate celelalte tratamente esueaza, reducerea si controlul durerii se poate obtine cu ajutorul chirurgiei.Tratamentul chirurgical consta in intreruperea transmiterii semnalelor dureroase la creier, prin sectionarea nervilor in craniu sau la nivelul coloanei vertebrale. Sunt anumite riscuri importante in cazul chirurgiei. Se recomanda consultarea si altor medici inainte de a lua decizia favorabila operatiei.

Alte tratamenteNevralgia postherpetica este dificil de tratat. Medicul poate recomanda si alte tratamente in paralel cu medicatia, pentru a tine durerea sub control:- acupunctura, o terapie chinezeasca folosita de secole pentru reducerea durerii- biofeedback, o metoda de control a functiilor organismului, care in mod normal sunt automate- stimulare electrica nervoasa transcutanata, o terapie ce utilizeaza curent electric de intensitate mica- diatermia, terapie ce foloseste caldura pentru a creste fluxul sangvin, astfel reducandu-se durerea- terapia psihologica, ajuta in tolerarea durerii pe termen lung.Aceste terapii invata sa se abata atentia de la durere, prin folosirea unor tratamente ca tehnici de relaxare si consiliere. Se poate consulta si un specialist in managementul durerii, atunci cand activitatea zilnica este afectata.Capitolul III Rolul in ingrijirea pacientilor cu zona zoster3.1 Rolul propriu - asigurarea igienei tegumentelor;- schimbarea lenjeriei de pat i de corp ori de cte ori este nevoie;- monitorizarea funciilor vitale;- bazinete si urinare sterile n cazul leziunilordin zonele genital, perianal i fesiera;- respectarea dietei;- prevenirea suprainfeciilor leziunilor;- efectuarea de educaie pentru sntate;

3.2 Rolul delegat- recoltarea de analize- prescrise de medic;-aplicarea tratamentul prescris de medic- aplicarea de pudre (rol absorbant);- mixturi cu aciune antiinflamatorie; - creme cu aciune emolient;- bi pentru ndeprtarea crustelor,scuamelor i pentru hidratare cutanat; 3.3 Obiectiv

Ameliorarea durerii Prevenirea extinderii leziunilor; Prevenirea complicaiilor, Redobandirea unei imagini de sine pozitiv; Reintegrarea socio-profesional

3.4 Descrierea punctiei venoase. Analize de laborator zona zosterProdusele recoltate pentru analiza de laborator constituie materialul de analizat. Ele pot fi produse normale sau patologice. Pentru recoltarea acestor produse provenite de la individ e nevoie s se respecte o serie de reguli i condiii de recoltare. Examenul de laborator exprim n ceea ce privete morfologia,fizionomia i biochimia acestuia. Examenele de laborator efectuate produselor biologice ( normale) i patologice, completeaz simptomatologia bolii cu elemente obiective, reflectnd modificrile aprute n organism.Analizele de laborator pot confirma sau infirma diagnosticul clinic.- reflect evoluia bolii- reflect eficiena tratamentului- confirm vindecarea- semnaleaz apariia unor complicaiiDe asemenea, examinrile de laborator permit depistarea unor cazuri de boli infecioase precum i persoanele purttoare de germeni patogeni,ele avnd rol n profilaxia bolilor contagioase.Utilitatea i obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de modul cum se efectueaz examenul de laborator. Dup modul de efectuare a analizelor intr n sarcina personalului de laborator, recoltarea produselor este efectuat de asistenta medical, n majoritatea situaiilor.Pentru a se realiza n condiii optime recoltarea, asistenta trebuie s respecte urmtoarele norme:1. Orarul recoltrii2. Efectuarea pregtirii psihice i fizice a bolnavului3. Pregtirea instrumentarului i a materialului necesar pentru recoltare.4. Tehnica recoltrii propriu-zise5. Completarea buletinului de trimitere la laborator i etichetarea produsului recoltat6. Pstrarea i transportarea produsului recoltatEfectuarea pregtirii psihicePregtirea psihic va fi fcut cu mare atenie i const n instruirea lui privind comportamentul su n timpul recoltrii, colabornd cu asistenta pentru reuita recoltrii i nlturarea strii de team. Din punct de vedere fizic, bolnavul este pregtit fie printr-un regim alimentar, fie printr-un repaus la pat aezndu-l ntr-o anumit poziie, fie prin ntreruperea unui tratament medicamentos care ar putea influena rezultatul analizelor.Completarea imediat a buletinelor de analiz i etichetarea produselor, asigur evitarea nlocuirii rezultatelor ntre ele,de fapt, ce ar putea duce la grave erori.Buletinul de analiz se completeaz cu numele,prenumele bolnavului,secia i numrul salonului,natura produsului,analiza cerut,data recoltrii,numele celui care a recoltat. Pentru anumite examinri ( serologice) se mai completeaz sexul, vrsta,dispensarul medical i ntreprinderea unde lucreaz.Etichetarea produselor se face prin scrierea unor etichete cu datele bolnavului care se lipesc pe recipientele respective.Un produs neetichetat nu poate fi utilizat pentru analiz. Recoltarea unor produse n condiii sterile urmrete ca produsul recoltat s nu fie suprainfectat- introducerea n produs a unor germeni introdui din afar. Suprainfectarea produsului se poate face cu germeni strini provenii de la bolnavi, de la asistent, din aer sau din instrumentarul folosit. Asistenta va transporta produsele recoltate astfel nct ele s ajung la laborator ct mai repede i-n starea n care au fost n organism. Se trimit imediat pentru a evita alterarea. Cnd se transport de la un spital la altul sau dintr-o localitate n alta,se ambaleaz astfel nct s nu se sparg, s nu se deterioreze. Aceeai grij o va avea asistenta i pentru transportul de pe secie la laborator.Recoltarea sngelui pentru examene hematologice i biochimiceRecoltarea se face prin nepare( la adult pulpa degetului sau lobul urechii, la copil faa plantar a halucelui sau clci ) prin puncie venoas,puncie arterial.Pentru majoritatea recoltrilor de snge este necesar ca bolnavul s fie nemncat(nu a ingerat nici un aliment solid sau lichi timp de 12 ore). n practic se recomand bolnavului s nu mai mnnce nimic de la cin pn dimineaa cnd se face recoltarea.Materiale necesare: tav medical acoperit cu cmp steril, dou seringi de 10 cm sterilizate, trei ace de puncie venoas cu mandren sterilizate, uscate i verificate, alcool,tinctur de iod, tampoane de vat, garou de cauciuc, casolet cu compuse sterile, leucoplast, muama, pern tare elastic pentru articulaia cotului, recipieni de recoltare, eprubete i flacoane sterile, uscate, goale sau cu substane chimice, anticoagulante sau de alt natur n funcie de felul analizei pentru care se face recoltare, numerotate cu creion, medii de cultur,tvi renal.Etape de execuie:1. Pregtirea instrumentelor i a materialelor necesare:- se aleg materialele necesare i se aeaz pe tav;- se transport tava cu materialele n apropierea bolnavului.2. Pregtirea fizic i psihic a bolnavului:- se anun bolnavul i i se explic necesitatea tehnicii- se aeaz bolnavul n poziia necesar ( n funcie de locul punciei);- se dezbrac braul ales astfel ca hainele s nu mpiedice circulaia de ntoarcere;- se aeaz sub braul bolnavului perna elastic i apoi muamaua;- se solicit bolnavului s menin braul n poziia necesar.3. Se monteaz seringa.4. Stabilirea locului punciei:- se stabilete braul la care se face puncia;- se examineaz calitatea i starea venelor de la plica cotului;- se stabilete locul de executare a punciei.

Cap IV Studiul de caz4.1 Culegerea de date 1) Culegerea datelor :Nume/Prenume :Cinori Constantin Nationalitate :romanaVarsta :76 aniSex :masculinStare civila :casatoritRitm de viata :normalGrup sangvin :AII ,Rh+Motivele internarii :onicomicoza dermatologicaData internarii : 28-II-2013Data externarii : 10-III-2013Spitalul : Spitalul Clinic Judetean BrasovSectia : Sectia III Dermatologie2) Informatii fizice : Cap :Tegumente si mucoase : Umede ,cu arii cutanate usor tumefiate ,cu margini rosii ,acoperite cu scuame mari de culoare alba. Tegumentul afectat se fisureaza si zonele respective devenind dureroase.Cavitatea bucala :dentitie completaTrunchi :Fara semne particulareTesut celular adipos :normal reprezentat,Fara probleme cardiace Membre :Fara semene particulareArticulatii :mobile ,nedureroaseSistem osteoarticullar :aparent integruSistem respirator :Ganglioni nepalpabiliAparat respirator :Torace normal conformat, sonoritate pulmonara normala, murmur vezicular prezet;Aparat cardiovascular : Soc apexian in spatiul V intercostal stang , zgomote cardiace ritmice, bine batute, prezinta hipertensiune arteriala 160/90 mmHg, AV= 90b/min;Aparat digestiv :Abdomen suplu si moale,nedureros la palpare ,ficat si splina in limite normale ,tranzit intestinal prezent .Aparat urogenital : Loji renale libere ,mictiuni spontane nedureroase ,Giordano(negativ) Sistem nervos central : ROT prezente, reflex pupilar prezentElemente de igiena :a) Elemente legate de alimentatie : pacientul nu are apetit exagerat ,avand 3 mese pe zib) Elemente legate de eliminare :-scaun de aspect normal ,grup sanitar 1 scaun la 3 zile-urina cu aspect normal ,grup sanitar 4 mictiuni pe zic) Elemente legate de igiena individuala :Activitate normala ,sadisfacerea nevoii de a dormi si odihni Greutate corporala :88 kg Inaltimea :1.70cm Temperatura :38C Comunicare verbala :comunica cu personalul medical ,scrisul este descifrabil . Comunicare nonverbala :facies suferid ,pacientul e orientata temporo-spatial Atitudinea familiei fata de pacient : buna3) Informatii mediale : Antecedente heredocolaterale : cu antecedente de psoriazis palmo-plantar Antecedente personale :psoriazis palmo-plantar si unghial Alergii :fara alergii4) Diagnosticul medical : Diagnostic de trimitere afectiuni dermatologice Diagnostic de internare : zona zoster diagnostic la 72 de ore : zona zoster Diagnostic la externare : exema microbiana , zona zoster5) Examen clinic la internare :Pacientul se interneaza cu un diagnostic de zona zoster,cu o stare generala alterata .Din cauza recidicarii zonei zoster , pacientul constientizeaza boala si are urmatoarele manifestari :prurit la nivelul palmelor li a talpilor ,piele rosie ,ingrosata Din cauza semnelor descrise mai sus e vorba zona zoster de aceea pacientul va fi internat pentru investigatii si tratament .

4.2 Grila de dependentaAnaliza datelor pe nevoi Prima zi de spitalizare ,prima zi de investigatie1)Nevoia de a fi curat ,ingrijitde a proteja tegumentele si mucoasele : Manifestari de dependenta : -senzatii de neliniste -anxietate -zone tegumentare rosii -limitarea miscarilor Sursa de dificultate : -prurit -alterarea tegumentelor -durere,pete mici 2)Nevoia de a evita pericolele Manifestari de dependenta : -frica de complicatii -deshidratare -inflamatie -incapacitatea sa urmeze prescrip-tiile

de igiena ,sa se spele Sursa de dificultate : -stare depresiva -slabiciune -durere3)Nevoia de a comunica Manifestari de dependenta : -anxietate (frica ,transpiratii ,neliniste) -durere (transpiratii abundente ,iritabili- tate ,facies crispat ) -risc de complicatii Sursa de dificultate : -amenintarea integritatii fizice -lipsa de cunoastere a obiceiurilor sanatoase de viata -proces infectios -lipsa de cunoastere a mijloacelor preventive -comunicare ineficienta

4)Nevoia de a se misca si a avea o buna postura: Manifestari de dependenta : -senzatii de neliniste -anxietate -varsta inaintata . -limitarea miscarilor Sursa de dificultate : -oboseala ,slabiciune -alterarea tegumentelor -durere

5)Nevoia de invata cum sa-si pastreze sanatatea : Manifestari de dependenta : -frica de complicatii -deshidratare -nesiguranta ,neincredere -incapacitatea sa urmeze prescrip- tiile de igiena ,sa se spele ,sa-si ingrijeasca unghiile Sursa de dificultate : -stare depresiva -slabiciune,durere6)Nevoia de a se imbraca si dezbraca Manifestari de dependenta : -incapacitatea de a se imbraca si dezbraca Sursa de dificultate : -anxietate (frica ,transpiratii ,neliniste) -durere (transpiratii abundente ,iritabili- tate ,facies crispat ) -risc de complicatii

7) Nevoia de a se misca si a aveao buna postura: Manifestari de dependenta :

- varsta inaintata

-anxietate

-limitarea miscarilor

Sursa de dificultate :

- durere,oboseala

8) Nevoia de a comunica : Manifestari de dependenta :

-anxietate (frica ,transpiratii ,neliniste)

-durere (transpiratii abundent,iritabili-

tate ,facies crispat )

-risc de complicatii

Sursa de dificultate :

-amenintarea integritatii fizice

-lipsa de cunoastere a obiceiurilor

sanatoase de viata

-proces infectios

-lipsa de cunoastere a mijloacelor

preventive

-comunicare ineficienta

9) Nevoia de a evita pericolele Manifestari de dependenta : -oboseala -anxietate Sursa de dificultate : -lipsa informatiilor despre boala -stare de neputinta ,slabiciune

4.3 Plan de ingrijire Nevoia

1)Nevoia de a fi curat, ingrijit si a proteja tegumentele si mucoasele

2)Nevoia de a evita pericolele

3)Nevoia de a comunica

4)Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

5)Nevoia de invata cum sa-si pastreze sanatatea

6)Nevoia de a se imbraca si dezbraca

7)Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

8)Nevoia de a comunica

9)Nevoia de a evita pericolele

Diagnostic de ingrijire

Carenta de igiena, unul din factorii ce influienteaza neputinta de a sadisface nevoia este varsta inaintata pielea fiind sensibila ,mai putin rezistenta la microbi si infectii .

Din cauza varstei , unghiile devin mai putin rezistente , vulnerabile la infectii .

Alterarea unghiilor s-a produs din cauza mediului umed si carentei de igiena .

Incapacitatea de a se pastra curat din cauza anxietatii , slabiciunii ,durerii .

Necunoasterea de informatii legate de igiena tegumentelor si a unghiilor , lasa poarta deschisa aparitiei infectiilor.

Vulnerabilitate fata de infectii datorita altor boli pe care acesta le are .

Anxietate ,durere , stare depresiva .

Pierderea stimei de sine si a imaginii corporale.

Frica de complicatii

Predispozitii la alte infectii .

Neingrijirea corespunzatoare a acestor infectii ce pot da complicatii.

Comportament depresiv .

Anxietate datorita afectiunii .

Comunicare ineficienta cu personalul medical.

Agitatie ,confuzie , singuratate .

Dificultate in comunicarea cu personalul medical.

Insuficiente informatii despre boala si despre evolutia ei in caz de netratare la timp .

Teama de complicatii .

Forta redusa din cauza varstei .

Postura inadecvata , circulatie inadecvata datorita diminuarii mobilitatii .

Dificultate in a se misca din cauza durerii ,oboselii si slabiciunii .

Dificultate de a face activitati zilnice

Cunostinte insuficiente .

Dificultate in dobandirea unor cunostinte despre afectiunea pe care o are .

Nesiguranta si frica de necunoscut .

Neobisnuinta in abordarea anumitelor actiuni pentru redobandirea starii de bine .

Lipsa de informatii.

Dificultate in invatarea masurilor preventive si curative .

Incapacitate de a se imbraca si dezbraca singur .

Durere la nivel unghial ducand la incapacitatea indeplinirii acestei nevoi .

Dezinteres fata de tinuta vestimentara.

Imbracaminte inconfortabila ce stanjeneste o buna circulatie sangvina .

Circulatie neadecvata din cauza diminuarii mobilitatii .

Dificultate de a-si misca anumite parti a corpului datorita durerii ,oboselii , slabiciunii .

Postura inadecvata .

Dificultate de a face anumite activitati zilnice.

Frica ,anxietate datorita riscului de complicatii .

Comunicare ineficienta cu personalul medical.

Insuficiente informatii despre boala si despre evolutia ei in caz de netratare la timp .

Teama de complicatii

Lipsa de cunoastere a mijloacelor de prevenire ce pot duce la complicatiile z. zoster

Diminuarea stimei de sine .

Dificultatea de adaptare la modificarea tegumentelor .

Lipsa de cunoastere a obiceiurilor sanatoase de viata .Obiective

Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase curate

Sa se simta in siguranta ,sa se acomodeze cu mediul intraspitalicesc.

Luarea de masuri pentru ca pacientul sa nu devina sursa de infectii nosocomiale .

Sa fie echilibrat nutritional pentru favorizarea cicatrizarii leziunilor cutanate .

Pacientul sa prezinte o stare de bine fizic si psihic .

Efectuarea igienei zilnice .

Linistirea pacientului .

Pacientul sa beneficieze de un mediu de siguranta .

Pacientul sa fie ferit de accidente si infectii .

Pacientul sa fie echilibrat psihic .

Pacientul sa-si sadisfaca nevoile fundamentale .

Pacientul sa beneficieze de siguranta .

Sa se inlature starea de anxietate si durere

Pacientul sa fie informat .

Pacientul sa fie echilibrat psihic .

Pacientul sa foloseasca mijloace de comunicare adecvate .

Sa fie ferit de pericole .

Sa se combata anxietatea si durerea .

Sa comunice liber cu asistenta medicala .

Stabileste impreuna cu pacientul nevoile de exeritiu fizic .

Sa se foloseasca tehnici de destindere si relaxare .

Pacientul sa-si mentina integritatea tegumentelor in timpul activitatii fizice.

Sa fie informat despre rezultatele de laborator , despre examenele paraclinice ce vor fi efectuate si despre tratamentul instituit .

Informeaza pacientul in caz de neclaritate

Pacientul sa acumuleze noi cunostinte .

Pacientul sa dobandeasca atitudini si deprinderi noi.

Modificarea comportamen-tului fata de tratamant si investigatii .

Stimularea dorintei si interesului de a participa la invatarea tratamentului .

Pacientil sa cunoasca importanta sadisfacerii acestei nevoi .

Pacientul sa se poata imbraca si dezbraca singur .

Sa fie sfatuit in a purta haine curate si cat mai largi .

Sa evite contactul leziunii unghiale cu haine sau substante ce ar putea complica afectiunea .

Ajutarea pacientului .

Sprijinirea si informarea acestuia .

Pacientul sa poata efectua nevoia de a se misca si a avea o buna postura.

Sa-si mentina integritatea tegumentelor si a mucoaselor .

Sa-si poata efectua singur igiena unghiala.

Sa fie echilibrat psihic .

Sa-si mentina sadisfacute celelalte nevoi fundamentale .

Inlaturarea oboselii si anxietatii .

Informarea asupra diagnosticului si explicarea tratamentului si eficacitatii acestuia .

Sa fie echiulibrat psihic .

Sa foloseasca mijloace de comunicare adecvate .

Sa comunice cu personalul medical .

Sa aiba incredere in personalul medical .

Sa respecte tratamentul medicamentos , pentru a favoriza vindecarea .

Sa-si exprime diminuarea anxietatii .

Sa-si exprime intelegerea fata de ingrijirile unghiale .

Sa aiba interes in ameliorarea starii depresive si de oboseala .

Sa-si exprime cresterea stimei de sine .

Sa previna reaparitia infectiei unghiale prin indepartarea obiceiurilor nesanatoase .Rol propriu/ delegat

Se va analiza anamneza amanuntita .

Se apreciaza starea generala a pacientului .

Se va indeparta de pe suprafata pielii stratul cornos descuamat prin efectuarea toaletei .

Ajuta la ingrijirea unghiilor sanatoase si le fereste pe cele afectate cu pansamente sterile .

Identifica impreuna cu pacientul cauzele ce au dus la neglijenta igienei corporale .

Masoara functiile vitale

Asigura conditi de mediu adecvate pentru a evita pericolele prin accidentare .

Ia masuri sporite de evitare a transmiterii infectiei .

Urmareste si apreciaza correct potentialul infectios al pacientului , receptivitatea sa si aplica masuri de izolare a surselor de infectie .

Va stabili impreuna cu pacientul planul de recuperare a starii de sanatate si cresterii rezistentei organismului .

Furnizeaza informatii cu privire la boala sa

Linisteste bolnavul cu privire la starea de sanatate .

Explica scopul si natura interventiilor ce vor avea loc .

Asigura un mediu de securitate , linistit.

Recolteaza sange pentru examenele de laborator .

Da posibilitatea pacientului sa-si exprime nevoile, sentimentele , dorintele ,ideile .

Invata pacientul sa efectueze tehnici de relaxare .

Antreneaza pacientul in diferite activitati care sa-I dea sentimentul de utilitate .

Supravegheaza paciSe va face toaleta locala .

Se vor dezinfecta unghiile .

Va administra tratamentul prescris d e medic .

Pregateste psihic pacientul in vederea efectuarii tehnicilor de ingrijire .

Ii explica necesitatea tratamentului .

Ii explica necesitatea efectuarii tehnicilor de ingrijire .

Asigura un mediu linistit pentru a avea confort .

Asigura igiena tegumentelor si unghiilor .entul .

Exploreaza nivelul de cunostinte al bolnavului privind boala, modul de manifestare .

Exploreaza masurile preventive si curative ,modul de participare la investigatii ,la procesul de recuperare .

Stimuleaza dorinta de cunoastere .

Identifica deprinderile gresite ale bolnavului .

Incurajeaza pacientul in permanenta .

Il insoteste la examenele paraclinice .

Administreaza tratamentul prescris .Invata sa-si aleaga imbracamintea corespunzatoare.

Incurajeaza pacientul pentru a-si alege o imbracaminte adecvata .

Noteaza interesul pacientului pentru a se imbraca si dezbraca .

Pregatirea lenjeriei la indemana pacientului .

Efectueaza igiena unghiilor .

Administreaza medicatia prescrisa de medic .

Supravegheata functiile vitale .

Stabileste impreuna cu pacientul , nevoile de exercitii fizic , adaptate capacitatii sale fizice .

Educa in efectuarea tehnicilor de destindere si relaxare .

Invata pacientul in efectuarea unor tehnici de ingrijire a unghiilor .

Suplineste pacientul in sadisfacerea nevoii sale . Supravegheaza in permanenta pacientul si evolutia tratamentului . Efectueaza bai caldute . Administreza tratamentul prescris de medic.

Asistenta informeaza pacientul cu privire la tratamentul medicamentos .

Administreaza medicatia prescrisa .

Verifica posibilitatile de comunicare a bolnavului .

Supravegheaza in permanenta bolnavul .

Ii creeaza un mediu linistit .

Informeaza pacientul si-l asculta ori de cate ori are vreo neintelegere cu privire la tratamentul administrat .

Educa pacientul ca dupa ce se externeaza sa evite obiceiurile de viata nesanatoase ce pot contribui la reaparitia psoriazisului unghial .

Invata pacientul ca sa respecte tratamentul .

Administreaza tratamentul prescris si monitorizeaza functiile vitale .

Ajuta la nevoie pacientul .Evaluare

In prima zi s-a efectuat toaleta pacientului , ajutandu-l si sprijinindu-l pe acesta .

S-au ingrijit unghiile , taindu-le cu atentie in vederea indepartarii depozitului subunghial ce contine germeni patogeni ce ar putea da risc de complicatii .

T.A: 160/100mmHg

R: 19 resp/min

P : 90 p/min

Ts: 37sC

S-a asigurat un mediu adecvat pentru evitarea pericolelor .

S-au luat masuri de evitare a transmiterii infectiilor .

Se urmareste in permanenta pacientul .

Pacientul s-a adaptat la mediul spitalicesc .

Pacientul a fost informat despre boala sa .

Observa si noteaza schimbarile survenite :

-dispozitie ,

-expresia verbala si nonverbala .

Evalueaza schimbarile survenite in comportamentul bolnavului fata de alti pacienti .

S-a administrat o fiola de Algocalmin pentru combaterea durerii .

In ziua urmatoare se va institui un tratament medicamentos .

Pacientului i s-a explicat analizelor de laborator :

-VSH-11mm

Creatinina-1,1mg/100ml

Thymol-1 UML

Va fi pregatit pentru examenul radiologic si efectuarea EKG-ului .

Se va administra tratamentul prescris de medic :

-tratamentul topic : Calciferol

-Betametozon :e aplica de doua ori pe zi.

-Penicilina G 2ml 500 000UI la 6 ore . -Ketotifen 2 capsule .

Pacientul va fi ingrijit,i se vor proteja tegumentele

Aplicarea la indicatia medicului de Betametozon .

Administreaza cate o fiola din vitaminele B1 , B6 ,Metospor.

La examenul radiologic s-a observat o transparenta pulmonara crescuta , decolorare incompleta sinusal costo-diafragmatic drept si stang , opacitati in banda supradiafragma-tica .

Hil marite difuz , conturate ,accen-tuate .

Pacientul si-a recuperat increderea in fortele proprii si prezinta o buna dispozitie .

S-a efectuat examenul local la nivelul unghiilor .

S-a efectuat toaleta si s-a administrat tratamentul cu Betametozon si comprese cu solutie de acid boric si Ketotifen .

Pacientul in urma interventiilor si tratamentului prezinta o stare generala buna .

Pacientul poate efectua sadisfacerea acestei nevoi .

Invata noi informatii despre tratament .

I s-au inlaturat temerile cu privire la riscul de complicatii .

S-au efectuat badijonari cu solutie de acid boric .

S-a administrat tratamentul cu Betametozon si Ketotifen .

A incurajat pacientul si l-a sfatuit .

Actioneaza pentru a recastiga stima de sine a bolnavului .

Se administreaza tratamentul cu Betametozon si Ketotifen .

S-a administrat tratamentul topic dupa o prealabila dezinfectie a mainii .

S-a observat ca unghiile incep sa se vindece .

Asistenta a informat pacientul cu privire la tratamentul prescris si de durata si eficienta acestuia

A masurat tensiunea arteriala :

T.A :120/95 mmHg

Pacientul prezinta o stare generala buna .

4.4 Epicriza Pacientul se interneaza cu un diagnostic zona zoster,cu o stare generala alterata .Urmeaza tratamentul sistemic cu medicamente orale si cu tratament local specific cu evolutie buna .Se interneaza cu o stare ameliotata. Diagnosticul clinic stabilit in baza acuzelor bolnavului, anamnezei, datelor obiective si explorarilor paraclinice este de zona zoster . Tratamentul efectuat: - medicamente pentru reducerea durerii (aspirina sau ibuprofen)- medicamente antivirale, reduc durerea si durata bolii- corticosteroizi, in combinatie cu medicamente antivirale, reduc durerea si durata bolii- antibiotice aplicate direct pe piele, ce impiedica infectarea veziculelor.Medicamente utilizate in tratarea nevralgiei postherpetice:- medicamente pentru durere, aspirina sau ibuprofen- antidepresive triciclice- aplicatii topice, plasturi cu lidocaina- anticonvulsivante, precum gabapentin- corticosteroizi, precum prednison- injectii ce blocheaza transmiterea nervoasa- opioide, precum codeina si morfina.

Bibliografie :

CORNELIU BORUDEL,Manual de Medicin Intern Pentru Cadrele Medii-Editura ALL

LUCRETIA TITIRCA,Urgene medico-cliirurgicale. Sinteze. Editura Medical. 1998

DR. GEORGETA AURELIA Tehnici speciale de ngrijire abolnavilor, Editura Didactic ANTOANETA METAXATOS Pedagogic, Bucureti, 1983 MARIA-OTILIA STNESCULUCRETIA TITIRCAGLAI KYOWSSKINICOLAE CRANGULESCU Dr. VIOREL MATEESCU CORNELIA NENCESCU LUCRETIA TITIRCC AROL MOZACHManual de Medicin Intern Specialiti nrudite i ngrijiri paliative, Editura Bucureti,1998. Radiodiagnostic, Radioterapie i Anatomie funcional. Editura Bucureti, 1997. Breviar de exporri funcionale i de ngrijiri speciale acordate bolnavului Editura Viaa Romneasc, Bucureti, 1997. Tehnici de ngrijire a bolnavilor Editura 1974.