zona subtropicala

67
Zona Subtropicală

Upload: dima1vornicescu

Post on 25-Dec-2015

50 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Zona Subtropicala

TRANSCRIPT

Page 1: Zona Subtropicala

Zona Subtropicală

Page 2: Zona Subtropicala
Page 3: Zona Subtropicala

Mediile subtropicale sunt situate între Mediile subtropicale sunt situate între latitudinile 30 – 40 grade în ambele latitudinile 30 – 40 grade în ambele emisfere: pe țărmurile Mării emisfere: pe țărmurile Mării Mediterane, în Vestul SUA, în Chile, în Mediterane, în Vestul SUA, în Chile, în S-V Africii și în S-V AustralieiS-V Africii și în S-V Australiei

Page 4: Zona Subtropicala

Localizarea zonei umed subtropicale o Localizarea zonei umed subtropicale o plaseaza linga regiunea cu mase de aer tropical plaseaza linga regiunea cu mase de aer tropical maritime . Aditional , curentii oceanici calzi ce se maritime . Aditional , curentii oceanici calzi ce se afla paralel coastei influenteaza la formarei afla paralel coastei influenteaza la formarei acestor mase . Datorita acestor factori , in marea acestor mase . Datorita acestor factori , in marea parte a anului cad un numar moderat de parte a anului cad un numar moderat de precipitatii . Clima umeda subtropicala este precipitatii . Clima umeda subtropicala este supusa temperaturilor scazute iarna datorita supusa temperaturilor scazute iarna datorita maselor de aer ce se combina intr-un ciclon si maselor de aer ce se combina intr-un ciclon si trec prin acea regiune .trec prin acea regiune .

Page 5: Zona Subtropicala
Page 6: Zona Subtropicala
Page 7: Zona Subtropicala

MaquisMaquis

defrişarea pădurilor a contribuit la dezvoltarea tufărişurilor xerofite, care se întâlnesc pe ţărmurile mediteraneene de vest. Aici cresc măslini, stejari de stâncă, palmieri pitici, arbuşti ţepoşi. În sudul Franţei acest tip de vegetaţie se numeşte garriga, în Chile – mattoral , în Australia – scrub (vegetaţia este formată preponderent din eucalipţi pitici şi acacii).

Page 8: Zona Subtropicala

Garigga – FranGarigga – Franțața

Page 9: Zona Subtropicala

Mattoral – ChileMattoral – Chile

Page 10: Zona Subtropicala

Scrub - AustraliaScrub - Australia

Page 11: Zona Subtropicala
Page 12: Zona Subtropicala

Badlands (regiuniBadlands (regiuni))• este un termen care se referă la o regiune argiloasă

aridă, care este supusă unui proces intens de eroziune realizată în special prin acțiunea apei și vântului. Forma de relief geologică tipică badlands-urilor sunt canioanele, defileele(o vale îngustă și adâncă, cu versanți abrupți care constitue o cale naturală de trecere între munți), cheile(o porțiune de vale strâmtă, cu versanți înalți, abrupți, săpați în roci dure) și hoodoosurile(coloanele de stâncă din roci calcaroase dolomitice , care au luat naștere prin acțiunea de erodare a vântului ). Regiunea are în general o colorație tipică de la negru-albăstrui până la galben roșiatic. Se mai numesc pământuri rele, întrucât nu mai pot fi folosite nici în agricultură, nici la împăduriri. Cele mai cunoscute dintre ele sunt situate în SUA și Canada

Page 13: Zona Subtropicala
Page 14: Zona Subtropicala
Page 15: Zona Subtropicala
Page 16: Zona Subtropicala

Regiunile alpineRegiunile alpine rreprezintă un mediu mai puţin transformat de eprezintă un mediu mai puţin transformat de

om, caracterizat prin peisaje montane om, caracterizat prin peisaje montane spectaculoase, cu forme glaciare, gheţari şi spectaculoase, cu forme glaciare, gheţari şi lacuri glaciare. Influenţa antropică ţine de lacuri glaciare. Influenţa antropică ţine de staţiunile de odihnă şi turism (lacurile Maggiore, staţiunile de odihnă şi turism (lacurile Maggiore, Como, Garda, Idra etc.). Como, Garda, Idra etc.). Munţii Alpi sunt Munţii Alpi sunt cunoscuţi datorită numeroaselor staţiuni cunoscuţi datorită numeroaselor staţiuni montane pentru practicarea sporturilor de iarnă, montane pentru practicarea sporturilor de iarnă, unele cu o dotare tehnică dintre cele mai unele cu o dotare tehnică dintre cele mai moderne: Maso Corto (2004 m), faimoasa Valle moderne: Maso Corto (2004 m), faimoasa Valle dydy Aosta (important nod de comunicaţie între Aosta (important nod de comunicaţie între Italia şi Franţa prin celebrul tunel de sub Mont Italia şi Franţa prin celebrul tunel de sub Mont Blanc, de 11,5 km). Blanc, de 11,5 km). În aceste regiuni se află În aceste regiuni se află parcurile naţionale Gran Paradiso şi Cogne.parcurile naţionale Gran Paradiso şi Cogne.

Page 17: Zona Subtropicala
Page 18: Zona Subtropicala

ÎÎn regiunea subtropicaln regiunea subtropicalăă a globului a globului îîntntîîlnim 3 tipuri de climlnim 3 tipuri de climăă subtropical subtropicală:ă: umedumedăă, musonic, musonicăă șși mediteraneani mediteraneanăă. . Acestea se deosebesc Acestea se deosebesc îîntre ele printre ele prinn mai multe particularitmai multe particularitățăți i șși, respectiv, i, respectiv, diferdiferăă șși mediul geografic determinat de i mediul geografic determinat de ele.ele.

Page 19: Zona Subtropicala

Clima subtropicalClima subtropicalăă musonic musonicăă::

îîntre 30°-ntre 30°- 40° latitudine 40° latitudine N N șși Si S

Regiuni caracteristice:Regiuni caracteristice: - SE Chinei- SE Chinei - S Japoniei- S Japoniei - SE SUA- SE SUA - E Australiei- E Australiei - E Braziliei- E Braziliei - V Americii de N- V Americii de N

un climat cald un climat cald șși umedi umed ploi abundente vara ploi abundente vara

datorită maselor de aer datorită maselor de aer umedeumede

de pe oceane aduse de de pe oceane aduse de musoni si alizeemusoni si alizee

amplitudini termice anuale amplitudini termice anuale reduse 8°-10° Creduse 8°-10° C

vvîînturi: alizeele, musonii, nturi: alizeele, musonii, frecvent se frecvent se îînregistreazănregistrează

uragane (taifunuri in Asiauragane (taifunuri in Asia))

Page 20: Zona Subtropicala

Clima subtropicalClima subtropicalăă mediteranean mediteraneanăă::

îîntre 30°-40° latitudine ntre 30°-40° latitudine N N șși Si S

Regiuni caracteristice:Regiuni caracteristice: - - Marea Marea

MediteraneanăMediteraneană - - CCentrul statului entrul statului

ChileChile - California- California - S Australiei- S Australiei - Provincia Cap din - Provincia Cap din

Africa de SudAfrica de Sud

temperaturi cuprinse temperaturi cuprinse îîntre ntre 15-17 grade. 15-17 grade.

prezintă 4 anotimpuri, prezintă 4 anotimpuri, îînsă nsă anotimpurile deanotimpurile de t tranziranzițție - ie - primăvara, toamna sunt primăvara, toamna sunt foarte scurtefoarte scurte

verile sunt calde verile sunt calde șși i secetoase, iar iernile blsecetoase, iar iernile blîînde nde șși ploiasei ploiase

amplitudini termice anuale amplitudini termice anuale reduse ≈10° Creduse ≈10° C

vvîînturi: alizeele vara nturi: alizeele vara șși i vvîînturile de vest iarnanturile de vest iarna

Page 21: Zona Subtropicala

Clima subtropicalClima subtropicalăă umed umedăă::

îîntre 30°-40° latitudine ntre 30°-40° latitudine N N șși Si S

Regiuni caracteristice:Regiuni caracteristice: Uruguay Uruguay Sudul Braziliei Sudul Braziliei Nordul ArgentineiNordul Argentinei Sud-Estul AustralieiSud-Estul Australiei

Temperaturi cuprinse intre Temperaturi cuprinse intre 21-26 grade vara, iarna nu 21-26 grade vara, iarna nu mai jos de 0.mai jos de 0.

Amplitudinea de temperaturi Amplitudinea de temperaturi zi-noapte foarte mica.zi-noapte foarte mica.

Domina masele de aer Domina masele de aer tropicale reci si umedetropicale reci si umede

Precipitatiile anuale variaza Precipitatiile anuale variaza intre 254 cm aproape de intre 254 cm aproape de litoral si 63.5 cm inspre litoral si 63.5 cm inspre continent. continent.

Page 22: Zona Subtropicala

America de Nord: rîurile Mississippi, Rio America de Nord: rîurile Mississippi, Rio Grande, ColoradoGrande, Colorado

America de Sud: Rio ZanjonAmerica de Sud: Rio Zanjon Europa: Pad, FluviaEuropa: Pad, Fluvia Asia: Huang He, Chang JiangAsia: Huang He, Chang Jiang Australia: MurrayAustralia: Murray

Page 23: Zona Subtropicala

Rîul MississippiRîul Mississippi

De-a lungul lui sunt situate 7 Parcuri De-a lungul lui sunt situate 7 Parcuri Naționale, dintre care 6 se află în zona Naționale, dintre care 6 se află în zona subtropicală. Ele sunt dedicatesubtropicală. Ele sunt dedicate protejării și protejării și conservării rîului. conservării rîului.

Page 24: Zona Subtropicala
Page 25: Zona Subtropicala

Rîul Huang He

Este un fluviu în nordul Chinei. Fluviul Galben transportă aluviuni în cantități mari de 35 kg/m³, care îi dau culorea galbenă, apele sale produc pagube importante prin eroziunea și sedimentarea materiilor transportate care scurtează durata lacurilor de acumulare, prin diferențele de adâcime mari, ce îngreunează navigația. Prin cantitatea mare de sedimente transportată fluviul a ridicat nivelul depresiunii, care a generat inundații mai mari și mai frecvente. 

Page 26: Zona Subtropicala
Page 27: Zona Subtropicala
Page 28: Zona Subtropicala

Exemple de plante si copaci: pin, chiparos, paltin, vita de vie, palmieri etc.

Copacii din zona subtropical mediteraniana au o Copacii din zona subtropical mediteraniana au o scoarta mult mai groasa in comparatie cu copacii din scoarta mult mai groasa in comparatie cu copacii din subtropical musonica si umeda din cauza verilor subtropical musonica si umeda din cauza verilor uscate si calde. In aceasta zona se intilnesc copacii uscate si calde. In aceasta zona se intilnesc copacii cu spini ca pinul si unele specii de palmier (dupa ce se cu spini ca pinul si unele specii de palmier (dupa ce se usuca frunzele mai apropiate de baza palmierului, ele usuca frunzele mai apropiate de baza palmierului, ele capata o forma de spini), plante cu spini sunt mai capata o forma de spini), plante cu spini sunt mai rezistente la zone calde si uscate doarece spini rezistente la zone calde si uscate doarece spini preintimpina evaporarea intense a apei din organism.preintimpina evaporarea intense a apei din organism.

Page 29: Zona Subtropicala

PinPin

Page 30: Zona Subtropicala

Chiparos

Page 31: Zona Subtropicala

Exemple de plante si copaci: liane, bambus, Exemple de plante si copaci: liane, bambus, cocos, smochin etc.cocos, smochin etc.

Plantele din acestea regiuni au adaptari deosebite. Datorita Plantele din acestea regiuni au adaptari deosebite. Datorita precipitatiilor abundente care ajung la 1500-2000 mm pe precipitatiilor abundente care ajung la 1500-2000 mm pe an, scoarta copacilor este subtire deoarece plant ape an, scoarta copacilor este subtire deoarece plant ape parcursul evolutiei nu a simtit necesitatea de a tine apa cit parcursul evolutiei nu a simtit necesitatea de a tine apa cit mai efficient. mai efficient. Copacii au adesea contraforturi, creste mare Copacii au adesea contraforturi, creste mare ramificare în apropierea bazei, pentru suport, deoarece ramificare în apropierea bazei, pentru suport, deoarece rădăcinile lor sunt mici si adesea ei ajung la inaltimi inalte rădăcinile lor sunt mici si adesea ei ajung la inaltimi inalte pentru a ajunge la lumina soarelui. Majoritatea plantelor din pentru a ajunge la lumina soarelui. Majoritatea plantelor din aceasta zona au evoluat forma frunzelor in asa fel incit apa aceasta zona au evoluat forma frunzelor in asa fel incit apa sa se scurga de pe planta pentru a evita umezeala inalta sa se scurga de pe planta pentru a evita umezeala inalta care ar aduce la aparaitia bacteriilor si ciupercilor. care ar aduce la aparaitia bacteriilor si ciupercilor.

Page 32: Zona Subtropicala

BambusBambus

Page 33: Zona Subtropicala

Exemple de plante si copaci: Guava, Kiwi, Musa etc.

Fiind o zona similara cu cea musonica, avind doar unele Fiind o zona similara cu cea musonica, avind doar unele deosebiri, adaptarile a plantelor nu difera cu cele spuse deosebiri, adaptarile a plantelor nu difera cu cele spuse anterior. anterior.

Page 34: Zona Subtropicala

GuaveGuave

Page 35: Zona Subtropicala

8.Lumea animală

Page 36: Zona Subtropicala

Capra aegagrus creticus (medit)

Page 37: Zona Subtropicala

Sarcophilus harrisii(medit)

Page 38: Zona Subtropicala

Canis aureus (medit)

Page 39: Zona Subtropicala

Telescopus fallax (medit)

Page 40: Zona Subtropicala

Canis lupus italicus (medit)

Page 41: Zona Subtropicala

Lynx pardinus (medit)

Page 42: Zona Subtropicala

Bothrops alternatus

(umed)

Page 43: Zona Subtropicala

Caiman latirostris (umed)

Page 44: Zona Subtropicala

Dasyurus maculatus

(umed)

Page 45: Zona Subtropicala

Prionailurus bengalensis (musonic)

Page 46: Zona Subtropicala

ÎÎn zona subtropicaln zona subtropicalăă se g se găăsesc o varietate sesc o varietate de soluri. Aici predominde soluri. Aici predominăă mai mult solurile mai mult solurile lutoase, argiloase, nisipoase, acide, brune, lutoase, argiloase, nisipoase, acide, brune, negre, maro negre, maro îînchis, calcaroase nchis, calcaroase șși multe i multe altele.altele.

Page 47: Zona Subtropicala

Solurile cretoaseSolurile cretoase

• solurile sunt albicioase alcaline, de obicei, solurile sunt albicioase alcaline, de obicei, maro deschis la culoare, şi conţin cantităţi maro deschis la culoare, şi conţin cantităţi mari de pietre de dimensiuni diferite. Ele se mari de pietre de dimensiuni diferite. Ele se usuca repede în vară şi au tendinţa de a usuca repede în vară şi au tendinţa de a bloca oligoelemente, cum ar fi de fier şi bloca oligoelemente, cum ar fi de fier şi mangan, astfel încât acestea nu sunt mangan, astfel încât acestea nu sunt disponibile pentru plante - acest lucru la disponibile pentru plante - acest lucru la rândul său, determină o creştere slabă şi rândul său, determină o creştere slabă şi ingalbenirea frunzelor. Solurile albicioase ingalbenirea frunzelor. Solurile albicioase sunt extrem de slabă calitate şi au nevoie sunt extrem de slabă calitate şi au nevoie de substanţ, îngrăşăminte şi amelioratori de substanţ, îngrăşăminte şi amelioratori din alte soluri. din alte soluri.

Page 48: Zona Subtropicala

Soluri Soluri cretoasecretoase

Page 49: Zona Subtropicala

Roada pe sol cretos

Page 50: Zona Subtropicala

Solurile lutoase Lutoase solului este considerat a fi printre

cele mai fertile ale solurilor. De obicei, compus din minerale (în principal cuarţ) şi particule fine organice, are mai multe elemente nutritive decât solul nisipos dar mai si oferă un bun drenaj. Când e uscat are mai o textura neteda si arata ca nisip negru. Structura sa slaba înseamnă că este uşor să lucreze cu umed şi deţine umiditatea bine.

Page 51: Zona Subtropicala
Page 52: Zona Subtropicala
Page 53: Zona Subtropicala

Solurile turboaseSolurile turboase

solurile turboase contin mai mult material solurile turboase contin mai mult material organic decât alte soluri. Din cauza organic decât alte soluri. Din cauza acidităţii lui, inhibă procesul de acidităţii lui, inhibă procesul de descompunere. Acest tip de sol contine descompunere. Acest tip de sol contine nutrienti mai puţin decit multe alte soluri nutrienti mai puţin decit multe alte soluri şi este predispus la supra-retinere a apei. şi este predispus la supra-retinere a apei. Prin buna gestionare şi utilizare a Prin buna gestionare şi utilizare a îngrăşămintelor pot fi cultivate excellent îngrăşămintelor pot fi cultivate excellent plante artificiale de drenaj. plante artificiale de drenaj.

Page 54: Zona Subtropicala
Page 55: Zona Subtropicala

Solurile argiloaseSolurile argiloase

Considerat a fi sol perfect, solurile argiloase Considerat a fi sol perfect, solurile argiloase sunt o combinaţie de nisip aproximativ 40%, sunt o combinaţie de nisip aproximativ 40%, 40% nămol şi 20% argilă. solurile argiloase 40% nămol şi 20% argilă. solurile argiloase pot varia de la soluri fertile usor de lucrat plin pot varia de la soluri fertile usor de lucrat plin de materie organică, Caracteristicile lui sunt: de materie organică, Caracteristicile lui sunt: scurgere buna, retine umezeala si sunt scurgere buna, retine umezeala si sunt bogate în nutrienţi, ceea ce le face ideale bogate în nutrienţi, ceea ce le face ideale pentru cultivare. . Aceste soluri sunt de pentru cultivare. . Aceste soluri sunt de asemenea foarte sensibile la eroziune şi asemenea foarte sensibile la eroziune şi conţin cantităţi mari de aluminiu, şi nu sunt conţin cantităţi mari de aluminiu, şi nu sunt de obicei potrivite pentru agricultura.de obicei potrivite pentru agricultura.

Page 56: Zona Subtropicala
Page 57: Zona Subtropicala

Solurile nisipoase

Solurile nisipoase au o textura pietricele şi sunt formate din roci erodate, cum ar fi calcar, cuarţ, granit, şi şisturi. În cazul în sol nisipos conţine suficiente materii organice este uşor să cultive, cu toate acestea, este predispus la peste-drenare şi deshidratare de vară, iar în vreme umeda poate avea probleme de păstrarea a umiditatii şi substanţe nutritive.

Page 58: Zona Subtropicala
Page 59: Zona Subtropicala

Solurile calcaroaseSolurile calcaroase

Solurile calcaroase sunt cele mai comune Solurile calcaroase sunt cele mai comune in Spania. Aceste soluri sunt bogate in in Spania. Aceste soluri sunt bogate in calciu, în special în carbonatul de calciu calciu, în special în carbonatul de calciu forma.Sursa de acest mineral poate fi forma.Sursa de acest mineral poate fi straturi de var sau noduli rădăcină. Ele straturi de var sau noduli rădăcină. Ele sunt extrem de alcaline. Acestea sunt sunt extrem de alcaline. Acestea sunt adesea găsit în zonele în care apele adesea găsit în zonele în care apele subterane bogate în var se ridică la subterane bogate în var se ridică la suprafaţă, lăsând în urmă depozite suprafaţă, lăsând în urmă depozite minerale.minerale.

Page 60: Zona Subtropicala
Page 61: Zona Subtropicala

10.Densitatea populației10.Densitatea populației

Page 62: Zona Subtropicala

11.Activitatea economică11.Activitatea economică

Regiunea agricolă subtropicalăRegiunea agricolă subtropicalăAcestei regiuni îi este caracteristic peisajul agrar Acestei regiuni îi este caracteristic peisajul agrar subtropical, întâlnit în bazinul Mării Mediterane, subtropical, întâlnit în bazinul Mării Mediterane, Africa de Sud, California. Se practică plantaţiile de Africa de Sud, California. Se practică plantaţiile de citrice, măslini, viţă-de-vie, orez, grâu, bumbac, citrice, măslini, viţă-de-vie, orez, grâu, bumbac, tutun, dar şi floricultură. Culturile sunt irigate.tutun, dar şi floricultură. Culturile sunt irigate.Un alt peisaj agrar caracteristic este cel din Asia, Un alt peisaj agrar caracteristic este cel din Asia, Câmpia Chinei de Est, Câmpia Indo-Gangetică, cu Câmpia Chinei de Est, Câmpia Indo-Gangetică, cu culturi de orez, porumb, mei.culturi de orez, porumb, mei.

Page 63: Zona Subtropicala

TurismulTurismul

Peisajul din jurul Mării Mediteraniene este unul dintre cele mai antropizate peisaje de pe întreaga planeta.

Aici au înflorit din vechi timpuri,stralucite civilizatii (egiptiana, bizantina, romana, greceasca). Aici exista o mare concentrare de populatie. Se desfasoara activitati economice, se manifesta cea mai mare presiune turistica de pe glob.

Mediul mediteranian a fost si este propice activitatilor antropice avind repercusiuni in alcatuirea si structura mediului natural. S-au inregistrat:

1. taierea abuziva a padurilor,insotita de accelerarea proceselor de eroziune ce au dus la degradarea solurilor.

2. impunerea unor medii intens antropizate atit in cadrul asezarilor urbane mari,cit si dea lungul litoralului oceanic sau maritime.

3. în afara instalatiilor si amenajarilor porturilor,se afla o retea de statiuni turistice si balneomaritime cu dotari,porturi si infrastructura ce modifica mult caracteristicele initiale ale tarmului.

Page 64: Zona Subtropicala

12.Gradul de degradare al 12.Gradul de degradare al mediului și măsuri de mediului și măsuri de

protecțieprotecție

Page 65: Zona Subtropicala

DefrișăriDefrișări

Page 66: Zona Subtropicala

Alunecari de teren Alunecari de teren

Page 67: Zona Subtropicala

Poluarea ApelorPoluarea Apelor Cu toate că Marea Mediterană reprezintă doar 1% din oceanul Planetar, 6% din

speciile marine existente sunt prezente în acest bazin. Toate sunt supuse unor transformări datorate modificării mediului natural, afectat de suprapopulare şi poluare. Cunoscută drept legănul civilizaţiei europene, Marea Mediterană a cunoscut de timpuriu efectele negative ale activităţii umane.

Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu a estimat că anual peste 650 mil.t ape menajere, 129.000 t ulei mineral, 60.000 t de mercur, 3800 t de plumb şi 36.000 t de fosfaţi sunt deversate în Marea Mediterană. S-a calculate că peste 70% din apele care ajung în Mediterana nu sunt tratate. Fiind şi una din cele mai importante rute de transport, în fiecare an în apa mării se scurg aproximativ un milion de tone de petrol brut din cauza accidentelor, a spălării tancurilor petroliere sau a facilităţilor portuare nedecvate.

Poluarea ajunge de asemenea în Mediterana şi prin intermediul râurilor: Pad, Ebro, Nil, Rhon, care aduc în principal substanţe folosite în agricultură şi ape industriale. Bazinul mediteranean fiind unul aproape complet închis, are o rată de înnoire a apelor extreme de scăzută (între 80 şi 90 de ani), ceea ce face ca poluarea să fie excesivă.