PromoSan-CRSP Bucureşti

ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII - 4 mai 2016 Alcoolul la tineri: orice consum daunează inimii

Analiza de situaţie

R. Negoescu, C. Bălan, D. Niţulescu, M. Bănăţeanu

Sumar

1. Preambul

2. Perspectiva OMS

3. Alcoolul şi sănătatea cardiovasculară

4. Relaţia în J între alcool şi riscul BCV

5. Contextul european al consumului de alcool în România

6. Estul faţă de Vest: reglementări mai stricte, dar consum mai ridicat

7. Lecţia italiană

8. România: consumul de alcool la tineri

9. Strategii pentru scăderea consumului de alcool la tineri

10. Reglementări naţionale privind tinerii şi alcoolul

11. Concluzii

12. Bibliografie

1. Preambul

Iniţiată în 1996, Ziua Naţională a Inimii (ZNI) este sărbătorită la fiecare 4 mai, iar

din 2011 a fost introdusă în calendarul campaniilor IEC pentru celebrarea unor zile/mondiale

/europene/naţionale ale sănătăţii.

Derulată sub sloganul “Alcoolul: reţinere sau moderaţie = inimă sănătoasă”, ZNI 2016 şi-a

propus tema “Consumul de alcool - inamic insidios al inimii tinere”, având ca scop actualizarea

datelor privind consumul de alcool la tineri în vederea asumării de activităţi eficiente IEC în

comunităţile româneşti. Prin tineri înţelegem în această lucrare pe cei între 14 ani – pubertatea

mijlocie şi 25 de ani – sfârşitul adolescenţei. Cohortele cel mai des referite sunt 14-16 ani şi 15-

19 ani.

2. Perspectiva OMS [1]

Abuzului de alcool este considerat printre primii 5 factori de risc pentru boli, invaliditate şi

deces pe plan global.

Consumul de alcool

În 2010 ţările raportau un consum mediu de alcool global de 6,2 L echivalent

etanol/persoană/an (Lee/p/a) la populaţia 15 +, din care 24,8% era produs neînregistrat în

gospodării, iar circa 50% consta în spirtoase conţinând etanol > 20% din volum. Proporţia

globală a abstinenţilor (persoane fără consum de alcool în ultimele 12 luni) era de 61,7% din

populaţia 15+ ani, cu dominanta netă feminină.

16% dintre băutorii 15+ ani recunoşteau episoade de băut excesiv (heavy episodic drinking

– HED), definite ca ingestia a ≥ 60 g de echivalent etanol - peste 6 doze standard de băutură

în general – la una sau mai multe ocazii pe lună. Consumul de alcool şi băutul excesiv episodic

creşteau odată cu standardul de viaţă al ţării.

Efecte asupra sănătăţii

Abuzul de alcool afectează grav sănătatea indivizilor ca parte a unei poveri sociale şi

economice enorme. Efectele nocive ale alcoolului sunt determinate de volum şi concentraţie,

maniera consumului, iar, mai rar, de calitatea băuturii alcoolice.

Abuzul de alcool este implicat în etiologia a peste 200 de boli şi dizabilităţi, incluzând

traumatisme, tulburări mentale şi de comportament, BCV, afecţiuni gastro-intestinale, cancere,

tulburări imunologice, afecţiuni pulmonare, musculo-scheletice, reproductive sau efecte

dăunătoare asupra sarcinii, incluzând risc crescut pentru pre-/dismaturitate. Recent cercetătorii au

sugerat relaţii cauzale între abuzul de alcool şi boli infecţioase, precum tuberculoza şi

HIV/SIDA.

În 2012 erau atribuite alcoolului 3.3 milioane decese, reprezentând 5,9% din mortalitatea

globală, cu 7.6 % la bărbaţi faţă de 4% la femei. Alcoolul era de asemenea responsabil de

irosirea a 139 milioane DALY (ani de viaţă corectaţi pentru dizabilitate) adică 5,1% din povara

globală a bolilor şi rănirilor, cu proporţia cea mai mare în regiunea Euro-OMS.

Politici şi intervenţii anti-alcool

Politicile anti-alcool, formulate la nivel global, regional, multinaţional, naţional şi

subnaţional, ţintesc reducerea efectelor sociale atrase de consumul abuziv, între care afectarea

sănătăţii populaţiei este printre cele mai importante. Numeroase ţările OMS au raportat politici

naţionale integrate anti-alcool şi au impus din 2012 limite mai severe decât în 2008 privind

alcoolemia în prestaţiile publice.

3. Alcoolul şi sănătatea cardiovasculară

La nivel cardiovascular şi cardio-respirator alcoolul atrage fibroză interstiţială şi atrofia

miofibrilelor (cardiomiopatie dilatativă), ducând la insuficienţă cardiacă, edeme periferice,

palpitaţii, hipertensiune arterială; în legătură cu acestea, apar simptome respiratorii: dispnee,

ortopnee (respiraţie îngreunată, dar uşurată odată cu poziţionarea pe verticală a torsului),

oboseală, dispnee paroxistică nocturnă [2].

Tulburările de ritm cardiac, în particular fibrilaţia atrială sau ventriculară, sunt cauze

frecvente de deces în rândul alcoolicilor, la care afecţiunile cardiace recrutează de 4 ori mai

multe victime decât ciroza hepatică - o boală alcool-specifică. “Chefurile” cu băut excesiv

dublează riscul de deces la supravieţuitorii unui prim IMA – arată un studiu Harvard din 2005

citat de Enăchescu [3].

Riscul de deces după o boală indusă de consumul abuziv de alcool creşte odată cu cantitatea

totală ingerată de-a lungul vieţii (doza cumulată); astfel riscul de deces prin ciroză creşte rapid

chiar la consumuri zilnice moderate de alcool. Abuzul de alcool este exacerbat la ocazii când

consumul mare este parte a socio-culturii locale; asemenea circumstanţe sporesc riscul rănirilor

(intenţionate sau nu), de atac de cord sau de moarte subită [4].

Din tabloul schiţat mai sus, logica dezvoltării bolilor cronice sugerează că începerea

consumului/abuzului de alcool la vârstă tânăra pregăteşte terenul pentru BCV la vârstă adultă

mijlocie (45-55 ani), comorbidităţi multiple la vârstă adultă matură (55-65 ani), riscul de moarte

subită cardiacă la vârsta a III-a şi scurtarea speranţei de viaţă în general.

*

Din perspectiva European Society of Cardiology abuzul de alcool este arbitrat pentru adulţi

de următoarele praguri: un pahar (o doză)/zi pentru femei (10 g echivalent etanol) şi 2 pahare pe

zi pentru bărbaţi (20 g) [5]. Depăşirea acestor limite majorează rapid riscul BCV şi al altor boli

cronice. Controversa priveşte ce se întâmplă cu riscul BCV sub aceste limite, până la consumul

zero.

4. Relatia în J între alcool şi riscul BCV Studiu Interheart 2004, care a comparat de-a lungul unei decade stilurile de viaţă pentru

15.000 pacienţi cu prim infarct miocardic şi 15.000 subiecţi sănătoşi împerecheaţi ca gen şi

vârstă din 52 de ţări de pe toate continentele, a găsit ingestia moderată de alcool ca un factor de

protecţie de ordinul 3 ca importanţă statistică (1 fiind nivelul maxim). Altfel spus, pe ansamblul

populaţiei, abstinenţii prezentau un risc BCV ceva mai mare decât băutorii moderaţi (dar,

desigur, incomparabil mai mic decât marii băutori) [6].

Împotriva acestei relaţii în J între consumul de alcool şi morbiditatea BCV s-a obiectat că

multe studii plasează în categoria abstinenţi foştii alcoolici cu morbiditate crescută din motive

istorice, laolaltă cu cei care n-au consumat niciodată alcool. Puţinele studii în care abstinenţii

sunt chiar cei care nu au băut niciodată (relativ rari în populaţia generală) nu regăsesc efectul

protector al alcoolului în doze mici-moderate exprimat prin „groapa” J-ului la acele doze [7].

Când însă studiile au defalcat cohortele de subiecţi, s-a văzut că “responsabili” pentru relaţia

în J erau adulţii de vârstă mijlocie şi vârstnicii de tranziţie, care, în calitate de consumatori

moderaţi de alcool, sunt semnificativ mai puţin susceptibili la evenimente ischemice (boală

coronariană, accident vascular cerebral ischemic) şi diabetul de tip 2 decât abstinenţii congeneri

[4].

În context, vinul roşu în special pare să aibă un efect favorabil, care ar putea fi explicat prin

efectul polifenolilor (în special resveratrol). Am arătat însă recent că, în Franţa, explicaţia

efectelor cardio-protectoare ale rouge-ului sunt puternic concurate de aspecte specifice ale

“artei” de a mânca şi a bea, dacă nu chiar de a trăi a localnicilor [7].

Entuziasmul pentru curba în J este actualmente în descreştere: factori de confuzie precum

status-ul social sau starea generală de sănătate ale consumatorilor moderaţi nu pot fi uşor

“ajustaţi” de procedurile statistice şi crează un qui-pro-quo ce dă apă la moară băutorilor. În

orice caz, se acceptă azi că efectul protector real este mai mic şi are loc la o doză mai mică de

alcool decât se credea în ultimele decade.

În privinţa tinerilor, evidenţa ştiinţifică citată de documente OMS recente atestă că nu există

niciun efect protector: fiecare doză de alcool creşte riscul de evenimente ischemice.

Vârstnicii, la rândul lor au la îndemână pentru scăderea riscului BCV activităţile fizice şi o

dietă sănătoasă, care, e drept, cer efort mai mare decăt consumul unor doze mici de alcool.

Însfârşit, drumul de la doza mic-moderată, pe care „groapa” J-ului ar încuraja-o, până la

consumul crescut/regulat, apoi abuziv, înscris pe „toiagul” aceluiaşi J, este periculos de scurt [4].

5. Contextul european al consumului de alcool în România

România este parte a Regiunii Euro-OMS ce deţine recordul în privinţa consumului de alcool

pe plan mondial, cu circa 11 Lee/p/a în anii recenţi la populaţia peste pragul standard de 15 ani

[1] (referită în continuare ca 15+). Consumul de alcool la populaţia 15+ din România acoperă

într-o măsură şi tinerii referiţi în această lucrare.

*

Consumul de alcool la populaţia 15+ din UE prezintă pe alocuri accente severe, cu precădere

în ţările membre din Europa de Est. Letonia, România, Lituania, dar şi Austria sau Franţa

raportau în 2010 cele mai mari consumuri (totale) de alcool : ≥ 12 Lee/p/a însumaţi din bere +

vin + spirtoase [8]. În România 2014 proporţiile la % ale consumului de bere/vin/spirtoase erau

72/19/8 [9].

La capătul pozitiv al scalei, unele ţări din sudul UE (Cipru, Grecia, Italia, Malta) raportau

consumurile cele mai scăzute, spre 7-8 Lee/p/a.

În UE central-estică, România “conducea” în sensul defavorabil, urmată de Ungaria, Cehia,

Slovacia, Slovenia, Polonia şi Croaţia.

Ca diferenţă brută tridecenială (2010 faţă de 1980), majoritatea UE 15 raporta scăderi: cea

mai mare Italia – 59%, apoi Grecia, Spania şi Franţa – 38%. Creşterile cele mai ridicate au fost

raportate de Cipru + 35%, Irlanda +24% şi Finlanda + 23%. În medie a existat o descreştere de -

15% [8].

Pe acest fond, cohorta 15-19 ani prezenta în 2010 următorul tablou. Lituania, Letonia,

România (cu 16,3 Lee/p/a), Ungaria, Slovacia şi Bulgaria înregistrau cel mai ridicat consum de

alcool, urmate de Polonia, Slovenia, Croaţia şi Republica Cehă. În Europa de Vest, numai

Germania, Portugalia şi Franţa prezentau cifre nu departe de România [10].

În privinţa dinamicii % pe intervalul 2002-2012 la adolescenţii de 15 ani consumatori de

alcool din UE 18, 12/18 ţări raportau creşteri semnificative (12 – 47%) Slovenia înregistra cea

mai agresivă creştere, urmată de Italia, plecând însă de la nivele mai scăzute în 2002 [11].

În 2009-2010 procentajul adolescenţilor de 15 ani din 24 ţări UE ce declarau cel puţin două

episoade de beţie (definită ca alcoolemie peste 0,08 g etanol/L) în decursul vieţii era dominat, ca

medie între băieţi şi fete, de Lituania, Danemarca şi Letonia; în centru-est Ungaria şi România

ocupau poziţiile critice, băieţii fiind cei în culpă, cu 47 %. Pe fondul general de dominanţă

masculină, în Finlanda, Spania, Suedia şi Regatul Unit fetele depăşeau totuşi băieţii cu 5%. Între

2001-2002 şi 2009-2010, acest procentaj a scăzut la 45% la 40% pentru băieţi, prezentând

stabilizare sau uşoară scădere la 37% la 36% pentru fete [12].

6. Estul faţă de Vest: reglementări mai stricte, dar consum mai ridicat

Cadrul legal UE prevede restricţii privind alcoolul la volan, publicitatea, evenimentele

sportive, politica de preţuri, etichetarea, măsuri privind minorii, vânzarea şi servirea, spaţiile de

consum.

Am comparat recent stricteţea restricţiilor privind consumul de alcool în Est faţă de Vest,

apelând la site-ul Eurocare care include date pentru majoritatea ţărilor din Europa de Vest, într-

un format tabelar care include 8 ţări-coloane şi 26 restricţii-linii [13].

Am introdus în tabelul originar Eurocare 3 coloane în plus pentru România, Ungaria şi

Lituania – grupa de Est. Pentru a compara stricteţea dispoziţiilor legale anti-alcool, am marcat

"intensitatea" restricţiilor cu un scor între 0 (nereglementat) şi 1 (reglementat, prohibit), trecând

prin 1/2 (parţial reglementat). Pentru alcool la volan, am atribuit scorul 1 celui mai restrictiv prag

de alcoolemie/celei mai avansate restricţii şi scoruri fracţionare pentru restricţiile mai slabe.

Rezultatul este prezentat în Tabelul 1.

Tabelul 1. Italia Belgia Franţa Spania UK Germania Danemarca Irlanda România Lithuania Ungaria

Scor

mediu

restricţii

0,51

0,23

0.62

0,28

0,47

0,44

0,17

0,42

0,60

0,67

0,55

Media

pe

grupe

Medie grupei ţărilor din

VEST = 0,39

Medie grupei ţărilor din

EST = 0,61

Diferenţa dintre restricţiile VEST - scor 0,31 şi EST - scor 0,69 este semnificativă (P =

0,01), adică Estul este mai sever în termenii reglementărilor anti-alcool decât Vestul.

Pe de altă parte, în termeni de consum la 15+, media EST = 12,2 faţă de media VEST =

10,6 Lee/p/a – la aceleaşi grupuri, în 2010. Estul « bate » din nou Vestul (P = 0,028), contrar

aşteptărilor bazate pe logica (prea) simplă conform careia mai multe restricţii ar conduce la un

consum mai mic.

Limitând restricţiile la tineret şi consumul mare de alcool au rezultat următoarele:

- reglementări: media EST = 0,80 faţă de media VEST = 0,57 ;

- consumul de alcool la 15-19 ani: media EST = 18,6, faţă de media VEST = 11,8 Lee/p/a

În definitiv, restricţiile la alcool mai stricte în Est coexistă cu un consum mai ridicat în

rândul tinerilor. Este probabil implicat respectul faţă de lege, condiţionat istoric şi geopolitic.

7. Lecţia italiană

Cazul Italiei este singular: reglementări de stricteţea celor din Est sunt însoţite de un consum

de alcool/capita/an al populaţiei 15+ la cel mai scăzut nivel UE.

Există totuşi îngrijorare în Italia faţă de creşterea consumului de alcool la adolescenţi de-a

lungul primei decade a anilor 2000.

Contrastul privind consumul de alcool dintre adolescenţi şi populaţia 15+ dominată de adulţi

sugerează că, pe măsura trecerii către vârsta adultă, în atitudinea tineretului italian faţă de alcool

intervine o condiţionare socio-culturală (SCC) exprimată prin tranziţia de la cantitate la calitate,

de la băuturi spirtoase (tării) la cele în care nu gradele alcoolice ci savoarea prevalează, de la brut

la rafinat, de la ingestie fără discernământ la consumul avizat/«competent» [13].

SCC presupune probabil exerciţiul îndelungat al unei democraţii liberale prospere, pentru

care Estul mai are de aşteptat.

8. România: consumul de alcool la tineri

Elevi 14-16 ani în contextul celor 39 ţări ESPAD 2011

Studiul ESPAD 2011 a focalizat pe volumul de alcool ingerat în ultima zi de consum şi

prevalenţa a unor episoade de beţie, a fumatului în ultimele 30 zile, precum şi a consumului de

droguri (cel puţin o dată) de-a lungul vieţii.

Consumul de alcool ingerat în ultima zi a fost găsit semnificativ mai mic în România faţă de

media ţărilor ESPAD 39 din Regiunea Euro-OMS şi se asociază cu consumuri mai mici pentru

alti indicatori privind consumul de alcool sau de droguri ilegale, dar nu cu fumatul în ultima lună

[14].

Cohorta 14-16 ani în Euro-contextul urban URHIS 2, 2009

Studiul URHIS 2 YOUTH* descrie stilul de viaţă al adolescenţilor 14 -16 ani din 20 de oraşe

europene în 2009, majoritatea UE, între care 3 oraşe din România (Iaşi, Craiova şi Bistriţa);

oraşele URHIS 2 YOUTH se grupează către nord şi vest mai degrabă decât estul şi sudul

Europei; înrolarea standard a fost de circa 400 subiecţi/oraş.

Procentajele subiecţilor români declarând episoade de băut excesiv (HED) sunt în jur de

30%, sugerând un avantaj marginal faţă de media URHIS 2. În schimb atât în Bistriţa cât şi în

Craiova se declarau consumuri înainte de 13 ani semnificativ mai mari decât media URHIS 2

YOUTH [15].

Consumul de alcool în licee, 2009

Consumul de alcool în liceele din România (3041 subiecţi din Bucureşti, Transilvania,

Muntenia, Moldova şi Banat) a fost pus în lumină de Sinteza Ileana Mireştean 2009 [16] din

care am selectat mai jos câteva rezultate.

La nivel naţional ceva mai mult de o treime dintre subiecţi (37,4%) declarau consum

ocazional de alcool (1-5 ori în ultimele 30 de zile), ceva mai mulţi în Moldova - 40,1%.

Aproape 12 % consumau alcool în mod frecvent (de 6 sau mai multe ori în ultimele 30 de

zile), nivel care ne plasa sub media mondială – arată autoarea; preponderenţa este masculină.

Consumul frecvent creştea odată cu treapta de şcolarizare. Moldova apoi Banatul conduceau

ierarhia consumului frecvent.

Circa 6% dintre liceeni consumatori “gustaseră” prima dată alcoolul sub vârsta de 9 ani.

Curba consumului frecvent de alcool a fost în creştere între 1999-2003, a urmat scădere în

2004-2009, prognozată a coborî în 2011-2012 sub nivelul din 2003.

Aspecte speciale

Un grup defavorizat de interes aparte în România este format din copiii şi tinerii crescuţi de

aparţinători vârstnici, de regulă bunici săraci, în timp ce părinţii lor sunt plecaţi la muncă pentru

mult timp în părţi mai prospere ale UE. A priori, dintre ei se recrutează “campionii” la consumul

de alcool şi episoade de beţie. Până acum niciun studiu capabil să atragă măsuri de protecţie nu

s-a aplecat asupra lor.

Aproximativ 1/3 din cantitatea totală de alcool ingerată la noi se produce în gospodării

(acasă) şi de obicei scapă de înregistrare, fiscalizare şi controlul calităţii [17].

Legislaţia este destul de permisivă şi încurajează abuzul, incluzând accesul tinerilor la

spirtoase (rachiuri, palincă) ce încurajează beţia [18].

România se confruntă cu probleme speciale legate de alcool la populaţia rroma. Aproximativ

jumătate din 67 adolescenţi rromi chestionaţi într-un studiu UNICEF au declarat că au consumat

alcool cel puţin o dată în viaţă, iar mai puţin de 50% primiseră consiliere legată de alcool [19].

*

Sumarizând:

Consumul de alcool al adolescenţilor români de 14 –19 ani este îngrijorător:

- deşi un studiu plasează favorabil cohorta 14-16 ani faţă de euro-media ESPAD 39 în 2011,

grupa 15-19 ani se afla în 2009 pe locul cel mai rău în centru-estul UE, sugerând pragul de 16 ani

pentru încetarea relativei temperanţe;

- există indici privind frecvenţa mai ridicată faţă de o medie euro-urbană a primului consum

de alcool înainte de 13 ani;

- proporţia băieţilor de 15 ani ce declarau în 2009-2010 cel puţin 2 episoade de beţie în viaţă

este printre cele mai înalte din UE;

- proporţia consumului frecvent de alcool declarată de liceeni în 2009 apare drept modică

(sub media mondială); totuşi, aici ca şi în alte studii româneşti de chestionar trebuie avută în

vedere o marjă de subestimare în legătură cu percepţia alcoolului în familia tradiţionalistă.

9. Strategii pentru scăderea consumului de alcool la tineri

Este recunoscut rolul educaţiei şcolare în prevenirea consumului şi abuzului de alcool la

tineri [20].

Sinteza pentru licee a Dr. Mireştean oferă un motiv de optimism privind rolul şcolii:

descreşterea consumului frecvent de alcool între 2004 şi 2009 reflectă efortul educatorilor,

coroborat cu adoptarea aquis-ului comunitar până în 2007 [16].

În opinia noastră, îmbunătăţirea situaţiei sumarizate mai sus depinde de:

1 - educaţia sistematică pentru sănătate/stil de viață în şcoală şi comunitate. Deprinderile

privind consumul de alcool pe care tinerii italieni ce devin adulţi le asimilează prin condiţionare

socio-culturală în cadrul unei democraţii liberale prospere de câteva decenii, tineretul din Est le-

ar putea dobândi într-un interval mai scurt prin învăţare intensivă organizată în şcoli sau

similaria, adică prin condiţionare educaţională;

2 - schimbări în respectul tineretului nostru faţă lege (în speţă, norme reglementând

consumul de alcool), cultivate de asemenea în şcoli; din păcate, este un proces lent, plecând de la

un nivel scăzut condiţionat istoric şi geopolitic, care implică evoluţii în toate straturile societăţii;

3 - controlul aplicării stricte a normelor existente şi noi reglementări anti-alcool inspirate de

cele mai bune modele din lume; de exemplu, practica americană a vânzării alcoolului în

magazine separate de cele alimentare, cu program restrâns zilnic şi mai ales în weekend sau cea

finlandeză în care raioanele cu alcool din magazinele generale sunt «sigilate» la orele 21.

În privinţa educaţiei în şcoli, vârsta relativ mică a primei experienţe cu alcoolul sugerează

nevoia de prevenţie precoce în primară şi gimnaziu; în licee merită atenţia educatorilor pragul de

16 ani când experimentarea alcoolului se transformă la unii în consum obişnuit.

10. Reglementări naţionale privind tinerii şi alcoolul

Prezentăm mai jos principalele prevederi legale legate de alcool, adresând minorii şi

grupurile populaţionale conţinând numeroşi tineri.

Legea nr. 61/199, republicată la 7 februarie 2014, privind sancţionarea faptelor de încălcare a

unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice[21]; legea incriminează:

Art 20) servirea şi consumul de alcool în localurile publice proxime desfăşurării unor adunări

publice (mitinguri, greve, evenimente sportive etc);

Art 21) servirea şi consumul de alcool în interiorul unităţilor de învăţământ şi educaţie,

centrelor de plasament minori precum şi în curţile şi pe căile de acces către acestea;

Art 22) servirea de alcool minorilor în localurile publice; Acest articol implică interdicţia comercializării alcoolului către minori, în general (nota noastră.

Art 23) consumul de alcool în: drumuri publice, parcuri stadioane şi terenuri sportive,

instituţii culturale, mijloacele de transport în comun, unităţi economice; în restaurante, baruri şi

discoteci consumul de alcool este interzis minorilor.

Legea nr.148 din 26 iulie 2000 privind publicitatea [22]:

Art. 11) Se interzice publicitatea pentru alcool în incinta unităţilor de învăţământ sau la o

distanţă mai mică de 200 metri de intrarea acestora, măsurată pe drum public.

Art. 12) Publicitatea pentru alcool nu este permisă în publicaţii destinate în principal

minorilor, în sălile de spectacole înainte, în timpul şi după spectacolele destinate minorilor.

Art. 13) (1) Publicitatea pentru băuturile alcoolice nu este permisă cand:

a) se adresează minorilor;

b) înfăţişează minori consumând aceste produse;

Legea audio-vizualului nr. 504 din 11 iulie 2002, cu modificările şi completările din 11 iulie

2014 [23]:

Art. 29 modificat :

(4) Comunicările comerciale audiovizuale pentru băuturi alcoolice nu pot încuraja consumul

excesiv al băuturilor respective şi nu pot viza în mod special minorii.

Art. 32

Publicitatea şi teleshopping-ul pentru alcool nu trebuie:

a) să fie adresate minorilor

b) să stabilească o legătură între consumul de alcool şi îmbunătăţirea calităţilor fizice, psihice

sau a abilităţii în conducerea de vehicule;

c) să sugereze că prin consumul de alcool se pot obţine performanţe sociale sau sexuale;

d) să sugereze că alcoolul are calităţi terapeutice sau că acesta este stimulent, sedativ sau

mijloc de rezolvare a problemelor personale;

Noul Cod Rutier (februarie 2015) [24]:

- alcoolemia tolerată la volan este sub 0,2 g etanol /L sânge (0,15 mg etanol /L aer expirat);

- alcoolemia între 0,2 si 0,5 g etanol /L sânge (0,25 şi 0,5 mg etanol /L aer expirat)

constituie contravenţie atrăgând amenda şi suspendarea permisului;

- însfârşit alcoolemia mai mare decât 0,5 respectiv 0,25 atrage închisoare 1-5 ani /amendă

penală şi anularea permisului.

11. Concluzii

Alcoolul este un inamic redutabil al sănătăţii cardiovasculare: la tineri orice ingestie de

alcool înseamnă risc BCV ce poate fi un timp compensat de rezerva lor vitală, înainte de a se

exprima prin boală la adulţii maturi şi dizabilitate la vârstnici - urmare a cumulului de doză.

Tineretul român consumă alcool într-un context socio-cultural dintre cele mai defavorizante:

ţara noastră ocupă locul 2 în UE - populaţia 15+, iar Europa este «campioană» între Regiunile

OMS.

În lumina statisticilor existente, consumul de alcool al adolescenţilor români de 14 –19 ani

este îngrijorător.

Îmbunătăţirea situaţiei depinde de educaţia sistematică pentru sănătate/stil de viață în şcoală

şi comunitate, întărirea respectului tineretului nostru faţă de lege cultivată de asemenea în şcoli,

controlul aplicării stricte a normelor existente şi noi reglementări privind comercializarea

alcoolului inspirate de cele mai bune practici din lume.

12. Bibliografie

[1]. *** WHO Global status report on alcohol and health 2014:

http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/112736/1/9789240692763_eng.pdf?ua=1

[2]. Meruţă A, Negoescu R. Abuzul de alcool. Buletin SVS nr. 17, august 2011. PromoSan-

CRSPB

[3]. Enăchescu D. Efectele si riscurile abuzului de alcool. Consulta doctorul.ro :

http://consultadoctorul.ro/articole-medicale/efectele-si-riscurile-abuzului-de-alcool/; vizitat

martie 2016

[4]. *** European action plan to reduce the harmful use of alcohol 2012–2020. WHO 2012:

http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0008/178163/E96726.pdf

[5]. Al Cincilea Comitet al Societăţii Europene de Cardiologie şi al altor Societăţi de Prevenţie a

Bolilor Cardiovasculare în Practica Clinică. Ghidul european de prevenţie a bolilor

cardiovasculare în practica clinică (versiunea 2012) p.336. Romanian Journal of Cardiology,

Vol. 24, No. 4, 2014: http://www.cardioportal.ro/wp-content/uploads/2015/01/Preventie.pdf

[6]. Yusuf S. et al. Effect of potentially modifiable risk factors associated with myocardial

infarction in 52 countries (the INTERHEART study): a case-control study. Lancet 364, 2004, pp

937-952: https://www.researchgate.net/publication/8350865_Yusuf_S_et_al_INTERHEART_

Study_Investigators_Effect_of_potentially_modifiable_risk_factors_associated_with_myocardial

_infarction_in_52_countries_the_INTERHEART_study_case-control_study_Lancet_364_937-

[7]. Negoescu R, Niţulescu D, Bălan C, Bănăţeanu M. Paradoxul francez. Buletin SVS nr. 57,

decembrie 2014: http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL

%20SVS%20Decembrie%202014%20PARADOXUL%20FRANCEZ%20def.pdf

[8]. *** Health at a Glance: Europe. OECD alcohol consumption among adults 2014 (p.51):

http://ec.europa.eu/health/reports/docs/health_glance_2014_en.pdf

[9]. *** Asociaţia producătorilor şi importatorilor de băuturi spirtoase din România. Spirits

România.ro: http://www.spirits-romania.ro/sectorul-bauturilor-spirtoase/bauturile-spirtoase-in-

romania

[10]. *** WHO“Global Health Observatory Data Repository (European Region):

http://apps.who.int/gho/data/node.main-euro.A1208?lang=en&showonly=GISAH

[11]. *** Policy Brief Tackling Harmful Alcohol Use Economics and Public Health Policy. May

2015 (p. 5) http://www.rarha.eu/Resources/Publications/Documents/Policy-Brief-Tackling-

harmful-alcohol-use.pdf

[12] *** OECD iLibrary: : http://www.oecd-ilibrary.org/sites/9789264183896-en/02/01/g2-

0102.html?contentType=%2fns%2fStatisticalPublication%2c%2fns%2fChapter&itemId=%2fco

ntent%2fchapter%2f9789264183896-20-

en&mimeType=text%2fhtml&containerItemId=%2fcontent%2fserial%

2f23056088&accessItemIds=&_csp_=55452f2a98d51d300665e6a63593b859

[13]. Negoescu R, Di Stefano A, Niţulescu D, Bănăţeanu M, Bălan C. Alcoolul în Europa de

Est şi lecţia italiană. Buletin SVS nr. 63, decembrie 2015. PromoSan-CRSPB :

http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/Buletin%20SVS%20decembrie%202015%20A

LCOOL%20EST%20vs%20VEST.pdf

[14]. *** ESPAD 2011. “The European School Survey Project on Alcohol and Other Drug”:

http://www.espad.org/romania

[15]. Bănăţeanu M, Bălan C, Niţulescu D, Negoescu R. Stil de viaţă la adolescenţii din urban (I).

Buletinul SVS nr. 33, decembrie 2012. PromoSan-CRSPB:

http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012

%20ADOLESCENTI%20partea%20I.pdf

[16]. Mireştean I.M. Identificarea şi cuantificarea riscului specific pentru sănătate generat de

comportamentele cu risc. Sinteza naţională pe anul 2009, INSP, CRSP Cluj Napoca, 2009:

http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2014/12/SINTEZA.YRBSS_.2009.pdf

[17]. *** Mediafax.ro: http://www.mediafax.ro/economic/o-treime-din-alimentele-si-bauturile-

alcoolice-consumate-de-romani-sunt-din-gospodaria-proprie-7840071

[18]. *** Site-ul ANAF:

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/%20Cod_fiscal_norme_%202014.htm#_Toc304

300010

[19]. Galan A, Rădulescu S, Cucu A et al. Evaluare de nevoi şi comportamente la risc pentru

sănătate în 45 de comunităţi de rromi: http://insp.gov.ro/sites/2/wp-

content/uploads/2015/03/Rezumat-raport-cercetare-17-04-2015-v2.pdf

[20]. *** Raportul naţional de sănătate a copiilor şi tinerilor din România 2014, INSP –

CNEPSS, 2014:

http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2014/11/Raportul-National-a-Copiilor-si-

Tinerilor-2014.pdf

[21]. *** MonitorulJuridic.ro:

http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-61-din-27-septembrie-1991-republicat-pentru-sanc-

ionarea-faptelor-de-nc-lcare-a-unor-norme-de-convie-uire-social-a-ordinii-i-lini-tii-publice-

155343.html

[22]. *** http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=23812

[23]. *** http://www.cna.ro/IMG/pdf/LEGEA_AUDIOVIZUALULUI_CU_MODIFICARI_SI_

COMPLETARI_DIN_2014.pdf

[24]. *** Site-ul DRPCIV 2015: http://www.i-drpciv.ro/masuri-dure-in-noul-cod-rutier/