CUVANTMASONIC

:::*:'l gCUVANTMASONICCENTRUL REGIONAL

DN STUDIIFRANCMASONICE

PARIS . BUCURESTI

Editeazi prima revisti francmason-icd de dupi 1989, destinath opiniei publice,numiti Cuv6nt Masonic.

Revista Cuv6nt Masonic este oaparilie bianuali qi are ca principal scopprezentarea fenomenului francmasonic dinRomAnia gi din lume.

Revista este realizati pentru a

inl5tura din opinia romAneascI reauacredin!5 gi fabulafiile, care pun in umbriprincipiile fundamentale pe care se

hazeazd aceast6 societate.

or.ri.bIdLLuldar|bFIffitd,daDncu|.'-r,|.0c..-s|arb.nedF g

l:i$:'il^."

tssN 1224 - 8142

Cenlrul Reqlonol do Sludll Froncmosonlca Porls - Bucurogll

Editorial

dr. Viorel DlnacuPregedinte

al Centrului Regional

de Studii Francmasonice

PafiS - BUCUfeSti Mare Maestru al Marii Loji Na{ionale a Romaniei, Prea Ilustru fr. Dr. Viorel Dinacu

Masoneria, in decursul istoriei sale, ca li institutie, asuferit mutalii pe tot parcursul evolutiei sale in general,iar ca nivel ezoteric, umanist, a talcuit permanentmistere, in special.

Institrltia francmasoneriei oamenilor a inceput de labreslele de constructori, masoneria operativS, care areprezentat perioada de glorie, prin impresionanteleconstructii, existente qi astdzi, care prin simbolurileexistente, exprimate in tone de c54i, de mesaje scrise,sunt lasate generatiilor noastre.

Aici noi, fratii din Marea Lojd Nalionali a Romnniei,implicagi in activitili de studiere si cercetare, in cadrulCentrului Regional de Studii Francmasonice Paris-Bucureqti, depunem toate eforturile de a inlelege cum afost posibil, la acea vreme, construirea unor astfel deedificii Ei ce pregitire trebuiau sa aibl, cunoscdnd arteleregale, astrologia, geometria, aritmetica. Practic perma-nent gasim conexiuni ale intregului univers, exprimateprin simboluri, numere, q.a.m.d.

Francmasoneria in tot acest timp, dar mai ales dupd,in cadrul francmasoneriei speculative, ca qi individ -frate, a suferit o serie intreage de devialii, de cele rnaimulte ori la bazi fiind fratii, politicul qi religia, practictrederi. scindiri. revendiciri. s.rn.d.

Toate aceste se cunosc foarte bine din lucririle:Istoria Francmasoneriei de Albert Mackey, La Franc-Magonnerie Templidre et Occultiste aux XVIII et XIXsibcles, de Renn6 Forestier (1970). toate fiind recoman-date fragilor din Marea LojI NalionalX a Romdniei qi nunumai, iar Istoria Francmasoneriei de Albert Mackey afost tradusl qi editatl de Marea Loji Nalionali aRomXniei.

DatoritA acestor puternice frimAntiri ale fralilor, incele mai multe cazuri, francmasoneria a fost interzisi, inmulte tiri, fralii au fost arestali, mulli omor61i, familiidistruse, averi confiscate.

RlspAndirea Totalitarismului a facut ca principiilepromovate de francmasonerie sd fie interzise, astfel caaproape 45 de ani. a fost o dictaturi in toatd regula, iarde frd{ie nu s-a mai auzit nimic.

Oare si fi fost linigtea dinaintea furtunii?Pentru ce ieqind brusc Ia lumini, dupl inlSturarea

dictaturilor, in toate lirile din Sud Estul Europei, 9i nu

fraternitate, ca qi principii de conduiti etice li morald, devia1i, nefiind cunoscute qi cultivate generaliilor din cei45 de ani de interdiclie, au creat dificultdti celor inilialiastezi, care nu inteleg cd practicAnd ritualul, coloana desustinere a Ordinului Masonic, vom intelege simbolurilecare au incorporate in ele acea ltiinti nevizuti, culturamasonici, greu de ingurgitat, pentru enorm de multifrati, azi.

Cauza sau cauzele sunt cele nrovocate dinnecunoaltere gi setea de promovare a. nonvalorilor careeste de cind lumea, francmasoneria fiind o trambulind,pentru foarte rnulli, de lansare in afaceri, politici, etc.

Efectele pe care le vedem astlzi, sunt peste tot intdrile din Sud Estul Europei, acelea a delimiteriifrancmasoneriei curate, regulare, tradilionale, spiritualegi morale, de aqa numita francmasonerie de mas[, undeau intrat pe band[ rulantl, toli inaptii intelectual qimoral. adici nonvalorile.

Efectele continud qi vor provoca noi qi amplefr[mdntdri in viitor, pentru ce vorba rorndnului "dincalea prostului sI te dai la o parte" este adevarati,pentru cd aceastl " fraue", se transfonni in antima-sonerie, pentru cE vdzhnd ce sunt respinqi, eliminati,marginalizali, mulli vor pune la cale fel qi fel de acliuni,de la cele verbale p6.nI la crime: istoria relatind qi astfelde razbunari.

A inceput acum 7 ani in Romdnia delimitarea decorxp[ia din francmasoneria de atunci, Marea LojaNationala a Romaniei. delimitandu-se si continuindlucrarea masonicd, ritual[, regulara, traditional[,spirituald qi morall, - s-a produs si acum 6 luni inRepublica Moldova, unde noi am constituit in 04octombie 6008, Marea Lojd Nalionali a RepubliciiMoldova, care s-a delimitat tot de coruptia existenti inultimii l0 ani.

In Federalia Rus5, am participat in 12 octombrie6008 la Constituirea Marii Loji Unite a Federaliei Ruse,format[ din 4loji din Or.: Petersbourg si din 7 loji dinOr .: Moscova, care s-au delimitat de corupgia qiincilcarea regulilor masonice, din masoneria existentlastdzi. a$a-zis regularl. anglosaxond.

Informat fiind qi despre cum se dezvoltA acestfenomen, in toate celelalte tiri din Sud Estul Europei,cred ci acest fenomen al delimidrii adevirului denumal,

-I

dintr-o datl ideile de libertate. egalitate gi

Cuvdnt mqsonic

minciunl, a binelui de r6u, a luminii de intunenc' se va

oroduce in avalanqa dintr-o lare in alta"'-i"norn.nrl naiural. normal. firesc de aceaste data'

"rt" uttiain cele mai ample miqciri omeneqti de astbzi '

.ui" uu ,tu la baza revenirii omenirii la credinli'

spiritualitate. valori umane. s.a'm d'-"- piun.-uron".la romAnd astazi, practic top fratii'

trebuie s[ Stie ce se petrece acum in mai multe 1lri' cIi."U"i"

"at rnA rapid si se delimiteze de tabira antima-

toniJi .ut= abia de acum incolo ii va manipula pe fralii

de bunb credingd in diferite acliuni, dintre cele mat

90 de ani de laMarea Unire"Acum t,dzuri ochii niei nitttuirea neanului ronlnesc"

(Pop de Bdsesti)

I Decembrie 1918 reprezintl implinirea luptei de

veacuri a romXnilor pentru intrcgire statali'--Lu I b"i.-tti" i918, romanii au fructificat prin Marea

Unire conjunctura favorabild cleati in ulma vlctollllol

eniunt.i Jtatutl de care luasem parte la rezboi li au qtiut.sd

infeptuiasce intregilea statali in vittutea pnnclprulur

nationalititilor 5i autodetenninirii popoarelor''ltalianil Giuseppe Mazzini proorocise romanrlor

inainte de anul 1848 ca nu vor izbutl sa-El cuceleasca

"""iai"t"", iiu"natea !i dreptatea decat duPa ce vor fi

cdzut: [arul Rusiei qi impdlatu] Austriei"'Sfiisitul primului rlzboi mondial adusese rmpre-

iutii JJ n.oiit"ta trebuinld pentlu implinirea ucestui ideaL'- Dupi ce're prabuEi laiismul' in rnul l9l7' incepu sd

miieu\ii tr rasdiit cea dintii razd de spennlr: deslucerea'gu'*tubi"i de c[tunele lariste. organizarea ei intr-o

ReDublici Democratici Moldovenerscf,' apol ca ^

repuo-

lic; neatilnati. A urm3l holiralea din 27 muttte / 9 ilprllte

fSiS, ptin crr€ Sfalul latii de la Chiginiu a dellat.rl ci:-griot;bl" se une;re p.ttrtu totderuna cu Rotninir"'"

piiUusi."o in livoiulia din octombrie l9l8 a monathiei

"u.i.o-""'eut= a dat putinl[ t'om0nilor din Bucovina'

ii"".if"t"'i" 5i Banat si-;i rosteasci :i ei cur'inlul Vointir

de virta laola-lta s-a rostit rniitel prin ConSlesul Uenerll.rlBucovinei, intrunit in sala sinodali a palllu-lul ltllllopollel

din Cerniruli la l5/18 noiembrie l9l6: unrrea

""i."Jirion"th si penrru vecie a Bucovinei in vechile ei

il;;; ;il ia 'C'elemul Colucin 5i Nisrru cu Reslrui

Romrnia." Se apropia sfillilul rizboiulur' L'uropa era rnca

in na.iti. Nici irahsilvania. nici Banatul n-au linras rzo-

latedefrimAntdlile Ievolutionare.'' Astfel, Comitetul Nalional al Romdnilot' dtn

ftunrliuuniu 5i Banat intrunit la Oradea in l2 outonrblie

iSl8. ptln.ond.iul lui Vusile Go1dil au licut o inchetere

ilrarind ci: 'nu tnai recunosc parlamentultll il guvelnulu.l

din Budcpesta dteptul sit reprezinte nllluneu lonlana '

incheiere inaintati parlamentului ungal de Alexarloru

Vaida Voievod.-i. guOup.tro in 18 octombrie l9l8 iau sfer'lit lrata-

tiu.G'dintr. r"pt.tentanlii Partidului Nalional Roman 5i ai

tnumane.Cred in viitor c[ num[rul fralilor, practlcantl ar nru-

alului Masonic de Rit Scolian Antic Ai Acceptat' va

cieste in urmatorii ani. se va organiza qi mai bine.' va

repiezenta o fo4i morali. spirituald. de inalta emulaue

inietectuall. Ca fii ai luminii, toli aceqtia vor forma post-

u*"n,ut noii civilizalii. a omului putemic'- inzestrat cu

lona nevazuta a unui destin al omenini' cel mar elevat'

rotiiinlt p" cele trei pnncipii fundamentale ale francma-

soniriei universale: libenate. egalitate' fraternitate'

sectei romane a Partidului Social - Democrat din Ungaria'

i"a"J fii"ta Consiliul Nalional Roman Centml cel ce va

"*0u.. ir'ip,o

"olionali pentru deslvArqirea statali pini la

t"Pl,l..oond cu p'imele zile din noiembrie' ln Transilvania

.onJuG=o locaiitalilor a fost prelualade consilii nalionale

si girzi nationale locale"'-F;;;i;i d" la noua realitate, la l0 noiembrie l9l8'contliiui Nutionot Roman Central a adresat o note ultima-

ii*"*uu.rnr.ifui Kalol;i. pletinzand putere deplina de

nuve,lnat.. S-a propus inceperer lralativelor de la Arao'

b.i.euiii tota'ii au spus deschis qi rdspicat problema

i*"initrr ii"".il"aniei' de Ungaria iratatiuelq de la Arad

"" tii.il.,

consiliul Nalional Romin central face cunoscut

ot=ni,iir." convocirii Adunarii Nltionale ;i dispune.cl in

ie,rien de 12 zile si se frci in toxte Judelele locrlrle oe

iomani ateseri de delegali cercurli pentru. Adunarea

Nationald.dtlI utml 'd fie convocrli in scu( ttmp la Albr

I Ulla.'' Al"n.r"u orasului Alba Iulia ca loc de desfi;ttrare-a

V"' ii-iO"nari i\alionale nu a fost intamplatoare El

"ini"i.u O. originea larind a poporului roman' de cel mai

i"noii.t otur il Daciei rornine. de prima.unire inlaptuird

tle Mihai Viteazul la 1600. de nraltiriul lui Holea Sr ( lolcl'i" i"',*ti" i"i L"ram Iancu - figuri legendare ale istoriei

neamului nostlu--- Contoon"ntu adunlrii. aqa cum rczultd din convocare

.ro,-iii'a de ielegali. 600;leqi de circumscripliile elec-

torale si restul delegati de drePt''- Conuo."'=u Maiii'Rduniri Nrlionrle a fost publicatd in

zialul "Romanul", slarnind un val de bucurte ln zllele pre-

."i*aa""t" l"l I Decembrie documentele: proiecty! .d9

n.i8irril :i Declamlia au fost supuse dezbatefii Pr'rnidului

Nationrl i{omdn 5i organizaqiilot socral - democrilre

romdne din Transilvania.'"'i" ,i*p ce delegalii definitivau "Declaralia" -qi

'n.r"r"ii"i.rt zeci de-rnii de romani lirani' intelectuali'

lucratori. cu steaguli tricolore' venind din Apusenl' blnor'

SAtmar, viile Crigurilor' Someqului, Mureqului'

3

Cenllul Regionol de Studii Froncmosonice Polis - Bucuresli

ACTUL,.UNIRIIvcrrr oc SrrrvL Tr{rlLr 2l mr^r'< tr v l9l!

h r'i.r. r6r!ih!r.i.t!..rrr lrft sLn!.ld$r,.. k{.< h!l I'lrL,c,r.(.!ii $(e,rIt tslrrcta q rm. Irrl.ri! n! D{i!o n ! i!ftrrl I' vroltt ..5i'..r a,rrr,r ru,r! {ti^ rri o rnl !l rn.r |it :r..r, ita,!.i<i rr.r.. *.irr!, trro.. !'raBle r. n.F a rr!, n,r:,.-L, ji\r./x!. i*r. !l.n'.ri'r:i rorrrr L.rB r!ir.ta Jr rainr ro!!.rir. j i vrt: Tac! Mlrrl sl toMtird

' hiilsri Un,ar: A!:.raE'cr -

cll Rom;trt!a- a purr.^r ti loror.una'

t.rr.!rnt... Strt!L!i tir ri.lon litcuLcr.

ur.. _ t.. !.DGt(Prn. llaLrppa.

!.:..rr.!L l.rru!qi l;.'il- luzDU6a .

din toate tinuturile Transilvaniei se indreptau spre AlbaIulia, luau drumul Cetalii, pentru a se aduna pe Cdmpul luiHorea.

Securitatea Adundrii Nationale. ordine din cetateaistorici a fost incredintaH molilor. Adunarea avea loc inmomentul cdnd armata rom0nd abia trecuse Carpalii gimari unitlli germane se retrlgeau de la Sebeg spre Turda.Zlsa de I Decembie l9l8 a inceput cu slujbe in cele doulbiserici din oraq. Mullimea era adunatd pe Cdmpul luiHorea, iar cei 1228 de delegali se intruneau in Sala CasineiMilitare, numitd de atunci "Sala Unirii".Prezidiul este format din men.rbrii Consiliului NationalRomin Central. $efan Cicio Pop r deschis Adunarea.Pregedintele Adunirii George Pop de Bisegti dupb o insu-fleFtA cuvantare cheami la cuvdnt referentul Adunirii -profesorul Vasile Goldiq, care a prezentat proiectul deDeclar-a1ie, preceddnduJ cu un disculs ce frcea istoriculluptei romdnilor pentru elibenre nalionali. Este suspusapoi votului proiectul in 9 puncte al Rezoluliei.Preqedintele Adundrii, supune la vot Rezoluliunea intre-bind: "Primeqte onorata Adunare Rezolutiunea?"Adunarea voteazd, rdspunzdnd cu aclamaqii 9i cu stfigdtede "Triiasci Romdnia Mare".

George Pop de Beselti carc em aproape nanogenar arostit la sfArqitul Adundrii cuvintele biblice ale dreptuluiSimeon: "Acum slobozeqe, stepane pe robul tdu in pace,cici vizurl ochii mei mantuirea neamului romdnesc!"

La 2 decembrie l9l8 se intruneqte Comitetul Nalionalpentru compunerea Consiliului Dirigent $i a Marelui SfatNalional. In 14 decembrie o delegatie a Transilvaniei.Banatului gi pd4ilor ungurene preda regelui Ferdinand I giprimului-ministru Ion C. Brdianu "Declaratia de la Albalulia". In discursul de rispuns, regele a spus: "Azi ne-atiadus qi aceastl ultima piatri a clidirii care incoroneazdmarea operA de unire. Putem privi cu incrcderc in viitorcdci temeliile sunt putemice...Ele sunt cimentate pdncredinla nestrdmutatd a unui lir intreg de generalii de apos-toli ai idealului na[ional, ele sunt sfinlite prin sangele vite-jilor ostaEi care au luptat qi au murit pentru Unil€".

Pro Mare Maestru alMarii Loji Nationale a RomAnieiFr. Mircea Chira

Cffteva cuvint€...90 de ani de laMarea Unire

Francmasoneria romAnd, iesitl la lumini dupa cei 45 deani, in absenta unei lucrdri masonice propriu zise, din 1989cand totalitarismul a fost indepdrtat din lara noastrd.

Trebuie ltiut ci in aceastd perioad5, cdnd a fost inadormire. interzisi. o mare parte a arhivelor masonice afost a[si. dar au mai scipat foarte multe documente ce aufost pestrate, conselvate extraordinar de bine. in depoziteleArhivelor Nationale ale Romdniei, in toate filialelejudetelor. precum gi in toate bibliotecile gi muzeele dinBucureqti qi din 1ari.

Trebuie gtiut cd fralii masoni romdni. au fost, multidintre ei arestali, familiile distruse. averile confiscate, alliiau plecat peste hotare, dintre care unii la Paris. allii inIsrael. unde exista o lojd care de 52 de ani oficiazd in limbaromdn6, qi foane pulini dispersali in alte qiri.

Fralii masoni romdni in exil la Paris, au fost pfimiqi inLojile " La Chaine d'Union " gi " La Roumanie unie", dincadrul Grand Loge de France, aEa cum rezulat din docu-mentele masonice plimite din arhiva de la Paris , iatd incele ce urmeazi traducerea in limba romdn6. a doud docu-mente doveditoare :

VINTILA PETALAANCIEN MINISTRE DE ROUMANIEAdresse Drovisoirepour la conespondence :

C/O Supr€me conseil de FRANCE8, Rue Puteaux, 8PARIS ( 17e)

U.:.T.:O,:S.:.A.:,G.:A.:.I.:

CHAOABORDO

" SUPREME CONSEIL DU 33-6MC ET DERNIERDEGR6 DU RITEE ECOSSAIS ANCIEN ET

ACCEPTEPOUR LA ROUMANIE

Vall .:Paris, Ianuarie, 1952.

Ca urmare a prezentirii pe care noi am facut-o mem-brilor Consiliului Ordinului. ne oermitem si vi adresimaceaste scrisoare, care este un rezumat al Francmasoneriei.romdneqti in exil.

Aqa cum qtiti, Francmasoneria Romdni a fost reconsti-tuitd in cadrul Masoneriei scotiene, intemationale, prinConstituirea Supremului Consiliu si al Marii Loji aRomaniei, in 1923. Aceste toate date. lojile romaneqti, carein ultimii 75 de ani s-au grupat in Obedienle scotiene sau

Cuvdnl mosonic

simbolice, se reunesc pentru a crea impreund Marea LojdNalionali a Rorndniei. Aceste autolitali masonice nalionaleau fost recunoscute pe plan international. de cea mai mareparte, prin puterile masonice scotiene regularc.

Ordinul Masonic lomdn. are un avant meritoriu. mare.qi o activitate intensd, reintl€gind cele mai bune valoriintelectuale qi spirituale ale qirii.

Dupi instalarea rcgimului bolqevic asupra Romdniei.cale a instalat un rcgim communist. a insemnat exodul. inaceste conditii extreme. dificile. pe care voi le cunoalteli.asupra francmasoneriei rornanelti. Acei dintle fralii noqtlide toate gradele carc au putut sd regrupeze libertateadeparte de coftina de fier, sunt veniti in Occident, r;i in spe-cial in Franla, unde se reunesc sub autoritatea MaleluiComandor PANGAL. 5i ri altor membdi ai ConsiliuluiSuprem, care nu s-au irrtors in Romdnia sau cale au fugitdin lari dupi razboi.

Dintr-o intdmplare extrem de favombild. ei au gasitprimirea (imbdliqarea) fralilor (flatemi) qi amicali dinpartea Supremului Consiliu gi al Mafii Loji a Frantei. $i eiau putut sA rcconstituie Supremul Consiliu al lor, a

Romdniei. crednd Ei doui Loji romanelti: "La Chained'Union" qi "La Roumanie unie". (Lanlul Unirii qi

Romania Uniti)l continudnd astfel traditia nalionali con-form cu Constitutia Masonici a Ordinului Romin.

Actualmente noi ne gisim in situalia de a da o fbrmiregulati (unifolmd. ordonatd). pentru proteclia Ei refugiul(azilul) pe care Marea Lojd a Frangei. ne-o di noui. cerdnd

de altfel membrilor Consiliului Federal din Marea Loji aFran16i.

Noi suntem din plin conqtienli de dificultitile qi desarcina noastrd de a face educatie, intr-o generalie in carepastratd flacim etemelor principii masonice: Libertate.Egalitate. Fratemitate, pe tdl.am romenesc. qi care trebuie sicontdbuie, intr-o zi la integrarea unei Eutope pacificati gi

unitd.Departe de tragedia prezentului. noi ne fo4dm si

irrdeplinim sarcina viitolului. sd aducem o contributievioaie qi activl a idealufilol umane ticute qi frateme, aleMasoneriei Universale. sub semnul cdruia trebuie si se

realizeze cooperalea qi munca tuturol oamenilor cu buneintenlii (moravuri). Prin acest fel rcpl€zentarca unei tradi(iivii de un secol. cale a fdcut din Franla locul unde sunt orga-rizate primele loji, cale au jucat un rol decisiv dupd 1846,in lupta pentru libeltate qi unificarc a naliunii romAne, noivi rugdm si ne acordali pe plan Masonic, acelaqi hatamentpe care lumea Occidentald Ei mai ales Franfa, acordd refu-giatilor politici ai altor apdritori a idealurilor de libertateumani.

Tot ceea ce am zis, noi vi cerem si ne acordali ospital-itatea Lojilor Romdnegti, in recunoagterea personaliti$i lorqi a autonomiei lor, la fel cum lumea Occidentald a fdcut-opentru Masoneria Spaniold. S-a convenit dupd cazullojilor. ca gi Marea Loji Nationali a Rom0niei, sd urmezemunca masonici, dupd direclia spilituali a Marii Loji aFrantei.

lFEccrr-- ''RlrE tcossars ANctEN accEprt

GRANDE LOGE DE FRANCE

-.!Fd,&.6 ].lic4 'J ".ir':|:

i" "g'li:. . ,. r,,r {.€- {.*-- .." tL-! $:i

GRANDE LOG E DE FRANCE

nL::/-,,7*"'

5

9en!ryllegtgnol de Studii Froncmosonice Poris - Bucuresti

To|pl l Dtast)tri( li't Ruc Putkt .t, r. 8 nh .\(Iau?du Ft,zqii kt.toni Int c.\iI

in acest f'el, penffu a nu apare contraziceri teritoliale clenici un fel. noi propunem:l. Ca toli cei nou venili din Romdnia. !i toli candidatii pen-tru initiere, trebuie afigati qi comunicali Marclui Secretariatal Marii Loji a Fmnlei.2. Toate listele cu membrii existen{i. trebuie conunicatefhrl intdrzierc Malii Loji a Franter.3. Lojile Rornineqti sl-qi supofte obligagii financiare ca qilojile uprrlinrtorre Murii Loji r Flrn{ei.zl. Daci Marea LojI indicati noui. dupd inforrnaliile men-brilor. este indezi|abili. vom urmaLi indicaliile autoritdliloruollrpelente din Mar-er Loji a F[ln1ei.

In aceste condilii qi in aceasti ambianqi propice qi favor-abili a Malii Loji a Franqei. noi suntern siguli cir nuncanoastrd va fi utill r;i ci noi von fi in misul'i si aducem ocontribu[ie. modestl astizi. daL cale Ya fi fbalte inlportrntirniine. la reconstrucqia unei lumi libere. inspirat;-r plin principiile eterne ale Masoneriei Universale.

Noi sperim. ci ospitalitatea pe cale Mar.ea Lojii aFranlei ne-a acordat-o. va ti un gaj. de rnai multii prietenietraditionall. care reunelte cele doui giri ale noastle. la felca qi cele doui Obedienle ale noastre.

Primiqi cu gmtie T pla Arcolada Fratern:r a MareluiMaestru. cu profunda noastri expresie de gratitudine.dindu-vd siguranla sentimentelor noastre fiateme. '

" Marele Maestru al Malii Loji Nationale a Rominiei. inexil. loagd pe Malele Suveran al Marii Loji a Fralqei. cubune intenlii. $i sentimente fraterne. si examimeze prezenta.

Aqa cum voi aveti cunoalterc de lugdminlile T.: Il .: qiT .: P .: Mare Suveran Mare Comandor Jean PANGAL. in

recunoalterca Supremului Consiliu al Romdniei in exil, giin fhvoarea cererii fralilor . autorizalia ca cele doui ateliereSimbolice. reconstituite la Paris sub patenta SupremuluiConsiliu Romrn. sir continue activitater lor in fempleleMarii Loji a Fmnlei.

Cele doud ateliere au muncit la fel qi dupd ce T.: Il ,: 9iT.: P .: Gr.: Souv .: au trccut la Or.: Et .:

intr'-un spirit de mare bundvointi !i prietenie, ce intot-deauna a legat cele doui masonelii, cea Francezd gi ceaRomini. aceste munci au continuat pani azi, Ei MasoneriaRomdni ln exil care a venit exprimend prin vocea MaeluiMaestru. sentimente de recunoltinti.

Pentru regularizarea continuitilii existentei MasoneriiRomanelti. noi. avem rugamintea sd vi propunem ceea ceUIMEAZT:

- vi rugim ca Marea Lojd a Flanlei, si pleia tutelacelor doud Atelierc Romaneqti, qi noi anexinr doud listecon!inand rumele tuturor membrilor prczenti la Pads (listan[. l). $i cei care aprtin masoneriei romaneqti, in exil, carenu se afli la Paris (lista nr 2).

- Marea Loja a Flan[ei. recunoaEte existenla celordoul atelierc. (Rom0nia Uniti si Lantul de Unire), qi elevor putea fi inscrise in registrul matricol general. cicidatoritA qi catu!i de putini vederc adirnistlativi qi discipli-nari, cele doui ateliere sA i!i poatd continua acitivitatea lorprin Marca Loji a Fran[ei.

- Din punct de vedere disciplinar, ledintele si fiecontrolate de membrii disciplinei masonic-e li profesori. eifiind tratati exact a;a ca qi tialii francezi. In acest concern.noii mernbd care nu pot ti recrutati ca aparginind colonieiromine din exil, se vor supune tutulol'incerclrilor 5i for-malitililor previzute de francamasoneria francezi. carc tottinpul poate si se opuni intrdrii lor in n]asonerie, in cazulin care Marea Loji a Frantei nu recluteazd membr.ii dincolonia rom0nd din exil.

Marele Maestru al Marir Loji Nationale a Romdniei, inexil. se vede obligat si explice fialilol de ce el a propusaceastd medodi. tinend cont ci aceste doue ateliere, potsn-5i tle.fi'rpoare Iucrlrile lor cu ;i rtelierele ronrdneSti.

Noi avem datoria si qinem drapelul MasonerieiRonine. interzis in lari noastri dfagd, ;i dau socoteala laintoarcerea noastrl in Rorndnia. ci Masoneria Romand nu aincetat si existe. cici sacrificiile ffalilor dispiruli, existiiincd in alte mari (iri. Cei mai mulqi dinh.e frali suntdispiluli. allii se ascund de furia poliqiei, care ii cauti.

Avem datoria de a mentine. printe fralii romdni. ideeade Masonerie Romlneasci, care va dispir.ea. dacl aceastifolml nu va fi acceptati de voi ."

Sege N,[aldanne 3-j.;D. Dragoruirescu 33.:L Soneriu 3-1.:

V. Petala g 33,:A. Melinte 33.:A. Meua 33.:

La solicitirile fratilor roniAni. afla1i la Paris, in exil,aclresate Marii Loji a Flanlei. pentru a primi sprijin deplin.Consiliul Federal qi Malele Maestru acordl celor douA ate-liere: "La Chaine d'Union" 9i "La Roumanie unie". (LanqulUnifii qi Rorninia Uniti). integrarea li elibercazd Patentelede funclionare a lojilor " La Chaine d'Union " qi " LaRoumanie Unie ".

Iatd in cele ce umeaz5. documentele in xerccooie. real-izare de Marele Mreslru. Fr.: violel DANACLI. MareMaestru al Marii Loji Nalionale a RomAniei. din ar.hiva

Cuvdnt mosonic

Grand Loge de France, de la Paris :

Astfel, Grand Lodge de France, este pentru franc-masoneria romdnd, suportul stabil, qi continuu, inmomentele cele mai grele pentru ftatii romdni, qi numasoneria englezd sau amedcani. s.a.m.d. care nu a gtiutdecat sA separe lumea - frdqia, in doud tabere rivale. in locsd o apropie, si fie unitd.

Astdzi, cAnd francmasoneria romina. traverseazi operioadd de crize de identirare pr.estisiul ei fiind dih.ratfoane mult. din nou aceea5i CrintJ L-odge de Frrnce. rintins o mani de ajutor, Marii Loji Nalionale a Romdniei.incheind Tratat de Amiciqie qi Recunofrin!i. lucrdnd irnpre-uni de 5 ani la lojile de pert'ecqie. pentru a rcda cezarului ceeste al cezarului. a ne reconstrui Supr.ernul Consiliu Romanal Ritului Scotian Antic si Acceptat. practic cel glzduit deei in tot timpul totalitarismul;i. asifel inc6t acunr cudeplinl constiinciozitare. fr.atii ti.ancezi participd din plin laconsrituircr 5i insralrrea lojilor de perfecqie 4-14. i4-lg.l9-30.31. -12..1.?. oficiul de drepr qi de frpr SLrpremulConsiliLr.Roman rl Rirului Scoqiun Amiu pi Aiceprai. dupi45 de uni de torulitalisrrr. si inci l8 ani de rr.anziiie. dezin-teres $i ignot nta al Masoneriilor rnultor. state. [u1i ,.lemasoneria romdni.

Franla a tbst !i rdmene gi in viitor fratele nostru naimare. care a avut qi va avea gr iji de fratele mai mic car.esuntem noi. ftancmasoneria lomlnd.

Si cum f|atele lamane tiate nu numai pani la ntoarte. cjpi dinuolo. rtrusoneria celor douu lari cstJ una tde\ rlrld sitra in icu.

La I decembrie 2008. la Alba lulia. acunr 90 de ani.lomOnii erau la fel de agitagi. ca gi astizi. nunrai ci fierber.ealor ela dorinqu unanimir. Malea Unire.

Acurn 90 de ani de Ia consfiinlirea pentru totdeauna aMarii Urriri. de lu I decernbrie l9l'8. esre binc \ii se ftie uirlimplicarea fi'ancmasonilol a existat. cd au realjzat insusiactul Unirii.

.. Flancrnir.oneliit loltina. cule plornorelza plincipiile delibertate. egrlitate yi frarer.nirate. j avur o contribulie irnpor.-lanti in realizurer Marii Uniri. Cdndirra. sirnlir.eii 5i tr.iireulralilor s-r rrrunife:lat lr reder.e in aflrr rctivirilii din luii.prin nrij lorce specilice.

Centrul Re-qional de Studii Francnasonice parisBucurelti. are in deplini preocupare. inqele.ee|e cr.onolog-rca a tutur-ol acliunilor puni la cel mai rrrie detaliLr. tlin rceuperioadi, prcmergatoarrc zilei de I decembrie 1918.

Ce este extrem de impor.tant insi $i trebuie cunoscutastdzi. este ci fraqii romdni care pregdteau intens actulMalii Uniri au fost in legitu stranse !i continue cu rontdniide, peste hotare, rr.rulli dintre ei iniliali acolo. in Franqa.S.U.A.. Italia. Rusia. s.a.n.d.

Iatd ci relaliile masonice internalionale, care au pregltitmarile cancelarii strdine. nu erau striine de taDtul cirnu-rnaiela nrult pini lr Marea UniIe.

Pentr-u intdia oald in istoria ronranilor de pr.etutindeni.s-l rnanil'estrt politic 5i rnor.ul. o super.bl 5i |isrin torr[e .ol-idaritate nalionali. rorndnii cllcind in picioare inter.esele cleclan. de paltid, confesionale. individuale. inrolindu-se laplopliu snb steagul Unirii spre a-gi fiud statul nationalRomaniu Male.

De exemplu, in Statele Unite ale Americii. s-au derulatumrdtoalele evenimente:

- 1916. l0 septembrie. ronAnii din S.U.A. ii telegrafiaziPreqedintelui Woodrow Thomas Wilson. cerindu-i permi-siunea si particepe la rizboi pentru infipnrir.ea idealului

nalional, eliberarea romdnilor subjugali, fiurirea Romdnieilvlafl.

- 1916. 22 septembrie, romdnii din New yort seintrunesc qi cer preledintelui aprobarea pentru formarcaunei "Legiuni Romdne", sub comanda Americani. CdndS.U.A. intrd in rdzboi, 18.000 de romdni-americani. facceleri de inrolarc.

-^ l9l8 sub drapelul Amedcan sunt inrolati 35.000 deIOmant.

- 1918. 03 martie. Ia Adunarea Nationald a Romdnilor.din S.U.A. la Younssrou n. Ohio. Jhon Copper.. un membn_ral Congresuluj invitat la adunare, zice: "Rom0nii dinAmerica. in propo4ie cu numarul lor. au dat armatei StatelorUnite. mai mul1i soldati decat oricare alt popor din Amer.ica.Jertfa acestor soldati. nu este a noastr5. ci a neamului romd-nesc.._in primul rdnd. Prin victo a Statelor Unite gi aAliatilor sii. Rominia se va mantui si intreg neamul rom6-ne\c. vir [i cherrrat lr o viala noui. liber.A;i Jemocrltici".

- lq 18. l3 mui. rnrnifesrul Ligii Nalionale RomAne. for.-natd din bindlenii. transilvlnenii 5i bucovinenii dinS.U.A.. este: Daci inSelali de Rusia. fraqii noqrri din Regats-au virzlrt obligali si inceteze lupta. armele lor.gi stindaid-nl lol vor fi ale noastre acum. pentlu cd este datoria noas-tral sacri si ne sffaduim cu intreaga tiinqa pentr.u a oblinevictoria deplini. Noi rominii. voin ca poporul nosiru,asezat. prin voia Domnului, intr€ Nistr.u. Tisa gi Dunirr. inlbltireata de rnunti l Curpalilor.. si fie o singulii naliune.spre I lpila uulrura Latina la gurile DLrnurii 1i la poanaUl lentulur "

- 1918. 2-l octotrbrie/3 noiembrie. Secretarul de statRobert Lausing transmite mesajul prcqedintelui Wilson. ciincal€ retin: Guvemul Statelor Unite s-a sandit intotdeaunalr riitoarea prcspelitlle ti integritcle a Romaniei. ca stltlibel si independenr. Sinrparizand cu spiritul uniti{iinalionale 5i cu dorinqele rontAlilor din toate regiunile.-suvernul Statelor Unite nu va pre-teta sl-qi inrpuni influ-enla.la.timpul oportun. pentru ca dr.epturile poljtice !i te -toriale juste ale poporului r.onr0n si fie rcalizite qi asigurateimpotriva oriciu-ui atac din strdindrare.

Un exentplu deosebit este Franla. unde au avut locunnitoarele evenimente :

- 1914: la izbucnirea rdzboiului se atla la paris si inFranlu o puternica colonie rontanl. Mulli l.ontani seinroleazi in armata liancezi. ;i se incep demersurile pentr.ucrearea unei "Legiuni Romine".

- 1918. 30 aprilie: se constituie. la paris, ComitetulNaqional al Ronrdnilor din Tlansilvania qi Bucovina.

- 1918. 3 octonlbrie: Adunarea senerald a tutuorlornlnilol con\liluie Conritetul Nrtionll pentru UnitateuRomdnilor. carc-qi alege un Consiliu Nalional. Citez dinscl'isoarea ministrului de externe francez S. pichon.adresati consiliuluit " reuniunea in acest consiliu. a emi-nentelor personalitili romene gi a repr.ezentanlilor celor ntaiautolizati ai populaqiei romdne. separate inci de patrianranlu. ne ot-eri ima;rirrer fideli I adunirilor r.omrinelti deviitor. Rezultatul din aspilaliile seculare. ale cornpar riolilor.du|rrneavoastri. spre libeltatea 5i unitatea pamantului ronti-nesc. acesta va fi interpretul cel mai autor.izat. Cei careintr-un numlr tot mai mare. vin si se inroleze ca si luDtealituri de noi qi lac si fluture din nou pe cimpurile de luprrculorile RomAniei. vor pregiti impreuna cu noi. un viito; incare cele doud liri ale noasne. vor pigi mai shAns unite.Pentru acest obiectir. care coretpundi pe deplin senti-mentelor Guvemului republicii. Comitetul Nalional al

7

Unitdtij Romdne, poate conta pe deplinul ei concurs'in-Italia. au avut loc evenimentele deosebite cum ar ti :

- l916, august. Cuvemul ltalian aprobd formarea legiu-

nilor romdneq-ti formate din prizonierii romani. bdnileni'transilvineni din armatele ausffo-ungare, voluntar impotn-va fogtilor impilatori. 1000 de ofileri 9i soldali.romAni au

luptai in unitali italiene aparlinAnd corpului. rom6n

,q.i.pINU, organiiat pe plutoane qi companii de asalt repar-

tizate Marilo;r Unitili ilaliene qi aliate. La Armata a 8- a

italiani. compania romaneasch de asalt se distinge inluptele de pe muntele Montello qi la Vit(orio Veneto''-

Divizia 46 britanich are o companie ;i douii plutoane

de asalt romdneqti. in luptele de la Asiago 5i Monte Cengio'- Divizia I-a lraniezd are douh plutoane de asalt

romineqti in luptele de la Sisemoled ;i Val Vella.in Rusia, evenimente asemdndtoare. de exemplu :

- 1914, toamna. 400 de soldali moti din armata austro-

unsard sub comanda lui Nicola Ursu, din Cimpeni,srxnepot a lui Horea. trec la ruli spre a fi incadrali in arma-

ta romani4. in detaqament se aflau gi caliva redactorl de-la

TRIBUNA. Este - un exod al militarilor romini din

Transilvania qi Bucovina spre armata rom0nd gi cea ruse-

ascd, in Rusla aflindu-se aproape 100.000 de militariromlni care. in timpul revoluliei bolgevice se organizeaza

in Comul de voluhtar romdni. unele uniteli din vestul

Rusiei'aiungdnd in Moldova. altele alcituind Corpul

Siberian,-neicceptdnd bolqevismul. retragandu-se printr-oslorioasd epopee de arme-pe transsiberian. de la Urali la

Vludiuortok, intorcandu-se in pa(rie dupa 6 ani de lupte qi

'" J,i'ur'tni.,.a Marea Unire, nu este nici pe departe rodul

unei conferinge de pace, a unui joc politic sau diplomaticmondial. ,q eiprimat uoinqa istoricd a poporului romAn' din

infee sDatiul etnogenezei iale. In Primul Razboi Mondial a

solidiriiai semnificaLiv si eficient. determinand marile

insule romAnegti de pe continent gi din America de Nord sd

aclioneze unitar. reugind sd inducd opiniei publice gi guver-

nelor implicate in conflagratie argumente de_drePt.rs-lorlc :lneior implicate in conflagratie argumente de drept.isjorlc ql

intemadbnal care si suslind cauza slujitd de unii frali cu

arma in mdn6.Ei inEiqi, cei departe de patrie' 5i-au c€rtificat opliun-ile

cdmpurile de lupti ale Europei. cazend pe pamant strdin

numile idealulul nalional: Marea Unire.pe campulin numele

Obligatia noastrh nealternativa es(e sd rezidim innomania liri I decembrie | 9l 8. patrie suma de la care toate

nurced.' in l9l9 a urmat Conferinla de pace de la Paris' la care a

DarticiDat o delegatie romdniascd in frunte cu AlexandruVaida' Voevod. taius Brediceanu. Voicu Nilescu'Gheorshe Crisan, Mihai Serban "i Traian Vuia. care au tbsl

initiatiulterioi in loia Einest Renan din Paris. a Marelui

Orierir al Franlei. este adevirat penlru r continuamentinerea edificiului consacral Marii Uniri.

Vaida. in acest [el. cu toli l'ralii lui intrdnd in rdndul

fritiei. a sensibilizat marile Cancelarii striine. Pentru a

recunoagte actul Marii Uniri, qi bineinleles cA acest lucru va

fi avut si acceDtul lui LC. BritianuCu ioate id au iost initiati intr-un Templu unde pe

altarul jurimintelor nu exista Volumul Legii Sacre. Sfanta

Biblie, nu se credea o clip[ cd romdnii de atunci erau lipsilide credinld. Cu toate aceitea au acceptat orice' pundnd mai

Dresus de-toate interesul nalional, Actul Marii Uniri, pentru

a fi recunoscut de marile Puteri.Confruntati cu divergenle privind linia de demarcalte

inre Ungaria si Romdnia' ostenlativ. memebrii delegrlieiromdne l-a Conferinld se alaturd in corpore in loja Errtest

Renan din Paris. Ciim exact in acea perioadi. regimul luiRclle Krrhn din Ilnqaria- care tnterzlsese masonerla. ela

' Astfel. pe l iulie 1919, Marcel Huart. venerabilul lqiiErnest Renan din Paris, il anunla pe Vaida Voerod ca

audierea sa si a colegilor shi care au fdcut cerere de pttnt-

ire in Francmasonerie va avea loc in ziua de 7 iulie l9l() in

ti"'Cotit.t"fui de admitere al Lojii. intr-adevil pe ? itrlie

laiediul Marelui Orient al Franqei- din l6 rue Crdet are loc

audierea in vederea inilierii. Timp de iase zile tll {)?^-

28.07.l9l9), semn ca francmasonena tranceza a lult lllmod foarte serios cererea romdnilor, au loc audieri' penttu

ca initierea sA se facd pe 4 august l9l9 Ca senrn ul

recunoagterii sale. pe 20 septembrie. I919. Vaida. Voero.j'

Bella Kuhn din Ungaria, care

schimbat cu un regim de dreapta al amiralului Horth! ' ostil

si el masoneriei, dileanlele romanilor au castigat la Plris-gi el masoneriei,

dar si colesii sdi, au panicipat ca invital,i speciali' lu sedittlita- ;'-^r..;"-* , Cnnventrrliri Anual al Marelui Orient rlde incheiere a Conventului Anual

Regional de

Frantei.D.roaa uoun.nanta lui Vaida Voevod la masonetie -'i

mulritudinea de activiEti ale sale. se cunoaqle din londul

documentar al siu de la Muzeul Nalional de lstorie a

Transilvaniei.Crezul, gindurile, qi faptele turor romanilor. au culnrj

nat cu o a&easi dorinli. a tuturor. Unirea Principntcll't'Romdne, intr-o iingura bataie de inimd. intr-un sinsur lrtrp'

care sd rdmani intreg in pururea qi in veci.Marea Loii Nationali a Rominiei' care ate un Cet'ttttrMarea Loii Nationala a Romanrel' care are un

rional de StudiiFrancmasonice Paris-Bucurelti. a orga-

nizit in acest an, in baza unui Program Masonic nalional'

manifestatii masonice publice, in fiecare lun6. dedicttte

imDlinirii a 90 de ani de la Actul Marii Uniri''Prima

manifestatie masonicd din cadrul Programului

Masonic Nalional, dedicati celor 90 de ani de la Marea

Unire, a avuf loc la 28 februarie 2008, la Alba lulia. in sala

Uloia Traiana, unde au fost prezenti frali din Marea LojiNational5 a RomAniei, din Transilvania, multi invitali' unde

s-a'vorbit de sentimentul iubirii de patie, de iubirea de

oimAnt, respectul celui pe care il ai in fata ta, respectul ter-

menului dai, respectul lucrului bine facut, s.a m d'. iar un

istoric din Alba lulia a vorbit, despre Marea Unire de la l9l 8'

Manifestaliile masonice publice, au urmat luni de luni' irl

fiecare resiune a tirii, astiel cA qi in viitor' Marea LojINalionalai Rominiei, va continua astfel de activitali' pentru

ciin acest fel mentinem vii toate aceste sentimente qi idealulide libenate. egalitate si [ra(ernitate. penlru totdeauna'

Cele trei curente masonice de astazi : lrancez. englez llal Marilor Oriente, sunt intr-o permanentA conlucrare,

colaborare, astfel incit si fie o t a, o credin{e $i un Domn'

Omagiu qi recuno;tinla deplinri. aducem. noi fralii' din

Marea L-o1e Nalionali a Rominiei. tuluror generalii.lor de

francmaso'ni, care gi-au adus contribu(ia la Marea Unire din

t9l8.Toti. si-au facut daloria pe deplin fald de lard' de Ordin'

si Oe ianiitie. 5i-au jenl'it via1a. au mers pdnd la sacrificii

iupreme, pentru o RomAnie Mare, modernd qi prosperd

dr. Viorel DinacuPre$edinte al Centrului Regional deStudii Francmasonice Paris - Bucnreqti

Cuvdnt mosonic

Mult stimate prea ilustru Mare Maestru a Marii Loji Nalionale a Rom6nieiprea respectabile frate Viorel Danacu,

Distinsii mei frati,

Perioada recenti a fost extrem de importanti pentru evolutia masonerieiin Republica Moldova, s-a ficut un mare pas inainte gi aceasta este in primulrind datoriti Marii Loji Nagionale a RomAniei gi a dumneavoastrd persona| faptpentru care vd sintem recunoscitori.

Masoneria din Republica Moldova se afla intr-o fazi caracterizati destagnare. Era necesard o schimbare. Un numdr de frali au congtientizat acestlucru gi au hotdrit si provoace metamorfoza necesari pentru a aduce masoneriadin Moldova mai aproape de idealurile universale ale masoneriei.

Dumneavoastrd ali reaclionat la aceastd situatie gi necesitate pe care amavut-o, ali dat dovadd de deschidere gi bunivoinld qi ne-afi ajutat sd facem pasulnecesar inainte. Iar un ajutor acordat la timpul potrivit este foarte important.

Suslinerea dumneavoastri nu s-a limitat doar la partea morald,dumneavoastrd ne-ali iniliat in Ritul scolian Antic ai Acceptat, care este practicatde majoritatea lojilor din intreaga lume gi care este cu mult mai compiex celuiutilizat pini in acest moment in Moldova. prin aceasta ne asigurdm un loc maisigur in sistemul masonic Ai am asimilat un instrument de cregtere ca gi masoni.

Pe 4 octombrie 2008 luminile au fost reaprinse prin Conventul deconstituire a Marii Loli Nalionale din Republica Moldova, urmeazi se le peshdmaprinse gi si le amplificim. Pentru aceasta vom practica intens ritul scogian anticgi acceptat, vom aprofunda cunoagterea lui. ne vom cizela. Vom construi pas cupas masoneria in Moldova, in spiritul masoneriei universale, aga incit se fimrecunoscuti de intreaga comunitate masonici mondiali ca fiind masoniadevirali. Vom apela la experienla, expertiza, cunogtinlele dumneavoastrl. Deasemenea, puteti a$tepta din partea noastr; tot suportul necesar.

Vd imbriligez cu drag,

RITUL SCOTIAN ANTIC SI ACCEPIAT

.J'. MAREA LO]A NATIONALA A REPUBLICII MOLDOVA,..

Of. l, 66, M.Em'nescu str., Chisinau, MD-2012, Repubtic of Moldova, gsm: (+373 69) l3ss27wt!!\rgr.1ndlod8e.md, c-mail: grandmasteilrgranc odge.md, info@grandlodge.md

Mare Maestru a

VictorMADAN

Mare Secretar a MLNMMLNMIurie AMBROS

Scrisoare de muQumire adresatd de Marele Maesh'u aI MLNARM Fr, Victor Madon cdtre Frutii din MLNAR

Despre

MasonerieMare Maestru alMarii Loji Nalionale a Republicii MoldovaFr. Victor Madan

Masoneria este o organizalie care a trezit ;itreze$te multe controverse. Miturile qi realitatea in ceeace o pnve$te sunt impletite. I se atribuie fapte grandioase

$i fapte minore, fapte bune qi fapte rele. Unii considerlce Statele Unite ale Americii, Uniunea Sovieticl qi

Uniunea Europeane sunt creatii ale masoneriei, carelucreaze pentru crearea unui Novus Ordo Mundi, a\ii oconsiderd o simpl[ secti religioasd. Dar, de fapt,masonena este o organizage care intrune$te persoane

care tind spre o perfeclionare morall continud, prin prac-tici zilnicd, ac[iuni in favoarea comunitilii li a societitii,cum ar fi filantropia, qi ajutorul reciproc.

in forma sa modernl masoneria s-a constituit in1717 cind 4loje existente in Londra s-au unit gi au con-stituit Marea Loje a Angliei. Conform unor legende for-marea masoneriei se trage de la construirea Templuluilui Solomon din lerusalim. De la crealie ea s-a pelpetu-at ca o breasle a zidarilor liberi. Aceqtia erau implicalipreponderent in construirea bisericilor $i a altor l[ca$ede cult. Cu timpul in aceasti frdlie au inceput sd intrepersoane care nu erau zidari. Aceqtia erau mai multinteresali de aspecte mai abstracte: concepte ca ordinea,frumuse{ea, armonia etc. Astfel franc-masoneria a trecutdin faza ei operativl in faza ei speculativi in care se afl6qi astezi.

Procesul de perfeclionare in masonerie este unulcontinuu. Cei care intrl in masonerie trec prin 3 grade:

ucenic, companion qi maestru. Fiecare din aceste grade

iqi are caracteristicile gi responsabilitigile sale. primulgrad este caracterizat prin onoare $i probitate, in el sepractica virtutea, iar mintea este pregetiti pentru

cunoaqtere Ei filozofie. Cel de-al doilea grad este carac-terizat de asiduitate, lucru metodic, aplicare, in care se

clarifici esenla masonic[. Iar cel de-al treilea grad estepuftAtorul $i pistritorul valorilor masonice. Acestegrade sunt caracteristice rnasoneriei albastre.

Pentru a inainta procesul de perfec(ionare existdmai multe, aqa numite, rituri. Cele mai cunoscute fiindRitul Scotian Antic qi Acceptat, Rirul york, RitulMemfis-Misraim, Ritul Emulatio. Prin intermediul aces-

tora se avanseaze in procesul de cunoaqtere masonici.

Datoriti aspectului siu filosofic, masoneria aremulte cunoqtinte care urmau sd fie perpetuate. Se ciutaumetode pentru aceasta, scrisul qi transmiterea orali suntunele dintre ele, simbolul este alta. Ca urmare masoner-ia este plini de simboluri, forme soncenrrarc a unor sen-suri profunde. Cele mai importante simboluri sunt, aqa

numitele, "trei mari lumini": Echerul, Compasul gi

Volumul Legii Sacre.

Unul dintre aspectele care treze$te controversegi mituri referitor la masonerie este "statutul" ei de soci-etate secreta. Fapt care nu mai este adevirat. Masoneriaeste o societate discreti, care nu se afiqeazl in moddeschis, dar care este deschisb la interactiuni cu soci-etatea. Ceea ce nu se dezvlluie se face din mai multemotive: nu este bine si te lauzi cu caracteristicile talemorale, sau cA le perfectionezi in aceastd privinld. in al

doilea rind, deseori ceea ce este ficut public este pro-fanat. Respectiv, dacd ai o atitudine de respect, masone-ria este deschisd, daci nu, atunci ia se fine la o parte.

Membrii fritiei se aleg dintre persoane de oprobitate morall superioari, care sint liberi qi care vor siavanseze: si creascS, indiferent de pozilia lor sociald qi

au credinll in divinitate. Evident ce pe parcursul istorieimai indepertate sau mai apropiate, aceste criterii au fostqi incilcate. in aceste cazuri s-au acuvar mecanlsmeinteme de reglare a disensiunilor, disculii. retragerearecunoaqterii, separlri etc. Toate acestea ca idealurileuniversale ale masoneriei sA fie pistrate qi perpetuate.

In concluzie, putem afirma cd masoneria intr-adevir a are un efect benefic in evolulia civilizaliei prinfaptul c[ a oferit un sistem de perfec{ionare a omului qi

a societiui, oricare ar fi miturile care o insolesc.

Cuvdnt mosonic

ul l4toii Loii Nolio ul( a Ro ta tit'i - fr. Viotel Ddnt(u, vhiu rinulitti

TRATATUL DE ANIICITIE $I RECUNOA$TEREinrne lrnnr,r lo.tA NnlronnlA I

nouANrnr grurnnea loJA \ATIoNALA A

REPUBLICI MOI,DOVA

A la Gloire du Grand Architecte de l'Unrvers

Arlrcle 1

Les deur Obed€nces * dedaent unies .u s4ie du mene rd&l de lanD.lratmet, tb|o.hade el de k qu6le inc€ssnle de h v6dl€. Elles dedaHl a@edln t@5 les honmeslibGs er de bonn6 nd6 ens disrinrrid de rdce, natiomh6, croyan@ er odniG.

adElr2

Les deux Ob6di..es se.gage A @voir hrnuelbrent leu6 F.C6 en LoSe d a Eurpqle. aide €l assisian e M 6 de b€sdn

ArlBle 3

Les deux Obedien@s diisiqoeont des qu. pGsible, par onsdiemeri mutuel et TuneauprEs de l'au!E, un GEnd Repr6sslant gaEni d .hihA. qui sE lhh'tlhrreur e6ditepour bules les qEston3 ElatiEs au! EldioN qu€lles enlretisNnt Ft€ ell6

1!jd.c.r!

Le pdsenr ldite d anibd et de @nn.issnce ed .edEe s d.ur dqinau. rr dis env€uour immadElemsl apres e ra0febbn pa rs o.g€i€s kislaliE respedih ('es ded

G6nde Loqe Na omE Er€ La Grand€ L€eNaroture 9e La RounanLe

Pour la lres Respe.lableG€(b Loge tldbBle de la

Pou la TEs ResFctabb GEndetoge Mrionale de la Roumni€

TRATTE D,AMITIE ET DE RECoNNAISSANCE

Le lres Respectable Frere VICTOR MADAN Grand Mallre de a T.as RespectabeLoge Natronale de la RapLblque Moldav e

Le Tle3 Respeclable Frcre vloREL DANACU G€nd l'railre de b rds Respecrable Grande Log€Natonalede la RouMnie

a) Oue es deux Obediences qlile rep|.sentent sont 6s!es dLne iil,ation raguliere elinnleftompue, que lelrs Respectables Loles trava llenl dans le srricl espect des AncennesCharges codiJioes dans les Co.sl'tutons dAnde6o. de '1723 a (a Gloire d! GrandArchde.le de lunive6 et en pr€sence des Trois Grandes LumAres de la Maeonierie qlrsont le Voluhe de la Loi sacroe IEqueiie el e Comp.s. el €nrfe hommes libres er de

b) Que le bd de leurd6marche morale el spniluellee$ parfailemer, dentque

c) Oue leur voonle commune es1 de consltuer un C€nlfe de lunronlraternellemern des hommes qui seia ent autemern restes pe@etuelleme.t 6lrangers les

afttsr el@nv ennent par la pr6*nle que

11

PROGRAMUL MASONICSATESC

I. Prezentarea Declara(iei de principii francmason-ice. cuprinsi in Constilufia Marii Loji Nalionale aRomAniei.

!l Prezentarea qi Organizarea programului MasonicSitesc.

. l. Scopul, Obiectivele. punerea in praclici gi dez-vollarea Programului Masonic Selesc,

-

-, - 2. _ Organizarea teritoriali, la nivelul Marii Loji

Nalionale a RomAniei. a lojilor site$ti.Ill. Rela!iile internalionale ale Programului MasonicSitesc.IV. L,gjile.Satelor RomineEti, interesele nafionale Ei aleMarii Loji Na(ionale ale Romdniei,

l. Prezentarea declarafiei de principii, cuprinsd inConslitulia Marii Loji Nagonile a Romdniei.

. Mar-ea Loji Nalionali a Rom6niei, este o organi_

^4lr^e-n-onprolil. nonguvemcmentald. inscrisd juridic in

23.05.2002.la Judechtoria Secr. 2. din Bucuri5ti.Marea Loji Nalionala a Rominiei, esie o organi_

zalie discretd care esre inremeiatd pe principiul frater-nith1ii.Francmasoneria constituie o;lianle de oameni

-

liberi qi de bune moravuri, de orice origing nationalitatesau credintd.

Francmasoneria nu impune nici o limitd in cdutareaAdevdrului qi Dreptdlii.

Francmasoneria face front impotriva corupliei,crimei organizate. drogurilor. SIDA (HIV). ignoraniei.vrotenlet..nectnstei intre oameni gi popoare. impotrivaarelsmulul.

Propune dialogul gi toleranta, construie$te punficare apropie. atenudnd ceea ce ne separd.

Francmasoneria Universalh i creat democratiamoderne pe care o proclamd qi o apdrd. A contribuit neinc_etat la progresul omenirii. a crear organisme avand caracteruniversal. urmdrind infrilirea naliunilor. drept garanlie apdcii q.i inlelegerii intre popoare.'miliranO penrir Oiniin-uarea impildrii qi abuzurikir. A institutionalizat proclamatiaDrepturilor Omului.

Francamsoneria romdna are rdddcini strdvechi.comparabile cu ale celei Universale, ea av6nd un rol funda-mental in crearea qi activitatea statului nalional, unitar gisuveran Romdn modem.

Masonii romdni au contribuit la dezvoltarea soci_etdtii. la realizarea Unirii PrincipaLelor. Ia incheiereatratatelor de pace. care au legitimar Independenla si MareaUnire. la primii paqi de aderare. la structuri de tip NATO.ce luple contra terorismului mondial. ca un drepijust girmprescriptibil asupra teritoriilor romanesti.

Marea Lojd Nagionalh a Rominiei, este MembruFondator al Confederaliei Masonice Europene, GrandLod€e.Unite.d'Europe. din 2004. aducandu-qi contributiape deplin la integrarea Romdniei in Uniunea

-Europeani.

E

r

Francamasoneria de astdzi ili desfdsoard activi-latea^ intr-o eri a informaliei care a piodus mutalii fanlasticeatat in viata,-in modul de a phtrunde lucrurile, a-l inlelegepe om in addncurile lui cdt gi in relaqiile interumane. -

Francmasoneria modernd nu este o societatesecreti, scopurile ei nobile sunt cunoscute public.

Fiecare Frate este liber si faci sau-nu cunoscuticalitatea sa de Francmason, dar nu o poate divulga pe cea aunui Frate.

Francmasonii se recunosc intre ei ca Frali $i i$idatoreaze unul altuia asistenle $i ajuror. chiar cu iiscuivielii. De asemenea ei trebuie sd acorde aiutor oricat€i Der_sone aflate in nericol.

. lntrarea in ordin este permisd oricirui bdrbar liberll de bune moravuri. ce prin muncd. perseverenld qi cinstelr-a ca$trgat strma fi respecrul socieUlii.

Ca sa fii mason rrebuie sd crezi cu tarie inDumnezeu. Inrru Gloria Marelui Arhitecr al Universului.sdli iube$i Patria_ pand la sacrificiul suprem, sd-li iubelti liisA{i respecti familia qi Ordinul ca pe tine insuli.

-

Adversarii masoneriei riman in permanente : teror_ismul. coruplia. drogurile. reaua voinli. minciuna. ia5itarel.ateismul, necinstea, falsificarea istoriei, totalitarismui siextremismul de orice fel.

. .. . "Cunoagre-te pe rine insu[i. iubeqleli aproapele-ajuti-1. respecla-i demnitatea", iatd regula de aur a

'

Masoneriei.Chiar dacd are personalitare juridicA. recunoscurd

de Jusrilia 1irii. beneficiind de toate dreprurile legale.Marea Lojd Nalionala a Romdniei, a5eazd deasuira for-mulelor de cenificare laica. obligarivitarea unei Lucrari dejnaltd

linurA_morald - spirirualh.iongrientizrnd ca SupremaLuminh a Marelui Arhitect al Univeisului este rinraesenliald spre care nu se poate ajunge decit printr-o nes-fdrditi iubire izvorArh din credinla ii adevir.

In razboaie. masonii gi-au facur datoria din plin.luprdnd qi murind cu arma in minh la sfrnta chemare aPatriei. Masoneria romana a traversat succesiv patru dicta-turi. dintre care ultima. cea a terorii comuniste, de-a lunsula aproape cincizeci de ani de noapte ro;ie.

Destinul nostru a fost tragic. Dar in mizericordiaSa. Marele Arhitect al Universului, care cuprinde tot sitoate !i care este cuprins in tot li toate. a fost gi este cu noiin realizarea idealurilor noastre de libenate. egalitate gi fra_ternitate.

lI_. Prezenlarea gi organizarea ProgramuluiMasonic Sdtesc.

Consiliu, cu ocazia deschiderii anului Masonic 600g -6009, au aprobat in unanimitate proiectul intitulat ,,Programul Masonic Sbtesc ", la nivel national.

Cuv6nt mosonic

Lansarea Programului Masonic Sitesc s-a fdcut

Sambeta 25 octombri; 6008, intr-o localitate vecini satului

ff"lirr.-f *"f i*", TlSMANA judetul Gorj' acolo unde.

Marei Lola Nagionald a Romdniei a coslrturt acum clncr

' "'' on T1,l:':"1"s,"' l',n ll'.',x":i i::i: il:' n Re spec r rb i r a

r-"ja noilii^l]"ir qi este de inalla linu't t-'1li;1.31il'llll

ili.illi:11$i:[iH' ill"",":::J:fr":i'i,;il,li'J'lll'i' l',,a'uia J. aftfer, tlebuie identilicrte de jos in sus' la sate'

Valorile actuale existente' sunt conservate cel mal

adesea la sate. primind sprijin' indrumare.lt plomgyar:'

orin instituliile [undamentale: $coala' blsencr' lamllla' ra

:;;; ;;;;';;; eospodarirea siieasci realizatd de adminis-

i*ri" i".^ii?i" piogramele gi proiectele locale 9i

nuiionir", pi6.ouut"-nu numai politic' cultural' dar $i

masonlc.in acest sens. consideram' cr qi francamasonerta'.

care intordeauna a [os[ solitara Guvemulut !l PreEedenllel'

ou*"nit,o. uufo.oqi, morali, cinstiti, curali spiritual' poate

.oniiiUui u.at nilga um6r, voluntar Ei cu multd

ffi;;ffit;i; ;iiiu*u'.olto' p'ogiame benefi ce satelor

'o*unttlonno"r", luminilor. cum spunem noi' in cdt mai

multe sate romdneqti. va cuprinde tot alatea taclll care vor

iil;i.;; ;i;;t c'uprlnsut iarii, astfel incat' va configur.a o

i",r"r*?'.""iilliti" d. uuloti utant - penlru ca fiecare.din-

tre noi are in el o flacarica mici' micd' ea 'ntellnou-se

rn

'i-""i ..i"*.""i,te iniliere prin puterile pozilive ale

iliffi;;;i';;;;; - .ui"'ia '. utati"' consielaliei de valori

."ir** ti u"i*tsale. precum coloanele de suslinere a.

il;;fii T;fii". i;ctrin'at tr"taretui Arhitect al Universului'"'"'" i.-irLirl, obiectivele, lttnerea iu practicd qi dez-

vol t rr re a P roP rnm u I u i l+'[ nsou ic Sdt e sc'"' " " i.ti?otiit" romanegti !i-au mentinut integritatea'

datoritd bunicilor. strabunicilor noltd' a gen€ratrrlor care au

muncir mult, au indural foane mult' !i s-au ttucural cel.mar

pulin. dintotdeauna. mulli dintre ei liind taranr' oamenrr

tut"tot a^nouu, cineva, dorea si distrugi satele romanegti

u' 'u -"il:fi',ffi11:";j#i.ill?l"*u oe mici. ra.qcoara

eeneraid din satul lor. singurul mijloc de educalre lriffi ;r111;;fl

; il';:i:l ?ii'ill,:ii:"',':'J'l l?l,in;,,",,"uo. tu tut iutiug.

"tte ca o chemare a lor la lumind' la

.r"""sr.i. ptiti i""dlAturd. sub indemnul pdrinlilor' al edu-

catorilor $iinvaldtoltnlii,u

"r," o" a pleca de acasd de la

parintii lor. " iu cei iapte ani de acasi "' cum se spune' Er

;;;;i;;:' esc '' - itui. urmat de tote celelate ltiinle';

" "t*" sL'l'olil i"l'.ili l; ;:::i'T' ffi ir "

r u,g,p,'. o r.

oferi tinerilor satelor o varietate de ltiinte' domenll dlrente

de activitate profesionald. cunoaltere a istonel trecutulul' a

iir"tii.roiO.iunitalii. societiLli' bresle profesionale'

incep6nd de li tirmplari. zidari' curelari' crsmarr' Irerarr'

s.a,m.d, adicd o constelalle oe arte qi meserii' c,are sA asig-

ffi ;.'J;,\llfi Il lTff H#:lli:i3 :ff,ffi'"1'?Tili' ill'"'l u' "

mentinerea Marii Crealii care sa fie una pentru-loll"'-.''---- piimirea luminii, de la naqtere Ei pand la moarte

este un drept al omului, Fiu.al luminii' care permanent se

adund' ti construieet;l:i::'# iiTTi.oald naruralh carer

Fr. Lolescu T(indsie - Vetler'tbilul Loiei din Hobila

l:I;]iffi,*:;'T:x'"'^1Xil"'iq":fu :i:[ri$iirii".ffiTlt',lil:ff l, il"lt',':i*t ;:,:]tsT.'ffi :[T''.i'i".i"il ['i3""."tuiui de iu Lrusanne ( sept l875 )' a

hitului scotianAnl"*T$;:ilTk".dniei, crede cu trrie,

r;rw:llxi!,*::i'J.'Ji.',1;9il';'!1"ii:i'"':':.'tineii, practicd din timpurile cele mai vechr' lubrrea oe

p^,ti".!"Uii"" O. pamdnt. unde.se.nalte cultul muncii' .

*:ilffi n:T:,t:*"1i1fi: ll l'"P":Tl ff, ;s :L:'"'ttttu

tur.u Loii Nalionald a Romdniei crede in

ffi i:"i"x';f ,:llf i,il;f; li:"""l'': Tl:'lTfr 3ff ii J.1''i'll1*asociere.-'"'* -Marea

Loia Nationald a Romdniei' doregte s6.con-

situi". in tut.f" "j*6neEti..loji

masonice care se cuprindd

oamenii de caracter, morali. cu fricd de Dumnezeu' pentru

"1""ai", ."""rEr. 5i pracrica virtuliile' a forma de jos in

;:l;";l*:::i:"::,';t:':5.'1"$'J!'i'l:.xTi':lil:;,.,,.!i jo'

c."d"* "d

ascurtdnd tl":ll"l"#ig:tJ'dJ",H:t"

lT,"J il,ii,l,""ff : il"',luo,]lliiii'll";;,'nde rarg aripire puter-

ll:i g *'gru;iil#5H ??ilru;il;"l]I'illli'l'tn"t"ott'rt"

"u ,urninile satelor romaneqti sd fie cat mai

multe. ci oamenii se vor bucura, 5i de necazun nu vor avea

Put" cr"d"rn

"a reorganizdnd acel "sfat al betranilor"'

.ur. .tu io-ui oin inleieplii satului' .5i. rev italizandu-l Prin

loia masonicd. constituita din oamenl llben' morall'

.il"".t."ii ca un model pentru cei din jur' care si aibd .

,.io."tuf fir.tufui bine fdiut' sa aibd respectul ^terme-nulul

daL. sa aibe respectul fale de cel Pe care il are In lala'

rr.t".O. tu*t romdnesc se va ridica mai repede' Ei cu per-

f orma n !e ase mandtoili# :J'ilnil'i'.Til'il?,"u r-o; a

13

ule$ti

Uniti a Angliei. nu a fost initiat in Londra sau alte marioraqe, ci spune numele unui cdtun sat unde a fost initiat, decare nimeni nu a auzit. li de care nu se rutineazd: iati decicd pentru a fii iniliat nu este obligatoriu si locuieqti la orag.

Sigur cd satele din alte 15ri sunt la un nivel mai susdecdt cele romAneqti, qi credem ca tocmai acesta este unmotiv pentru care impreund cu qcoala, biserica, qi masoner-ia, sa-qi aducd contribulia la construirea unui nou sat roma-nesc la nivelul celor din Eurooa.

Clasa liranilor este nevoie si fie adusi, incet si cuincredere. la aceeaqi masi penrru dialog cu clasa de rnijlocqi de ce nu, cu cea a intelectualilor.

Francmasoneria romdnd a suferit mult in ultimii l8ani, in rdndul clasei intelectualilor, datoritd contradictiilorde eticd morala. de l€spect aljurbminrului masonic dir. deincilcare a regulamentului Masonic care impune disciplin5,ordine $i nu haos.

Marea Loji Nalionald a Romdniei, promoveazi inmod egal clasa intelectualilor, elitetor qi clasa de mijloc, aproprietarilor mici qi mijlocii qi a clasei lirineqti.

Categoria sociald ce se incadreazd in clasa demijloc este reprezentatd de oameni care au de foarte multeori un comportament irepro$abil, o educatie sindtoasl.inteligenti gi care permanent doresc sd progreseze. sicreasci moral, spirituial qi material,

Categoria sociald din zona rurald a satului rona-nesc este de asemenea constituite din oameni bogali spiritu-al, proprietari de pimant, crescdtoli de animale, lucretori aipamantului, producitori de hrani pentru toti oamenii.Deoarece astizi asistdm la conturarea a doui clase socialeqi anume cea a bogatilor gi cea a sdracilor, carc pot conducela un mare dezechilibru, Marea Lojd Na$onali a Romdnieiqi-a propus sd intervini pe termen lung 20 - 50 de ani. dejos in sus, de la satul romanesc, micul fernier. industriaqulde t€nd qi pdni la marile companii industriale;i nu numai,ca sd apropie loli acetti oumeni prin realirarea unor punlide legdturi qi o netezire a asperiiAlilor ce asrizi ii separd.

Francmasoneria aplici regula de aur " Cunoagte-1iaproapele ca pe tine insuli ". Cunoscdnd aproapele gi de susli de la mijloc qi de jos. ' ajungi si-l iube5ri ca pe tineinsuti '-. Dacd este a5a. de ce noi. masonii, sA nu eristim latoate nivelele, in toate mediile curate. acolo unde si sepoatA forma caractere, oameni buni, deschizitod de dru-muri?

Agezarea la aceeagi masd, astdzi in Marele Consiliual Marii Loji Nalionale a Romaniei de caliva ani buni, afi'atilor din respectabila Loji Hobiga, din satul Hobita, nepermite sd cunoa|tem. cd nu erista mason mai mare 5imason mai mic, ci principiile fundamenrale: Iiberatate,egalitate, fratemitate sunt regdsite qi promovate gi in rindulintelectualilor li a celor de mijloc, dar qi in randul ldranilor.

Programul Masonic SAtesc va genera in urmitorii50 de ani o ridicare qi promovare a satului romanesc prinvalori, tradilii gi obiceiuri, dacb de astdzi incepe sd lucreze.

Nu va fi uqor. nimic nu se face bine qi frumos dacanu existd credinlA $i pricepere.

Marea Loji Nalionali a Rom6niei, crede in satulromanesc, unde oamenii sunt hamici, curati qi credincioEifamiliei. Aici se pot face cu adeverat minuni: un rai, ooazA de liniqte gi prosperitate, unde cetbteanul de la bloc sAmeargd din cdnd in cdnd si-qi reincarce bateriile, sd-qirevade locurile natale qi si se reintalneasc6 cu fralii qi cuparintii lui, in atmosfera unui sat european modem.2. Organizarea teritoriold, lo nivelul Marii Loji Nalionoleo RomAniei, a lojilor sdteSri.

Marea Loje Nalionald a Romdniei. organizeazdmanifestdri culturale publice, anunguri pe internet. site-uri.depunand toate efofturile pentru a idenrifica in sateleromane$ti, oameni. care si fie stimati gi respectaqi de tolilocuitorii acelui sat.

Un astfel de om poate fi de la cel mai bltran pindla cel mai tanar. cu conditia sd fie un om de bunemoravud, sd aibd o bund reputatie $i purtdri ir.epr.oqabile. sicreadi in Marele Arhitect al Universului, in vointa Sa reve-lati 5i in nernurirea sufletului; si aibi vdrsra nrinirni tle I j

de ani implinili (de 3X 7); sd fie un birbat liber. cu o repu-l lie ne:?rirbitd: sa aibA lnijloace onorabile de exislentA:;uaibi o culturd aleasd. aptitudini certe pentru a intelege sim-bolistica 5i invltitura masonici; sA iribd un simt deosebit alcinstei r;i onoarei. de respect deplin fa$ de cuvantul dat.

Pentru constituirea unei loji masonice. juste gi per-fecte este nevoie de mininum 7 birbali. locuitdri ai iatuluirespectlv.

Marea Loja Nalionalh a Romaniei. pune la dis-pozi[ie prin Respectabilele Loji ale Sale de pe inh.eg terito-riul Romdniei, templele sale, pentru a fi invitali in elecetetenii din mediul sdtesc.

Dace dintre cetitenii unui sat. care doresc si intrepe drumul iniliatic francmasonic sunt: bdtrani. pensionari.studengi. aceqtia sunt scutiti de toate taxele de iniliere la Gr.I. Gr'.11. Gr.lll. precum gi de corizalia lunara. Dupi consri-tuirca lojei ei pot hotiri se adune o anume sumd de bani.simbolicd. pentru autogospoddrire, deplasiri la reuniuninasonice. s.a.m.d sau alte nevoi.

Dacd dintre cetitenii unui sat existd oameni careIac pane din alte profesii cum ar'fi : ingineri agr.ononri.tehnicieni, contabili. profesori, medici, preoli. din adminis-tra{ia primdriei, sau oameni de afaceri. vor avea de plititulmatoarele :- 100 RON. - raxa de iniqiere la GR.l:

- 150 RON, - taxa de initiere la GR.ll:- 50 RON. - taxr de iniliire la GR.tlt:- l0 RON, - cotizatie lunari.

Din fiecare Asemenea taxii in primele 6 luni. loia r ucheltui togi acesti bani pentru amenajaiea unui templu.

-

achizilionarea recuzitei echipamentului masonic : qortmasonic, colan masonic Ai manuEi albe, - urmand ca dupi 6luni. jumatate din aceste taxe si fie transmise. MlreluiTrczorier al Marii Loji Nalionale a Romdniei.

Toli cei minim 7 cete[eni siteni, h.ebuie sdprimeascd GR.I, GR.II qi GR.lll.. Constitugia giRegulamentul General Masonic al Marii Loji Nalionale aRomdniei gi ritualurile de GR.I, GR.II qi GR.III, qi numaidupd aceea vor constitui o lojE. justa qi perfecti, primindPatenta de funclionare, Decretele de constituire a lojii qi deinstalare a Venerabilului Maestru. oficierilor 5i demnitarilorlojii,

Organizarea ordonatd, francamsoneria fiind unordin care practici ordinea qi nu dezordinea, a cetilenilorsdteni intr-o lojd, intr-un atelier masonic. permit ca Ei lasfatul batrdnilor, inteleplilor, si fie puse in discutie uneleprobleme cu care ei se confruntd, sd audd opinii diferite, sdse informeze cu diferite probleme. rlar carc cu adevArat sdfie reale, qi nu ca sursd de dezinformare, de plcdlealb siminciuni. pentru ca de asta au tot avut prne pand acum. sdrealizeze o pepinieri de tinere caractere, morale, culturale!i spirituale, care sb asigure un echilibru, generatiilorviitoare.

Reprezentantul Programului Masonic Sdtesc, Prearegpectabilul Maestru Venerabil al R .: L .: Hobila, LolescuTANASIE, are opt asistenti regionali, din cele opt regiuni

Cuvdnf mosonic

afe Roniniei ( Zona | - Ardealul 5i Banatul. Zonir [lBucureqtiul qi I)fbvul. Zona III - Dobrogea qi sudulMoldovei, Zona IV Nordul Aldealului. Zona V -Muntenia, Zona IV - Oltenia. Zona VII Transilvanir.Zona VIII - Moldova). care'il vor ajuta la punerea in prac-ticir u Prog.r'amului Mr:'onic Satesc.

In prin.ra fazi se vor fbrnra incir 7 loji in celelalte 7regiuni ale Romdnei. fonnindu-se lojile de referinli. cuputere li capacitate de dezvoltale rapidir c|tle s:t poatil rci.ll-iza noi loji. ateliere rrasonice, fieclre in regiunea sa. astf'elincat totul si creasci pe orizontalii olganizatolic. pe verti-calir. spilitual. rroral. intelectual.

DupI constituirea acestor loii de ref'erin!i. ciite unain fiecalc din cele opt regiuni. va continua dezvoltlleaPrograrnului Masonic Sdtesc. an de an. intr-un runrirr ciitrnai nrare de sate rominelti. cu hadilii. cu istorie. cr obi-ceiuri. pentru a consolida pe termen lung sentimentul iubiriide patrie. sentimentul de stdpar al pimdntului. ca 5i propli-etar. (CLlza cind a facut improprietlrirea litranilot a fitcut-oin funcgie de ceti trigitori avea tarnilia respectivl. ltrigitor-i sau n tdgitori - h'Igitori insemndnd boi. aninalede mu)rci - adicd in funclie cle rrijlolcele de lucru care levea peltru a munci plmnntul ). fbrmalea negustor-ului.

producdtorului de bunuri de consunr.Acest lucru va perlritc tinclilor citre pleacit la ora"se

in lalil !i striinitale. llt stuclii. si iuvele. sit-!i conti)ruegrlclul de perlecqiolarea in cadrul dlutrtultLi iuiliatic.urndnd ca apoi naturi fiiud qi cu posibilitirti r'nateriale sufi-ciente sir sc intoarci acrsi in satul lor !i sal construiascd. sir

investeascir. Plin rceilstil sartul se va lidica. iar nivelul dehui \a crelte.

Malea Loji Naqionalii a Rondnici. construieite rst-tel cle provocirri pertrLr a dcrvolta liatul romanesc. prin lcirt-loiilcelea copiilor cindva. mai tarziu banbirlilof dunli Ianrrturit te. inrpoi acasii. - pcntrLr cli tot ce f ci la tinc casii.iu curten ta. pe paurintul ti[r. iDprcuui cu piriulii tiri. sfintcstc. !i bLlcurie rrare vor lvea copii tili in gcnernliilevlltoare.

Malea LojI Nalionali a Romdniei. irlezind astielun)iu liu-cil uniu. impleunii cn 5coala. biselica. gi toatecelelalte inslitu!ii alc satLrlui existerte intr-un sat romenesc.ii vtx udr.rce o conttibu!ie esenqialir. la prorrovalea valolilolsatultli. astfel atunci cincl vorr.r intiirli douil s te - tlnul dinRourania,si altul din Belgia - si-r nu se spunir ci satul dinRorrrii:ria este cu 100 de ani in urnra cclui din Belgiu.

Haideli irrpleuni sit lacent si dispatit aceastii difr:r'-enlir dc dezvoltare. uninchr-ne lb4ele !i

'inlejcgind cirinpreunir vom reu5i.III. Rela{iile interna{ionale ale Programului MasonicSitesc.

Marea Lojii Naqionalir a Rominici cste nlen)bnl clrdrcptuli deplire in CorrlcJcr rlia rnasonieit ettrolrrrtni.G.L.U.D.E.. de rcunr.l ri. are tratatc cle attricilie 5irecunoalstere cu Mari Loji Masonice din aproape loate (il iledin Europu 5i de pe ulte ( ortircrt'

Fraqii diu Marea Lcrjit Nllionali a Ronlalrliei strrltrnenblii ai Centlului Regionrl dc Studii FlitncntrsonicePirlis Bucurc;ti. cu sedilrl Ir Bu.tttelti. .ltc .L 1'cttni'apropierea ,si realizarea uror-punti de legatuti cu erpelqi aimasoneriei din lumea intreagi.

Centrul Regional de Studii Francrnrsonice PadsBLrcuregti. estc nrenrbrtL al Asocialiei Muzeelot. Libritriilorqi Arhivelor Masonice Europene (A.M.M.L.A.). cu sediulla Bruxelles. de acun 3 aui. gi are posibilitatea de a studia

Ei cerceta arhivele rrasonice existente in qari citl1i din

stlirinatate. in ultin]ii ani.Prin astfej de conexiuni pe care Marea Lojit

NlrlionalS a Rorndniei a ciutat permanent sd le realieze cudiferiti fragi din Europa qi nu numai. tl'ali care sunt membdin acelaEi timp ai unor companii, olganizalii, guveme alestatelor memble ale Uniunii Europene. s-a rcu!it sf, feal-izirn concrct. infrdliri intrc sntele rominelti qi cele dinBelgia. Franla gi nu numai.

Ulterior se pot realiza diferite Programe conune.activitili. schirnbu!i de experiengd. pentru cunoa$tere.aplopiere 5i dezvoltare. cet:llenelti. lrodeme. contempo-l ane.

Integralea Rorrriniei in Uniunea Europeandinseamnl nr nunrai integrarca politici. ecouomicA, militari.s.a.m.d. ci 5i plin culturl. astfel cd tnasoneria trebuie sIlucreze intens prin cnnoa5tere. invitdturi rnolali. spirituali-ta1e. verticalitate. la corstluctia unei ci\'ilizatii !i uneibullilstaui a Urn nitirlii. Lrrrrrdriud evolugia ei continuu qi

Ddsnici.i\t. I-oiile Satelor Romaneqti. interesele nalionale giale l\'Iarii Lo.ii Nalionale ale Romtniei.

Malea Loji Nalionall a Romaniei, consideri qi

Iidicir la rang de inteles national satul romdnesc. cale prinrnasone e dindu-i cezarului ce este ll ceziuului. sd devinlrun factol putenric de stabilit te. privind terito ialitatca.sur elaneitiLlea ;i independenqa nalioniLli. pentru totdeauna.

Marea Lojit Nalionali a Rorniniei. crede cu tirie cirra reu5i astfel si pistreze un echilibru notmal qi naturalpentru intrenga societrle ronreneasca. garanteazi astfel gen-cr !iilor viitoare. dreptul la libertate. egalitate $i fraternitate.principii lundarlentale universal acceptlltc cilre si Pennitalnoii Ere. in cale abia anr intrlrt. l r]ou inceput. acela alLrnei civilizatii spirituule. h'aditionale li morale.

Astizi intr-o lume a intoleranlei. a rizboaielor. a

teforisIrrului. a ucidelii propriului copil. sau nanrei ,si

tatirlui. s.a.m.d. Inleleplii. Fii Luminii hebuie si-!i facal

sinr[itii prezenla penhu ca pimintul sI lie acope t de citmai multi luminir. inqelegele intre popoarc. pace intreoameni qi bLrnistare.

Cled in tiecale cuvent al. acestui Progranr MasonicSirtesc. pentru ci el vine din suflet 9i din adincul initnii. a

noastri. a tutLnor. f|a!ilor din Marea LojI Nationali a

Romiiniei. toli niscuti. cresculi in satul romenesc. leaginulcloinelor. cdnteculLri de dor'. legendelor !i ntiturilorlrildi!i('Iirle ;i ohiceiLrIiloI slrltrlrti rotrrinesc.

Aici au respilat penhr prirna dati tlranul Horea.zis Ulsul din satul Horea. JudelLrl Alba lulia. cel care a fostf|ate intr-o lojir vienezir li care a fost primit de i)npiratulAustriei. irpoi [iranul Constantin B|tncuqi, niscut inHobita. Corlrunir Pcltiiani. Judetui Colj. titanul sculptuliiuniver.sale. apoi Tudor Vladirnirescu. qi nunrarul lot estenetnisu-at. toli lLrcindu-qi datoria prin numele lor. ridicdndnunrele satului lor. !rra. pretutindeni peste hotare.

Marer LojiNalionall a Rominiei. crede ci astitziexisti a nu se $tie cltn lreneratie de llrani cu carte ai cdrolcopii. tineli. sunt capabili si se pregirteasci. s[ invele linrbistrline. si cur]olrsci nrai multe ane qi rneser-ii. olinrpicichiar. carc si ridice odati cu nunlelc lor numele satuluiunde s-!ru nalscut.

Dunnezeu. Marele Arhitect al Universului cutttspunem noi. este cel care cuprinde tot rji toate ii care estecuprins in tot $i toate. asttel ci inhegul este de o aceea$iliin[ir nalionali cu tiinla ornului bun qi milostiv.

Viorel Dinacu,Mare Maestru, Al Marii Loji Na(ionale a RomAniei

15

6 ani de la Constituirea Marii LojiNafionale a RomAniei Ia Orientul Braqov

ceremonia solemnr a Frafilor Marelui consiliu al Marii Loji Na{ionale a Romdniei

Aqa cum este cunoscut, Marea LojI Nalionalira Romdniei s-a constituit in 13 - l.l apr.ilie 2002printr-un Convent Extraordinar convocat de PrimulMare Maestru ales in 1993 - Fr.: Nicn Filio al MariiLoji Nalionale din Romdnia.Fr.: Viorel Dinacu impreuni cu Fr'.: Nicu Filip - aumers timp de 2 ani din loji in lojn. in toatl 1ara. aflAnddespre nemullumilile fralilol din loji - acolo unde nor-mal se desfigoarl lucrarca masonici in toatl pnr itateaqi regularitatea ei.

Multitudinea de probleme expuse de uniimembrii ai lojilor. toate extrem de grave, care

Dieti ollar'6Loia)) - este locul unde are loc

Tinuta, ceremonia masonicd de bazd.Spatiul lolii este decorat diferit, in functiede gradul la care se desfdgoard lucrdrileatelierului.

56lan!ul de unireee . este figuraformatd de din ansamblul Fratilor reuniti gi

Iinandu-se de mdnd, astfel incAt sdformeze un lanl care se inchide de la sinegi simbolizeazd uniunea frdleascd intremembrii ordinului. in Ritul Scolian Antic aiAcceptat "Lantul de unire" se face lainchiderea luc rdrilor tinutei, amintindlegdturile atemporale care unesc Fralii.

includeau acte de coruptie. de trldare. sperjur qi chiarcare atingeau unitatea masonicir .,si siguranqa nalionalia statului ror.nin au impus o misufi stringentl luati inregim de urgen15. prin convocarea unui ConventExtraordinar in Stare de Necesitate aga cum. in cazulunui organism gangrenat, se acEioneazi cu bisturiul inmdni qi se taie. extirpAnd rlul.

Astf'el ci in 7 maltie 2002. este convocat ofi-cial Conventul Extraordinar in Stare de necesitate in13 1.1 aprilie 2002, la Bragov, plin voinqa a 907o dinIoji

Vechea conducere, in loc sI aibd birbSlia sdincludd pe ordinea de zi a Conventului qi si supunddezbaterilor toate problemele, neajunsurile fralilor dintedtoliu, au avut instinctul diabolic de a convoca laaceeaqi dati, un alt convent la Bucureqti. care nici inacest caz nu a cuprins pe Ordinea de zi nici una dinproblemele grave cu care se confruntau fragii la acelmolnent.

in acest fel, a inceput o campanie puternici deameninldri, terorizare. la adresa venerabililor lojilor. qiprin adrese oficiale nenumirate transmise spre $tiintdtuturor fi'a{ilor, care interzicea orice prezentd 1a

Braqov. Totul era sub bagheta Noului Maestru de atun-ci Gheorghe Cominescu qi a asociatului siu EugenOvidiu Chirovici.

AmeninlSrile de tot felul. inimaginabile intrefra1i, sancliuni in tribunalul masonic - nelegttime qi intotalb contradiclie cu Regulamentul masonic. s-au pro-dus, datoritl faptului, cI pentru prima datd. s-a spus ciin masonerie existi coruptie, trafic de influen{i. o ver-itabili tarab[ unde poli vinde qi de unde poti curnpiraorice qi locul unde sub masca onorabilitirtii masonices-au ascuns foarte rnulli comunigti, securiqti gi oamenicertati cu justitia.

Cu toate acestea, fralii dintr'-r.rn nurndr de l1loji in frunte cu Respectabila Loji Athenaeum, con-dus[ de Maestrul Venerabilul Viorel Dinacu - la glasullui Nicu Filip, s-a desfiqurat Convenrul Extraordinar inStare de Necesitate unde Viorel Danacu a fost ales inunanimitate Mare Maestru, dupd ce a fost demisivechea conducere.

Cuvdnt mosonic

h&r" l

PrintFo alt:r scrisoale transmisi membrilorMalelui Consiliu de atunci. inclusiv Marelui MaestluGheorghe Cominescu. li se:rduceau la cunoqtin[i toateacuzele de care se ficeau vinovagi qi in acelagi tirnp aufbst inqtiinlali c[ neprezentarea la acest Convent ducede la sine la autoexcluderea lor'. gi pierderea tuturorcalititilor masonice avute peni in :rcel moment -unnind si aibir loc alegeri pentru o alti conducere.

Aqa cum s-a;i intimplat s-a ales o alti con-dLrcere. cu menrbrii Marelui Consiliu dintre traqii dinlojile de pe intreg cuprinsul Eirii. Din acest momentMarea Loji Nationali a Romdniei schirnbAnd dinRonrinia cu a Rominiei a continuat lucLarea mason-ici regulari. morall. spirituali li traditionali in toatipuritatea Ritului ScoEian Antic ,si Acceptat,

In cei qase ani am constituit loji in Oriente noi.am plimit recunoaqteri. incheind tratate de anicilie qi

recunoaltere reciproci cu Marea Lojd a Franlei. cu aju-tolul cireia am inn'at in Confederalia Marilor Loji Uniteal Europei. Am dezvoltat Centrul Regional de StudiiFrancmasonice Paris-Bucureqti in cadrul cfuuia au fosttraduse ci4i masonice, au fost editate reviste masonice:"Triili Masonice. La curte. Cuvint nrasonic".Am infiinqat: Muzeu Masonic. Magazin DecoruriMasonice. Biblioteca Masonicl qi Editura Masonic[.Am creat Suplernul Consiliu Rorndn al Ritului ScolianAntic $i Acceptat cu ajutorul Supremului Consiliu alFlanqei.

Am realizat evenimente masonice publice in!ari, cu sprijinul diferitelor loji din cadrul Marii Loji

Nalionale a Romdniei. In toli aceqti 6 ani fialii. av6ndcredinli. au r[mas unili in ciuda nenumlratelor atacuri.unele directe altele indilecte din partea aqa-ziqilor fi'a1i

din Marea Loji condusl de E.O. Chirovici. la ordinulciruia au lovit antimasonic.

Niciodati nu am clezut ci un romin se var iscula impotriva altui romAn. ;tiind de la bunicii .,si

stribunicii noqtri cd ei au luptat l'euniti ,si iiu apdlat laracu sAngele lor, lovind numai duqmanul cotropitor.

In cazul de ta!5 cine este du,smanul gi impotri-va chuia - cunoscdnd ci rnasoneria este una ;iinseamni dreptul fieclrui om liber de a se pelf'ecliona.Francmasoneria of'erI posibilitatea iniliatului sI se per-f-ecgioneze. sI practice virtutea. credinla. astfel incatplin mdrelia lui si se sacrifice Intru Gloria MareluiAlhitect al Univelsului.

intleaga luclare masonici este proclamatlintr:u Gloria Marelui Maestru al Universului qi nu intrugloria vreunui grup de interese condus de x sau y.

Drumul iniEiatic este luminat de cele trei marilumini ale fiancmasonilor care sunt Biblia, Compasul ,si

Echelul. Sfinta Biblie deschisi pe altarul julimintelor.la vedere. la Evanghelia dupi Ioan: "La inceput eracuvAntul qi cuvdntul era la Dumnezeu ....." este lam-padoforul pentru cel iniliat, venit din intuneric.

Maret Lojd Nali,tnald o RuninitiMarele Secretariat, Fr. Marius Nagv

17

Raportul de activitate alMarelui Maestru Al Marii Loji Na(ionalea Rom6niei - Fr.: Viorel Dinacu pentruperioada 01.01.6008-21.06.6008 ILa Marele Consiliu din 21.06.6003. IOrientul Bazna-Bii. Medias

desfaqurat zi de zi, av6nd o multitudine de evenimente lacare ati pafticipat foarte mulli qi cred ci in cele ceurmeaza! o rememorare a lor, ne aduce inci o datl cliDede bucurie si implin ire.

In luna Ianuarie a.c.. fratii membri ai MareluiConsiliu al M.L.N.A.R.. s-au reunit in ziua de 26. laOrientul Bucuresti, intr-o tinuti rituali lunari de MareConsiliu.

S-au luat hotdrAri legate de programul de acliuniqi manif'estdri masonice publice gi interne pe urmitoarele!ase tunr.

Astfel, in 28. 29 feb.-01 martie 6008. la OdentulAlba Iulia a avut loc Marele Consiliu al M.L.N.A.R.. oConferinli Masonicd Publicd. deschiznnd oficialProgramul anului 2008 de Manifestalii MasonicePublice lunare ce marcheazi 90 de ani de la Actul MariiUniri.

A avut loc o conferinlS de presd public[;A avut loc o agapd fraterna:Au avut loc depuneri de coroane de flori de

cltre loji din toatd lara gi din Bucureqri, din cadrulM.L.N.A.R.. la Monumentul Candela. ridicat intru cin-

stirea Fr.: Horea. erou si deopotrivd martir.Au avut loc vizitarea cetitii Alba Iulia. unde am

vizut amendjalile recente spectaculoase ale acestuimonument istoric, devenit astizi punct turistic.

Evenimentul s-a bucurat de o participare foarternale a fraqilo| din roard (ara. a oficialiriiilor din localitiqivecrne, muzeografi, arheologi, profesori universitariq.a.m.d.. presA, televiziune. etc., fiind mediatizat in directla postul local de televiziune, prin participarea mea la unlntervlu. care sper s[ fi interesat opinia publici. in ceeace este trancmasoneria romdn6.

Ecoul in presa regionald qi nalionali a fost pozi-tiv. demonstrdnd inca o datd cI lucram Dentru Dro-movrrea imaginii Romdniei pesle hotare. p.nrrr..udr.-erea in prezent a sentimentului de iubire, de tard si depatriol ism.

In data de 28 ianuarie a fost ziua nationali aIrakului. unde M.L.N.A.R.. prin persoarra Mar.eluiMaestru, a fost invitatl la r.eceplia ot'eriti de catrcExcelenla Sa. Ambasadorul Ir.akului la Bucuresri.

in perioada dintre (inutele de Mare Consiliu. an.rdesfdqurat regulat lucrlri masonice in cadr.ul R.:L.:Istorice. Fondatoare a M.L.N.A.R.. ATHENAEUM. acarui Venerabil sunt.

Au avut loc intalniri siptlrnAnale cu MareleMaestru al M.O.A.R, fr.: Mircea Deaca. Dentru informarireciproce si pregatirea evenimentelor ce au ul.mat.

SembAti. 09.feb. a.c.. am participat laConferinla Publici a Cenrrului Independinr de SrudiiEzoterice din Romdnia. Ia Sala Dales. unde impreunii cufr.: Daniel Roman. Suveranul Mlre Comindor alSuprer.nului Consiliu Roman al R.S.A.A. am audiatprelegereae conferentiarului REMI BOYER.

Am instalat venerabili gi am aprins luminile laR.:L.: Torontal de la Or.: Timisoara. a R.: L.: Basarab Ide la Or.: Pitesti si a R.:.L sf.: Ioan de la Or.:Constanta.Afost instalata R.: L.: Steaua Romaniei nr..l, loja de perfec-tie de grad 4-14 de catre Suveranul Mare Comandor alSuprcmului Consiliu al Frantei, al Ritului Scotian Antic siAcceptat, Atotputemicul frate Huber Creven, instalandu-lpe 1i.: Daniel Roman, Suveran Mare Comandor alR.S.A.A., pe fratele Ruslan Oprescu, Inspector GeneralLocotenet Suveran Mare Comandor al Suoremului

Activitatea masonici in ultimele 5ase luni. s-a

Cuvdnt mqsonic

Consiliu Rom0n al R.S.A.A, pe mine Inspector GeneralMinistru de Stat Suveram Mare Orator al SuoremuluiConsiliu Roman al R.S.A.A.

A avut ]oc o conferinl5 de pr€sa. ocazie candCentrul Regional de Studii

- Franimasonice parir

Bucure$ti a inaugurat pentru prima datd in Romdnia unMagazin Masonic, o Biblioteci Masonicd si un MuzeuMasonic in Bucurelti.

A fost editati revista Cuvint Masonic. numdrnou, in limba romani, transmisA tuturol fralilor 5iinvitalilor 1i in limba flance.zi - lormar electronic..

A fost realizati o noud medalie masonicd aM.L.N.A.R. marcdnd simboluri masonice qi obedienliale.

In 13-14 aprilie a avut loc Marele Consiliu alM.f ,.N.A.R. la Or.: Braqov, in templul cetatea Raqnovului,au fost depuse coroane de flori Ia monumentul eroilorRevoluliei din 1989.

A fost o Conferinld Masonicl Publicl din progra-mul de manifestdri dedicate implinirii a 90 de ani de laactul Marii Uniri.

A urmat o conferintd de presi, o agape fiaterna,toate la Cercul Militar din BraEov, acolo unde acum Easeani s-a constituit M.L.N.A.R.. printr-un ConventExtraordinar in stare de necesitale.

Au fost vizitate obiective culturale, au avut locschimburi de idei, un dialog fratem in armonie Si dragostefldleascd.

. Presa a mediatizat qi de aceasta data in mod pozi-tiv evenimentele ce au avui loc. in luna mai au avui locevenimentele glzduirii "Asocialiei Muzeelor,

Bibliotecilor qi Arhivelor Masonice Europene" cu sediulla Bruxelles. Academia Romdni gi Muzeul National deIstorie a Romdniei au gizduit fiecare in cdte o zi lucrlrileConsiliului Coordonator al A.M.M.L.A.. prezenranduleexperlilor in masonerie o expozirie masonica. cu parlici-parea Marelui Orient al Romaniei qi a Centrului N;tionalde Studii Francmasonice din Romdnia, condus de HoriaNestorescu Bdlcegti.

A avut loc o conferinli de presd care foarte putinmedirtizata. evenimerlrul fiind programat din pricaie inpefioada electorald a alegerilor politice din Romdnia.

A ulmat participarea noastri la CosiliulCoordonator al GLUDE la Tenerife-Canare in SDaniaunde am raport sep at de prezen(at.

Apoi am participat la reuniunea SupremuluiConsiliu al Franlei in l2-13 iunie ac. Precum qi laConventul anual din l5 iunie a.c. la G.L.F.

In toate aceste intervale de timD au avut loc intal-niri cu diverse personalila(i. am panici,at de cdteva ori latinutele rituale ale R.;L.: Samuel Von Bruckental dinSibiu, Victoria 2007 la Cluj Napoca. Am realezat lucrareaMasonici in Or. Arad, Satu Mare, Sighetul Marmatiei, etc.

In continuare, in 28 iu1.6008, voi participa laConvenrul Marii Loji Confederale a Spanier gi bineinlelesla toate evenimentele pe perioada de vari care vor mai fi.Am zls.

Mare Maestru al M.L.N.A.R.Fr.: Viorel Danacu

CONVENTUL ANUAL AL M.L.N.A.R.

In 21-22 martie a.c., M.L.N.A.R. a avut Conventul Anual la Templul Istoric Masonic din Bucureqti qi cere-monia de inchidere a lucririlor laHotelul Hilton Athenee Palace, unde au participat invitalii din strdinatate.- Au participat fra{ii de la Grand Lodge de France: Marele Maestru Alain Graezel si Suveranul Mare Comandor

al supremului consiliu al Frantei al R.E.E.A., atotputemicul Huber Greven si deleeatii lor.Au panicipaL fragi din R.:L.: "Le Labirinthe" din Lion. ca-re s-a infrAlir cu R::L.: Banu Mihai de la Or.: Craiova.A urmat o Seard Culturald_. Europeand, editia a IV-a unde au partiiipat frali din striinetate, invita[i din tar6,profesori, directori de muzee si biblioteci, ambasadori, etc. Armonia muzicii iui Gh6orghe Turda, Anghelescu Rodici

qj a altor virtuoqi ai muzicii autentice romAnegti, a.umplut inimile participantilor, a fosi urmatd de un"miqcdtor recitalde poezie sustinut de actrila Doina Ghitescu. Alli inviiali supus atentiei iudiiorilor opinii legate de istorii si traditii.

19

CONSTITUIREAMARII LOJI UNITBA FEDERATIEIRUSE

In l0 - 12 octombrie 2008. la St. Petersbourg.

Marele Maestru al Marii Loji Nalionale a Romdniei.Fr.: Viorel DANACU. impreuni cu Marele Cancelar curelatii externe Fr.: Ruslan OPRESCU. au participat. laconstituirea Marii Loji Unite a Federaliei Ruse.

Au mai fost prezente Marea Lojd a Franqei. MareaLoji Unitd a Letoniei. Malea Loji a Serbiei.

Noua obediengd. s-a format dintr-un numar depatru loji care formau Marea Loji Provinciala a St.

Petersbourg-ului, qi qapte loji din Orienrul Moscova, careau pdrlsit Marea Loji a Rusiei. cea cu orientarea anglo -

saxonl. din aceleilsi motive binecunoscute astazi !i irr

RomAnia. Republica Moldova, s.a.m.d.

Acest femonen se parc cd se produce in toate liuiledin Sud Estul Europei. unde ln ultimii l0 15 - 20 de

ani. s-a construit o masonerie nu tocmai contbrml cuRegulamentul si Constitutia masonicir universali accep-tat6, a Ritului Scolian Antic !i Acceptar.

Mare Maestru. a tbst ales, Fr .: Andrn' SERKOV,care a avut un numlr tbarte mare de voturi. compalativcu ceilalti doi candidagi care au participar Ll alege le

Delegrqiile obedienlelor preaerte la St. Petersburg

Constituirea Asocia(iei "Marile Loji de Rit Sco{ian Antic qi Acceptat"

in perioada 17-19 ocr. 6008, la Napoli, MareaLojI Masonicd Generald ltalianh, a gazduit pdmulConvent de constituire a Asocialiei " Marile Loji deRit Scolian Antic qi Acceptat ", care cuprinde MariLoji regulare tradilionale, de pe toate continentele,care respecti cu stdctete, Ei au semnat Pdncipiile deregularitate qi rezolutiile aprobate la Paris 1996. IaGand 1998. Athena 2001,la Belgrad 2004,Libreville 2008. S-a hotdrat in unanimitate ca ader-area altor Mari Loji, s[ aibd loc cu conditia si aibiSuprem Consiliu al Ritului Scotian Antic Ai Acceptat,recunoscut de toti membri.

Urmdtoarea intrunire s-a fixat in anul 6009. laParis, gazda fiind de aceasti datd, Grand Loge de

France.

Ritul Scotian Antic !i Acceptat, este cel mairdspandit pe tot globul, qi noi toti, avem obligaqia sd

veghem la pdstrarea puritdlii lui, in toatd regula.

Programul Strategieidezvoltare A MariiNafionale a RomAniei, in anulmasonic 6008 - 6009.

Stmtegia de dezvoltare a Marii Loji Nalionale a Ronriniei.ca qi O.N.G., nonprofit. nongLrvemtnlental. din anul 6008 -6009, la nivel national. este una de multiple tlanslorniri. pelinie organizatorici. nurnerici. calitativi. rrelalionaJi gi ritual-icl. in conformitate cu Constitulia qi Regulamentu] generalnrasonic, al Marii Loji Nationale a Romdniei. dar li cuStatutul de func[ionare qi Actul Adilional al Asociatiei MareaLoji Nationald a Romaniei.

Comisia juridici: va amerrda qi cor-ela juridic Statutul deO.N.G., cu statutul masonic, adici Constitu!ia.

Comisia linanciari: va line eviden[ele flnanciar con-tabile, curente, la zi.

Comisia arhitectonicl: va elaborara un Proiect deConstruire al unui Templu Masonic. de dif'erite dimensiuni. -va propune 3 variante.

Comisia Qtiintilici de studiu Ei cercetare ritualistici:- PerfecEionarea cadrelor din secretariat de cdtre specialiqtii indomeniu:- Arhivarul Marii Loji: clasificarea qi realizarea unei ArhiveMasonice, a Marii loji Nalionale a Romdniei;- Proiectul de baniere, sigle si sigilii, realizate in concordantdcu statutul, obiectivele masonice qi rolul lor la nivel nalional.

l. Organizatoric:

Organizarea Marelui Secretadat:- Organizarea intemi a documentelor inteme li externe.- Completarea la Zi a Registrului Matricol al Marii LojiNalionale a Romdniei.- Planqe de arhitecturd gr. I, II, III.- Editare Constitutiei si a Regulamentului General. precum gi

ritualurile de Gr. I, II. III, in regim de urgenta.- Formarea unei baze de date inteme la zi. precum qi a bazeide date curente (institutii, ambasade, presd, etc. ).

Organizarea logistici a T€mplelor masonice ale MariiLoji Nationale a Romeniei,

Propunem pe termen imediat incheierea de la I an, pdnd lamaxim 5 ani, a unui contract de inchiriere sau de comodat,intre Marea Lojd Na(ionald a Romdniei li spatiile tuturorlojilor din tare. Se impun demersuri oficiale cdtre, PrimiriaCapitalei qi alte primerii din toatd (ara, pentru obEinerea despalii inchiriate, concesionate, etc.

Propunem pe termen lung, construirea de Tenple mason-ice, pe ter€nud proprietate a Marii Loji Nalionale a Romdniei,prin contracte de vAnzare cumpdrare, donatii sau cesionare.

Amenajhrile interioare ale templelor se suporteimbundtdtiri trimestriale, sau ori de cate ori, exista finan1e.

Programul tuturor linutelor gr. I, [, III, al tuturor lojilordin lara $i Bucurelti, cu zile, ore Ei gradul linutei, curespectarea obligatorie pe tot parcursul anului,

deLoji

Cenfrul Regionol de Studii Floncmosonice Polis - Bucuresli

lldt(h l,la.\ttu dl ltlLNt\R dtututi l. ft. |\tuh Gnr'.(1. nltn ltlulnntdlGkutul LaS. D. Ftrtr| ld Cottrt tl Mttii Lt)ii Notnnul! d Ra"rl'tit,i

2. Numeric

Numirul atelierclor masonice. la ora,se Ei sate. uniformrdspdndite in toate judetele tdrii. este o preocupare perma-nent5.

in Anul 6008 6009. se impune o accelerarc a apr-indeliilurninilor intrun numir cdt mai mare de localitSli. respectivOriente.

Strategia anului propune pentru fiecare Pro Mare Maestru.in regiunea sa, sd-qi aleaga cate un asistent judeqean. irnpreunicu Venerabilii lojilor deja formate, qi cu intreg suportulMarelui Consiliu, sd realizeze loji in Orientele enumerate inanexa l.

Asistentiijudeleni. vor fi frali cu disponibilitate. $i dorinFde implicare la maxim.

Numeric. se impune gi cresterea numarului de fraqi, dinintedorul unei loji. care trebuie sA creasci considerabil, pen-tru lojile ramase "inchise", gi de cele mai multe ori inactive.

Numeric se irnpune qi continuat€a hotdldrii MareluiConsiliu din 6007. aceea de a constitui mai multe loji intr-unOrient.

Numeric, se impune o infritire a unui numar mai mare deloji romdne,sti. cu cele de peste hotare.

Numeric. trebuie continuatl gi incheierea de tratate deamiciqie si recunoa$tere cu un numar cdt mai mare de MariLoji din intreaga lume.

3. Calitativ.

inca de la infiinlarea Marii Loji Nationale a Romdniei. ca

!i motiv de reconstituire qi regenerare a masoneriei romdne, ainsemnat calitatea !i secretul masonic. al celui admis in franc-masonene.

Valoarea profanului propus. trebuie strict cunoscuti.calitilile lui intelectuale, morale. spirituale, sd fie de exceplie.

Calitativ. se impune o lucrare masonica de inalta tinuta sicomportament superior in viata profana, a odcarui frate.

Se impune o perfeclionare continud. printr-o participaleregulatd la tinutele rituale gi studiu permanent la invititurilemasonice.

Calitativ, se impune o promovare a unei imagini foartebune a Marii Loji Nalionale a RomAniei in lume, prin calitateaqi pregetirea corespunzetoare, prin pa iciparea la toateintrunirile, in plan intemational.

Cuvdnt mosonic

4. Relational.

. Relational, trebuie dezvoltare toate relatiile fiecirui fiarein parte pentlu participarea fieciruia la organizarea in terito_riu a confteriei.

Relaliile de cunoaqrere dinh.e fralii oricdrei loji ,si cei dintorrl [ara. se impun provocute |i aduncite.

^. R:lr,(iile.cu torte inrrituliili slarului. Guvern. pr€.\edinre-

BrsericS. Primarii. Prefecturi. Ambasade. presi. toate cele_lalte,._trebuie intrelinute gi dezvoltate pe ternen lung. prindrfente programe !i proiecte comune.

- Relational, inseamnd comunicare pdn toate fonnele. tele_fonie, internet sau direct fatd in fati.

,Anul 6008 - 6009. se impune un an al programirilor ;ireirltrdrilor unui numdr foane mare de int6lniri. iu alese pei_

\onalititi.din domeniul public. poliric. religios. diplomiric.nlassmedla, etc.

^ Anul 6008 - 6009 impune un site al Marii Loji Nationale

u Rorneniei gi al Cenrrului Regional de Srudii FrancmaionicePirflr-Bucure$ti. intrelinute incepiind din acea\tii luni. lu zi. cuL,)Ilpletdri shptamanale. obligrtorii. atat prin eveninrenteledrn [ard, cat $i din sreinatate.

Anul 6008 - 6009 inseamnl infiinqarea unui Birou derntonn e-comunicare, atat intre membd, cat gi in relagiile cutoate celelalte institu!ii.

Gestionarea tuturor evenimentelor ce au loc in diferitelocrli(d{i.din (arb..pe lor parcursul anului 600g _ 6009. ;rinrorn[m n..clrn teritoriu. cu pojibilitatea de participari a( onducer'i Marii Loii, - esle necesarA.

. Marea_.Loja Nalionald a Romaniei, Marele Maesffu, tre_buie-sd fie prezent in cet mai multe locuri in 1ard, iaCont'erin(e, manifestatii culturale, expoziFi, tdrguri de'cane.

Relatia cu mass-media, trebuie ionjolidati gi solicitaterepona1e pe teme masonice, televiziunilor gi radioului, pentruinfbrmarea corectd a opiniei publice, despri masonerie.

5. Ritualic.

Strategia de dezvoltare ritualicd inseamni:

. .- Cunoagterea tuturor tipurilor de rilualuri. de citre toateIoJrte dtn [ara. !t anume:

- Ritualurile masonice de grad I, II, I.- Ritualuri de irstalare de Venerabil gi oficieri ai lojei.- Ritualul agapei fraterne.- Ritual de doliu.- Ritualul solstitiului Si echinoc(iului.

__ Ritualic se impune, aprofundarea ritualudlor de gradul I,

II si III, pdn cunoaqterea !i frecventarea lor Oe citre t6gi fralii.Intdrirea corpului ritualic masonic cu frali exiergi'9i

mae$tri de ceremonii, din ce in ce mai Uine pregit4i, qcotiti qiin strdinetate.

Propunem accentuarea studiului tuturor ritualurilorTut?nj.S:

pentru a perrnite o conilienrizare in viitor a fralilor.nruatut trnd coloana vertebrali. de sustinere a intregii luiririmasonice.

. .-Sllategia.de dezvoltar€ in plan internalional a MariiLoji Nalionale a Romaniei in anul 6008 _ 6d09.

Propunem. identificarea. cunoaqterea 5i alror Obedienle.masonrce dtn tume. pentru incheierea de rratate de amicitie sirecunoaEtere reciprocd.

^ . Propunem.. relalii

.pentru cunoa$tere qi informare cu Mariunenre. Krlufl dttente. ti orice Mari Loji Regulare. carerespectA cu strictete principiile Masonice Universal

Acceptate.Propunem inilierea unor proiecte. incepend cu Conferinle

masonice intemalionale. Expozilii Inihonlce. Concerte sim_ronrce Intemahonale. s.a.m.d.

^ Anul. 600iJ ...6-009. propune infiinlarea prin Cenrrul

Keglon de studtr l-rancmasonice paris_BucureEti. a primei$coli Masonice Europene. cu sediul la Bucuresti.

^ .Anul 6008 - 6{109. {a gizduiasci qi orgunizeze SearaLuIurata buropecnd. lr un nivel mult rnri superior. celui dinanii trecu{i.

_ Anul 6008 . 6009. sustinerea mirsonica pentru fralii. dinRepublica Moldovr. insiamnl Consriruirer Vurii f_"fiNaqionale.. a Moldovei gi continuarea prezenterii $irecomadlrii lor ca viitori membri G_L.U.D.E.

Anul 6008 - 6009. il declar Anul infrdfrilor de lojiromaneEti. cu loji de peste hotare.

. Toate aceste abordiri qi implicdri peste hotare. se lrcpflnrr-o \tflctA cooperare cu Marele Maestru al Marii LoiiNationale a Rondniei, 5i cu Marele Con"elu. cu i"tJiexterne. ll Marii Loji Nalionale a Romaniei. ce cunoalte touteprocedurile diplomatice masonice internationale.

. .Consider.. cit aceste propuneri ale mele sa fie analizate,

lncluse saL/fi dezvoltate inlr-o straregie pe care Fr .: RuslanOprescu, sd o intocmeascd, gi sd o prezinte in viitor MareluiLonstlru

Centrul Regional de Studii Francmasonice paris_Bucuregti. are in strategia anului 600g - 6009;- editarea Revistei Cuvant Masonrc.

- Reeditarea valoroasei lucriri ..Istoria francmasoneriei,,,

de Albert Makey.- Organizarea lansdrii de revistd gi carte, in cat mai multe

librdrii din 1ari.

. .Propunem. rraducerea bilingvd a revistei Cuvant MrsonicSr drstrrbutrea et peste hotare. la Marile Loji prietene 5i mem_bre in G.L.U.D.E. si A.M.M.L.A ( Aioiiatia Muzeelor,Librariilor si Arhivelor Masonice Europene, cu sediul laBruxelles ).

^ P"ropunem. organizarea de expozilii masonice. in (arA )i de

Lonlennle masonice publice.P--.',nem consoidarea relagiiior cu toate centrele de\r,.li . .onice de peste hotare. prin prezentarea francma_

sonener romAne. - in forma eleclronicd (pe CD _uri), laConferinla Masonici Intemagionald, Oin -ii OOOS,

"ar" u;

avea loc in Scotia, la Edinburq.Propunem. dezvoltarea reiatiilor cu A.M.M.L.A., in 600g

- 6009. prin prezentarea la Bairot, Germania, mai 6009, aunui. documntar - film. despre masoneria romana, cu circuitlncnls_

Socot indeajuns cele propuse. asrfel incat fiecare dintremembrii Marelui Consiliu. sau oricare all frate, dornic demuncd masonicd, sd poati fi prezent, implicat intr_unul dinprogr.rmele Siin concordanqii cu srraregia MariiLoji Nalionalea Romanrei pe anul 6008 _ 6009.

Marele Arhitect al Universului sd ne lumineze calea, sd nedea fo4e^qi putere spidtuald de a implini, 9i uqezu

"ununa J,

lauri, pe fruntea fiecdrui frate, la sfarlitut ceiui ie_al Z _ lea anmasonic, al Marii Loji Nationale a Romdniei.

Multi ani qi prosperi fratilor!Am zis !

Mare Maestru Al Marii Loji Nationale a RomanieiFr. Viorel Danacu

25

LUCRARILE CONSILruLUICOORDONATOR

AL ASOCIATIEI ARHIVELOR,MUZEELOR $r LIBRARilLOR

MASONICE (AMMLA)DtN 22-25 MAI2008.

BUCURESTI. ROMANIA

A.M.M.L.A. este o asocialie inrernaqionali. tfadiqionalii.care cuprinde cenne de studii $i cercetale din fbarte rrLrltegiri de pe glob. precum qi muzee. biblioreci. arhive nrasonicepdn reprezentantii lor. cercetito[i. istorici, per.sonalitirliavizate din marea f'arnilie nrasonicd universali.

In acest an. reuniunea anuali a gazduit-o CentrulRegionai de Studii Francrnasonice Pads-Bucuregti. cu sediulin Bucule5ti.

Prima zi a lucririlol s-a desfiSulat in Aula AcademieiRomine. unde tintp de parr[ ore dele-eaqii A.M.M.L.A. auprczentat referate cu infor-maqii despre istoria liancmasoneriei romdne din perioada lui Moroiu. Pansal. Sterea. etc..PreocupiriJe cercetitolilor striiini privind istor.iaFrancrnasoneliei ronine sunt intense. petrtlLl ci in aceilstalregiune a Europei a existal o intrepitrundele a activitililorculturale. l obiceiurilor si tradi!iilor nrai nrultol popoare.

Relatiile intelculturale pasnice de pe teritoriul Rominiei.sunt datorate $i activitililor inrense ale lojiJor rnasonice dinIard. fie ele ronrineqti. franceze. maghiare. portu,gheze.

-sef-mane. serbesti. spaniole. engleze. ruse$ti. scoliene. etc. Toateacestea ii-au lilsat o amprentl plezenll li astizi in constelaliade cultuli a Europei.

Acadefria Ro|tenil. care a inteles foarte bine. de aceast,ldati. iDportanta acestei A.M.M.L.A.. a organizat pentrupritna datl o expozilie rnasonici. cu obiecte avute in patri,tttottiu. rdau.girrrdu se Jo.urnentelc ri ohrectele CcnirrrluiNational de Studii Francrrasonice din Rontinia. condus deHoria Nestorescu Bdlcelsti !i ale Cenhului Regional de StudiiFrancmasonice Paris Bucuresti. condus dc Viorel Dinircu.

Au plrticipat la vernisajul expozigiei nrasonice tori delegatii A.M.M.L.A.. acadernicieni romdni. anbasadori siatasati cLllturali acrcditati la Bucuresti. directori dc rnuzee.biblioteci qi arhive masonice din multe judele ale Rorniniei,precurn ,si fi-ancntasoni. oalneni liberi de la Marea LojiNalionald a Rorneniei. Marele Orient al Ronriniei s.a.m.d.

Dor da existenlei unci ltrcriri r:tarorrieL, c,,tr orrlirrrrrc lt.'tetiLoliul Romdniei a prorocirt llu iltcrc\ .cl/ii!irlillcercetetorilor. experqilor in nasoueria din luntea intrelci.

Frrncrnusoneria nrr existi de lu Arrder':on tl7l7t ,irr Llcla intiinlarea primei loje din Galaqi. ci ea a inceput inci dc laconstruclia Templului lui Solornon

Astf-el cI nu numai docunrentele pot contirma. dar.dez-bate le unor ipoteze aduse la ntasa discuqiilor inseartrni urrplus de cunoa\tefe a unui trccut extrem de contloversat.

A doua zi. Muzeul Naqional de Istorie al Rorndniei agizduit lucrdrile A.M.M.L.A. prin Centrul Regional deStudii Francmasonice Pads Bucuesti. care a organizat desemenea o er,pozilie ;i o confelinlir rrrasonici. intitulati

"Aspecte inedite din istoria francmasonedei ronrdne". undeau fost prezentate referate din partea Muzeului National deIstorie al RornAniei gi al Consiliului National pentru

Studierea Alhivelor Securitltii. a Muzeului de Istorie CtLrjNapoca. a Marelui Orient al Romdniei 5i al altor cercetator.igi istorici romini !i striini..

Delegalii A.M.M.L.A. au vizitat apoi Muzeul Masonic.Biblioteca Masonicir. Magazinul Masonic. Tenplul MasonicIstoric al Marii Loji Nalionale a Romdniei. unde gi-aufinalizat Iucralile Ei au ales noul preqedinte A.M.M.L.A.

Am constatat cu tolii. o satisfaclie qi un interes din partearnultor nembri A.M.M.L.A. privind istor ia fiancmasonerieirctnAne. ceea ce tace ca Ronlnia sd fie cunoscutd in planintcmational ,si plin aceastd lucrare. care confirni n.adi!ia.credinla unui popor ftunros. ospitalier'. cu o [ard bogat5. cuade\,irat Glidina Maicii Donrnului. a,sa cum a spus in vizitaSa in Rominia Sanctitatea Sai. Papa loan Paul al Il-lea.

RomAnia este astl-el integmtd in narea larlilie universalinu numai politic. economic. nilirar. dal qi prin culturd qiistorie, unde trancmasoneria ajucat 5ijoacir uu rol important.

Am prezentat cercrile de candidaturl pentru unnatoriimenlbri: Centlul Naqional de Studii Francrnasonice clinRominia. condus de Hoda Nestorescu Balce.,sti qi CentrulIndependent de Studii Ezoterice din Ronania. condus deVlld S.tuciLrc.

Anul viitor. A.M.M.L.A.. va prini din Rominia incl doicandicla!i. cei susamintiti. astfel cd Ronrania va ti suslinr,rtir,sireprezenla(ir de trei stilpi solizi. responsabili. puternic intpli-ca(i. respecti\' celc trei centle. astftl ci nu vor nrai existlrconfuzii. cealir. care se intpri;tie uneori asLryrra tirii noastreqi a^ordinului nosnl.

Incet. ircet se alege neghina de grlu. rinrindnd cei aleqi.cu vocatie. cu gandire. triire rnasonicd. cu e educltie Si uncompoltllnrent rnasonic. al unui ont liber'. dentn. rcspectat ti[ecunoscut de tia[ii lui.

Ne riimdne nouii si cunoa,stenr din izvoarclc nrrsonerieilonrene. cefcetand 5i studiind. rnodul culr au lucrar li-a1iit'clrDirni nasoni in trecLtt. pentlu ci lltoDulrelttele ooastreistorice cale uiDesc ,si astilzi o lLlnre intlea-si. unele unice.inlocuiesc <lticc hiirtie. docLrnent scris. prccnm. cd au fosrconstrLlite de bresle de oalneni libeli ;i pricepuli in ale Ar.teiRegale.

Asa cum prinrele scrieri din lume s-au identilicat peplicutele de la Tirtiir-ia pe Murel in Rorninia. insrirnirrdsenrne. sirnboluri. ce expriruau giindirea unlanir de atultci. 1()t

uiil- poirle cii e\iilil il sir|]boluliie rnls,rnir..e.Muzeele din Romania. conservi obiectc. r,echi cle ntii dc'

ani. care au fbrnre nu nurnai geornetrice 5i nrrnrerice. dar.cnun continut' putemic ezoteric al aceiLri tirnp. ce ar rL"levaastazi o reali inqelegere ezoterici. rtrarcind trldiliile Lrncicleatii cortinue a intregulni Univers. a Marelui Arlritect AIUnil elsului.in concluzie. arc loc pentrLl prirna datal. dupl zcltobirea

cornunismului. o asti'el dc Reuniune Masonicarintemalionali. care ir adus 1a Bucure5ti. experti iu rnasonerie. fiaqi avizati. care au ridicat mult ceata. confuzia. existcntalchiar in gdndirea uDor istorici romini. care au pretins cil ltiurrilsonelie;i care din picate. aculu ne dirrn seanra ce nlesiljernexacte au transtnis opiniei publice in tozrtit aceastirpe o dir.

Acum. toti ltim ci din respect pentru fratii no;tri. rrebLricsi tim tba e bine docunlentali. iar prezenla 5i irnplicrreaA.M.M.L.A. este un plus de suslinere ca o adevarati zald.pirticici a Marelui Lanq Universal.

Fr. Vinicius Tomescu (Centrul Regionalde Studii Francmasonice Paris . Bucure$ti)

Cuvdnf mosonic

Muzeull-rrdi

Relo0i lo lel. 021/335.21.11. mu 0740./01.915.

Diredor /{ogozin /rloronic, tl\oriur ludovi< Nogy

Muzeul Masonic al Marii Loji Nationale A Romaniei este

alcatuit din obiecte maso-nice apatinand perioadei interbelice

qi pana la instalarea comunismului.

Coleclia masonice cuprinde 9i un inventar al colectiilor

masonice teritoriale cum ar fi: coleclia masonica a baronului

Samuel Von Brukenthal din Sibiu, coleclia masonice a Marelui

Maestru Mihail Sadoveanu, coleclii masonice ale muzeelor

nationale de istorie din tara, a Muzeului Nalional de istorie a

RomAniei si coleclti masonice particulare.

Aceste colectii masonice nationale au fost asociate cu

coleclii masonice ale Marii Loji Nationale A Romaniei' a Marelui

Orient al Romaniei, cu l\tluzeul Nalional de istorie din Cluj-

Napoca Si coleclia masonice a baronului Samuel Von rukenthal'

care au fost expuse pentru prima data publicului larg in 2007, la

Bucuregti Si Cluj-Napoca, in ianuarie 2008 la Regila 9i vor con-

tinua la Bucuresti (mai), Alba-lulia (cu ocazia evenimentului 1

decembrie - 90 de ani de la Marea Unire

filogozin lilotonicrllogozinul moronk erle derchir penlru publiol lorg vizilolori de perte holore, fr,' ' ' 0bedienft moronkr ortfelincd], mullifudineo & obiecle motonke

deorcliw ole lemplului, cl unui moron, to poolo fi, lo inollimeo orlephrilor, ur' -'" 'petioore'

rllooazinul cuprinde o librorie de ttr0 moronite li reville molonke din 0rd li din rlrriintlote'

ffi;;;ilil;;;;;;ir',rliJo rrirr" i. ftmkiliu 1i ex*uli lo romcndr obierle monnke din mdolpre0o, pioht,0rrfuri, .'i'l.l ,hmn'

i;,6;;il;;;;ooioonr.',*ot , *," a, l0 gr. 1.33, in Rilul i(060n Antiqi oaeplolrunl prezenlole in vihinele mogczinului nottru maronk'

ffi;;ffi;l ;ildrr"ilirrid*o rii.Jr, dr.o,o6uni moronke d. colilole ruperioorr 1i lo preOri ovonlojoore in dr. [rcmonl nr. 3 din Buturey'i'

EL

ffi

27

CuvAntul ilIarelui Maestlu Fr.

Tihany lstvan o

eondueitorul delegaliei rrngare la Corrlonhrl }|lf.tl|

Venerabile Mare Maestru.Dragul meu frate.

Ordinul nostru, Ritul Scotian Antic si Acceptatal Ungariei, este deosebir de inctintat, Si eu ia SiMare Maestru al acestui Ordin, sunt n"tr"^ i,impresionat de pldcerea de a te saluta aici tnaceastd anticd lume, a pldcerti Si liniEtii, vdz ndRomdnia tn aceastd zi mdreald.

Loja noastrd a fost creatd tn iulie 2005,bazdndu-se pe demnitate Ei muncii, cu incredereacd Marele Arhitect al lJniversului a preluit Si pestrdbunii noStri.

Obedienya noastrd, dupd o lungd perioadii dedificultate, tEi tncepe activitatea oficial tn scumpanoastrd prd. La sfdrSirut sec al 19 - Iea, fiinttinterzisd de catre regimul communist, urmdnd aooila scurt timp reprimdrile contra-revolu1iei, in :.950,dupd o scurtd perioatld de activitate, nelepiuireabolsevicd revine din nou, Si comunitatea ioastrdeste forgatd la o rdtdcire in deSen, fimp de 40 deant.

in concluzie, noi suntem aici pentru a oferiajutorul, suportul, pentru fralii de pretutin(leni,muncind noi dezvoltdm Etemul Ei singurul Templu.

Trdim tntr-o lume tn care numai o minoritateca Francmasoneria simte cd are datoria sdpdstreze nernuritoare valorile spirituale Si morale .

, Aceste responsabilitdli mdrele, intensificdlegdturile fraterne intr-o sporire a cooperdrii.

Mai inainte de toate, vrem sd $im detaliidespre munca celorlalli. posibititdli Si aitrcultalipentru a ne ajuta Jratern unii pe al1ii.

Cunostinlele comune, armonizante, nu potfi trecule cu vederea brusc, nu trebuie oprit pro_gresul.

Pentru aceastd muncd, este nevoie de unCentru de Cooperare, sau chiar doud, depinz ndde',pozi 1i on a re a ge o g raJi cd a c omu n i t dl i I o r noastre.

Centrul Regionol de Studii Froncmosonice poris - Bucuresfi

Acest Centru de Cooperare nu va fi autoritar, cimai degrabd informalional ti coordanator.

Noi, Ritul Scogian Antic Si Acceptat alUngariei, suntem c.onvinEi cd tn aceastti parte acotltinentului, fra[ii romdni sunt cei mai competengiSi baz1rtdu-ne pe experiento lor credem idBucureEtiul ar fi locul potrivit pentru un osemeneacentru.

Desigur, este responsabilitatea voastrd scirlecitleti, ce loc vechi, v-ar pldcea.

Conform misiunii noastre, noi, suntem lumi_na lumii, ldsali sclipirea Si jocul energiilor cerertisd umple fraterna noastrd Corporayie, tn Iegaturasi dragostea gloriei Marelui Arhitect alUniversului.

6sI Ts ELFocADoTI sK6T nJTUst MAGY^RoRszActNAGYPAHOLY

,,.:?tf.P.,f l''qff,: if ilJJlfl ,_,,

\n,i \in.nbig(in i\h$er.,I..trIkhll

,,. (],l L \.tr rtr \,.,c.r.ri, \\....FrJS.,ir.h Rj,r. t J h n{n,.,rtntr (n€hr,ir rt ..,. ri.r,,l \l.N(.,rt.u, r,1,."n,,...2t. i-n,pn...rnl h.!L.F.r

',.s.r d \ ,, hft .. rh, riflfln t..,J J u,...i;.r, d,,J-norn.nH,,n r,r, 'tntrnr n. \.(\tr t,dr,. t,.s htr .,:r1,1,,"1. i,l, too( oi h,h,

ll'l,lll'lllf :t r;lil:',h:';' l: x;ii; "lil';::I')JJi::i:i

_,- (rlri\t. ".h{,fi -.. t.{E o.,i{,1 hi,t h,n....1,t.t \cu i\q'rr \ I .'r h,t. ...1.\nn..q."..irh, fr.l,.r.h. trrh,enrun..

r:t j'iifi,'l,' ; f .l;l 'r :. :,iti:|. i: .fi:;t i'ir,i\l lri,*'i''hnr r,r\'!t.. rl'. q.,.|]r.lt.l\t" ,, ,"..",1,,,.ru,. _.,,'rrrrur r, !' 1: \c,r,{., \.,i,.r., rh.Lt'\!l.tr.!...r,1u.rh.jp.,r.t.,.Lr,,,r,i{ldh

i\Tlilll,:i: '.-"ir{'1k' k't'm {''ui'i'| '|rFL

n,ir,l

, , \\i |tr. ,f, ' q

'tJ ..t.r ,,t, ,r. r.,n.1,f,"{* In.,.,. ,(,u,{j.,.t1. i(,,hr\..,.t.,rr, t".,.a.\.,^,,,c rtri,,,.

,, !, r, ,hl,r, .r.f., r,.n, trn-(,tn.;,i.,th.r,on o, r, ('lll.lll'r "':';'" .' r'r'.'",1 ,r'N ',rr.\. 1r'..,{dr":,,'1,1'.,., ... '|,,,

.r.r- \ .r\. ....,h.rj.$ .r,,\.r,,,rr(_ , I..,, ".. i:,..,. t1,, t.,,t- t" r,,.,r,.r, .,1( :srh.l

rr1r,.r4t ,' '.t!tn 11..{, ..rt,(., I t,,"r,.. l).!n.,. t,n rtr , {.Ir,.dl,cn'hn(rdn i, i,LrlLrJ.,trsiIr\.,. (tqknds,)I

;I,fililti iti";i;;;ril* ;ii:;i::'Jl,lill il :.lfi;;ill1lti,f

,.,,",,,,1:, lil:, )i;Ili." lri...prc,r 5. rtih-Rk nf rrrtrBnl ireiiliil'';';t lili,l t"tLilitii1ili::LtxllpTi,SiiliJi;:::,:;:ii:].:1"1i,".,,'trl'h.irtr.i.rk,r B,rr,.h.,r s,nc,iqhrph..;ji :i|;::;ilti, I lili i:lij ;:r,l:il;: ':tli,| iff".,,,,,",",;;ir"'d;t.,..,r,,/rrimn.a,.,,( r..,i,r. *..". i,. t,"t,, ,,r ,t"'"i,.*r r.n*.r,jililil"l,):rli,lt"il";.,li riilHi iiiitlfl,i:l ". .

oi;JN-'1' 4'.k"C ,,',t'

"/+'

k-

Cuvdnt mosonic

Cartea Legii Sacre -Marea Lumin[, saufocul controverselor?

" lar roi sunteti teminlie oleasd, preolie inpdrcileascd, neamsfAft, popor qgonisit cle Duntteaeu, ca sd u,estili fu lume

bLodtdlile Celui ce v-.t chenat clin tntnteric, lcr lunine Sa

cea minunatd... "Prima Epistold a SfAntului Apostol petru

"P6nd azi, diferitele Obediente au c6utat cu migaldpunctele prin care se deosebeau qi deci se despir1eiu,,,spune Edmond Gloron in La Chaine a'Union (iqaO_1937). Acesta continua: ,,Este

oare acesta un fel mason_ic de a acliona? Maeqtrii nu trebuie oare sd readuci lao_laltd ceea ce s-a risipit? in loc si cAut5m ceea ce neseparA, ar trebui si ciutam cu totii ceea ce ne uneqte; line unesc multe! Venind frdte$te in int6mpinare,- vomgAsi cu uqurintd impdcare in acele diferente care. o6niastlzi, ne-au tinut la distan!d..." Oare de lice au pornitacesle aprige controverse? Rdspunsul este paradoxal:chiar de la una din cele trei Mari Lumini ali francma_soneriei - Cartea Legii Sacre.

In fata pupitrului venerabilului se gasesre un altar defbrmd triunghiularl pe care sunl a$ezate o carte cuecherul si compasul. Cartea Legii Sacie este deschisd detrecare.dard cand o loje indeplineqte ritualul !i esrerorosrt la "asumarea obligaliilor" (pe carte masonul juri''in fala Marelui Arhitecr al Universului.). SfinieleScripturi pot fi interpretate ca sursd divind din careemanA spiritul (compasul) si sufletul (echerul).

- Pentru masoneria anglo-saxond. canea de pe altar afost dintotdeauna Biblia. Ea a facut din aceasti o oiatride hotar (engl. Landmark - n.rr.) de netrecut. AcesteIandmarks sunt reguli specificate de masoneria anslo_saxoni. Daci fie gi o singurd astlel de reguld nu isterespectatA. Obedienla masonicd este declara-td iresulara.Marea Lojd Unitd a Angliei a redus la opt numiul delandmarks, iar in ultima varianti din 4 septembrie 1929se specificl: "Cele trei mari lumini ale frincmasonerieisunt totdeauna expuse in timpul Iucrdrilor Marii Loji sau

loJrt9r de sub controlul acesteia. principala dintre acestelumini fiind Cartea Legii Sfinte (Bibld)',.

Intr-o lucrare colectivl din 193g editati de loia LesAaprentis din Obedienla Marii Loji a Franlei se spunea:*Prin felul ei.de a acliona. nu igi aroga oare Marea Loj6UnitA a Angliei o autoritate doctrinard de tipul celei aSfAntului Scaun?" $i Oswald Wirth remarca:

"Ne; r'opunAndu-qi sdse pronunle asupracredin{elor religioase,fiancrnasoneria n-ar fitrebuit niciodatA sa seocupe de Biblie, cu atAtmai putin de Coran saude alte cIrli respectateca fiind sfinte."

in 1931, re-vista Le Symbolismes-a ocupat pe larg deaceastA problemd.Marius Lepage a pro-pus drept Carte Sfanrd

Constituliile lui Anderson. Oswald Wirth a vdzut in

nesr^."iti a perfec{iunii..."

aceste Cons_titulii un surogat al Bibliei. Imediat, prop-unerea lui Wirth a slemit reaclii in Occult Review, iniunie 193l: "... Masoneria englezh cere fiecdrui candidalsd-qi prestezejurimantul pe Vechiul Testament sau pe oalti Carte SfAntd recunoscutd de el ca atare. Daca nurecunoa$te niciuna nu poate fi admis... iatl una dintrecele mar rmportante condilii iar cei care nu vor sd i sesupuni sunt liberi sd plece oriunde - inclusiv ad inferos

^ sau.13.{.argle Orient al Frantei". lard cum a replicat

Oswald Winh: "Ne vedem siligi sd ne inclindm in faqataptelor. Anglo-saxonii vor sd aibd propria masonerie girenunte la universalismul proclamat in 1723". printieaceste cuvinte grele aruncate intre fra{i, s_a auzit o voceputemicA. cea a lui Armand Bedanide: -$i dach e nevoiede o Carte pe mlsura templului nostru, s_o facem din totceea ce este mai inlelept. mai pur. mai sfint, mai eroic,mai nobil. mai plin de miez gi mai frumos in roate ci,r-ti lece sunt cilduze vielii spirituale, in toate acele clrti careau servit gi servesc incl drept to4e constiintelor pe calea

( e nlul Marii Loji a Franqei qi al Marelui Orient alFranlei au hotaral de comun acord in l93g ca textul orig_inal gi traducerea francezd, a Constituliilor lui Andersondin 1723 trebuie si se afle pe alrarul lojilor. Fratele JulesBoucher in cartea sa Simbolurile Francmasoneriei ins6 oconsiderd o solulie false: ,,Cartea Constituliilor trebuiesA se afle pe pupitrul oratorului impreuni cu regle_mentirile generale ale Obedienlei din care loja ficeparte, deoarece oratorul este pistrdtorul legii masonicey decl aceste texte nu_;i au locul pe altar. AtatConstituliile. c6t gi reglementirile sunr texte de ordinadministrativ, iar altarul este sacru gi line de ordineainiliatici, mai presus de cele omeneqti. be_ar fi daca inloc de Evanghelii. preotul ar pune pe altar calendarulbisericesc?"

In concluzie. cel puqin. penrru moment, unltateaabsolutl a masoneriei universale la nivelul formelor eide organizare ramane totugi o temi deschisi cu un dez-nodimdnt incb incert.

Fr. Rdzvan Cernea

29

Cenlrul Reoionol de Studii Froncmosonice Polis - Bucuresti

RITULSCOTIAN ANTIC SI55

ACCEPTATORIGINE.

cuNoA$TERE.REPERE.

Orice rit are ca funcgiune principali rcglementareaordinii unei ceremonii, atat a ordinii care o legitimeaziprintr-o succesiune specificd de simboluri, cdt qi a

ordinii in care se desfigoarl fluxul ceremonial. Rituleste, pe de alti parte, o activitate. o actiune ce cuprindeacte gi fapte conlorme cu or-dinea ceremoniei.

Ritul are ca forma de manifestare r itualul in cerculsau adeplii ritualului. Ritualul este este compus dinformele sub care se deruleaz[ viala comunititii grupatein lojb, semnele simbolice prin care se materializeazeraporturile intre iniliali (fragii masoni).

Baza formirii RSAA - ultima mare crealiune qi sis-tematizare de grade inalte in masoneria modemi (inordine cronologicd) - determinatd pe baza inrudilii tem-atice gi ceremoniale, o constituie "Ritul de perfeclie"compus din 25 de grade. atestat in Franla pe la 1740.

In ciuda numelui siu. istoria nu are dovezi cd RSAAprovine din Scolia ori din medii culturale influentatedirect de zestrea de traditii esoterice ale Scoliei qi stuar-tismului. Astlzi, cercetarea stiintificd istorici nu are

documente doveditoare c[ Scoqia ar fi fost leagdnulgradelor inalte ori al riturilor sau 'regimurilor' denumite"sco!iene", intre care RSAA este cel mai recentsosit ( 1801). Totuqi, in masoneria albastrd britanici"galceava intre Antici qi Modemi" identifica inMarile Loji scotiene St.Mary's Chapell qiKilwining centre de regularitate tradilionald alter-native la Marea Loji a Londrei. Ele se intemeiauDe statutele Schaw de la 1600.

Pentru nobilimea catolici refugiati din MareaBritanie in Franga, dupi instaurarea dinastieiprotestante de Hanovra (1714), Scotia - leaglnulStuar(ilor catolici qi al contestarii suprematieiengleze - a ramas de-a lungul intregului veac alXVIII- lea doar o referinli culturala exotici, necon-trolbbil5 qi necomparabil[ dacl era declarati pres-tigioasi. Aspiraliile regaliste legitimiste de rein-staurare a Stua4ilor se stinseseri cdnd a apdrutRSAA, in 1801.

Pentru francezii din primele decenii ale veacu-

lui al XVIII-lea, firAmilarea averilor qi privilegiilot'nobilimii de singe qi competilia pentru ranguri in rdndulnoilor straturi burgheze au stimulat dif'erenlielea indomeniul prestigiului social. Anglomania devenise omodl culturall in Franla, mai ales in rdndul intelectu-alilor burghezi dupd repetatele lefugieri la Palis a

Stua4ilor catolici, la cumplna veacului al XVIII-lea.Multe dintre cuceririle mentale pe calea masoneliei

aparlin unei inlelepciuni transmisd ocolit prin sim-boluri qi alegorii - pentru ca adeptul sd qi le insuqeasclprin efort propl'iu, sA fie stimulat cu ceea ce s-a pistratmai bun in om, sd inve{e sd caute el insuqi dincolo delucruri, dincolo de aparenle. Asadar. masoneria nu este

altceva decat educalie pe urmele unei revelalii personale(iluminarea de la inilierea masonicx). Ea pregateste gi

dezvoltd individul pentru via1i.La gradul doi, masonului i se spune cI trebuie si

desprindi Arta in mod treptat gi c[, pe mEsurd ce inain-teazi in cunoa$tere, obligaliile sale fa1[ de sine. fald deceilalli frali qi faln de oameni in general, cresc pdni lamdrelia unei misiuni de constructie antroposoficA. Totaici. masonul primeqte in cursul ritualului o idee centralda masoneriei: cea de invllare continu[, dar decunoaqtere ce poate fi dob6nditi insd numai in trepte.plin gladare.

Marea Loji a Londrei a introdus cdtle 1730, legendalui Hilam tocmai pentru a imprima masoneriei, defini-tiv, caracterul de institutie ordonatl, deschisi gradual.Doar evocate in primele grade, simbolurile RSAAextind misiunea lojilor albastre. Inainte de 1717, primeledoud grade incheiau ascensiunea invllIturilor masonice.Autolii ritualului gradului trei l-au obtinut numai {upice unicul grad masonic al operativelor a fost specializatpentru a-i satisface pe masonii acceptali cu erudigie gi

ranguri. Gradul trei are deliberat un final deschis careintroduce tema a ceea ce trebuie gisit in viitor', fiindca a

fost pierdut: Adeviratul Nume al Lui Dumnezeu.Ciutarea Cuvantului Pierdut deschide calea pentru onoui qi necunoscuti fapte de luptd qi moral5, cu iz

"htiliue.l la gru(lul.le M(esttu - Anonit . grcnid scc. XIX'

Cuvdnt mosonic

cavaleresc. M.L.L. nu a facut decat sd punl o fundatieprin legenda lui Hiram Ei forma ei alegoiicd qi ceremt-niald (ritualul gradului trei) unei noi fapre morale $i treirimistice: trecerea la constructia templului ideal al uman-it51ii, un edificiu tot mai nematerial care sa fie suDortulrevenirii omenirii la conformitatea cu Marele pian alCreatorului.

<<Francmasoneria proclami, aga cum a proclamatinca de la originea sa. existenta unui principiu creatorsub numele de Mare Arhitect al Universului. Ea nuopune nici o limiti cercetirii adevirului qi pretindetuturor tolerantl pentru a garanta tuturor aceasti liber-tate-

Francmasoneria este deci deschisd birbatilor de toatenalionalirii[ile. rasele ori credinqele.

Ea interzice in ateliere orice disculie politici ori reli-gioasd. ea primeqte in rdndurile sale togi profanii. oricarele-ar fi opiniile in politicd sau in religie, dacl sunt liberiqi de bune moravuri.

Francmasoneria are drept scop lupta contra igno-rantei sub toate formele sale, ea constituind o scoald rec-iprocl al carei program se rezumh astfel: si te supuilegilor lirii tale. sa traiesri doar in onoare, sd faci drin-tate. sd-1i iubeqri aproapele. sd lucrezi ftirA odihnd la feii-cirea omenilii prin ernanciparea sa progresiva qipaqnicd.> (Declaratia RSAA despre Masonerie din1875. adoplatd prin hotirdrea Conventului SupremelorConsilii ale Ritului Scolian Antic gi Acceptat de laLausanne,

RSAA este forma de organizare in masoneria specu-lativi a .gradelor inalle- care inrrune$te a:tdzi cel maimare numir de aderenli. Ca buni masoni, membr.iiRSAA respecta landmarks pentru a se menline in regu-laritatea primelor trei grade masonice qi se strdduiesc sdilustreze exemplar "ortodoxia" invatiturilor masonicedin vechime.

Adeptul RSAA este un maestru mason care frecven-teazi lojile "albastre", dar qi atelierele RSAA undeprimeste initierea in grade superioare celui de-al treilea.Nu exisd o limitare a numirului de rituri de ..srade

inalte" pe care il poare practica - lucrAnd in 'ioiile

fiecirui rit in parte - maestrul mason, cu condi{ia sl igifrecvenreze loja de gradele l-3 (albasrr[, simbolicij,unde este afiliat. Exprimandu-qi persoana in modmasonic, maestrul mason contribuie qi in cadrul RSAAla Cdutarea moralit5{ii qi solidaritatea vielii sociale atimpului siu.

Organizarea constitutive a RSAA privegte:Organizarea formelor de religiozitate laic[ (adorare

rationale) in ritual in vederea eficientei inilierilor giinvitdmantului simbolic; in RSAA acesrea sunrimpdrlite in grade, fac uz de de cuvinte qi alte simbolurimasonice (cele mai multe comune cu gradele l-3),resistematizandu-le insd pentru a continua invatlturagradului al rreilea - de la un al patrulea Ia un al triizeci9i treilea gi ultim grad.

Organizarea intrunirilor in ateliere de perfeclionare,ca formd de adunare obisnuiti a adeplilor pe fascicule degrade, sau in Adunare generali, ca form[ de adunareextraordinarS, sau in adunlri reprezentative cu scopadministrativ. de ex. gedinlele.Supremului Consiliu digrad 33- din Jurisdiciia respectivd.

RSAA confirmi prin amploarea r6ndurilor sale, fiindcel mai frecventat rit masonic de pe planeti astdzi.Masoneria este un grup sau o reuniune'particularA depersoane care se distinge in interiorul unei comunidtiprin aceea cd impdni4$elte anumite credinqe. valori giidei care pot deseori si difere, sd faci diferenti flrd a fimarginale sau singu lare.

Multitudinea de filoane initiatice tezaurizate inRSAA [ine laolalti !i are in comun cdile diferite pe carese indeplinegte misiunea omului ce se pune deiiberat.prirnind inilierea (iluminarea). intr-un rapofl gnosfic cutranscendenta, cu izvorul intregii crealii, cu MareleArhitect al Universului. InliturAnd cAt mai multe dintrebarierele dogmatice, RSAA ilustreazi idealul masonic:maxima eliberare a adeptului de orice servitute materi-ali qi morald.

FT. RUSLAN OPRESCUMare Cancelar MLNAR

31

FEMEIA AMERICANA

Ca qi in toate societdlile

occidentale, femeia American5,

de-a lungul timpului. a fost con-

siderati inferioari birbatului. insecolul trecut, statutul ei a fost

atat de depreciat. incdt gluparea

feministA. reuniti la Seneca

Falls ln l9 iulie 1848. a elabolat"Declaralia sentimentelof . cafe

parafraza "Declarali" dc

Independentd", inlocuind expre-

sia "toti bArbalii' cu "toate femeile": se vroia disiparea ambi-guitilii cand se spunea cA "to[i oamenii sunt egali".

Acest vocabular care reflecti o atitudine sexistd,

ardta o realitate a unei societeti dominatA de rdutiti.Femeile erau private de dreptul la vot. Mai mult,

erau obligate, pdntr-un contract de chsitorie, specific epociilor, si devind supuse "stdpanului" lor. Nu erau admise la

teologie sau la practicile medicinei. Nu aveau acces la diferitemunci superioare, sau alte funclii din rdndurile bisericii.Exista un cod moral diferit, pentru barbati, fatA de fernei.

Feministele revendicau obtinerea imediate a dreptudlor qi

plivilegiilor in oraqele americane.

O mare parte din lista de rezolutii a fost astiziindeplinitd, dar dupd o lungd lupti. Principale)e succese au

apdrut, totu$i, destui de tAziu. Al l9lea Amendament al

Constituliei din 1920, dddea tuturor femeilor dreptul la vot.

Cu toate acestea nu puteau sd faci parte din clasa politicd. Dardupd alegerile din 1976. 17 femei fhceau parte din Congres,

una a fbst aleas[ sa guverneze un Stat, doue fbceau parte dinCabinetul Pregedintelui Carter, Patlicia Haris, o negresi, sec-

retard in cadrul dezvolterii Programului Locuinlelor Urbane,qi Juanita K'reps. secretari pe probleme de comerq. in acest felFemeile qi-au invitat lectia, atingandu-$i scopul. facand pro-grese mari pentru cauza lor.

In 1963, Betty Friedan, publica "Femeia MisterioasA".care are imediat un ecou rasunator. Trei ani mai tarziu"Organizatia Nalionald pentru Femei", reuleEte sd se regru-peze in structuri specifice qi grupdri extremiste.

Un an mai talziu. in 1964, apare un amendament care

interzicea discrimarca sexelor. Astfel feministele au reuEit

chiar gi in dorncr,iul rnuncii si igi arnelioreze situagia,

deoarece panA atunci erau private de anumite facilitdli, inclu-

siv cele salariale. Prir toate acestea, femeia americane tinde sA

ajungi, la acelagi nivel cu condiliile de muncl, in raport cu

birbatii.

Centtul Roglonsl de Studll Froncmosonlce Porls - Bucuregfi

CONFEDERATIA MARILORLOJI UNITE ALE

EUROPEICOMITETUL DE COORDONARE

LAS PALMAS $I TBNERIFE,

28 - 30 mai 6008

Vineri, 29 mai 2008. reprezentatntii Obedienlelor

nrembre in Confederalia Marilor Loji Unite ale Europei, s-au

reunit, ca urmare a convocdrii pregedintelui lor, gi la invitalia

Marii Loji din Canaries.

$edinta a fost deschisd de cdtre presedintele Jean

Claude BOUSQUET, aleturi de fratii Jacques GAGNON(Mare Trezorier) si Khaled HAMADET Secretar.

Au fost prezenli reprezentan{ii din urmatoarele obe-

diente :

Marea Lojd a Frantei, Marea Lojd Tradilionald

Opera. Marea loja din Canaries, Marea Loji Nationald a

Portugaliei. Marea Lojd Nalionall a Romaniei. Marea Lojd

Unitd a Libanului, Marea Loji UnitI a Marocului, Marea

Lojd Naqionali a Serbiei, Marea Lojd Masonicd Generald

Italiani, Marea Lojd Confederativd a Spaniei.

Printre celelalte dezbateri prezente pe ordinea de zi

qi prezentarea programului general, Preqedintele

accentueazi asupra organizirii in 2009 a unui Colocviu

European, intitulat "Demnitatea Uman5". S-a anuntat cd

acest colocviu se va desfigura in Martie 2009, Ia Palis sau la

Montepellier, urmdnd si se comunice cu exactitate locul de

desiagurare. La acest colocviu sunt invitati sA particepe toti

membrii Confederaliei Europene. Confederalia Marilor LojiUnite ale Europei, impreunb cu toti membrii. sperl sa

reu$eascd prin acest Colocviu, se prezinte publicului larg,

aspecte ale existenlei sale, gi nu in ultimul rand obiectivele

lor.

Urmdtorul Congres, cel de-al 9 - lea . va avea loc anul

viitor qi se va desfbqura in Portugalia.

Cuv0nt mosonic

Documente

recupetateCotttinudnt seria tlocumentelor tlescoperite tn unttcr

cercetririlor efectuate in arhive de cdtre Centrltl

National De itudii Francntasrtnice Poris - BttcureSti'

PtircnrgeretL acestor texte vechi ne ttjutd sd intelegenl

cd suniem cotltinLtatorii unei ntisitttti nobile, pristrhtori

ai tutei tradilii strdbmte, de o vustd tttlelepciLute'

ilCuvintare de rimas bun alDomnului chirurg general regal Theden'

ca fost Maestru Venerabil al numitei loii din Stettin;

linuti in aceasta pe 21 decembrie 1767

Daci sentimentele ar putea vorbi. dragi [ra[i' lllunci

azi ar fi martori convinqi de int starea noastl'' de

dorinla noastri de a mulqumi. ;i I sperrnlei noastte'

Dotate cu limbi mirele. ar amesteca jelirea cu laude' qi

durerea cu bucurii. Dar limbajul ininii nu. cunoa$te

exDresii: sentimentul orator interior ne convlnge doar

prin motivalii ticute. Verificali-vi' fialii meil Descitiali

iainele instinctelor voastre in aceastl zi. care este stranle

in mulriple planuri . Stranie pentru noi' stranie pentrtl

ordin. Ne priveazi de conducdtorul excelent' fratele

cel mai bun qi prietenul cel mai cuviincios Suntem der-

anjali pe n"ogt"ptut. in pldcuta posesie a relaliei, pline

Oe invajaturi iu el. Templul nostru local pierde una din

cele mai puternice coloane, iar noi c[ut6m timiziprezenta lul, fdrd sI o gisim. Oare am percepe aceastl

oierdeie atit de intensiv. daci vocea loialitalii nu ar

ndtrunde cu o fond secretd ineriorul nostru? Ce trairi de

nedescris creaziin noi ! Cit de blindl ii este legea qi cit

de atr[gdtoare consecinlele !

Loiilitatea, of de-aq putea s-o descriu in culori

strelucitoare I Loialitatea, vi spun, este indatorirea cea

mai nobill a unui cetitean al acestei lumi Raritatea ei iimdreqte valoarea : strdlucirea orbitoare a palatelor a

izeonit-o de mult. iar in gura celor mari este doar o

f'a-bula. in cele mai joase colibe i;i mai gdseqte un

refugiu. ;i pu(ini mai sunt aceeia care o aleg ca o con-

.outia .i.din.ioas6 Se mai odihneqte pe ruinele

virtutilor. care erau atit de sfinte stlmoqilor noqtri Ce

rdmdqiqi prelioasd a antichtilii. de a cirei posesie

alianieie noasire sunt atat de mindre ! De trei ori i'ericiti

suntem noi. cind purtim in noi imaginea adevlrati qt

nefalsif icati a loialitilii.Da. fratii mei. cel vrednic nu are nevoie de o alti feri-

cire. deoatece o ale pe cea mai mare in interiorul lui'

Recompensele exterioare nu reprezinti forta motrici a

faptelor sale. deoarece linitrtea Iduntricd este recompensa

lui. cea mai imponanta !i valabild. in primul rind se con-

duce pe el insuqi. iqi apreciazl lucid propriile merite'

fir[ aie mdri. i5icunoagte qi corecteazd propriile greEeli'

fifd si-5i confunde nobletea proriului suf'let'

Uniiormitatea in compofiament' a obiceiurilor gi

afacerilor lui este unitatea de

misurd, cu care calculeazf,

consecinlele acestora. Inimalui, linigtitl ca o zind de vara'

nu este asaltati de furia Pasi-unilor sdlbatice. in elpulseazd singele de erou al

unui inlelept la ur miririleunei nenorociri fir[ vtnd.

Calmul lui amelioreazdatacurile duqmanilor sit'm[rinimia lui ii face siroqeascl. Pe fruntea lui este

imprinatd blinde{ea Privireaii este senini ca o dimineatd

de primlvarl Nu imPrumutlo fatd mondeni ca sd fie Pe

plac, gi nici o mascd

triditoare, in care se ascunde

invidia riuticioasd. in gin-

durile qi cuvintele lui existA o

armonre inseparabil[.Prostiile nobile ale lumii,despre care ride ca un

Democrit inlelept, nu-i Pot

33

submina principiile, iar religia ii este zid de apir.areimpotriva plaselor de aur ale viciilor dominante. - Darel nu treie$te doar pentru sine, ci triie$te qi pentru al1ii.Gata sd slujeasci acolo, unde este chemat in aiutor: atentla prosperitatea celor din jur'. neobosir :i-i insulleleasca.qi dacd ii pArAse$te norocui. ii sprijind cu roatd e;ercia:aceasta este telul streduintelor sale. Gatanteazi cuonoarca lui pentlu onoarea unui prieten. ;i o acoperi cuun scut de apirare impotriva sdgelilor. otrivite alecalomniei. Cind se nepustesc tunetele soartei asupa con-cetdtenilor, ochii lui revarsi lacr.imi ale mir.iminiei si alemilei. iqi oferl umerii lui. pentru a le supor.ta ;i el. qicautd si le uqureze. iar bucuria incintltoare de ir fi salvatun nefericit, nu o dd pe cele mai mirele lauri ai unuiinvingitot'.

Vbdegi, fralii mei, aceasta este tabloul presc, ia{ alunui vrcdnic. Cu cine ar putea si semene mai utult decitcu maestrul nostlu venerabil. pe care la intrunirea cle aziil vorn imblali;a pentru ultima oari.

Un tablou. conceput recent sub aplauzele generaleale publicului cu o imparlialitate rari. Noi insi, care ilcunoagtem din relalii rnai determinate gi mai pr.ecise. noicar€ am Jurat sub drapelul lui al vir.tuqilor. noi putem sil-idescriem cele mai bune qi corecte tr.islturi. Cit de crccl-incios a tinut cil'ma timp de trei ani! Cu citi vigilentd ne-a condus inigierile qi I-a preocupat inflorir.ea ltleil Citzel dezinteresat a dovedit. ca si disperseze dezordiniea.si intrctini ultitatea. sI integrcze pe fiecar.e mentbru inlanlul incredelii. si incur.ajeze inclinaliile de a face bine.si plomoveze gustul in fbiosul obltesc pentru stiinle fiarte, $i si aveftizeze cu sedozitatea blAndi a unui pr ietenadevlrat,

Consacrali. fialii mei. consacrati lui cele maicilduroase mulgumiri. Acutn soafta il clieami de linginoi. Atit de inllolitoare cum sunt perspectivele nofocu-lui. care acompaniazi meritele lui. atit de dureroasi esteqi pierdera lui pentru uoi. il deplingem cu lacrimi festiveale respectului $i al loialitlqii. care se alnesteci crlbocetele unite din Stettin. De fapt el rintine totu;i alnostru. qi chiar departe nu surtem r.upqi de amintir.ea lui.care este legatd de o legdtur..l de nedesficut.

Ce altceva ne-ar putea consola. decit aceasti asigu,rare. qi alegcrea unui unnaq demn al iu[:ritu]ui nostrufrate L*,' . Expedenla lui, pr.iceperea lui in constituliaoldinului ;i in maximele inimii, il declar.i pe cleplindemn de treitpla de onoare pe cal.e ur.rneazl si urce.Chiar mai multl Descopelim in el un cunoscdtor ver.satal $tiintelor, un plivilegiat al muzelor. un prieten al sin-cefititii. !i un apirartor loial al adevir.ului.Asttel sd infloleascii il glor.ie gi binecuvintare aceastdlojd venelabiiir. :iiriijrli(it cle renumele Maestr.ului depu-tat, nou ales. al c ILri crxtportament masonic este exprc-sia unei gindiri alese. Si intloreascd. aceasta este dorinlanoastrd unanlm5. aceast6 loji venerabili in glor.ie qibinecuvAntare.

IIICuvinare adresati fratilor deputali din Stadard,cu ocazia primirii lojei ca filiali in alian{a noastrd{inutI la Berlin pe 8 septembrie 1774

Venit, vIzut, invins. Un gind mindru dar cu gleutate,demn de marele conducitor de oqti. al clrui sprit de eroul-a creatl

$i voi. tialii mei demni de veneralie, qi voi a1i venit.ati vdzut qi a1i invins. Ati venit acompaniali de dorinflicirat. spre bralele deschise ale fralilor voqtri, gi a1i

primit emolii cilduroase. Ali sosit, binevenili sublimu-Iui Mare Maestru. al clrui privir.e pitrunzitoue son-deazi adincurile inimilor. gi car.e cu o lbr 1d elastici leagltoate nriinile care lucreazi la construclia templului nos-tru: bineveniti celol mai vener.abili mae;tri !i demnitar.i,al lojelor noastre asociate: binevenili pr.ietenilor.adevilului. onesrititii qi vir-tulii: pe scut, bineveniti noudtuturor. Ali vizut. dar ce? Compasul sfintit in locLlinlelepdcii: f'erit de pinda nirirailor gi invidioqilor-. de nez-druncinat de puterea necunoa9terii. neprofhnat de sin-gele pelfid al viciilor: aici. unde risuni vocea cereasci a

onestitalii; ati vizut lanlul de diamant. care lergi ininti-le noastrc. si cale nu este sllbit de rugina timpului: ativizut pleocupdrile noastre. prin car.e incercim in iinigtet'estivi. feriti de zgorrotul durer.ii. in poalele ingelepciu-nrr sd plontovim t-elicirea concetilenilor.noqtri. A1iinvins prejudeci{ile. ingelitoria qi qicanele cu sute decapete. neastil.nplrul qi ameninlarea.

O victorie minunatd pentru voi! Legitu le cu noisunt troteele voilstre. cale sunt mai durabile decit pres-tigiLrl firil rost. care 1i-ecvent este dirijat. pt€cum unsteag il,r vint. de interese per.sonale.

Mulqumire. rrulqumirc cintati in laude. si fie dedi-catd fratilor noin'i iubili. penrru credinla lor. Religia.acest sentiment divin pentru creatorul atotcuprinzitol.. sifie splijinul lor'. Zel pentlu binele ordinului. statorniciela pelicol. cumj in fata du,smanilor publici qi asculqi.sile fie datolia. Un indemn al supe orilor.noqtri sI le fietirul cu plurnb. Iubilea fr-atenri si le fie puterea. fiecar.elacrirnd, dedicati onoalei urranithlii. sd le fie cea rnaitlumoasi perli din coloana, care va impodobi pe tiecaremason gi erou al ordinului pe meleagurile strilucitoareale nemurilii. AUGUSTA si rriiascl. AUGUSTA sIinf'loreasci. qi tie ca posteritatea sd binecuvinteze ziuafbndilii ei.

Tradu<'ere: Fr. Benrl Wogner

Cuv6nt mosonic

ETICAMASONICA

Intrarea omului in francmasonerie, accederea luispre stadii succesive de perfectionare, il maturizeazi qi

ii permit o dimensiune infiniti, mengindnduJ permanentintr-o rigoare de acgiuni reale in viala de zi cu zi.

Daci ne alegem ca prieten, una din cele mai teribilepractici $i anume cea a eticii, in mod voluntar, impunemun standard al respectului care de cele mai multe ori disens tot restului vietii.

Ori pentru a impune respectul, inseamnS a eliminaimpulsurile <<animalice>> care chinuiesc mullimea pro-fanI, numai printr-o libertate deja existente.

Francmasonuldepune eforturi con-

tinue, in marea sa

opera de

perfeclionare, de

qlefuire a pietreibrute, de netezire aasperitetilor printr-oeducalie, o gAndire

qi o tr[ire masonici.

Francmasonul se

ridici impotrivaoricdrui dogmatism,

de nature profanlsau religioas5, con-

siderdndu-l ca o

constrdngere a lib-ertitii spiritului, a libertatii de gdndire. Totuqi, ilrespecta pe omul credincios din convingere. care se

simte legat de o dogmd etici gi nu incearcd si-i distrugiaceastd convingere, aceasti credinla, consideratl casuport al moralei.

in momentul in care omul crede ca face parte dineliti, inceteazl a mai fi eliti.

A fi lider spiritual inseamni obligatii mai multe qi

sarcini mai grele, cu aducerea de jertfe.Acela care-qi inlelege indeplinirea funcliei in felul

v

acesta, poate se fie distins qi poate si apa4ind elitei, fhrdca el insugi s5-qi dea seama de acesta.

Astfel un francmason care respecti etica, principiilesau pietrele de hotar sau vechile indatoriri gi care triieEtein concordanli cu ele, este intradevlr un francmason, iarcomunrtatea care se compune din asemenea oameni este

o asociatie adevdrati de fra[i, o adevirate familie franc-masonici.

Practicarea unei etice umaniste nu este o fericireuloari $i incantAtoare. Etica, in timpul unei intdlniri cuun semen sau cu sine insuqi, este intotdeauna incercatl

de o alegere conflict-ualA intre pornirileegoiste, un cdmp de

durere sau pldceri qi

con$tiinla unei activ-it6{i mai pulin avan-

tajoase, dar maidemne. Etica, demni-tatea $i umanismulsunt acte gratuite, darproducdtoare a unuisentiment de identi-tate cu un gust alrespectului gi al sen-

sului vielii.O conduiti

etica qi umanistl nuapare in urgenla unei situalii decdt dacd o axd de liber-tate existd deja. O conduiti etic5, o conduitd umanisti, oconduitd deontologicl iqi afirmi existenta in infruntareadintre omul impulsiv qi umanitatea sa gi se prezint5. ca odatorie de a rezista la panta automatismelor gesturilor,sentimentelor sau a gindirilor, pentru a urca impotrivacurentului spre principiul de fidelitatea fiinlei.Francmasonul care luptl pentru perfeclionarea qi ame-

liorarea umanitdlii percepe drarna celor care sunt vic-time qi se angajeazi in mod conqtient intr-un demers

35

c.nlrul Redlondl de Sfudll Froncmotonace Pottt - Bucuretli

care ar perea absurd celor care plivesc doar in direclia

intereselor proprii. Firi o strategie de reanimare gi de

dezvoltarc a fiinlei, fie in decursul unei lucrili vol-

untare, fie in decursul, unei educalii apl'opriate, nu este

posibil demnitelii umane qi deci umanismului de a

depdqi obiectivele legitime ale egoisr.nului gi inocenla

civilizaliei noastle va continua in expeliente absurde sau

in conflicte intelectuale pXni in punctul de explozie th'Ica universul qi lumile lui si fie descifrate qi sI impund

raliune existentei noastre.

CoborArea sactului in ordinat este ltc.csiti:iconqtiintei transcedentale, la de$teptarea F:. ;

dimensiunii umane globalizatoare. Este curios,si parii

doxal si constatim cI poate exista un loc sacru acolo

unde omul obiqnuit nu vede nimic" ;i o absenld a timpu-

lui, o etenxitate, acolo unde omul obignuit misoalitimpul.

Daci francmasonul lucreazi dupl metoda ini{iaticd

conlinuti in Ritul Scolian Antic gi Acceptat. dacd trece

cu adevirat de la profan la mdiestrie. atunci el va fi un

umanist de tip nou qi va putea sI se inseteze in miqcarea

de evolulie a civilizaliei noastre li se influenteze istoria

secolului XXL Umanismul de tip nou va trcce de la un

umanism orizontal la un umanism vertical pentl'u cA

omul se va ridica qi va sta drept,

Secolul XXI va fi martorul impicdrii cunoqtin[e]e

qtiintifice cu cele spirituale. va vedea cunoaqtelea

inlocuind credinlele si supelstiliile, va martorulpr[buqirii balbarilor gi a ldrgirii constiinlei umane la

nesfdrqit. Secolul XXI va fi secolul umanisnului practi-

cat de initia{i.Secolul XXI va fi secolul dificilei realizlri a mlreliei

universale ale omului qi noi, francmasonii, am putea si-i fim actofi,

Mare MaestruFr.: Viorel Dinacu

$o4 nnsonic sec. XIX

Reuniunii Internafionale aSupremelor Consilii de Rit Scofian

Antic qi Acceptat

in perioada 02 - l1 noiembrie 2008, La Sao Paulo,

Brazilia. delegalia Suplemului Consiliu Roman al

Ritului Scolian Antic qi Acceptat, condusl de

Atotputelnicul Fr.: Daniel ROMAN. Suveran Mare

Comandor, a participat la lucririle Reuniunii

Intemalionale a Supremelor Consilii de Rit Scotian

Antic qi Acceptat

Au fost practicate riturile masonice ale gradelor 30,

3 l, 33, in Marele Templu din Sao Paulo, unde am

cunoscut qi am aprofundat, invSlaturile Ritului Scoqian

Antic qi Acceptat.

Au fost votate, rezolutia Ritului Antic qi Acceptat, inunanimitate. pentru anul 6008.

Fraqii din toatd lumea, au inleles ci toleranla. pacea

qi dragostea, sunt pentru tiancmasoni. indatoririobignuite.

Fr' .: Daniel ROMAN.

Cuvdnt mqsonic

AngajamenteleFrancmasoneriei

adogmaticein modernitate.

Clutarea ciii citre pace inbazinul mediteranean.

Dr. Janril Saade.

Mare Maestru al Malii loji Unite din Liban

de rnai bine de citeva decenii qi astezi se adreseazivoui. Un fl'ate care vorbe;te in nLrrnele fialilol dinLiban. ;i care reprezilttil una din francmirsoneriilelibaneze.

Cdnd. astdzi. r'orbim despre Liban. ne gindim lasuledn[i. Cu toate acestel. Libanul inseamni deopotrivirfraternitate $i speranti. pentru tot acest bazin mediter-anean. Clutarea clii citre pace in bazinr:l mediteranean.presupune un angajament al nostru, al rnasonilor. qi alcelorlalti. Libanul nu este singur in bazinul mediter-anean. dar acesta nu existi fila Liban.

De la primii fenicieni. cei carc stau la origineaallabetului care ne pemtite astizi sI comunicem intrcnoi. primele simboluli care reprezintd legitura fraternaliintrc oamenii PAmantului este creatl in pantecele acestuibazin. De ll rcel rrhircct leniciln r.rrle a pelmis ctrTentplul lrri Solornin slr exi\te ri lcci rnunciroli irririrrtisi se exprime ca masoni liberi qi de bune uroravuri. totulalatd ci Libanul este in Centrul Cercului Mediteranean.Malea Loji Uniti a Libanului. se angajeazi. de lainceputul creirii sale. "in gisirea celei mai bune ciicitre pace". intrucat sohl[iile noastre se bazeazi petbrlele profane ale lumii. in funcEie de interesele lor plo-prii. de gleutlgile materiale. distr-ugitoale Iposibilitililor de dialog.

ln toate sistemele constt'uite de om. llecareacEiune. liecare interventie. delanjeazi o ordine stabilit A

sau perturbi evolulia sa. Omul qi in particulal francma-sonii lurnii. deci gi fiancmasonii din bazinul mediter'-anean. se transfbrmi in actori atenti gi responsabili deaceastd societate,

" Omul construie;te acliuni pentru a deveni Iiber".ln lenta evolutie verticald a civilizaliilol care au

Este srigitul inimii uni fiate. cale sangereirzi

pennis trecerea Eticului individual la norme leligioase.apoi julidice. Planul Universal. poate fi tteptat descoperit.Asttel. lraditiile "europene", a drepturilor omului. vordeveni. in ciuda citolva deriviri. tentative fructuoase deapropiere, intre dil'erite culturi extlaordinare.

In diversitatea sistemelor culturale. este evidentirespectareil qi abordarea valolilor religioase qi de bundcredinli. obiceiulilor qi datinilor nlscute cu acestevaloli. tehnicilor $i artelor in numele cilora se situeaziRegulile Dlepte, toate acestea perseverAnd intre timp.ducand l^a ciutarea universalitdtii

Intrebarca cea nlai concretd care se pune astazi.este de a cunoaqte daci modalitl(ile puse in alicarc qi

ciutarea dreptdlii universale nu risci si delanjeze sigu-ranga valorilor tradilionale, filozofice. generAnd leacqiiviolente sau integriste.

Pentru a a invinge dificultdlile. trebuie rrai lntAide toate. si intelegem sufletul naturii umane. Nu esteaccasta incercarea de a alcltui FrancmasoneriaUniversali l

Vreau si subliniez in tinal. ci oamenii de bunenoravuri. dintotdeauna au muncit la calea pentrudepiqirea celor doui atitudini vechi de impil'tire intreoarneni: distlugerea tensiunilor modelne gi de intelegereintre oameni. Acegtia, incearci sI fle mai deschigi ingindire.^si caute si gdseascl cit mai multe realizlri.

ln aceste ralduri. care vin din paftea unuiFrancmilson care tliieqte in bazinul ntediteranean, vreausir vI fac cunoscut. ci Dreptatea. care e principala reali-tate a acliunilor oamenilor in societate. nu a tbst indif'erenti in aceast5 parte a Utopiei. ancorati de inimafiecarui onr.

Cele 7 munci ale lui Hercule. se regdsesc in total-itate. in demersurile iniliatice, tradilionale gi universaleale traditiei masonice. alcituind printre altele "Pacea.

Drlgoster gi Bucuria ' intle oatneni.

37

Cenhul ReEionol de Sludii Floncmosonice Poris - Buculesti

HIRAM -I- REGELE SI HIRAMABIFF. CONSTRUCTORUL

IJna din figurile cele mai provocatoare ale timpuluisIu este Hiram I, rege al Tirului, ce se traduce in limbafarsi, ca "ceva mare". Tirul era principalul oraq maritimde pe coasta feniciani, avAnd la 40 km spre sud oraqul

Sidon, alt centru al Feniciei antice, qi la nord oraqul

Akko. in timpul domniei sale Hiram I fiul lui At" Baal

a fost contemporan cu imperatul David, dezvoltAnd cu

acesta legeturi comerciale qi de prietenie, cf. 2 Sam V,l Iqi I Regi V,l .

Textul de la 2 Sam V,ll arita c6 "Hiram regeleTirului a trimis soli la David gi lemn de cedru, pietrari,tamplari, zidari qi aceqtia au fhcut casa lui David".

Textul de la III Regi arati ca "Hiram regele Tilului a

trimis pe slugile sale la Solomon cAnd a auzit ci a fostuns rege in locul tatdlui sbu, cici Hiram fusese prieten

cu David toata viata".Hiram i-a dat lui Solomon materialele necesare pen-

tru templu, I Regi V,l;XII,2; II Cronici II,3-16, cdt qi

cordbii gi navigatori se poatA ajuta flota lui Solomon sidezvolte portul de la Etion - Gheber ca o bazi pentru

cllltorii lungi I Regi IX, 27. Acest ajutor a fost risplbtitcu l0 sate care au fost diruite Tirului de cltre Solomonla glanila cu acesta. Existl in cartea I Regi V,l-ll o

intreagd corespondenle intre Solomon qi Hiram cAt qi

date ret'eritoare la schimburile in naurA, ba chiar qi

modul cum a fost transportat lemnul de cedlu 9i chiparosdin Liban diruit de Hiram lui Solomon qi tmnsportat cupluta pe apd pdnd la un loc hotiret de Solomon cf. IIIRegi V,9. Solomon in schimbul lemnului a ddruit luiHiram pentru casa lui grAu qi ulei de misline curat.

Mai mult, clriuqia pe mare pentm Solomon o ficeaucoribiile lui Hiram, care-i transportall aur. filde5. algint.maimute qi pduni- cf. III Regi X.22.

Originea numelui Hiram este de sorginte t'eniciana 5iacest lucru il aratd Iosif Flavius istol'ic antic-. in ca ea

sa "Antichitati iudaice" cap VIII.50-54. in care vorbe!tedespre domnia lui Hilam. lelatare ce se afli qi inlucrarea "Contra Apionem I, 17". Acest Hiram. conformlucrdrilor sus amintite a avut o domnie de 34 de ani. Afdcut din Tir un ora; de culturi qi civilizagie feniciani de

apogeu, consli i,ld ;i intrumuseldnd temple. Princome4ul cu obiecte de lux cu Egiptul 9i cu ludeea. Tirulera considerat "cAriusul mdlii". Conform Isaia XXII,12,Tirul mai este denumit qi "fiica Sidonului", cici inzidurile lui populalia Sidonului qi-a ghsit refugiu in falaexpansiunii filistene.

de Prof. Drd. Liviu Andreescu

Cercetind cu atenlie cartea Regilor in Biblie, afl[mde un alt Hiram Abiff - constructorul-, meqterul din Tir,cf. III Regi VII,l3: "$i a trimis regele Solomon qi a luatpe meqterul Hiram din Tir". Textul vorbe$te cu rev-eren!5 de acest Hiram numindul "me$terul" ceea ce

inseamni ci se bucura de mare cinste. Biblia, in verse-

tul 14 din capitolul VII al ci4ii a III-a a Regilor, niJarati ca fiind fiul unei viduve din seminlia lui Neftali,deci evreu dupa mamh qi tirian dupa tate. Era meqter

arlmar plin de pricepere. El a tumat pentru pridvor cei

doi stilpi de l8 coli inelflme, aproximativ 8 metrifiecare, groqi de aproape 6 metri, numindu-i Jachin qi

Boaz si i-a impodobit cu coroane in chip de crin. El a

ficut ligheanele de araml (vase mari de 20 vedre), a

ficut marea de arami qi tot ceea ce i-a ordonat Solomonpentru templu cf III Regi VII,20. Cn acest Hiram Abiffa fost meqter iscusit se arati qi in Cartea II-aParalipomenelor II,l3 unde este numit inlelept. El este

pliceput nu numai in aramit ci gi meqter aurar, argintar,sculptor- versetul 14.

Solomon, un rege intelept gi iubitor de fi'umos, a fostuimit de Hilam Abiff, megterul arhitect, cel ce a con-struit totul cu precizie, el insuqi fiind un "tip atletic,inalt, puternic, cu privirea limpede qi fruntea bombata,cu un obraz ce arita o gravi puritate", - avea un "mers

drept. pas elastic qi vioi cu palme mari gi degetele lungisensibile, cu o frumusele tainicd, plin de blAndele qi

inlelepciune. cu haine modeste" cate a produs in fata

regelui Solomon o impresie extraordinare, ciqtigindu-ipe loc increderea qi prietenia regali.

Citind cu atentie Biblia, mai ales versetele ce-ldescriu pe Hiram Abiff, vedem cartea sa de vizitl, reco-

mandarea regelui Hiram I al Tilului qi mai ales qtiindoriginea sa gi vazind realizilile flcute in constructiatemplului lui Solomon, observim ci acest Abiff Hiramera un Maestru in adevdratul sens al cuvAntului.

Cunoqtea meltequgul vopselelor, deci noliuni de

cliimie. stipdnea noliunile de matematicA, de geometrieplani qi in spaliu. Era cunoscitor al arcanelor, al arteiintelepciunii. poate chiar inspirat. cici a lucra la curtearegelui inlelept Solomon, era un lucru mare - obenedicliune. MAnuia cu abilitate instrumentele arhitec-tului !i ale constructorului - compasul. echenrl 9i firul deplumb. $tia sA manuiascd mistria, barda, rindeaua qi cio-canul. toate acestea folosindu-le cu uqurin1l, cu dib[cie,cu aftA qi mliestrie.

Cuvdnf mosonic

Venind din Tir, oraqul - stat fenician, unde se con-struiau corbbiile feniciene, celebre la vremea aceea,cunoftea prelucrarea metalelor nobile, ale plumbului,ale cuprului; - qtia armonia formelor cunoscdnd tainaarmoniei dintre foc qi metal.

Facea artd intre umbre qi lumini.Av6nd in subordine peste 150.000 de oameni, acesr

lucru aratd cd era un bun organizator, qtia si lucreze cuputerea cuvantului, si onduleze sufletele calfelor qi

ucenicilor prin puterea magicd a cuvdntului.Nu putea avea o recomandare a regelui sau citre un

rege prieten dac6 nu era un om practic, plin de imagi-natie, spirit estetic qi cu sim[ al mlsurii, daci nu avearealiziri frumoase $i trainice in tara sa, in cetatea Tiruluif-enician.

Pronia divini a vrut si faci in tara mamei sale, pen-tru poporul ales - Templul Marelui Dumnezeu. El,architect creat. a construit o casi a slavei mareluiArhitect Creator al Cerului qi PdmAntului.

Hiram Abiff in schitele sale cat Ei in desenele care le-a prezentat inteleptului rege Solomon, a aritat cu pre-cizie materialele, culorile chiar gi formele care eraufolosite la construirea templului.

Abiff Hiram a folosit in desenele lui qi in munca luiecherul ca s[ respecte rectilinia normelor constructiei,de facto si de jure, aritAnd astfel legalitatea MareluiArhitect. A mlsurat cu compasul cici a qtiut geometriacelesti, ordinea li deplinitatea ei in creaiie, a miqcdrii.ce a simbolizat-o in coloanele templului gi in tot ceea cea f;icut la templu in ridicarea lui. A plobat linia dreaptla templului prin firul cu plumb simbolizand cd loculacela este moral, aritAnd onestitatea, curSlenia qi molal-itatea celor ce vor primi slava divini in templu.

A mdsurat cu echerul, cu unghiul drept, piatra detemelie, de baza a unei construc[ii, piatra din capulunghiului (Ps I18,22). Aici in capul unghiului drept, pepiatra de temelie, in loc curat, ales, sfAnt, a stat slavadivina (Is. XXV ,16). Prezenta slavei divine, esre qirdm6ne adevir ferm de nezdruncinat.

Desigur, multe cuvinte de glorie am putea aducecelui ce a proiectat qi a construit templul de la Ierusalimal lui Solomon, dar nu sunt graiuri, nici cuvinte de a elo-gia cum se cuvine pe acest mare maestru. Multe ar fiputut sd se scrie pe aceastd temi III Ioan 13.

In incheiere aritim bunul management al lui AbiffHiram care pe cei peste 150.000 de oameni i-a conduscu mini de fier dar qi cu inlelepciune. I-a impir'1it inucenici, calfe qi meqteri, crednd un adevarat cod derecunoaqtere ddndu-le pentru fiecare treapti parole derecunoaltere, ardtdndule fieciruia unde au locul de a-giprimi rdsplata muncii lor. El era un adevarat hahamintelept Qi acest lucru il vedem in toata opera lui. Fiecaretreapti era intr-o fr6lie sf6nta Hevra-Kadisa sau soci-etate sfantd - respectAnd reguli interioare specificetreptei din care ficeau parte.

Legenda spune ca Hiram Abiff ar fi fost omordt detrei calfe, oameni rdi dornici de mirire necinstiti care auvrut sA $tie taine nedemne treptei lor.

Inteleptul rege Solomon i-a prins pe ucigagi qipedepsindu-i cu moartea a cinstit pe architect cu funer-alii regale, inhumat fiind in templul ceJ ridicase.

Existi in tradilie numele celor trei: Ahiram, Romvelt,si Gravelot. O alte fadilie orali a fralilor ii numelte peaceEti 3 criminali prin: fanatism, invidie si ignoranta.

$i iati ci-n anul de gralie 2008 d.Hr. acest martir alpistririi secretelor artei regale, pirinte al confreeriilor qifr5liilor nalionale qi mondiale - Hiram Abiff, este cin-stit, venerat ca unul ce qi-a jertfit viata pentru o cauzenobil6, onestS, ce a slujit, qi slujegte gi va slujiDumnezeului celui viu, Creatorul ve;nic qi MareleOrdonator al frumuselii lumii acesteia.

ConventulM.O.A.R.

in data de 18 octombrie 2OOg aavut loc la Bucuregti Conventul MareluiOrient al Rom6niei, desfdgurat la hotelulTullip Inn, A fost aleasa 9i votati nouacomponenti a consiliului cane va con-duce obedienta pe parcursul viitoruluimandat, in fruntea ciruia se afl6,,.infunclia de Mare Maestru al M.O,A,R, Fr.Mircea Deaca. La convent au fostpnezente in calitate de invitali delegaliidin partea Marelui Orient al Frantei ti aMarii Loji Nationale a Rominiei.

39

In memoriam

Nicu Filip, Primul Mare Maestru ales dupa 1989, al Masoneriei Romane

Nicu, a trait multi ani, inghesuit de o in[elepciune spontan5, dominat de libertatea de gAndire, calator almultor "expedilii"' geambag de oameni cum zicea, talentat al mistificirilor, creator exceplional, vibrator al sen-timentelor tiiite, un bltrAn plin de umor, plicut rnultor fra{i,

Am triit in preajna lui gi a familiei sale ani multi, dupi Revolu{ia din 1989, cand practic zi de zi , la ora9-10, eram in casa lor, cu ziarele proaspete, stiteam la cafea qi povesteam ore in qir, apoi ieqeam la plimbare, lapia{i, la vreo intlilnire, in parc qi nu de puline ori la cdliva mitetei gi-o vodki, nu uita din cAnd in cfind si treacipe la curte, tn Radu de la Afumati, unde avea casa qi pe lAngi Obor, la o prieteni Anisoara, pe care o stirna.

Nicu a facut Francmasoneriei romine lucruri bune qi lucruri rele, pentru ci nu este om pe pimant caresi nu greqeasci, iar Dumnezeu care este iubitor de oameni, ii iarti pe to(i.

Cu mare rugiciune il rog qi eu pe bunul Dumnezeu, si-l ierte pe Nicu pentru toate greqelile lui cu gAn-dul, cu cuyAntul ori cu fapta.

Povestea lui Nicu Filip este intr-adevir una ca in pove$ti, gi eu uncenic al lui raman cu toate acestea intr-un secret al gradului de ucenic, incheiat odati cu plecarea lui la Orientul Etern, cand s-a incheiat munca pegantier, la prima treapt5,

Acum urmeazi companionajul, cand din toate cele bune $i rele, cand din nestiinli, elan sau entuziasm,de multe ori mi-am dat cu ciocanul peste degete, cred ci in viitor voi cluta si folosesc mai chibzuit unelteleintrebuintate acestui acestui grad, ;i permanent voi alege ce este bun de ce poate fi riu, distrugitor Ordinuluinostru.

Sufletul, Spiritul, care prin indurerare de cele mai multe ori, c[ foarte mult m-au chinuit, cred ci esteintr-o continui cdutare spre indemnare la pace gi bunlvoie, toleran{l qi inlelepciune, ribdare qi belgug,cilitorind de la intuneric spre lumini, pe care o vid cu ochii min(ii 9i o inleleg parcurgdnd-o zi de zi.

Nicu rimane un spirit uneori badjocorit, alteori neacoperit, care va cdlitori pretutindeni qi niciunde,pentru ci rnulti l-au cunoscut Si putini l-au iubit ca pe un Frate.

Ca el, multi curg dintr-o generatie in alta, a mae$trilor care unii au tridat, iar auii s-au incorporat ineternitate, ca mari bineficitori ai omenirii.

Companioni, si muncim din risputeri, pentru a construi caractere puternice, pentru ca in RomAnia sirenasci maeqtri masoni.

Marea Lojb NalionalS a RornAniei, are o astfel de misiune, acum parcurge al 7 - lea an de la constituire,intr-un fel, perioada de ucenicie, $i trebuie si continue inci 7 ani pani la al l4-lea, cand se formeazidiscernimAntul companionului, care permite continuarea pdnl la 21, de ( 3X7 ), cAnd inlelepciunea iEi spunecuvantul, " ci la i,rceput a fost cuvantul...,,

ales dupa 1989, al Masoneriei Romane.

Nicu Filip

Viorel DANACU

-jL.l:

^l-l .j

Sl---ggn';

to""""ttaaaaa.aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

eifrrA-fri--MASONIC

Nume

Prenume

Companie

Adresa.

Localitate, judel

F IS.Trimiteti acest talon impreunl cu copia de pe man-datul poqtal (pentru pers. fizice) sau ordinul de platX(pentru pers. juridice) la sediul centrului dinstr. Gramont, nr. 3, sector 4, Bucureqti.Contravaloarea abonamentelor se va achita prinmandat postal sau ordin de platd in cont CRSFpBnr. RO66RNCB50300003003 10001 deschis la BCRsector 3 Bucuregti.

Pentru inforrnatii $rplim€ntare:Centrul Regional de StudiiPmanmesonice Paris - Bucuregticuvant mrsonic@yahoo.com

TaraTelefon