cvj nr. 464, joi, 3 octombrie 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 464

Joi, 3 Octombrie 2013

Iarnã la munteC ontinuã sã ningã

neîncetat la munte. În Parâng, ieri dimineaþã,stratul de zãpadã mãsuracirca 10 cm.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 16-A16-A

Doar 16 câiniau fost adoptaþide la adãpostuldin Petroºani

Î n ciuda protestelorprivind eutanasierea

câinilor fãrã stãpân ºi a legii care a împãrþit, practic,România în douã, puþini suntcei care au decis sã adopteun cãþel de la adãpostul din Petroºani.


Apometre„inteligente”

montate la maimulte gospodãrii

din Petroºani

M ai multe gospodãrii dinPetroºani, branºate la

reþeaua de apã potabilã auapometre antifurt.


Îºi trimit copiiila furat

de cãrbune

C omplexul EnergeticHunedoara ºi-a angajat

echipã de intervenþie care sãînsoþeascã vagoanele de huilãdin Valea Jiului cãtre celedouã termocentrale, poliþiºtiifac razii, însã hoþii nu se dau bãtuþi.


PrimãriaPetroºani are unnumãr insuficientde poliþiºti locali


Ne-aþi trãdat, emigranþilor! Ba v-amsalvat, nefericiþilor!

T aberele existente chiar în Valea Jiului, pro ºi contra celor care ºi-au pãrãsit casele ºi familiile pentru a munci, pentru a se forma ºi pentru a trãi în afara graniþelor

þãrii, ºi-au fãcut auzite vocile din ce în ce mai des. Unii acuzã cã ºi-au pãrãsit þara lãsând-ode izbeliºte ºi cã nu ar fi români, iar rudele ºi familiile acestora le iau apãrarea explicând cãdepãrtarea te ataºeazã, te face sã apreciezi cu mult mai mult ceea ce nu ai pãstrând respectul de sine ºi de valorile noastre. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Octombrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Sinucigaº insistent,

gãsit dupã o sãptãmânã

U n bãrbat din Vulcan afost gãsit mort în

casã, iar vecinii au fost ceicare au alertat poliþia, dincauza mirosului greu cerãzbãtea din locuinþã. Omula vrut neapãrat sã moarã ºiasta rezultã din felul în carea fost gãsit de poliþiºti.

Bãrbatul avea 60 de ani ºi separe cã vecinii sãi din CartierulCocoºvar nu îl mai vãzuserã devreo sãptãmânã. Când au intratîn casã, însã, li s-au adeverit celemai sumbre presimþiri. Vecinii auchemat poliþia, dupã ce o rudã aomului a venit ºi l-a gãsit întinspe jos. Din apartament rãzbãteaun miros greu ºiomul era mort de mai mult timp.Cei care l-au descoperitspun, însã, cã bãrbatul, carelocuia singur, avrut neapãrat sãmoarã ºi chiar a insistat. „Poliþiºtiicare s-au deplasatla faþa locului augãsit un bãrbatdecedat, cel mai

probabil, de mai mult timp. Dinprimele date reiese cã acesta avrut sã se spânzure ºi nu a reuºit,iar mai apoi ºi-a tãiat venele. Aºa l-au gãsit poliþiºtii pe jos, cu ºtreangul atârnând de gâtºi cu venele tãiate”, spune TomaMihu, comandantul PoliþieiMunicipiului Vulcan.

Corpul neînsufleþit al bãrbatuluia fost dus la medicinã legalã, iarîn urma necropsiei legiºtii sunt ceicare se vor pronunþa cu privire lacauza morþii.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Octombrie 2013 Actualitate 3

T rei percheziþiiau avut loc

miercuri dimineaþãîn judeþulHunedoara, într-undosar intrumentatde poliþiºtii de laIPJ Alba cu unprejudiciu calculatela 2,2 milioane deeuro.

În total, au fost efectu-ate 18 percheziþii lalocuinþele ºi sediile maimultor persoane ºisocietãþi comercialesuspectate cã au creatun prejudiciu de peste2.200.000 de europrin activitãþi ilicite îndomeniul transportuluirutier de persoane. Înjudeþul Alba au avutloc 11 percheziþii,douã au fost efectuateîn Bihor, iar 3 înHunedoara, dar au fost

scotocite de oameniilegii ºi sediile a douãsocietãþi comercialedin judeþul Alba, ce auca principal obiect deactivitate transportulpublic de persoane.„Din cercetãrile efectuate pânã înprezent au rezultatindicii cã reprezentanþiicelor douã societãþicomerciale de transport, persoanedin Câmpeni ºi Baiade Arieº, ar fi impusangajaþilor ce deþin calitatea de conducã-tori auto sã realizezevenituri þintã, pefiecare rutã de trans-port, prin obþinerea debilete subvenþionate,chiar daca persoanele

beneficiare ale acesto-ra, nu au efectuatdeplasãri. Pentrurealizarea scopului,conducãtorii auto ºi-austabilit legãturi cudiferite persoane dinlocalitãþi situate perutele de transport,care în schimbul unorsume de bani, obþineau

bilete de transport subvenþionate, ce erauulterior folosite ladecontare”, spune ofi-cialii IGPR. Activitãþileilicite au început înurmã cu patru ani perute de transport rutierde persoane de pe razajudeþelor Alba, Bihor,Arad, Hunedoara, Cluj

ºi Timiº, iar poliþiºtiispun cã, pentrusporirea veniturilor,suspecþii ar fi colectatºi decontat în modfraudulos cupoane statistice ale biletelorspeciale pentru cãlãtoriigratuite, cu autobuzele,destinate veteranilor derãzboi, pensionarilor ºipersoanelor cu handi-cap. Prejudiciul cauzatprin aceste activitãþiinfracþionale este estimat la 2.216.375euro, adicã 9.862.873de lei. „Acþiunea a fost organizatã pentrudocumentarea activitãþiiinfracþionale a 24 depersoane dintre care 2 persoane juridice,cercetate într-un dosar

penal instrumentat deServiciul de Investigarea Fraudelor alInspectoratului dePoliþie Judeþean Alba. În cauzã a fost dispusãînceperea urmãririipenale sub aspectulinfracþiunilor de înºelã-ciune, complicitate laînºelãciune, fals înînscrisuri oficiale, falsîn înscrisuri sub semnãturã privatã ºi uzde fals”, mai spunreprezentanþii IGPR. Înurma acþiunii de mier-curi dimineaþa, 17 per-soane au fost condusela sediul Inspectoratuluide Poliþie JudeþeanAlba, pentru audieri.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

O femeie de 51 de ani, din

comuna SântãmãrieOrlea, a sfârºit subroþile trenului dupãce a încercat sã-ºi recupereze vitele. A fost lovitã în plinde o locomotivã ºidecapitatã.

Tragedia a avut locmiercuri dimineaþã înHalta Ciopeia, iar poliþiºtiispun cã femeia a traver-sat liniile de cale feratã cumai multe vite.

Câteva dintre animales-au întors din drum, iarfemeia a fugit dupã ele sãle recupereze ºi sã le ducãla locul de pãºunat. Dinpãcate, nu a vãzut cã seapropia un tren InterRegioºi a fost lovitã în plin delocomotiva trenului.Victima nu a avut nicioºansã de supravieþuire,

fiind decapitatã de loco-motiva trenului IR 1821,care circulã pe relaþiaConstanþa – Arad. Trupulfemeii a fost transportatla morga SpitaluluiJudeþean Hunedoara –Deva în vederea efectuãriinecropsiei.

„În data de02.10.2013, în jurul orei07:45, poliþiºtii ServiciuluiJudeþean de PoliþieTransporturi Hunedoaraau fost sesizaþi de cãtreoperatorul de serviciu112 cu privire la faptul cãîn halta de cãlãtoriCiopeia o persoanã desex feminin a fost surprin-sã ºi accidentatã mortalde cãtre un tren de cãlã-tori. Echipa operativãdeplasatã la faþa locului aconstatat cã în Halta cãlãtori Ciopeia, locomo-tiva trenului IR nr. 1821,care circulã pe relaþiaConstanþa – Arad, a

surprins ºi accidentatmortal o persoanã de sexfeminin, la trecerea trenului prin haltã. Dincercetãrile ºi verificãrileefectuate, identitatea victimei a fost stabilitã înpersoana MARIEI M., de51 de ani, din comunaSântãmãrie Orlea, care atraversat liniile de cale feratã cu mai multe vite;o parte dintre acestea s-au întors din drum iarvictima a fugit dupã elepentru a le recupera ºi ale duce la locul depãºunat, fiind surprinsã îngabaritul liniei de locomo-tiva trenului”, a declaratinspectorul Bogdan Niþu,purtãtorul de cuvânt alIPJ Hunedoara.

Poliþiºtii spun cã nusunt suspiciuni decomiterea vreunei faptede naturã penalã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Razii în judeþul Hunedoara într-un dosar cu prejudiciu de 2,2 milioane de euro

Femeie decapitatã de tren în Halta Ciopeia

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Octombrie 20134 Actualitate

Doar 16 câini fãrãstãpân au fost adop-taþi, în ultima perioadãde la adãpostul amena-jat în Cartierul Coloniedin Petroºani. Vorbimdespre adopþiile careau avut loc dupã izbuc-nirea scandalului fãrãprecedent legat demaidanezi, adicã dupãce un copil de doar 4ani a murit dupã ce afost muºcat de câini peun teren viran de lângãParcul Tei dinBucureºti. Sub pre-siunea strãzii,Parlamentul a adoptatlegea care permiteeutanasierea ani-malelor care nu suntadoptate în termen de14 zile de la cap-

turarea lor, iarpreºedintele TraianBãsescu a promulgat-o, dupã ce CurteaConstituþionalã adeclarat-o ca fiind con-stituþionalã. ªi asta înciuda protesteloriubitorilor de animale,care considerã cãmaidanezii ar trebuideparazitaþi, sterlizaþi ºicrotaliaþi ºi, eventual,adãpostiþi în centrespeciale, dar în niciuncaz omorâþi în masã!

A cþiune blocatãde concediul

medicului veterinarLa fel ca ºi în restul

þãrii, ºi în Petroºani afost organizatã o acþi-une cu efective lãrgite

ale hingherilor care, îndoar douã zile, austrâns de pe strãzi 28de câini, pe care i-austerilizat, iar apoi le-audat drumul în locurilede unde i-au ridicat. Iarde atunci, au mai foststrânºi alþi 20 de maid-anezi, care au ajuns înadãpostul din Colonie,de unde pot fi adoptaþide iubitorii de animale.„Dupã acþiuneacomunã de prindere acâinilor fãrã stãpân, aumai fost sterilizaþi 20de câini. De aseme-nea, 16 câini au fostadoptaþi în aceastãperioadã. În adãpostmai sunt acum circa100 de câini fãrã

stãpân”, a declaratNicolae Taºcã, purtãtorde cuvânt al PrimãrieiMunicipiului Petroºani.Acþiunea de prindere ºisterilizare a maid-anezilor a fost blocatãºi de faptul cã mediculveterinar care se ocupãde animalele din cen-trul de la Petroºani afost în concediu.

L egea privindeutanasierea

nu are normemetodologice deaplicare

Din fericire pentrucâinii ajunºi în adãpos-turi, deocamdatã legea

privind eutanasierea lornu poate fi pusã înaplicare, pentru cãlipsesc normelemetodologice. Practic,cei care ar trebui sã seocupe de strângereade pe strãzi, de adãpo-stirea ºi mai apoi deeutanasierea dupã 14zile a maidanezilor

care nu ºi-au gãsitstãpân nu pot acþionalegal, pentru cãGuvernul nu a emisîncã normelemetodologice prin caresã le spunã autoritãþilorlocale cum sã aplicelegea. Executivul are ladispoziþie 60 de zilepentru elaborareaacestor norme de apli-care a actului norma-tov, timp în care ceicare vor sã salvezecâinii fãrã stãpân dinadãposturi pot sã ofacã fãrã nicioopreliºte. Singura reg-ulã este, însã, sã nu ledea din nou drumul pestrãzi, pentru cã riscãamenzi drastice.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

P ompierii din ValeaJiului au de

miercuri dimineaþã unnou sediu la Lupeni.Acesta va fi deservit dezeci de pompieri ºi paramedici, care voracþiona de la Câmpu luiNeag, pânã în Vulcan.

Peste 30 de pompieri ºi-auînceput activitatea la Lupeni,acolo unde din aceastã lunã adevenit funcþional un noumodul al ISU Hunedoara.Garda de acolo a devenitfuncþionalã din data de 2octombrie, când primii pom-pieri ºi-au început activitatea.„De azi, (n.r miercuri, 2octombrie ) în Lupeni vafuncþiona un punct de lucru, înprima fazã, a Gãrzii deIntervenþie, care a funcþionatînainte la Uricani. E un punctde lucru, dupã care, în funcþiede numãrul de intervenþii ºicazurile la care vom participa,se va trece la constituirea

Gãrzii de Intervenþie”, adeclarat Adrian Avram, coman-dantul Detaºamentului dePompieri din Petroºani.

Iniþial vor lucra acolo pom-pierii care deserveau modululdin Uricani, iar comandantuldetaºamentului de la Petroºanispune cã vor avea o arie marede acoperit. „Vor fi aceiaºioameni care deserveau ºiGarda de la Uricani, aproxima-tiv 35 la numãr. Lor li seadaugã o parte din cei de la

Vulcan. Punctul de lucru, deciva acoperi Câmpu lui Neag,oraºul Uricani, municipiulLupeni, cu staþiunea Straja,plus o parte din municipiulVulcan”, a mai spus Avram.

Pentru prima datã, dupãmulþi ani, activitatea echipajelorISU va fi reluatã în punctul dinstaþiunea montanã Straja, iarpompierii vor locui într-oclãdire nouã.


Rectificare aºteptatã cunerãbdare de primarul

Cornel Resmeriþã

U nele primãrii din Valea Jiului de-abia mai au bani sã

funcþioneze, fãrã sã mai vorbim de platasalariilor sau a îndemnizaþiilor. Este ºicazul administraþiei de la Lupeni.

Rectificarea bugetarã pecare Guvernul trebuie sã ofacã luna aceasta, esteaºteptatã cu sufletul la gurãde toate primãriile din ValeaJiului. Situaþia este mai dis-peratã la unele administraþii,precum cea de la Lupeni,care de-abia mai are banipentru funcþionarea propriu-zisã. “Avem probleme la indemnizaþii, de fapt, avem maimulte probleme. Orice rectificare este binevenitã. Aºteptãm ºi sperãm ca bugetul sã fie reîntregit prin aceasta ”, a declarat CornelResmeriþã, primarul Municipiului Lupeni.

Aici, administraþia localã nu a mai plãtit indem-nizaþiile însoþitorilor persoanelor cu handicap decirca douã luni ºi la fel ºi ajutoarele sociale.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Doar 16 câini au fost adoptaþi de la adãpostul din PetroºaniÎ n ciuda protestelor privind eutanasierea

câinilor fãrã stãpân ºi a legii care aîmpãrþit, practic, România în douã, puþinisunt cei care au decis sã adopte un cãþel dela adãpostul din Petroºani. Cel puþin deocamdatã, însã, câinii pot fi doar sterilizaþiºi lãsaþi liberi pe strãzi, pentru cã legeaprivind eutanasierea animalelor care nusunt adoptate în termen de 14 zile nu are ºinormele metodologice de aplicare.

ISU îºi începe activitatea la Lupeni


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

M ai multegospodãrii din

Petroºani, branºate lareþeaua de apã potabilãau apometre antifurt.Investiþia s-a realizatpe fonduri europene, iar în urmãtorii ani toþiconsumatorii vor fi contorizaþi cu acest tipde echipament.

Consumatorii casnici darºi firmele îºi pot lua adio dela mãsluirea apometrelor de apã potabilã dupã cesocietatea de apã ºi canaldin Valea Jiului a demaratprogramul de schimbare acontoarelor clasice cu unelemoderne, care pot fi monitorizate de la distanþã.

Deja circa 20 degospodãrii din cartierulColonie-zona Turnu de Apãau apometre cu radio citire.Acestea au fost montate decãtre firma care a câºtigat

licitaþia derulatã de regia deapã pe programul cufinanþare europeanã, careprevede reabilitarea ºi extindere a infrastructurii deapã ºi canal în Petroºani.Noile contoare pot fi cititede la distanþã ºi aratã oricetentativã de furt. Practic,reprezentanþii societãþii potafla în orice moment con-sumul de apã al unui client,

fãrã a vedea propriu ziscontorul.

„Tot ce se realizeazã pecontractele de apã din ValeaJiului, finanþate de UniuneaEuropeanã, se vor puneapometre cu radio citire. ÎnColonie contractul care sederuleazã prevede ºi astfelde apometre. Dupã ce seface punerea în funcþiune osã fie ºi operaþionale. Acum

încã se lucreazã, dar nu suntdoar cele pe care lemenþionaþi, sunt mai multeºi toate vor fi de aceastãnaturã. Ideea este sã leschimbãm pe toate”, adeclarat directorul tehnic alSC Apa Serv Valea Jiului,Florin Donisa.

De la noile echipamenteprin care se înregistreazã con-sumul de apã se trimit maimulte rapoarte care indicãdacã apometrul a mers invers,un consum mediu precum ºialte date ºi nu doar indexul,astfel încât angajaþii societãþiiîºi vor putea da seama dacã e

vorba de un furt sau o tentativã.

„La marii consumatori, din bugetul propriu, facem eforturi ºi vommonta apometre cu telecitirede la distanþã. Nu mai estenevoie sã intrãm pe proprietate, modulul aflat peapometru trimite citirea prinradio ºi putem afla indexul,consumul pe ore ºi stareaapometrului”, a declarat directorul general al SC ApaServ Valea Jiului, CostelAvram. Mãsura vine dupã cenoua conducere a decis sãreducã furturile de apã, careau atins cote alarmante ºi produc lunar pierderi de mil-ioane de lei societãþii.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

S e dã startulînscrierilor pentru

cea mai înaltã funcþie înorganizaþia de femei dinPNL Petroºani. Timp deo lunã sunt aºteptatecandidaturile doamnelorsau a domniºoarelor, iarîn primele zile dinnoiembrie au loc alegeri.

Femeile din PartidulNaþional Liberal, organiza-þia din capitala Vãii Jiului,se pot înscrie în cursa pentru ºefie. Potrivit statu-tului, acum e momentul deînceput ºi timp de o lunã dezile sunt aºteptate dosarelecandidatelor. Pânã atunci,însã, existã un algoritm cetrebuie respectat.„Conform statutului PNL,este nevoie de un vot al

biroului local în cadrul uneiºedinþe, cu privire la oricealegeri, fie cã e vorba defemei, de tineri. În acestsens, în ultiam ºedinþã aBiroului Politic Municipal s-a stabilit ca data alegerilorpentru organizaþia de femeidin Petroºani sã fie 7noiembrie. Dacã acaestã

ºedinþã nu va fi statutarã,cealaltã ºedinþã, care nunecesitã neapãrat prezenþaa 50% plus unul dintre ceicu drept de vot, sã aibã locîn data de 8 noiembrie”, adeclarat Dorina Niþã,preºedinta PNL Petroºani.

Candidatele trebuie doarsã fie membre ale PNL ºiîºi pot depune actele pentrucea mai înaltã funmcþie înorganizaþie. „Dupã fixareadatei, începe pregãtireapentru ceea ce înseamnãefectiv alegeri. Se va stabiliprocedura, doritorii carecandideazã, iar apoiurmeazã ºi restul etapelorce presupune un astfel deeveniment”, a mai adãugatDorina Niþã.

Alegerile în PNL au locdeoarece a expirat perioadade 4 ani pentru actualulmandat. Pânã acum,aceastã funcþie a fost ocu-patã de doamna CarmenNegrici.


PRIMÃRIA MUNICIPIULUI PETROªANI

ANUNÞÃCu ocazia desfãºurãrii celei de-a treia ediþii a Târgului deproduse tradiþionale, pe perioada

04.10.2013 orele 10:00 –06.10.2013 orele 18:00,

traficul rutier va fi restricþionat în municipiul Petroºani peb-dul 1 Decembrie 1918, de la intersecþia cu stradaCarpaþi pânã la intersecþia cu strada ªt.O.Iosif.

Mulþumim pentru înþelegere.

Organizaþia FemeilorLiberale Petroºani

Sediul: B-dul 1 Decembrie1918, nr. 90 (fostul sediual AdministraþieiFinanciare Petroºani)Organizaþia FemeilorLiberale a MunicipiuluiPetroºani convoacã

Adunarea Generalã de Alegeri

în data de 7.11.2013,

orele 16:00, la sediulOrganizaþiei PNLPetroºani.

În cazul în care AdunareaGeneralã de Alegeri nu estestatutarã, ºedinþaConferinþei locale deAlegeri va avea loc a douazi, respectiv în data de8.11.2013, orele 16:00,aceeaºi locaþie.

Organizaþia FemeilorLiberale – Petroºani

Apometre „inteligente” montate la mai multe gospodãrii din Petroºani

Femeile liberale intrã încursa pentru ºefie


C u douã zile înain-tea deschiderii

stagiunii 2013-2014,cu premiera specta-colului „LucreziaBorgia”, regizorulCristian Ioan vorbeºtedespre ceea ce se vavedea sâmbãtã, 5octombrie, ora 18:00,pe scena TeatruluiDramatic „Ion D.Sîrbu” Petroºani:

„LucreziaBorgia, ducesa

crudã ºi frumoasã aRenaºterii.

Sã aduci la rampãastãzi, în secolul XXI,poveºtile romantice darterifiante ale duceseide Ferrara, transfor-matã de literaturã însimbolul feminin alrãului absolut este ungest extrem de curajosºi plin de riscuri. Astapresupune o poziþiecontrarã teatruluizilelor noastre, invadatde stand-up, de lipsaunui subiect coerent ºichiar de o avalanºã devulgaritãþi. Cum sãconvingi un publicbombardat zilnic (maiales la televizor) cu

emisiuni de un prostgust absolut, un publicmanelizat sau caregãseºte cã singura ocu-paþie serioasã este sãbutoneze ore în ºirtelefonul mobil, cum sãîl fascinezi pentru aurmãri douã ore deteatru romantic?

Alegerea noastrã afost povestea celebrã aVãduvei Negre aRenaºterii, cea care ºi-a þesut plasa otrãvitãîmpreunã cu diabolicasa familie, a fiicei depapã care a marcatistoria printr-o viaþã decoºmar - trei cãsniciitumultuoase, un soþ

asasinat, puzderie deamanþi, ºase fii dintrecare unul nelegitim,incesturi ºi crime mon-struoase - toate pânãla 39 de ani, vârstamorþii sale.

Dar pentru oasemenea temerarãpunere în scenã tre-buie întotdeauna ºi oechipã profesionistã pemãsurã - de la inter-preta rolului titular laultimul amãnunt dedecor sau costum, dela muzica secolului XVla staff-ul tehnic - ºiconsider cã aici laPetroºani, la TeatrulDramatic ”I.D.Sîrbu” a

avut loc o astfel deîntâlnire fericitã atuturor energiilor carese unesc pentrurealizarea unui specta-col de înaltã þinutã.

Impresionantãdeschidere de stagiunepentru o instituþie deculturã careîndrãzneºte sã treacãde falsele bariere ridi-cate în jurul unui stil cepoate unora le pareanacronic - roman-tismul!

Cunosc bine publiculpetroºenean, nu sun-tem la prima întâlnire,de aceea sper cã searade debut al nouluisezon teatral va fi omare ºi plãcutã sur-prizã din care nu vaavea decât de câºtigat -tuturor ne placpoveºtile frumoase(chiar dacã au person-aje terifiante) tuturorne place sã fim roman-tici ºi îndrãgostiþi, chiardacã vremurile au venitîncet-încet peste noi ºine-au mai tocit aceastãunicã ºi minunatãstare” Cristian Ioan.

Oana Tuþu,secretar literar la

Teatrul Dramatic „IonD. Sîrbu” Petroºani

Minore ºi... deja mame

N umãrul minorelor care devinmame este din ce în ce mai mare

în ultimii ani în aproape toatã þara,însã în Valea Jiului, media generalãeste depãºitã.

Cele care devin responsabile de viaþamicuþilor lor înainte de vreme, provin dinfamilii dezorganizate, iar cu timpul, faptul cãnasc copii peste copii, le aduce chiar ºi unoarecare beneficiu, prin faptul cã trãiesc doardin alocaþii. Medicii de la maternitãþile dinValea Jiului se confruntã periodic cu astfel decazuri în care mama este minorã ºi cu totulnepregãtitã pentru ceea ce o aºteaptã mai târziu. Cât le priveºte pe fete, acestea de celemai multe ori nu vãd nimic rãu în a face copiiatât de tinere.

“ Decât sã umblu aiurea mai bine m-ammãritat ºi dacã am rãmas gravidã ce era sãfac?!”, a afirmat o tânãrã sub protecþia anonimatului. În Valea Jiului, lunar, o mamade 14-15 ani aduce pe lume un copil, iar sãptãmânal se nasc copii cu mame minore, decirca 16-17 ani. Pentru stoparea acestuifenomen este nevoie, în primul rând, deîmbunãtãþirea comunicãrii la nivelul familiei,spun specialistii. De asemenea, atât medicii defamilie cât ºi cei din învãþãmânt ar trebui sãaibã un cuvânt de spus. Implicit, este nevoie deeducatie sexuala, care trebuie sã se facã latoate nivelele, începând cu familia ºi continuândcu ºcoala. Nu este de ignorat nici informareaîn ceea ce priveste metodele contraceptive,pentru cã în multe cazuri, mamele minore nustiu nimic despre acestea. Un alt aspect impor-tant este lipsa de educaþie ºi lipsa studiilor. Unnumar apreciabil de mame minore nu au mersnici macar o singurã zi la scoalã.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

P rogramul de reabili-tare a barajului de la

Valea de Peºti trebuiefragmentat în trei pãrþipentru a beneficia maiuºor de finanþare.

Pentru reabilitarea totalã abarajului sunt necesare 3 mil-ioane de euro, iar reprezen-tanþii Sistemului Hidrotehnicdin Valea Jiului au speranþe cãîncepând de anul viitor se vademara prima parte a progra-mului investiþional, ºi anumerepararea vanelor.

”La Valea de Peºti, ºi mãrefer la proiectul integral, refa-cerea mãºtii asflatice e undevala 3 milioane de euro, dar seîncearcã ca primã urgenþã sã serepare vanele de la golirea defund care se ridicã undeva la20 de miliarde. Vanele au unproces de degradare, corozi-unea conductei, sunt douãvane, una este de siguranþã,una este de serviciu. Barajul

este în siguranþã, sunt douãvane pe aceeaºi conductã ºi încazul în care una se avariazã,rãmâne cealaltã de rezervã sãintre în funcþiune. Au 40 deani, trebuiau reparate de mult,noi am fãcut demersurile nece-sare, insistãm ºi avem convin-gerea cã anul viitor cã ºi vaneleo sã intre în reparaþii capitale”,a declarat Sorin Corici, ºef SHApele Române Valea Jiului.

Din 1973, de când a fostdat în folosintã, barajul nu afost golit niciodatã, desi de câtiva ani prezintã fisuri, caretrebuie neapãrat remediate.

De;i administratorii construc-tiei sunt de pãrere cã lucrãrilede reparatii sunt absolut nece-sare, iar efectuarea unor reabil-itãri mãcar în casa vanelor dinbaraj reprezintã o prioritate,investitia cifratã la trei milioanede euro, a fost tergiversatã anide zile. Barajul de la Valea dePesti asigurã alimentarea cuapã a populatiei din localitãtileLupeni, Uricani, Vulcan, ani-

noasa si o parte a municipiuluiPetrosani precum su a obiec-tivelor industriale din ValeaJiului. Acesta a fost dat înfolosintã în anul 1973, are olungime de coronament de237,5 metri si un volum de 4,5milioane de metri cubi de apãavând o adâncime de peste 53de metri. Bazinul hidrografical barajului este de 31 de kilo-metri pãtrati, ceea ce îl situeazãpe locul 35 între cele 246 debaraje din România.

Monika BACIU

A.M.R. 2 zile!Regizorul Cristian Ioan,

despre „Lucrezia Borgia”

Reabilitarea vanelor de la barajul Valea de Peºti, prioritare în 2014

Mircea NISTOR

“Vom oferi ºi noi, cu oarecare întârziere, un ajutorfinanciar membrilor noºtri desindicat care au pensii mici, cuocazia zilei vârstnicilor.

Suma totalã de care dis-punem este de 4.900 de lei.

Membrii de sindicat, care aupensii de sub 700 de lei ºi careau plãtitã (la zi) cotizaþia vorprimi câte 65 de lei. Dinaceastã sumã vom opri câte 15 lei, care vor merge la sindi-cat. Prin urmare, oamenii vorprimi, efectiv, câte 50 de lei”, adeclarat Ion Hortopan,preºedintele Ligii Sindicatului PensionarilorMinieri din Valea Jiului.

Înmânarea ajutoarelor financiare va avea loc în data de9 octombrie.

Dintre cei 75 de pensionaricare vor intra în posesia“primei” cei mai mulþi (37) suntdin Petroºani.


A venit toamna, cad frunzele, s-au dus pitoancele… O datã

cu acestea ºi o importanþã sursa devenit pentru o mare parte din popu-laþia Vãii Jiului. Sunt sute defamilii care trãiesc din “roadã cîm-pului”, fructe de pãdure ori ciuperci.

De cînd dã colþu` ierbii, pînã cadebruma, mii de oameni din Vale iau potecamuntelui. Se trezesc cu noaptea-n cap ºipleacã. Seara se întorc la centrele decolectare ºi în schimbul muncii pe o zi îºicîºtigã “pita”, adicã traiul. Sunt cei desprecare nu se vorbeºte în campanile elec-torale. Sunt oameni în afarã “proiectelorpolitice”. Odatã cu lãsarea frigului, aceºtioameni care nu sunt deloc puþini rãmînsub bolta albastrã fãrã un venit, îngroºîndde cele mai multe ori rîndul infractorilorpentru “o bucatã de pita neagrã”. Sîntîntre ei puturoºi cãrora nu le place munca,însã sunt ºi oameni care nu au încotro.Valea Jiului, ca ºi Hunedoara ca ºiCalanul, a trãit ani buni din fierul vechiscos din pãmînt. S-a terminat însã. Numai este. Nici unul dintre cei care areprezentat de-a lungul timpului ValeaJiului nu ºi-a pus problema acestoroameni pe termen scurt. Ce vor face?Cum vor trãi, ce vor mînca, cu ce se vorîmbrãca ? Acum cînd vine iarna, cîndgerul bate-n uºa vorbele nu þin de foame.Propaganda fie cã este liberalã, fie cã estesocial-democratã, nu mai este credibilã.Bat pupincuriºtii din gurã-n televizor,curge pasta din pixul ziariºtilor lãudîndelanul “armatei roºii”, însã în fapt pentruaceastã categorie de care vorbeam maisus, nimeni nu a fãcut ºi nu face nimic.Sfîntul Nicolae Velimirovici spunea desprenoi romanii cã suntem un exemplu decredinþã: atunci cînd avem recolta îi mulþu-mim lui DUMNEZEU, iar cînd nu este rodîn cîmp, nu reproºam nimãnui asta, negîndim la pãcatele noastre. Aºa este, sîn-tem un popor rãbdãtor, însã pînã cînd? ÎnValea Jiului în contrast cu numãrul din ceîn ce mai mare al celor care nu au dupãce bea apã, apar vile somptuase ale unor“proaspãt aleºi”. Comisioanele “beneficiarilor” baga “furnizorii” în insol-venþã. Lucrãrile sînt efectuate de mîntuialãpentru cã paraandãrãtul asigurã o recepþiefãrã probleme. Numãrul locurilor demuncã este din ce în ce mai mic, numãrulasistaþilor sociali din ce în ce mai mare. Înaceastã iarnã vor fi probleme. Vor fioameni care nu vor mai avea din ce sãtrãiascã. Sunt cei care, acum, cînd cadfrunzele ºi se duc pitoancele se gîndesc cuînfrigurare la zilele care vor veni…

Ionuþ DRAGOTESC

Mircea NISTOR

“Încercãm, din nou,sã ne întâlnim cuMariana Câmpeanu.Asta dupã ce întâlnireaprogramatã la începutulacestei luni a cãzut,ministrul Muncii fiindplecat într-o deplasarepeste hotare.

Avem mai multeprobleme de ridicat darne vom axa pe doarcâteva, dintre acesteacele mai importante

fiind cele referitoare lagratuitãþile la plataenergiei termice ºi acurentului sau celeprivind majorarea punctului de pensie”, a precizat IonHortopan, preºedinteLSPM Valea Jiului.

Cu aceeaºi ocazie,Paul David secretarulsindicatului,intenþioneazã ca laîntâlnirea cu ministrulMariana Câmpeanu sãridice ºi problema

localitãþii Aninoasa,aflatã în faliment.Dintre cei aproape4.000 de locuitori aiorãºelului nu mai puþinde 1.100 sunt pension-ari, majoritatea acesto-ra fiind reprezentatã defoºti mineri.

S-au dus pitoancele,încep problemele

Ajutoare financiare pentru foºtii mineri

M embrii Ligii Sindicatului Pensionarilor Minieri din Valea Jiului care aupensii de pânã la 700 de lei vor primi un ajutor bãnesc din partea

acestei formaþiuni sindicale. 75 de persoane urmeazã a încasa câte 50 de lei, ca dar oferit cu ocazia Zilei Persoanelor Vârstnice, marcatã în fiecare an pedata de 1 octombrie.

Întâlnirea cu ministrul a fost reprogramatã

P ensionarii din cadrul Ligii Sindicatelor PensionarilorMinieri din Valea Jiului au primit promisiunea cã vor

fi primiþi de cãtre ministrul Muncii, Familiei, ProtecþieiSociale ºi Persoanelor Vârstnice. Întâlnirea ar urma sãaibã loc în data de 18 octombrie, la Bucureºti. Delegaþiafoºtilor mineri intenþioneazã sã ridice mai multe problemecele mai “arzãtoare” fiind pãstrarea gratuitãþilor ºi majo-rarea punctului de pensie.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Octombrie 20138 Actualitate Actualitate 9

T aberele existentechiar în Valea

Jiului, pro ºi contracelor care ºi-au pãrãsit casele ºi familiile pentru a munci, pentru a se forma ºipentru a trãi în afaragraniþelor þãrii, ºi-aufãcut auzite vocile dince în ce mai des. Uniiacuzã cã ºi-au pãrãsit þaralãsând-o de izbeliºte ºi cãnu ar fi români, iar rudeleºi familiile acestora le iauapãrarea explicând cãdepãrtarea te ataºeazã, teface sã apreciezi cu multmai mult ceea ce nu aipãstrând respectul de sineºi de valorile noastre. Înplus, parte din economiaþãrii a fost susþinutã de ceiplecaþi. Mulþi din Valeanoastrã au spus cum e cuiubirea de neam ºi þarã,aºa cum scrie ºi ªtefan N.Maier punându-se înpielea celui plecat dar ºiîn cea a celui rãmas... Un singur om, o mie desimþãminte ºi atitudini.

Ileana FIRÞULESCU

A ºadar, ne-aþi trãdat,

emigranþilor!

Aþi plecat din România încãutarea libertãþii, a unui traidecent ºi a fericirii NUMAIPENTRU VOI. Ne-aþi lãsatfãrã inteligenþa ºi fãrã pri-ceperea voastrã, fãrã forþacare s-ar fi putut aduna AICIºi nu ACOLO pentru con-struirea unei lumi mai bune.

V-aþi construit case, v-aþigãsit slujbe, v-aþi aciuiat lasânul generos al unor societãþi care v-au dat opâine ºi v-au ridicat.

Iar noi am rãmas singuricu comunismul românesc,singuri cu anticomunismulromânesc, singuri cu politicianismul de ev mediual tuturor acestor partide,partiduleþe ºi politicieni carenu urmãresc decât interesestrict legate de maþul lor personal. Am rãmas singuricu proºtii ãºtia de colegi demuncã fãrã altã preocuparedecât de a se mânca la nes-fârºit între ei, într-o societatecare ar fi trebuit sã renascã,nu sã moarã progresiv, dupãDecembrie 1989, adicãexact acum 20 de ani. Amrãmas în blocurile noastreinsalubre, dintre care peste ojumãtate ar trebui darâmateºi reconstruite din cauzaafecþiunilor cauzate decutremure, gândaci, ploºniþe,igrasie, manele, îmbãtrânirenaturalã…

Am rãmas marginali într-o lume marginalã.

Ne-aþi trãdat, emigranþilor,dar asta n-ar fi nimic încã,dacã nu v-aþi fi trãdat ºi pevoi înºivã!

V-aþi lãsat în urmã pãrinþi,copii, fraþi, cei mai buni prieteni, profesori, oamenipe care i-aþi iubit, locuridragi, gusturi ºi mirosuri,imagini ºi sunete. Aþi lãsat înurmã morminte care auînceput sã intre în paraginã

sau au fost vandalizate. V-aþilãsat zecile, sutele, miile decãrþi care v-au format dar nuau mai avut loc în geaman-tanele voastre mici de fugari.V-aþi gãsit scuze ºi consolãripentru toate acestea.

Ne-aþi trãdat ºi continuaþizilnic sã ne trãdaþi dându-nesfaturi sau îndemnându-nede la distanþa ºi confortulmediului în care trãiþi, criticându-ne des ºi chiarbucurându-vã parcã denecazurile noastre, care nuvin decât sã justifice o datãîn plus faptul cã, din punctulvostru egoist de vedere, aþiluat cea mai bunã deciziecând aþi decis sã plecaþi. Iarrecent ne-aþi decis sipreºedintele prin votulvostru, punãnd cireaºa petort. Sau, poate, chiar maibine zis, bomboana pe colivã…

B a v-am salvat,nefericiþilor!

Ne-am construit case fãrãsã fie nevoie sã furãm,muncind onest, ne-am gãsitslujbe fãrã sã fie nevoie sãne prostituãm, ne-am inte-grat în societãþi care i-auapreciat pe cei mai buni dintre noi ºi ne-au fãcut locîn primele linii, urmându-ne,nu dându-ne în cap, aºacum eram obiºnuiþi ori decãte ori încercam sã facemceva bun in România.

Aþi rãmas cu politicieniipe care-i meritaþi, pentru cãei s-au ridicat dintre voi ºi cusprijinul vostru, nu suntextratereºtri. Colegii voºtride muncã sunteþi voi înºivã.Blocurile în care locuiþi,

paraziþii, marginalitatea, vãaparþin. Le aveþi cum leîntreþineþi.

N-am lãsat nimic în urmãcare am fi putut lua cu noi,iar pe cei dragi ºi apropiaþi i-am ajutat cum nimeni n-arfi îndrãznit sã viseze mãcar

cã i-am fi putut ajuta,rãmânând în România.Banii trimiºi de noi ºi cheltu-iþi de ei pe produse ºi serviciiau þinut în viaþã o economiecare ar fi fost altfel în cãdereliberã, echilibrând ani de zile balanþa de plãþi a þãrii.Medicamentele plãtite de noi

au salvat nenumãrate vieþiomeneºti, cheltuielile noastreca turiºti în þara din care atrebuit sã plecãm pentru ane trãi viaþa au reprezentatºi vor reprezenta mulþi anide acum încolo o pâine pentru voi. Cãci dacã nuvenim noi sã revedem imagini, sã reascultãm sunete,sã ne bucurãm de gusturile ºimirosurile copilãriei, ado-lescenþei ori tinereþii noastre,câþi turiºti credeþi cã ar preferaRomãnia unor destinaþii undeospitalitatea nu e doar opoveste pentru pionieri ºiuteciºti, preþurile sunt suporta-bile ºi veceurile utilizabile?

Am plecat cu geaman-tane mici nu pentru cã n-amfi vrut sã luãm cãrþile dragicu noi, ci pentru cã am plecat în necunoscut! Dar cebine vã pare cãnd ne vedeþirevenind cu geamantanemari, pline de cadouri ºiatenþii, prin care încercãm,umili, sã ne cerem iertare

pentru bunãstarea noastrãîndepãrtatã ºi pentru anii încare nu ne-am vãzut…

Continuãm sã vã

împãrtãºim din experienþanoastrã pentru ca ºi voi sãîncercaþi sã faceþi ceva acolounde sunteþi, pentru a fi mailiberi ºi pentru a vã realiza,descotorosindu-vã de minci-

unã, comunicãnd direct, curãspundere ºi onoare,renunþãnd la individualismulanarhic atât de copios

exploatat de gãºtile care vãconduc ºi reuºesc sã vã fure,cum spunea cineva, ºi baniipe care nu-i aveþi.

Ascultaþi ºi citiþi limba

românã vorbitã de noi,urmãriþi cum þinem în viaþãtradiþiile româneºti autentice,în mod neostentativ ºi înarmonie cu cele alepopoarelor care ne-au primitcu braþele deschise ºi veþiînþelege cã în timp ce culturavoastrã devine din ce în cemai imitativã ºi mai subþire,noi suntem de fapt cei careo mai þinem în viaþã aºacum am moºtenit-o ºi aºacum am crezut în calitãþile eiuniversale.

Cât despre preºedintelecare v-a ieºit, oricare s-ar fiales viaþa voastrã ar fi fostaceeaºi, sã nu vã faceþi iluzii.Preocupaþi-vã de fericireNUMAI PENTRU VOI ,lãsând apa vieþii voastre sãînvârtã roata morii voastre ºivã va fi mai bine ºi fiecãruiadar ºi tuturor. Învãþaþi asta dela noi ºi salvaþi-vã, cum ºinoi am învãþat pe unde amajuns, ºi suntem mult maibine decât dacã am fi rãmasfiecare în mahalaua lui.(Editorial ACUM.TV, de ªtefan N. Maier)

ªi-au bãtutºefii de i-auascultat cuurechea!!!La fotbal

T inerii social-democraþi de la

Petroºani au bãtut tot cese putea bate în judeþ, lacampionatul de fotbalcare este un evenimentimportant pentru politicienii judeþeni.

Deºi nu au reuºit niciodatã sãobþinã titlul de campioni, tineriide la Petroºani ºi-au ameninþatºefii cu bãtaia ºi le-a ieºit! La fotbal! Deputatul LaurenþiuNistor nu a avut echipã de dataasta, echipa Devei a încasat 12goluri, cea a lui Emil Riºteiu,vreo 4. Petricolul putea fi echipavicepreºedintelui Dan Bobouþan,Hunedoara, dar din încleºtareadurã, au ieºit învingãtoripetroºãnenii.

Un eveniment extrem deimportant pentru un segment aljudeþului îl constituie

Campionatul Judeþean de fotbalal echipelor de tineret ale socialdemocraþilor, care a avut loc peparcursul a douã zile, la Bãcia.Ca urmare, la respectivul campionat au participat - pentrua-ºi susþine echipele sau pur ºisimplu pentru a vedea meciurile– doi parlamentari preºedinþi ºivicepreºedinþi ºi parte abirourilor politice de organizaþiiPSD ale judeþului etc.

Fiecare îºi susþinea echipa, setrimiteau sãgeþi ºi ameninþãri cubãtaia de la tineri la seniori ºiinvers, se scanda, se striga dintoate unghiurile pentru încurajãriºi atacuri în teren, se fluiera pen-tru descurajarea adversarilor etc.Au trãit din plin aceste momentedeputatul ºi preºedintele judeþanal PSD, Laurenþiu Nistor, depu-atatul Natalia Intotero (sau

Antitero, cum au poreclit-o tinerii), Dan Bobouþanu, liderul de la Hunedoara ºivicepreºedinte judeþean (care a fost ºi organizator), Emil Riºteiu de la Simeria,Dacian Ciodaru, preºedinteletinerilor din judeþ. De laPetroºani, echipa susþinãtorilor afost considerabilã – consilierulDoru ªipeþan ºi Mariana Popa,dar ºi preºedinta TSD – consilierLavinia Grigoriu, care a strigat,ºi-a certat echipa pentru ca lafinal sã treacã printr-o întreagãpaletã de simþãminte: entuziasm,uimire, râs, plâns. Apoipreºedinte de organizaþie zonalã,Dumitru Fãnic, un alt membrude conducere Ioan Alb, secretarul Gabriela ªipeþan ºi trezorierul Florentina Calos, careau avut grijã ca echipei sã nu-i

lipseascã nimic pentru a fi înformã.

Surpriza campionatului a fostechipa de tineri de la Petroºani,care au bãtut tot ce se puteabate neîncasând nici un gol. Din cele 9 echipe ale judeþului,Petroºaniul a extras biletul cucea mai grea grupã: Deva ºiHaþeg, pe care le-a bãtut cu 12ºi respectiv 4 la 0. De precizatcã au existat echipe care au avut sportivi calificaþi...

În finalã, Petroºaniul a bãtut,într-un meci dur, bãrbãtesc,echipa din Hunedoara cu 1-o,iar echipa din Toteºti a ales sãnu mai joace recunoscând astfelcalitatea celor de la Petroºani,iar meciul a fost câºtigat la masa verde.

Antrenorul echipeiPetroºãnene, Tiberiu Jitea a fost

copleºit de bucuria victoriei –campioni ai judeþului – la fel caîntreaga echipã ºi susþinãtorifiind pentru prima datã înaceastã posturã, dupã ce ani dezile Deva ºi ªoimuº-ul au deþinutrând pe rând cele mai multetitluri de campioni.

Cupele ºi diplomele au fostînmânate de deputatul NataliaIntotero, iar clasamentul a fosturmãtorul: locul I ºi campioni –Petroºani, locul II – Hunedoara,locul III Toteºti.

De precizat cã portarulechipei petroºãnene, declarat celmai bun portar al campionatului,a fost curtat de o echipã dindivizie secundã pentru un viitorcontract.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Ne-aþi trãdat, emigranþilor! Ba v-am salvat, nefericiþilor!

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Octombrie 201310 Politic

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

MaximilianGÂNJU

Furturile de huilã aucrescut în aceastãperioadã, cãrbuneletrece ca pâinea caldãºi chiar dacã s-au luatmãsuri fãrã precedentpentru a-i þine pe hoþila distanþã, fenomenulnu poate fi oprit. Certeste cã nu mai pierdminerii, cel puþin teo-retic, pentru cã huilafuratã din vagoane numai este responsabili-tatea CEH –ului pânãcând nu intrã pe poar-ta termocentralelor.Cei care trebuie sãacopere pagubahoþilor sunt trans-portatorii care nu-ºiiau toate mãsurilenecesare pentru a-iþine pe hoþi la distanþãde garnituri. „Noiavem pazã pânã înGara Iscroni-Aninoasa ºi prob-lemele acolo apar cutransportatorii, GFR ºiCFR. Am avut ºedinþãcu domnul prefect ºiºeful Inspectoratuluide Poliþie Hunedoara,pentru a combate fur-

turile ºi noi ne-amîncheiat contract cufirmã de pazã pentruechipã mobilã, careînsoþeºte vagoanele ºile predã transporta-torului. Ce se întâmplãîn garã este problematransportatorului, elacoperã pierderea. Eumerg în preparaþie ºipun paza pe vagon,apoi mã duc cu ele îngarã ºi acolo predaupe bazã de act trans-portatorului, iar dinacel moment esterãspunderea lui”, aexplicat directoruladjunct alComplexului EnergeticHunedoara, NicolaeDrãgoi.

Veriga lipsã dinacest plan de pazãface ca hoþii de huilãsã se îmbogãþeascã,iar poliþiºtii sã seînregistreze cu cauzepenale.

S capã pentrucã sunt

minori

De multe ori hoþiinu ajung dupã gratii,iar mai nou îºi folos-

esc ºi copiii minoripentru a scãpa derãspundere. Ultimulcaz a fost înregistrat laLupeni, unde hoþii auatacat vagoanele plinãcu huilã care seîndreptau seTermocentrala Mintia.Au furat sute de kilo-grame cu cãruþelepânã ca autoritãþile sãfie alertate (foto).Sesizaþi, poliþiºtii dinLupeni au reuºitsã prindã oparte a hoþilorde cãrbuni ºi auconstatat cã, înafarã de unul,toþi erau minori.Le-au întocmitdosare penalepentru furt ºi aurecuperat oparte din canti-

tatea de cãrbunefuratã, însã minorii nuvor rãspunde penal.Pãrinþii lor ar putea fitraºi la rãspundere,însã la apariþia oame-nilor legii s-au fãcutimediat nevãzuþi. Lafel se întâmplã ºi laIscroni – Aninoasaunde poliþiºtii fac raziiîn mod repetat încolonia cãrbunarilor ºiadunã zeci de tone de

huilã furatã dinvagoane. Însã nu doardin gãri se furã cãr-bune ci ºi de la

exploatãrile miniere,unde cei care pãzeschuila sunt în unelecazuri în cãrdãºie cu

hoþii. Responsabilulcu divizia minierã dincadrul CEH, NicolaeDrãgoi spune cã vaavea în vedere ºi sto-parea acestor furturide la subunitãþi undeexistã suspiciunea decomplicitate cu hoþiia celor care pãzescminele.

DianaMITRACHE

A plouat foartemult în ultimele zile ºinu este exclus ca înDefileul Jiului sã seproducã alunecãri deteren. În plus, lucrãrilela terasament îngre-uneazã oricum traficulrutier de pe acesttronson, iar poliþiºtiide la rutierã reco-mandã prudenþã lavolan, mai ales cãtraficul se desfãºoarãcu precãdere noaptea,ziua fiind închis pen-tru lucrãri. „Le trans-mitem sã respecte

indicatoarele rutiereamplasate de con-structori ºi sã circulecu vitezã redusã.

Mai sunt ºi con-ducãtori auto care nurespectã indicatoarele,ori semafoarele ºiacest fapt le-arputea fi fatal. Cândajung poliþiºtiirutieri în zonã, iaumãsuri pentrudepistarea celorcare nu se supunregulilor, dar noi lerecomandãm pru-denþã”, a spusPetru Mârza, ºefulPoliþiei Rutiere dinValea Jiului

Poliþiºtii spun cãdrumul este acum înadministrarea con-structorului ºi cãrestricþiile vor mai fimenþinute pânã cândse vor opri lucrãrile,odatã cu venireaiernii. „Dupã cumcunoaºteþi, pe razanoastrã de compe-tenþã, tronsonul dedrum e în reabilitare ºie dat la firma con-structoare. În prezent,constructorul lucreazãla amenajarea pãrþii

carosabile ºi apodeþelor. Marþia,miercurea ºi joia eînchis drumul întreorele 9,00 – 18,00pânã la 1 noiem-brie”,amai adãugatPetru Mârza.

Ploile torenþiale ºilucrãrile de împuºcarece s-au executat peanumite tronsoane dindrum ar putea antre-na spre parteacarosanilã aluviuni ºibolovani, iar ºoferiisunt sfãtuiþi sã þinãcont de viteza cu carecirculã.

Îºi trimit copiii la furat de cãrbuneC omplexul Energetic

Hunedoara ºi-a angajat echipãde intervenþie care sã însoþeascãvagoanele de huilã din Valea Jiului cãtre cele douã termocentrale, poliþiºtii fac razii,însã hoþii nu se dau bãtuþi.

Circulaþie dificilã în Defileul Jiului

ª oferii care tranziteazã DefileulJiului în aceste zile ploioase

sunt sfãtuiþi sã circule cu prudenþã.Acolo se fac lucrãri la terasament,iar ploile ar putea oricând sãantreneze bucãþi de roci de pe versanþi, pe carosabil.

CarmenCOSMAN

Furturile de cãrbunedin vagoaneleComplexului EnergeticHunedoara s-auînmulþit odatã cuapropierea iernii.Hoþii nu duc lipsã declienþi, aºa cãacþioneazã în forþã,pentru cã ºi câºtigurilesunt pe mãsurã. Celmai nevralgic puncteste în Staþia CFRIscroni, acolo unde auavut loc razii alepoliþiºtilor ºi jan-darmilor în repetaterânduri, tocmai pentru

descurajarea acestuifenomen. Mãsurile,însã, nu au avut efec-tul scontat, iar „lopã-tarii” - cum au fostdenumiþi cei care sarîn vagoane ºi descarcãhuila chiar ºi din mers– nu au fost speriaþinici de amenzi ºi nicide dosarele penaleconstituite pe numelelor. Iar toate acestease întâmplã în timpce, teoretic, vagoanelecu huilã sunt pãzite defirme specializate, iarcontractele sunt gen-eroase. NicoaleDrãgoi, director gen-eral adjunct al

Complexului EnergeticHunedoara, spune cã,tocmai pentru a blocaaceste furturi, s-a luatdecizia ca firma carepãzeºte unitãþileminiere, sã asigure ºipaza vagoanelor cucãrbune, dar pe untraseu scurt. „Gardavagoanelor este asigu-ratã de firma carepãzeºte unitãþileminiere din ValeaJiului, dar pe untraseu scurt.Vagoanele sunt pãzitepe traseul MinaParoºeni – PreparaþiaCoroieºti, iar apoi dinPreparaþie pânã în

Staþia CFR Iscroni,unde sunt predatecãtre GFR”, a declaratDrãgoi.

S chimbul deresponsabi-

litate, sub nasulhoþilor

Oficialul CEH a maiprecizat cã ºi GFR artrebui sã aibã pazã lavagoane, pentru cã,pânã la urmã, dacãîncãrcãtura ajunge„vãmuitã” la beneficia-rul final,Termocentrala Mintia,transportatorul este

cel care rãspunde.Grav este, însã, cã înGara din Iscroni, acolounde hoþii miºunã fãrãteamã ziua în amiazamare, vagoanelestaþioneazã ºi douã –trei ore, pânã seformeazã convoiul de30 de vagoane carepleacã la Mintia. Iarpânã atunci este timpsuficient pentru atacullopãtarilor, care nicimãcar nu îºi mai riscãviaþa sã se caþere învagoane din mers. „ÎnIscroni, cei de la GFRpreiau, pe bazã deproces verbal,vagoane – încãrcãturã.Acolo staþioneazã mai

mult timp, pânã seformeazã trasa de 30de vagoane ce mergecãtre Mintia, dar, dincâte ºtiu eu, ºi ei tre-buie sã aibã pazã lavagoane”, a explicatdirectorul Drãgoi.

Interesant este cã,deºi în fiecare zicãruþele încarcã munþiide cãrbune formaþi pemarginea cãii ferate,nu existã nicuiunpãgubit! „Noi nu am

mai avutprobleme înultimaperioadã. Dince vine lanoi, nulipseºte”,adeclaratdirectorulgeneral al

CEH, DanielAndronache,referindu-se lavagoanele cu huilã ceajung TermocentralaMintia. ªi cum nuexistã pãgubit, nuprea poþi avea nici hoþpe care sã îl tragi larãspundere. S-arputea desprinde o sin-gurã concluzie: orivagoanele nu suntcântãrite la destinaþie,ceea ce este destul degreu de crezut, oriminerii, în mãrinimialor, au ajuns sã încarcevagoanele mai multdecât scrie în acte, aºaîncât nici lopãtarii sãnu sufere de foame!


LuizaANDRONACHE

Acesta este ºi unmotiv probabil pentrucare ºoferii care audrum în zona centralãa localitãþi, au începutdin nou sã parchezeneglijent pe dalele demarmurã din CentrulCivic sau în alveolaconstruitã la inter-secþia cu drumul spreMalea, deºi este clarcã acest lucru este

interzis. “ Ne con-fruntãm cu aceeaºisituaþie, pentru cã ceiplecaþi în stagiul depregãtire de la Sadu,încã sunt în intervalulde acele trei luni.Acum, cãutãm soluþiipentru îmbunãtãþireasituaþiei”, a declaratDorina Niþã, vicepri-marul MunicipiuluiPetroºani.

Puþini, aºa cumsunt, doar anul acesta,în mai puþin de o lunã

de zile, poliþiºtii localiau dat aproape 50 deamenzi conducãtorilorauto care au parcatmaºinile în zoneinterzise din CentrulCivic.

S e mutã însediul fostu-

lui Comisariat

Poliþiºtii locali de laPetroºani se pregãtescsã se mute. În scurttimp, Serviciul dePoliþie Localã îºi vadesfãºura activitateaîntr-o altã locaþie, însãnu departe de ceaactualã. Noul sediu vafi în incinta fostuluicomisariat de pe stra-da Constructorului ºideja se lucreazã laamenajarea spaþiilor.“ În aceastã locaþiefuncþioneazã ºi servici-

ul de monitorizare,însã pentru mutareaefectivã mai estenevoie de achiz-iþionarea unei centraletelefonice, pentru caºi dispeceratul sãfuncþioneze tot aici.Acum, acest serviciueste în actuala locaþie,cel din incinta fostuluiSpital de Psihiatrie”, adeclarat Dorina Niþã,viceprimarulMunicipiuluiPetroºani. De altfel,odatã cu aceastãmutare, s-ar maidiminua ºi problemapersonalului . Acum,la monitorizare staucâþiva poliþiºti, iar ladispecerat alþii. Odatãcu aducerea subacelaºi acoperiº acelor douã servicii, oparte dintre aceºtiapot face patrulã.Schimbarea efectivã asediului se va facepânã în iarna aceastaºi la fel se va întâmplaºi cu cu adãpostulpentru oamenii strãzii.

Primãria Petroºani are un numãrinsuficient de poliþiºti locali

Î n continuare, ºi în toamna acestui an, administraþia localã

de la Petroºani are mari problemela capitolul personal, în special înprivinþa poliþiºtilor locali. La acestmoment sunt foarte puþini agenþicare pot patrula efectiv ºi care potderula ºi activitãþi de prevenire sauconstatare a abaterilor conform legislaþiei în vigoare.

Paradox: „Lopãtarii” dau atacul în forþã lavagoanele cu huilã, dar nu existã niciun pãgubit!

M unþi de cãrbune zac între liniile de cale feratã dinstaþia CFR Iscroni, de unde sunt huila este încãr-

catã în cãruþe ºi transportatã pânã la poarta cumpãrãto-rilor. Temperaturile au scãzut extrem de mult în ultimaperioadã, iar hoþii de cãrbuni s-au înmulþit, în ciuda fap-tului cã – cel puþin teoretic – vagoanele cu cãrbune suntpãzite. Grav este cã, timp de 2 – 3 ore, acesteastaþioneazã zilnic în Gara Iscroni, aoclo unde este ceamai mare problemã în ceea ce priveºte hoþii de huilã.

1. Cianuraþia estemetoda cu gradul celmai mare de siguranþãpentru mediu ºi pen-tru sãnãtatea oame-nilor.

• Tehnologia princianuraþie a fost aprobatã de ComisiaEuropeanã prinDirectiva 21/2006,privind managementuldeºeurilor din industriaextractivã, careprevede ca limita maximã a concen-traþiei de cianurãadmise la deversareaîn iazul de decantaresã nu depãºeascã 10miligrame la litru.Proiectul minier de laRoºia Montanãprevede o concen-traþie de doar 3miligrame la litru -media lunarã în iazulde decantare.

• Într-un raport alComisiei Europene,întocmit în anul 2010de experþi indepen-denþi, se aratã cã „cia-nurarea este metodachimicã preferatã înindustria minierãauriferã din toatãlumea, peste 90% dincele 2.500 de tone deaur produse anualfiind extrase prinaceastã tehnologie”:http://ec.europa.eu/environment/waste/mining/pdf/IH_2010-001.pdf

• Procedura de neu-tralizare a cianurii dinproiectul RoºiaMontanã este BestAvailable Technology,adicã face parte dintehnologiile cele maibune incluse în cadruldocumentului de refer-inþã cu privire la celemai bune practici dinindustrie BREF, docu-ment elaborat deComisia Europeanã:

http://eippcb.jrc.ec.europa.eu/reference/BREF/mmr_adopt-ed_0109.pdf

• Compania RoºiaMontanã GoldCorporation îºi prop-une ca proiectulminier de la RoºiaMontanã sã ia în con-siderare ºi alte docu-mente internaþionalede reglementare aactivitãþii de extracþiea aurului, între care ºi”Framework forResponsible Mining” –”Cadrul de lucru pen-tru minerit respons-abil”. Elaborat în anul2005 de trei renumiþiexperþi nord ameri-cani, printre care unulde la organizaþia negu-vernamentalã WorldWide Fund ForNature, acest ghid delucru a fost semnat deorganizaþii non-profit,filantropice, acade-mice ºi de industriaminierã din toatãlumea.

• Planul de man-agement al cianuriipentru proiectul RoºiaMontanã a fost elabo-rat în conformitate cuCodul Internaþional deManagement alCianurii pentru indus-tria minierã auriferã.RMGC este primasemnatarã din Europaa acestui Cod ºi esteauditatã periodic pen-

tru conformitatea custandardele Codului.Codul a fost creat subegida Programului deMediu al NaþiunilorUnite (UNEP) ºi aConsiliuluiInternaþional pentruMinerit ºi Metale(ICMM). Programuloferã asistenþã com-paniilor semnatare ºicertificã ºi auditeazãperiodic companiilesemnatare pentrufolosirea în deplinãsiguranþã a acesteitehnologii.

• În prezenttehnologia cu cianurãeste folositã în sigu-ranþã pentru mediu ºioameni în peste 500de mine din întreagalume (Finlanda,Suedia, Canada, SUA,Australia, NouaZeelandã etc.).

2. Pentru tipul dezãcãmânt de la RoºiaMontanã nu existãalternative tehnologiceviabile de extragere aaurului ºi argintului.

• Tehnologia aleasãpentru recuperareaaurului ºi argintuluitrebuie sã þinã cont dedouã criterii: sã fieadecvatã tipului dezãcãmânt ºi concen-traþiei zãcãmântuluicare existã la RoºiaMontanã ºi sã îºi fidovedit viabilitatea ºiîn aplicaþii industriale.

• Experþii europeniºi AgenþiaGuvernamentalã deMediu din StateleUnite au realizat oanalizã a riscurilor, cuprivire la impactul

asupra mediului,sãnãtãþii personaluluiºi a toxicitãþiidiverselor substanþechimice folosite înfluxurile tehnologice ºiau concluzionat cãreactivi precum tiosul-fatul, tioureea sau alþireactivi sunt de pânãla 40 de ori mai toxicidecât cianura:

http://ec.europa.eu/environment/waste/mining/pdf/IH_2010-001.pdf

• Înainte de a lua odecizie cu privire lametoda folositã înviitoarea minã, RMGCa studiat 12 procesetehnologice ºi optreactivi, pentru aalege cea mai bunãvariantã.

• RMGC s-a întâlnitcu toate persoanelecare au propustehnologii alternative,inclusiv cu autorulbrevetului care prop-une utilizarea de tio-sulfat ºi a studiat cuatenþie tehnologiilepropuse. Din pãcate,aceste tehnologiivehiculate fie nu suntaplicabile tipului dezãcãmânt de la RoºiaMontanã, fie sunttehnologii conceputedoar pe hârtie sau înlaborator. Ele nu auaplicabilitate industri-alã, nefiind testate ºi

confirmate nici mãcarla scarã pilot ºi nici nusunt implementate învreun alt proiectminier de extragere aaurului nicãieri înlume.

• Persoanele carepropuneau tehnologiialternative nu au pututfurniza informaþiiprivind testarea aces-tor tehnologii în afaralaboratorului, pentrucã niciunul dintre pro-cesele tehnologice saureactivii prezentaþidrept „alternative” înacest moment nu a

fost pânã acum aplicatla scarã industrialã.

Aºa cum reiese dindocumentul ComisieiEuropene, toate cele-lalte tehnologii alter-native au dezavantajemajore, ceea ce faceca reactivul cianurã,care este cunoscut ºiutilizat în întreagalume de peste 100 deani, sã rãmânã în con-tinuare tehnologiaoptimã disponibilã,care în acest momenteste foarte strict regle-mentatã pe teritoriulUniunii Europene.


Tehnologia propusã pentru Mina de la Roºia Montanã este unica metodãcu adevãrat sigurã, testatã de experþi ºi folositã în întreaga lume

R eferitor la punctele de vedere exprimate deInstitutul Geologic al României ºi de Institutul

Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru InginerieElectricã ICPE-CA, referitoare la tehnologia deextracþie a aurului, Roºia Montanã Gold Corporation(RMGC) face urmãtoarea precizare:

Monika BACIU

”Procedura de accesare acreditului se aflã pe partea

finalã, sãptãmâna viitoarecolegii mei care se ocupã deprocedura de achiziþie voravea o întâlnire cu ofertantul,

o negociere, iar dupã aceeaîntr-un timp relativ scurt vor fisemnate actele necesare pen-tru a accesa acest credit. Dininformaþiile pe care le deþin afost o singurã oferta”, adeclarat Nicu Taºcã, purtã-torul de cuvânt al PrimãrieiPetroºani.

Contractul de servicii deacordare credite este în val-oare de maxim 15.000.000lei, în vederea finantarii unorinvestitii de interes public

local. Perioada de rambursarea creditului este de 120 deluni, adicã 10 ani. Împrumu-tul este structurat pe loturi, ºianume prima parte în valoarede 2 milioane de lei va fifolositã pentru lucrãrile de laambulatoriul de specialitate.

Mai exact, banii vor fi alo-caþi pentru pentru finanþareaobiectivului de investiþii„Reabilitarea, modernizareaºi achiziþionare echipamentepentru ambulatoriul de spe-

cialitate al Spitalului deUrgenþã Petroºani”, cofi-nanþat prin ProgramulOperational Regional 2007 –2013. Suma de 13 milioaneva fi alocatã pentru contin-uarea lucrãrilor la dezvoltareadomeniului schiabil dinmasivul Parâng. Proiectul dinParâng continuã pe baniiconstructorului si ai Primãriei,pentru cã de la Guvern nu s-amai alocat nici un leu.

Monika BACIU

”În ceea ce priveºte acþi-unea de deszãpezire înmunicipiul Petroºani pot sã

vã spun cã s-a þinut licitaþiacu privire la închirierea uti-lajelor de deszãpezire, iar încel mai scurt timp posibil,într-o sãptãmânã, maxim

douã, vom aduce ºi materi-alul antiderapant, în speþãnisipul ºi sarea. Suntempregãtiþi din acest punct devedere, iar alte problemenu putem întâmpina atâtatimp cât utilajele suntînchiriate deja”, a declaratDaniel Viºan, ºef SPADPPPetroºani.

Sute de tone de materialantiderapant au fost dejaachiziþionate de ServiciulPublic pentru AdministrareaDomeniului Public ºi Privat.

”Sare aducem undeva la250-300 de tone, aºa amavut ºi în anii precedenþi ºiîn cazul în care este nevoiesã suplimentãm vom face ºiacest lucru, iar nisip vomavea undeva la 500 detone”, a mai precizat sursacitatã.

Practic, PrimãriaPetrosani – prin ServiciulPublic de Administrare aDomeniului Public si Privat– are nevoie de 3 utilaje dedeszãpezire a drumurilor

(Unimog sau echivalent)echipate cu lamã si rãspân-ditor mecanic de materialeantiderapante, cu capaci-tatea de stocare a materi-alului antiderapant între 2 si4 mc si cu lãtimea lameiîntre 2, 5 metri – 3, 5metri; precum si de un utilajde deszãpezire trotuareechipat cu lama si rãspândi-tor mecanic de materialeantiderapante cu capaci-tatea de stocare a materi-alului antiderapant de maxi-mum 1 mc si o lãtime alamei de cel mult 1 metru.

Monika BACIU

Primele incidente, uneledeosebit de grave, nu auîntârziat sã aparã, ele fiindcauzate, în principal, de uti-lizarea necorespunzãtoare aacestora, de folosirea unoraparate destinate preparãriihranei în scopul încãlziriilocuinþei sau ca urmare aînfundãrii coºurilor de fum.

”E.ON Gaz Distribuþierecomandã consumatorilor sãacorde o atenþie deosebitãaparatelor care funcþioneazãpe bazã de gaze naturale, eifiind direct responsabili pen-tru întreþinerea ºi exploatareaacestora. Astfel, este interzisdormitul în încãperi cu foculdeschis sau în încãperi cuaparate de utilizare nelegatela coºul de fum (reºou, aragazetc.). Focul nu va fi lãsatnesupravegheat la aparatele

neautomatizate. În cazul încare aparatul de utilizare nueste etanº sau nu are tiraj,focul nu va fi aprins.Totodatã, trebuie asiguratã oventilare permanentã înîncãperile unde funcþioneazãcentralele termice sauaparatele de consum cuflacãrã liberã. În cazul în carese constatã lipsa tirajului, nuse aprinde focul decât dupãefectuarea lucrãrilor necesare,de cãtre o firmã autorizatã”,spun reprezentanþii E-ON

România. O atenþie deosebitãtrebuie acordatã coºurilor defum, fiind recomandatã verifi-carea ºi curãþirea acestora decel puþin douã ori pe an,exclusiv prin intermediulfirmelor de coºãrit sau al per-soanelor autorizate sãefectueze asemenea inter-venþii. Totodatã, dat fiindriscul major de producere aunor evenimente tragice,urmare a manevrãrii necore-spunzãtoare a aparatelor ali-mentate cu gaze naturale, înspecial maºini de gãtit de tiparagaz sau sobe, consuma-torii trebuie sã fie atenþi lamodul de aprindere al arzã-toarelor, astfel încât sã nugenereze acumulãri de gaz.Dacã se simte mirosul specif-ic de gaz trebuie stinse ime-diat toate focurile, se deschiduºile ºi ferestrele, nu semanevreazã aparate electriceºi se anunþã dispeceratulE.ON Gaz Distribuþie.


Pregãtiþi pentru ninsoareS ute de tone de sare ºi de nisip pentrudeszãpezire. Municipalitatea de la

Petroºani a luat deja toate mãsurile în cazulunor eventuale cãderi de zãpadã încã dinaceastã lunã. Astfel, dacã iarna îºi va facesimþitã prezenþa mai repede, administraþialocalã de la Petroºani nu va fi luatã prin sur-prindere pentru cã deja s-au încheiat licitaþiilepentru închirierea utilajelor ºi achiziþionareamaterialului antiderapant.

Improvizaþiile la sistemul deîncãlzire, primele incidente

A paratele de încãlzire improvizate au dus laproducerea incidentelor neplãcute. Pe fon-

dul temperaturilor deosebit de scãzute înregis-trate în ultimele zile mulþi dintre consumatoriide gaze naturale au fost nevoiþi sã punã înfuncþiune aparatele de încãlzire a locuinþelor.

O singurã unitate bancarã vrea sã împrumute Primãria Petroºani

Î n cel mult douã sãptãmâni, municipalitateade la Petroºani va putea accesa creditul de

15 milioane de lei. Administraþia localã de laPetroºani a decis sã acceseze un împrumut pen-tru continuarea lucrãrilor de investiþii. Procedurade depunere a ofertelor s-a terminat, iar un sin-gur ofertant vrea sã ofere municipalitãþii cele 15milioane de lei.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Octombrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa s-ar putea sã vã ieºiþidin fire cauza unui partener deafaceri. Faptul cã aveþi pãreridiferite nu trebuie sã vãîmpiedice sã analizaþi situaþia culuciditate ºi luaþi o decizie decomun acord. Nu vã revãrsaþinervii acasã! Acordaþi mai multtimp odihnei.

Dimineaþa intervin evenimenteneprevãzute, care vã obligã sã vãschimbaþi planurile. Nu vã faceþiiluzii cu privire la o afacere cepare promiþãtoare la primavedere! Nu luaþi decizii impor-tante ºi pãstraþi-vã calmul. Spresearã, scãpaþi de toate prob-lemele.

Vã iritã faptul cã aveþi problemela locul de muncã ºi cã nimeni nuse gândeºte sã vã ofere o mânãde ajutor. Stãpâniþi-vã nervii,pentru cã riscaþi sã spuneþilucruri pe care le veþi regreta.Dupã-amiazã, s-ar putea sã aflaþicã un prieten a avut un accident.

Se pare cã nu vã înþelegeþi preabine cu ºeful direct. Fiþi prudent.Sunt slabe speranþe sã aveþicâºtig de cauzã. Fiþi mai atentcu partenerul de viaþã! Ar fibine sã vã odihniþi mai mult.

Dimineaþa sunteþi bucuros sãaflaþi cã vi se confirmã, în sfârºit,cã urmeazã sã plecaþi într-o cãlã-torie de afaceri. S-ar putea capartenerul de viaþã sa nu fiedeloc încântat ºi nu este exclus sãvã batã gândul sã renunþaþi lacãlãtorie. Ascultaþi-vã intuiþia.

Dimineaþa vã merge foarte bine,dar dupã-amiazã s-ar putea capartenerul de viaþã sã vãreproºeze cã aþi cheltuit preamult sau cã aþi întârziat.Stãpâniþi-vã, pentru a nu ten-siona atmosfera.

S-ar putea sã vã treziþi în mijloculunui scandal, iscat din cauza bâr-felor unei colege. Încercaþi sã vãcalmaþi! Nu puteþi lãmuri situaþia,dacã sunteþi nervos. Aveþi maimultã rãbdare cu cei din jur.

Evitaþi deplasãrile cu maºina.Existã riscul sã faceþi un acci-dent. Dacã nu aveþi încotro, fiþifoarte prudent! Este indicat sãvã abþineþi de la speculaþii, pen-tru cã puteþi pierde sume mari.

Reuºiþi sã demaraþi o afacere.Pentru ca succesul sã fie deplin,temperaþi-vã tendinþa de a criticape toatã lumea. Discutaþi calmcu colegii ºi cu partenerul deviaþã, ca sã evitaþi orice disputã!

Este posibil sã vã supãraþi pe unprieten pentru cã nu vã dã unîmprumut aºa cum a promis. Nuvã grãbiþi sã îi reproºaþi! Estevorba doar de o întârziere, dinmotive obiective.

Pe plan profesional, culegeþiroadele eforturilor din ultimavreme. Doriþi sã vã afirmaþi ºi însocietate, dar atmosfera tension-atã din jur nu vã este favorabilã.Evitaþi întâlnirile cu prietenii ºipetrecerile.

Este posibil sã aveþi o disputã cuºefii ºi, din cauza aceasta, sã numai plecaþi într-o delegaþie. Nueste exclus sã vã certaþi ºi cu uncoleg. Vã iritã lipsa banilor.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:00 Apostrof11:10 Legendele palatului –Gyebaek (r)11:50 Legendele palatului –Gyebaek (r)12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:20 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:55 Clubul celor caremuncesc în România19:00 Ora de business

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 O iubire perfectã (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Bonneville17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:45 Las fierbinþi22:00 Fotbal Europa League:

Pacos Ferreira - Pandurii0:00 Serviciul Român deComedie (r)

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prinstomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Mãrul discordiei

10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)16:00 Copii contra pãrinþi (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche21:15 Conspiraþia iataganelo

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Faci faþã, faci bani21:15 Asta-i România! (r)22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (reluare)

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r)13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r)15:30 Triumful dragostei16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Que bonito amor18:30 Maricruz19:30 Iubiri vinovate20:30 Îngeri pierduþi22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro23:30 ChelseaSettles0:00 Îngeripierduþi (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat ChampionsLeague11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Rezumat ChampionsLeague12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat ChampionsLeague16:00 ªtirile Digi Sport16:15 Rezumat ChampionsLeague16:45 EuroFotbal17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 EuroFotbal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos


ANGAJÃM FETEpentru masaj de relaxare,

în Germania. Câºtiguri substanþiale 3000 Euro, oferim

cazare. Relaþii la telefon00496980906757 sau

0764832433.

NATALIA ARENEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, daracum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þineimobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-aîntâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbitîn plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoiede o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant,de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral,dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãudestin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia arenevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi înaceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã capãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont 567571024795

RON01 BANCPOST

Cerem ºi oferim seriozitate maximã!

VânzãriVând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã.Relaþii la 0734.543.820

Vând struguri. ComunaBumbeºti-Jiu. Tel 731.347.645,0726.463.456

cu sediul în Petroºani,strada Cuza Vodã nr. 23,judeþul Hunedoara anunþãpublicul interesat asupradepunerii solicitãrii deemitere a

acordului de mediupentru proiectul

,,Construire microhidrocentralã’’

propus a fi amplasat în

Vulcan, str. Brazilor (incintaRezervor 1x2000 mc –Brazi)

Informaþii privind proiectulpropus pot fi consultate lasediul Agenþiei pentruProtecþie a MediuluiHunedoara, din Deva, str.Aurel Vlaicu nr.25, în zilelede luni pânã vineri întreorele 8,00 – 16,00 ºi lasediul S.C. APA SERVVALEA JIULUI S.A., dinPetroºani, strada Cuza Vodã

nr. 23, judeþul Hunedoara deluni pânã joi între orele8,00 – 15,00 ºi vineri întreorele 8,00 - 12,00. Tel.0254/543/144, persoanade contact Florin DacianDonisã.

Observaþiile publicului seprimesc zilnic la sediulA.P.M. Hunedoara.

DIRECTOR GENERAL,

Costel AVRAM

S.C. Apa Serv Valea JiuluiS.A. Petroºani anunþã restricþiiîn furnizarea apei potabile, pen-tru joi 3 octombrie 2013, inorasul Petrila intre orele 8,00 -13,00. Zona afectata: cartier

Muncii, Biraoni. . Motivulrestrictiei: modificare amplasa-ment contor de apa rece gener-al de la sc. 2, bl. 7 str.Muncii.

Conducerea S.C. ApaServ Valea Jiului S.A.Petroºani

RRRReeeessssttttrrrriiiiccccþþþþ iiii iiii aaaappppãããã!!!!

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice

nivel, pentru recuperareamateriei, însuºirea

cunoºtiinþelor de bazã,pregãtire pentru teze,

testãri, examene.

Relaþii la telefon0254. 513.705 sau

0761.603.160

ANUNÞ PUBLICS.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A.

Luiza ANDRONACHE

L a ski, în curând

A venit iarna de-a drep-tul la munte. În StaþiuneaParâng ninge de câtevazile, iar temperatura nudepãºeºte un grad.Salvamontiºtii îi avertizeazãpe turiºti cã trebuie sã seechipeze de iarnã.

“Este alb peste tot, iarde la cota 1200 în sus,ninge. La cota 1700 suntcâþiva centimetri dezãpadã. Vizibilitatea esteredusã, iarna deja ºi-a pusamprenta. Recomandãmcelor care vin la munte sãfacã trasee cât mai scurte

pânã când se stabilizeazãvremea ºi sã fie echipaþi cade iarnã ”, ne-a declaratDumitru Bârlida, ºefSalvamont Petroºani

ªi la Straja a început sãningã, mai timid însã, iarzãpada nu a apucat sã seaºeze. De altfel, salvamon-tiºtii recomandã ca ºimaºinile sã fie echipate deiarnã, asta în cazul în careturiºtii vor sã urce cu

maºina lamunte. Înacestecondiþii, nuar fi deexclus ca într-o sãptãmânã,spre exem-plu, pe unelepârtii sã seºi poatãschia.

Monika BACIU

Proiectarea ºi realizareasi difuzarea documentaruluiva avea în vedere asigu-rarea unui concept care sãgaranteze promovareaobiectivelor culturale,istorice, recreative ºi turis-tice ale judeþului într-oprezentare modernã,

asigurând condiþii optimede prezentare aexponatelor, creându-secadrul adecvat pentru activitatea de ofertare/pro-movare specifice fiecãreientitati prezentate, struc-tura acestuia va asigura ofuncþionalitate optimã, oimagine particularizatã,originalã ºi atrãgãtoare.

Pentru realizarea domen-tarului CJ Hunedoara a alo-cat suma de 79.236 de lei.

Un studiu al OrganizatieiMondiale a Turismului arataca “nici o activitate dinlume nu are nevoie de opromovare mai activa, maiingenioasa si mai agresiva,ca turismul”. În ceea cepriveste promovarea lanivel micro, este cunoscutfaptul ca micii operatori deturism nu au, decât rareori,resursele financiare nece-sare formarii si sustineriiunei imaginii individua-lizate. Renumit prin fru-museþea peisajului ºibogãþia folcloricã ºi etno-logicã, judeþul Hunedoaradispune de numeroase

obiective turis-tice. În judet seaflã, de asemenea,numeroase ves-tigii ale trecutu-lui, monumenteistorice carepot suscitainteresul unorturiºti avizaþi.Turismul mon-tan, drumeþiileºi excursiile pot

fi practicate în tot timpulanului, în toate anotimpurile.

În masivul Retezat suntnumeroase trasee alpinecare includ vârfurilePeleaga, Bucura, JudeleMare, Turnul Porþii saucrestele Stîniºoara ºiPintenul Slãveiului, toatesituate în zona centralã amasivului. Cabanele dinRetezat ºi Parâng (Pietrele,Gura Zlata, Buta, LuncaFlorii, Groapa Seacã, Valeade Peºti, Montana, Brazi)sunt tot atâtea locuri depopas ºi de agrement.

Itinerariile turistice maistrãbat câteva defilee cumsunt acelea de pe Criºul

Alb (în aval de localitateaVaþa de Jos), defileele Jiuluiºi Muresului (culoarul Deva- Zam), Porþile de Fier aleTransilvaniei, defileele-cheide pe râul Cerna (Teliuc -Hunedoara) de la Zlãºti ºicele trei “porti” ale Streiuluide la Ohaba de sub Piatrã,de la Ciopeia si Subcetate.

Lacurile de munte, deorigine glaciarã, sunt obiec-tive turistice de o mare valoare.

Cele mai numeroasesunt în Munþii Retezat (82),în Parîng, Godeanu, Þarcuºi ªureanu.

Cascadele, repeziºurile,bulboanele de la IzvorulCriºului, Bulzeºti,Bampotoc, Sibiºel, etc. dauun farmec deosebit peisajului.


Iarnã la munteC ontinuã sãningã

neîncetat la munte.În Parâng, ieridimineaþã, stratulde zãpadã mãsuracirca 10 cm.

Perspective turistice ale judeþului Hunedoara

L una octombrie, luna documentaruluidespre turismul Românesc. La înce-

putul acestui an Consiliul Judeþean Hune-doara a aprobat programul turistic pentruacest an. Astfel, luna octombrie este dedi-catã programului ”documentar turismulromânesc - perspective ale judetuluiHunedoara”.

cvj nr. 464, joi, 3 octombrie 2013

Documents