Romanian Agribusiness ConferenceViitorul agriculturii românești Investiţii în sectorul agricol şi finanţarea agriculturii româneşti

Agricultura românească în context european

U n p r o d U s e d i t o r i a l M e d i e n C o n f e r e n C e s ⁄ M i e r C U r i , 5 o C t o M b r i e 2 0 1 1

actualitate

D eşi suprafața agricolă totală a româniei este de 14 milioane de hectare, în urma negocie­rilor cu Uniunea europeană

subvențiile se acordă doar pentru 8,75 mi­lioane de hectare de teren agricol, fondu­rile alocate pentru acest an fiind de 900 de milioane de euro. principalii finanțatori ai fermierilor sunt marile companii de profil deoarece băncile consideră agricultura un „domeniu riscant”, susțin reprezentanții organizațiilor profesionale.

Fonduri de două miliarde de euro„Cuantumul anual al subvențiilor pe care le primim pentru terenurile cultivate repre­zintă doar 30% din cât primesc alte state ale Uniunii europene. reprezentanții altor țări au negociat cu mai multă insistență şi în perioada următoare şi noi ar trebui să pro­cedăm la fel”, a declarat joi dragoş frumo­su, preşedintele federației sindicatelor din industria alimentară (fsia), care a partici­pat la romanian agribusiness Conference 2011.evenimentul a reunit oficiali din agricul­tură, reprezentanți ai mediului de business din domeniu, fermieri şi a fost organizat de Medien Conferences, divizia de evenimente business a grupului Medien Holding, care editează şi cotidianul românia liberă. pen­tru 2011, agricultorii români vor primi în jur de 174 de euro pentru fiecare hectar cultivat. subvenția finală este formată din banii care provin de la Ue, de la buget, dar şi din alte fonduri. În total, pentru acest an, suma alo­cată pentru subvenții este de două miliarde euro. Măsurile de sprijin pe suprafață sunt finanțate din fondul european de Garanta­re agricolă şi din bugetul de stat, prin buge­tul Ministerului agriculturii.

Sumă adăugată de la buget„suprafața negociată cu Uniunea europea­nă pentru care se fac plăți la hectar, este de 8,75 milioane de hectare. de la agricultori se

pentru a veni în sprijinul fermierilor, agenția de plăți şi intervenție pentru agricultură (apia) a încheiat convenții cu băncile comerciale în vederea facilitării accesului la credite pentru desfăşurarea activităților curente ale beneficiarilor de sprijin financiar.

„În baza acestor convenții, apia eliberează adeverințe pentru fermierii care intenționează să acceseze aceste tipuri de finanțări. pe baza adeverințelor, fermierii pot accesa credite bancare”, a declarat ra­luca daminescu, director la direcția Metodologie şi relații instituționale apia.

adeverința eliberată de apia reprezintă o garanție a rambursării creditului la data încasării subvenției primite de la apia.

fondul de Garantare a Creditului rural garantează creditele contractate de fermi­eri.

potrivit convenției încheiate între apia, bănci şi fondul de Garantare a Creditului rural, valoarea creditului acordat fermi­erului este de maximum 80% din suma cuvenită prin schema de plată unică pe suprafață (saps). prin schema saps se acordă o sumă stabilită pe hectar, care se plăteşte o singură dată pe an, decuplată total de producție, şi care nu este condiționată de obținerea de producție.

Beneficiarii eligibilibeneficiari ai plăților în cadrul saps

pot fi persoanele fizice sau juridice

care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de propri­etari, arendaşi, concesionari, asociați administratori în cadrul asociațiilor în participațiune.

băncile acordă beneficiarilor eligibili, conform reglementărilor lor interne, credite în lei, în vederea finanțării capitalului de lucru pentru desfăşurarea activităților curente, iar fondul de Garan­tare a Creditului rural garantează până la 80% din valoarea creditelor acordate de banca creditoare.

pentru campania agricolă 2011 au fost eliberate aproape 4.900 de adeverințe pen­tru saps, pentru o suprafață de peste un milion de hectare.

Unde ajung subvențiile

miercuri – 5 octombrie 2011

Adeverința eliberată de APIA reprezintă o garanție a rambursării creditului la data încasării subvenției de către agricultori.

primesc însă cereri pentru 9,5 milioane ­ 9,6 milioane de hectare. suma care ar reveni la hectar pentru suprafața negociată este de circa 101 euro, dar aplicând corecția nece­sară, fermierii primesc 95 de euro. Însă la această sumă se adaugă şi banii de la buget şi din alte fonduri (încă 300 de milioane de euro). suma finală pentru agricultori, pen­tru fiecare hectar, va fi în jur de 174 euro”, a menționat nicolae sterghiu, director gene­ral adjunct la agenția de plăți şi intervenție pentru agricultură (apia). despre finanțările necesare culturilor agri ­ cole, ion bălan, vicepreşedintele ligii aso­ciațiilor producătorilor agricoli din româ­nia (lapar) susține că cei mai mari credi­tori rămân marile companii de profil care asigură periodic îngrăşăminte, semințe şi altele, în timp ce băncile continuă să consi­dere agricultura “un sector riscant”.

Comasarea suprafețelor micifără cadastru şi fără o strategie clară de comasare a suprafețelor, terenurile agri­cole din românia sunt sortite să rămână nu numai cele mai ieftine din europa, ci şi ineficient de exploat. specialiştii din agri­cultură apreciază că o afacere rentabilă şi performantă are nevoie de terenuri com­pacte, pe suprafețe întinse. Şi în prezent, la nivelul întregii țări, gradul de fărâmițare a terenurilor se menține la un nivel foar­te ridicat, potrivit ultimului recensământ agricol, ceea ce determină ca cea mai mare parte din suprafața agricolă totală să fie lucrată în condiții improprii secolului în care trăim (terenurile sunt împărțite în loturi foarte mici aflate în proprietatea populației, care practică o agricultură de subzistență). “suprafețele mici rămân o problemă a agri­culturii româneşti. realizările importante din agricultură aparțin marilor exploatații care dau producția pentru intern şi even­tual export. restul e pentru autoconsum”, a precizat ion bălan.

Suprafața negociată cu Uniunea Euro­peană, pentru care se fac plăți la hectar, este de 8,75 milioane hectare.“

Nicolae Sterghiu, director general adjunct la APIA

Protecție pentru investiții“Se pot asigura toate culturile agricole, iar riscurile acoperite sunt în funcție de solicitarea clientului”, a declarat Liviu Olteanu, director în

cadrul Direcției de Asigurări şi Daune Agricole de la

Astra Asigurări.Astra ocupă, în

prezent, prima poziție pe piața asigurărilor, cu 1,083 de miliarde de lei prime brute sub-scrise. În 2010,

afacerile com-paniei au depăşit

un miliard de lei.Primele brute subscrise

aferente anului agricol 2009-2010 au fost de peste 2,5 miliarde de lei.„Agricultorii români înțeleg rolul asigurărilor agricole, dar lipsa subvențiilor şi a resurselor financiare îi determină să amâne decizia de a încheia o astfel de poliță”, a mai pre-cizat Liviu Olteanu.

Exporturi polonezeDeşi agricultura are o pondere de doar 2,8% în PIB, industria alimentară poloneză este una competitivă în Europa, produsele fiind ieftine şi de calitate. „Absorbția de fonduri europene şi derularea de programe cu astfel de fonduri sunt foarte importante şi în agricultură”, a declarat Ambasadorul Republicii Polone la Bucureşti, Mrek Szczygiel.Exporturile de produse agroali-mentare ale Poloniei au crescut cu două treimi în ultimii cinci ani, la 11 miliarde de euro, după ce, în această perioadă, investițiile în unitățile de procesare a alimentelor realizate cu bani europeni s-au ridicat la cinci miliarde de euro.

Plăți în avansPe 12 octombrie va fi finalizat con-trolul cererilor de plată, iar plățile subvențiilor pe suprafață cultivată

vor începe “cert”, de la 1 decembrie, potrivit

directorului general adjunct al Agenției

de Plăți şi Intervenție pen-tru Agricultură (APIA), Nicolae Sterghiu. În perioada 16

octombrie – 30 noiembrie se vor

face plăți în avans pe suprafață, aproximativ

42 de euro pe hectar, iar din decembrie, a doua parte. Subvenția pe suprafața cultivată, care include atât resurse europene, cât şi româneşti, a crescut constant, de la 70 de euro la 174 de euro în acest an. Fondul alocat de la UE pentru 2011 este de 900 de milioane de euro.

ȘTIRI

Credite accesate cu adeverință APIA

companii

A plicația este oferită gratuit de apia potențialilor bene­ficiari, fermierii care au mini­mum un hectar de teren

agricol. prin intermediul ipa online, agri­cultorii care solicită plăți directe de la Uniu­nea europeană au posibilitatea de a realiza online operațiunile de identificare şi digi­tizare a parcelelor, stabilindu­şi declarația de suprafață.avantajul este că se poate lucra de oriunde există acces la internet (ferme, primării sau

centre apia), pe o perioadă lungă şi cu mult timp înainte de campania agricolă. fermi­erul poate să­şi corecteze greşelile şi să aibă acces în orice moment la rezultate, astfel riscul de a depune o cerere incorectă fiind mult mai mic. În plus, suprafața identificată chiar de fermier este măsurată foarte ex­act şi nu mai sunt necesare hărțile pe hârtie. Consistența datelor este verificată de sistem, ceea ce duce la reducerea numărului de erori. suma suprafețelor parcelelor digiti­zate este calculată automat.

rezultatele sunt disponibile în orice mo­ment. solicitantul poate salva declarația de suprafață pe calculatorul personal sau, dacă este nevoie, poate să o tipărească utilizând o imprimantă.În anul următor digitizării inițiale, tot ce trebuie să facă solicitantul este să actual­izeze schițele, ceea ce duce la o economie semnificativă de timp.fiecare fermier care şi­a identificat par­cela prin intermediul ipa online trebuie să depună la Centrele apia şi o cerere de plată.

miercuri – 5 octombrie 2011

IPA online este un instrument prin care solicitanții de plăți directe, din fonduri UE, își pot identifica și digitiza parcelele.

Cum își pot vizualiza agricultorii terenurile

75%din valoarea de achiziție a vehicu-

lului agricol cumpărat (exclusiv TVA) poate fi finanțată de BRD,

prin creditul de investiții destinat achiziției de vehicule agricole noi.

Produse bancare pentru agricultori„sectorul agricol a reprezentat o preocu­

pare permanentă pentru brd, cu rezultate notabile. brd asigură o gamă diversificată de produse bancare pentru agricultură: credite în baza subvențiilor apia, credite pentru finanțarea activităților curente, pentru achiziții de utilaje şi altele”, a declarat Cătălin ioan toncea, şef serviciu animare Comercială la brd.

pentru agricultorii înscrişi în „programul de stimulare a înnoirii parcului național de tractoare şi maşini agricole autopropul­sate” (cunoscut sub numele de programul rabla pentru tractoare), pentru anul în curs, brd oferă un produs de finanțare cu o perioadă de creditare de până la cinci ani, cu posibilitatea alegerii monedei de finanțare (lei sau euro). ajutorul neram­bursabil de la stat, reprezentat de primele de casare, poate fi utilizat ca aport propriu. Valoarea finanțării este de până la 75% din valoarea de achiziție a vehiculului agricol.

RESPECT FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTORtoţi producătorii de maşini agricole dezvoltă în prezent soluţii care să satisfacă normele riguroase de poluare. tier 4a şi new Holland agriculture oferă motoare de ultimă generație care sunt prietenoase cu mediul pe parcursul întregii lor durate de viaţă. aceasta nu doar pentru că este o cerinţă legală, ci şi pentru că new Holland este complet implicată în a oferi fermi­erilor soluţii care să facă agricultura mai eficientă şi mai eco­friendly.

NEW HOLLAND: LIDER ÎN ENERGIA CURATĂnew Holland a introdus deja soluţii de vârf în industrie care au revoluţionat agricul­tura prietenoasă faţă de mediu. de exem­plu, a fost primul producător care a oferit compatibilitate 100% pentru biodiesel. din 2006 a fost prima care a folosit acest com­bustibil regenerabil prietenos cu mediul, azi aproape orice produs din gama new Holland fiind compatibil cu biodiesel. Însă nu s­a oprit aici.

NEW HOLLAND PROMITE CĂ ZIUA DE MÂINE VA ADUCE ADEVĂRATA INDEPENDENŢĂ ENERGETICĂnew Holland s­a dedicat respectării me­diului şi dezvoltă deja concepte care merg dincolo de reglementările viitoare privind poluarea. de fapt ei îşi imaginează viitorul cu zero emisii, o lume în care veţi fi capa­bili să vă satisfaceţi toate nevoile proprii de energie. poate părea un vis, dar aceasta este realitatea exprimată prin tractorul nH2tM. el funcţionează cu hidrogen produs de tine, fermierul, în viitoarea ta “fermă independentă din punct de vedere energetic”. el nu produce emisii poluante, doar puţină apă. new Holland priveşte întotdeauna dincolo de orizont pentru a­ţi oferi astăzi soluţiile de mâine. de ce? Ca să îmbunătăţească lumea în care trăim. toți suntem de acord că pentru o bună calitate a vieţii, avem nevoie să respirăm aer curat şi proaspăt. dar creşterea populaţiei, urbanizarea şi schimbările climatice

fac aceasta mai dificilă şi guvernele din întreaga lume încearcă să rezolve aceste probleme. emisiile din fermă pot fi mici în comparaţie cu poluarea pe autostrăzi, dar new Holland este hotărâtă să­şi aducă contribuţia modestă la reducerea acestor substanţe periculoase.

POVESTEA REDUCERII EMISIILORÎn 1996 au fost introduse primele standarde tier 1 privind emisiile, şi de atunci oxizii de azot (nox) şi particulele au fost reduse cu 60%. prin introducerea reglementărilor tier 4a în 2011 particulele vor fi reduse în continuare cu 90% , iar nox cu 50%. aceste substanţe toxice sunt produse în timpul arderii şi pot deteriora mediul şi sănătatea umană. dar hai să aflăm mai multe despre acestea.nox: Monoxidul şi bioxidul de azot sunt produse în timpul combustiei când mo­torul este cel mai încins. aceste gaze sunt două dintre cauzele principale ale ploii acide şi subţierii stratului de ozon. p: particulele se compun în special din particulele de carbon şi alte substanţe otrăvitoare care sunt produse când nu tot combustibilul este ars în timpul com­bustiei, în general când motorul este mai rece.

DE 100 DE ORI MAI PUŢINE EMISII POLUANTE DECÂT ÎN URMĂ CU UN DECENIU

new Holland a redus emisiile de 100 de ori faţă de deceniul trecut, pentru a îmbunătăţi viaţa fermierilor şi a familiilor lor. În ter­meni reali, aceasta înseamnă că poţi folosi o maşină care corespunde tier 4a 100 de zile şi produci aceeaşi cantitate de emisii pe care le producea o maşină tier 1 într­o singură zi.

miercuri – 5 octombrie 2011

SOLUȚII INGENIOASE PENTRU O AGRICULTURĂ MAI EFICIENTĂ

PUTERE CREATĂ PRIN TEHNOLOGII FIAT POWERTRAINnew Holland nu merge singură când este vorba de tehnologia tier 4a, ci se poate baza pe experienţa partenerului său în dezvoltarea motoarelor. acesta este fiat powertrain technologies (fpt). fiat a inventat tehnologia Common rail în anii 1980 şi a adus­o maselor pe alfa romeo 156 în 1997. ei au fost primii care au introdus­o şi în domeniul maşinilor agricole.

MAI CURATGrupul fiat–automobile are cele mai scăzute emisii de Co2 dintre toţi producătorii de maşini din europa.

DOVEDITfpt a produs deja peste 100.000 de mo­toare cu sistemul sCr (reducere catalitică selectivă) de­a lungul ultimilor cinci ani pentru industria de transporturi auto. fiabilitate confirmată.

DOUĂ SOLUŢII PENTRU PRODUCTIVITATE new Holland a adoptat două soluţii diferi­te bazate pe beneficiile lor: reducerea catalitică selectivă (sCr) la motoarele mari şi recircularea gazelor arse răcite (CeGr) la motoarele mai mici. de ce? pentru că new Holland este hotărâtă să aplice cele mai bune soluţii tehnologice existente la mo­toare pentru a reduce costurile de operare, pentru a mări productivitatea şi a reduce poluarea mediului. aceasta înseamnă alegerea unor soluţii croite special pentru fiecare maşină în parte. CeGr necesită un pachet de răcire a gazelor fierbinţi înainte de a fi recirculate în sistemul de admisie al motorului. Mo­toarele cu capacităţi mai mari şi cu puteri mai mari produc volume de gaze mai mari, care au ca rezultat necesitatea unui pachet de răcire foarte mare. aceasta a făcut din

sCr alegerea naturală pentru maşini de peste 100 Cp. de ce? pentru că reduce cerinţele de răcire şi garantează putere mare. pentru tractoarele mai mici cu puteri mai scăzute, cu eliberare mai redusă de căldură şi prin urmare, cu un necesar mai redus de răcire, CeGr ese solutia corectă.

CEGR - SOLUŢIE COMPACTĂ PENTRU MAŞINILE CU PUTERI REDUSEaceasta se foloseşte la tractoarele cu puteri reduse, care au nevoie de sisteme de răcire mai mici. tehnologia reduce emisiile de nox prin recircularea unei cantităţi contro­late de gaze de eşapament răcite în galeria de admisie. restul de particule sunt elimi­nate printr­un filtru de particule extern, care curăţă gazele înainte de a fi evacuate pe ţeava de eşapament.

SCR: SOLUŢIE DE ÎNALTĂ PERFORMANŢĂ, EFICIENTĂ PENTRU MAŞINILE CU PUTERI MARIsCr­reducerea catalitică selectivă foloseşte un catalizator pentru a trata emisiile de nox conţinut în gazele de eşapament, transformându­le în apă şi azot, substanţe nepericuloase, care se găsesc în mod natu­ral în atmosferă. pentru a obţine aceasta, se foloseşte un sistem de tratare după ieşirea din motor adăugând în gazele de evacuare din motor o soluţie cunoscută sub denu­mirea de diesel exhaust fluid (def) sau ad­blue, un amestec de uree cu apă, care este transparentă şi non­toxică. Întregul sistem este controlat de o unitate de dozare care utilizează un senzor pentru monitorizarea gazelor de eşapament. Unitatea de dozare primeşte această informaţie şi o foloseşte să calculeze cantitatea precisă de adblue care trebuie adăugată în amestecul de gaze. Cum reducerea catalitică are loc în afara motorului, aceasta permite optimizarea procesului de combustie din motor pentru a reduce particulele.

soluțiimiercuri – 5 octombrie 2011

AVANTAJELE SCRMotoarele bazate pe sCr “respiră” aer proaspăt bogat în oxigen în locul gazelor de eşapament îmbâcsite recirculate, asi­gurând condiţii optime pentru combustie, iar arderea, consumul de combustibil şi

performanţele motorului sunt optime. rezultatul: 7% putere mai mare şi 13% cuplu mai mare, consum de combustibil cu până la 10% mai redus comparativ cu cel al motoarelor bazate pe recircularea gazelor de evacuare răcite. Motorina nu

este singurul cost care se poate reduce prin folosirea sCr. CeGr necesită schim­barea mai frecventă a uleiului, ca urmare a unei cantităţi mari de gaz de eşapament recirculat. la anumite game se va creşte intervalul de schimb de ulei cu 100%, reducându­se costurile de operare. aceste economii ţin cont de costul pentru adblue. pentru fiecare euro cheltuit cu adblue, se economisesc 3­6 euro la motorină. new Holland împreună cu fiat power­train a dezvoltat sistemul sCr, care poate funcţiona cu combustibili standard, fără a fi necesari aditivi costisitori pentru motorină. AVEM ASTĂZI SOLUŢIA PENTRU MÂINEexperţii au fost de acord că tehnolo­gia sCr poate satisface fără probleme cerinţele viitoare tier 4 b, deci dezvolta­rea noilor generaţii de maşini nu este o problemă şi nu înseamnă căutarea de soluţii. ele există.

CE ESTE DEF/ADBLUE? este o soluţie de uree în apă care se adaugă în gazele arse după ieşirea din motor, fără a influenţa funcţionarea şi durabilitatea motorului, pentru a reduce cantitatea de

noxe. de ce avem două denumiri diferite? simplu! denumirea diesel exhaust fluid (def) este folosită în america, în timp ce adblue este utilizată în europa pentru acelaşi produs.

CE ÎNSEAMNĂ ADBLUE PENTRU TINE ŞI MAŞINA TA? adăugând adblue nu se afectează de loc performanţele maşinii, deoarece este injectat în sistem după combustie, ceea ce înseamnă că generarea de putere rămâne la nivelul impresionant cu care v­aţi obişnuit la new Holland. Vei avea o maşină mai eficientă, fără nici un efort din partea ta. plus avantajele faţă de mediu. Con­sumul de adblue este cantitativ aproxima­tiv 5% din consumul de motorină, rezer­vorul de adblue fiind localizat lângă cel de motorină şi este dimensionat astfel încât trebuie alimentat o data la fiecare două rezervoare de motorină.

UNDE GĂSEŞTI ADBLUE?importatorul new Holland, prin CnH parts&service, asigură cantităţile ne­cesare de adblue în containere dimen­sionate după nevoile tale.

Florin Neacșu - NHR AGROPARTNERS

miercuri – 5 octombrie 2011

Accesare de fonduripndr este documentul pe baza căruia poate fi accesat fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi care respectă liniile directoare strategice de dezvoltare rurală ale Uniunii europene „În total, până la 23 septembrie au fost depuse 95.255 de proiecte. din acestea au fost selectate 47.697. proiectele contractate (finanțate) sunt în număr de 30.072, cu o valoare publică de 4,16 miliarde de euro”, a precizat Grațiela tiron, consilier la direcția Generală de dezvoltare rurală din cadrul Ministerului agriculturii şi dezvoltării rurale. alocarea financiară publică este de 10.097,08 mil. de euro (buget național şi Ue).

Sesiuni de proiecteÎn 2011 au fost 15 sesiuni de depunere de proiecte. până la 23 septembrie au fost efec­tuate plăți în valoare de 2,64 miliarde euro, reprezentând un grad de absorbție de 26,1%.

Într­un singur an, plățile aferente măsuri­lor de investiții au depăşit nivelul realizat în perioada 2008 ­ august 2010.În perioada 1 septembrie 2010­1 septembrie 2011, Ministerul agriculturii şi dezvoltării rurale, prin direcția Generală de dezvol­tare rurală ­ autoritatea de Management pentru pndr, a înaintat două propuneri de modificare a programului național de dezvoltare rurală, în luna octombrie 2010, respectiv mai 2011, aprobate de Comisia europeană în cursul acestui an. aceste mo­dificări au urmărit îmbunătățirea accesării şi implementării programului şi creşterea gradului de absorbție.

Finanțare de investițiiprincipalele modificări realizate în decur­sul ultimului an au constat în modifica­rea programului național de dezvoltare rurală în vederea finanțării unor acțiuni de investiții pentru diminuarea efecte­

lor inundațiilor şi prevenirea acestora (completarea măsurii 125 „Îmbunătățirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii” cu o nouă sub­măsură 125; „lucrări de construcții, refacere şi moder­nizare a infrastructurii de prevenire şi de protecție împotriva inundațiilor“, precum şi a Măsurii 322 „renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia şi populația rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” cu sub­măsura 322; investiții privind lucrări de refacere şi modernizare a infrastruc­turii rutiere afectate de inundații în anul 2010). de asemenea, aceste modificări au mai vizat acordarea unui avans pentru costurile de funcționare a Grupurilor de acțiune locală, dobândirea de competențe şi animarea teritoriului de maximum 20% din totalul costurilor aferente funcționării, animării teritoriului şi dobândirii de competențe.

Negocieri MADR -CEÎncepând cu luna mai 2011, Madr a dema­rat negocierile cu Comisia europeană pen­tru pregătirea celei mai substanțiale modi­ficări a pndr care se referă, în principal, la realocarea de fonduri, creşterea nivelului sprijinului acordat tinerilor fermieri, dar şi creşterea intensității sprijinului acordat pentru măsurile 312­sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro­întreprinderi (pen­tru activitățile non­agricole productive şi serviciile medicale şi sanitar­veterinare) şi 313­ Încurajarea activităților turistice (pen­tru agroturism şi activități recreaționale) la 90% din valoarea investițiilor.negocierile pentru creşterea nivelului sprijinului acordat tinerilor fermieri au în vedere creşterea acestuia de la 25.000 de euro la 40.000 de euro, care se va aplica la următoarea sesiune de depunere a proiec­telor, programată pentru luna noiembrie.

Numărul proiectelor finanțate până la data de 23 septembrie 2011 prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) a trecut de de 30.000.

Câți bani a atras agricultura românească din fondurile europene

Până la 23 septembrie 2011 au fost efectuate plăți în valoare de 2,64 mili-arde de euro, reprezentând un grad de absorbție de 26,1% (peste 2.000 de proiecte finalizate).

15 sesiuni de depunere a proiectelor

au avut loc până în prezent, cu o alo-care totală de 1,51 miliarde de euro.

2,19miliarde de euro au fost alocate

pentru 32.786 de proiecte depuse în cursul anului 2011

miercuri – 5 octombrie 2011

Ce măsuri ar trebui adoptate pentru stimularea exporturilor agricole?totul ține de performanță. În primul rând ar trebui acordat mai mult sprijin fermi­erilor. ar trebui să existe subvenții la mo­torina, la energie şi apă utilizate în irigații. fondurile europene ar trebui direcționate către modernizarea şi dezvoltarea zonelor rurale. sprijinul ar trebui să fie inclusiv financiar, în sensul asigurării unor credite bancare cu dobânzi mai mici. toate pentru a obține performanțe. atunci putem să şi exportăm, eventual să asigurăm şi prime de export.

Cum ar putea statul stimula asocie-rea, respectiv comasarea terenuri-lor?s­au dat subvenții, pe care eu le­am numit

prime electorale, cui a vrut şi cui n­a vrut. stimulați ar trebui să fie numai cei care dețin o suprafață minimă de teren sau un număr minim de capete de animale, care să justifice obținerea de profit. nu trebuie acordate stimulente pentru agricultura de subzistență. legislația trebuie modi­ficată în sensul în care, pentru asociații, simplul țăran să nu mai poată fi înşelat. de asemenea, ar trebui o lege sănătoasă pentru funcționarea optimă a camerelor de comerț.

Producția foarte bună din acest an poate ieftini alimentele? La ce ne pu-tem aștepta în perioada următoare, în privința prețurilor la alimente?nu vor fi ieftiniri la alimente. Comercianții de cereale sunt oameni de afaceri. ei vor

vinde la prețul bursei. Creşterea prețului la utilități va determina o creştere mai mare a prețului alimentelor. dacă ne gândim şi la creşterea de tVa, sigur vom avea prețuri mari, chiar peste alte state care au nu numai un tVa mai mic, dar şi măsuri fiscale favorabile. declarațiile oficiale că vom mân­ca mai ieftin, datorită producției mai mari, sunt poveşti politice. prețurile la noi nu au scăzut datorită producției mari, ci pentru că marfă nu se cumpăra pentru că veniturile noastre sunt mult prea mici, iar vânzările au scăzut.

Cum ar putea fi stimulat sectorul de procesare pentru a reduce exporturi-le de materie primă și pentru a crește exportul de produse procesate ?prin orice metodă trebuie sprijinită, în

principal, dezvoltarea agriculturii, pentru a nu mai fi nevoiți să importăm materie primă. apoi, este necesară relaxarea fiscală în industria alimentară, inclusiv să scadă tVa­ul la maximum 5%. Multe societăți vor ieşi din zona neagră sau gri, iar la buget sigur se va încasa mai mult. Calitate avem, însă prețul lasă de dorit din cauza celor prezentate mai sus. statul tre­buie să creeze rezerve. spre exemplu, dacă s­ar efectua controale eficiente în zona cerealelor, toate neregulile întâlnite se pot transforma în confiscări de marfă, iar din confiscări se pot constitui rezerve de stat, astfel încât să se poată interveni pe piață, în orice moment. de exemplu, în zona portului Constanța şi nu numai. se poate acționa similar şi în situația importurilor în neregulă.

Interviu cu Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA)

Recolta bogată din acest an nu va ieftini alimentele

Criza alimentarăPreconizata criză alimentară ar putea afecta și România, consideră Dragoș Fru-mosu, președintele Federației Sindicate-lor din Industria Alimentară (FSIA). Încă de la începutul anului, experții unor instituții internaționale au avertizat că prețurile la alimente au atins niveluri istorice, din cauza unei penurii de alimente care ar putea duce la înfometarea a jumătate din populația lumii şi la revolte. „Creșterea populației la nivel global, dar și schimbarea obiceiurilor alimen-tare în unele țări asiatice sunt elemente care influențează deja prețurile la alimente”, consideră Dragoș Frumosu.

Terenuri nelucrateÎn România, în fiecare an rămân nelu-crate aproape o treime din terenurile arabile. „Recolta actuală, care a fost una foarte bună, nu este un element suficient pentru a profita de actuala situație a pieței ag-ricole globale. Degeaba avem potențial, dacă nu avem politici, programe coer-ente în domeniul agriculturii. Evaziunea,

corupția, dar și alte probleme ale agricul-turii precum terenurile arabile necultivate an de an, în proporție de 30%, nu ne dau șansa de a deveni competitivi decât peste 5-10 ani ”, susține președintele FSIA.

Producție, sub potențialRomânia va avea încă un an

agricol excepțional, lucru care i-a luat prin surprin-

dere pe cei mai mulți producători agricoli.

Ei se aşteptau la o scădere a producției după recordurile din 2010.În realitate, ceea ce părea să fie un

nivel de producție excepțional tinde să

devină noul standard. Ca urmare a recapitalizării unei

mari părți a exploataților, chiar şi cifrele umflate din anii ’80 sunt acum depăşite în mod constant. Iar de la această bază, producția agricolă poate doar să crească. Potențialul agricol al României este de două sau chiar trei ori mai mare, spun experții.Producția de cereale foarte bună din acest an este mult sub potențialul real al agriculturii româneşti, spun fermierii.

30%din terenurile arabile ale României rămân nelucrate în fiecare

an din lipsa unor pro-grame coerente în

agricultură.

miercuri – 5 octombrie 2011

campanii

Cât ar fi volumul acceptat de produse agricole pen­tru tranzacționare la bursa de Mărfuri? septimiu stoica,

preşedintele bursei române de Mărfuri, declară că pentru început „pot fi acceptate şi volume mai mici tocmai pentru a putea

considera că a avut loc un pionierat”. „normal, marii producători ar trebui să dea tonul. Însă acum ar putea fi considerate re­zonabil, şi câteva zeci de tone. În prezent, cu părere de rău o spun, tranzacțiile bur­siere în domeniul agricol sunt spora­dice, întâmplătoare, nesemnificative. nu

discutăm de volume, suntem încă în zona în care pledăm pentru beneficiile ce ar putea veni din tranzacționare. oferim servicii pentru cei care cumpără şi vând produse agricole, numai să vină la noi”, a declarat septimiu stoica, preşedintele bur­sei române de Mărfuri (brM).

Nu este nevoie de o nouă bursă agricolă, în România există Bursa de Mărfuri, spune Septimiu Stoica, președintele Bursei Române de Mărfuri.

Tranzacțiile bursiere agricole sunt sporadice și nesemnificative

Tranzacțiile bursiere Tranzacțiile bursiere Tranzacțiile

agricole sunt sporadice și agricole sunt sporadice și agricole sunt

nesemnificativesporadice și nesemnificativesporadice și

Tranzacțiile bursiere agricole sunt sporadice și nesemnificative

Interes public pentru burse agricolebursa română de Mărfuri este organizată după modelul marilor burse ale lumii şi beneficiază de un sistem ierarhic funcțional, care asigură desfăşurarea pro­cesului decizional şi operațional. adu­narea Generală a acționarilor este forul principal de conducere, iar administrarea societății ca bursă este realizată de Con­siliul de administrație. preşedintele Con­siliului de administrație este directorul general al bursei române de Mărfuri. Competențele de ordin operativ sunt pre­luate de Comitetul directorilor executivi.„În românia există un interes public pen­tru burse agricole. Însă nu e necesară o nouă bursă agricolă, există deja bursa de Mărfuri. bursa română de Mărfuri este un punct de referință bursier sub umbre­la căruia se vor putea găsi soluții pentru tranzacționarea oricăror mărfuri stan­dardizabile”, a subliniat septimiu stoica.

1992este anul în care s-a deschis

Bursa Română de Mărfuri (BRM), la București. Prima ședință de

tranzacționare în ringul BRM a avut loc la 10 decembrie 1992

miercuri – 5 octombrie 2011

Începând cu septembrie 2010, venind în întâmpinarea necesităţilor agri-culturii româneşti, IKB Leasing şi-a propus să faciliteze accesul fermierilor români la utilaje agricole care să ofere un plus de valoare afacerilor acestora. Este vorba de utilaje moderne, fiabile, mutifuncţionale, cu un consum redus de combustibil, rezistenţă sporită şi precizie de lucru, care pot fi folosite 24 de ore pe zi, având marjă mică de eroare, grad înalt de confort şi uşurinţă a manevrării. Cu alte cuvinte, sunt utilaje performante cu un randament ridicat la hectar, care contribuie la suc-cesul afacerilor fermierilor, dându-le posibilitatea de a practica agricultura secolului XXI.

IKB Leasing este o companie care gândeşte pe termen lung. Este inte-resatâ de o dezvoltare sustenabilă a activităţii clienţilor săi. De aceea, filozofia IKB Leasing se bazează pe principiul consultanţei individuale. Compania îşi propune să vină în

întâmpinarea fermierilor cu concepte de finanţare speciale, care susţin specificul fiecărei afaceri. Pentru orice tip de credit, dobânda este de 6,9% pe an, fixă pe toată durata contractu-lui de finanţare. Rambursările se pot face regulat, dar și sezonier, la recoltă, con form dorinţei fermierilor. În plus, garanţia cerută de IKB Leasing este constituită în principal tot din obiectul finanţat. Alături de credit, finanţarea poate fi realizată şi prin leasing. Soluţiile de finanţare sunt concepute flexibil, special pentru nevoile afacerii respective. Avansul, ratele de leasing şi valoarea reziduală sunt ajustate pentru a obţine cea mai bună soluţie pentru fiecare client în parte.

Pentru mai multe informaţii puteţi con-tacta reprezentanţii companiei la sediul firmei din str. Grigore Alexandrescu nr. 16-20, et. 5, sect. 1 Bucureşti, tel. 0213087300, fax: 0213087390, e-mail: info@ikb-leasing.ro , www.ikb-leasing.ro.

condiţii imbatabile de finanţare a utilajelor agricole

IKB Leasing Finance IFN SA

IKB Leasing are o experienţă de peste 40 de ani şi un nume de primă clasă în finanţarea şi leasingul de echi-pamente şi operează, pe lângă ţara de origine, Ger-mania, în alte opt ţări europene. În România, IKB Leas-ing este prezentă din 2007 şi este specializată exclusiv în finanţarea maşinilor şi echipamentelor industriale şi agricole. Compania oferă finanţare sub formă de leasing şi credit în condiţii extrem de avantajoase, reușind - în ciuda climatului economic nefavorabil - să aibă o evoluţie constant ascendentă a afacerii.

Pot fi garantaţi: beneficiarii privaţi şi publici eligibili ai feadr ; fermierii şi procesatorii de produse agricole;

Garanţia FGCR – IFN SAGaranţia Fondului poate acoperi:

până la 80% din valoarea creditelor acordate de instituţiile finanţatoare fermierilor, procesatorilor de produse agricole şi sectorului non­agricol pentru realizarea investiţiilor declarate eligibile prin feadr şi respectiv a finanţării pentru asigurarea capitalului de lucru necesar realizării producţiei;

până la 100% din valoarea scrisorilor de garanţie necesare beneficiarilor publici ai feadr pentru obţinerea avansului de la apdrp sau realizarea obiec­tivelor de investiţii. Valoarea maximă a unei garanţii acordate fiecărui beneficiar de către fGCr­ifn sa pentru fiecare solicitare a instituţiei finanţatoare nu va depăşi echivalentul a 2,5 milioane de euro, denominaţi în lei la cursul leu/euro de la data solicitării de garantare transmisă acestuia de către instituţia finanţatoare.Comisionul datorat fondului pentru acordarea garanţiei va fi:

de 0,06% pe lună, sau după caz 1% pe an, în cazul beneficiarilor publici; între 1,6% ­ 3,8% în cazul beneficiarilor privaţi, în funcţie de ratingul atribuit beneficiarilor de instituţia finanţatoare, cu excepţia beneficiarilor măsurii

121 şi 123 din pndr, care vor plăti primă unică de garantare. nivelul acesteia in anul 2011 este de 1,25%, conform ordinului Ministrului Madr nr. 287/2010.

Cum se poate accesa garanţia FGCR - IFN SA ?

Informaţi-vă pe adresa Fondului: www.fgcr.ro, contactaţi una din următoarele bănci comerciale pentru obţinerea finanţării necesare realizării afacerii dumneavoastră şi optaţi pentru garantarea lui de către FGCR - IFN SA:Banca Comercială Română SA, B.R.D. – Groupe Société Générale SA, Banca Transilvania SA, Raiffeisen Bank SA, CEC Bank SA, Banca Comercială Carpatica SA, Banca Românească SA, MKB Romexterra Bank SA, Romanian International Bank SA (RIB), EximBank SA, ATE Bank Romania SA, CR Firenze Romania SA, ProCredit Bank SA, OTP Bank Romania SA, Millennium Bank SA., Volksbank, Piraeus Bank, Alpha Bank România SA, Bancpost SA, Bank Leumi Roma-nia SA, Emporiki Bank Romania SA, GE Garanti Bank SA, Unicredit Tiriac Bank, Libra Bank, Banca Comerciala Feroviara SA. Pentru obţinerea scrisorii de garanţie în cazul beneficiarilor publici, aceştia se vor adresa direct Fondului.

miercuri – 5 octombrie 2011

FONDUL DE GARANTARE A CREDITULUI RURAL - IFN S.A.

Vreţi să dezvoltaţi o afacere în domeniul agriculturii sau al industriei alimentare sau să realizaţi proiecte finanţate prin FEADR şi nu dispuneţi de suficiente garanţii pentru a obţine un credit?

FGCR - IFN SA garantează reuşita dumneavoastră! Nu ezitaţi să ne contactaţi la: Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA Str. Occidentului nr. 5, sector 1, Bucureşti

Tel.: 021/312.54.03; 021/312.54.05; 021/312.54.63; 021/312.54.64; 021/312.54.65,Fax 021/312.54.14; 021/312.54.19

e-mail: fgcr@upcmail.ro; office@fgcr.ro www fgcr.ro

Servicii oferite:

1. Fondul acordă garanţii pentru : creditele pe termen scurt, mediu şi lung solicitate de beneficiari pentru realizarea producţiei agricole şi a obiectivelor de investiţii cofinanţate prin

pndr; creditele acordate de instituţiile finanţatoare beneficiarilor pndC, saps şi altor forme de sprijin alocate din bugetul Madr, în calitatea acestora de

persoane fizice sau juridice;2. Fondul emite garanţii în favoarea beneficiarilor publici ai FEADR pentru încasarea de la APDRP a avansului prevăzut în Contractul de finanţare nerambursabilă;3. Fondul administrează schema de garantare a certificatelor de depozit pentru seminţele de consum.beneficiarii prevăzuţi la pct. 1 trebuie să se încadreze în categoria de iMM­uri conform legislaţiei în vigoare şi să nu se afle în dificultate financiară con­form Comunicării Ce publicată în Jo al Ue nr. 244,01/10/2004.

Prietenul de care aveţi nevoie esteFondul de Garantare a Creditului Rural – IFN SA

pentru că:

gestionează schemele de garantare cu finanţare din pndr;

facilitează accesul la credite al fermierilor, al procesatorilor de produse agricole, al beneficiarilor eligibili ai fondului european agricol pentru dezvoltare rurală şi al fondu­lui european de Garantare agricolă;

oferă un instrument prin care finanţarea rurală a devenit accesibilă beneficiarilor programelor europene;

acordă garanţii în lei şi în valută; nu pretinde din partea clientului alte

garanţii materiale pentru garanţia

acordată, în afara celor solicitate de bancă pentru partea negarantată de fond şi dobânda aferentă;

împarte cu instituţiile finanţatoare riscul finanţării;

oferă profesionalism şi operativitate în acor­darea garanţiilor.

conferences@medienholding.ro

Director Medien ConferencesDaniel Drăgan

daniel.dragan@medienholding.ro

Project CoordinatorMedien Conferences

Elena Gherasim

Partnership CoordinatorMedien Conferences

Iulian Băbeanu

Project ExecutiveMedien Conferences

Andreea PăunAndreea Ioniță

ZIARUL DE BUSINESS se distribuie gratuit împreuna cu

Ziarul România liberă este editat de Societatea „R“, din cadrul grupului

ADRESA: Nerva Traian nr. 3, Bl. M101, et. 9, sector 3, București CP 031041; Telefon: 021/202.82.90; Fax: 021/202.81.43

TIPAR: United Print

EDITOR Romulus Cristea

romulus.cristea@romanialibera.ro

Prelucrare foto Anca Marisac, Florin Anghel

Scopul principal al creşterii unei culturi este producerea de hrană şi furaje. pe lângă producţia în sine, factorii ecologici (protejarea solu­

lui) şi economici (reducerea costurilor) au un rol din ce în ce mai pregnant. pentrua îndeplini aceste cerinţe, procesele agri ­ cole trebuie adaptate condiţiilor de pro­ducţie. Îmbunătăţirile din ultimii ani ale utilajelor de arat şi semănat au dus la atin­gerea unor standarde înalte în dome niu. reducerea aratului nu simplifică proce­sul agricol: forţa de muncă, consumul de energie şi uzura maşinilor s­au redus, dar cunoştinţele şi capacitatea de expertiză a fermierilor trebuie îmbunătăţite consi­derabil.semănarea în mulci este definită ca fiind semănarea culturii în resturile uscate ale culturii precedente. semănarea directă implică semănarea seminţelor în rigolele înguste făcute de semănătoare. semănarea convenţională implică mai întâi arare, pregătirea patului germinativ şi apoi semănare. seminţele sunt semănate ulte­rior sau simultan cu lucrările de pregătire, folosind utilaje combinate.

Capacităţile şi limitele semănării în mulcidr. Helmut Wagentristl, şef al departa­mentului de cercetare al Universităţii agricole din Viena, austria. Ca alternativă la ararea tradiţională cu plugul, am investigat implementarea proceselor de lucru cu efect redus. acestea se pot practica sub diferite forme. Metoda extremă este semănarea directă, prin care solul rămâne intact, cu excepţia rigolelor făcute de semănătoare pentru plasarea seminţelor în sol.agricultura complet mecanizată se confruntă cu riscul compactării solului, din cauza multiplelor treceri pe care tractoarele trebuie să le efectueze asupra fiecărei suprafeţe, în special pe teren umed. terenul poate fi compactat până la adâncime

miercuri – 5 octombrie 2011

Inteligenţa agricolă de la Pöttinger: semănarea în mulci preia controlul(reniUs, 1985). acest tip de deteriorare nu poate fi eliminată prin îngheţ sau prin folosirea plugului. plugurile cu cormane din fâşii pot fi folosite pentru ruperea părţii superioare a solului, dar simpla folosire a acestora duce la compactare, împiedicând creşterea rădăcinilor. În consecinţă, funcţia de transport a solului se deteriorează, ac­celerând evaporarea apei. suprafaţa solului este expusă eroziunii accelerate din cauza vântului şi a apei.Unul dintre remedii este implementarea metodelor care lasă un strat de mulci pe suprafaţă. protecţia asigurată de stratul de mulci reduce efectele vântului şi ale apei. energia cinetică a picăturilor de apă se reduce, minimizând riscul de formare a noroiului şi a crustei.substanţele organice de pe suprafaţa solului susţin viaţa acestuia. ramele se înmulţesc, pentru a crea pori carepermit infiltrarea mai eficientă a ploii.evaporarea neproductivă este împiedicată de stratul de mulci, care este un factor important în zonele aride. o condiţie importantă pentru reducerea cu success a deteriorării solului este ca acesta să aibă o structură stabilă, cu o bună sursă de apă să fie aerat şi să aibă o bună retenţie termică. aceste proprietăţi le au solurile bogate în humus, calcar şi argilă activă din punct de vedere biologic. reducerea arării duce la creşterea compactării fiecărui strat caredetermină crearea unui sistem stabil de pori între sol şi subsol. În ultimii ani,

studiul ecosistemelor naturale şi aproape naturale a arătat că ararea mecanică nu este necesară pentru creşterea plantelor.

Semănarea în mulci - avantaje1. Prevenirea noroiului: Ploaia distruge par-ticulele şi microstructura solului. Particulele solului se destabilizează şi blochează pământul cu noroi sau formează o crustă. Cu cât ararea este mai rară, cu atât solul este mai capabil să permită infiltrarea apei. Un sistem de pori nede-teriorat asigură rate mari de infiltrare.2. Prevenirea eroziunii: Solul se distruge atunci când particulele sale sunt transportate de apă şi de vânt. În zonele arabile deschise, rata de eroziune poate ajunge la 100 t/ha (10 kg/m2). Solul îmbogăţit cu un strat de material organic are rezistenţă crescută la eroziune.3. Creşterea fertilităţii solului: Resturile de plante sunt descompuse de organismele din sol. Produsul descompus este o substanță organică, iar aceasta stabilizează microstructura solului (argilă-humus-coloizi). Ararea redusă duce la creşterea populaţiei de organisme prezente în sol.4. Creşterea compactării terenului: Cu cât compactarea este mai mare, cu atât efectul capilar este mai pregnant, asigurând o mai bună alimentare cu apă în timpul anilor secetoşi.5. Reducerea costurilor: Avantajele cultivării fără arare sunt randamentul mare şi eficien-tizarea costurilor. Timpul necesar şi consumul mare de energie pe care le presupune tehnologia convenţională de cultivare adaugă aproximativ 80 de euro pe hectar la costurile semănării în mulci. Costul mare al erbicidelor compensează

costurile de cultivare mai scăzute pe care le implică semănarea directă.

Semănarea în mulci are grijă de solRecoltarea culturii precedente:În timpul recoltării trebuie să se acorde o atenţie sporită tocării şi distribuirii uni­forme a reziduurilor.Obiectiv:promovarea descompunerii microbiologiceprevenirea ridicării apei ca urmare a acţiunii capilare.Tehnologie:Maşina de recoltare cu sistem eficient de tocare.distribuire uniformă, folosind o maşină rotativă de răvăşit.

Art DirectorCătălin Bratu

DTP Anca Marisac

inovație