sociologie romaneasca

98
PERIODICE Ii D tENIVRIE, 1937 w S 1 a kNI 7 4 or: 11` e. (0..r a. . n - r _ :.4 .41111 ag y J *4. . p- 11,- 140. INSTITUTR SOC o TI .0/ Ur AI -7.*0 416 G /lea . .41 .14 1.E r1 A. . A" . 4 4%. 4, V Iwo% - - . I r t k0 J'C' /2 woo /Xi AN Ole

Upload: bucur-bogdan

Post on 21-Nov-2015

460 views

Category:

Documents


42 download

DESCRIPTION

Director: Dimitrie Gusti

TRANSCRIPT

  • PERIODICEIi

    D tENIVRIE, 1937

    w

    S

    1

    a

    kNI7 4

    or:

    11` e. (0..ra. . n

    -

    r

    _

    :.4.41111 ag

    yJ*4.

    .

    p-11,-

    140.

    INSTITUTR SOC

    o

    TI

    .0/

    Ur AI

    -7.*0

    416

    G

    /lea

    .

    .41.14

    1.E r1

    A.

    . A".

    4

    4%. 4,

    V Iwo%- - . I

    r

    tk0

    J'C' /2 woo

    /Xi

    AN

    Ole

  • CUPRINSULSTUDII:

    H. H. Stahl: SATUL ROMANESC. 0 DISCUTIE DE FILOSOFIA $1 SOCIOLOGIACULTURII 489-502

    MERI$OR, UN SAT DE MOMARLANI" DE PE PRAGUL PORTII SUD-ESTICE ATARI! HATEGULUIde Ion Vintilescu 502-507

    CETELE DE SECERATOARE DIN CUHEA-MARAMURE$de Florea Florescu 507-511

    SEMNIFICATIA ALEGERILOR DIN DECEMVRIE 1937 IN EVOLUTIA POLITICA ANEAMULUI ROMANESCde C. Enescu 512-526

    CRONICA:0 ENCICLOPEDIE ROMANEASCA PENTRU STREINATATE

    de Emanoil Bucufa 527-529DOUA CENTRE REGIONALE DE ORGANIZARE ROMANEASCA $1 DE DOCUMENTARE :

    INSTITUTELE SOCIALE DIN BANAT $1 BASARABIAde Anton Golopentia 529-532

    TACEREA IN PRIVINTA ROMANILOR DE PESTE HOTAREde Florea Florescu 532-534

    DOCUMENTE:CETELE DE COLINDATORI

    Ana Vultureanu: LA LUPTATORI-ILFOV 535-537Ion F. Nicolae: LA OTE$T1-OLT, IN IARNA 1935/36 537-543Valeria C. Stancialescu: LA D1TE$TI-PRAHOVA 543-545Elena Nicolaev: LA VALENI-MUSCEL 545-546

    ANUL NOU AL UNEI FAMILII DIN BURGHEZIA RURALAde Lucia Chirulescu 546-547

    PARCELAREA PROPRIETATII AGRICOLE IN TARA OLTULUIde Al. Barbat 547-548

    VIATA UNUI TARAN DIN BANAT. POVESTEA LUI MO$ PELEA DIN FIB1$de Ecaterina Botez 548-555

    UNGURENII DELA VAIDEENI-VALCEACornelia M. lonescu 555-559

    RECENZII:METODOLOGIA $T1INTELOR SOCIALE Mihuf : Probleme de poporatie romaneasca(D. C. Georgescu) 560-562REALITATEA ROMANEASCA: Iveicu Cateva idei pentru o noun politica maritima(D. Dogaru); Tufescu: Dealul Mare Harlan (H. H. Stahl); Murecianu: OrigineaCiangailor diu Sacelele Bra5ovului (Fl. Florescu); Neagu: Monografia satuluiTinte5ti din jud. Buzau (H. H. Stahl); $otropa: Introducere bibliografle laistoria dreptului roman (H. H. Stahl); Helmuth Klocke: Deutsches and madja-risches Dorf in Ungarn (Satul german 5i cel maghiar in Ungaria), 1936 (Golopentia) 562-569

    INSEMNARI:MARGINAL!! LA CUPRINSUL NUMARULUI DE FATA : Studiile despre cetele de colin-datori (H. H. St.); 2. Pentru o psihologie diferentiala a Romanului; 3. Satul demomarlani" ; 4. A5ezarile de Ungureni din Sudul Carpatilor 570-571FAPTE, VE$T1, PUBLICATII : 1. Congresul international de Sociologie din 1939 ;2. Cercetarea monografica dela Copanca a Inst. Social Roman din Basarabia ;3. Din activitatea Seminarului de Sociologie din Bucure5ti ; 5. Un apel al d-luiMargineanu; 6. Din cuprinsul numarului viitor 572-576

    COPERTA:Banatean din Almaj (Rudaria-Cara5). Cli5eu Dode, Funclatia Regala Principele Carol".

    1

  • SOCIOLOGIE ROMANEASCADIRECTOR : D. GUSTI

    ANUL II, NR. 11 -12 NOEMVRIE - DECEMVRIE 1937

    SATUL ROMANESC0 DISCUTIE DE FILOSOFIA SI SOCIOLOGIA CULTURII

    1. Sociologia qi filosofia satului romanesc. Privind istoria noastrd, putem vedea,dupd un rastimp de aproape totals despdrtire a culturii carturareti de realitatileautohtone, de dragul uneisat mai rapide asimildri" a culturii occidentale", ndscandu-se,rand pe rand, vestitorii unui alt fel de a intelege sensul culturii romaneti. Acetia aucautat sa lege din nou firul rupt dintre izvoarele populare ale creatiei, aa cum ele se potgdsi in satele noastre, i cultura literii tiparite.

    Mai ales Profesorul Nicolae lorga a deschis cele mai insemnate partii in acestdomeniu. Aparitia sa, cu totul singuratecd i menita a ramane nerepetata, era efectulunei vaste experiente personale, care se straduise Si izbutise sa stranga intr'o aceeaminte Si un acela suflet, intreaga cunotinta despre neamul romanesc, sub toate miile deinfatidri pe care acesta le imbrdcase, in trecut i in prezent, cu ajutorul tuturor discipli-nelor tiintif ice: istorie in primul rand; dar i cunoatere nemijlocita a callatorului geograf,sociolog, folklorist i estet, rastalmdcitor in duh filosofic Si de mesianism etic Si national.La aceastd vasty experienta Iorga", descoperitoare i aratatoare pentru prima oars ace este i ce ar putea sd fie neamul romanesc, siliti suntem sd ne intoarcem, fie ca o vremfie ca nu o vrem, de ne place on de nu.

    Scoala pe care a creat-o, Samanatorul, a pastrat insa numai o parte din invataturalui. Difuzandu-se in curent de opinie publicd, ea a dus la o viziune a satului care aveamai mult un colorit literar, suferind de pdcatul unui lirism conventional, in care ralitatileerau inlocuite printr'o serie de cliee laudative : satul romanesc era esential bun, nobil,idilic, plin de Rodici surazatoare, de moi sfatoi i intelepti i de Medi triti ca ciudatulcioban al Mioritei.

    Tipurile literare sdmandtoriste au ajuns astfel st tragd intre gandirea noastrd culti realitatile populare, o perdea de prejudecati i conventii, care stanjeneau mersulnormal, spre adancire, al viziunii noastre despre sat. Curentul de apropriere colectivade fenomenul popular, care dusese la primirea unanimd Si pripita a celor dintai aproxi-matii fdcute pe calea ghiclrii realitatii, deci insa.i succesul celor dintai intentii, puseseun stdvilar i o piedecd la creterea for ulterioara.

    0 noua urnire, aceea a gruparii din jurul revistei Gandirea, muta problema de petdramul literar de pand atunci, pe un altul, fdrd indoiala cu mult mai gray, care era alteologiei: fenomenul romanesc, era acum socotit un fenomen esential ortodox, implicandvaste atitudini metafizice.

    489

  • Lucian Blaga insd, pornit din jurul aceleiasi Gandiri", stramuta din nou problemade data aceasta pe taramul filosofiei. Cel putin aparent, nimic din amintirile Samana-torului" i nimic dintr'ale Gandirii", nu se gdsesc in Blaga: filosofia culturii, pe care d-sao construieste, se misca exclusiv pe abstractiuni, realitatile nefiind decat un punct deplecare pentru gasirea a ceea ce, nefiind vadit in fapte si ganduri exprimate, este presupustotusi ca geneza a lor. 0 intreaga teorie a stilurilor culturale, dublata de o teorie psi-hologica, se construeste astfel, ca o continuare desigur, dar si ca o adancire a uneimiscdri de filosofia culturii ale carei origini sunt germane. Ca aplicatie si exemplificarea acestei teorii generale a culturii pe care o clddeste d-1 Blaga, fenomenul romanescapare si el destul de des, deli nu intotdeauna perfect izolat de ceea ce d-sa numestefenomenul balcanic".

    insa vigoarea exprimarii poetice a d-lui Blaga, faptul ca d-sa a gasit o serieintreaga de formule extrem de sugestive cu privire la satul romanesc sat idee", traindintr'un spatiu mioritic" si mai ales centrarea intregei lui gandiri asupra satului, facutacu prilejul discursului de receptie la Academie, fac ca intreaga sa opera s fie de aciinainte legatd de problema fenomenului romanesc.

    bar afirmarea ca din satul romanesc, purtatorul matricei stilistice" romanesti,centrul ei generator, binecuvantat i rodnic ca stratul mumelor", va putea iesi o culturamajors" romaneasca, constitue mai mult decat o viziune metafizica: este aici un ecou,mai bine zis o rdstalmacire originals, a unei vechi credinte mesianice, de curat caracterIorga : cultura romaneasca, adica pastratoare a tot ce este adevarat romanesc, are in eaputinta ridicarii la cele mai inalte trepte ale gandirii i simtirii omenesti.

    Este deci in acest Elogiu al satului romanesc, unanimul nostru inaintas fara denume", un adevarat manifest social, care indeamna la nadejde si la lupta. Ca atare,menit a bucura adanc pe toti aceia can, intemeiati pe aceeasi credinta, se lupta pentruacelasi scop.

    Printre acestia ne socotim 1 noi, grupa cercetatorilor, carora ne place a ne numiscoala sociologica dela Bucureti". De lungi ani de zile, si inarmati, pe cat putem maibine, cu armele tiintei, ne traim o bund parte din vieata noastre la sate. Am stransastfel o experienta despre satul romanesc, experienta de care am dori sa se Vila seamasi propunem metode de lucru pe care le-am voi primite de toata lumea.

    lata de ce socotim ca o discutie, in scopul unei confruntari de metode cu filosofiiaplecati asupra satului romanesc, este binevenita si poate duce la o adancire a problemeinoastre comune.

    Dar pentru mai multa claritate a intregii discutii, pe care de aci inainte vom purta-o,plecand deseori de la lucrarile d-lui Blaga, dar, Inca mai des, abdtandu-ne de la ele,socotesc cs este necesar sa fixam de la inceput cadrul discutiei si pozitiile noastre.

    D -1 Lucian Blaga nu face sociologie. Cu alte cuvinte, d-sa nu cauta sa dea odescriere completa a fenomenelor sociale, analizandu-le in acelasi timp geneza. Ci,hotarit, isi margineste straduintele la ldmurirea unei probleme de filosofie a culturii:problema stilului.

    D-sa afirma ca nu exists un vid stilistic", adica vreo fapta de a oamenilor,fie individuals, fie colectiva, care sd nu poarte pecetea unui stil. Acest stil este efectulunor procese subconstiente. bar analiza abisala a subconstientului it duce la crearea unoradevdrate categorii" ale subconstientului.

    A purta deci cu d-sa o discutie de sociologie, ar putea s pard abuziv, cacieste abuz schimbarea terenului de discutie, din tinutul abisal al categoriilor stilistice alesde d-sa, in tinutul infaptuirilor concrete de care tine seama sociologia.

    Si cu toate acestea o discutie sociologicd a teoriilor d-lui Blaga se poate face,legitim, pentru cs desi d-1 Blaga se margineste a construi un capitol de psihologie si o teoriea filosofiei stilului, d-sa are totusi macar implicate, dace nu afirmata rdspicat i osociologie proprie.

    490

  • Sociologia moderns afirma ca orisice fapt al vietii sociale are un anumit fel de a fidin pricina unei serii intregi de factori: lume fizicd inconjuratoare ; porunci adanci alebiologicului ; indemnuri, constiente si subconstiente, ale psihicului ; armonizarea autonomaa diverselor fragmente sociale, care se determind reciproc, fie dupd legile coexistentei,fie dupd cele ale succesiunii in timp. Dimpotrivd, D-1 Blaga gasete ca fenomenul socialare o singurd lege: stilul, care izvoraste dintr'o singura serie de factori: cei abisali.Sociologia pe care d-sa o face este deci o sociologie psihologicd, o sociologie parfiald,care adica nu tine seama decat de o anume parte din totalul factorilor care conditioneazdvieata socials? Sau virtutile explicarii prin stil" si prin abis" sunt marginite?

    Aceasta discutie a sociologiei d-lui Blaga, suntem in drept a o face.Dar discutia sociologiei d-lui Blaga suntem nu numai in drept, ci i datori sa o facem,

    pentru ca, in vremea de astazi, suntem porniti pe o sistematica cercetare tiintifica acontinutului fenomenal si istoric, al culturii populare romanesti. De abea am depditpragul cumplitei ignorante, si Mid ca in calea noastra se ridica o neprevazuta piedica, pecare ne-o pun formulele ispititoare ale filosofilor culturii : cititorii cei grabiti cari nu aurdgazul sa inteleaga, in adevar, sensul si bataia unei teorii a stilului, sunt, in momentul defata, dispusi sa creadd ca orisice cercetare a fenomenului romanesc e de prisos: d-1 Blagane-a dat cheia problemei : Matricea stilistice, ne explica stilul oricarei creatii romanesti.Ca atare ne scutete de studiul mecanismului insusi de ivire i dainuire a creatiilorromanesti. *antierul nostru de lucru, ar fi deci, de aci inainte, nu tara romaneasca, ciopera d-lui Blaga.

    Socotesc ca nici d-lui Blaga nu poate se -i vie la indemand afirmatiile prea entu-ziastilor sai elevi, care vad peste tot, exclusiv matrici stilistice", mioritisme" si so-fianisme", 1 pentru care calificativul de pdtrunzator" este inlocuit cu cel de abisal",iar ideea de romanesc" prin aceea de mioritic.

    Pe noi, cercetatori stiintifici la teren, aceastd deprindere de negandire sistematica,pe temeiul faptului ca d-I Blaga a gandit odatd, aceasta punere in dispensd a cercetdriistiintifice, si pentru alte domenii dent ale filosofiei culturii, ne incurca si in potriva eivom lupta.

    In sfarsit, ceeace ne va conduce permanent in timpul discutiei va fi credinta caintreaga cultura romaneasca populara are un Inteles i o valoare nu numai prin stilulei ; ci, dincolo de stil, prin insasi continutul ei. Acest continut este supus legii de vieataa obqtiei pe temei de traditie difuzei. Trecerea culturii de la o generatie la alta, se faceprin contact, prin participare la vieata de obstie, de la contient la constient. Chiar daceam recunoate, in subconstient, prezenta unei matrice stilistice, sambure permanent sineschimbat, cultura populard romaneasca nu o putem vedea tanind mereu proaspatadin abisul matcii, cdci ea se 1 incheaga la suprafata" prin traditie, prin dainuireneintrerupta, din veac in veac. Legile acestei dainuiri contagioase, vom cauta a le

    Fapta nu va fi lipsita de Insemnatate, pentru ce viitoarea ridicare, spre culme,a culturii romanesti, noi nu o vedem facuta prin pastrarea acelei matci stilistice" inal-terate, si cu schimbarea doar a varstrei adoptive" din minors in majors ", cum afirmad-1 Blaga si cum marturisim de la inceput, ce nici macar nu intelegem teoretic, necumss putem realiza practic ; ci prin neintrerupta noastra intoarcere i ramanere in obtiaromaneasca, prin primirea intregii zestre constiente a traditiei neamului si prin ducereaei, odata cu viata noastra, spre mai departe.

    Din punctul acesta de vedere, pur practic, pe care it subliniem in acest moment,dacd o matcd" exists pentru cultura noastra romaneasca, apoi mai curand o vedemnoi, nu in subcontientul "acela pe care II creeaza sau Il descopera d-1 Blaga; ci in vieatade obstie a neamului, asa cum se afla Inca pastrata pans astazi, in deplina curatie, la sate.

    Dar, in sfarsit, vom vedea noi lucrurile acestea, ceva mai indeaproape, in timpulplimbarilor noastre agale, de jurimprejurul fenomenului romanesc, spre care pornimacum.

    491

    lamed.

  • 2. Nevoia qi putintele cercetarii satului romanesc. Chiar daca cineva dorete sdfacd o cercetare a stilului unei culturi i numai a stilului, Inca este dator sd cunoascd inamanunte i continutul culturii aceleia. Stilul, e ca o scars a cantarii, ca un glas. Dar peacela glas, al optulea ss spunem, cat de nesfarite melodii nu se pot canta I Desigur, can-taretii cei a multor cantece cunoscatori, au faurit 1 o teorie a cantarii, astfel ca astazi,din psaltichia lor, putem invata ce inseamna glasul al optulea chiar dacd in vieata noastran'am auzit i nici n'am putea canta vre-odata cantec pe acest glas.

    Numai c o teorie a stilului romanesc, nu se afld. Ci abea acum cats se o facem.Ca atare ne trebuiesc cunoscdtorii de amanunt ai culturii noastre. Si cu cat vor fi mai deamanunt, cu atat vor avea sorti sd izbandeascd. i in sborul lor indraznet spre teorie.Deocamdatd, teoria lor ni se pare foarte sarmand : sunt aa de patine faptele pe careavem a le teoretiza, Inca e chiar de mirare ca ne roade viermele filosofic, sau mai bine zis,e de mirare ca s'a ndscut acest vierme neadormit in pamantul viu al culturii noastre.Desigur ca cei ce-1 au, it vor fi adus de undeva : in satul nostru nu 1 -au putut afla. Si atuncieste firesc ca sd-i dea hrana Si din materialul romanesc : hrana putina insa, pe masuracunoVintelor noastre reduse despre fenomenul romanesc,

    Aci ar fi de adus aminte filosofilor, o vorbd a lui Kant : aceia cu povestea pasariicareia poate i se pare ca mai uor ar putea zbura daca nu s'ar izbi de piedica aerului.Nu li se pare oare i lor, truda acumuldrii de informatii despre fapte romaneti, ca o greu-tate ? Pe cand mai curand ar trebui s le pail bine de aceasta acumulare, sa caute a ospori prin cercetari proprii, pans la dimensiunile unei vaste arhive colective a intregiicat-ha-Orli romaneti, pentru ca pe temeiul acestor fapte, avantul filosofic sd se poalainalta mai temeinic ?

    In tot cazul, macar un minimum de cunoaVere a satului trebuie s aibe acela carevorbeVe despre sat.

    Dar atunci, aceasta cunoaVere nu ar trebui s fie 1 ea intemeiatd. Viintific ? Sauo putem inlocui printr'o metoda mai rapidd i mai directs ?

    De multd vreme, problema se dezbate i in tabdra oamenilor de Viinta. Foartemulti, din nenorocire prea multi, din aceia can stint cercetatori neserioi, superficiali,lenei i temerari, afirma cu Vane ca au o cunoatere perfecta a fenomenului romanesc,prin faptul ca apartin acestui fenomen. Lupta impotriva lor era i aa destul de grea.Iata ca o complied d-1 Lucian Blaga, care, in foarte frumosul sau discurs de receptie laAcademie, le da apd la moara, afirmand cA izvorul cunoaVerii sale despre sat este trdireacopildriei lui acolo. Evident, d-I Blaga adancete afirmatia, prin vedenia unei asemandriesentiale intre copilarie" Si sat", intre stil minor" i stil popular", dar faptul ramanefapt : d-1 Blaga Vie satele romaneti, pentru ca a copilarit intr'unul din ele.

    Ba mai mult decat atat, s'ar parea ca d-1 Blaga afirma acest lucru cu o nuanta po-lemicd in glas : ca un atac la adresa cercetarilor celorlalte. D-sa is un ton de lauddi de bucurie atunci cand spune ca voi vorbi prin urmare despre satul romanesc, nu caun specialist care i-a potrivit in prealabil metodele in laborator i porneVe pe urmd sdexamineze pe dinafard un fenomen. Voi vorbi despre satul romanesc din amintire traita.i fdcand oarecum parte din fenomen". Si multe alte mici asemenea intepaturi la adresametodei Viintifice, cu care d-sa ar trebui totui sd fie bun prieten.

    Ca atare s vedem, in realitate, ce mijloc de informatie este aceasta traire la sat ?Si oare nu cumva d -1 Blaga se afla in pdcat atunci cand, cu tot prestigiul talentului sau,proclamd bund o metoda rea ?

    Fara indoiald ca trdirea este un mijloc de cunoaVere esentiald a vietii omeneti.In sanul monografiilor sociologice, ea a fost intrebuintata de Cate on a fost cu putinta.Era insa vorba aci, de o traire voita., cautata, obtinuta experimental, ca o complinire aobservatiei exterioare printr'o intelegere intuitive, intemeiata pe faptul ea omul cerce-tator e de aceimi esenta cu oamenii cercetati.

    insa trairea spontanci, necontrolata prin toate celelalte mijloace ale tiintei, poates fie sursa unor grave erori. Caci inteadevar, a trai viata unei societati, inseamna a-i

    492

  • fi partas nu numai printr'o serie de gesturi, ci 1 printr'o serie de ganduri. Aceste gan-duri, traite spontan, nu urmaresc insa critic adevarul, ci tind numai la o cat mai bunaintegrare a individului in societate, chiar cu pretul unei departari dela adevar. Radacinasociala a gandurilor obstesti le pune o pecete care nu este aceia a obiectivitatii. Dimpo-triva : deseori, rastalmacirea iluzorie este procesul for de nastere.

    Dar gandirea spontana a oamenilor despre societatea in care traiesc, are nu numaiun caracter iluzoriu, ci si unul de nestatornicie. Societatea omeneasca este alcatuitadintr'o inchegare a foarte multor unitAti si categorii sociale, individul avand putinta satreaca in timpul vietii lui, prin mai multe pozitii sociale si deci sa-si schimbe rand pe randviziunile sale partiale despre societate, pe masura schimbarii punctelor de unde priveste.

    Unele din aceste schimbari de optica, sunt fatale : de pildd cele prilejuite de varsta.Fenomenul biologic si psihologic at varstei, poate sa aibe resfrangeri mai mari sau

    mai mici in sanul organizarii sociale. Astfel, in orisice societate orneneasca exista o ten-dinta de grupare a oamenilor pe varste si pe sexe. In unele societati insa, varsta si sexulsunt folosite si ca principiu de structurare sociala, ceeace are cu totul alts importantadecat simpla simpatie pe cercuri.

    Satul romanesc este un exemplu de asemenea societate omeneascd in care catego-dile de sex si varsta joaca un rol structural.

    SA analizain acest lucru, pentru dublul motiv ca este extrem de interesant si putincunoscut si, in al doilea rand, pentruca, daca inteadevar este asa, metoda de cunoastereprin trairea copilariei in sat, se adevereste inselatoare.

    Satul romanesc are un caracter de stravechime : intreg felul lui de a fi, organi-zarea lui launtrica, in gesturi imemoriale si ganduri colective can insotesc aceste ges-turi, este nepulverizuta pe unitati individuale autonome, ci dimpotriva puternic inche-gata in sistem de obqtie cu tradi(ii difuze. Deaceia, pe deasupra oamenilor, cari vre-melnic it alcatu_iesc, satul, ca atare, are o fiinta sociala vie, care singura, in totalitateasa, cuprinde intelesul ultim at vietii sale, precum i tehnica ducatoare la scopurile ei.Daca ni se ingadue, am incepe, pentru a face inteleasa aceasta lege a firii satului roma-nesc, prin analiza sumara a unui f apt din viata satului : sa luam de pilda moartea satenilor.

    La oral, moartea e un fenomen social familial : adica numai rudele directe alemortului au datoria de a priveghea la corecta lui inmormantare. Strainii au numai da-torii de relatii sociale fata de rudele supravietuitoare: cum de pilda exprimarea condo-leantelor. Sau datorii de cinstire a meritelor sociale ale mortului.

    La sat, dimpotriva, satul intreg este virtual implicat in insasi actul mortii. Pri-mejdia pe care orisice moarte o aduce dupa sine pentru cei ramasi in vieata, primejdiaca, din anume pricini, mortul sa se faca", adica sa ajunga strigoi, mobilizeaza intreagaobstie a viilor. inmormantarea, vastul ritual pagan menit sa omoare desavarsit mortul,facandu -I sa nu se mai intoarca, cuprinde de aceea satul intreg. Aceasta participare asatului intreg isi are regulele sale. Zadarnic ai cauta vreun informator care sa-ti spuna,rand pe rand, toate cele care se cuvin atunci facute: nimeni nu este depozitarul secre-tului intreg. Ci fiecare stie ce are el de fAcut : in jurul mortului, vin, cand trebue, actoriidramei rituale a inmormantarii, de fac gesturile cari se cuvin : rudele ceva, femeile deo-sebit de barbati, copiii de maturi, dusmanii de prieteni, sAracii de bogati, bocitoarelealtceva decat cantatoarele zorilor, flacaii cari duc bradul, altceva decat cioplitorii si-criului s. a. m. d., intr'un sir extrem de lung, adevarata procesiune de indeplinitori aunor parti dintr'un ritual, care in intregul lui se naste abea atunci, din nou, din gestu-rile unanime ale obstiei viilor, lucrand sub spaima mortii, dupa tipicuri venite din fundulveacurilor.

    La fel se petrec lucrurile cu toate laturile de vieata ale satului. La fel se petrece cuinsasi vieata satului.

    Si aci, s'ar parea ca este o lege neformulata, difuza, imprastiata in mii de ama-nunte si de roluri, care totusi este stapana asupra oamenilor, asa cum este drama asupraactorilor. Purtau pe vremuri, batranii satului, peceti taiate in mai multe fragmente si

    493

  • actele nu erau bine intocmite decat atunci cand bucatile de pecete, toate, se adunaulaolaltd inteuna singurd, semn al vointei unice 1 difuze a satului, intreaga doar insinteza obtiei.

    Dar impartirea aceasta a rosturilor toate, din sat i economice i religioase imagice i juridice, are drept temei .tocmai varsta sexul.

    Astfel copiii, 1i au, in vieata satului, vieata lor, cu totul deosebita de a celor mari ;folosul for magic i slujba for de descantAtori : copiii Si exclusiv copiii sunt in cddere aface paparudele Si scaloianul, cand e seceta ; a spune rugaciuni la cdpataiul celor cetrudesc prea mult in agonie ; ei fac focurile Sanmiedrului primavara ; ei merg cu steauade Craciun etc. Copiii au i rost economic deosebit, in sat : ei sunt cei care au in grijaaproape exclusive anume detalii din economia sateasca: paza vitelor de pilda.

    Mai mult decat atata, copiii, ei in de ei, alcdtuesc i o unitate sociald deosebita de asatului : au folklorul for complet original : straniile numaratori 1 jocuri de copii, carinu se aseamand catui de putin cu folklorul altora ; au vieata for juridice deosebita ;cdpeteniile for ; legile for de primire i excludere din cercul copiilor, legi cat se poate derigide i de un formalism acut ; au locurile for de intalnire Si locuri de surghiun.

    La fel adolescenta : primirea unui Mail in ceata flacailor, precum i primirea uneifete in horn, se face cu anume acte rituale. Varsta aci, nu mai insemneaza o simple etapda unei desvoltdri biologice Si psihice, ci Si trecerea dintr'o organizatie sociald in alta.Din nou vom avea aci un alt folklor, o altd psihologie colectivd, alt rost in vieata cultu-

    k raid Si economics a satului, alta organizare interne a grupei sociale.La fel in maturitate i mai ales, la fel la varsta bdtranetii, care pentru femei este

    deosebit de importantd, deoarece bdtranelor be revine sarcina cea mare, spre folosul satu-lui intreg, a indeplinirii celor in legaturd cu grijirea mortilor.

    Fiecare versa deci, ii are, la sat, organizarea sa, integrata unei vaste diviziunisociale a satului intreg.

    Ceeace este demn de remarcat, este faptul ca trecerile de la o categorie sociald laalta, se fac prin pardsire. A schimba o categorie sociald, inseamnd a schimba cu desd-varire misiunea ta in sat, rostul tau in viata, psihologia ta, intreg folklorul tau, viatata economics, relatiile tale sociale, adicd intreaga ta viata, individuald Si sociala.

    Nimic, sau mai nimic, nu trece dintr'o varsta in cealaltd; ci, cultura fiecarei categoriiramane pe loc: ca firul de pai, ritmic sdltat, pe valurile unei ape stdtAtoare.

    Cu alte cuvinte, trdirea spontand a vietii unei singure categorii de varsta, nu poateda seama decat de lumea i de viziunea acelei categorii de varsta i numai atata timpcat ramai in acea categorie de varsta. Pardsirea satului, intocmai ca Si trecerea ta inalte categorii sociale, inseamnd pardsirea ta insuti. Rand pe rand ti-e dat aa dar setrdieti o franturd din sat; nici data. Irma satul intreg. WA.' de ce, satul intreg neavand omsa -1 cuprinda, e menit se rdmand pururi mut, cu apte peceti de asupra. Trdieti deci nusatul, ci numai acea parte din viata satului care ti se cuvine i pe care ti-o ingaduie satul.

    Nu vrem sa spunem prin aceasta ca experienta de viata cdpatata in copildria pe-trecutd intr'un sat, nu este folositoare mai tarziu pentru mai uoara intelegere a satuluiel insui, cad Fara indoiald o aceeai viata adanca framanta satul intreg, in toate medu-larele lui. Ci numai ca marginirea satului intreg la varsta copilariei, afirmarea ca satulii gasete suprema lui inflorire in sufletul copilului", ni se pare a fi o saracire a realitdtii.

    Se ni se ingaduie sa atragem luarea aminte asupra unui alt fapt de temei, dei s'arputea sa pard la prima vedere o glumd rautacioasa: satul cel vechiu are, dace e vorbasa -i gasim o afinitate cu o class de varsta oarecare, mai multe legaturi cu babeledecat cu copiii.

    Acest sat romanesc, piere. 0 tim. Dar se poate intampla ca el se nu piard uniform,ci sa sufere unele intarzieri in anume categorii sociale. Astfel s'ar putea ca, de pilda,copiii sa fie pastratori, prin firea for Si prin functiunea for sociald, a unor lucruri vechi.Aceasta este de fapt i realitatea: este chiar ciudat se vezi amintirile grave ale unor stdrisociale trecute, pastrate cu sfintenie in jocurile copildreti. Cine nu isi amintete de ari-

    494

    si

  • cele copilariei in care apar, cu rosturile for vechi, armaii, ceausii, vornicul si ceilalti?Sau cine nu recunoaste in anume jocuri dela lard, imitatia vechii organizari satesti? Depildd in jocul lupului care vine de furd oaia de la stana satului, dd lupta cu baciul siciobanii, face paguba pe care apoi o apreciazd vornicii satului? Si cate altele! Mai multdecat atat, in basmele copildriei (e drept ca observatia e valabild si pentru basmele ma-turitatii) pe tdramul celdlalt, eroii intalnesc sate de oameni si pe acestea be descriu ca peniste arhaice sate romanesti. Memoria sociald fi are socotelile ei si e un pasionantspectacol, prea putin cercetat, acesta, al chipului in care anume lucruri se tin minte iaraltele nu, vesnic divers, de la categorie sociald la categorie sociala.

    Dar dacd copiii sunt pastrAtori de amintiri despre satul cel vechiu, categoria socialda babelor analfabete inseamnd ceva mai mult: ele fac efectiv parte din satul cel vechiu.Categoria babelor e un fragment ramas intact dintr'o lume pieritd. Grupa aceasta a fe-meilor, de anume varstd, nestiutoare de carte si neumblate, este deci intra'devAr esentiallegatA de satul vechiu. Poate ca lucrul devine mai limpede data spunem ca aceste bdtraneau si grija cresterii copiilor cdrora be trec intreaga for zestre de cultura. Acestia o vorpastra atata timp cat vor sta sub necurmata for priveghere. Apoi, urmand ca ei sa creascdla altd cultura, data cu deprinderea for de langa clasa de varsta pastratoare de traditie1 trecerea in alte clase, vor fi momiti de cultura scolii, armatei i a orasului i'i voruita satul si copildria, adica invatatura mamei.

    Oare nu avea dreptate sa spuie Creanga, care si el isi petrecuse, o cat de frumoasacopilarie la sat, ca mama lui era maica tuturor minunilor?

    '$i mama, care era vestita pentru nazdravdniile sale, imi zicea cu zambet uneori,cand incepea a se ivi soarele dintre nori dupa o ploaie Indelungata: iesi copile cuOrul Man afard si rade la soare, doar s'o indrepta vremea". Si vremea se indreptadupd rasuI meu . . .

    $tia, vezi bine, soarele cu cine are de a face, caci eram feciorul mamei, care si eacu adevarat ca stia a face multe si mari minunatij: alunga nourii cei negri depe de asuprasatului nostru si abatea grindina in alte Orli, infigand toporul in pamant afard dinainteauii; inchega apa numai cu cloud picioare de vacd, de se incrucea lumea de mirare, bateapdmantul sau peretele sau vre un lemn, de care ma pdleam la cap, la mand sau la picior,zicand: Na, na 1" 1 indata imi trecea durerea.

    Cand vuia in soba taciunele aprins, care se zice ca face vant si vreme rea, sau candtiuia taciunele despre care se zicea ca to vorbeste cineva de rau : mama it mustra acolo,in vatra focului, si-1 buchisa cu cletele, sa se mai potoleascd dusmanul. $i mai multdecat atata : o leacd de nu-i venea mamei la socoteald cautatura mea, indata pregatea,cu degetele imbalate, putina find din colbul adunat pe ospasul incaltdrii, on mai in grabdlua funigine dela gura sobei, zicand : cum nu se dioache calcaiul sau gura sobei, asa sanu se dioache copilasul l" 5i-mi facea apoi cate un benghiu in frunte, ca sa nu'si prap-deascd. odorull... 5i altele multe Inca facea.

    Asa era mama in vremea copilariei mele, plind de minunatii, pe cat mi-aduc aminte.5i-mi aduc bine aminte, cad bratele ei m'au legdnat cand ii sugeam tata cea dulce si maalintam la sanu-i, gangurind si uitandu-m in oichii ei cu drag! 5i sange din sangele ei sicame din carnea ei am imprumutat. 5i a vorbi, dela dansa am invatat, iar intelepciuneade la Dumnezeu, cand vine vremea de a pricepe omul ce-i bine si ce-i rau".

    Aceasta crestere a copiilor pe langd maica tuturor minunilor din satele romanesti,ii face pe copiii dela tail s aibe afinitati esentiale cu satul romanesc. Dacd taraniadevarati au fost parintii nostri, ne invrednicim cu o asemenea Maica a minunilor" anoastra. Dacd nu, crestem cel putin pe langa alti copii care au avut parte de lumeaminunilor, si mai furdm, pe ici pe colo, cate o invatatura la scoala babelor din sat.

    Lucrul acesta 11 stie foarte bine si d-1 Blaga. Caci din cele cateva exemple pe carebe dA, din amintire, asupra felului atat de poetic, de miraculos, de basm adevarat in

    495

  • care se judeca in satul romanesc, sunt cateva din lumea copiilor, dar este i unul luatdin lumea babelor :

    Manat de fobiile i nostalgiile boalei, un caine turbat venit de aiurea, intrase insat mucand pe uliti i prin ograzi copiii intalniti. Faptul a luat numai decat, nu numaiin sufletul meu de copil, ci In tot satul, o infatiare apocaliptica, starnind o panica desfarsit de veac. Nite babe spalau rana unui copil muscat, la o fantand i par'ca maiand i astazi pe o baba zicand: vezi cateii in rand ?"

    Nu, nu m'am inselat: baba vorbea despre nite mici catei vazuti in rana copilului.Am asistat la nasterea unui mit al turbarii..."

    lata deci o pilda foarte clara a colii pe care o fac babele cu copii. Si aceastascoal6, se cade s o cinstim cum se cuvine. D-1 Blaga pare a fi insa de alts parere:povestea cu baba scornitoare de mituri, sub ochii inspaimantati ai copiilor, nu i se pareesentiala. De aceeia, spre marea noastra parere de rau, d-sa a omis acest pasaj at dis-cursului sau de receptie, in retiparirea pe care i-o face in volumul Geneza metaforeisi sensul culturii".

    Socotesc insa ca ar fi mai bine, pentru acei care vor sa inteleaga viata mitologicaa satului celui din vechiu, s mai treaca staruitor pe la coala babelor din sate, la coalasatului insusi. pe acest sat sa-I cautam sistematic, nu numai in satul copildriei noastreci in toate satele tarii, pentru motivul pe care 11 arata aa de limpede insusi d-1. Blaga :fiecare sat in parte, este o lume aparte, ceeace aduce o nesfarita varietate de aspectein cadrul unuia si aceluiai stil, vast raspandit pe cate o jars intreaga., varietate pe careo ilustreaza aa de minunat diversele tari romanesti".

    Lucrul acesta se poate face insa numai cu parasirea credintei in dreptul tau de avorbi despre satul romanesc din amintire traita, i Wand oarecum parte din fenomen":ci, pe temeiul acestei fericite experiente, urmeaza sa pleci pe drumul mai putin placut alspecialistului care si-a potrivit in prealabil metodele in laborator i porneste pe urmas examineze pe dinafara fenomenul".

    Dovada ca este asa, sty in faptul ca d-1 Blaga stie, in teorie, foarte bine c.a. celemai coplesitoare fenomene ne scat* ne sunt insezisabile, din moment ce suntem integratiin ele" (I 9, 1 13, 1 179, iar in practice folosete el insusi de indata ce este vorba sa inte-meieze o viziune filosofica a sa despre satul romanesc, mijloacele curente de informatie,cari sunt si la indemana orcarui alt cercetator, asa dupd cum vom vedea.

    De altfel era i cu neputinta s nu fie asa, caci cu nici un chip d-1 Lucian Blaga,pAtrunzatoare minte cu puternica discipline critica, nu putea sa cada in greseala ridiculea atatora din folkloristii nostri, cari socotesc ca se pot dispensa de studii", pe temeiulafirmatiei le folklore, c'est moil" ceeiace face ca folklorul satului se se dea modest de oparte, la ivirea folklorului in persoanci", adica a folkloristului care tie totul, caci nude geaba s'a nascut la tail si neam de neamul lui a fost tot folklor roman i iarfolcklor roman.

    Dar se cuvine acum, data ce am lamurit valoarea de cunoastere a unei culturipopulare prin participare la ea, s largim problema i se ne intrebam care sunt temeiu-rile cari ne fac sa credem ca orisice cunoatere fragmentary a vietii populare romanestieste o cunoastere fala ?

    Dupd cum am vazut, fugar, viata in sistem de obtie nu poate fi cuprinsa intreagade un partas al ei, caci taina satului nu e imptirtc4ita nimanui exclusiv, ci se AA

    difuz tuturora ; e intreaga, numai a tuturora. Si adaogam : cine paraseste obtia,uita si bruma de inteles ce i se dase ca parte a lui.

    Va trebui deci sa apuchm calea cealaltA, fata de care filosofii n'au prea mare stima,calea cercetarii tiintifice.

    1) Vom insemna de ad inainte, spre simplificare, prin III, gi III, volumele din Trilogia Culturil: I, va fi Orizont1 stil"; H, Spattul mioritic; III, Geneza metaforel i sensul culturii. Cifrele arabe vor indica paginile unde urmeazaa se cAuta pasagiile pe care ne intemetem sau din care citAm.

    496

    impcir-(itd

    Si

  • Dar Si pe aceasta cale pornind, putem grei, daca vom fi lipsiti de intelegerea necesard.Avem la indemand cloud' metode : una bunk alta rea.Cea rea consista in a sta, in ateptare, la ora ca sa-ti vie de-a-gata frinturi de sat.

    Aceste frinturi pot fi : culegerile de folklor, muzica i literaturd, colectiile etnografice,obiectele de arta sau folos zilnic Si citeodata, cite un taran, doi. Trimitem eventualstrangatori de asemenea material ciopirtit O. ne adunam cu incetul un vast material, cla-sat pe fie. II analizam, cu judecata rece sau cazuti in transa, dupa indemnurile noastretemperamentele sau coala la care am crescut i formulam o viziune" despre sat.

    Metoda este justificata, doar in unele cazuri, cind de pilda vrem sa reconstituimfie cat de vag, civilizatii apuse sau prea indepartate. Dar ea este rezultatul unei stari demizerie informative. Dace putine lucruri ne-au ramas de pe urma unei civilizatii apuse,cats sa ne multumim cu acest putin.

    Metoda ramane totu o metoda de mizerie i ea devine deadreptul rea, greala deneiertat, cind obiectul nostru de studiu este un fenomen viu, aflat in preajma noastra.

    Cu atat mai mult, cind acest fonomen este o viata de obtie". Literatura populararomaneasca, arta lui, psihologia lui, metafizica lui sunt fapte de traire. Kant a scrisopera lui oarecum singuratec, ca un efort individual talmacit pentru intelegerea savantaa altor singurateci. Dar arta populard, metafizica i teologia populard sunt fenomeneobteti : adica se petrec in vazul 1 auzul lumii spre folosul lumii, amestecate in vieatade toate zilele, ca o reluare venic improSpatata 1 cu alti actori ai unor vechi teme.Cuvantul, gandul, nu au valoare de sine statatoare care sa poata fi pusa in carte", oncolectionata", ci sunt in functiune de o serie intreaga de atitudini, de gesturi, de corn-portari, de rosturi adanci in vieata obtiei. Si aceastd obtie, nu este haotica i omogena,ci dimpotriva organizata, structuratd, din elemente diverse. Obtia reprezinta o vieatasociald atotcuprinzdtoare, care nu uita pe nimeni dintre ai sai Si nu ingadue ca cevasau cineva sa -.I fie strain.

    Deaceea un vers popular, luat ca atare, izolat, e totdeauna schilod. Desigur poartApecetea frumosului, aa cum mierea n'are decit calitatea de substanta dulce daca nu tim,sau nu ne aducem aminte ce rost are mierea pentru albina i pentru obtia roiului.

    Un vers popular e in realitatea satului scaldat intr'o vasta lume anterioard. Cine itasculta, la sat, are mintea 1 sufletul plin de toata traditia populara a temelor, a metriceii a figurilor de stil traditionale. Poate deci gusta, el insui fiind la nevoe actor, subtileleparafraze Si aluzii la alte teme. Are fiinta plina de nevoia aspra a gesturilor pe cari bechiamd anume imprejurari. *tie cine are drept la anume cantece Si cine nu ; pe care beasculta deadreptul, intotdeauna contate, iar nu in simpla lor fosild verbala, cum apar incolectiile tiparite ; Si le aude in public. E intotdeauna ceva din optica teatrului, a specta-colului, in arta populara.

    Vom vedea, la timp potrivit, cum de pildd necunoaterea acestui fapt, a indus sis-tematic in eroare pe toti cei cari s'au trudit sa analizeze, literar, metafizic sau abisal,Miorita, de pildd.

    i ntrmsec.In scurt : fiecare fragment izolat din vieata satului are o valoare Si un sensAcela fragment intimplandu-se ca fapt de vieata in sanul obtiei natale, are alta valoareSi alt sens.

    Dupe cari valori 1 cari sensuri ne vom duce ?Evident, va trebui sa plecam la fata locului i acolo, in sat, participand la viata de

    obtie, sa incepem a merge, dupa metoda cea band la coala satului.Stiind ca satul are o taind, pe care nu o desvdluie nimanui intreaga, dei o incre-

    dinteaza in parte fiecaruia, va trebui O. cautam a gasi fragmentele impratiate Si sa leadunam laolalta intr'o sinteza, aa cum ar face un dirijor de orhestra, cetind partituriletutulor instrumentelor cari participa la simfonie.

    Mai exact, va trebui sa trecem pe langa fiecare instrument in parte i s5-i furam, Intimp ce cants melodia sa.

    497

  • La sfarit va trebui sd tim ce face i ce crede fiecare actor in parte, fie grupd maimare sau mai mica, fie singuratec, tot aa de bine ca i vasta organizare de ansam-blu a obtiei intregi.

    Aceasta cunoatere se face nu numai, din exterior, la suprafatd, ci prin contact ne-mijlocit, prin trdire in grup i intelegere simpatetica. Legile grupului social sunt din fe-ricire contagioase : ele se tree de la om la om. clack to cercetator, ordean crescut inMO. lume, nu vei putea fi transformat sau mai bine zis format desavirit, de grupul socialstudiat, cu mult dragoste i rabdare, tot vei invata deosebit de mult i de adanc. Simacar un rol precis in obtie, vei avea deplin : acela de oaspe drag, de prieten i uneoride Irate de cruce. Obtia V se va deschide atunci 1 o vei putea strabate dealungul Sidealatul, pand in miez i pana la hotare.

    Dar pozitia to de cutreierdtor prin obtie Iti ingAdue se vezi ceeace nimeni altul nupoate vedea. Si spiritul critic, metoda cercetarii ffintifice, to vor face sa vezi mai adancInca, geneza obtiei, legile morfologice, felurile de a fi i destinul ei.

    S. ni se ingadue s expunem din nou, pentru a nu tiu cita oara, schema noastra delucru. Ne va fi de folos pentru mai buna Intelegere a ceeace urmeazd:

    1. Studiem, fragment cu fragment 1 pe intregul satului manifestdrile spirituale :infatiarea, in gesturi, cuvinte 1 ganduri, a atitudinilor omului fata de Dumnezeu, natur5.,oameni i el insu, fie ca sunt metafizice, religioase, magice sau pozitiviste ; viata lui ar-tistica ; limba lui.

    2. Studiem manifertdrile economice, truda lui spre folosirea naturii ca izvor dehrand; tehnica i organizarea economics.

    3. Studiem manifestarile juridice ; legile bunei convietuiri intre oameni, build cu-viinta, morald Si drept.

    4. Studiem manifestarile administrativ-politice, adica truda oamenilor spre buildinchegare Si gospoddrire a obtiei.

    5. Studiem structurile sociale, adica formele abstracte, felul in care obtia estefragmentata Si in Scare fragmentele sociale se adund intr'o singurd obtie.

    Toate aceste laturi ale vietii omeneti in societate sunt laolaltd legate, legatura inea insai fiind creatoare Si formatoare. Nimic strain nu este tolerat in obtie, ci toate tre-bue sd se supund legii obtiei. Coexistenta atrage dupd sine o armonizare a celor coexis-tente, un proces de socializare" a fragmentelor.

    Anal]] astfel ceeace nimeni nu tie in sat : legile vietii de obtie, in vasta for pers-pective de sus, afldm rostul fiecarui fragment in obtie i functiunea lui sociald.

    Sunt aci legi de pull morfologie sociald, de structurare, care se imbind cu o adancaviata psihologice a oamenilor traitori in obtie.

    Geneza obtiei incepe a ni se lamuri atunci : studiul cadrului psihologic ne deschidelargi perspective, cari se intregesc printr'o noun viziune, care de data aceasta nu mai estatics, lege a coexistentelor armonioase, ci istorica, dialecticA, lege a devenirii i a ddi-nuirii in timp.

    Pentru a desavari studiul genezei obtiei, cautdm a vedea i inriurirea mediuluitizic adica a cadrului cosmologic i a celui biologic, nesociale desigur, dar avand i elegreutatea lor.

    Tata un plan de lucru, cam indrdsnet, vast Si greu de urmarit in practice. Insa nicinu pretinde nimeni ca ar fi treabd ward, cunoaterea satului romanesc.

    Dar la acest plan tinem, fiindca el ne invata sa nu ne pripim in judecatile noastre isa nu ni se pail clam facut mare ispravd, definitivd, de cateori cateva fragmente dispa-rate din vieata sociald, pot fi imbinate surprinzator, nemaivazut 1 nemaiauzit. Ne invatasa nu credem a gasi adevdruri ultime, in fragmente, sa ne ferim de cheile de aur" cucare am putea deschide taine i sa fim siguri ca explicatiile simple sunt de fapt simpliste.

    498

    $i

  • De aceea, mai putin grabiti decat altii, intarziem in prudentA tiintificA i in neince-tala cercetare. Daca cineva afirma a fi gasit o cheie de aur", suntem datori a o supuneverificarii prin fapte. Unii gasesc in rassa explicatia finals a satului romanesc : ii judecAmla cadrul biologic". Altii, vdd origina lui in istorie : cadrul istoric" e gata sa primeascaSi aceastA ipoteza etc.

    DI. Blaga de pilda afirma a fi gasit cheia de aur" in nmatricea stilisticA" roma-neasca, matrice stilisticd al carui sediu e in subcontient. SA fie sigur d. Blaga CA vomcAuta de aci inainte sa verificam teoria d-sale, ca pe o ipoteza partialA a cadruluipsihologic.

    In tot cazul, noi vom continua a socoti toate aceste teorii drept ipoteze partiale delucru. Ipoteze, pentrucA pe baza for urmeazd abia sa facem observatii care sa verificesau nu rationamentele noastre experimentale intemeiate pe aceste ipoteze. Partiale, pen-trued adevArul va sta tot in totalitatea manifestArilor i cadrelor, aa cum am arAtat.

    Inca o lanurire care trebue data, privete alegerea fenomenelor de observat ifixarea numarului de observatii ce trebuesc facute.

    Cercetatorii can pornesc la analiza satului romanesc pe temeiul unei ipoteze delucru partiale, au tendinta de a cutreiera rapid intreg cuprinsul tarii pe o singurA zond aei. Astfel, daca ai credinta ca textul scris, mormantul grafic al literaturii populare, esingur dAtAtor de seamA i ca analiza literara e singura metodA de cunotere, vei strangetexte, izolandu-le de melodiile cari le intovaraesc i prilejurile in cari ele apar ca faptede vieata. Deasemeni, dacA eti estet i crezi ca tesaturile, costumul, ouAle incondeiate saualtele de acest fel sunt datAtoare de seamA, vei alerga dupd ele. Sau daca crezi ca psiho-logia este singura revelatorie, alergi prin toata tara cu teste de psihotehnicA. Iar dacApsihologia to e abisala, alergi dupd stiluri" cari sa-ti trAdeze adancurile subcontientului.

    $i aa mai departe. Metoda e uoara i o poi face i plAcuta : poti alerga cu auto-mobilul, stand cite putin in fiecare sat i luand de-acolo probe din filonul pe care it pre-supui a fi de aur. Mai mult Inca : se poate si ai norocul ca doamne bine intentionatesa-ti pue la dispozitie colectii de papui imbricate tarAnete, pe judete, covoare, icoane,i altele. Sunt chiar societati anume unde toate aceste caricaturi ale taraniei sunt culti-vate i duse la o suprema inflorire, prin joc 1 cantec".

    Daca porneti insa cu credinta ca niciun fragment nu di seamd pentru tot, ci doartotalul cuprinde in sine deslegarea sa, toate dile acestea, sumare 1 placute, iti suntinchise.

    Totalul, faptul viu intreg, este satul el insu, obtia, in care toate fragmentele iiau rostul lor. Aceasta inseamnA ca va trebui O. colindam tara, ca sociologi : nu pe zone,ci din cuib in cuib, din sat in sat, din obte in obte, ca peste tot sa prindem legeatotalului de-acolo.

    In fata noastra se deschide un camp de cercetare nesfarit, caci fiecare obte inparte, este o individualitate de sine stAtAtoare. Aci intervene o greutate : cateva asemenimonografii sociologice" se vor face in cea mai mare amAnuntime pentru a gAsi legile deinchegare in obte. Daca insa am dori sa facem monografia sociologicA deplind a fie-carei obti omeneti in parte, ar fi cu neputintA. Ele transformandu-se neincetat, ne-aratepta o adevarata muncd de Sisif.

    Dar tiinta nu pretinde asemenea abuzuri de cercetare a cazurilor concrete. Pentrua invata anatomia, nu e nevoie sa disecAm toate cadavrele i pentru a face clasificArizoologice, nu e nevoie sA fi trecut in inspectie toate fiintele vii de pe lume. Este deajunssa iei de fiecare gen al unei spete cite un exemplar. Epuizarea complecta a faptelor nuinseamna nimic altceva decat stabilirea unui inventar complet al tuturor spetelor igenurilor. Ca in Corabia lui Noe, in Arca tiintei patrunde cite un exemplar de fiecarefel : tot ce se repeta, rAmane afara. In sociologie noi pretindem insa ca Noe sa facd Si ostatistics a massei celorlalte fiinte, pe care nu be urcam pe arca, la analiza tiintifica, cile lAsAm sa piarA in potopul uitArii. AceastA pretentie suplimentard o avem fiindcA invieata socials cantitatea faptelor sociale de acela fel este importantA. Pe temeiul

    499

  • acestui inventar general at tuturor faptelor, vom putea proceda la clasificari pe spete 1genuri, ca in oriice tiinta. Jar pe temeiul aprecierilor cantitative vom putea analiza maibine valoarea functionald a fiecarui element in parte.

    Nu avem deci pretentia s epuizam realitatea in sensul literal al cuvantului, citindem numai la o epuizare metodologicd a sa.

    Sustinem insa cu inverunata tarie ca atata timp cat nu avem inventarul generalat tutulor tipurilor din grupul de fenomene care ne intereseazd i cat nu tim valoareanumerics a fiecarui tip in parte, oriice discutie poarta in vant i este deertaciuneadeertaciunilor.

    Si acuma intrebam i cerem sa ni s raspunda cinstit : unde sunt inventarele meto-dice ale faptelor de vieata romaneasca, pe temeiul carora sa putem judeca deplin ? Nunumai ca nu le avem, dar poate ca nici nu banuim necesitatea tor. Aceasta pentrucd, dinlipsa unei informatii suficiente, ni se pare ca fenomenul romanesc este unic, univoc,statornic i incremenit Si de aceea it socotim ca pe un bloc nediferentiat monolitic".

    De aceea ni se pare ca oriice proba intamplatoare, luata din el, d seama despretot, cum ar da seama un pumn de grau luat dintr'un sac, pentru intreg vagonul stan-dardizat in vederea exportului. Vorbim cu uurinta despre firea romanului", satulromanesc", metafizica 1 psihologia romanului", stilul romanesc", nunta la romani",moartea la romani", ca 1 cand ar fi vorba de lucruri simple pe care le-am putea afla insatul copilariei noastre.

    Este aci o suprapretuire a valorii noastre, o trufie intelectuala, dublata de o nepre-tuire a satului, de o saracire temerara a fenomenului romanesc.

    in realitate fenomenul romanesc este minunat de divers, de multiplu nuantat,de schimbator, de venic gata la noi scorniri originale, puternice Si rascolitoare. Iarlegea satului este tocmai aceasta uimitoare putere de creatie, aceasta tanire de vie* invenic inedite variatii in jurul temelor traditionale, ca un fir de apd vie pe un scoc im-batranit de veacuri. Aceasta este o lege care se face simtita in forme de vieata sociala, innormele de drept, in arta, filosofia i credinta satului, adica in tot ce este parta la vieatade mare fragezime i spontaneitate a obtei. Nu numai cate bordeie atatea obiceie",dar tot atatea splendide rezolvari ale vietii, cate obtii romaneti exists.

    Le tie cineva ? Desfidem sa afirme ca da, acela care nu a dus un traiu colindatordin sat in sat, pe toata larga jars romaneasca ; 1 chiar pe acesta it desfidem sa spueca tie mai mult decat a colindat.

    Aa dar, modeti, oamenii de tiinta sunt datori sa faca fata de Romania intreaga,ceea ce am aratat ca trebue sa facem fata de obtia sateasca : studiul atent, madularcu madular al partilor disjuncte ale neamului. Abia atuncea munca filosofilor va puteas fie i ea facuta cu temeiu.

    Suntem datori sa facem insa i oamenilor de tiinta sociala, o critica: nu am dat,pins acum, la iveala prea mult material" informativ, filosofilor.

    De aceia recunoatem ca este justificata i atitudinea acelora cari, neavandaplecari decit spre filosofare, refuza s faca ei inii cercetari tiintifice : aceti filosofin'au la indemind alt material, decat pe acela pe care li-1 dau oamenii de tiinta ; lipsafor de informare este in buns parte din vina cercetatorilor.

    Dar trebue sa tinem seama, i unii i altii, de imprejurarile de fapt de la noi: amlucrat pand acuma mai mult la stringere de material i nu atat la publicarea lui sistematica.Am lucrat fara niciun fel de amanare Si WA de ragaz : sub ochii notri intristati, tanjeteastAzi, intr'o lunga agonie, sau moare neasemuit de repede, tot ceea ce alcatuia pe vremurifrutnusetea vietii taraneti. Putem vorbi, din nefericire, cu tanguiri sentimentale, desprefrumosul nostru sat romanesc . . . de acum zece ani de zile, astazi pierit Atat demari i de repezi stint schimbarile I Sate pe care le-ai cunoscut cu oameni exclusiv imbed-cati in frumoase halite taraneti, sunt astazi pestrite, cu imbracaminte pe amestecate,corcire intre ceea ce fusese i moda noun a cazonilor, lautarilor, mecanicilor i mitoca-

    500

    .

    I

  • nilor de proteicd infatiare. Sate in care ai mai vazut cu ochii tai vechile forme juridice,, cum de pilda cele ale devalmaiei purtand asupra insai vetrei satului, intrate astazi,

    prin impartire, pe fagaul banalului.Si apoi, moartea informatorilor I Cui nu i-a murit un batrin sau o batrina, depozitari

    a cine tie ce fragment de comoard de traditii, inainte ca intreaga anchetd sa fi fostsfarita, cine nu i-a facut amare imputari pentru neglijenta sau lenea care 1-au indemnatIntel) clipd de oboseald, ss lase pe altd data interogarea pe care acuma nu mai are cui oface, acela nu poate intelege adevarata psihoza de care e cuprins cercetatorul i cumajunge el sa se socoteascd raspunzator de alcatuirea proceselor-verbale tiintifice, cons-tatatoare a mortii nesfarite a taraniei romaneti.

    . laid de ce noi culegem fail de niciun fel de amanare.Si culegem i Fara de rdgaz, pentruca, deopotriva de puternica cu cea dintai impresie,

    care te face sa asculti cuvintele folclorului, rostite viu, cantate autentic sau traite intens,cu evlavia i atentia cu care asculti cele din urma cuvinte ale cui trage sa moard, ti semai ivete in timpul culegerii o altd impresie, aparent contrazicatoare cu cea dintaiu,dar care te indeamna spre acela lucru :

    Atat timp cat traete, vieata folclorului este atat de bogatd, atat de infinit variata,mai ales atunci cind te urmarete nu numai o preocupare filologica i estetica, ci unasocials care cere lamurita intreaga vie* a obtilor omeneti, in ce au ele i tainic ivadit, incat ti se pare ca nu este numai vorba de o inflorire a folklorului, ci de o adevarataexplozie a lui. Ar trebui sa culegi tot, absolut tot, cad nimic, intr'o regiune bine pastrata,nu se arata a fi fall de valoare. Aceasta culegere a totului te ispitete. 0 incerci chiar.Zadarnic insa, pentruca materialul se improspateaza mereu, prin permanents creare.Asiti fermecat la ivirea temelor noi, a formelor noi de vieata, variantelor, abaterilor,normale sau teratologice, uneori banale, alteori stralucitoare de licarirea geniului, intr'onesfarita hoed de fapte i de oameni, cari te uluesc pur i simplu. Pentru ca de indataapoi sa ti se intareasca psihoza culegerii necurmate i placerea ingramadirii faptelor indosare, pe care tii bine totui, ca niciodatd singur, in lumea asta alba, nu vei avea timpulmaterial sa le prelucrezi i sa le publici cum se cuvine.

    Traim in mijlocul unei Romanii necunoscute. Afirmatia ar putea parea exagerata,insa sunt sigur ca imi va da dreptate oriice om care a luat contact direct cu terenul,in calitate de cercetator tiintific. Avem desigur un intreg trecut in privinta cercetarii,avem i o serie de publicatii, ajunse clasice. Cu toate acestea munca adevarata decercetare abia de acum trebue sa inceapa i ne putem atepta de aci inainte, in fiecaremoment, la aflarea unor lucruri senzationale despre faptul acesta comun i banal careeste viata obteasca de la noi. Vom avea prilejul sa revenim asupra acestei stari de fapti sa deplingem, incontinu, mizera, ruinos de mizera informatie despre satul romanescpe care o avem.

    Dar dupa cum am spus, cei cari prin structura for spirituald se simt indemnatispre judecarea abstracts a fenomenelor, de citava vreme dau semne de nerabdare. S'arparea ca ateptarea li se pare prea indelungala i nu vor ss amine amestecul for pind inmomentul cind toate cercetarile vor fi terminate, iar toate rezultatele sistematic tufa-tiate publicului. De aceea, oricit de sumard informatie tiintifica ar avea i mai alesintemeindu-se pe experienta nemijlocitd i nesistematica pe care o au din traiul for insocietatea romaneasca, aceti filosofi ii exercita facultatea for de intuire i de meteu-gita cladire a gandului.

    Faptul este imbucurator dacd tinem seama ca aceste sinteze prealabile cunoateriicomplete a fenomenelor, au un rol pentru insai desvoltarea unei tiinte. Viziuneafilosofica se bucura de un deosebit prestigiu. Astfel ca aparitia unui sistem de filosofie aculturii romaneti, este menita sd dea un nou avint cercetarilor. Controversele pe carile isca, supararile pe can le provoaca, entuziasmul liric pe care-1 deslantue pentru pro-blems, sunt toate prilejuri de lamurire i de intensificare a curentelor de cercetaretiintifica.

    501

  • Nu putem fi deci decit recunoscabori acelora cari, chiar prin enuntarea unei teoriigreite, ajutd la cunoaterea adevdrata. Ca sa citam un filosof, deseori folosit de filosofii .culturii romaneti, pe Nietzche ; prin trimbita minciunii poate suna adevarul". Deiacest serviciu pe care-I fac filosofii oamenilor de tiinta este ca un cutit cu cloud taiuri :dacd, pe deoparte, stirnesc interesul public, cu ajutorul unor formule extrem de suggestive,de alts parte, pun in circulatie concluziuni pripite cari prin insai succesul for potimpiedeca ulterioara elaborare a unor concluziuni mai puternic intemeiate.

    (UrmeazA) H. H. STAHL

    MERISOR, UN SAT DE MOMARLANI" DE PEPRAGUL PORTII SUD-ESTICE A TARII HATEGULUI1

    A incerca sa dai imaginea vie a unui sat, trebue sa recunoti ca nu e o intreprinderelesnicioasa. Satul e un tot atat de variat in elementele ce-1 compun, prezentand atatea fetei aspecte care se topesc intr'un intreg dintre cele mai bine inchegate, incat dela inceputte sirnti dezarmat in fata unei asemenea incercdri. Nu e vorba sa iniri fapte cate iti yin inminte, ci sd tii sa le alegi i s le prezinti organic pe cele mai originate, mai semnificativei mai reprezentative.

    Dandu-ne seama ce inseamnd o incercare de felul acesta i de cats inarmare teo-retica Si informative este nevoie, ne stapanete gandul ca rezultatul nu poate fi deckpartial. Cad spre a patrunde toate addncurile satului trebue sa te topeti in mediul luide vieata timp mai indelung, pastrand atent ochiul i urechea la cele ce se petrec in jur.

    Pornind spre Apus din bazinul Petroanilor, dealungul jghiabului ce pare o prelun-gire a antului Jiului Transilvan, dupd o goand a trenului de 15 km, ajungi tocmai acolosus unde ii impart apele afluentii Jiului i ai Streiului. PAO. aid paraul Banitei, afluentulJiului Transilvan, linia f eratd i oseaua nationala, erau tovarai.

    De acum se despart : paraul BAnitei ii are inceputurile aci, oseaua nationala sedeparteazd spre N. in inguste cotituri, iar linia ferata se ascunde sub pamant tocmai acila cumpana apelor ca s iasa la lumina dupd 600 m, cand prin multe i largi serpentine,strapungdnd boturi de dealuri, aluneca la vale in partea cealaltd. Pe pragul acesta efixat satul Merior. Spunem ca e aezat pe curmatura aceasta pentru simplificareasituatiei sale in spatiu, cad in realitate satul e impratiat pe coaste i inramurat pe vailecatorva parae. Dar pdraele acestea se intalnesc concentric, in mijlocul satului for-mand o singura curgere de apd care para. ar vrea s umple bazinul acesta larg dacanu ar suge-o spre Apus cheile prapdstioase, sapate in calcar. *oseaua nationald coboard,intrand in sat, ca la ieire s urce din nou, dandu-ne astfel in profil infatiarea gropiilargi sapata in trunchiul pragului. In felul acesta ii are inteles clar Si deplin expresiaintrebuintatd ca satul e fixat pe pragul portii de S-Est a Tarii Hategului.

    ') Din lucrarile campanlei 1937 a Echipel Regale 53, Merior-Hunedoara

    502

  • Ca intdrire a acestei afirmatii poate fi amintita existenta unei vechi ceta(i deasupraperetilor verticali ai cheilor i care ca i cetatea Balii de pe acelai drum, in apropiereaPetroanilor, pazea odinioard trecerea spre Hateg.

    Si dacd ne gandim ca la Cetatea Balii, dar mai ales in regiunea Meriorului, suntlocurile cele mai inguste 1 mai greu de strabdtut ale culoarului Petroani

    - Tara Hate-gului atunci e pe deplin justificatd afirmatia ca satul nostru zace tocmai pe pragulportii de S-Est a cetatii dace zidita de natura.

    Privind o harts topografica a tinutului sau cAldtorind cu trenul dela Petroani panddincolo in lunca Streiulul, observi o deosebire isbitoare in modul de grupare al aezariloromeneti. 2) In bazinul Petroanilor, in luncile celor cloud Jiuri ca i in acea a Streiuluigospoddriile sunt numeroase indesite unele in altele i parca se inghesuie mereu pespatiile inguste Si bune de munca. Cu totul altfel se petrec lucrurile in ulucul dintrePetroani Si lunca Streiului. Aci pamantul e mult mai vitreg cu omul. Ii pune la indemandspatii largi dar de slabs calitate : coaste umbrite i impadurite, de multe on smarcoasei acoperite de tufarkuri. Cum era firesc aezarile omeneti au cautat sd se fixeze pecele mai prielnice. Acestea fiind rare iar omul urmdrind libertatea manifestdrilor salei avand ocupatii multiple, gospoddriile s'au risipit departe pe coastele dealurilor, maiales pe cele din fata soarelui.

    Examinand insd regiunea in ansamblu distingi grupdri pe case, grupdri carepdstreazd caracterul de risipire. De aceea dela cotul Jiului (Petroani) i pand la cotulStreiului (Baru Mare), pe o distantd de peste 20 km, nu intalneti decal trei sate (Banita.Merior i Crivadia) dar i acestea foarte micute. Nota predominantd a aezdrilor omenetide aici e risipirea cu tendintd spre grupare in palcuri, incat daca vei calatori pe aceastadistanta niciodatd nu poti ti cand ai ieit dintr'un sat i cand ai intrat in altul.

    Cercetancl cu deamdnuntul modul de grupare al aezarilor in satul de care neocupdm ajungem la o schitare mult mai clard a felului cum sunt ele distribuite in regi-unea in care e fixat. In putine locuri se poate vedea ca aici cat de hotdratoare au fostconditiile geofizice pentru structura 1 forma satului.

    Dinspre N. se apropie cele din urma ramuri ale muntilor Sebeului. Cu forme putinregulate, caracteristice calcarului, sporadic acoperite de tufdriuri de alun i mdrdciniiuriaceste ramificatii de munte au o infatiare dintre cele mai mohorate i sdrdcacioase,neputand fi folosite decat ca pdune.

    Dela Vest se indreaptd mai indrasnet i impunator i in acelai timp cu mare bogatiede vieata cele mai indepartate culmi ale Retezatului.

    Intre aceste cloud fronturi, ce parcd sunt gata sd se ciocneasca i intre ramificatiilefor se deschid cuvete Si valcele ospitaliere. Aci a rdsdrit i trdiete satul Merior. Ori deunde it priveti, fie de pe indltimile dela N. fie de pe cele dela S. infdtiarea e aceeai :gospodarii raslete care iti par ca fug unele de altele, aezate in spatii largi Si imprejmuitecu gard. Acolo sdteanul ii are toate ale lui: grddind de pomi, pdmant de ardturd, faneatd,gradina de zarzavaturi, grajdul pentru vite i toate dependintele necesare unei gospodarii.

    E o infatiare clard de risipire, dar o risipire palcuitd in bazine inguste i pe vaileparaielor oferindu-ti imaginea unei ramuri cu muguri multipli. Numdrdm 7 palcuri deacestea distantate intre ele la depArtdri de 1 pand la 5 km. Deci e clar ca palcuirea ahotdrat-o pdmantul, iar risipirea gospoddriilor din fiecare palc a fost dictatd de psiho-logia omului care ii manifests dorinta de a trai in larg, liber i fara s aibd atingerecu vecinul.

    Citeti pe fata sateanului, cand stai cu el de vorba, dacd nu-ti-o marturisete direct,dorin(a lui de spatiu larg.

    2) Pentru larnuriri generale am consultat : V. Mihallescu: 0 harts a principalelor tipuri de wart extr. BuletinulS. R. R. Geog. 1927. L'evol. de ('habitat rural dans les collines de la Valachie Extr. Bulet. S. R. R. de Geog. 1936. Trebuescrecunoscute trei tipuri de sat in Bulet. S. S. R. de Geog. 1926. pag. 106. I. Conea : Oeografia satului romanesc In SociologieRomaneasca N. 2-3; 1937.

    503

  • Din indltimile dela Apus pornete catre N. paraul Rachita 3), iar dela N. E. coboardparaul Cheea. La confluenta for e fixat cdtunul Merior cu 29 case, pe care-1 putem socotitrunchiul din care au lAstarit celelalte grupuri (fig 1).

    La izvorul pdraului Rachita intr'un cadru patriarhal e aezat cdtunul cu acelai numeinconjurat de paduri de fag cu dese luminiuri. Acesta are 23 de case.

    inceputurile unui pariia dinspre S E, afluent al Rachitei, ascund un alt nucleu deaezdri omeneti. E catunul Ruseti cu 18 case. Dealungul pardului Cheea sunt alte cloudgrupari, Sipot Ia Vest, avand 11 case i Cheea Ia Est, cu 27 case. La Nord de acestea,urand la 800 m printre Inaltimile calcaroase, s'au fixat alte cloud pdlcuri de case : Poenarila Est, avand un numar de 8 case 1 Isvordni la Vest, numai cu 2 case. Acestea cloud cusiguranta sunt cele mai tinere pentru urmatoarele motive: ocupd cel mai neproductivpamant din hotar, au numarul cel mai redus de gospodari i constituesc dupd spusa locui-torilor cele mai tarzii instaldri permanente.

    Acesta este distribuirea satului in spatiu, expusd sumar. Cu vremea, aezdri rdzleteau ocupat i punctele ospitaliere dintre grupdrile de care am vorbit.

    Pe urzeala primitive se tese o panza mai deasd, astazi. Coastele mult inclinate auramas impadurite, dar pe zi ce trece, padurile se retrag, iar spatiul liber e destinat fdnetelor.Arborii bdtrani i cu ramuri putine servesc de poduri pentru dada fanul (pdtul cum senumete in partea locului, figura 2 infatieazd un astfel de patul).

    Cuprinzandu-1 intr'o singurd privire, satul se destdoard in spatiu sub forma uneialternante continue de pdlcuri de aezdrii de padure raritd. Ili vine sa crezi ca a rdsdrit inochiurile padurii, pe care acum cautd s'o rapund cu totul.

    Din cele aratate Wand aici e uor de inteles ca doi au fost factorii care au hotaritstructura i forma satului.

    Mediul geografic a determinat risipirea gospoddriilor in pdlcuri bine individuatizatei distinctd unul de altul. Numai spatiile largi i putin inclinate puteau oferi aezdrilorvetre temeinice. Coastele repezi i umbrite, vaile inguste i ridicaturile stancoase au atrasdistantarea intre cdtunele componente ale Meriorului.

    Psihologia i ocupatiile diferite ale sdteanului au avut un efect asemandtor, hotdrnidrisipirea in sdnul fiecdrui catun. Deci un caracter pronuntat de risipire palcuita motivatede cloud conditii diferite : conditia geografica i cea umand (psihologicd Si economics).

    Cu creterea populatiei se observe insd un fenomen, general pentru aezdrile risipite:satul evoluiazd catre altd forma de grupare, tipul de sat rdsfirat. PAnd acum ld'rgimeaspatiului a ingaduit risipirea ; astdzi mai ales in cAtunele Merior, Sipot i Cheea se simtelipsa de spatiu. Casele se inghesue, spatiul se ingusta i aspectul de risipire dispare.Timpul va face ca dintr'un tip cu totul risipit sa pdeasca spre un tip accentuat rdsfirat.Ca Si in alte sate de felul acesta, grupdrile dei se ating sau se contopesc intr'un tot numelefor proprii amintesc stadiul dela inceput. Aa se petrec lucrurile aici : Sipotul i Meriorulse intrepatrund, dar memoria popOrului be pastreazd distincte i deosebite prin intre-buintarea de fiecare clips a numelui lor.

    Nu ne stau la indemane documente care se dovedeascd vechimea satului dar thirdindoiald aspectul sau risipit, arhaismul formelor de vieata ne fac sa credem ca on e uncuib de veche vieata romaneascd, on populatia de aici se va fi retras mai tarziu din partitemai joase continuand firul vietii din trecut. Dupd cum spun Si batranii e mai probabil capopulatia se fi luat in stdpanire mult mai tarziu acest colt de pamant, despadurindu-1 iintemeidnd vetre de gospoddrie.

    Numdrul locuitorilor, cum e i de ateptat dela un sat de munte, abia se ridicd la 600grupati in 117 familii. Meriorenii an fata blondd, cum e in general populatia carpaticaautohtond. Dar nu un tip blond pronuntat ca acela pe care-I intalnim in Carpa tii Rdsdriteni

    8) Ca un element de geogr. grim notam un iminent fenomen de captare. Un parau dinspre Crivadia e gata sa canali-zeze apele RAchitei pe albia sa, Rachita adancindu-si incet albia din cauza pragului calcaros din V. satului. (fig. 1).

    504

  • Si podiul Ardealului, ci mai Inchis, apropiindu-se de cel predominant In Oltenia (fig. 3, 4,5, 6). Diferenta de clasd nu existd i nici bdtranii nu pomenesc ca ar fi existat vreodatd.Toti sunt o apd i un pamant". Ii dau seama insa ca sunt cei mai inapoiati dintrelocuitori tinutului i nu ascund calificativul peiorativ momarlan" (care trdete singuratecla munte) pe care li-1 adreseazd sateni din pdrtile mai bogate ale Tarii Hategului.

    In adevar pAstreazd multe din formele cele mai arhaice de viatd. Merioreanul traetemai mult retras in mijlocul averii lui, muncind de dimineata pand seara, interesandu-seputin de ceeace se petrece in jur. Desigur e urmarea structurii risipite a satului i a ocu-patiilor care mai mult departeazd decat asociaza. Pdstoria i creterea cornutelor mariit silesc s stea necontenit departe de sat. Inaltimea regiuni e i nerodnicia pamantului itface sl samene numai porumb i cartofi. Dar de multe on porumbul nu se poate coacedin cauza brumei timpurii, aa cal toata nadejdea e cartoful, singura plantd sigur pro-ductivd. Munca cea mai grea i mai delicatd este strangerea fanului caci de multe on ploilezadarnicesc lucrul aducand pagube insemnate. Dacd se intampld s fie vara ploioasd, cuma fost aceasta (1937) satenii nu termind cu fanul nici la inceputul lui Octombrie. Au fostani cand o parte din faneata a ramas necositd din cauza ploilor. Cand incepe coasasaptdmani Intregi sateanul ramane la muncd, iar satul e aproape pustiu. De dimineata ipand seara pe Intrecute cosesc, strang i cladesc. E cea mai obinuitd munca a omuluide munte. Insai felul muncii for ii silete sd se vadd rar. Dumineca dimineata vin cativala biserica, ca dupd slujbd sd apuce care incotro.

    Izolarea a ajuns pentru ei o deprindere intrata in fire. Abia cu venirea toamneicoboard vitele cdtre sat i deci se apropie i oamenii. intovdraiti la muncd, pe imprumut,cum se obinuete in alte parti, nu-i vezi niciodatd: Fiecare lucreaza numai cu ai caseisau mai aduce lucratori cu bani de aiurea. E interesant ca pand acum doi ani nici politicanu-i ademenea i pand in 1936 nu s'au facut alegeri de primar, niciodatd. In virtutea uneivechi traditii satul hotdra prin unanimitate pe cel ce merita s fie gospodarul satului. Aufost primari care au condus satul cate 10-15 ani neintrerupt i cu mandrie, spun batraniica mergeau treburile mai bine pe atunci. Chiar astazi sunt foarte rezervati fa ta de fra-mantdrile politice. Inclinarea spre izolare, cu toga circulatia puternicd de aici, a pastratnetirbit fondul arhaic al obiceiurilor, limbii 1 portului.

    Tineretul abia acum incepe O. importe produsele de lux ale oraplui. Bdrbatii ifemeile inaintati in varsta i chiar mai tineri nu se gandesc sal pdraseasca ce au apucatdela pdrinti. Seamdna canepa cat le poate ajunge timp de un an pentru toata familia.Camai de bumbac nu imbracd decal la sarbdtori sau nici atunci. Prin port formele tre-cutului traesc din pIM. Bdtranii poarta i acum plete. Ceoarecii stramti, uneori i largi,pieptarul purtat i in timpul verii i haina de cea mai simply croiald Si forma ple-deaza pentru aceeai afirmatie. Haina nu are guler, in schimb manecile ajung pand lagenuchi. Croiala aceasta e veche de tot i e proprie cojoacelor ciobaneti. Tot aa femeileprin piepta.natura speciala i acoperirea capului cu peschir alb, amintesc vremuri de multapuse (fig. 4, 5, 6).

    0 dovada a arhaismului este i modul de alimentare; foarte sumar i putin substantial.Existd familii destul de instdrite, cu pand la 100 oi, cate 10 vite mari Si peste 60 de jugarede pamant, care se hrdnesc neasemuit de rudimentar. Branza abia dacd vinde unul sau doi;cdci e de aa calitate incat nu e cdutata pe piata. Fabrica un fel de branza framantatdnu felii, i o sdreazd aa de tare incat numai ei o pot folosi. hi dau seama de lucrul acestaSi o marturisesc singuri, totui nu pot iei din obinuinta care-i inlantue.

    Poate ca o deprindere din alte vremi, cand satul abia se Intemeia meriorenii obi-nuesc 1 astdzi sd Intrebuinteze apd din parau, dei sunt izvoare cu apd cum ii lacrima.Nimeni nu se gandete sa zideasca o fantana, cu toate ca indesirea satutui a schimbatmult situatia de altd data. Bolile aparatului digestiv sunt aproape endemice i totuinimeni nu cautd leacul ultim. Si pe aceasta cale se evidentiazd lipsa spiritului de tovardie,de colaborare pentru binele tuturor. inteleg folosul Si rostul fiecarui lucru dar pe langalipsa de colaborare ii mai stapanete i o evidenta nepasare, de aceea nu pot trece la fapte.

    2 505

  • In ceeace privete locuinta observam urmatoarele fapte de un caracter mai general.Case le vechi reprezinta tipul general autohton al casei romaneti de munte 1 dealuri.Nu se observd nicio influentd a tehnicii sau a tipului sasesc. Construita din barne cuacoperiul Malt de indrila i cu straina mutt slobozita, acoperind peretii. casa de aicie de o simplitate impresionantA. In timpul din urma datorita fabricilor de caramidd itigla din apropiere (Banita i Baia Mare) i a imputinarii lemnului, satenii au inceput sdconstruiasca locuintele din cArAmidd, tot dupA planul vechi cu said in fatd i cu una saucloua camere alaturate de tinda.

    Originalitatea vietii meriorenilor se manifests 1 in distractiile lor. Ei nu cunosc1 nici nu intrebuinteaza la petreceri alt obiect de cantat decat fluerul. Lautari saualtfel de cantareti nu intalneti aici, cdci aproape toti satenii tiu sA zica din fluer". Unlucru insd e curios. Aici hora nu inainteaza in mersul ei general spre dreapta, cum parea fi natural, ci spre stanga (fig. 8). In felul for sunt jucAtori neintrecuti i usturatoriprin strigaturi.

    Originalitatea satului o constitue pe langa altele i inexistenta unui cimitir pentrutoate cAtunele. Fiecare familie ii ingroapA mortii in grAdina cu pomi, ca peste cativaani sd creasca peste morminte. Cultul i amintirea mortilor sunt terse aproape cu totul.Nu intalneti acel stimulent i acea Intrecere dintre urmai pentru ingrijirea mormintelori pomenirea celor dispdruti, atat de obinuite in satele cu cimitir. E adevarat ca pentruunele catune ar fi foarte greu dad. nu imposibil pe timp de iarnd transportul dela un cajunla altul. insa o manifestare de acest fel nu se vede nici in catunele cu osele bune. Mino-ritarii dela inceputul aezarii for aici au ales un loc de cimitir langa bisericd, unde auingropat inaintaii. Romanilor insd niciodata nu le-a trecut prin minte gandul de a ingropatoti mortii inteun cimitir al satului. Tendinta spre izolare este evident-a i pe aceasta cale.Oricare familie prin inaintai i-a infipt adanc radacinile in bucata de pamAnt pe caretraete.

    DacA moravurile i formele arhaice de vieata nu au Post tirbite i transformate, nutot aa s'au petrecut lucrurile in alte laturi ale vietii satului. Mai intai locuitorii, deiputini la numar, nu sunt toti de origine romans. Inca dela mijlocul secolului trecut, pecand se costruia calea feratA, s'au stabilit cativa meteugari straini, mai ales Italieni.Chiar astAzi singurii meseriai sunt numai minoritarii. Romanii au ramas tot crescatoride vite i muncitori ai pamantului. WA situatia populatiei pe grupe de nationalitati:

    Romani Italieni Unguri German) Cehoslovaci(1) (2) (3) (4) (5)

    542 16 26 1 1

    Relatiile dintre minoritari i Romani sunt cu totul reduse. Traiesc in acelai colt depamant dar felul de viata al celor dintai e cu totul diferit de al celor de al doilea. Mino-ritarii au imprumutat mult din apucdturile i moravurile oraplui, pastrand stranselegaturi cu el.

    E important de notat ca legaturi de casdtorie intre Romani i minoritari nu secontracteaza. Un Italian se casatorete cu o UnguroaicO dar cu o Romanca nu. Explicatiasta in diferenta izbitoare intre ocupatiile i felul for de viata. Din acest punct de vederee o adevdrata prapastie intre cele doua grupuri etnice. Niciunul dintre minoritari nuare vite i pamant de muncd in gall de locul cu casa. Majoritatea sunt in serviciulcOilor ferate, pensionari sau meteugari. Ingramadirea for in centrul satului (cat. Merior),unde-i inghesuiesc casele unele in altele, se datorete ocupatiei i deprinderii forcitadine.

    506

  • SOCIOLOGIE ROMANEASCA, II, 11-12.Vintilescu : Merisor, un sat de momarlani.

    Fig. 1. Nara aratand asezarea catuneIor, ce compun satul Merisor.

  • SOCIOLOGIE ROMANEASCA, II, 11-12.Vintilescu : Merisor, un sat de momarlani".

    Fig. 2. Fotografia reprezinta un peisagiu de padure cu poene (Rachita) In planul din fata e suprafata neteda depotent dupa coasa. In mijlocul el e un patul cu fan. In planul din fund se vede padurea rarity cu totul, iar in copaciclai de fan pentitu lama.

    Fig. 3. Un grup de copli din comuna Merisor. Deobservat imbracamintea baetii au haine lungi cu manedlungi. camasa scurta incinsa cu chimir ; in portul fetelore mai multi{ influents de oral.

    Fig. 4. Un grup de tineri din Merisor. Important efaptul ca pastreaza portul neimprumutand nimic delaoral. Fata blonds, batand in oache, e predominanta.

    CZ II I II,

    vetr,w: L.

    _iJ

    44N

    e--

    ry

    fl-

    ,t

    t

    ti

    I .

    4],c

    :

    r_ r,

    I

    vs-_

    tn

    1--.::.:.

  • Fig. 5. Un grup de batrani din Merisor. Barbatiipoarta plete si haina lunga atarnand de umeri. Ecaracteristica pieptenatura femeilor. Pieptarul e ne-lipsit in costumul barbatilor si al femeilor.

    Fig. 7. Casa veche, locuita, din Merisor. Sunt evidenteaspectele arhaice pe care le prezinta: acoperis malt custrasina mult slobozita, acoperind peretii.

    SOCIOLOGIE ROMANEASCA, II, 11 12.Vintilescu : Merlsor, un sat de momarlani".

    Fig. G. Batran din comuna Merisor. De observat ple-tele si simplitatea imbracamintii. In fund se vad depen-dintele easel.

    Fig. 8. Tineretul la hora in Merisor. Hora inainteazaspre stanga. Tanarul cantaret, din finer conduce elinsusi hora.

    4.

    6'444g41443'r `

    IT:

    -

    t

    :44 1) t

    -a

  • La Merior, ca Si inalte regiuni retrase ale tarii, dela razboiu s'au intins mult bolilesociale cu predominanta sifilisul, care macind populatia. Sandtatea robustd de altd datae simtitor slabitd, iar prolificitatea, mai ales din cauza sifilisului, a scazut mult. Nu-tivine s crezi ca intr'un sat, aa de patriarhal in alcatuirea vietii lui, sal gaseti un impu-nator numar de familii fara copii. MIA rezultatul trist, pe care it prezintd o clasificare afamiliilor dupd numdrul copiilor:

    Fam.fall copii

    Fam.1 copilcu

    Fam.2 copilcu

    Fam.cu 3 copil

    Fam.cu 4 copil

    Fam.cu 5 copil

    Fam.cu 6 copil

    Fam.cu 7 copli

    Fam.cu 8 copil

    Fam.cu 9 copil Total

    (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11)

    24 21 18 17 12 10 4 3 1 2 2 I 113

    Ceea ce se petrece in mare pe intinsul tarii vedem in mic la Merior. Cdtunele cufamiliile cele mai avute din sat au cel mai mic numar de copii. Aici sunt cele mai numeroasefamilii sterile. Cazul cdtunelor: Rdchita, Sipot i Ruseti e prea cunoscut pentru merioreni.Catunele Cheea i Poenari, aezate pe cel mai putin roditor pdmant din hotarulsatului, au numdrul cel mai mare de copii. Faptul it recunosc i ei caci de multe ori,glumind, locuitorii din cele cloud tabere se ironizeazd cand e vorba de urmai. In schimbobiceiurile trecutului i vechea alcatuire sateasca stapanesc Inca strans pe sateni. Flageluldivorturilor i al proceselor de altd natural e aproape necunoscut la Merior. Respectulproprietatii, persoanei i onoarei vecinului sunt pastrate cu sfintenie, dintr'o deprinderemotenita. Bundvointa, ospitalitatea i prietenia caracteristice Romanului le Intalneti iaici dar parca ascunse sub timiditatea sateanului.

    Merioreanul se simte umilit i dispretuit dacd intrand in casa lui nu to poateospdta cu nimic sau nu primeti ce-ti ofera el. In desfaurarea vietii lui izolate sateanulde aici nu s'a &Wit niciodata s pdraseascd satul cdutand alt mijloc de trai sau sal deacopiii la meteuguri in ora.

    Nu-i de mirare ca acest sat prin aezat pe cloud artere de circulatie nu a fostsguduit de influenta oraplui. Viata lui a rams departe de ele pentrucd accidentele deteren nu au ingaduit instaldri mai largi pentru statiunea drumului de fier i nici investitiide altd natural. Cat privete trecutul mai Indepartat, legatura ce se facea pe aici intrecele cloud regiuni, Oltenia de nord i Tara Hategului, a facut sal se uniformizeze viataSi sal se pastreze pe acelai plan arhaic. lar granita artificiald maghiara a izolat i maimult coltul acesta de tarn la margirma unui stat cu totul neorganic.

    Poate de acum inainte, cu deschiderea liniei ferate pe valea Jiului, intreaga regiunei deci i satul Merior sal intre intr'o sfera mai larga de viata. Dar va mai trebui mult'And ce merioreanul s fie smuls din ale lui i impins spre alte orizonturi.

    ION VINTILESCU

    CETELE DE SECERATOAREDIN CUHEA-MARAMURE*1)

    Pentru Maramure opinia publics isi arata necontenit Ingrijorarea. De fapt sterilesociale din aceasta regiune sunt de un aspect i cu o evolutie de aa natural, incat aceastaingrijorare este pe deplin justificata.

    Daca s'a scris mult Si despre Maramure unde norocul a facut sal se ducal mai1) Din lucrarile campaniei 1935 a Echipel Regale studentet1 Cuhea.

    507

    11 1 1

  • buni si mai tenaci cercetatori ca In alte regiuni an ramas totusi nerelevate multe dinmanifestarile specifice ale vietii sociale de acolo, singure menite dupd cunoasterea forintegrals a contura tabloul miscator de probleme ce se pun pentru aceasta regiune.

    In cele ce urmeaza vom infatisa una dintre manifestarile specifice ale Cuhenilor, cuextensiune si in alte sate, si anume: Cetele de secendtoare.

    inainte Insa de a urmari din aproape aceasta problems facem loc catorva relatdri,cari deli sumare, le gasim foarte elocvente pentru intelegerea ei, sau, pentru IntelegereaIn genere a vielii din istoricul si legendarul sat maramuresean: Cuhea.

    Cuhea, de care este legate amintirea Inca treaza a lui Dragon Vodd, este asezatape valea Izei, la c. 42 km. de Sighet, Intre Ieud si Dragomiresti, la distanta de 2 km. defiecare din aceste sate. Casele sunt extrem de aglomerate. Curtile oamenilor sunt uneoriasa de stramte Incat nu e loc nici de intors carul.

    Satul are doua parti: cea care se afla In apropierea imediata a Izei, adica parteadin vale, se cheama giosani, iar cea care merge de infra sub usoara coasts, se numestesusani. Partile acestea de sat au in vieata Cuhei o importanta destul de Insemnatd. Cacise observe intr'adevdr un antagonism permanent intre locuitorii din o parte si alta, tineriiin special se hartuiesc de multe ori. Trebue se spunem, ca ceva foarte semnificativ, caCuhenii au o accentuate pornire spre rdsbunare. Din cauza aceasta, cum au obiceiul dea-si da foc la case, chiar dace II stiu pe fapta, nu-1 denuntd, ci asteapta prilejul nimeritde a i-o face.

    Caracterul conservator e pronuntat, favorizat aci, ca si in restul regiunii, de unitateageografica. Numarul locuitorilor depaseste 2.000, dintre cari c. 400 sunt evrei, strecuratiaci din Galitia in tot decursul secolului trecut. Clasele sociale sunt doua : nemesii sifotii iobagi. Bocicoelul Mic, un catun al Cuhei, este locuit numai de fostii iobagi. Intrecele cloua clase exists Inca un separatism de asa nature, !twat mai nici odata nu vezicasatorii de nemesi cu fete din neamuri de fosti iobagi. Vechimea satului este impre-sionanta. Iar pentru familii este o adevarata onoare de a se ti urmasele cutdrui saucutarui ins pomenit In cutare diploma de Inobilare.

    Unele familii (Mare Bizau, Buftea) sunt atestate Inca de prin sec. XIV. Ele suntasa de Increngate Incat se poate spune ca alcatuiesc aproape trei sferturi din sat.Remarcam ca analfabetismul este de un procentaj foarte ridicat si anume peste 720/o.

    Sub raportul suprafetelor agricole, cuhenii sunt saraci. Traiesc din cultivareaputinului pamant, pe care seamana, de obiceiu, ovaz si putin porumb, din cresterea vitelorsi a oilor. Dar si acest pastorit este stanjenit, din mai multe motive: cea mai mare partedin munti au trecut in stapanirea Cehoslovaciei, iar cei cari au ramas pentru a fi Inchiriatide tarani urmeazd acest curs surprinzator : d-na Pop, stapana tuturor muntilor dinMaramure romance care duce vieata linistita de castelspre a nu-si bate capul cutaranii, isi Inchiriaza muntii unui evreu din Viseul de Jos, acesta ii trece unui evreu dinViseul de Sus, iar acesta altuia din Sighet, i, e usor de inteles, ca abia acum urmeaza sirandul Romanilor, al cuhenilor, de pada. Nu numai atat. Evreii din Cuhea au devenitchiar baci de oi, introducand Stdnele cuvre pe fonti i Schweizerei-ul, denuntat decercetatori drept forme not de exploatare. Mai exists acolo, ceea ce nu cred sa gasestiaidoma, un sistem ingenios al acapardrii bunurilor crude : se cumpara ovazul Inca nesa-manat, vitelul din burta vacii si chiar cel neconceput Inca! Pe ce? Pe zece cutii dechibrituri, doua kg de petrol si alte astfel de maruntisuri. 2)

    ') lath sl fapta unui samsar evreu din Cuhea : Prin August 1935, uncu

    Oran dinconditia

    Vlseul-de-Jos, ducAndu-se cucalul la targ In Viseul-de-Sus, 1-a dat calul sl bani 1.400 lei, pe un alt cal, ca dacd nu -i va placea calulsd restitue conform unei obligajii

    care nu-iscrise. Calul nu i-a pldcut, dar evreul

    zi vineultAndsd si-1

    de obligajie vandu-se pe alcAndlui. Romanul i-a Idsat calul convenea si I-a spus ca a doua la pe

    friedal salt. A doua zi insd

    s'a intors, evreul 11 vAndu-se i pe acesta. Nici pretor I nici notar nu poate sd nimic. PlangAndu-se sefuluiechipei din Cuhea, acesta prin seful de jandarmi, 1-a chemat la post. Recunoscandu-si vinovajla, consimli ca sa-1 deacalul pe care 11 are. Mergand la primdrie, s'a constatat ca calul, de care era vorba, nu-1 aparline. Vdrul salt a dat insddeclaratie ca este si at Jul, asa a a putut astfel fi trecut pe numele jaranului Inselat.

    508

    sl

  • Nu cred sa mai existe apoi undeva cloud sau trei familii can sa stapaneascaimpreund un singur cal, cativa proprietati pe un car: dintre care unul are rotile, altultrupul carului, iar al treilea loitrele. (De aci si furtul neobisnuit de o roata de car, de oloitra sau protap).

    Din cele de pand aici reiese clar ca nici cultivarea pamantului si nici crestereaoilor si cornutelor nu satisfac cerintele vietii cuhenilor. Din cauza aceasta ei isi cautdde lucru la paduri, drumuri, fabrici si chiar la secerat in Nasaudul vecin sau in altd parte,plecand, de obiceiu, in cete.

    In cele ce urmeazd vom cauta sa unnarim plecdrile la secerat in regiunile invecinateadica in Ardeal, ale Cuhenilor.3)

    Indeletnicirea aceasta a Cuhenilor este destul de veche. Se pare insd ca dupd rAz-boiul mondial este mai intensificatd. Dintru inceput trebue sa spunem ca cele carepleaca sunt de obiceiu femeile. In dibuirea altor castiguri omul rdmane de obiceiu acasa.Numdrul cetelor, de barbati si femei, a fost relativ mic, si anume opt, ceea ce inseamnddoar c. 40 50 persoane plecate. Dintre cete vom urmdri din aproape doud, intere-sante in mod deosebit.

    Fiecare ceata din cele cloud isi alege loc diferit: una pleacd in Nasaud si alta inSomes. Ceea ce inteadevar le deosibeste este faptul ca una lucreaza pe bani, iar altaprimeste in schimbul lucrului plata in nature, adica

    Cele cloud cete au si locul de constituire diferit. Prima a cal-el conducatoare esteTomdiaga loana (26 ani, analf.) s'a constituit in Telci. Acolo fusese servitoare si plecasede acasa cu gandul sau sa formeze o ceata sau sa se integreze intr'o ceata. In Telci, jud.Nasaud, unde se vede ca existd acelasi proletariat agricol, dupd informatoarea noastrd,erau constituite deja alte cete.

    A doua ceata s'a format chiar in Cuhea, dupd dorinta femeilor cari se cunosteau :Sopluntai Dock Poenar loana, Cicioc Maria, Diac Maricuta, Vlad loana si avand con-ducatoare pe Pop Irina (Dogarita). Amintim ca o altd ceata merge, cu Buf tea Maria infrunte, deli are in ceata pe Ion Bumbu, in Isfaldu, la mosia lui Simion Zagrean. Dintrebarbatii cari merg tot pentru grau notam pe Ion Forld si Pop Ion.

    Numarul membrilor cetei variazd. Oscileazd Intre 4-30. In comund insd din cauzanumdrului prea mic de femei cari pleacd cu regularitate, nu trece nici data de 4 -8, inmajoritatea cazurilor fiind de 6. Varsta care se cere secerdtoarelor are o scary destul demare. De aceea faptul ca fetele pleaca de la 12 ani si femeile, fireste pand sunt in staresa lucreze (c. 45 ani) si sa meargd, lasd sa se intrevadd posibilitati mari de participare.Fetele mai mici de 12 ani nu sunt primite, exceptand cazurile cand ele sunt robuste.Aceasta ar fi prin urmare o prima conditie. 0 altd conditie, pentru a fi primita in ceata,este ca participanta sa aibe acelasi interes, sa fie sanatoasa si, mai ales, dupd cumsublinia informatoarea, sa nu se sfadeascd ; sa aibe, apoi, simtul solidaritatii.

    Timpul de plecare al cetei. Timpul plecdrii nu se poate lega de o data anumita.Orientarea generald se face dupa sdpatul porumbului: cand s'a terminat cu sdpatul dea doua ark femeile constituesc repede ceata si pornesc. Conditiunile climaterice localenefiind identice cu cele din regiunea unde se duc, de multe on sosesc prea de vreme,adicA inainte de a se fi copt graul. Chiar grupa constituita in Telci, a trebuit sa lu-creze in NAsaud Cava timp la porumb, pand ce gratil s'a facut bun pentru secerat.

    Drumul parcurs. Drumul parcurs de cetele pe can le urmarim, nu este acelas. De-pinde de regiunea unde pornesc. Ceata constituita in Telci, are cloud faze in parcurs :drumul cuhencei pand in acest sat i parcursul cetei constitue pand la locul de secerat.Drumul pand la Telci e facut in mai putin de o zi, in asa fel incat, dupd constituirea re-

    D-I Serafim Berbeniti a intocmit un bun plan pentru cercetarea proletariatului agricol in muntil Apuseni, incadrul seminarului de Sociologie. Pdcat ins& ce nu s'a facut pand acum nlcio cercetare in acest sens In regiunearespectivd.

    509

    grau.

    9

  • pede a cetei, se i pornete din Telci iar pe la ujina" sosesc in Salva, iar seara sunt dejain Beclean. Peste noapte raman aci la un cunoscut, caruia nu i se platet